analiza statistică a literature review din articolul
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ȘCOALA DOCTORALĂ DE ECONOMIE ŞI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
Analiza statistică a Literature Review din articolul
științific în domeniul economic
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. Elisabeta Jaba
Doctorand:
Olesia Mihai
IAȘI, 2019
Doamnei/ Domnului .......................................,
Vă aducem la cunoștință că pe data de 18.07.2019, ora 10:30, sala R402,
doamna Olesia Mihai va susține, în ședință publică, teza de doctorat cu titlul
„Analiza statistică a Literature Review din articolul științific în domeniul
economic“, în vederea obținerii titlului științific de doctor în domeniul
Cibernetică și Statistică.
Comisia de doctorat are următoarea componență:
Președinte:
Prof. univ. dr. Carmen PINTILESCU, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza“ din Iași
Conducător științific:
Prof. univ. dr. Elisabeta JABA, Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza“ din Iași
Referenți:
Prof. univ. dr. Monica ROMAN, Academia de Studii
Economice din Bucureşti
Prof. univ. dr. Ion PÂRȚACHI, Academia de Studii
Economice a Moldovei
Conf. univ. dr. Christiana Brigitte SANDU, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza“ din Iași
Vă transmitem rezumatul tezei de doctorat și vă invităm să participați la
ședința publică de susținere a tezei.
Cuprinsul rezumatului
INTRODUCERE ............................................................................................ 1
Capitolul 1. ELEMENTE CONCEPTUALE PRIVIND LITERATURE
REVIEW .......................................................................................................... 7
Capitolul 2. TIPURI DE LITERATURE REVIEW DINTR-UN
ARTICOL DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ ............................................. 9
Capitolul 3. STUDIU DE CAZ: ANALIZA STATISTICĂ A STUDIILOR
REFERITOARE LA LITERATURE REVIEW ....................................... 11
Capitolul 4. STUDIU DE CAZ: ANALIZA STATISTICĂ A
ELEMENTELOR CARACTERISTICE ALE UNUI LITERATURE
REVIEW DIN ARTICOLUL DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ ÎN
DOMENIUL ECONOMIC .......................................................................... 14
CONCLUZII ................................................................................................. 17
Contribuții teoretice și metodologice .......................................................... 17
Contribuții cu caracter aplicativ .................................................................. 18
Limite ale cercetării .................................................................................... 21
Direcții viitoare de cercetare ....................................................................... 22
Bibliografie selectivă .................................................................................. 23
1
Cuprinsul tezei de doctorat
CUPRINS
2
INTRODUCERE 4
Capitolul 1. ELEMENTE CONCEPTUALE PRIVIND LITERATURE REVIEW
17
1.1 Diseminarea rezultatelor cercetării științifice 17
1.2 Articolul de cercetare științifică și structura acestuia 19
1.3 Cercetarea de tip Literature Review 26
1.4. Secțiunea de Literature Review într-un articol de cercetare științifică 29
1.5. Obiective și elementele de structură ale unui Literature Review 31
CAPITOLUL 2. TIPURI DE LITERATURE REVIEW DINTR-UN ARTICOL DE
CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ 34
2.1. Criterii de clasificare a Literature Review 34
2.2 Tipurile de Literature Review 36
2.2 Literature Review narativ 42
2.3 Literature Review sistematic 43
2.4 Meta-analiza 44
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ: ANALIZA STATISTICĂ A STUDIILOR
REFERITOARE LA LITERATURE REVIEW 52
3.1. Eșantionul și sursa de date 53
3.2 Variabilele utilizate în analiza statistică referitoare la Literature Review 56
3.3 Metode statistice utilizate în studiu 58
3.4. Analiza asocierilor dintre elementele Literature Review menționate de
autori și tipul de Literature Review analizat 61
3.5. Analiza asocierilor dintre tipul de Literature Review analizat și domeniul
științific analizat în articolele selectate 65
3.6. Analiza corespondențelor dintre elementele unui Literature Review
menționate și tipul de Literature Review analizat 68
3.7. Concluzii asupra rezultatelor privind asocierea dintre elementele caracteristice
ale unui Literature Review şi tipul de Literature Review în domeniul economic 71
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ: ANALIZA STATISTICĂ A ELEMENTELOR
CARACTERISTICE ALE UNUI LITERATUREREVIEW DIN ARTICOLUL DE
CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ ÎN DOMENIUL ECONOMIC 75
4.1. Eşantionul şi sursa de date 77
4.2. Variabilele utilizate în analiza statistică a elementelor caracteristice ale unui
Literature Review 80
4.3. Metode statistice utilizate în studiu 84
4.4. Descrierea elementelor caracteristice ale unui Literature Review 90
4.5. Analiza asocierilor dintre elementele caracteristice ale Literature Review
2
şi elementele caracteristice ale cercetărilor publicate 93
4.6. Analiza asocierilor dintre elementele caracteristice ale Literature Review
şi caracteristicele autorilor cercetării 112
4.7. Analiza influenţei elementelor caracteristice ale Literature Review asupra
calităţii cercetării publicate 126
4.8. Concluzii asupra rezultatelor privind asocierea elementelor caracteristice
ale unui Literature Review şi caracteristicile publicaţiilor /
caracteristicile autorului cercetării 129
4.9. Profilul unui Literature Review specific articolelor științifice din domeniul
economic 133
CONCLUZII 137
BIBLIOGRAFIE 149
Lista tabelelor 162
Lista figurilor 162
ANEXE 162
ANEXA 1. Articole cuprinse în eșantion pentru studiul de caz privind studiile
referitoare la Literature Review 162
ANEXA 2. Rezultatele analizei corespondențelor dintre elementele
Literature Review și TIP Literature Review 165
ANEXA 3. Reviste utilizate pentru extragerea eșantionului 172
ANEXA 4. Lista articolelor incluse în eșantion 176
ANEXA 5. Rezultatele analizei corespondenţelor dintre elementele
caracteristice ale unui Literature Review şi caracteristicile cercetării 194
ANEXA 6. Rezultatele analizei corespondenţelor dintre elementele
caracteristice ale unui Literature Review şi caracteristicile autorilor cercetării 200
ANEXA 7. Rezultatele analizei de regresie logicstică aplicată în studiul influenţei
elementelor caracteristice ale Literature Review asupra calităţii
cercetării publicate 204
3
INTRODUCERE
Interesul în cercetarea științifică actuală pentru studierea fenomenului
științific, și implicit, pentru înțelegerea comunicării științifice și a mijloacelor
utilizate de cercetători este unul recent. Primele studii care se concentrează specific
pe această problematică din perspectiva mai multor discipline apar abia la sfârșitul
anilor șaizeci ai secolului trecut. Din perspectiva științelor economice, interesul s -
a concentrat pe studierea economiei cercetării și a proceselor care influențează
finanțarea acesteia.
În România, comunicarea științifică în domeniul economic a trecut printr -
o serie de schimbări majore datorită deschiderii către comunitatea științifică
internațională. Această deschidere a adus în spațiul de cercetare românesc practicile
de comunicare științifică specifice standardelor din Europa de vest și SUA. Prin
urmare, la începutul anilor 2000, volumul de cercetări științifice publicate de
comunitatea științifică din România a crescut semnificativ conducând și la nevoia
acestei comunități de a-și face cunoscute cercetările și în comunitatea științifică
internațională.
În acest sens, devine important să înțelegem factorii care au condus la
dezvoltarea acestei comunități științifice, în care, comunicarea științifică a jucat un
rol esențial în asigurarea unui cadru pentru schimbul de idei și opinii între
cercetători, pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor, sau dezvoltarea unor rețele
de comunicare academică.
Articolul de cercetare reprezintă vehiculul principal de diseminare a
rezultatelor unei cercetări științifice. Acest tip de comunicare scrisă, în forma pe
care o regăsim astăzi în orice revistă științifică de cercetare, a trecut printr -o serie
de schimbări până a ajunge la forma utilizată și acceptată de cercetători. Doar spre
sfârșitul secolului al XIX-lea, au început să apară articole în formatul apropiat celui
pe care îl utilizăm și astăzi.
Mai mulți cercetători menționează studiul realizat de reputatul chimist
francez Louis Pasteur cu privire la procesele de fermentație (Wu, 2011; Greco, 2009),
în care, pentru prima dată se pot identifica secțiunile introducere, metodologie și
rezultate. În mai multe domenii, dar mai ales în științele exacte și sociale, poate fi
regăsită această împărțire a articolului în secțiuni (Bazerman, 1984;Wu, 2011; Swales,
1990;).
Această structură a fost adoptată la scară largă în cercetarea științifică între
anii 1900-1950. Întrucât și articolul de cercetare științifică a devenit un obiect de
studiu în sine, o serie de cercetători importanți au realizat studii interdisciplinare
privind structurarea articolelor de cercetare în științe. Dacă până în anii șaptezeci s-au
realizat studii, care au descris mai mult mijloace de exprimare utilizate de autori
pentru prezentarea conținutului științific, în anii optzeci avem mai mulți cercetători
preocupați de structurarea conținutului științific. Primul studiu complex în domeniul
4
științelor sociale a fost realizat de John Swales (1981). Acesta ajunge la concluzia că
majoritatea cercetătorilor adoptă, în general, o structură compusă din patru elemente:
introducere, metodologie, rezultate și discuții. În acest sens, Swales (1990) propune
utilizarea acronimului IMRAD (introducere, metodologie, rezultate, discuții) pentru
referirea la secțiunile unui articol de cercetare științifică. Această structurare a
conținutului științific într-un articol de cercetare a răspuns nevoii acute de
uniformizare a modului de prezentare a conținutului cercetărilor, mai ales în cazul
unor studii empirice.
