analiza taxelor de mediu in romania taxelor de...pentru majoritatea taxelor de poluare încasările...

ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE

COORDONATOR CERCETARE: ARPAD TODORASISTENT CERCETARE: IRINA BO!A

Arpad Todor este expert Ecopolis !i doctorand în cadrul Departamentului de "tiin#e Politice !i Sociale al European University Institute. Anterior a coordonat activit!#ile de

cercetare ale Centrului de Resurse pentru Democra#ie ale Asocia#iei Pro Democra#ia.

© Ecopolis Februarie 2011Centrul pentru Politici Durabile EcopolisStr. Jean Texier nr. 17, Sector 1, Bucure!ti

Tel: +4 021 230 03 53, Fax: +4 021 230 03 [email protected]

Design realizat de Next Advertising

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis este o organiza"ie non-guvernamental! de mediu a c!rei activitate este orientat! c!tre

promovarea principiilor dezvolt!rii durabile la nivelul politicilor publice din România. Dezvoltându-se pe modelul unui veritabil think tank pentru

dezvoltare durabil! în România, Ecopolis reune#te prin proiectele derulate o serie de speciali#ti din zone diverse de expertiz! - cercetare, poltici publice,

participare civic!, advocacy, monitorizare legisla#ie etc.

Modelul de dezvoltare economic! contemporan nu este unul sustenabil. În ultimele dou! decenii s-a ajuns la o con"tientizare a faptului c! activitatea uman! poate genera schimb!ri ireversibile asupra mediului înconjur!tor, epuizarea resurselor neregenerabile "i distrugerea unor biosisteme esen#iale pentru existen#a vie#ii pe Terra. În acela"i timp, s-a con"tientizat faptul c! sunt necesare eforturi sus#inute pentru generarea unor schimb!ri fundamentale în felul în care activit!#ile economice sunt gândite "i imple-mentate, astfel încât bun!starea societ!#ii contemporane s! nu fie ob#inut! cu pre#ul distrugerii "anselor unui trai mai bun pentru genera#iile viitoare.

Conceptul de dezvoltare sustenabil! surprinde filosofia acestui nou mod de a gândi raportul dintre oameni "i mediul înconjur!tor. Aceast! abordare presupune restructurarea patternului de folosire a resurselor naturale astfel încât activit!#ile economice s! se afle într-un echilibru sustenabil cu sistemele ecologice care sus#in via#a pe p!mânt, astfel încât resursele naturale s! nu fie distruse sau consumate în totalitate. Mai mult, gândirea în termenii dezvolt!rii sustenabile presupune c! orice decizie de politic! public! va lua în considerare "i efectele directe "i indirecte ale respectivei m!suri, în special prin prisma felului în care sunt afectate deciziile umane cu privire la folosirea resurselor.

Lucrarea de fa!! deschide o serie de studii prin care Ecopolis urm!re"te s! analizeze evolu!iile dintr-o serie de domenii cu un impact major asupra dezvolt!rii durabile. Politicile de taxare cu impact asupra mediului reprezint!, al!turi de alte Instrumente Bazate pe Pia!! (IPB-uri), unul dintre instrumentele cele mai eficiente prin care statele contemporane pot influen!a patternul de dezvoltare "i folosire a resurselor. Taxele de mediu nu numai c! pot determina ridicarea pre!ului resurselor la adev!ratul lor cost (incluzând costul în termeni de poluare, afectarea s!n!t!!ii oamenilor etc.), dar reprezint! "i o modalitate prin care pot fi colectate resursele necesare finan!!rii unor poiecte care au ca scop direct combaterea efectelor nocive ale activit!!ilor umane asupra mediului. Astfel, atingerea obiectivelor de dezvoltare durabil! nu poate fi realizat! f!r! politici eficiente de protec!ie a mediului înconjur!tor, la rândul lor dependente de existen!a unei fiscalit!!i corecte în domeniul mediului.

ARGUMENT

CUPRINS

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

REZUMAT ................................................................................................................................................................. 5

INTRODUCERE ......................................................................................................................................................... 8

PARTEA I.TAXAREA ACTIVIT$!ILOR CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI: ASPECTE GENERALE ......................................... 10

PARTEA a II-a. EVOLU!IA TAXELOR PE ENERGIE "I TRANSPORT ÎN ROMÂNIA ...................................................................... 15

PARTEA a III-a. TAXELE DE POLUARE "I FOLOSIRE A RESURSELOR "I ADMINISTRA!IA FONDULUI PENTRU MEDIU ........ 24

CONCLUZII ............................................................................................................................................................. 27

ANEXE .................................................................................................................................................................... 28

4

REZUMAT


1. Cre#terea încas!rilor din taxele de mediu ar trebui s! reprezinte o prioritate pentru România, mai ales în contextul crizei bugetare din ultimii doi ani #i a recomand!rilor UE de schimbare a accentului dinspre taxarea muncii (unde România are o fiscalitate foarte ridicat!) înspre taxarea consumului #i a polu!rii.

2. #ara noastr! realizeaz! printre cele mai mici încas!ri din taxe de mediu ca procent din PIB, atât la nivel general cât #i pe cele trei grupe principale: taxe pe energie, taxe pe transport #i taxe de poluare "i folosire a resurselor.

3. Mai mult, România este singura !ar! din cele zece !!ri postcomuniste care au devenit membre ale UE în care încas!rile din taxele de mediu ca procent din PIB au sc!zut dup! începerea procesului de negociere cu UE în 1999 (Tabelul 1 "i Figura 1).

4. Pentru majoritatea taxelor de poluare încas!rile sunt insignifiante în raport cu baza de venit (Tabelul 5). Estim!m c!, în ce prive"te colectarea taxei de 1% din valoarea masei lemnoase introduse într-un proces de prelucrare, evaziunea fiscal! este de minimum 50%, iar în privin!a taxei de 1 RON/Kg pentru fiecare anvelop! vândut!, evaziunea fiscala este de minim 75%.

5. Men!inerea unor taxe mici pe energie nu pare s! fi avut nici o consecin!! pozitiv!. România continu! s! de"in! economia cea mai ineficient! din punct de vedere energetic din Europa, dar în acela"i timp nu înregistreaz! exporturi deosebite în domenii cu o intensitate energetic! mare. Între 2000 #i 2006 nu s-a înregistrat decât un progres infim în domeniul eficien!ei energetice, România producând doar 67 Euro pentru ficare ton! de combustibil consumat!, în compara!ie cu 108 Euro în celelalte !!ri postcomuniste membre ale UE "i 184 Euro în vechile membre ale UE (Figura 5).

6. De"i crearea Administra!iei Fondului pentru Mediu a reprezentat un progres în domeniul finan!!rii unor programe de prevenire a impactului activit!!ilor umane asupra mediului, slaba colectare a veniturilor destinate Fondului pentru Mediu afecteaz! capacitatea României de a-"i îndeplini obliga!iile în domeniul protec!iei mediului. Se impune o discu!ie urgent! cu privire la modul în care institu!iile statului abilitate s! colecteze taxe pentru AFM pot fi determinate s!-"i îndeplineasc! obliga!iile legale cu un grad mai mare de eficien!!.

7. Evolu"ia capacit!"ii institu"ionale a Administra"iei Fondului pentru Mediu reprezint! cel mai important indicator cu privire la interesul autorit!"ilor române pentru promovarea unei capacit!"i de finan"are a proiectelor destinate limit!rii impactului activit!"ilor umane asupra mediului înconjur!tor.

1 http://ec.europa.eu/energy/observatory/oil/bulletin_en.htm

5

8. Pre!urile carburan!ilor din România au crescut semnificativ în 2010. Totu"i, conform datelor oficiale oferite de Comisia European!1 dac! in 2010 pre!ul benzinei Euro-super 95 a crescut cu 19.26% în România, media cre"terii pre!ului în Uniunea European! a fost de 18.22%. A"adar, chiar dac! aceast! cre"tere poate fi considerat! mare, ea reprezint! un fenoment petrecut la nivelul întregii Uniuni Europene.

9. Este adevarat c! taxele aplicate carburan!ilor (accize, TVA, taxa de drum, taxa de solidaritate) fac ca pre!ul acestor resurse s! creasc! în mod semnificativ. Îns! este fals sa consider!m c! taxele de mediu sunt prea mari în România. În 2010 România men!inea accizele minime sau pu!in sub nivelul minim (conform legisla!iei UE) la toate tipurile de combustibili "i electricitate (Tabelul 2).

10. Consumatorii din România au beneficiat pân! în 2009 de cel mai mic nivel al pre!ului benzinei la pomp! în compara!ie cu celelalte !!ri europene, mai pu!in cele din spa!iul Ex-Sovietic (Tabelul 3).

11. În 2011 în ciuda unor cresteri peste media UE consumatorii din România continu! s! beneficieze de unul dintre cele mai mici pre!uri ale benzinei din UE (1166 Euro/ton!), cu excep!ia Ciprului (1159 Euro/ton!) "i a Bulgariei (1165 Euro/ton!) (Figura 4). Componenta de taxare din pre!ul benzinei sau al motorinei ne plaseaz! printre !!rile cu cel mai mic nivel de taxare din Uniunea European! (Figurile 5 "i 6).


6


7

Cet!!enii români au experimentat în ultimii ani o cre"tere constant! a pre!ului surselor de energie, în special al carburan!ilor. Întrucât în afar! de evolu!iile materiilor prime de baz! (petrol, c!rbune, etc.) costul acestor resurse este determinat într-o mare m!sur! de cuantumul taxelor aplicate produselor finite, de multe ori sursa acestor scumpiri este legat! de evolu!ia taxelor aplicate acestor produse (denumite generic taxe de mediu). La fiecare val de scumpiri, opinia public! se inflameaz!, iar discu!iile aprinse din mass-media urm!resc identificarea vinova!ilor pentru aceast! situa!ie. Diferi!i „speciali"ti” compar! situa!ia din România cu cea din alte !!ri, subliniind cât de mari sunt taxele de mediu din România "i ce impact negativ vor avea aceste evolu!ii. Sunt totu"i aceste aser!iuni adev!rate? Sunt taxele de mediu aplicate în România foarte ridicate în compara!ie cu situa!ia din alte membre ale UE? Sunt ele rezultatul unor politici guvernamentale nepotrivite? Sau mai degrab! evolu!iile din România sunt normale "i se încadreaz! în trendul UE?

Autorii studiului de fa!! "i-au propus ca obiectiv general s! treac! în revist! principalele informa!ii relevante pentru o interpretare corect! a evolu!iilor întregistrate în domeniul tax!rii de mediu în România. Pentru atingerea acestui obiectiv, cititorul este ini!ial familiarizat cu problematica general! a protec!iei mediului "i a modalit!!ilor prin care taxele de mediu, al!turi de alte Instrumente Bazate pe Pia!! (IBP-uri)2 , pot contribui la aceste obiective. Ulterior este prezentat! evolu!ia taxelor de mediu din România, prezentare structurat! în func!ie de modalitatea de colectare "i de bugetul la care sunt colectate (taxele colectate la Bugetul de Stat "i taxele colectate de Fondul pentru Mediu).

