analiza produsului intern brut al romaniei in perioada 1990-2008

2009

Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI, ASIGURĂRI ŞI BURSE DE

VALORI

PROIECT MACROECONOMIE

ANALIZA PRODUSULUI INTERN BRUT AL

ROMANIEI

IN PERIOADA 1990-2008

BUCURESTI

2009

pg. 1

2009


INTRODUCERE

Produsul intern brut este indicatorul ce caracterizeaza cel mai precis nivelul

de dezvoltare al unei tari pe o perioada determinata de timp. Studiul prezentat isi

propune sa analizeze evolutia produsului intern brut al Romaniei, respectiv

perioadele de crestere sau de regres ale economiei tarii, aparute in intervalul 1990

– 2008.

In elaborarea lucrarii au fost utilizate in principal datele publicate de Banca

Nationala Romana cu privire la perioada de timp analizata.

Istoria ultimelor decenii ne infatiseaza o traiectorie complicata a tranzitiilor

in Romaniei. Privatizarea, reformele economice si capitalul extern atras au afectat

evolutia economiei romane, marcata de fluctuatii ale productiei si de indicele mare al

inflatiei.

1 Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 1990

Produsul Intern Brut din anul 1990 a avut o valoare nominala de 857,9

miliarde lei, in termeni reali, scazand cu pana la 5,6 % fata de anul anterior . PIB pe

cap de locuitor atinge o valoare de 37mii lei/loc., iar deflatorul PIB are o valoare de

113,6% in timpul anului.

In domeniul industrie, s-a observat o pondere a acesteia la formare PIB in

valoare de 40,5%, in scadere fata de anul anterior cu pana la 16,7%. In constructii,

ponderea la formarea PIB este foarte mica, atingand doar pragul de 5,4%, in crestere

usoara fata de anul 1989 de pana la 1,1%. Agricultura ocupa locul doi dupa industrie

in procesul formarii PIB, detinand o valoare de 21,8%, in crestere cu pana la 37 de

procente fata de anul anterior. Transporturile si comunicatiile cunosc o scadere fata

de anul anterior, in timp ce comertul, turismul, serviciile financiar-bancare,

administratiile publice au parte de o crestere mai mica sau mai puternica, in functie

de conditiile economiei tarii in anul 1990.

Ar fi de mentionat faptul ca consumul administratiei private a scazut in cursul

anului 1990, dar intr-o proportie mai mica in comparatia cu procentul scaderii

formarii brute a capitalului fix.

pg. 2

2009


Consumul populatiei si al administratiilor publice a crescut in decursul

perioadei studiate, ajungand pana la 65% din PIB.


In anul 1991 valaoarea nominala a PIB a fost de 2 203,9 miliarde lei. In ceea

ce priveste variatia anuala se poate observa ca majoritatea sectoarelor au inegistrat

descresteri mai mult sau mai putin semnifcative. In sectorul industriilor se observa o

scadere fata de anii anteriori , avand o valore de 37,9 ceea ce inseamna o scadere de

pana la -12,8 puncte procentuale.de ademenea constructiile inregistreaza o valoare

de 4,4 procente, cea mai mica valoare din anii 90’. Sectorul agriculturii completeaza

structura PIB cu un procent de 18,9(mult mai mic decat cel al anului anterior).


Produsul Intern Brut din anul 1994 a avut o valoare nominala de 49 773,2

miliarde lei, in termeni reali, crescand cu pana la 3,9 % fata de anul anterior . PIB pe

cap de locuitor atinge o valoare de 37mii lei/loc., iar deflatorul PIB are o valoare de

113,6% in timpul anului.

In domeniul industrie, s-a observat o pondere a acesteia la formare PIB in

valoare de 36,2%, in crestere fata de anul anterior cu pana la 3,4%. In constructii,

ponderea la formarea PIB , atinge un prag de 6,5%, in crestere usoara fata de anul

1993 de pana la 1,3%. Agricultura detine o pondere semnificativa dupa industrie in

procesul formarii PIB, cu o valoare de 19,9%, insa este in scadere cu aproximativ 2,9

procente fata de anul anterior. Transporturile si comunicatiile cunosc o scadere fata

de anul anterior, in timp ce comertul, turismul, serviciile financiar-bancare,

administratiile publice au parte de o crestere mai mica sau mai puternica, in functie

de conditiile economiei tarii din anii anteriori.

Ar fi de mentionat faptul ca o crestere a fost inregistrata in consumul

administratiei private si anume un procent de 9,7.

pg. 3

2009



Produsul intern brut creat în anul 1998 a avut valoarea nominalã de 338 670

miliarde lei, fiind în termeni reali cu 7,3 la sutã mai mic decât în anul 1997.