Primul element al acestei structuri îl reprezentă secțiunea introducere,
având ca scop principal prezentarea teoriei existente în domeniul de care aparține
problema de cercetat, ca și a unor domenii complementare (Zaiț, 2006: 102). O
problemă de cercetare nouă pleacă de la o serie de cercetări deja existente, sau se
fundamentează pe baza unor direcții de cercetare consacrate sau în dezvoltare. Însă,
scopul unei introduceri este mult mai larg, urmărind să introducă o problemă de
cercetare, să prezinte cadrul teoretic al acestei probleme și să prezinte strategia de
cercetare ce urmează a fi parcursă. O serie de cercetători anglo-americani și
europeni analizează modul în care cercetătorii își structurează introducerea unui
articol (Swales, Najjar, 1987; Dudley-Evans, 1986, Scepanovici, 2015).
Cea mai răspândită metodă de structurare a unei introduceri este cea
descrisă de John Swales și cunoscută sub numele de CaRS (Swales, 1990). Acest
model descrie modalitatea prin care cercetătorii creează un spațiu de cercetare în
introducerea unei teme de cercetare și include trei elemente: stabilirea unei arii de
cercetare, stabilirea unei nișe și ocuparea acesteia.
De la finele anilor șaizeci ai secolului trecut observăm în articolele de
cercetare, în special în cele aparținând spațiul de cercetare nord -american și
european, apariția unei secțiuni distincte menite să realizeze o sinteză a literaturii
de specialitate. În acest sens, a existat o preocupare constantă pentru înțelegerea și
studierea acestei noi tendințe a autorilor de extindere a discuției cu privire la cadrul
teoretic într-o secțiune separată (Salipante, 1982; Swales, 1981; Shaw, 1995 ;
Rowley, 2004; Torraco, 2005).
Odată cu intrarea în spațiul de cercetare global, cercetătorii români au devenit
și ei parte a unei comunități academice cu o tradiție în conceperea articolelor de
cercetare bine stabilită, care s-a dezvoltat pe parcursul mai multor decenii, și s-a bazat
în general pe modelul de comunicare științifică de sorginte anglo-saxonă. În acest
context, devine acută nevoia de cunoaștere și de utilizare a acestor convenții în
elaborarea unui articol de cercetare, și implicit, a structurii și convențiilor cu privire la
elaborarea unui Litearture Review. Înțelegerea practicilor internaționale de scriere
academică, în general, și a celor strâns legate de prezentarea, discutarea critică și
evaluarea stadiului cercetării devine imperativă pentru creșterea calității publicațiilor
cercetătorilor români, mai ales în cazul revistelor indexate în baze de date
internaționale. Revistele internaționale impun respectarea standardului internațional în
acest sens, standard ce este greu de atins fără înțelegerea practicilor la nivelul de ramură
științifică și apoi, la nivelul domeniului și subdomeniului.
5
Motivația cercetării
Lucrarea de față tratează probleme specifice privind conceperea,
structurarea, conținutul și profilul unui Literature Review din articolul de cercetare
din domeniul economic. În calitate de cercetător și autor, am constatat că în
cercetarea actuală românească nu au existat preocupări cu privire la modul în care
cercetătorii din domeniul economic realizează un Literature Review. Considerăm că un
studiu cu privire la structura, trăsăturile și tipurile de Literature Review practicate de
comunitatea academică internațională din domeniul economic, prin realizarea unui
profil al unui Literature Review specific acestui domeniu, poate ajuta la formularea
unor recomandări ce pot fi utile cercetătorilor și, în special, doctoranzilor în dezvoltarea
unor competențe avansate necesare pentru elaborarea unui Literature Review în
concordanță cu practicile internaționale.
O motivație suplimentară se datorează și faptului, că prin cunoașterea a
priori a practicilor internaționale din acest domeniu, care presupun o manieră mult
mai critică de realizare a unei discuții cu privire la literatura de specialitate, și nu doar
o simplă prezentare a acesteia, chiar și exhaustivă, am identificat o serie de dificultăți
pe care autorii români le întâmpină atunci când sunt puși în situația să realizeze un
Literature Review critic, combativ, care să respecte convențiile de scriere academică
din spațiul de cercetare anglo-saxon. Parcurgând studiile din literatura de specialitate
pe acest subiect, am constatat că nici la nivel internațional nu s-au realizat multe
studii empirice cu privire la caracteristicile și tipurile de Literature Review practiacte
în domeniul economic.
Din acest motiv, realizarea unei cercetări cu privire la acest subiect poate
aduce contribuții la intensificarea interesului general în cercetarea românească pentru
analize de acest gen prin utilizarea teoriilor și abordărilor din perspectiva mai multor
discipline, având convingerea că o abordare interdisciplinară poate contribui la o
înțelegere mult mai amplă a fenomenului studiat.
Scopul și obiectivele cercetării
Considerând, pe de o parte, existența unui mod specific de concepere a unei
secțiuni Literature Review în articolele de cercetare din domeniul economic, iar, pe
de altă parte, nevoia de a furniza un instrument pentru dezvoltarea competențelor de
realizare a unui Literature Review în acest domeniu, am definit următorul scop al
tezei:
Scopul cercetării constă în realizarea unui profil al Literature Review specific
articolelor de cercetare științifică din domeniul economic.
6
Lucrarea se centrează pe identificarea, evidențierea și analiza statistică a
elementelor caracteristice unui Literature Review prezente în articolele de cercetare
științifică din domeniul economic.
Pentru atingerea acestui scop, cercetarea îşi propune următoarele obiective:
- Cunoașterea cadrului teoretic privind Literature Review, clarificând
elementele caracteristice și tipologia unui Literature Review;
- Elaborarea metodologiei de cercetare necesară analizei statistice a Literature
Review;
- Identificarea elementelor unui Literature Review și tipurilor de Literature
Review existente la nivelul științelor exacte și socio-umane
- Identificarea elementelorunui profil al Literature Review specific pentru
domeniul economic.
- Formularea unor recomandări cu privire la elaborarea unui Literature Review
în domeniul economic.
Prezentarea lucrării pe capitole
Pe parcursul celor patru capitole ale lucrării, am abordat cele mai importante
aspecte ce pot fi utilizate pentru a pune în evidență rolul, caracteristicile și importanța
Literature Review în realizarea unui articol de cercetare la standardele cerute de
comunitatea academică internațională.
În primul capitol, am pus accentul pe scoaterea în evidență a elementeleor
conceptuale cu privire la Literature Review. Acest capitol, realizează delimitarea și
fixarea cadrului teoretic de referință. În prima parte, am făcut o incursiune privind
evoluția comunicării științifice, mai ales prin prisma diseminării rezultatelor
cercetărilor științifice în reviste științifice. A doua parte cuprinde o prezentare a
articolului științific și a elementelor sale din perspectiva pluridisciplinară. De
asemenea, au fost prezentate în detaliu teoriile cu privire la dezvoltarea genurilor
academice, dar și perspectiva disciplinelor asupra acestora. În ultima parte este
prezentat conceptul de Literature Review, precum și caracteristicile, tipologiile și
clasificările acestuia întâlnite în literatura de specialitate.
Capitolul doi, cuprinde patru sub-capitole, și face referire la tipurile de
metode de evaluare a literaturii de specialitate, discutând în special metodele cel mai
frecvent întâlnite în articole de cercetare economică, metoda narativă, sistematică, și
meta-analiza.
Capitolul trei este un studiu de caz care analizează empiric definițiile
Literature Review pentru extragerea celor mai frecvente elemente structurale și trăsături
menționate de autori. De asemenea, în acest capitol, am analizat statistic relația dintre
trăsăturile Literature Review și tipurile de Literature Review pe cele nouă domenii de
cercetare selectate.
Capitolul al patrulea este, de asemenea, un studiu de caz care cuprinde o
analiză statistică a trăsăturilor Literature Review din articolele economice din
următoarele discipline: statistică economică, economie, management, marketing,
7
finanțe, contabilitate, cu scopul realizării unui profil al Literature Review în
domeniul economic.
Capitolul 1. ELEMENTE CONCEPTUALE PRIVIND
LITERATURE REVIEW
1.1 Diseminarea rezultatelor cercetării științifice
Dezvoltarea științelor a condus la un interes sporit din partea cercetătorilor
pentru studiul științei ca fenomen de sine stătător. De-a lungul timpului, producția
științifică a fost studiată din mai multe perspective de cercetători provenind din
domenii cât mai diverse, și anume: din perspectiva scientometriei s-a studiat
volumul științelor și dezvoltarea rolului acestora în societate, în general (Price,
1961); economiștii au fost preocupați de economia cercetării și principiile și
procesele care influențează finanțarea acesteia (Mansfield, 1991, Stephan, 1994),
politicile de cercetare și influența acestora (Gilpin, 2001); statisticienii au
contribuit cu numeroase studii privind distribuția cercetărilor științifice în lume și
măsurarea producției științifice.
