analiza mediului extern

4. Analiza mediului extern

Pentru a putea face o analiză coerentă şi cu rezultate benefice pentru elaborarea demersului strategic viitor al întrerpinderii analizate, trebuie să analizăm influenţa mediului extern şi a componentelor acestor factori, asupra întreprinderii şi asupra mediului de afaceri în care firmela Siveco îşi desfăşoară activitatea.

Pentru a analiza influenţa mediului extern asupra companiei Siveco, recurgem la analiza PEST, prin care vom urmări dacă există oportunităţi care să ducă la o eficienţă mai ridicată a activităţii economice, sau ameninţări reprezentate de obstacole potenţiale, care să determine frânarea activităţii economice a celor două firme supuse analizei.

Influenţele pe care le generează macromediul, sunt resimţite în mod diferit de către companiile care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi sector sau în sectoare diferite.Pe de-o parte o întreprinderea poate să fie influenţată într-un anumit sens de către mediul extern ei, iar o altă companie să nu fie influenţată deloc. În acelaşi timp modul în care macromediul influenţează compania, poate să se schimbe în timp, iar sensul acestei influenţe (negativ sau pozitiv) se poate modifica, de asemenea forţa cu care acţionează macromediul asupra întreprinderii se poate modifica în sensul creşterii sau descreşterii.

4.1 Analiza mediului politico-legal

Se ştie că influenţele statului (privit din perspectiva unui factor al mediului extern) asupra întreprinderilor, poate să fie sub formă restrictivă, sau stimulativă, şi să încurajeze lumea afacerilor. Desigur că statul este direct implicat în gestionarea problemelor şi oprtunităţilor care se pot ivi pe diferite pieţe, prin intervenţii directe de reglare, stimulare şi direcţionare, prin legislaţie şi prin politici economice.Şi în acest sens, statul consideră tehnologia informaţiei un sector strategic pentru dezvoltarea economiei româneşti. Crearea programelor software este un domeniu important al industriei IT în România. Guvernul este conştient de necesitatea dezvoltării acestui sector, de aceea a iniţiat o serie de acte legislative care au menirea de a impulsiona dezvoltarea acestui segment al tehnologiei informaţiei din România.Nu s-ar putea spune că există o orientare prioritară a noului legislativ, dar se fac demersuri pentru a crea un cadru legal şi financiar propice producatorilor de software.Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a elaborat în trecut o serie de acte normative şi proiecte de guvern prin care impulsiona dezvoltarea / implementarea tehnologiei informaţiei. De asemenea am putea face referire şi la aquis-ul comunitar, iar la capitolul tehnologia informaţiei, România stă destul de bine.

În ianuarie 2001, România se afla în postura de a purta negocieri pe marginea Capitolului de telecomunicaţii sub auspiciile declaraţiei din Raportul Comisiei Europene pe anul 2000, respectiv „Nu s-au înregistrat progrese substanţiale în transpunerea acquis-ului în telecomunicaţii si tehnologia informatiei. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea cadrului de reglementare.” Mai mult, Capitolul 19 era dat exemplu la toate întâlnirile oficiale drept capitolul prematur deschis şi fără şanse previzibile de finalizare. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a trebuit să depăşească astfel handicapul unor ani de inexistenţă a unui organism al administraţiei publice centrale capabil să realizeze şi

să implementeze o politică coerentă de adaptare la noile condiţii tehnologice şi de armonizare cu legislaţia comunitară.Prin adoptarea, în anii 2001 şi 2002, a pachetului de acte normative armonizate cu legislaţia comunitară în domeniu s-a realizat cea mai importantă etapă a planului de măsuri al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Actele normative au avut în vedere crearea unui cadru propice dezvoltării afacerilor din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, care poate constitui un motor pentru dezvoltarea naţională. România a fost prima ţară din Europa care a implementat la nivelul legislaţiei naţionale noile Directive adoptate la nivel comunitar în domeniul comunicaţiilor, realizând astfel şi pregătirea momentului deschiderii competiţiei depline pe piaţa telecomunicaţiilor, stabilit la 1 ianuarie 2003.În data de 8 noiembrie 2002, la Bruxelles, România a închis provizoriu Capitolul 19 de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, care se referă la telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. Preşedinţia daneză a Uniunii Europene, în mandatul căreia s-a închis Capitolul de negociere, a ţinut să felicite România pentru progresul remarcabil făcut în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, apreciind că România a devenit un exemplu demn de urmat atât de statele membre ale Uniunii, cât şi de celelalte state candidate, pentru modul de transpunere a legislaţiei comunitare, spre beneficiul cetăţenilor săi.)