In acest an, primul sector al economiei care a avut un rol insemnat in

formarea PIB a fost reprezentat de ramura destinata serviciilor. Daca in anul 1997,

industria a avut un rol fruntas in formarea PIB, acest lucru nu se mai intampla si in

anul urmator, cand s-a inregistrat o scadere cu pana la 4 procente.

La fel ca in anul anterior, sectorul constructiilor a cunoscut o perioada de

regres, contributia la formarea produsului intern brut fiind de 5,2%.

O scadere la formarea PIB s-a simtit si in sectorul destinat agriculturii, avand

o valoare de 16%, cu pana la 2 procente mai mica fata de anul anterior. Activitatea

agricola a fost influentata negativ de costurile lucrarilor de refacere a culturilor

calamitate de inundatii si furtuni, de scaderea eficientei in sectorul zootehnic, cat si

de recoltele modeste ce au fost obtinute comparativ cu anii anteriori.

PIB s-a format cu preponderenta in sectorul privat unde se observa o crestere

de aproximativ 0,2 pucte procentuale si unde se evidentiaza ca sectoare pricipale

comertul interior si agricultura.

Ca efect al scaderii puterii de cumparare a veniturilor populatiei si ca o

consecinta a starii generale de recesiune, consumul final al populatiei s-a redus cu

6% fata de anul anterior. Acest lucru nu s-a resimtit in domeniul administratiei si

consumului public care au cunoscut o crestere de pana la 14 procente.

Formarea bruta a captalului fix a scazut comparativ cu anul anterior , fiind

afectata de declinul economiei tarii.

Consumul final al bunurilor provenite din surse externe a avut o evolutie

crescatoare , aratand ca politicile de stimulare a cererii au avut drept unic rezultat

cresterea deficitului extern.

PIB pe locuitor este cu 7,1% mai mic decat in anul anterior calculat la

valoarea leului si cu 9,3% mai mare calculat la valoarea dolarului, cauza fiind

aprecierea cunoscuta de moneda romaneasca in decursul anului 1998.

Deflatorul PIB a fost de 146%, cu aproape 100 de procente mai mic decat in

anul 1997, cea mai mare crestere fiind inregistrata in cazul preturilor bunurilor de

consum.

pg. 4

2009



Produsul intern brut creat în anul 1999 a avut valoarea nominalã de

545730,0miliarde lei, fiind în termeni reali cu aproximativ 3,2 mai mic decât în anul

1998.

In acest an, primul sector al economiei care a avut un rol insemnat in

formarea PIB a fost reprezentat de ramura destinata serviciilor, lucru care s-a putut

observa si in decursul anului 1998. Urmatorul sector ce are un rol important este

reprezentat de ramura industriilor, care a crescut cu 0,3 procente in comparatie cu

anul anterior.

Sectorul constructiilor a fost marcat de o scadere cu aproape 0,5%,avand o

contributie de 4,8% la formarea PIB. O scadere s-a putut observa si in cadrul

agriculturii, ajungand la o valoare de 13,9%.

Consumul final al populatiei s-a redus cu 2,2% fata de anul anterior, iar cel

public si administrativ a crescut foarte putin, cu pana la 0,2%.

Formarea bruta a captalului fix a scazut comparativ cu anul anterior , fiind

afectata de declinul economiei tarii.


Produsul intern brut creat în anul 2000 a atins valoarea nominalã de 796

533,7 miliarde lei si a fost, în termeni reali, cu 1,6 la sutã mai mare decât în anul

precedent; în conditiile în care populatia tãrii a continuat sã scadã . Produsul intern

brut pe locuitor a fost de circa 35 511 mii lei, înregistrând o crestere realã de 2

procente fatã de anul 1999.Sectorul privat a detinut o proportie de 64% la formarea

PIB, sectoarele principale fiind reprezentate de productia agricola, comertul cu

amanuntul, constructii, o activitate modesta fiind evidentiata in industrie.

Cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate brute totale a fost

detinuta de ramura serviciilor (52%), urmata de industrie (31%), agricultura si

constructii.

pg. 5

2009


Secorul industriilor a masurat in cursul anului 2000 un spor de valoare

adaugata de 6,1%, corespunzator cresterii productiei industriale.

In constructii s-a putut observa o relansare in a doua jumatate a anului, ceea

ce a dus la cresterea valorii adaugate cu 6,3&% in comparative cu anul anterior. Este

de mentionat faptul ca rezultatele au fost favorizate de rolul sectorului privat in

aceasta ramura a economiei.

In sectorul serviciilor au fost înregistrate evolutii positive, a doua parte a

anului fiind marcata de ritmuri de crestere mai accentuate, cu precadere in

transporturi si in tranzactii imobiliare.