Comunicarea între cercetători devine foarte importantă pentru o definire
cât mai bună a rezultatelor. Oamenii de știință descoperă o problemă și își formează
o opinie asupra unor posibile direcții de cercetare și în cadrul unor discuții
informale purtate cu cercetătorii din comunitatea academică din care fac parte,
câștigând astfel o recunoaștere socială în cadrul grupului. Acest proces este
continuu și face parte integrantă din ciclul de cercetare, care cuprinde următoarele
etape: identificarea unei probleme, conceptualizarea ideilor, descrierea stadiului de
cercetare, studiul propriu-zis sau experimentul, redactarea și depunerea lucrării
spre evaluare, evaluarea în sistem peer-review, acceptul publicației, diseminarea,
menținerea lucrării în baze de date.
1.2 Articolul de cercetare științifică și structura acestuia
Articolul științific publicat în reviste recenzate este o cercetare primară
care parcurge un drum lung de la redactare la publicarea sa finală. Rapoartele
științifice au stat la baza articolului de cercetare care ulterior s-a dezvoltat în forma
pe care o avem astăzi. De la începutul secolului trecut, articolul de cercetare devine
mijlocul principal de comunicare a rezultatelor cunoașterii științifice în revistele de
specialitate. Cercetătorii din domeniul științelor umaniste și sociale au adoptat nu
doar instrumente de analiză specifice științelor exacte și naturale, ci și modul în
care aceste științe comunicau rezultatele cercetărilor comunității științifice lărgite.
8
În cercetarea modernă, comunicarea științifică sau academică este
văzută, în special, ca un set de practici colective și istorice stabilite de
comunitatea științifică globală în procesul de interacțiune și comunicare
științifică (Hyland, 2004) și construite prin intermediul unui ansamblu variat de
tehnici discursive și tipologii de gen. Autorii trebuie să aleagă o atitudine adecvată
și obiectivă transpusă în text, atât față de publicul țintă, cât și față de argumentele
aduse, iar analiza genurilor ne poate ajuta să demonstrăm în ce mod disciplinele
creează un context prin utilizarea unor convenții adoptate de un anumit gen. Astfel,
în domeniul științelor, cunoașterea nouă trebuie demonstrată prin experiment,
contrar științelor umaniste care se află la polul opus, științele sociale situându-se
între aceste două axe (Jalobeanu, 2011, Ziman, 1987).
Structura unui articol de cercetare științifică cuprinde în forma sa cea mai
răspândită în cercetarea anglo-americană următoarele secțiuni: introducere,
metodologie, rezultate și discuții. În prezent, structura CARS de structurare a
introducerilor este acceptată ca fiind predominantă în articolele publicate în
revistele academice atât în domeniul științelor exacte, cât și în științe sociale.
1.3 Cercetarea de tip Literature Review
Primele cercetări asupra producției științifice de tip Literature Review (Garfield,
1978) au studiat contextul general în care apar lucrările de cercetare științifică și au
analizat corpusul de reviste dedicate exclusiv publicării lucrărilor de cercetare de tip
Literature Review (anuar). O prezentare amplă asupra cercetării de tip Literature Review
o realizează Bazerman (1994) din perspectiva științelor sociale, fiind interesat de
construirea identității cercetătorilor în cadrul unui articol de tip Literature Review.
Alți autori au studiat intervalul de timp parcurs de la apariția unui subiect
nou în cercetare și până la momentul în care se publică primele studii cu privire la
subiectul în cauză. În același timp, apar cercetători care definesc trăsăturile distincte
ale articolelor de tip Literature Review.
În cercetarea modernă, există o preocupare mult mai mare pentru studierea
secțiunilor Literature Review la nivelul articolului de cercetare științifică, aceasta
axându-se în special pe diferențe ce se pot observa la nivelul domeniilor și
subdomeniilor Literature Review (Swales, 1990; Kanoksilapatham, 2005; Lim, 2011;
Posteguillo, 1999; Samraj, 2002). În ceea ce privește prelucrarea secțiunilor de
Literature Review, cercetătorii pun în discuție problema identificării literaturii de
specialitate prin sisteme computerizate. Pentru a identifica astfel de studii, acești
experți propun găsirea unui set de caracteristici care să permită includerea unui
număr cât mai mare de articole.
1.4. Secțiunea de Literature Review într-un articol de cercetare științifică
Introducerea în articolele științifice a secțiunii separate dedicate unei evaluări
a literaturii de specialitate la sfârșitul secolului al XX-lea a contribuit semnificativ la
9
diferențierea între ceea ce reprezintă cercetarea autorului însuși și cunoașterea colectivă
față de care autorul se poziționează în articol. În general, un Literature Review
reprezintă o sinteză a literaturii de specialitate publicate pe un anumit subiect.
Această sinteză a literaturii de specialitate a fost definită prin prisma scopului
urmărit de cercetători prin realizarea acesteia.
Începând cu anii 70 ai secolului trecut asistăm la numeroase încercări de
definire a termenului de Literature Review din perspectiva mai multor discipline:
sociologie, informatică, management etc. De exemplu, Glavan (2009) formulează patru
obiective importante urmărite de autorii unui Literature Review: (1) analiza profundă a
cercetărilor anterioare menită să reflecte clar poziția autorului față de studiile
anterioare, (2) identificarea unor lacune în cunoaștere, (3) poziționarea critică față de
soluțiile identificate în literatura de specialitate, și propunerea unor direcții de cercetare
alternative sau noi, (4) identificarea și propunerea unor noi abordări teoretice prin
prezentarea și poziționarea față de abordările teoretice anterioare.
1.5. Obiectivele și elementele de structură ale unui Literature Review.
Pe baza obiectivelor identificate în literatura de specialitate, am definit
următoarele obiective ale unui Literature Review, care reprezintă elemente de
structură ale unui Literature Review:
1. evaluarea stadiului cercetării
2. identificarea unor lacune în cunoaștere, aspecte neabordate de alți autori
3. prezentarea unor direcții viitoare de cercetare
4. propunerea/dezvoltarea unor noi teorii
5. identificarea unor implicații asupra politicilor viitoare.
Prin urmare, un Literature Review poate avea unul, mai multe sau toate
cele 5 elemente de structură. În studiile de caz, vom urmări în ce măsură aceste
obiective apar în articolele de cercetare din domeniul economic.
Capitolul 2. TIPURI DE LITERATURE REVIEW DINTR-UN
ARTICOL DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
În cercetarea noastră, am identificat în literatura de specialitate clasificări
din mai multe perspective, pe care le vom putea utiliza pentru identificarea tipurilor
de Literature Review utilizate de cercetătorii din domeniul economic.
2.1. Criterii de clasificare a Literature Review Una din cele mai recente și citate clasificări a Literature Review este prezentată
de Cooper (1988). Acesta propune o taxonomie a Literature Review în funcție de 6
criterii: tema de cercetare, scop, atitudinea autorului față de studiile anterioare, gradul
de acoperire a studiilor anterioare, modul de organizare și publicului țintă.
10
Pe baza clasificărilor din literatura de specialitate, propunem o
clasificare a unui Literature Review după două criterii: gradul de complexitate și
modul de prezentare.
După gradul de complexitate, un Literature Review poate fi complex atunci
când prezintă toate cele 5 elemente de structură (evaluarea stadiului cercetării,
identificarea unor lacune în cunoaștere, aspecte neabordate de alți autori, prezentarea
unor direcții viitoare de cercetare, propunerea/dezvoltarea unor noi teorii,
identificarea unor implicații asupra politicilor viitoare) sau parțial , atunci când
include doar unul sau o parte din elementele de structură.
După modul de prezentare, un Literature Review poate fi de tip narativ
(descrie studiile de specialitate anterioare, fără a apela la metode de clasificare a
studiilor) sau de tip sistematic (analizează critic literatura de specialitate utilizând
metode de clasificare a studiilor, tabele, diagrame, etc.) sau meta-analiză
(analizează literatura de specialitate utilizând metode statistice).
Aceste clasificări stau la baza studiilor de caz privind Literature Review în
articolul de cercetare științific atât din domeniul economic, cât și din alte domenii
de cercetare științifică realizate în cadrul tezei.
2.2 Tipurile de Literature Review
Pentru identificarea clasificărilor privind Literature Review, am realizat un
studiu documentar prin accesarea bazelor de date internaționale disponib ile
public.Studiile obținute au scos în evidență faptul că mai mulți cercetători au
încercat să realizeze clasificări din perspectiva mai multor discipline: sociologie,
management, informatică, biologie, medicină.
2.2 Literature Review narativ
Literature Review narativ reprezintă modul cel mai tradițional de sinteză a literaturii de
specialitate. Acest tip nu este utilizat pentru a extrage rezultatele obținute în studiile anterioare, fiind
doar o sinteză a ceea ce s-a realizat la modul general pentru a demonstra importanța sau valoarea
unui anumit punct de vedere (Baumeister 1997).