În prima sec!iune sunt introduse principalele puncte de dezbatere în domeniul tax!rii activit!"ilor cu impact asupra mediului. Sunt prezentate #i discutate defini"ia tax!rii cu impact asupra mediului, posibilitatea de a folosi taxarea pe mediu într-un mix al!turi de alte IBP-uri, precum #i schemele de responsabilitate #i compensare pentru activit!"ile cu un grad mare de risc pentru mediu. Tot aici sunt discutate principalele tipuri de obstacole politice întâmpinate în efortul de implementare a unor astfel de instrumente #i principalele dou! argumente aduse de obicei în discu"ie împotriva unor noi taxe de mediu: efectele posibile asupra competitivit!"ii economice #i problema impactului unor noi taxe asupra distribu"iei veniturilor.

În a doua parte a studiului este prezentat! "i discutat! evolu!ia taxelor pe energie "i transport în România, taxe care se constituie ca venituri la Bugetul de Stat al !!rii. Ulterior este analizat! evolu!ia României în raport cu celelalte "!ri membre ale UE, din punct de vedere al încas!rilor din taxele de mediu ca procent din PIB, atât per ansamblu, cât #i pe componentele de energie #i transport. Analiza relev! faptul c!3 România este singura "ar! din grupul "!rilor postcomuniste membre ale UE care se afl! într-un trend de reducere a încas!rilor din taxe de mediu ca pondere în Produsul Intern Brut. Sunt analizate apoi diferitele taxe de mediu în domeniul energiei #i al transportului, profilul de încas!ri pe diferite componente în raport cu Ungaria #i Cehia, evolu"ia pre"ului la pomp! al benzinei #i nivelul accizelor în raport cu nivelul minim impus de UE #i cu nivelul de accizare al altor state. Sec!iunea a doua continu! cu analiza factorilor care au condus la o sc!dere a emisiilor de poluan!i în România ultimelor dou! decenii "i care au f!cut astfel ca problematica protec!iei mediului s! aib! un rol secundar pe agenda public!. Sunt urm!rite pe scurt evolu"ia

nivelului de eficien"! energetic! a economiei României #i implica"iile îmbun!t!"irii limitate a acestui indicator. Analiza relev! faptul c!, la toate categoriile de accize, România a optat pentru implementarea nivelului minim de accizare impus prin legisla"ia european!. Op!iunea politic! pentru men!inerea unui nivel de taxare minim este confirmat de faptul c! România a avut în ultimii ani cel mai mic pre! al unor produse precum benzina sau motorina în compara!ie cu celelalte !!ri membre UE.

IntroducereCENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS

8

Sec!iunea a treia se concentreaz! asupra evolu"iei încas!rilor din taxele de poluare #i de folosire a resurselor, taxe care constituie veniturile Administra"iei Fondului pentru Mediu. Analiza bugetelor de venituri din perioada 2005-2010 reflect! faptul c!, în ciuda înregistr!rii unor progrese în privin!a volumului total al încas!rilor, capacitatea de colectare este în general foarte sc!zut!. Aceast! situa!ie este cauzat! cel mai probabil de evaziunea fiscal!, dup! cum indic! o serie de estim!ri moderate realizate în cadrul acestui studiu. Conform acestor estim!ri, nivelul de colectare este de sub 50% în cazul taxei de 1% aplicat! masei lemnoase v!ndute în scopul prelucr!rii, "i de sub 25% în cazul taxe de 1 RON/Kg pentru fiecare anvelop! introdus! pe pia!!. Situa!ia este relativ similar! la absolut toate liniile de buget, cu excep!ia taxei de prim! înmatriculare.

Studiul se încheie cu o sec"iune de concluzii. România de"ine cea mai ineficient! economie din Europa din punct de vedere energetic, are printre cele mai mici încas!ri din taxe de mediu ca procent din PIB, atât la nivel general cât #i pe cele trei grupe principale (taxe pe energie, taxe pe transport #i taxe de mediu #i poluare). Aceast! situa"ie se explic! prin op"iunea constant! a guvernelor de dup! 1989 de a men"ine taxele #i accizele la niveluri minime. Mai mult, în cazul taxelor de poluare #i folosire a resurselor, capacitatea de colectare pentru majoritatea tipurilor de taxe este foarte redus! în raport cu baza poten"ial! de taxare. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât taxele de poluare #i folosire a resurselor sunt acele taxe colectate în scopul finan"!rii de proiecte destinate limit!rii efectelor activit!"ilor umane asupra mediului, aspect ce denot! o indiferen"! relativ! fa"! de acest obiectiv. Întrucât Administra!ia Fondului pentru Mediu depinde de alte institu!ii ale statului pentru a-i colecta veniturile, trebuie g!site solu!ii urgente pentru a cre"te gradul de colectare a acestor venituri.

În contextul în care avantajul competitiv oferit de un nivel mic al tax!rii nu pare s! fi fost fructificat în nici un fel, exist! argumente serioase pentru a sus"ine o cre#tere treptat! a taxelor de mediu, precum #i introducerea unor noi instrumente, folosite în diferite "!ri ale Uniunii Europene. De altfel, Uniunea European! recomand! o schimbare a accentului dinspre taxarea muncii (unde România are o fiscalitate ridicat!) înspre taxarea consumului #i a polu!rii. Mai ales în contextul presiunilor bugetare din ultimii ani, aceast! op"iune ar putea reprezenta o resurs! important! pentru echilibrarea Bugetului de stat.

2 În englez!: Market based Instruments sau MBIs.3 Anexa I a Directivei 2003/96/EEC. Accesibil! la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2003:283:0051:0070:EN:PDF


9

Taxarea4 activit!"ilor cu un impact asupra mediului face parte din clasa mai larg! a Instrumentelor Bazate pe Pia"! (IBP)5 #i reprezint! unul din cele mai puternice instrumente de schimbare a modelului de folosirea a resurselor de care dispune orice stat. Avansarea oric!rei defini"ii precise care s! acopere în mod exhaustiv taxele de mediu este problematic! din mai multe motive. În primul rând, multe din aceste taxe au fost create #i impuse din alte considerente decât cele legate de mediu, iar principalii beneficiari ai veniturilor generate de aceste taxe nu sunt neap!rat interesa"i de considerentele de mediu. De asemenea, nivelul unor taxe a fost stabilit f!r! a lua în considerare ce tip de efecte asupra mediului va fi produs de o anumit! schimbare. Nu în ultimul rând, schimbarea defini"iei exacte asupra tipului de activit!"i care genereaz! o anumit! obliga"ie fiscal! poate avea efecte dispropor"ionate atunci când efectele poten"iale din perspectiva mediului nu sunt luate atent în considerare.

În schimb, excluderea din defini"ie a taxelor impuse f!r! o motiva"ie legat! de protec"ia mediului sau al c!ror nivel nu este stabilit în leg!tur! cu impactul lor asupra mediului, conduce la o serie de probleme de cuantificare. Acesta este motivul pentru care defini"ia agreat! la nivel interna"ional se refer! la tipul de baz! de taxare #i nu la inten"ia sau utilitatea respectivului instrument. OECD, Agen"ia Interna"ional! pentru Energie #i Comisia European! folosesc o defini"ie comun! a taxelor impuse acelor activit!"i cu impact asupra mediului:

acele taxe !i pl"#i obligatorii c"tre guvernul central impuse unei baze de taxare cu relevan#" deosebit" pentru mediu6

Cele mai importante baze de taxare în acest domeniu sunt: produsele de energie, motoarele autovehiculelor, taxele de folosire a resurselor, taxele pentru depozitarea de#eurilor, taxarea emisiilor m!surate sau estimate de gaze poluante sau cu efect de ser!. Aceste taxe nu genereaz! o propor"ionalitate între nivelul taxelor pl!tite de un agent #i beneficiile de care se va bucura acesta7. Pe de alt! parte, Taxa pe Valoare Ad!ugat! (TVA) este exclus! din aceast! defini"ie chiar dac! este impus! unei bune p!r"i din baza de taxare cu impact asupra mediului. Acest lucru se datoreaz! caracterului general al TVA, ca o tax! impus! (cu anumite excep"ii) oric!rui bun #i serviciu de natur! comercial!, aspect care o face neutr! din punct de vedere al impactului asupra mediului8. Astfel, chiar dac! defini"ia tax!rii de mediu nu este una strict!, exist! un consens general cu privire la ce anume reprezint! aceste taxe #i cu privire la principiile pe care le putem folosi atunci când analiz!m dac! o nou! tax! va fi sau nu inclus! în categoria celor de mediu.

Conform metodologiei Eurostat, taxele de mediu poti fi clasificate în 3 grupe:

taxele pe energie, taxele pe transport "i taxele pe poluare "i folosire a resurselor. Taxele de energie includ impozitele pe produse energetice utilizate atât pentru transport cât $i în scopul aliment%rii de utilaje sta&ionare. Cele mai importante produse folosite în transport sunt benzina $i motorina. Printre produsele folosite pentru utilaje sta&ionare se numer% gazele naturale, c%rbunii $i energia electric%9. Taxele de transport includ, în principal, taxele legate de proprietate $i de utilizare a autovehiculelor. Impozitele pe alte echipamente de transport (de exemplu avioane) $i servicii conexe de transport (de exemplu, taxe pe zborurile charter sau program) sunt de asemenea incluse în aceast% categorie atunci când acestea sunt conforme cu de'ni&ia general% a taxelor de mediu10. Taxele de poluare "i folosire a resurselor se aplic% emisiilor din surse mobile "i imobile, la comercializarea unor bunuri (baterii, substan!e chimice periculoase, anvelope, pungi de plastic, ambalaje de plastic "i carton), precum "i la exploatarea unor resurse naturale (lemn, agregate), altele decât cele folosite ca surse de energie11.

Partea I.Taxarea activit!"ilor cu impact asupra mediului: aspecte generale

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS10

1.1 DEFINI$IA TAX$RII CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI "I TIPURI DE TAXE

Nivelul taxelor de mediu poate afecta în mod fundamental deciziile de zi cu zi ale oamenilor, de la decizia de cump!rare a unui bec eficient energetic în locul unuia clasic, la tipul de autoturism cump!rat #i la tipul de materiale alese pentru construc"ia sau renovarea unei case. Totu#i, modalit!"ile prin care acest instrument poate fi folosit cel mai eficient, precum #i balansarea nevoii de protec!ie a mediului cu presiunile generate de nevoia de dezvoltare socio-economic! reprezint! o problem! foarte complex!. Aceast! sub-sec"iune introduce o serie de aspecte ale discu"iei despre oportunitatea folosirii instrumentelor de taxare pentru a schimba modelul obi"nuit de desf!#urare a activit!"ilor cu impact asupra mediului12. Ulterior, sunt prezentate argumentele în favoarea folosirii taxelor pe mediu în combina"ie cu alte instrumente bazate pe pia"! (IPB-uri) cum ar fi: permisele #i cotele (certificatele) de poluare13, tarifele pentru diferitele servicii pe mediu14, subsidiile #i stimulentele destinate s! încurajeze anumite activit!"i, precum #i schemele de responsablitate #i compensare pentru activit!"ile cu un grad mare de risc pentru mediul înconjur!tor15. În final sunt analizate principalele tipuri de obstacole politice întâmpinate în efortul de implementare a IBP precum #i argumentele folosite împotriva încerc!rilor de introducere a unor noi taxe de mediu sau de m!rire a cuantumului unor taxe existente.