În agriculturã, valoarea adãugatã brutã în anul 2000 a fost cu 15,8 procente

mai micã decât în anul precedent, motivul principal fiind reprezentat de seceta

extinsa la nivelul intregii tari ce a afectat acest sectorul pe parcursul anului.

Prima parte a anului a fost caracterizata de un consum restrans al populatiei,

ce a cunoscut o crestere moderata in partea a doua a anului 2000, concomitent cu

accelerarea acumularii brute a capitalului fix. Consumul final a crescut cu pana la

2,4 procente pana la sfarsitul anului analizat, ajungand la 86,4% din PIB.

Consumul administratiei publice a fost de 14,5% din consumul final, cu pana

la 4,2 % mai mare decat in anul anterior, in timp ce, consumul gospodariilor

populatiei reprezenta 81% din consumul final, cu 1,2% mai mic decat anul

precedent. Anul 2000, ca urmare a unor venituri excedentare cheltuielilor de stat cu

pana la 24%, bugetele locale si de stat au fost excedentare

Cheltuielile efectuate pentru campanile electorale au dus la cresterea

consumului administratiei private cu 78,6%.

Formarea bruta a capitalului fix a fost cu 5,5% mai mare decat in 1999,

detinand o pondere de 18,5% din PIB. o crestere usoara au cunoscut si stocurile de

materiale, cele principale au fost stocurile de produse finite industriale ramase la

producatori si stocurile de produse agroalimentare.


Produsul intern brut creat în anul 2001 a atins valoarea nominală de 1 154

126,4 miliarde lei, fiind în termeni reali cu 5,3 procente mai mare decât în anul

pg. 6

2009


precedent, in timp ce produsul intern brut pe cap de locuitor a fost, cu 5,4 procente

peste cel din anul 2000.

Impozitele nete pe produs (ex: incasari din TVA, accize, alte impozite) au

crescut cu peste 3% in comparative cu anul anterior, pe fondul cresterii economice,

dar contributia acestora la formarea PIB a scazut cu 0,5%.

Sectorul privat are un rol important in formarea PIB, avand in vedere faptul

ca aduce o contributie de 67,1%, in crestere fata de anul anterior. Acesta este

preponderant in sectorul comertului cu amanuntul (98,7%), in productia agricola

(95,5%), in constructii, in activitatile de prestari servicii, in domeniul investitiilor. A

evolutie crescatoare a avut si ponderea sectorului privat in industrie, unde, acesta

depaseste 55%.

Rolul cel mai semnificativ la formarea PIB a fost detinut de sectorul

serviciilor, (52,1%) urmat de industrie (28,9), agricultura si constructii.

Agricultura a fost sectorul cel mai dinamic in anul 2001, productia de bunuri

a fost cu 22% mai mare, iar contributia la formarea PIB a crescut 2,3% fata de anul

anterior( an afectat de seceta).

Productia obtinuta in domeniul industriei a crescut cu 8,2% fata de anul

anterior, contributia sa la PIB avand tot o evolutie pozitiva, in crestere cu 0,6%.

Sectorul serviciilor a continuat sa fie preponderant, dar contributia lui la

formare PIB a scazut in comparatie cu anul anterior cu 2 procente, scadere datorata

regresului in serviciile comerciale prestate si rezultatele modeste din transporturi.

Utilizarea produsului intern brut a reflectat atât progresul consemnat în

majoritatea ramurilor economiei, cât şi efectele negative ale evoluţiilor din comerţul

exterior.

Cererea interna a crescut in decursul acestui an, fiind stimulate de consum si

de procesul de acumulare de capital, cererea interna ajungand sa fie cu pana la 8,1%

mai mare decat cea din anul precedent.

Oferta interna a crescut si ea, dar nu a putut satisface cererea interna decat

intr-o proportie de 92%, ceea ce a dus la cresterea cu peste 58% a importului net de

bunuri si servicii.

Consumul final a fost de 86,2% pin PIB, in crestere usoara fata de anul

precedent.

pg. 7

2009


Cresterea principalelor categorii de venituri a dus la cresterea consumul

efectiv al gospodariilor populatiei, fiind cu 6,4% mai mare. De mentionat este faptul

ca administratiile publice au inregistrat un consum mai redus in acest an decat anul

2000 cu 0,3 procente, reprezentand 6,3 % din PIB.

Formarea bruta a capitalului fix a atins cel mai inalt ritm de crestere din

ultimii 6 ani (6,6%), rata de investire fiind egala cu cea din anul 2000. O crestere s-a

putut observa si in domeniul investitiilor in industrie, agricultura, constructii, fiind

in termini reali cu 5,1% mai mare decat in anul precedent.