2.3 Literature Review sistematic
Literature Review sistematic se referă la o agregare, evaluare și analiză a
literaturii pe un anumit subiect cu utilizarea unor tehnici pre-stabilite și
standardizate. Prin acest tip de Literature Review se urmărește identificarea,
evaluarea critică și recenzia unor dovezi cu privire la un subiect de cercetare. În
acest caz, se pot analiza atât rezultate contradictorii, cât și cele similare, pe lângă
introducerea unor noi teme care necesită o cercetare mai aprofundată. De asemenea,
în acest tip de Literature Review, cercetătorii supun datele unei analize critice,
realizând și o generalizare a acestora. Totodată, acest tip de Literature Review este
important întrucât integrează date din mai multe studii care studiază aceeași
11
problemă sau fenomen; autorii concentrându-se, de obicei, asupra unei probleme
empirice.
2.4 Meta-analiza
Meta-analiza este o „analiză statistică a unei colecții mari de rezultate a unor
studii în vederea integrării acestor rezultate“ (Glass, 1976). Această metodă poate fi
utilizată pentru a combina rezultatele unor studii individuale cu privire la aceeași
problemă pentru a realiza o sinteză cuantificată și reproductibilă . Realizarea unei
meta-analize se bazează pe o metodologie strictă și se justifică în cazul unor probleme
de cercetare complexe, mai ales unde literatura de specialitate prezintă concluzii
contradictorii. Meta-analiza este importantă pentru integrarea rezultatelor într-un mod
obiectiv, față de abordările tradiționale, care sunt deseori subiective.
Capitolul 3. STUDIU DE CAZ: ANALIZA STATISTICĂ A
STUDIILOR REFERITOARE LA LITERATURE REVIEW
În acest studiu am analizat literatura de specialitate pentru a obţine o imagine
multidisciplinară cu privire la definirea conceptului de Literature Review și a tipului de
Literature Review utilizat de cercetători în articolele de cercetare. S-au analizat empiric
definițiile Literature Review pentru extragerea celor mai frecvente elemente structurale
și a trăsăturilor menționate de autori. De asemenea, s-a analizat statistic relația dintre
trăsăturile Literature Review și tipurile de Literature Review pe cele nouă domenii de
cercetare selectate (psihologie, medicină, resurse umane, educație, biologie,
informatică, marketing, sociologie, inginerie).
Eşantionul analizat constă în 30 de articole publicate în perioada 1980-2015,
reprezentând studii de cercetare secundară cu privire la Literature Review. Articolele
au fost extrase din baze de date internaționale (Web of Knowledge, Elsevier Science
Direct, Sage Knowledge) și de pe paginile web ale motoarelor de căutare Google și
Google Scholar.
Elemente caracteristice ale unui Literature Review identificate pe baza
studiilor eșantionate și din literatura de specialitate sunt: AS – evaluarea stadiului
cercetării, ID – identificarea unor lacune în cunoaștere, aspecte neabordate de alți
autori, DIS – Prezentarea unor direcții viitoare de cercetare, AD – Propunerea de noi
teorii/ formularea unor noi teorii, POL – Implicații asupra politicilor în viitor. Tipurile
de Literature Review corespunzătoare articolelor analizate sunt: narativ, meta-analiza,
sistematic, integrativ și interpretativ.
Metodele statistice de analiză utilizate sunt specifice tipului de date culese cu
privire la tipul şi caracteristicile Literature Review Pentru identificarea și descrierea
relațiilor dintre caracteristicile articolelor științifice eșantionate s-a utilizat analiza de
asociere. De asemenea, relația dintre elementele Literature Review menționate și tipul
de Literature Review analizat a fost studiată cu ajutorul analizei corespondențelor.
12
Pentru analiza de asociere, sunt folosite următoarele statistici adecvate când
ambele variabile sunt categoriale nominale:
- Măsurile simetrice nominale: Coeficientul de contingență, coeficientul Phi și
coeficientul V a lui Cramér,
- Măsurile direcționale nominale: Lambda (lambda simetrică și asimetrică și
statistica tau a lui Goodman și Kruskal) și coeficientul de incertitudine.
Aceste măsuri indică atât intensitatea cât și semnificația legăturii dintre
variabila rând și variabila coloană ale unui tabel încrucișat.
Analiza corespondențelor dintre Elementele unui Literature Review
Menționate și Tipul de Literature Review Analizat
Reprezentarea grafică a modalităților celor două variabile indică o apropiere
mai mare a tipului narativ de Literature Review de modalitatea AS+ID+DIS+POL (AS-
evaluarea stadiului cercetării, ID-identificarea unor lacune în cunoaștere/ aspecte
neabordate de alți autori, DIS-prezentarea unor direcții viitoare de cercetare și POL-
implicații asupra politicilor în viitor), a tipului integrativ de Literature Review de
modalitatea AS+ID+DIS+AD+POL, corespunzătoare utilizării tuturor elementelor
Literature Review (AS-evaluarea stadiului cercetării, ID-identificarea unor lacune în
cunoaștere/ aspecte neabordate de alți autori, DIS-prezentarea unor direcții viitoare de
cercetare, AD: propunerea de noi teorii/ formularea unor noi teorii şi POL-implicații
asupra politicilor în viitor) și a celorlalte tipuri de Literature Review de includerea
următoarelor elemente AS+ID+DIS+AD.
13
Figura 1. Harta corespondențelor dintre modalitățile variabilelor Elementele unui
Literature Review și Tipul de LRA
Analiza asocierilor dintre elementele Literature Review menționate de
autori și tipul de Literature Review analizat
Rezultatele estimării şi testării asocierii dintre elementele Literature Review
menționate în articolele de cercetare științifică secundare şi tipul de Literature Review
analizat (LRA) prezintă valori ridicate ale semnificației atât pentru statistica tau cât și
pentru coeficientul de incertitudine. Prin urmare, nu poate fi identificată o legătură
între cele două variabile analizate. Valorile scăzute ale ambilor coeficienți statistici
confirmă că legătura dintre cele două variabile este una foarte slabă.
Analiza asocierilor dintre tipul de Literature Review analizat și domeniul
științific analizat în articolele selectate
Articolele științifice din domeniul resurselor umane asupra Literature
Review sunt preponderent de tip integrativ, în timp ce în medicină, se utilizează un
Literature Review fie sistematic, fie narativ şi sistematic. De asemenea, în medicină
se observă un număr important de studii care analizează un Literature Review de
tip meta-analiză. Tipul sistematic de Literature Review analizat este preponderent
în studiile secundare asupra Literature Review din domenii precum psihologie,
medicină, informatică şi inginerie.
Valorile scăzute ale semnificației pentru statistica tau (Sig. = 0,018 <α) indică
faptul că există o legătură între variabilele tipul de LRA și domeniul științific analizat,
însă legătura este una foarte slabă (tau = 0,305).
Valorile ridicate ale semnificației pentru coeficientul de incertitudine (Sig. =
0,482 >α) exprimă faptul că nu poate fi identificată o legătură între variabilele tipul de
LRA și domeniul științific analizat.
Rezultatele estimării și testării asocierii dintre variabilele elementele
Literature Review menționate și tipul Literature Review analizat și, respectiv,
dintre tipul Literature Review analizat și domeniul științific analizat arată că nu au
pot fi identificate legături între cele două variabile analizate, nici în primul caz și
nici în cel de-al doilea.
14
Capitolul 4. STUDIU DE CAZ: ANALIZA STATISTICĂ A
ELEMENTELOR CARACTERISTICE ALE UNUI
LITERATURE REVIEW DIN ARTICOLUL DE CERCETARE
ȘTIINȚIFICĂ ÎN DOMENIUL ECONOMIC
În acest studiu s-a urmărit identificarea şi evaluarea relațiilor dintre elementele
caracteristice ale unui Literature Review în funcție de un set de caracteristici ale
publicației și ale autorilor cercetării.
Eșantionul de articole conţine 180 de articole ştiinţifice din domeniul
economic. Articolele de cercetare studiate corespund celor şase sub-domenii (statistică
economică, management, marketing, finanţe, contabilitate şi economie) şi au fost
publicate din 1980 până în 2015, fie în reviste indexate ISI, fie în reviste indexate BDI.
Principalele caracteristice ale Literature Review care au fost evaluate pentru
articolele observate sunt: elementele de structură ale Literature Review, tipul de
Literature Review, localizarea Literature Review în structura articolului, numărul de
citări incluse în Literature Review, perioada acoperită de citările incluse în Literature
Review, tipul de citări incluse în Literature Review, tipul verbelor evaluative folosite în
Literature Review şi numărul verbelor evaluative folosite în Literature Review.
Pentru analiza asocierilor dintre elementele caracteristice ale unui Literature
Review, pe de o parte, şi elementele caracteristice ale cercetărilor publicate şi
caracteristicele autorilor cercetării, pe de altă parte, s-au utilizat următoarele metode de
analiză statistică: analiza de asociere (tabelul de asociere şi testul χ2), analiza
corespondenţelor, testarea diferenţelor dintre două medii (testul Student), testarea
diferenţelor dintre trei şi mai multe medii (ANOVA) şi analiza de regresie logistică.
Analiza asocierilor dintre elementele caracteristice ale Literature Review şi
elementele caracteristice ale cercetărilor publicate
Elementele de structură ale unui Literature Review pot fi diferite în funcţie de
complexitatea cercetării, domeniul publicaţiei şi anul publicării articolului.
Comparativ cu cercetările unidisciplinare, în cazul cercetărilor
multidisciplinare, secţiunea de Literature Review este mai elaborată şi mai complexă,
incluzând mai multe elemente de structură.