În domeniul legislativ, companiile care produc software mai au şi alte beneficii, în ceea ce priveste impozitarea salariaţilor incadrati pe anumite posturi.Salarul acestora este impozitat cu o cotă mai mică, acest lucru fiind benefic pentru angajat, ducând la venituri mai mari, dar şi pentru companie, ducând la cheltuieli mult mai mici. Pe viitor, guvernul doreşte retragerea facilităţilor pe care le au angajaţii încadraţi pe posturi de programatori, prin mărirea cotei de impozitare.

Nr. Crt

SPECIFICAŢIEGRILA DE EVALUARE

CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE1 Reglementările guvernamentale 0.5002 Stabilitatea legislativă 0.3753 Legislaţia comercială 0.5004 Reglementările antimonopol 0.375

5Legislaţia privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială

0.600

6 Legislaţia muncii 0.5007 Politica monetară şi valutară 0.5008 Politica bugetară 0.4009 Politica fiscală 0.40010 Activitatea partidelor politice 0.37511 Echilibrul puterilor în stat 0.37512 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.60013 Legislaţia privind protecţia mediului 0.375B STAREA ŞI REZERVA Starea Rezerva1 Reglementările guvernamentale 0.500 0.5002 Stabilitatea legislativă 0.375 0.6253 Legislaţia comercială 0.500 0.5004 Reglementările antimonopol 0.375 0.625


0.750 0.250

6 Legislaţia muncii 0.500 0.5007 Politica monetară şi valutară 0.500 0.5008 Politica bugetară 0.400 0.6009 Politica fiscală 0.400 0.600

10 Activitatea partidelor politice 0.375 0.62511 Echilibrul puterilor în stat 0.375 0.62512 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.600 0.40013 Legislaţia privind protecţia mediului 0.375 0.625C CONCLUZII

SPECIFICAŢIE A I O1 Reglementările guvernamentale I2 Stabilitatea legislativă A3 Legislaţia comercială I4 Reglementările antimonopol A


O

6 Legislaţia muncii I7 Politica monetară şi valutară I8 Politica bugetară A9 Politica fiscală A10 Activitatea partidelor politice A11 Echilibrul puterilor în stat A12 Relaţia patronat-sindicate-guvern O13 Legislaţia privind protecţia mediului AD TOTAL 7 4 2

ESTAREA MEDIULUI POLITICO LEGAL

0.463

CONCLUZII PARŢIALE (analiza criteriilor din matrice)

1 .Reglementările guvernamentale: Reglementările guvernamentale referitoare la tehnologia informaţiei şi crearea de programe informatice, încep să se concretizeze în România, iar acest lucru este reflectat de aquis-ul comunitar. România stă printre cel mai bine la capitolele de negociere cu Uniunea Europeană la capitolul IT. Proiectele iniţiate de guvern în domeniul IT se apropie de finalizare, unele fiind chiar în stadiu de utilizare, iar SIVECO se gâseşte printre participanţii activi la majoritatea proiectelor. După cum am arătat în prezentarea companiei, SIVECO are contracte cu diferite ministere, dezvoltând infrastructura informatizată şi software a acestora. Reglementările guvernamentale consider ca au ajutat SIVECO să îşi ducă la bun sfârşit o mare parte a proiectelor. Precizez că SIVECO are implementat sistemul de calitate ISO 9001 şi ISO 2000