Ponderea importului net in PIB a crescut cu 2,4 puncte procentuale, lucru

datorat cresterii accentuate a importurilor comparativ cu cea a exporturilor.


Din punctul de vedere al formării PIB, dinamica acestuia a fost susţinută de

creşterile înregistrate în domeniul industriei (7,2 %), în construcţii ( 6,9%) şi în

servicii (5,3%), în timp ce agricultura a înregistrat o scădere faţă de anul anterior (cu

3,9 %), datorată restrângerii producţiei vegetale, ca urmare a condiţiilor climaterice

nefavorabile. Serviciile au continuat să deţină ponderea cea mai mare în formarea

PIB (44,7 procente), urmate de industrie (29,1 procente) şi agricultură (11,7

procente).

În cadrul utilizării PIB, se remarcă ponderea în creştere a formării brute de

capital (23,1% PIB) , consumul final total s-a diminuat de la 85,2 procente la 82,7

procente din PIB , iar importul net de bunuri şi servicii s-a redus la 5,8 la sută din

PIB. Acest rezultat s-a datorat ritmului superior de creştere a exporturilor de bunuri

şi servicii faţă de cel al importurilor de bunuri .


“În anul 2003 economia românească a continuat tendinţele favorabile din anii

anteriori în privinţa creşterii economice, dezinflaţiei, controlului deficitului

bugetar şi reducerii şomajului. Totuşi, cererea internă – stimulată de expansiunea

pg. 8

2009


rapidă a creditului, de majorarea salariilor reale şi, într-o anumită măsură, de

creştere arieratelor – a înlocuit exporturile ca principal motor al creşterii.” 1

Contributia sectorului privat la formarea PIB a crescut cu 6,91 procente, in

timp ce valoarea adăugată brută din industrie a crescut cu 4,6 procente comparativ cu

anul 2002. De asemea serviciile au reprezentat activitatea cu cea mai mare

contributie la constituire PIB, inregistrand o crestere de 5,2 %. Contributia ramurii

agriculturii a revenit cu un procent pozitiv (+0,3 puncte procentuale), iar

construcţiile au reprezentat sectorul cu cea mai pronunţată creştere (7 la sută în

termeni reali).

Consumul final a înregistrat o creştere reală de 6,9 la sută, cresterea fiind

sustinuta pe de o parte de expansiunea sectorului privat, iar pe de alta parte, de

revigorarea consumului guvernamental.

10 Produsul intern brut al Romaniei in anul 2004

Cresterea economica s-a accelerat in anul 2004, dinamica PIB (8,3 la sută)

fiind net superioară atat obiectivului iniţial (5,5 la sută), cat si celui revizuit (7,3 la

sută). Expansiunea economică s-a bazat în continuare pe cererea internă, însă spre

deosebire de anul anterior, in care investiţiile au reprezentat componenta cea mai

dinamica. Contributia exportului net la rata de crestere a PIB s-a mentinut negativa,

la un nivel similar celui consemnat in anul 2003 (-2,7 puncte procentuale). Deficitul

bugetar consolidat s-a redus la 1,1 la sută dinPIB (2,3 la sută în 2003).

Principala contribuţie la formarea PIB a revenit producţiei de bunuri

intermediare din sectorul industriilor care s-a majorat cu 15,1 la sută (reprezentând

de peste 4 ori creşterea înregistrată în 2003). De asemenea se ami poate observa ca

intensificarea ritmului de crestere a producţei industriale a fost sustinuta si de

industria bunurilor de capital (+6,1 la suta fata de +3,4 la suta in 2003).

Valoarea bruta din agricultura a fost una dintre cele mai ridicate ritmuri din

ultimii 15 ani (+22,2 la suta). În aceste conditii, aportul acestui sector la dinamica

PIB s-a majorat , ajungand la 2,6 puncte procentuale (fata de 0,6 puncte procentuale

în 2003).

1 www.bnro.ro

pg. 9

2009


In ceea ce priveste sectorul constructiilor cresterea cu 2 puncte procentuale a

dinamicii valorii adaugate în anul 2004 (până la 9 la sută) a fost susţinută de

segmentele cladiri nerezidentiale si constructii ingineresti.


PIB s-a majorat în anul 2005 cu 4,1 la sută, dinamica sa reală cunoscând o

reducere mai redusa cu aproximativ 50% fata de nivelul anului precedent.

Aceasta evolutia a fost generata de diminuarea vitezei de crestere a cererii

interne, de prezenta ofertelor surprinzaroare, precum şi de majorarea contribuţiei

negative a exporturilor nete.