Articolele publicate în reviste economice indexate ISI prezintă un Literature
Review semnificativ mai complex faţă de articolele publicate în BDI.
În sub-domeniul Economie, predomină cercetările care prezintă elementele de
structură ale unei Literature Review dar nu evaluează şi impactul cercetărilor asupra
politicilor, în timp ce în sub-domeniul Statistică economică predomină studiile care
prezintă în structura unui Literature Review evaluarea stadiului cunoașterii.
Cercetările din perioada 1980 – 1989 şi din perioada 1989 – 1990 se
caracterizează printr-un Literature Review care conţine preponderent evaluarea
15
stadiului cunoașterii. Din 2010 până în prezent, secţiunea de Literature Review prezintă,
într-o pondere mai mare, toate elementele de structură.
Sub-domeniul de cercetare
Elementele de structură ale
Literature Review
Perioada publicării articolului
Elementele de structură ale
Literature Review
Figura 2. Rezultatele asocierilor între Elementele de Structură ale Literature Review
şi Caracteristicile Cercetărilor Publicate
Analiza asocierilor dintre elementele caracteristice ale Literature
Review şi caracteristicele autorilor cercetării
Elementele de structură ale unui Literature Review diferă semnificativ în
funcţie de experienţa autorilor şi regiunea de provenienţă a autorilor, aşa cum a rezultat
din analiza de asociere (valori semnificative ale testului χ2 de independenţă).
Ponderea articolelor de cercetare cu Literature Review mai complex
(prezentând mai multe elemente de structură) este semnificativ mai mare în cazul
autorilor novice comparativ cu autorii consacraţi. Se observă, în plus, că articolele de
cercetare elaborate de mai mulţi autori conţin, într-o pondere mai mare, toate cele cinci
elemente ale unui Literature Review.
În funcţie de regiunea de provenienţă a autorilor articolelor de cercetare,
se observă o pondere mai mare a articolelor cu Literature Review ce conţine toate
cele cinci elemente pentru autorii ce provin din Europa de Nord, Europa de Vest şi
Europa de Sud.
Rezultatele analizei de asociere arată că tipul de Literature Review (narativ sau
sistematic) şi locul Literature Review în cadrul unui articol de cercetare depind de
experienţa autorului principal. De asemenea, tipul de Literature Review diferă în funcţie
de regiunea de provenienţă a autorului principal.
16
Pe baza testului χ2 de asociere se observă că experienţa autorilor şi numărul de
autori ai articolului de cercetare ştiinţifică din domeniul economic au influenţă
semnificativă statistic asupra numărului de citări incluse în Literature Review.
Perioada acoperită de citările incluse în Literature Review diferă semnificativ
statistic în funcţie de caracteristicile autorilor cercetării (experienţa autorului, numărul
de autori şi regiunea de provenienţă a autorului principal). Pentru toate cele trei analize
realizate a rezultat că testul χ2 de asociere evidenţiază legături semnificative.
Tipul de citat folosit în Literature Review de autorii articolelor de cercetare
ştiinţifică din domeniul economic este asociat semnificativ doar cu experienţa autorului
principal (valoare semnificativă a testului χ2).
Prin aplicarea testului χ2 de asociere se observă că tipul de verbe evaluative
folosite în cadrul Literature Review diferă semnificativ statistic în funcţie de experienţa
autorilor articolelor de cercetare ştiinţifică din domeniul economic.
Analiza influenţei elementelor caracteristice ale Literature Review
asupra calităţii cercetării publicate
Evaluarea influenţei elementelor caracteristice ale unui Literature Review
asupra calităţii cercetării publicate a implicat utilizarea analizei de regresie logistică
binară unde variabila dependentă prin care se evaluează calitatea cercetării publicate
este indexarea publicaţiei (ISI / BDI).
Am construit 3 modele de regresie logistică binară prin care s-a estimat
influenţa elementelor caracteristice ale unui Literature Review, ale publicaţiei şi ale
autorilor asupra calităţii cercetării publicate.
În modelul 1, variabilele independente cu influenţă semnificativă asupra
calităţii cercetării sunt: tipul de Literature Review, perioada acoperită de citări şi
tipul de citat.
Şansa ca articolul de cercetare să fie publicat într-o revistă ISI este mai mică
cu 54,3% atunci când Literature Review este de tip narativ, comparativ cu situaţia în
care Literature Review este de tip sistematic.
În modelul 2, a fost inclusă o nouă variabilă independentă semnificativă
statistic şi anume sub-domeniul de cercetare. Şansa ca articolul de cercetare să fie
publicat într-o revistă ISI este mai mare pentru articolele din sub-domeniile statistică,
marketing şi finanţe decât pentru articolele din sub-domeniul management.
În modelul 3, s-a inclus variabila independentă regiunea geografică de
provenienţă a primului autor. Şansa ca articolul de cercetare să fie publicat într -o
revistă ISI este mai mare pentru autorii care provin din ţări din America de Nord
şi America de Sud, Asia şi Europa de Vest, Sud şi Nord decât atunci când autorii
provin din ţări din Europa Centrală şi de Est.
17
CONCLUZII
Contribuții teoretice și metodologice
În prima parte a cercetării, am evidenţiat elementele conceptuale cu privire la
Literature Review. Pentru a înțelege mai bine fenomenul studiat, am prezentat, pe de o
parte, evoluția comunicării științifice, mai ales prin prisma diseminării rezultatelor
cercetărilor științifice în reviste științifice și, pe de altă parte, evoluția articolului
științific și a elementelor sale din perspectivă pluridisciplinară. În această parte, am
realizat o sistematizare și prezentare detaliată a teoriilor cu privire la dezvoltarea
genurilor academice, dar și perspectiva disciplinelor asupra acestora.
O altă contribuție vizează identificarea și prezentarea primelor studii cu
privire la articolele de tip Literature Review, a clasificărilor acestora conform
literaturii de specialitate, și a secțiunii Literature Review în articolul de cercetare
științifică. Pe baza literaturii de specialitate, am identificat obiectivele și elementele
de structură al unui Literature Review și am propus un set de cinci obiective pentru
realizarea unui Literature Review în articolul științific din domeniul economic:
evaluarea stadiului cercetării, identificarea unor lacune în cunoaștere, prezentarea
unor direcții viitoare de cercetare, identificarea unor implicații asupra politicilor
viitoare.
Tot din perspectiva teoretică, am sistematizat literatura de specialitate cu
privire la tipurile de LiteratureReview în articolul de cercetare științific. În acest scop,
am prezentat criteriile de clasificare a Literature Review, grupând aceste clasificări
după gradul de complexitate și modul de prezentare în Literature Review științifică a
conceptului de Literature Review, precum și caracteristicile și tipologiile acestuia
întâlnite în literatura de specialitate. Deși există multe studii de specialitate cu privire
la acest subiect, cercetarea noastră contribuie la consolidarea acestui concept prin
clarificarea, sistematizarea și prezentarea acestuia din perspectiva interdisciplinară.
De asemenea, din punct de vedere teoretic, am prezentat criteriile de clasificare
a Literature Review existente în literatura de specialitate din cele două perspective, după
gradul de complexitate și modul de prezentare. Aceste clasificări au fost utilizate în
studiile de caz realizate în cadrul tezei privind Literature Review în articolul de cercetare
științifică, atât din domeniul economic, cât și din alte domenii de cercetare științifică. }n
plus, am sistematizat literatura de specialitate cu privire la tipurile de Literature Review
narativ, sistematic și meta-analiză. Prin această sistematizare a tipurilor de Literature
Review, am adus o contribuție la clarificarea diferențelor între aceste tipuri de Literature
Review din perspectiva domeniilor de cercetare.
Din punct de vedere metodologic, am proiectat și selectat etapele cercetării, în
funcție de natura fenomenului cercetat și de complexitatea metodelor de cercetare. Au
fost concepute următoarele etape de cercetare:
Formularea problemei generale. Am vizat identificarea profilului unui
Literature Review în articole de cercetare din domeniul economic.
18
Definirea obiectivelor cercetării. Am formulat și verificat ipotezele – dacă
există la toate disciplinele un mod de abordare similar al elementelor unui Literature
Review, dacă modul de abordare a acestora diferă de la o regiune geografică la alta,
dacă există o variație în timp, dacă Literature Review variază în funcție de tipul
publicației în care apare articolul (revistă BDI/ISI).
Dezvoltarea strategiei metodologice. Am aprofundat cadrul conceptual al
problematicii Literature Review și a elementelor sale și al celui cu privire la analiza
statistică a Literature Review prin intermediul documentării prin consultare de cărți,
reviste, resurse electronice.
Crearea cadrului tehnic și confruntarea cu teoria necesare evaluării statistice
a Literature Review. Am conceput indicatori statistici ai Literature Review care au vizat
forma și conținutul unui Literature Review, variația în timp și spațiu a acestuia, precum
și variația în funcție de canalul de publicare. Eșantionul de Literature Review a fost
construit astfel încât să includă articole de cercetare din toate cele 6 sub-domenii
principale ale domeniului economic, și anume, statistică economică, economie,
management, marketing, finanțe, contabilitate Datele au fost identificate prin
explorarea articolelor selectate în eșantion, fiind culese din baze de date internaționale,
cuprinzând reviste ce cercetare BDI și ISI disponibile.