Taxarea activit!"ilor cu impact asupra mediului reprezint! doar unul dintre instrumentele folosite de state în atingerea obiectivelor legate de mediu. În func"ie de tipul de activitate c!reia i se aplic!, taxarea poate fi folosit! în

4 Folosim termenul de taxe pentru a ne referi la taxe #i impozite.5 OECD, Taxation Innovation and the Environment (OECD, Paris, 2010), p. 33.6 OECD, Taxation Innovation and the Environment (OECD, Paris, 2010), p. 56.7 În limba englez!: unrequited.8 OECD, Taxation Innovation and the Environment (OECD, Paris, 2010), p. 57.9 Eurostat, Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2009), p. 351. Taxele pe emisiile de CO2 sunt incluse în taxele de energie, mai degrab! decât în cu taxe de poluare. Conform Eurostat, acest lucru este determinat de faptul c! la ora actual! nu este posibil s! se identifice aplicarea separat! a impozitelor pe emisii de CO2 deoarece acestea sunt o component! a taxelor de energie. De asemenea, veniturile provenite din taxele pe energie sunt mult mai mari în compara"ie cu cele din taxele de poluare. 10 Idem. Taxele de transport pot fi impozite referitoare la importurile sau vânz!rile de echipamente sau taxe recurente cum ar fi taxa de drum anual. Eurostat atrage aten"ia asupra faptului c! titulatura categoriei ar putea fi oarecum induce în eroare, deoarece cea mai important! parte, impozitele pe benzin!, motorinei sunt incluse în taxele de energie. 11 Ibid, p. 189. 12 European Environmental Agency, Using the market for cost-effective environmental policy Market-based instruments in Europe, (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2006), p. 5.13 Care pot fi vândute.14 De ex. pentru colectarea si depozitarea deseurilor menajere.15 De ex. pentru cercetarea #i implementarea anumitor technologii, pentru schimbarea obiceiurilor consumatorilor etc.

combina"ie cu alte tipuri de instrumente. Dat fiind c! o parte important! a polu!rii #i epuiz!rii resurselor naturale este determinat! de sub-estimarea adev!ratului pre" al unui bun sau serviciu pe care îl consum!m, folosirea unei anumite combina"ii de instrumente bazate pe pia!! trebuie s! realizeze o cât mai bun! evaluare a pre"ului real al unei resurse. Prin folosirea unor instrumente bazate pe pia"# cum ar fi taxele, tarifele sau permisele tranzac"ionabile se urm!re#te realizarea în mod simultan a unor obiective de mediu, economice #i de politic! social!, datorit! faptului c! sunt luate în considerare #i costurile ascunse ale produc"iei #i consumului unor bunuri, atât fa"! de s!n!tatea oamenilor cât #i în ceea ce prive"te impactul asupra mediului. În continuare prezent!m taxonomia folosit! de Agen"ia European! de Mediu pentru categorizarea diferitelor tipuri de IBP-uri:


1.2 IMPLICA$IILE TAXELOR DE MEDIU "I ALE IBP-URILOR

11

Taxele pe mediu #i celelalte IBP-uri pot fi folosite în combina"ie cu alte instrumente de politici publice cum ar fi reglement!rile privind standardele minime, interdic"iile pentru anumite tehnologii sau substan"e. În continuare relu!m câteva exemple ilustrative avansate într-un recent studiu al OECD16 cu privire la modul în care un mix de instrumente poate poten"a un impact pozitiv:

Exemplele anterioare reprezint! doar o mic! parte din combina"iile fezabile care pot fi folosite în abordarea problematicii de mediu. De asemenea, aplicarea unor solu"ii croite în func"ie de specificitatea fiec!rei industrii, tip de poluare sau specific zonal reprezint! un alt nivel de analiz! #i decizie. Pe de alt! parte, procesul de gândire #i implementare a unor instrumente de mediu trebuie s! "in! cont #i de poten"ialele surse de opozi"ie cu privire la solu"iile alese. În sec"iunea urm!toare vor fi discutate o serie de poten"iale efecte ale diferitelor IBP dar #i anumite stereotipuri cu privire la acest domeniu.


Permisele (certificatele) tranzac"ionabile au fost create cu scopul de a stimula reducerea polu!rii (cum ar fi emisiile de CO2) sau reducerea intensit!"ii folosirii unor resurse (cum ar fi cotele de pescuit) prin oferirea unor stimulente economice pentru comer";

1

Taxele de mediu au fost create astfel încât s! afecteze comportamentul agen"ilor economici prin schimbarea pre"ului unor resurse, dar #i pentru cre#terea veniturilor bugetare;

2

Tarifele de mediu au fost create pentru a acoperi (par"ial sau în totalitate) costurile serviciilor de mediu #i ale trat!rii apelor menajere;

3

Subven"iile #i stimulentele au fost create pentru a stimula dezvoltarea unor noi tehnologii, care s! ajute la crearea unor noi pie"e pentru bunuri #i servicii legate de mediul înconjur!tor cum ar fi: noi tehnologii, schimbarea comportamentului consumatorilor prin stimularea achizi"iilor de bunuri cu un impact mai redus asupra mediului, precum #i pentru sus"inerea temporar! a companiilor astfel încât acestea s! ating! un nivel ridicat de protec"ie a mediului înconjur!tor;

4

Schemele de garantare #i compensare au fost create pentru a asigura un nivel adecvat de compensare pentru distrugerile cauzate de unele activit!"i cu un grad mare de risc asupra mediului.

5

Un sistem de etichetare poate ajuta la cre#terea eficien"ei taxelor de mediu prin sublinierea unor informa"ii relevante pentru utilizatori cu privire la anumite caracteristici ale produsului cu impact asupra mediului. Un exemplu în acest sens este reprezentat de sistemul de clasificare a aparatelor electrocasnice în func"ie de eficien"a energetic! (A-G);

1

Folosirea taxelor pe energie în combina"ie cu introducerea unor subven"ii pentru proiecte de izolare a cl!dirilor poate reprezenta o bun! modalitate de creare a unor stimulente diferite pentru proprietari #i pentru chiria#ii imobilelor, combina"ie care s! conduc! la cre#terea investi"iilor pentru izolare termic! #i a atractivit!"ii închirierii unor astfel de imobile;

2

Combina"ia între impunerea unei taxe #i o abordare voluntar!, cum ar fi un acord de mediu negociat, poate conduce la o cre#tere a acceptabilit!"ii politice a taxelor pe mediu precum #i la limitarea impactului respectivelor taxe asupra competitivit!"ii sectoriale;

3

Combina"ia între aplicarea unei taxe de mediu #i un sistem de permise tranzac"ionabile poate conduce la o sc!dere a costurilor de respectare a regulilor de c!tre firme, întrucât acestea sunt cointeresate în func"ionarea eficient! a sistemului. Pe de alt! parte, o astfel de combina"ie poate conduce la o cre#tere a nesiguran"ei cu privire la eficien"a taxelor impuse activit!"ilor cu impact asupra mediului.

4

Unul dintre cele mai importante obstacole în calea eforturilor na"ionale #i interna"ionale de a crea instrumente de taxare care s! conduc! la schimbarea constela"iei de stimulente pentru poluatori const! în presupusele efecte nega-tive pe care aceste taxe le-ar putea avea asupra competitivit!"ii unor economii sau sectoare la nivel interna"ional18. În ciuda faptului c! nu exist! dovezi sistematice cu privire la sc!derea competitivit!"ii firmelor, sectoarelor sau a "!rilor cu standarde de mediu foarte ridicate, acest argument pare unul de bun sim". Simul!rile econometrice cu privire la impactul taxelor pe mediu au ar!tat c! acestea ar afecta în special anumite sectoare cum ar fi industria o"elului sau a cimentului19. Totu#i, aceste efecte pot fi contrabalansate prin impunerea unor m!suri la nivel regional sau global, astfel încât nicio "ar! s! nu fie afectat! în mod dispropor"ionat. Aceste percep"ii fac ca în multe "!ri membre ale OECD, industriile cu o intensitate energetic! mare s! fie scutite total sau par"ial de la anumite taxe de mediu, astfel c! aceste taxe sunt impuse aproape în exclusivi-tate gospod!riilor #i sectorului transporturilor.

Pe de alt! parte, implementarea Protocolul de la Kyoto face ca majoritatea membrelor OECD s! se afle sub obliga"ii legale de a cuantifica #i limita emisiile de gaze cu efect de ser!. Mai mult, în UE acest sistem a fost completat de ETS prin care, începând cu ianuarie 2005, permisele de poluare sunt

16 OECD, The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD, Paris, 2006), p. 23.17 European Environmental Agency, Using the market for cost-effective environmental policy Market-based instruments in Europe (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2006), p. 7.18 OECD, The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD, Paris, 2006), p. 25.19 OECD, The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD, Paris, 2006), p. 11.20 OECD, The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD, Paris, 2006), p. 17.

tranzac"ionabile la nivel interstatal. Efectele acestui sistem vor ' resim&ite doar pe termen mediu. Totu$i, conform unui studiul al OECD20, diferen&ierea se leag% mai degrab% de disponibilitatea 'rmelor de a ' receptive la semnalele trimise de impunerea unor taxe, de subven&ii sau de oportunit%&ile legate de schemele de tranzac&ionare a permiselor de poluare, decât de dorin&a $i posibilitatea de a implementa planuri de investi&ii care s% limiteze impactul asupra mediului al respec-tivelor 'rme.


1.3 BARIERE POLITICE ÎN CALEA IMPLEMENT$RII TAXELOR DE MEDIU

1.3.1 Presupozi"ii cu privire la impactul taxelor de mediu asupra competitivit!"ii la nivel interna"ional

13

În"elegerea surselor de opozi"ie cu privire la propunerile de implementare a unor noi taxe de mediu sau de cre#tere a nivelului celor existente reprezint! o condi"ie important! pentru succesul implement!rii unor astfel de m!suri17. Eforturile de folosire a taxelor ca instrumente de schimbare a comportamentelor sociale "i economice în rela!ie cu mediul se lovesc de cele mai multe ori de argumente cum ar fi impactul poten!ial asupra competitivit!"ii economice "i asupra inegalit!!ii sociale, precum "i de o serie de stereotipuri în ceea ce prive"te taxele de mediu.

În afar! de cele dou! aspecte discutate anterior, conform Agen"iei Europene de Mediu22, exist! o gam! mai larg! de percep"ii, reguli, structuri institu"ionale, reglement!ri #i instrumente financiare care împiedic! adoptarea pe scar! mai larg! a taxelor pe mediu.

Acest tip de subven"ii pot avea un efect pozitiv pentru activitatea în cauz!, dar genereaz! ineficien"e structurale în folosirea resurselor, cu efecte negative asupra mediului. Nu în ultimul rând, conform Agen"iei Europene de Mediu, în majoritatea "!rilor se remarc! lipsa unor capacit!"i de coordonare la nivel orizontal între diferite institu"ii, astfel încât diferite politici s! fie concepute în mod strategic #i sinergic23.