In comparatie cu anul 2004, tiparul de ascensiune economica s-a modificat,

formarea bruta de capital fix fiind se pare a fi componenta cea mai dinamica (+13 la

sută) a cererii agregate, dar in schimb, ritmul anual de crestere a consumului final s-

a atenuat, componenta sa privată încetinindu-şi dinamica cu aproape 4 puncte

procentuale (până la 9 la sută). Daca ar fi sa facem o referire asupra agriculturii nu

putem observa decat ca valoarea adaugata bruta a acestui sector a scazut cu 13,9%.

O diminuare se observa si in sectoral industrial ritmul real al valorii adaugate

brute scazand de la 6,5 la suta la 2,5 la suta, ritm ce afost infuentat si de fost

descendenta cresterii exporturilor.

12 Produsul in tern brut al Romaniei in anul 2006

Anul 2006, a marcat al saselea lea an consecutiv de expansiune economica,

Produsul Intern Brut crescand cu 7,7%, in conditiile in care in anul 2005 cresterea

PIB-ului a fost ceva de circa +4,1%. Si de aceasta data serviciile si industria

reprezinta principalele motoare de crestere, cu o pondere de peste 73% in PIB in

anul 2006. In acelasi timp, sectorul agricol isi diminueaza contributia la formarea

PIB-ului, fiind suplinit de cresterea importanta din sectorul constructiilor.La

cresterea PIB in 2006 contributia principala au avut-o serviciile cu aproximativ

47%, fiind urmate in ordine, de industrie cu o pondere la cresterea PIB de peste 22%,

si constructii cu aproximativ 16%. Comparativ cu anul 2005 dinamica inregistrata de

pg. 10

2009


industrie si constructii se prezinta astfel, in 2006 constributia industriei la cresterea

PIB (+1,7%) a fost de aproximativ 3 ori mai mare decat cu un an in urma (+0,6%), in

timp ce si in cazul constructiilor contributia la cresterea economica a fost

semnificativa ( de la +0,6% in 2005 la +1,2% in 2006). Consumul final s-a bucurat

de o dinamica deosebita in ultimii 2 ani (+8,5% in 2005, respectiv + 8,8% in 2006).

În anul 2006, comparativ cu anul precedent, producţia industrială a fost mai mare cu

7,1%. Exporturile de bunuri au depasit 25,8 mld euro in 2006, marcand o urcare cu

16,2 procente fata de 2005.


Cresterea PIB din Romania in acest an s-a speculat a fi de 6.3-6.5% in

comditiile in care sectorul industrial a inregistrat in luna mai a anului 2007 fata de

luna precedenta, o crestere cu 15,5% crestere datorata majorarii productiei in toate

sectoarele industriale: +10,5% in industria extractiva, +16,8% in industria

prelucratoare si +2,5% in energie electrica si termica,gaze si apa. Productia in

industria bunurilor de capital a crescut cu 18,7%, cea in industria bunurilor de uz

curent cu 17%, cea in industria bunurilor intermediare cu 16,6%.

Sectorul constructiilor a inregistrat deasemenea o crestere cu 27,5%. In plus,

la nivelul perioadei ianuarie-mai, valoarea lucrarilor de constructii s-a majorat cu

31,8% fata de perioada corespunzatoare din anul 2006.

Exporturile realizate în primele 5 luni ale anului curent s-au estimat la o cifra

de aproximativ 11,7 mld euro, iar importurile au fost de 19,3 mld euro. Comparativ

cu perioada similara din anul precedent, exporturile au crescut cu 6,9% la valori

exprimate in lei (+12,7% in euro), iar importurile au crescut cu 22,0% la valori

exprimate in lei (+28,6% in euro). In aceste conditiideficitul comercial s-a adancit

în perioada pana la -7,6.mld euro, cu 2,9 mld euro (+76%) mai mult decat in

perioada corespunzatoare din anul 2006. Ponderea agriculturii a scazut la 6,6%.

Criteriul deficitului bugetar, si anume menţinerea acestuia sub plafonul de 3

% din PIB, este respectat detara noastra inca din anul 2001. Cu toate acestea, in anul

2007 acesta masurat conform standardelor europene a cunoscut o cresterepana la

2,5 % din PIB, fata de 2,2 % din PIB in 2006.

pg. 11

2009



Produsul intern brut a crescut cu 8,2% în primul trimestru al acestui an faţă

de anul precedent. La constituirea PIB din aceasta perioada au fost reprezentative

urmatoarele procente: 4% – deci aproximativ jumătate din crestere – a fost

reprezentata de servicii, urmate de ponderea constructiilor 1,7%, apoi cea a

industriei de circa 1,5% si cea a impozitele nete pe produs cu 1%, agricultura

neinfluentand evolutia PIB in aceasrta prima parte a anului.