Analiza statistică a cuprins: construirea eșantionului de articole, conform
obiectivului cercetării, sistematizarea și prelucrarea informațiilor obținute pe baza
eșantionului construit, folosind programul statistic SPSS, identificarea profilului
Literature Review, folosind frecvențe absolute și relative, mărimi medii, asocieri,
regresii, tabele și grafice, analiza Literature Review conform ipotezelor formulate,
generalizarea rezultatelor obținute.
Elaborarea lucrării a inclus redactarea documentului final, urmărind tratarea
problemelor din secțiunile lucrării – prezentarea problematicii, prezentarea studiilor
anterioare, strategia metodologică aplicată, analiza datelor obținute, comentarea
rezultatelor cercetării și interpretarea acestora, direcțiile cercetărilor viitoare.
Considerăm că această metodologie poate fi utilizată și de alți cercetători
în realizarea unui studiu cu privire la Literature Review din articolul științific în
alte domenii sau sub-domenii actuale sau emergente.
Contribuții cu caracter aplicativ
Prin cercetarea doctorală, în primul studiu de caz, am urmărit să analizez statistic definițiile Literature Review și tipurile de Literature Review menționate în articole referitoare la Literature Review. pentru a obține clarificarea cu privire la definirea conceptului de Literature Review și tipului de Literature Review utilizate în evaluarea literaturii științifice specifice.
Pentru atingerea acestui scop, primul studiu de caz și-a propus, ca obiective, estimarea și testarea asocierii dintre elementele Literature Review menționate și tipul Literature Review analizat; estimarea și testarea asocierii dintre tipul Literature Review analizatși domeniul științific analizat; analiza de corespondență dintre elementele Literature Review menționate și tipul Literature Review analizat.
19
Populația observată în primul studiu de caz este reprezentată de studiile existente care s-au ocupat de modul de ralizare al unui Literature Review în domeniul științelor exacte și socio-umane. Esantionul este compus din 30 de articole, reprezentând studii de cercetare secundară cu privire la Literature Review. Articolele au fost extrase din baze de date internaționale și de pe paginile web ale motoarelor de căutare Google și Google Scholar.
Deoarece variabilele analizate sunt nominale categoriale, pentru identificarea și descrierea relațiilor dintre caracteristicile articolelor științifice eșantionate s-a aplicat analiza de asociere. Relația dintre elementele Literature Review menționate și tipul Literature Review analizat a fost studiată și cu ajutorul analizei corespondențelor.
Rezultatele estimării și testării asocierii dintre variabilele elementele Literature Review menționate și tipul Literature Review analizat și, respectiv, dintre tipul Literature Review analizatși domeniulștiințific analizat au arătat că nu pot fi identificate legături între cele două variabile analizate.
S-a observat o asociere mai mare a tipului narativ de Literature Review de modalitatea evaluarea stadiului cunoașterii, identificare a lacunelor în cunoaștere, prezentare a direcțiilor viitoare de cercetare (AS+ID+DIS), a tipului integrativ de modalitatea evaluarea stadiului cunoașterii, identificarea lacunelor în cunoaștere, prezentarea direcțiilor viitoare de cercetare, formulare de noi teorii şi evaluarea implicaţiilor asupra politicilor (AS+ID+DIS+AD+POL) (corespunzătoare utilizării tuturor elementelor Literature Review) și a celorlalte tipuri de Literature Review de combinația de elemente evaluarea stadiului cunoașterii, identificarea lacunelor în cunoaștere, prezentarea direcțiilor viitoare de cercetare și formulare de noi teorii(AS+ID+DIS+AD). Totuși, testele statistice și indicatorii analizei corespondențelor (valorile singulare, valorile inerți ei și valorile statisticii χ2) au demonstrat lipsa unei legături semnificative statistic între variabilele analizate. Acest fapt ne-a condus la concluzia că nu există corespondențe între modalitățile variabilelor elementele Literature Review menționate și tipul Literature Review analizat.
20
În cel de-al doilea studiu de caz, am urmărit analiza elementelor caracteristice ale unui Literature Review în funcţie de un set de caracteristici ale publicaţiei şi ale autorilor cercetării. În acest studiu de caz s-au urmărit obiectivele: descrierea statistică a eşantionului de articole din perspectiva elementelor caracteristice ale unui Literature Review; analiza asocierii dintre elementele caracteristice ale unui Literature Review şi caracteristicile cercetării publicate; analiza asocierii dintre elementele caracteristice ale unui Literature Review şi caracteristicile autorului cercetării; analiza corespondențelor dintre elementelor caracteristice ale unui Literature Review şi caracteristicile cercetării publicate şi ale autorului; analiza influenței elementelor caracteristice ale unui Literature Review asupra calităţii cercetării publicate.
Populația observată în acest studiu de caz este reprezentată de articolele de cercetare din cele șase sub-domenii aferente domeniului economic (statistică economică, management, marketing, finanţe, contabilitate şi economie). Eşantionul este format din 180 de articole indexate în baze de date internaţionale, publicate din 1980 până în 2015.
Pentru analiza asocierilor dintre elementele caracteristice ale unui Literature Review, pe de o parte şi elementele caracteristice ale cercetărilor publicate şi caracteristicele autorilor cercetării, pe de altă parte, a fost utilizat un pachet de metode de analiză statistică, și anume: analiza de asociere (tabelul de asociere şi testul χ2), analiza corespondenţelor, testarea diferenţelor dintre două medii (testul Student), testarea diferenţelor dintre trei şi mai multe medii (ANOVA) şi analiza de regresie logistică.
O parte din rezultatele obținute în cel de-al doilea studiu de caz s-au referit la identificarea asocierilor dintre elementele caracteristice ale unui Literature Review și caracteristicile publicației. Pentru eșantionul de articole de cercetare științifică din domeniul economic, elementele de structură ale unui Literature Review pot fi diferite în funcţie de complexitatea cercetării, domeniul publicaţiei şi anul publicării articolului. De asemenea, tipul de Literature Review (narativ şi sistematic) diferă în funcţie de complexitatea cercetării (unidisciplinară şi multidisciplinară), indexarea publicaţiei (ISI sau BDI) şi sub-domeniul de cercetare. Locul Literature Review în structura articolului (secţiune Literature Review distinctă sau pe tot cuprinsul articolului) este diferit în funcţie de complexitatea cercetării şi sub-domeniul cercetării. Numărul de citări incluse în Literature Review diferă în funcție de complexitatea cercetării, sub-domeniul publicaţiei şi anul publicării articolului. Perioada de referinţă a citărilor incluse în secţiunea Literature Review variază în funcţie de complexitatea cercetării, indexarea publicaţiei şi anul publicării articolului. Tipul de citate incluse de autor în Literature Review variază în funcție de complexitatea cercetării, tipul de indexare a publicaţiei şi sub-domeniul publicaţiei. Tipul de verbe evaluative (critice şi non-critice) folosite în Literature Review diferă semnificativ în funcție de următoarele caracteristici ale cercetării: complexitatea cercetării şi sub-domeniul publicaţiei. De asemenea, au fost evidențiate diferenţe semnificative statistic între numărul mediu de verbe evaluative pe categorii de articole definite de tipul de cercetare, sub-domeniul şi perioada publicării.
Rezultatele obținute în cel de-al doilea studiu de caz au vizat și analiza asocierilor dintre elementele caracteristice ale unui Literature Review și caracteristicile autorului cercetării științifice. Pentru eșantionul considerat de 180 de articole, elementele de structură ale unui Literature Review diferă semnificativ în funcţie de experienţa autorilor şi regiunea de provenienţă a autorilor.
21
Tipul de Literature Review (narativ sau sistematic) diferă semnificativ în funcție de experienţa și de regiunea de provenienţă a autorului principal. Locul Literature Review în cadrul articolului de cercetare diferă semnificativ în funcție de experienţa autorului principal. S-a evidențiat că experienţa autorilor şi numărul de autori ai articolului de cercetare ştiinţifică din domeniul economic au influenţă semnificativă statistic asupra numărului de citări incluse în Literature Review. Perioada acoperită de citările incluse în Literature Review diferă semnificativ statistic în funcţie de experienţa autorului, numărul de autori şi regiunea de provenienţă a autorului principal. Tipul de citate folosite în Literature Review de autorii articolelor de cercetare ştiinţifică din domeniul economic este asociat semnificativ cu experienţa autorului principal. Tipul de verbe evaluative folosite în cadrul Literature Review diferă semnificativ statistic în funcţie de experienţa autorilor articolelor de cercetare ştiinţifică din domeniul economic. Există diferenţe semnificative statistic între numărul mediu de verbe evaluative pe categorii de autori în funcție de experiența acestora.
În cel de-al doilea studiu de caz am obținut pe lângă rezultatele de mai sus, și rezultate semnificative privind influența elementelor caracteristice ale unui Literature Review asupra calităţii cercetării publicate. S-a constatat că elementele caracteristice ale unui Literature review cu influenţă semnificativă asupra calităţii cercetării sunt: tipul de Literature Review, perioada acoperită de citările şi tipul de citate folosite în cadrul Literature Review.
Limite ale cercetării
Putem identifica o serie de limite ale cercetării legate de populația observată în studiul literaturii secundare cu privire la Literature Review.