Domeniul tax!rii pe mediu este unul deosebit de complex, atât datorit! multi-plelor tipuri de taxe care cad sub inciden!a acestui domeniu, datorit! folosirii taxelor în combina!ie cu alte IBP-uri, cât "i datorit! implica!iilor socio-economice "i politice ale oric!ror reforme în acest domeniu. Discu!iile din cele trei sub-sec!iuni au avut ca scop familiazarea cititorului cu com-plexitatea problematicii abordate "i au subliniat irelevan!a multor argumente aduse în cadrul dezbaterii publice cu privire la taxele de mediu "i efectul lor asupra fluctua!iilor unor produse precum benzina. În toate !!rile membre ale UE accizele la carburan!i "i alte surse de energie reprezint! venituri la Bugetul de Stat, num!rul taxelor pe mediu este mare în majoritatea membrelor UE "i în mai toate !!rile exist! o opozi!ie fa!! de tendin!a de cre"tere a acestor taxe. De altfel, a"a cum vor ar!ta datele din urm!toarele dou! sec!iuni, România se afla într-un stadiu incipient în procesul de ajustare a taxelor pe mediu.


1.3.2 Implica"ii asupra distribu#iei veniturilor #i inegalit!"ii sociale

1.3.3 Percep"ii în leg!tur! cu taxele de mediu

Preconcep"ia c! pentru a fi eficiente, taxele trebuie s! fie ridicate. Acest punct de vedere poate conduce la subminarea unei abord!ri strategice pe termen lung. Taxele pot fi stabilite la niveluri reduse la început, astfel încât s! nu genereze un impact semnificativ, urmând a fi crescute în mod gradual, în func"ie #i de abilitatea grupului "int! de a-#i adapta comportamentul.

Preconcep"ia cu privire la existen"a unui conflict inerent între men"inerea unui nivel ridicat al veniturilor #i schimbarea comportamentului actorilor viza"i. În acest caz, autorit!"ile se tem de faptul c! implementarea unor reforme fiscale va duce la o sc!dere a veniturilor încasate, cel pu"in pe termen scurt. Totu#i, experien"a mai multor "!ri arat! c! acest lucru nu se întâmpl!.

Percep"ia cu privire la existen"a unor conflicte între regulile na"ionale, ale UE #i la nivel interna"ional cu privire la reglement!ri, aspect care ar limita spa"iul de manevr! al "!rilor în cazul unor reforme cu privire la sistemul de taxe #i subven"ii.

O nostalgie cu privire la perioada când subven"iile cu scop social în domeniul energiei, transportului #i agriculturii erau generalizate, astfel c! pre"ul pl!tit de popula"ie era insignifiant în raport cu veniturile.

1

2

3

4

În ciuda unor progrese în anumite domenii, majoritatea "!rilor men"in subven"iile motivate de aspecte economice sau sociale în domenii cum ar fi: energetic (de ex. combustibili fosili), agricultur! (pl!"i pentru produc"ie #i accize reduse pentru motorin!) sau transport (aloca"ii fiscale pentru naveti#ti).

Efectele distributive ale diferitelor taxe de mediu au reprezentat un punct important în dezbaterile cu privire la politicile de mediu în mai multe "!ri. Mai multe studii au ar!tat faptul c! taxele de mediu, în special taxele pe energie, pot avea un impact regresiv asupra distribu"iei veniturilor21. Cre#terea poverii fiscale a familiilor prin introducerea unor taxe pentru consumul de electricitate, ap!, depozitarea #i prelucrarea de#eurilor a reprezentat un argument important în multe "!ri pentru a introduce pre"uri diferen"iate. O alt! abordare este aceea de a men"ine pre"urile nesubven"ioante în colaborare cu oferirea unor ajutoare sau rate reduse doar pentru familiile aflate în dificult!"i financiare. Totu#i, din perspectiva limit!rii posibilit!"ilor de abuz, este de preferat ca aceste m!suri s! fie operate în special prin sistemul de asigur!ri sociale, astfel încât sistemul de stimulente s! func"ioneze cât mai eficient iar posibilit!"ile de abuz s! fie limitate.

Conform raportului Eurostat privind taxarea în UE pe anul 2009, începând cu 1999, în UE-1524 se înregistreaz! un trend u#or descresc!tor al ponderii taxelor pe mediu ca procent din PIB25, în timp ce în noile "!ri membre se înregistreaz! un trend cresc!tor. Raportul subliniaz! faptul c! acest trend este nea#teptat în contextul în care problematica mediului a devenit din ce în ce mai important! în ultimii ani. Totu#i, evolu!iile pot fi explicate prin ac!iunile guvernelor na!ionale de limitare a efectelor cre#terii constante a pre"ului petrolului #i a gazelor natu-rale din ultimii ani #i prin accentuarea folosirii unor alte instrumente pentru atingerea obiectivelor de mediu.

O alt! explica!ie avansat! de raportul Eurostat26 se concentreaz! pe efectele sc!derii intensit!"ii energetice a industriei din "!rile membre ale UE cauzat! #i de cre#terea pre"ului surselor de energie în raport cu men"inerea unor accize fixe. Per ansamblu, ca urmare a implement!rii accizelor minime pentru toate sursele de energie, profilul de taxare al noilor state membre ale UE, mai pu!in România, s-a schimbat dup! 2004, ajungând-se la eliminarea unor diferen"e sensibile fa"! de celelalte membre ale UE din punct de vedere al veniturilor (Tabelul 1).

România manifest! o evolu"ie divergent! în raport cu celelalte 9 "!ri postcomu-niste membre ale UE, înregistrând cel mai mare declin al încas!rilor din taxele de mediu ca procent din PIB între 1999, anul începerii negocierilor de aderare la UE #i 2007, ultimul an pentru care exist! date disponibile. Per ansamblu, România se claseaz! pe ultimele locuri în UE (cu procente variind între 1.9%

21 OECD, The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD, Paris, 2006), p. 10.22 European Environmental Agency, Using the market for cost-e(ective environmental policy Market-based instruments in Europe, (Luxembourg: O)ce for O)cial Publications of the European Communities, 2006), p. 7.23 European Environmental Agency, Using the market for cost-e(ective environmental policy Market-based instruments in Europe, (Luxembourg: O)ce for O)cial Publications of the European Communities, 2006), p. 9.24 OECD, The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD, Paris, 2006), p. 17.25OECD, The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD, Paris, 2006), p. 17.26 OECD, The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD, Paris, 2006), p. 17.


2.1 TAXAREA PE ENERGIE "I TRANSPORT ÎN CONTEXTUL INTEGR$RII ÎN UE

Partea a II-a.Evolu!ia taxelor pe energie "i transport în România

În aceast! sec!iune este analizat! în mod comparativ evolu!ia nivelului taxelor pe mediu "i al încas!rilor din aceste taxe în domeniul energiei #i al transportului, iar ulterior sunt realizate o serie de observa!ii legate de evolu!ia emisiilor de CO2, a eficien!ei energetice a economiei României "i implica!iile asupra tax!rii de mediu.

"i 2.1% între 2005 "i 2007), iar datele din Figura 1 indic! faptul c!, dup! un nivel maxim în 1999, încas!rile din taxele de mediu au sc!zut vertiginos sub media UE-15 #i a celorlalte 9 "!ri postcomuniste membre ale UE.

15


1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 1999- 2007

Anul

#ara

RO

BE

BG

2.2

CZ

DK

DE

EE

IE

EL

ES

FR

IT

CY

LV

LT

LU

HU

MT

NL

AT

PL

PT

SI

SK

FI

SE

UK

2.5 2.5 2.4

2.9

4.5 4.8 4.9

2.7 2.5

2.3

1

3.1

2.2 2.2

2.4

5.3

2.1

1.5 1.6

3.1 3

3.1

2.1

3.1

1.9

3

2.9

2.32.2

3.1

2.2

2.7

3.5

2.9

1.2

1.9

3

3

3.2

3.6

2.1

2.9

2.8

2.9

1.9

2.9

2.9

3.1

2.8

3.4

2.8

1.7

3.8

2.1

1.9

3.5

1.8

3.5

4.2

2.3

3.9

2.5

2.3

2.6

2.7

2.3

2.6

3.4

2.5

2.5

2.9

2.8

3.3

4.1

3.9

2.3

2.1

3.4

4.2

2

3.4

2.8

3.1

2.6

3.4

3.7

2.7

2.5

3.1

3.3

2.6

5.4

2.3

1.7

3

3

2.9

3.5

2.2

2.6

3.4

2.5

2.2

3.8

2.4

1.8

3.3

4.5

2.1

3.3

2.9

2.4

1.7

2.9

5.3

3.5

2.3

2.5

2.6

2.3

2.2

2.4

3.1

2.7

2.4

2.4

2.8

2.7

2.9

2.2

2.1

2.9

3.7

3.9

2.4

3.1

2.7

3

2.5

2.1

2.3

5.2

2.4

2.3

2.8

2.6

2.5

2.1

2.3

3

3

2.2

2.5

2.8

2.5

2

2.3

5.4

2.1

2.2

2.2

2.5

2.3

2.1

2.5

2.8

2.9

2.3

2.8

2.8

2.7

1.9

2.3

5.2

2.4

2.3

3

2.6

2.2

2.1

2.5

2.9

3.7

2.5

2.8

2.8

2.5

2.1

2.5

5.6

2.4

2.4

3.4

2.6

2.1

2

2.4

2.8

4

2.6

2.7

3

2.5

2.3

2.5

6

2

2.3

3.1

2.7

2.1

1.9

2.3

2.7

3.5

2.7

2.3

3

2.4

2.2

2.5

6.2

1.9

2.2

3.1

2.6

2

1.9

2.3

2.7

3.3

2.4

1.8

2.6

2.2

2.3

2.4

5.9

2.1

2.1

3.4

2.5

2

1.8

2.1

2.6

3.4

2.1

1.8

2.6

3

3.3

1.9

2.1

2.8

3.7

3.8

2.6

2.9

2.8

2.82.9

4.4

2.1

3.1

3.1

-0.1

0.6

-0.6

0.5

-1.8

-0.4

1.1

-0.1

-0.7

-0.5

-0.5

-0.8

0.9

-0.4

-1.1

-0.22.9

3.4

3.9

2.6

2.6

3.3

2.5

3

3.8

2.3

1.8

3.5

5.1

1.9

3.3

3

3.2

3.3

2.4

2.4

2.8

3.4

3.7

2.7

3

2.8

2.72.9

3.1

3.3

2.7

2.6

2.7

3.1

3.9

2.7

3.2

2.8

2.6

3.2

2.9

2.73.1

3.1

3.2

2.6

2.7

2.7

3.3

3.9

2.6

3.1

2.8

2.5

3

3

2.4

2.8

2.8

3.4

4.1

2.5

3

2.7

2.4

2.9

3

2.3

2.7

2.9

3.7

3.9

2.4

2.8

2.6

2.5

-0.5

-1.2

0.3

0.6

-0.4

-0.4

0

0.1

-0.6

-0.2

-0.6

3

Tabelul 1. Evolu"ia veniturilor din taxele de mediu ca % din PIB în "!rile membre ale UE

Sursa: Eurostat, Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2009), p. 116, Tabelul II-5.1.