Se pare ca pricipalul factor in cresterea economica intr-un astfel de ritm este

constituit de investitiile directe din ultimii doi ani ( intervalul de timp in care acestea

se dezvolta semnificativ fiind de unul, maxim doi ani). Aceste investitii au crescut

cu 35% fata de peripada anului anterior , iar in 2007 au crescut cu 30% mai mult

decat in 2006.

Din datele Institului National de Statistica am remarcat in primul rand sectorul

serviciilor , care a contribuit cu 48,8% la ascendenata PIB (avand o pondere de

52,3% din PIB), in timp ce industria si constructiile au contribuit cu 39% la

cresterea PIB, pe fondul inregistrarii unei cresteri a industriei de 5,4% la o pondere

26,7% din PIB, constructiile sporind cu 32,4% si avand o pondere de 6,2% din PIB.

Se observa o crestere solida, neasteptata chiar de catre o bună parte a

analistilor, fiind o expresie functionarii tot mai corecte a economiei, dar si a

investitiilor directe din ultima perioada.

ANALIZA DINTRE ANII 1990-2008

pg. 12

2009


Produsul intern brut al Romaniei in perioada 1990-2008 poate fi analizat din

doua directii. Din punctul de vedere al valorii sale nominale se poate observa in

decursul intregii perioade o crestere semnificativa, de la 857,9 miliarde ROL

( aproximativ 0,09 miliarde RON), pana la 438,6 miliarde RON, de aproape 5000 de

ori mai mare in 1990 decat in 2008. Acest lucru nu este foarte elocvent, avand in

vedere dinamica puterii de cumparare a banilor, dinamica ratei inflatiei,evolutia

indicatorilor macroeconomici ce actioneaza asupra PIB sau asupra valorii monedei

nationale.

Daca analizam produsul intern brut in functie de valoarea sa reala, se poate

observa faptul ca evolutia sa a cunoscut atat perioade de crestere, cat si de

descrestere. PIB-ul real evidentiaza cel mai bine cresterea/descresterea economica a

tarii intr-o anumita perioada. PIB-ul real a evoluat in functie de starea regasita in

economie in descursul unui an, atingand cea mai mica valoare in 1992 (o descrestere

de 8,8%) si cea mai mare valoare in 2006 (o crestere de 7,9%).

Perioada 1990 – 1993, respectiv 1997-1999 a fost marcata de o stare de

recesiune, descrestere economica, in timp ce perioada 1994-1996, respectiv 2000-

2008 a cunoscut o perioada de crestere economica, o stare pozitiva a economiei.

1. Formarea Produsului Intern Brut

Analizand evolutia PIB de-a lungul acestei perioade ne-a fost permis sa

observam ca anul 2003 a reprezentat ce de-al patrulea an consecutiv de crestere

economica, cu o dinamica(4,9 la suta in termeni reali) care s-a mentinut la un nivel

similar cu cel din anul anterior. Valoarea s-a ridicat la 1 890 778,3 miliarde lei

permitand majorarea PIB pe locuitor la 2316 euro( +4,3 la suta fata de nivelul din

2002).

Din punctul de vedere al valorii absolute anuale, sectorul industriilor ocupa

un rol important in formarea PIB. Intervalul valoric in care se situeaza sectorul

serviciilor la formarea PIB variaza de la 24% la 40,5%, atingand valoarea maxima in

anul 1990, iar valoarea minima in anul 1999. Se poate observa o descrestere a

ponderii industriei in PIB in decursul anilor 1990,1991, 1993, 1995, 1997 – 2001.

Incepand cu anul 2000, industria a fost intr-o continua scadere, singurul an in care s-

au mai resimtit unele evolutii crescatoare a fost anul 2003, cat a atins valoarea de

pg. 13

2009


28,3%. Din cate se poate observa, rolul industriei in formarea produsului intern brut

scade considerabil in decursul anilor, pierzand locul intai in defavoarea sectorului

destinat serviciilor.

Sectorul destinat constructiilor detine o pondere relativ mica in formarea

produsului intern brut, variind intre 4,4% (in anul 1991) si 6,6% (in anul 1995).

Constructiile devin tot mai bine reprezentate in sectorul privat, ajungand sa ocupe

locul 4 in formarea PIB, precedate de servicii, industrie si agricultura. Incepand cu

anul 1990, se poate observa o evolutie crescatoare marcata si de unele perioade de

stagnare sau descrestere pe termen scurt a ponderii constructiilor in PIB pana la

atingerea punctului maxim de 6,6%. Aceasta perioada este urmata de descresterea

constructiilor la formarea PIB, ce a durat pana in anul 2000, cand a atins nivelul de

4,9%. Urmeaza o crestere relativ lenta a importantei constructiilor, ce a durat din

anul 2001 pana in prezent.