Eșantionul observat în primul studiu de caz a constat în 30 de articole care discută modalitatea de elaborare a unui Literature review și tipurile de Literature Review din perspectiva celor 9 domenii de cercetare (psihologie, medicină, resurse umane, educație, biologie, informatică, marketing, sociologie și inginerie). Acest eșantion a fost unul redus ca volum dat fiind faptul că există puține studii care prezintă această problematică din perspectiva disciplinelor, majoritatea studiilor abordând această problemă la modul general și nu pe specificul fiecărui domeniu. O analiză mai detaliată cuprinzând un eșantion extins de articole de cercetare secundară ar putea aduce noi informații în interpretarea și descrierea posibilelor legături dintre elementele Literature Reviewmenționate, tipul Literature Review analizat și domeniulștiințific analizat.
O altă limită pe care am identificat-o în cel de-al doilea studiu de caz realizat se referă la faptul că rezultatele obținute în cercetarea doctorală sunt subordonate celor 6 sub-domenii (economie, management, marketing, statistică-economică, finanțe, contabilitate) care au fost analizate din perspectiva elementelor caracteristice ale unui Literature Review din cadrul unui articol de cercetare științifică. O analiză viitoare ar putea fi realizată pe un eșantion de articole din alte sub-domenii emergente sau pe un eșantion de article din interiorul fiecărui sub-domeniu. Astfel de rezultate ar putea furniza o imagine mult mai detaliată a variației elementelorcaracteristice ale unui Literature Review din domeniul economic.
O a treia limită a cercetării constă în faptul că, în demersul nostru doctoral, pe baza literaturii de specialitate disponibile în spațiul academic românesc am reușit să
22
identific un număr limitat de caracteristici ale unui Literature Review, considerând doar următoarele: elementele de structură, tipul de Literature Review, locul Literature Review în articol, numărul de citări incluse în Literature Review, perioada acoperită de citări, tipul de citate folosite în Literature Review, tipul de verbe evaluative și numărul de verbe evaluative utilizate în cadrul Literature Review. Într-o cercetare viitoare, se pot considera elemente suplimentare ce țin de evaluarea stadiului cunoașterii, identificarea lacunelor în cunoaștere, prezentarea direcțiilor viitoare de cercetare, formulare de noi teorii şi evaluarea implicaţiilor asupra politicilor.
Direcții viitoare de cercetare
În perspectiva continuării cercetării cu privire la studiul literaturii de specialitate din domeniul economic, putem identifica câteva direcții viitoare de cercetare.
Ținând cont de problematica abordată, un demers de cercetare la îndemână care să asigure o vedere de ansamblu asupra modului în care cercetătorii din domeniul științific elaborează un Literature Review ar fi studiul factorilor care influențează cercetătorii în alegerea obiectivelor urmărite prin studiul literaturii de specialitate, dar și a tipului de Literature Review studiat. Instrumentul de cercetare selectat în această cercetare a inclus culegerea manuală a datelor din articolele de cercetare științifică incluse în eșantion, o cercetare viitoare poate fi realizată utilizând instrumente electronice de culegere a anumitor elemente din articolele de cercetare. Astfel, s-ar putea culege date suplimentare care pot caracteriza elementele de structură, sau de altă natură, ale unui Literature Review. Demersul nostru doctoral a relevat, de asemenea, faptul că în subdomeniile marketing și management se depun eforturi pentru promovarea în rândul autorilor a unei abordări mai sistematice în studiul literaturii de specialitate, prin urmare, o cercetare viitoare poate avea drept scop studierea acestui tip de Literature Review din aceste subdomenii și compararea acestuia cu cel practicat în domeniul științelor medicale, unde Literature Review sistematic a devenot aproape o normă.
Din perspectiva populației observate, se poate realiza un studiu pe un eșantion mai numeros care să includă subdomeniile emergente din domeniul economic. Mai mult, în aceste subdomenii emergente pot fi incluse și articolele de cercetare interdisciplinare care nu au fost luate în considerare în acest studiu, pe lângă Literature Review din cadrul unui articol
A treia direcție viitoare poate viza realizarea unui studiu de tip meta analiză care să aplice metode statistice pe rezultatele obținute de studii anterioare.
23
Bibliografie selectivă
1. Agresti, A. (2002). Categorical Data Analysis, John Wiley, New York
2. Aguinis, H., Dalton, D. R., Bosco, F. A., Pierce, C. A., Dalton, C. M. (2011).
Meta-analytic choices and judgment calls: Implications for theory building and
testing, obtained effect sizes, and scholarly impact. Journal of Management,
37, 5–38.
3. Albert, KM. (2006). Open access: implications for scholarly publishing and
medical libraries. Journal of the Medical Library Association 94(3), 253-262.
4. Andrei, T. (2003). Statistică și econometrie, Editura Economică, București
5. Anthony, L. (1999). Writing research article introductions in software
engineering: How accurate is a standard model? Transactions on Professional
Communication, 42(1), 38-46.
6. Asandului, L. Niculescu-Aron, I., Ceobanu, C. (2008). Statistică în educație, Editura
Universității „Alexandru Ioan Cuza“, Iași
7. Assmus, G., Farley, J, Lehmann, D. (1984). How Advertising Affects Sales: Meta-
Analysis of Econometric Results. Journal of Marketing Research,21 (1), 65-74
8. Azen, D. R., Walker, C.M. (2001). Categorical Data Analysis for Behavioural and
Social Sciences, Routledge, London
9. Balan, C.B. (2013). Modelarea statistică a duratei de supraviețuire, Editura ASE,
București
10. Bazerman, C. (1988). Shaping Written Knowledge, Wisconsin Press, Madison
11. Bazerman, C. (1994) Inclusions, Exclusions and Conclusions: Choices on a Road to
a Reading of Priestley’s History and Present State of Electricity. Construacting
Experience. Southern Illinois University Press, 91-103
12. Biji, M., Biji, E., Lilea, E., Anghelache, C. (2002). Tratat de Statistică, Editura
economică, București
13. Broome M.E. (1993) Integrative Literature Reviews for the development of
concepts, în B.L. Rodgers, K.A., Knafl (Eds.) Concept Development in Nursin
309-339), Philadelphia: Saunders
14. Bryman, A. (2004). Social Research Methods, Oxford University Press, Oxford
15. Bryman, A., Cramer, D. (2005). Qualitative Data Analysis with SPSS2,
Routledge, London
16. Cavanagh, S. (1997). Content Analysis: concepts, methods and applications
Nurse Researcher 4(3), 1997: 5-16.
17. Chalmers I., Altman DG. (1995). Systematic reviews, BMJ Publishing Group,
London
18. Christensen, R. (1997). Log-linear Models and logistic Regressions. 2nd edition,
Springer, New York
19. Cook, T.D., Leviton, L.C. (1980). Reviewing the literature: A comparison of
traditional methods with meta-analysis. Journal of Personality, 48,449-472.
20. Cooper, H. (1988). Organizing knowledge syntheses: a taxonomy of Literature
Reviews, Knowledge in Society, 1, 104-126.
21. Cooper, H. (1989) Integrating Research, Applied Social Science Research Methods,
Sage Publications, Newbury Park
22. Cooper, H. (1998). Synthesizing Research: A Guide for Literature Reviews, Sage,
Thousand Oaks
24
23. Cooper, H. (2010). Research Synthesis and Meta-analysis: A Step-by-step
Approach, Sage Publications, Thousand Oaks
24. Cooper, H., Hedges, L.V. (2009). Research synthesis as a scientific process, H.M.
Cooper, L.V. Hedges, J.C. Valentine, (Eds.), The Handbook of Research Synthesis
and Meta-analysis, New York: Russell Sage Foundation, 3-16.
25. Denzin, N., Lincoln, Y. (1994). Handbook of Qualitative Research. Sage, Thousand
Oaks
26. Draper, N, Smith, H. (1998). Applied Regression Analysis, Wiley, New York
27. Dudley-Evans, T. (1986). Genre Analysis: An Investigation of the Introduction and
Discussion Sections of MSc Dissertations, în Talking about Text, Malcolm
Coulthard (Eds.), Birmingham: University of Birmingham, 128-145.
28. Dudley-Evans, T. (1990). The Language of Economics, Modern English Publication,
London
29. Ellis, P.D. (2010). The Essential Guide to Effect Size, Cambridge University
Press, Cambridge
30. Feak, C. B., Swales, J.M. (2009). Telling a Research Story. Michigan University
Press, Michigan
31. Fink A. (1998). Conducting Research Literature Reviews: From paper to the
Internet, Sage Publications, Thousand Oaks
32. Frame, D., Narin, F., P. Carpenter. (1977). Distribution of Science in the World.
Social Studies of Science, 7 (4), 501-516.
33. Fulwiler, R.F. (2007). Writing in Science, Heinemann, Portsmouth
34. Galvan, J. (2009). Writing Literature Reviews: A Guide for Students of the Social
and Behavioral Sciences, Pyrczak Publishing, Glendale
35. Garfield, E. (1987). Reviewing Review Literature. Essays of an Information
Scientist, 10, 113
36. Geertz, C. (1973). The Interpretation of Cultures, Basic Books, New York
37. Georgescu-Roegen, N., (1998). Metoda statistică. Elemente de statistică
matematică, Editura Expert, București
38. Glaser B., Strauss A, (1967). The Discovery of Grounded Theory: Strategies for
Qualitative Research, Aldine de Gruyter, București
39. Glass, G. (1976). Primary, Secondary, and Meta-Analysis of Research. Educational
Researcher, 5, No. 10, 3-8.