UE-15

9 !!ri postcomuniste membre UERomânia

4.0%

3.5%

3.0%

2.5%

2.0%

1.5%1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 200419961995 2005 2006 2007

Figura 1. Evolu"ia veniturilor din taxele de mediu ca % din PIB: România în compara"ie cu media UE-15 #i cele 9 "!ri postcomuniste membre ale UE

Sursa: Eurostat, Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2009), p. 116, Tabelul II-5.1.

Atunci când analiz!m datele în mod defalcat (Figurile 2 #i 3), devine evident faptul c! sursa principal! a fluctua"iilor din ultimii ani este constituit! de taxele pe energie, în timp ce insignifian"a taxelor pe transport este de asemenea par"ial responsabil! pentru nivelul sub-medie al încas!rilor din taxele de mediu ca procent din PIB. Taxele pe transport, categorie care se refer! în special la taxele impuse pentru posesia #i folosirea mijloacelor de transport, reprezentau pân! în 2006 un procent de doar 0.1% din PIB, de patru ori sub media celorlalte "!ri postcomuniste membre ale UE #i de 9 ori sub media vechilor membre ale UE. Situa"ia existent! se explic! prin nivelul foarte sc!zut al tuturor taxelor de proprietate din România. Pe de alt! parte, triplarea veniturilor manifestat! la

nivelul anului 2007, în special ca urmare a introducerii taxei de prim! înmatriculare, poate reprezenta începutul unui trend ascendent.


4.0%

3.5%

3.0%

2.5%

2.0%

1.5%2004 2005 20062001 2002 20031998 1999 20001995 1996 1997 2007

UE-15

9 !!ri postcomuniste membre UE

România

1.2%

1.0%

0.8%

0.6%

0.4%

0.2%

0.0%2004 2005 20062001 2002 20031998 1999 20001995 1996 1997 2007

UE-15

9 !!ri postcomuniste membre UE

România

Figura 2. Evolu"ia veniturilor din taxele pe energie ca procent din PIB: România în compara"ie cu media UE-15 #i cele 9 "!ri postcomuniste membre ale UE

Figura 3. Evolu"ia veniturilor din taxele pe transport ca procent din PIB: România în compara"ie cu media UE-15 #i cele 9 "!ri postcomuniste membre ale UE

Surs!: Eurostat, Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2009), p. 319, Tabelul C.4.1_T

Surs!: Eurostat, Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2009), p. 320, Tabelul C.4.2_G

17


Tabelul 2. Nivelul accizelor minime conform reglement!rilor UE #i nivelul accizelor aplicate în România pentru diferi"i combustibili #i electricitate la 1 Iulie 2010

*Produsele energetice utilizate drept carburant sunt scutite de la plata accizelor atunci când acestea sunt produse în totalitate din biomas!. Atunci când produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor con"in minimum 4% în volum produse ob"inute din biomas!, se aplic! o rat! redus! de accizare.**Conform Anexei I a Directivei 2003/96/ECSurs!: European Commission DG Taxation and customs union. Excise Duty Tables. July 2010 Available at: http://ec.europa.eu/taxation_customs/index_en.htm#

Pentru a în"elege dac! nivelul sc!zut al procentului din PIB rezultat din taxarea pe energie este cauzat de o taxare mai sc!zut! sau de o capacitate de colectare limitat!, în Tabelul 2 prezent!m situa"ia nivelului accizelor aplicate pentru cele mai importante surse de energie în raport cu nivelul minim prev!zut de legisla"ia UE. Datele relev! c!, la absolut toate capitolele, România a optat pentru men"inerea celui mai mic nivel permis al accizelor, iar la unele categorii (motorin! #i kerosen) procesul de ajustare nu a fost încheiat nici la nivelul anului 2010, situa"ie care plaseaz! România într-o pozi"ie atipic! la nivelul UE. Datele din Tabelul 6 (în Anex!) arat! c! doar Cipru #i Bulgaria au un nivel al accizelor la nivelul minim sau sub minim în cazul benzinei f!r! plumb. În rest, toate celelalte state membre ale UE au optat pentru impunerea unor accize care se afl! peste nivelul minim cu un procent între 5.8% #i 98.9%.

Aceast! op"iune pentru men"inerea accizelor pentru sursele de energie la nivelul cel mai mic posibil este înc! o dat! subliniat! de datele din Tabelul 3. Analiza evolu"iei pre"ului la pomp! al benzinei f!r! plumb în perioada

1995-2008 relev! faptul c!, în toat! aceast! perioad!, România a avut în mod constant cel mai redus pre" ale benzinei la pomp!, atât în compara"ie cu celelalte membre ale UE, cât #i în compara"ie cu state mai pu"in dezvoltate precum Albania sau Muntenegru.

Tip de combustibil Acciza minim! la nivelul UE

Acciza aplicat! în România

Benzin! cu plumb

Benzin! f!r! plumb

Motorin! utilizat! în transport

Kerosen utilizat în transport în scop industrial #i comercial

P!cur! folosit! în scop industrial

Gaz petrolier lichid

Gaz natural folosit pentru transport

C!rbune #i cocs folosit în scop industrial

Electricitate

421 EUR/ ton!

359 EUR/ ton!

330 EUR/ ton!

330 EUR/ ton!

15 EUR/ ton!

421.19 EUR/ ton!

*348.04 EUR/ ton!

*293.21 EUR/ ton!

375.91 EUR/ ton!

15 EUR/ ton!

**125 EUR/ ton! 128.26 EUR/ ton!

**2.6 EUR/ gigajoule 2.6 EUR/ gigajoule

**0.15 EUR/ gigajoule

0.15 EUR/ gigajoule

0.5 EUR/ MWh 0.5 EUR/ MWh


1995 1998 2000 2002 2004 2006 2008

România 29

Macedonia

Estonia

Slovenia

Grecia

Spania

55 67 70

93 70 76

112 105

33

59

88

45 60

116

85

58

66 63

65 72

73

76

84

76

78

83

8967

89

75

74

76

46

76

102

115

85

117

117

108

112

61

86

86

104

72

61

66

78

72

109

78

54

84

55

92

118

96

94

103

164

121

124

130

120

92

108

100

129

123

132

108

151

119

120

156

150

142

151

146

117

94

112

114

78

57

82

56

81

56

70

57

77

94

75

76

117

96

99

101

123

123

116

123

126

120

108

186

115

134

130

151

105

125

145

127

130

163

163

129

144

132

130

146

148

158

155

118

118

123

115

111

112

113

115

123

127

2.3

127

128

128

129

130

143

144

150

140

136

137

137

138

152

154

15696

111

112

111

105

89

80

84

74

94

74

68

83

81

106

76

83

118

104

105

109

91 103

64

Anul$ara

53 46

41

35 51 66 69

LetoniaLituania

Islanda

Croa"ia

Ungaria

Muntenegru

Bulgaria

Cipru (Sud)

Serbia

Elve"ia

AlbaniaAustria

Cehia

Suedia

LuxemburgPolonia

Marea Britanie

Belgia

Fran"a

Danemarca

Germania

Irlanda

Finlanda

Italia

Slovacia

Portugalia

Norvegia

66

133

10296

120

118

129

154

153

117

138

161

72

106

97

69

77

134

155

156

135

156

180

156

157

157

157

161

163121

117

119

61

102

90

112

105

74

97

119 123

Malta

Olanda

Turcia66

138

161

106

97

77 156 161

117

119

102 97

123

161

161 161 161 161

161 161 161

133

133

Tabelul 3. Evolu"ia pre"ului la pomp! al benzinei f!r! plumb ($ cen"i/litru)

Surs!: GTY, International Fuel Prices 2009. 6th Edition – More than 170 countries , 50. Available at: www.gtz.de/fuelprices , Tabelul 2.4.3

19


Figura 4. Nivelul pre"ului mediu al benzinei f!r! plumb la 10.01.2011 (în EUR per 1000L)

Conform datelor furnizate de Comisia European!27 (Figura 4), în ciuda unei cre"teri constante a pre!ului benzinei la pomp! (19,5% în 2010), consumatorii din România continu! s! se bucure de cel mai redus pre! al benzinei "i motorinei (1166 Euro/ton!). Singurele !!ri cu un pre! mediu al benzinei mai mic decât România sunt Ciprul (1159 Euro/ton!) "i Bulgaria (1165 Euro/ton!). Mai mult, atunci când analiz!m compozi!ia pe care taxele o au în acest pre!, observ!m c! România are un nivel foarte redus al tax!rii. În pre!ul fiec!rui litru de benzin!

cump!rat, 50% reprezint! taxele "i accizele (46% în cazul motorinei). Doar în Bulgaria "i Letonia acest procent coboar! la 49%. În toate celelelate !!ri membre ale UE acest procent variaz! între 53% (în Polonia) "i 63% (în Marea Britanie).

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

Bulgaria Cipru

România

Estonia

Luxemburg

Letonia

Polonia

Slovenia

Lituania

Spania

Austria

Ungaria Malta

Irlanda

Cehia

Slovacia

Fran a Ita

lia

Germania

Portugalia

Suedia Belgia

Finlanda

Marea Brianie

Danemarca

Olanda Grecia

Surs!: Comisia European!. Accesibil la: http://ec.europa.eu/energy/observatory/oil/bulletin_en.htm

Harta 1. Pre"ul mediu al benzinei f!r! plumb în "!rile UE la 10.01.2011 (în EUR)


27 http://ec.europa.eu/energy/observatory/oil/bulletin_en.htm

Figura 5. Procentul ocupat de taxe din pre#ul total la pomp! al benzinei f!r! plumb - date valabile la 10.01.2011

0 %

10 %

20 %

30 %

40 %

50 %

60 %

70 %

Germania

Romania Cehia

Danemarca

Grecia Cipru

Bulgaria

Slovenia Ita

lia

Spania

Olanda

Lituania

Letonia Malta

Estonia

Finlanda

Ungaria

Austria Belgia

Portugalia

Irlanda

Luxemburg

Polonia

Franta

Slovacia

Marea Britanie

Suedia

0 %

10 %

20 %

30 %

40 %

50 %

60 %

70 %

Cipru

Bulgaria

Letonia

Romania

Spania Malta

Luxemburg

Lituania

Polonia

Estonia

Ungaria

Slovenia Cehia

Italia

Austria

Danemarca

Slovacia

Belgia

Franta

Portugalia

Finlanda

Germania

Irlanda

Grecia

Olanda

Suedia

Marea Britanie

Surs!: Comisia European!. Accesibil la: http://ec.europa.eu/energy/observatory/oil/bulletin_en.htm

Figura 6. Procentul ocupat de taxe din pre#ul total la pomp! al motorinei (Diesel) - date valabile la 10.01.2011 -

Harta 2. Pre#ul mediu al motorinei (Diesel) în #!rile UE la 10.01.2011 (în EUR)

21


Tabelul 4. Veniturile din impozitele pe consum (accize #i alte taxe similare) altele decât TVA pentru diferi"i combustibili #i electricitate în 2009

Surs!: European Commission DG Taxation and customs union. Excise Duty Tables. July 2010. Disponibil la: http://ec.europa.eu/taxation_customs/index_en.htm#

Pentru a verifica dac! situa"ia României este special! din punct de vedere al încas!rilor pe diferite surse de combustibili #i energie, în Tabelul 4 este prezentat! o situa"ie comparativ! a încas!rilor totale #i a procentului pe care îl reprezint! aceste încas!ri din totalul veniturilor în România, Ungaria #i Cehia. Analiza datelor din tabel relev! faptul c! din punct de vedere al ponderii diferitelor grupe de venituri, România manifest! caracteristici similare cu Ungaria #i Cehia. Cea mai relevant! caracteristic! este dat! de predominan"a absolut! a veniturilor din motorin! (60.3%) #i din benzina f!r! plumb (34.9%). Chiar dac! reprezint! un capitol pu"in important, putem men"iona faptul c! România nu ob"ine practic nici un venit din folosirea c!rbunelui #i a coxului, aspect care sugereaz! c! folosirea industrial! a acestor surse de energie este în continuare subven"ionat! în mod semnificativ.