Agricultura si silvicultura formeaza o ramura important in economie, ramura

aparuta inca din cele mai indepartate vremuri, pastrand un loc important in economie

in ciuda tuturor schimbarilor pe care aceasta le-a suferit. Anul 1990 este un an de

varf in agricultura, ajutand in proportie de 21,8% la formarea PIB. Acest an a fost

urmat de o descrestere scurta a rolului acesteia in decursul anului 1991,

recuperandu-si pozitia ulterior si atingand nivelul de 21% in anul 1993. Ulterior

acestui an, agricultura incepe sa piarda din pozitia pe care o detine, iar rolul ei in

constituirea produsului intern brut este intr-o continua scadere pana in anul 2000,

cand atinge nivelul de 11,1%. Anul 2001 este marcat de o crestere a agriculturii cu 2

puncte procentuale la formare PIB, fiind urmat de o scadere usoara ce a durat un an.

In anul 2003 se poate observa o crestere a agriculturii in PIB, ce a mai suferit mici

fluctuatii pana in prezent, plecand de la o valoare de 11% in 2000, si scazand ulterior

sub 10%.

Sectorul serviciilor ajunge sa ocupe locul industriilor, si sa ajunga pe primul

loc ca si rol in formarea PIB, lucru datorat in special si ponderii sectorului privat in

aceasta ramura, ce s-a dezvoltat din ce in ce mai mult. Daca in anul 1990, el ocupa

doar 23% din PIB, acesta ajunge sa ocupe in anul 2003 44,6% din PIB. Anul 1993 a

fost marcat de o scadere a rolului serviciilor, revenind la evolutia crescatoare in anul

urmator. Daca in anul 1997 s-a putut observa o usoara scadere a sectorului destinat

serviciilor, anul 1998 fiind marcat de o crestere masiva a rolului acestuia in formarea

pg. 14

2009


PIB, crescand de la 29% la 43%, crestere ce i-a conferit primul loc in randul

sectoarelor ce formeaza produsul intern brut. Perioada de timp 2000-2003 a fost

marcat de o scadere usoara a procentului serviciilor in PIB, fiind urmata de o

crestere in perioada urmatoare, ajungand in anul 2006 la aproximativ 50%.

La sfârşitul anilor '80, în Romania sectorul privat detinea un procent de

numai 12,8% din produsul intern brut. La inceputul anilor ’90 a inceput procesul de

privatizare, ce s-a dovedit a fi complex si dificil.

In anul 1996, sectorul privat devine majoritar la realizarea produsului intern

brut, avand o proportie de 55%. O caracteristica a acestei perioade este reprezentata

de faptul ca volumul investitiilor straine directe a fost foarte mic, nivelul acestora in

intervalul 1991-1996 atingant o suma de doar 1 miliard de euro(aproximativ 93% din

fluxul net al anului 1997) .

În perioada 1993 – 1996, s-a observat o dinamica pozitiva a productiei si o

scadere a inflatiei, concomitent cu cresterea datoriei externe si dificultatea finantarii

deficitului tarii.

Intre anii 1997-2000 se observa o evolutie mai lenta a sectorului privat in

PIB, insa o ascensiune a transferurilor de capital din sectorul de stat in cel privat. Se

poate observa ca, in anul 2000, ponderea sectorului privat in PIB era cu aproximativ

10 procente mai mare decat cea din anul 1996, iar in ceeea ce priveste ponderea

capitalului privat, acesta a crescut intr-un interval de numai trei ani de la

aproximativ 8% la aproape 42%.

Dupa anul 2000 nu se mai observa evolutii spectaculoase de al un an la altul

ale sectorului privat în produsul intern brut. In ceea ce priveste capitalul privat,

evoluţia cunoaste o perioada de ascensiune in fiecare an, ajungând la peste 77% din

PIB la sfârşitul anului 2006, ca rezultat al nivelului ridicat al investiţiilor străine.

Privind ramurile de activitate ale sectorului privat, putem mentiona ca in

domeniul agriculturii s-a produs o evolutie spectaculoasa, in industrie, sectorul

privat a suferit modificari modeste drept urmare a procesului de privatizare, sectorul

constructiilor a cunoscut o evolutie semnificativa, iar sectorul serviciilor a fost

marcat de o crestere semnificativa, ajungand sa devina majoritar in crearea PIB.

pg. 15

2009


2. Utilizare Produsului Intern Brut

Produsul Intern Brut este utilizat cu precadere in formarea bruta a capitalului

fix, in variatia stocului material, in consumul final si in exportul net.