40. Glass, G., et al., (1981). Meta-analysis in Social Research, Sage, London
41. Greco, A., (2009). The State of Scholarly Publishing an Opportunities, Transaction
Publishers, New Brunswick
42. Green, B.F., Hall, J.A. (1984). Quantitative methods for Literature Reviews.
Annual Review of Psuchology, 35, 37-53.
43. Guba, E., Lincoln, Y. (1989). Fourth Generation Evaluation, Sage Publications,
Newbary Park
44. Guzzo, R.A., S.E. Jackson, R.A. Katzell (1987). Meta-analysis Analysis,
Research in Organizational Behavior, (9), 407–442.
45. Hart, C. (2001). Doing a Literature Search: Releasing the Social Science
Imagination, Sage, London
46. Hedges, L., Olkin, I. (1985). Statisticam Methods for Meta-analysis, Academic
Press, Orlando
47. Hepworth, G. R. (1978). A Functional Description of Discourse for EST, Utah
State University, Utah
25
48. Hinds, J. (1987). Reader vrsus Writer Responsibility: A New typology, în U.
Connor, R. Kaplan (Eds.), Writing across languages: Analysis of L2 Text.
Reading, MA: Addison-Wesley, 141–152.
49. Holmes, R. (1997). Genre Analysis and the Social Sciences: An Investigation of
the Structure of Research Article Discussion Sections in Three Disciplines .
English for Specific Purposes, 16 (4), 321-337.
50. Hosmer, D.W., Lemeshow, S. (2000). Applied Logistic regression, Wiley, New
York
51. Hunt, M. (1997). How Science Takes Stock: The story of Meta-analysis, Russell Sage
Foundation, New York
52. Hunter, J.E., Schmidt, F.L. (1981). Cumulating Research Findings Across Studies,
Sage, Beverly Hills
53. Hyland, K. (2005). Stance and Engagement: a model of interaction in academic
discourse. Discourse Studies 7(2), 173-192.
54. Ivanic, R. (1998) Writing and Identity: The Discoursal construction of Identity in
Academic Writing, John Benjamins, Amsterdam
55. Jaba, E., Morosanu A. (2012). Research Concerns Regarding Survey Interviewer
Characteristics: A Bibliometric Analysis, Review of Research and Social
Intervention, 39, 7-16
56. Jaba, E. (2002a). Statistică, ediția a 3-a, Editura Economică, București
57. Jaba, E. (2002b). Metode statistice aplicate în studiul disparităţilor regionale, în
volumul Conferinţei Internaţionale Globalizarea şi educaţia economică universitară
(vol. I), Iaşi, 24-27 octombrie 2002, Editura Sedcom Libris.
58. Jaba, E., Balan, C.B., Roman, M., Roman, M. (2010). Statistical Evaluation of
Spatial Concentration of Unemployment by Gender. Economic Computation and
Economic Cybernetics Studies and Research. 44(3), 79-91
59. Jaba, E., Balan, C.B., Robu, I.B. (2014). The Relationship between Life Expectancy
at Birth and Health Expenditures Estimated by a Cross-Countryand Time Series
Analysis, Emerging Markets Queries in Finance and Business. Book Series:
Procedia Economics and Finance. 15, 108-114
60. Jaba, E., Grama, A. (2004). Analiza statistică cu SPSS sub Windows. Polirom, Iași
61. Jackson, G. (1980). Methods for Integrative Reviews. Review of Educational
Research, 50:438–460
62. Jalobeanu, D. (2011). Casa lui Solomon sau fascinația utopiei. Știință, religie și
politică în Anglia secolului XVIII-lea, Editura ALL, București
63. Jinha, A. E. (2010). Article 50 million: An Estimate of the Number of Scholarly
Articles in Existence. Learned Publishing, 23(3), 258–263.
64. King, W.R., J. He. (2005). Understanding the Role and Methods of Meta-
Analysis in IS Research, Communications of the Association for Information
Systems, 16, 665-686.
65. Kleinbaum, D.G., Klein, M., (2002). Logistic regression. A Self-Learning Text.
Springer, New York
66. Kronick, D. (1978). Authorship and Authority in the Scientific Periodicals of the
Seventeenth and Eighteenth Centuries, The Library Quarterly, 48(3), 255-275
67. Lakic, I. ZivkoviC, B., Vukovic, M. (2015). Academic Discourse across Cultures,
Cambridge Scholars Publishing, Cambridge
68. McQueen, R., Knussen, C. (2006). Metode de cercetare în științe sociale, Institutul
European, Iași
26
69. Maxwell, S. E., Delaney, H. D. (1990). Designing Experiments and Aanalyzing
Data: A Model Comparison Perspective, Thomson Learning, Belmont
70. Meadows AJ. (1998). Communicating Research, Academic Press, San Diego
71. Merton, R. (1979). The Sociology of Science: Theoretical and Empirical
Investigations, Chicago University Press, Chicago
72. Moroşanu, A. (2017). Analiza statistică a variabilelor categoriale în programul R,
Editura Sedcom Libris, Iași
73. Mullen P.D., Ramirez G. (2006). The Promise and Pitfalls of Systematic Reviews.
Annual Review of Public Health, 27, 81-102
74. Myaring, P. (2000). Qualitative Content Analysis. Forum: Qualitative Social
Research 1 (2), 20-25
75. Nelson, C., Pollock, K.D. (1970). Communications among Scientists and Engineers,
N. Lin, W. Garvey, W. Nelson. (eds.). A Study of the Communication Structure of
Science. Health Lexington Books, (23-60).
76. Perjic-Bach, M. (2015). How to Write and Publish a Scientific Paper: A Closer Look
to Eastern European Economics, Business and Management Journals. Business
Information Systems 6 (1), 93-103.
77. Pintilescu, C. (2007). Analiză statistică multivariată, Editura Universităţii
Alexandru Ioan Cuza, Iași
78. Potter, W.J, Levine-Donnerstein. Rethinking Validity and Reliability in Content
Analysis. Journal of Applied Communication Research, 27, 1999, 258-284
79. Powers, D.A., Xie, Y. (2008). Statistical Methods for Categorical data Analysis,
2nd edition, Emerald Insight, London.
80. Price, D. (1961). Science since Babylon, Yale University Press, New Haven
81. Ressing, M., Blettner, M.,. Klug S. J., (2009). Systematic Literature reviews and
Meta-Analyses. Deutsches Ärzteblatt International, 106 (27) 2009, 456-63
82. Sălăgean, N., Mada, D., Albulescu, S. (2012). O meta-analiză asupra relației dintre
performanță în muncă și conflictul muncă-familie la persoanele angajate, Romanian
Journal of Applied Psychology, 14(2), 70-78
83. Schick-Markoff, K., MacDonald, M., Plummer, M., Burgess, J., Neander, W. (2016)
What Synthesis Methodology Should I Use? A Review and Analysis of Approaches
to Research Synthesis. AIMS Public Health, 3 (1), 172-215.
84. Science, Government, and Information: A Summary of the Weinberg Report.
(1964). STWP Review, 11(2), 22-24.
85. Shaw, J. (1995. A Schema Approach to the Formal Literature Review in
Engineering Theses. System 23(3), 325-335
86. Swales, J. (1990) Genre Analysis, Cambridge University Press, Cambridge
87. Swales, J. M. (1981). Aspects of Article Introductions, University of Aston,
Birmingham
88. Swales, J., Najjar, H. (1987). The Writing of Research Article Introductions.
Written Communication, 4(2), 175–191.
89. Swales, J.M. (2008), Telling a Research Story, The University of Michigan Press,
Michigan
90. Swales, John. (1990) Genre Analysis, Cambridge University Press, Cambridge
91. Titz, G. (2012). Regression for Categorical Data, Cambridge University Press,
Cambridge
92. Torraco, J. (2005). Writing Integrative Literature Reviews: Guidelines and
Examples. 14 (2), 70-78.
27
93. Turturean, C., Spiridon, I., Pintilescu, C., Jemna, D. (2011). Conceptual
Delimitations regarding the Terminology Used in the Methods of Investigating the
Future Paper Title. The Yearbook of the Gh. Zane Institute of Economic Research,
20 (1), 13-20
94. Webster, J., Watson, R.T. (2002). Analyzing the Past to Prepare for the Future:
Writing a Lietrature Review. MIS Quarterly (26)2, 1-13.
95. Whittemore, R., Knafl K. (2005). The Integrative Review: Updated Methodology.
Journal of Advanced Nursing, 52(5), 546–553
96. Woodward, A., A. (1974). Review Literature: Characteristics, Sources and Output.
1972 Aslib Proceedings 26 (9), 367-376.
97. Wu, J. (2011). Improving the Writing of Research Papers: IMRAD and beyond.
Landscape Ecology, 26(10), 1345–1349.
98. Yang, K. (2014). Categorical Data Analysis, Sage Publications, London
99. Yin, R. (2003). Case Study Research. Design and Methods. Sage Publications,
Newbury
100. Zaiț, D., Spalanzani, A. (2006) Cercetarea în economie și management, Editura
Economică, București