Analiza datelor privind nivelul de taxare, profilul de taxare "i nivelul veniturilor din taxele de mediu, relev! în mod cât se poate de clar faptul c! principala explica"ie a situa"iei încas!rilor din taxele de mediu este dat! de op"iunea pentru o taxare foarte redus! în cazul tuturor surselor de energie.

Benzin! cu plumb

Benzin! f!r! plumb

Motorin!

Gaz petrolier lichefiat "i Metan

P!cur!

Venituri totale din combustibili minerali

Gaz natural

C!rbune #i cocs

Electricitate

1.2

688.4

1191.1

33.2

6.3

0.1

34.9

60.3

1.7

0.3

1922.3 97.3

31.5 1.6

1.4 0.1

19.4 1.0

Venituri totale 1974.7 100.0

1.0

810.2

1145.2

5.3

2.6

0.0

39.2

55.4

0.3

0.1

1965.9 95.1

67.9 3.3

10.1 0.5

23.7 1.1

0.3

1185.4

1760.4

11.1

4.7

0.0

38.5

57.1

0.4

0.2

2961.9 96.2

47.9 1.6

19.0 0.6

51.7 1.7

România Ungaria CehiaTotal venituri % total Total venituri % total % totalTotal venituri

100.0 100.0 2067.6 3080.5


2.2 TAXAREA ENERGIEI, POLUARE "I EFICIEN$$ ENERGETIC$ ÎN ROMÂNIA

Leg!tura dintre taxarea pe mediu "i eforturile de protejare a mediului înconjur!tor a fost discutat! în prima sec!iune. Faptul c! România taxeaz! energia la un nivel redus "i încaseaz! pu!in din aceste taxe indic! un interes redus pentru protec!ia mediului în !ara noastr!. În schimb, la o privire de ansamblu, România este o !ar! cu un nivel redus al emisiilor de CO2. Acest lucru este determinat de specificul evolu"iilor economice din perioada postcomunist!, care fac ca România s! se afle într-o situa"ie aparent paradoxal!. În ciuda faptului c! taxele de mediu au fost #i sunt la nivelurile cele mai reduse din UE, iar capacitatea de colectare a acestor taxe este una destul de redus!, România se afl! într-o situa"ie foarte bun! din perspectiva nivelului general al emisiilor de CO2.

Totu#i, totalul emisiilor de gaze cu efect de ser! a sc!zut în mod semnificativ în România postcomunist!, în special datorit! procesul de dezindustrializare28. Mai mult, aceast! sc!dere a fost accentuat! de declinului #eptelurilor, de sc!derea folosirii de îngr!#!minte sintetice, precum #i de sc!derea suprafe"elor cultivate. Pe de alt! parte, singura surs! semnificativ! de cre#tere a emisiilor a fost cre#tea consumului de energie #i cre#terea procentului din popula"ie conectat la sisteme de reciclare a de#eurilor menajere. Chiar dac! între 1999 #i 2004 nivelul de emisii a avut o u#oar! tendin"! de cre#tere, ulterior stabilizându-se, per ansamblu, România nu a fost nevoit! s! fac! eforturi pentru a îndeplini criteriile fixate de protocolul de la Kyoto de reducere cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de ser! în perioada 2008-2012 fa"! de anul 1990 întrucât aceast! reducere este deja de 46%29.

Chiar dac! procesul de dezindustrializare a României nu reprezint! un succes, acest rezultat nu a dus la o îmbun!t!"ire semnificativ! din perspectiva eficien"ei energetice a economiei române#ti #i implicit a impactului de mediu al acesteia. Conform unui studiu al CEROPE30, de"i intensitatea energetic! a economiei a sc!zut cu peste 30% între 1993 #i 2004, România continu! s! aib! de departe cea mai ineficient! energetic economie din zon!, cu un consum de 1226 kg de petrol pentru fiecare 1000 Euro produ#i, în compara"ie cu Cehia 851 #i Ungaria 596. Figura 5 ne arat! faptul c! România men"ine o distan"! considerabil! în privin"a eficien"ei energetice în compara"ie cu celelalte 9 "!ri postcomuniste noi membre ale UE. Mai grav, în compara"ie cu vechile membre ale UE, România nu se afl! sub nici o form! într-un proces de convergen"!. De

fapt, simpla reducere a activit!"ii industriei energofage poate explica în mare m%sur% îmbun%t%&irea observat% între 1993 $i 2004.

Motivele structurale care men&in România în pozi&ia de cea mai ine'cient% economie din punct de vedere energetic sunt foarte complexe $i nu pot ' tratate exhaustiv în cadrul acestui studiu. Totu"i, se poate argumenta c% unul din factorii care a contribuit la men!inerea acestei situa!ii este dat de combina!ia între lipsa unor presiuni de reducere a emisiilor de CO2 "i men!inerea unui nivel foarte redus al taxelor pe mediu. De$i cre$terea acestor taxe nu conduce automat la o cre$tere a e'cien&ei energetice $i la o reducere a polu%rii, pe termen mediu acestea ar altera con'gura&ia de stimulente pentru agen&ii economici, astfel încât e'cien&a energetic% s% joace un rol central în luarea deciziilor cu privire la investi&ii.

În momentul în care o &ar% are cea mai ine'cient% economie din punct de vedere energetic, când opteaz% în mod constant pentru a impune taxele $i accizele minime permise asupra surselor de energie $i când aceast% situa&ie conduce în mod constant la cele mai reduse încas%ri ca procent din PIB din taxarea de mediu, se poate a'rma c% interesul factorilor decizionali din &ara respectiv% pentru folosirea taxelor pe mediu ca instrument de limitare a efectelor activit%&ilor economice asupra mediului este unul aproape inexistent.

Figura 5. Evolu"ia veniturilor din taxele pe energie în raport cu consumul final de energie*: România în compara"ie cu media UE-15 #i cele 9 "!ri postcomuniste membre ale UE

28 European Environmental Agency. GHG trends and projections in Romania. Disponibil la: www.eea.europa.eu/publications/eea_report_2009.../'le29 CEROPE, Taxele de mediu în România, Studiu elaborat de în cadrul Programului Phare RO 2003/005-551.02.03. Disponibil la: www.cnp.ro/user/repository/b283ade0ca497fef28b9.pdf, p. 2.30 Idem.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Euro

/ton

a de

ben

zina

con

sum

ata

UE-15

9 "#ri postcomuniste membre UERomânia

* În englez! indicatorul se nume#te - Nominal ITR on energySursa: Eurostat, Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2009), pagina 122, Tabelul II-5.2

23

Sec"iunea de fa"! analizeaz! evolu"iile din ultimii ani în a treia grup! de taxe de mediu, #i anume cea a taxelor de poluare #i de folosire a resurselor, taxe care devin venituri pentru Administra!ia Fondului pentru Mediu31. Acest domeniu a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani, în contextul nevoii de dezvoltare a capacit!"ii institu"ionale de a dezvolta programe de finan"are capabile s! ajute la îndeplinirea condi"iilor asumate pe parcursul negocierilor de aderare la UE în domeniul protec!iei mediului. Prin Ordonan"a de Urgen"a nr.196 din 22 Decembrie 2005 a fost înfiin"at! Administra"ia Fondului pentru Mediu, institu"ie cu personalitate juridic! aflat! în subordinea Ministerului Mediului #i P!durilor32, cu scopul de a reprezenta “un instrument economico-financiar destinat sus"inerii #i realiz!rii proiectelor pentru protec"ia mediului, în conformitate cu dispozi"iile legale în vigoare în domeniul protec"iei mediului”33. În timp ce înfiin"area AFM a reprezentat un efort institu"ional semnificativ, datorit! faptului c! finan"area fondului a fost prev!zut! exclusiv din venituri proprii, acesta nu a reu#it s! devin! înc! instrumentul prin care România s!-#i poat! respecta obliga"ia a asigura o cofinan"area de peste 1 miliard de Euro pe an pentru proiectele finan"ate din Fondurile Structurale34. În contextul în care România #i-a asumat contribu"ia cu o cofinan"are în perioada 2007-2018 de c!tre Ministerul Mediului cu o sum! de 15 Miliarde de Euro35, Administra"ia Fondului pentru Mediu are venituri anuale proiectate de mai pu"in de 40% din suma necesar! pe an36. De altfel, situa"ia existent! este confirmat! #i de statisticile Eurostat care arat! c! între 2001 #i 2007 putem vorbi de o sc!dere a încas!rilor totale din taxele de poluare #i folosire a resurselor. În 2007, România a colectat un total de 16 milioane de Euro din aceste taxe, fiind situat! pe pozi"ia 21 în UE.

Pentru a detalia parcursul acestor încas!ri, în Tabelul 5 prezent!m evolu"ia proiec"iilor încas!rilor pe diferite categorii de buget la Fondul pentru Mediu37.

Trebuie remarcat faptul c! din cele 15 categorii de taxe aplicate unor activit!"i cu impact poten"ial asupra mediului, doar 4 (taxa de poluare - sau prim! înmatriculare, taxele pentru emisiile de poluan"i în atmosfer!, taxele pentru ambalaje #i cele pentru anvelope) au adus venituri semnifi-cative la Fondul pentru Mediu. Acest lucru este cauzat de faptul c!, pentru majori-tatea liniilor bugetare, sumele încasate sunt insignifiante în raport cu poten"ialul lor.