Consumul final reprezinta cea mai importanta categorie prezenta in utilizarea

PIB, fiind format din: consumul populatiei, consumul administratiei publice si

consumul administratiei private.

Formarea bruta a capitalului fix variaza destul de mult de la un an la altul, in

sensul cresterii sau descresterii procentului sau. Anii 1990,1991, 1993, 1997, 1998,

1999 au fost marcati de o scadere a utilizarii produsului intern brut pentru formarea

bruta a capitalului fix, ceilalti ani fiind marcati de o crestere a acestei ponderi.

Valoarea maxima a fost inregistrata in anul 1996, adica 23%, iar valoarea minima in

anul 1991, atingand 14,4%.

Produsul Intern Brut este utilizat intr-o proportie mica pentru variatia

stocurilor materiale, ajungand inclusiv la valori negative. Valoarea maxima a fost

intalnita in anul 1991 (13,6%), iar cea minima a fost negativa (-1,6%). Perioada

cuprinsa intre anii 1991-1999 a fost marcata de descresterea continua a variatiei

stocului material, urmata de o crestere usoara ce se intrepatrunde cu perioade de

scadere.

Per total, utilizarea PIB pentru consumul final a crescut pana in 1998, cand a

atins valoarea de 90,8%, urmand o evolutie lenta, in sensul cresterii sau scaderii

ponderii sale.

Consumul final (cererea de consum) s-a bucurat de o dinamica deosebita in

ultimii 2 ani (+8,5% in 2005, respectiv + 8,8% in 2006), insa prognozele pentru anii

urmatori indica o rata de crestere mai lenta, presupunand o reducere treptata de la

7,1% in 2007 pana la 5,7% in 2010. Dupa ce in 2006, cheltuiala pentru consumul

final al populatiei a inregistrat o crestere record de peste 10 la suta, pentru 2007

estimarile privesc o relaxare a cresterii acestor cheltuieli la 8,2% pentru ca in 2010

sa ajunga la o rata de 6,5% .

pg. 16

2009


Consumul populatiei creste tot pana in anul 1998, ajungand la valoarea de

83,2%, in timp ce valoarea minima a fost inregistrata in 1991 (60,1%).

Consumul administratiei publice nu are o evolutie exacta, fiind marcat atat de

perioade de crestere, cat si de descrestere, valoarea minima fiind de 5,7% in 1999,

iar cea maxima de 15,1%, inregistrata in anul 1991. Este de mentionat faptul ca

partea din PIB alocata pentru administratiile publice a scazut considerabil incepand

cu 1998, in comparatie cu inceputul anilor `90.

Exportul net a cunoscut valori negative inca din anii `90, osciland intre (-

9,4;-2,1). Cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 1994 si a avut o valoare de -

2,1%, relativ mare fata de celelalte intervale de timp analizate.

Concluzii

Ca o conluzie, putem afirma faptul ca evolutia Produsului Intern Brut este

destul de greu de analizat avand in vedere schimbarile dese ce se produc asupra

pg. 17

2009


factorilor ce influenteaza marimea acestuia si asupra sectoarelor economiei ce duc la

formarea acestui indicator macroeconomic. Avand in vedere faptul ca in unele

domenii se produc cresteri economice iar in altele descresteri, nu putem gasi o

concluzie comuna tuturor sectoarelor implicate in aceasta analiza, alta decat cea

relevata de Produsul Intern Brut si de evolutia acestuia in decursul anilor.

Pe baza acestei analize, s-a putut observa ca Produsul Intern Brut a oscilat de-

a lungul anilor, evidentiind uneori o stare pozitiva a economiei, alteori caracterizand

o stare de recesiune sau stagnare.

Dupa anul 1989 evolutia economiei romanesti a fost dominata de un declin

continuu, iar un element de subiectivism care adeterminat in mod cert evolutia

economiei romanesti este constituit de mediul economic. Acesta din urma putand

determina si stimula aparitii de pierderi ata la nivel microeconomic act si la

nivel macroeconomic.

O serie de analisti au constat ca indicatorii noului sistem economic sunt

necorespunzatori ca nivel si dinamica. Astfel, economia reala cu o oarecare inviorare

intre anii 1994 si 1995 avut un regres continuu, fenomen insotit si de o rata a

inflatiei ce si-a ayins varfurile in anii 1993 si 1997. Iar declinul productivitatii

muncii in industrie si constructii s-a reflectat in diminuarea produsului intern brut.

Bibliografie

www.bnro.ro

pg. 18

http://www.bnro.ro/

2009


www.cnp.ro

www.inf.org

www.infoeuropa.ro

pg. 19

http://www.infoeuropa.ro/

http://www.inf.org/

http://www.cnp.ro/

analiza produsului intern brut al romaniei in perioada 1990-2008

Documents