Partea a III-a.Taxele de poluare "i folosire a resurselor "i Administra"ia Fondului pentru Mediu


24

Figura 6 Evolu"ia veniturilor din taxele de poluare #i folosire a resurselor ca % din PIB: România în compara"ie cu media UE-15 #i cele 9 "!ri postcomuniste membre ale UE

Sursa: Eurostat, Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2009), 322, Tabelul C4.4_G

0.0 %

0.1 %

0.2 %

0.3 %

0.4 %

0.5 %

0.6 %

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

EU-15

9 "!ri postcomuniste membre ale UE

România


31 A#a cum este explicat în nota metodologic! a Eurostat, datorit! modului în care datele statistice sunt colectate, principala modalitate de poluare, #i anume emisile de CO2, este cuantificat! la categoria taxelor pe energie.32 Denumirea din 2010. Anterior institu"ia a fost denumit! Ministerul Mediului #i Dezvolt!rii Durabile.33 http://www.afm.ro/34 CEROPE, Taxele de mediu în România, p. 2.35 Idem.36 Hotararea nr. 82 din 5 februarie 2010 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2010 al Fondului pentru mediu si al Administratiei Fondului pentru Mediu, precum si a Listei programelor finantate din Fondul pentru mediu in anul 2010. Disponibil la: http://www.afm.ro/main/info_stuf/hotarare82-2010_aprobare_buget2010.pdf37 Exist! o discrepan"! între cifrele men"ionate în Bugetul de venituri #i cheltuieli al Aministra"iei Fondului pentru mediu #i cifrele raportate de Eurostat pentru anul 2007. 38 Asociatia Forestierilor din România, http://www.asociatiaforestierilor.ro 39 Valoarea metrului cub variaza între 50-70 Euro/m3 pentru lemnul din r!sinoase "i 40-200 Euro/ m3 pentru lemnul din fag, stejar sau plop, din care au fost produ"i 2,6 milioane metri cubi de r!"inoase "i 1,85 milioane metri cubi de cherestea din foioase.40 Capitolul VII: Modul de calcul al contribu"iei prev!zute la art. 9 alin. (1) lit. f) din Ordonan"a de urgen"! a Guvernului nr. 196/2005, aprobat! cu modific!ri #i complet!ri prin Legea nr. 105/2006, Art. 43. 41 http://www.zf.ro/companii/pirelli-piata-anvelopelor-va-creste-cu-8-3045100/

Un calcul simplu ne poate ar!ta dimensiunea evaziunii fiscale sub forma taxelor nepl!tite c!tre AFM de c!tre prelucr!torii de mas! lemnoas!. Conform datelor ASFOR38, în anul 2006 a fost exploatat un volum de mas! lemnoas! de 16,8 milioane de m cubi39. Luând ca baz! un pre! minim de 50 Euro/ metru cub pentru aceast! mas! lemnoas!, reiese c! valoare minim! a valorii masei lenoase care trebuia impozitat! conform prevederilor legale40 ar fi fost de 840 milioane de euro sau 3,33 miliarde RON. Astfel, încas!rile de 15 milioane RON reprezint! sub 50% din valoarea minim! a taxelor care ar fi trebuit încasate. Mai mult, în condi!iile în care dup! anul 2006 pre!ul masei lemnoase a continuat s! creasc!, iar cantiatea de lemn exploatat! "i cifra de afaceri a acestei industrii au crescut mai repede decât cre"terea PIB, încas!rile proiectate pe aceast! linie de buget au sc!zut pân! la doar 2,4 milioane de RON în 2009.

De asemenea, în condi"iile unei pie"e de anvelope estimat! la peste 1 miliard RON în 200741 "i a unui parc auto estimat la 4.501.266 autovehicule, din obliga"ia de a pl!ti 1 RON/Kg de anvelop! impus! persoanelor juridice care introduc pe pia"a na"ional! anvelope noi #i/sau uzate destinate reutiliz!rii, a fost proiectat! o colectare de doar 11,35 milioane RON. Din nou, un calcul simplu ne poate indica nivelul minim de evaziune din acest domeniu. Presu-punând c! pentru fiecare autovehicul se schimb! doar 2 cauciucuri pe an, la o valoare minim! de 5 Kg/anvelop! – ar rezulta un minimum de 45 milioane de kilograme de avelope v!ndute, ceea ce ar trebui s! conduc! la un total de mini-mum 45 milioane RON încasa!i. Putem concluziona c! cea mai conservatoare estimare indic! o evaziune fiscal! de peste 75% în dauna Administra!iei Fondu-lui pentru Mediu.

În ciuda acestei capacit!!i limitate de colectare a veniturilor prev!zute prin lege, veniturile proiectate s! fie colectate la Fondul pentru Mediu au crescut în mod constant între 2005 (119 milioane RON) #i 2009 (1.785 milioane RON), saltul semnificativ fiind datorat transferului veniturilor din taxa de poluare c!tre Fondul pentru Mediu. Totu#i, în condi"iile în care PIB-ul României a fost în 2009 de 491,3 miliarde RON, sumele prev!zute a fi ob"inute la Fondul pentru Mediu

reprezint! 0,36% din PIB în cel mai bun an din istoria sa. În practic!, din cauza crizei economice, încas!rile din taxa de poluare s-au ridicat la doar 800 milioane RON, ceea ce face ca veniturile reale disponibile pentru programe de protec"ie a mediului înconjur!tor s! se situeze în continuare la sub 0.2%, un procent care ne plaseaz! printre ultimele locuri în Europa. Nu în ultimul rând, în anul 2009 a fost prev!zut! suma de 190 milioane RON pentru Progra-mul „Rabla” destinat sus"inerii industriei auto, m!sur! care nu se încadreaz! în categoriile standard de m!suri de protec"ie a mediului. Putem concluziona argu-mentând c! veniturile existente r!mân în continuare sub necesarul de investi"ii al României, situa"ia ar!tând c! f!r! o schim-bare fundamental! în strategia fiscal! în acest domeniu România va r!mâne în continuare pe o pozi"ie coda#! în domeniul eforturilor de protejare a mediului.

25


26

Tabelul 5. Evolu"ia Bugetului de venituri* la Fondul pentru Mediu pe anumite categorii (Mii RON)

* Sumele reprezint! proiec"iile bugetare #i nu încasarile reale. Surs!: Bugetele de venituri #i cheltuieli ale Administra"iei Fondului pentru mediu 2005-2010. Disponibil la: http://www.afm.ro/info06_bvc.php

O contribu"ie de 3% din veniturile realizate din vânzarea de#eurilor metalice feroase #i neferoase, precum #i a bunurilor destinate dezmembr!rii, ob"inute de c!tre de"in!torul de#eurilor, respectiv de"in!torul bunurilor, persoane fizice #i/sau juridice

Denumirea indicatorului

TOTAL VENITURI Sume reportate din anul precedent

I. VENITURI CURENTE A. VENITURI FISCALE Tax! poluare pentru autovehicule conf. O.U.G. 50/2008Alte impozite #i taxe

Taxele pentru emisiile de poluan"i în atmosfer!, încasate de la agen"ii economici, în sumele prev!zute în anexa nr. 1, la L. nr. 73/2000 cu modific!rile #i complet!rile ulterioare

Taxe încasate pentru emisiile de poluan"i în atmosfer!, provenite de la surse fixe

Veniturile încasate de la agen"ii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea de#eurilor valorificabile, în limitele prev!zute în anexa 2 la L. nr. 73/2000 cu modific!rile #i complet!rile ulterioare

O suma de 1 RON/kg din greutatea ambalajelor introduse pe pia"ana"ional! de produc!torii #i importatorii de bunuri ambalate, cu excep"ia celor utilizate pentru medicamente

O cot! de 2% din valoarea substan"elor chimice periculoase comercializate de produc!tori #i importatori, prev!zute în anexa nr. 3 la L. nr. 73/2000 cu modific!rile #i complet!rile ulterioare, mai pu"in cele utilizate la producerea medicamentelor

O cot! de 0,5% din valoarea substan"elor chimice periculoase comercializate de produc!tori #i importatori, utilizate în agricultur!, prev!zute în anexa nr. 4, la L. nr. 73/2000 cu modific!rile #i complet!rile ulterioare

1% din valoarea de vânzare a masei lemnoase introduse într-un proces de prelucrare (3% în 2005)

O sum! de 10.000 lei (1 RON) /kg anvelop!, de c!tre persoanele juridice care introduc pe pia"a na"ional! anvelope noi #i/sau uzate destinate reutiliz!rii

O contribu"ie de 3% din suma care se plate!te anual pentru gestionarea fondurilor de vân!toare, pl!tit! de c!tre gestionarii fondurilor de vân!toare

Cuantumul taxelor încasate prin birourile unice la emiterea acordului/autoriza"iei de mediu pentru activit!"ile cu impact redus, conf. H.G. 573/2002

Taxe #i contribu"ii conform Legii nr. 73/2000, abrogate de OUG 196/2005

O cot! de 1,5% din valoarea încasat! prin comercializarea produselor finite din tutun

0,2 lei tax!, denumit! în continuare ecotax!, în valoare de 0,2 lei/bucat! pentru pungile de tip saco#! banan!, cu mâner aplicat, sau maieu - din materiale care nu sunt biodegradabile

2005 2006 2007 2008 2009 2010

289070 401468 463844 551959 1799673 1918036

169070 251468 313844 384959 1946894

150000 150000 167000 1799673 1918036

119990 132000 139000 151000 1785770 200009

1644150 1658502

132000 139000 151000 141620 162534

39590 45000 52500 50000 58200 58200

13800 3000 3500 19400 33950

10000 10000 12500

60 6 7 7 15 1

17944 24000 27600 31200 29423 38800

8794 3000 3400 3600 2910 3395

1000

9602 15000 11350 10000 2425 7760

15000 10000 11350 10000 533 194

5650 6500 58 252

1400 3700 4194 4440 582 291

18294 9449 22752 23223 291

2000

4850 19400

Contribuie taxele de mediu la promovarea semnificativ! a obiectivelor protec!iei mediului în România? Cu greu pot fi aduse argumente în sprijinul unei astfel de afirma!ii. România de"ine economia cea mai ineficient! din punct de vedere energetic din Europa, are printre cele mai mici încas!ri din taxe de mediu ca procent din PIB, atât la nivel general cât #i pe cele trei grupe principale: taxe pe energie, taxe pe transport #i taxe de poluare "i folosire a resurselor. Aceast! situa"ie este u#or explicabil! prin op"iunea constant! a guvernelor de dup! 1989 pentru men"inerea taxelor #i accizelor la niveluri minime. Chiar #i atunci când prin aderarea la UE s-a impus necesitatea aducerii accizelor la un nivel mai ridicat, România a optat pentru amânarea cât mai mult a armoniz!rii aces-tor taxe. În contextul în care, chiar #i în 2010, la toate cele 9 categorii principale de combustibili #i electricitate, nivelul accizelor era cel minim sau pu"in sub nivelul minim, nu este de mirare c! România se afl! pe un trend descendent din punct de vedere al încas!rilor din taxele pe energie ca procent din PIB.

Mai mult, în cazul taxelor de poluare #i folosire a resurselor, capacitatea de colectare pentru majoritatea tipurilor de taxe este foarte redus! în raport cu baza poten"ial! de taxare. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât taxele de poluare #i folosire a resurselor sunt acele taxe destinate finan"!rii de proiecte pentru limitarea efectelor activit!"ilor umane asupra mediului. Situa!ia veniturilor la Fondul pentru Mediu impune o discu!ie urgent! cu privire la modul în care institu!iile statului abilitate s! colecteze taxe pentru Adminstra!ia Fondului pentru Mediu pot fi determinate s!-"i îndeplineasc! obliga!iile legale cu un grad mai mare de eficien!!.

În contextul în care avantajul competitiv oferit de un nivel mic al tax!rii nu pare s! fi fost fructificat în nici un fel (nu exist! nici o investi"ie major! într-un dome-niu cu o intensitate energetic! mare în ultimii ani), exist! argumente serioase pentru a sus"ine o cre#tere treptat! a taxelor de mediu, precum #i introducerea unor instrumente noi folosite în diferite "!ri ale Uniunii Europene. De altfel, Uniunea European! recomand! o schimbare a accentului dinspre taxarea muncii (unde România are o fiscalitate ridicat!) înspre taxarea consumului #i a polu!rii. Mai ales în contextul crizei bugetare din ultimii doi ani #i a cre#terii semnificative a datoriei publice, op"iunea pentru cre#terea taxelor pe energie ar fi una legitim!, putând reprezenta o resurs! important! pentru echilibrarea Bugetului de stat.


Concluzii

27


28

#ara

România

Bulgaria

Cipru

Letonia

Estonia

Lituania

Austria

Ungaria

Polonia

Spania

Malta

Luxemburg

Slovenia

Cehia

Slovacia

Suedia

Irlanda

Italia

Danemarca

Portugalia

Belgia

Finlanda

Marea Britanie

Fran"a

Germania

Grecia

Olanda

Tabelul 6. Nivelul de accizare aplicat pentru benzina f!r! plumb/ton! de c!tre statele membre ale UE în raport cu acciza minim! de 359 EUR/ton!

Surs!: European Commission DG Taxation and customs union. Excise Duty Tables. July 2010 Disonibil la: http://ec.europa.eu/taxation_customs/index_en.htm#

Anexe

EUR % mai mult decât acciza minim!

348.0

350.2

359.0

379.8

422.8

434.4

442.0

-3.1

-2.4

0.0

5.8

17.8

444.0

451.1

455.9

459.4

464.6

21.0

23.1

23.7

25.7

27.0

28.0

29.4

35.0

40.7

43.3

50.4

51.3

57.1

57.9

62.4

484.5

505.1

514.5

539.8

543.2

564.0

566.7

583.0

613.6

627.0

627.9

639.6

669.8

670.0

714.0

70.9

74.7

74.9

78.2

86.686.6

98.9


1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2000-2008

Anul

#ara

RO

BE

BG

1.5

CZ

DK

DE

EE

IE

EL

ES

FR

IT

CY

LV

LT

LU

HU

MT

NL

AT

PL

PT

SI

SK

FI

SEUK

1.6 1.6 1.6

2.3

2.2 2.3 2.2

2.2 2.1

1.9

0.6

1.7

1.8 1.8

2

2.4

1.7

1 1.2

1.7 1.7

2.3

1.7

2.5

1.6

1.7

2.1

1.91.8

2.5

1.8

2

3.1

0.5

1

1.1

2.8

2.7

0.9

1.7

1.4

2.1

2.4

2.3

1.1

2.8

2.4

0.8

2

3

0.5

1.5

1.7

1.4

1.4

2.6

1.2

2.6

3.1

2.1

3.8

1.5

2.1

2.2

1.8

1.8

2

2.9

0.5

2.1

2.1

2.7

2.8

1.6

1.9

1.6

1.8

2.2

3.3

1.8

2.2

2.5

2.4

2.3

1.3

1.8

1.8

2.1

2.2

2.6

2.2

2.7

1.9

1.4

1.6

2.8

2.4

1.3

1.3

2

3

0.5

1.8

1.8

1.7

1.3

2.4

3.5

1.8

2.3

2.6

2

1.2

1.4

2.6

3.2

1.4

2.3

2.1

1.6

1.7

1.8

2.6

0.7

1.8

1.8

2.7

1.6

2.4

2

1.8

2.4

1.4

1.9

1.6

2

2.4

2.4

2.1

1.6

1.2

2.7

1.9

1.4

2.6

2.3

1.5

1.7

1.7

2.4

1

1.6

1.8

2.7

2.2

1.5

1.3

2.7

1.7

1.4

2

2.2

1.4

1.7

1.8

2.3

1

1.8

2

2.6

2.3

1.5

1.3

2.7

2

1.4

2.6

2.3

1.3

1.6

1.7

2.4

1.9

2

2

2.7

2.2

1.8

1.3

2.6

2.3

1.5

3

2.4

1.3

1.6

1.7

2.2

2.1

2.1

1.8

2.9

2.1

1.9

1.3

2.5

1.8

1.5

2.7

2.5

1.2

1.5

1.6

2.2

1.9

2.2

1.7

2.8

2

1.8

1.2

2.4

1.7

1.4

2.7

2.4

1.2

1.4

1.6

2.2

1.8

2

1.6

2.5

1.9

1.9

1.2

2.3

1.7

1.3

3

2.3

1.2

1.4

1.4

2.1

1.8

1.7

1.6

2.4

1.9

2.7

1.7

1.8

2.3

1.5

1.8

1.7

1.9

2.4

2.22.3

3.3

1.9

2.1

2.7

-0.2

0.7

-0.2

-0.4

-1.5

-0.1

0.8

0.2

-0.4

-0.3

-0.4

-0.5

1.1

-0.1

-0.1

-0.22.8

2.9

1.6

1.7

2

2.9

0.5

2.7

1.8

1.6

1.5

2.4

3.9

1.7

2.2

2.6

2.1

2.7

1.9

2

2.2

1.4

1.8

1.7

2

2.5

2.22.3

2.2

2.6

2.2

2.1

2.1

1.2

1.9

1.9

1.9

2.4

2

2

2.5

2.12.4

2.1

2.5

2.1

2.3

2.1

1.3

2

1.8

1.9

2.4

2

2

2.3

2

2.3

2.1

1.3

2

1.6

1.8

2.3

1.9

2

2.3

1.8

2.4

2.1

1.8

1.8

1.6

1.7

2.2

1.8

0.4

-0.1

-0.1

0.6

-0.3

0.4

0

0.1

-0.3

-0.1

-0.5

2.5

Tabelul 7. Evolu"ia veniturilor din taxele pe energie ca % din PIB în "!rile membre ale UE

Surs!: Eurostat, Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2009), 318, Tabelul C.4.1_G

-0.1

1.3

-0.5

0.1

-0.2

0

-1.3

-0.4

-0.6

-1.1

1.3

0.7

0.5

-0.4

-0.6

-0.8

-0.3

1.2

-0.6

0.9

0.2

0.2

-0.5

-0.2

-0.5

1995-2007

Clasament2007

18

25

1

5

6

12

11

27

26

24

23

9

17

19

22

2

8

16

15

21

3

10

4

13

20

7

14

29


1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2000-2008

Anul

#ara

RO

BE

BG

0.6

CZ

DK

DE

EE

IE

EL

ES

FR

IT

CY

LV

LT

LU

HU

MT

NL

AT

PL

PT

SI

SK

FI

SEUK

0.7 0.7 0.7

0.4

2.1 2.1 2.1

0.4 0.3

0.4

0.3

1.3

0.4 0.4

0.3

2.3

0.4

0.3 0.2

1.4 1.3

0.8

0.4

0.6

0.2

1.3

0.8

0.40.4

0.6

0.4

0.6

0.4

2.3

0

0.8

0.1

0.2

2.3

1.3

0.7

0.8

0.3

0.6

0.7

0.1

0.3

2.2

0.7

0.4

2.3

0

1.5

0.7

0.2

1

0.2

0.9

1

0.2

0.1

0.7

0.2

0.4

0.9

0.4

0.6

0.5

1.9

0.2

0.7

0.1

0.4

2.5

1.5

0.7

0.1

1.2

0.9

0.2

1.2

0.3

0.5

0.2

2.1

1.2

0.9

0.2

0.9

0.5

0.2

2.2

0.4

0.2

1.4

0.1

0.3

2.3

0.8

0.6

0.4

2

0

1.3

0.7

0.3

1

1

0.2

1

0.3

0.3

0.2

1.4

1.8

0.1

0.6

0.2

0.3

0.8

0.4

0.5

0.5

2

0.3

0.7

0.1

1.1

0.4

0.2

0.2

0.4

2.3

1.4

0.8

1.1

0.3

0.5

0.4

0.2

1.1

1.7

0.1

0.7

0.2

0.3

1

0.4

0.5

0.5

2

0.3

0.7

0.1

0.4

0.2

1.1

1.9

0.1

0.7

0.2

0.3

0.9

0.4

0.7

0.5

1.9

0.3

0.7

0.1

0.3

0

1.1

1.8

0.1

0.7

0.2

0.3

0.8

0.4

0.7

0.5

1.8

0.4

0.7

0.1

0.4

0.1

1.1

2

0.1

0.7

0.2

0.2

0.9

0.4

0.6

0.5

1.9

0.4

0.8

0.1

0.4

0.1

1.2

2.2

0.1

0.7

0.2

0.2

0.8

0.4

0.6

0.5

1.6

0.3

0.5

0.1

0.4

0.1

1.2

2.3

0.1

0.6

0.3

0.2

0.8

0.4

0.6

0.5

1.5

0.3

0.1

0.1

0.4

0.1

1.2

2.2

0.3

0.6

0.3

0.2

0.8

0.4

0.6

0.5

1.6

0.3

0.1

0.2

1.1

0.4

0.2

0.2

0.4

2.1

1.3

0.9

1

0.3

0.50.6

1

0.2

1

0.3

0

-0.2

-0.2

0.4

0.3

0

0.1

-0.2

0.1

0

0.1

0

-0.3

-0.1

-0.5

0.10.1

0.3

2.3

0.8

0.6

0.4

2

0.1

1.4

0.7

0.1

1.1

1.1

0.2

1.1

0.3

1

0.4

0.2

0.2

0.4

2

1.2

0.9

1

0.3

0.50.6

0.9

0.5

0.2

0.3

0.5

1.8

1.3

0.8

1.2

0.3

0.5

1.2

0.3

0.50.6

1

0.5

0.2

0.3

0.5

1.8

1.3

0.8

1.2

0.4

0.5

0.9

0.5

0.2

0.2

0.6

1.8

1.4

0.8

1.1

0.4

0.5

0.9

0.5

0.2

0.2

0.6

1.7

1.4

0.8

1

0.4

0.5

-0.2

0.1

0

0.1

0.3

-0.6

0

0

-0.1

0.1

0

0

Tabelul 8. Evolu"ia veniturilor din taxele pe transport ca % din PIB în "!rile membre ale UE

Surs!: Eurostat, Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2009), 320, Tabelul C.4.2_G

0

-0.2

-0.1

0.1

0

-0.2

0.2

0

0

0.1

-0.7

0.3

-0.6

0

0

-0.5

-0.1

0.1

0.5

-0.7

0

0.1

0.2

0.1

-0.1

1995-2007

Clasament2007

19

11

20

25

1

18

27

5

8

16

12

15

3

21

26

24

10

2

4

9

22

7

14

23

6

17

13

analiza taxelor de mediu in romania taxelor de...pentru majoritatea taxelor de poluare încasările...

Documents