2. Stabilitatea legislativă: În România, legislaţia nu poate să fie considerată ca fiind stabilă. Aceasta şi ca urmare a instabilităţii politice, şi a alternanţei la putere a principalelor partide de pe scena politică. Am putea considera ca fiind utile reglementările legislative cu privire la impozitarea într-o măsură mai mică a unei anumite categorii de programatori. De asemenea reducerea fiscalităţii ar putea fi un beneficiu real pentru SIVECO, dar având în vedere că o parte din produsele companiei sunt exportate fiind dezvoltate programe pentru parteneri străini, impozitarea excesivă ar putea fi o problemă de durata pentru SIVECO.

3. Legislaţia comercială: Nu putem spune că legislaţia comercială afectează în mare măsură compania SIVECO, deoarece proiectele dezvoltate sunt exportate, fiind supuse

regimului comerţului internaţional, iar în România se poate spune că proiectele cele mai importante care sunt dezvoltate, au ca si clienţi importanţi ministerele educaţiei şi sănătăţii.

4. Legislaţia antimonopol: Din păcate , în România se fac demersuri prea firave pentru înlăturarea monopolului pe diferite pieţe. În domeniul telecomunicaţiilor, monopolul poate să fie o piedică (prin practicarea de preturi excesive) pentru compania SIVECO. Spre exemplu parteneriatul strategic pe care Guvernul PSD l-a semnat cu Microsoft, (care este extrem de costisitor, dar are şi reale avantaje), a determinat compania SIVECO să işi orienteze aplicaţiile sale pe platforma Windows (pe partea de client / server). Desigur că aceste lucruri implică costuri mai mari (deoarece se puteau utiliza sisteme de operare de tip UNIX, dar cu un suport mai inconsistent din partea producătorilor). Consider că monopolul şi dezvoltarea incipientă a anumitor pieţe / segmente în România, reprezintă o influenţă negativă pentru SIVECO.

5. Legislaţia privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială: În domeniul creării programelor pentru calculator, aceasta lege reprezintă un real câştig, deoarece este protejată proprietatea intelectuală. Nu se poate vorbi despre piratarea aplicaţiilor SIVECO, deoarece au ca şi clienţi ministere, companii de renume, iar software-ul dezvoltat, este implementat în anumite condiţii, şi impune o cunoaştere a mediului de lucru (deci un training a personalului care îl implementează şi îl utilizează). Aplicaţiile SIVECO sunt realizate la cheie (în multe situaţii), şi este greu ca să fie implementate în alte companii, care au un profil diferit de cel al companiei pentru care se dezvoltă sistemul informatic respectiv. Pot să afirm că, legislaţia privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială, reprezintă un beneficiu adus activităţii SIVECO (deoarece majoritatea produselor lor se bazează pe munca de creatie, astfel fiind necesară proprietatea intelectuală), dar depinde în mare măsură de organismele care trebuie să verifice aplicarea acestor legi: ORDA, etc. Există o reală cooperare între companiile producatoare şi distribuitoare de software şi organismele abiliate de a verifica legalitatea provenienţei şi utilizării acestor software-uri la firmele care le utilizează.

6. Legislaţia muncii: se bazează pe Codul Muncii, care este foarte controversat. Nu am putut sa fac o analiză detaliată şi pertinentă prin care să imi fac o parere despre cum influenţează aceasta companiile producatoare de software. Codul Muncii este destul de controversat, şi afectează o mare parte a angajaţilor din toate sectoarele de activitate, de aceea am apreciaţ că legislaţia muncii are o influenţă medie.

7. Politica monetară şi valutară: Politica monetară a fost caracterizată de stabilitate în ultima vreme, dar din pacate nu se bazează pe o economie de piaţă funcţională şi pe o corelaţie cu reala economie. În ceea ce priveşte politica valutară, aceasta a avut fluctuaţii semnificative în ultima perioadă, prin scăderi semnificative ale cursurilor de schimb pentru principalele valute (euro şi dolar). Dacă analizăm cu atenţie portofoliul de clienţi al companiei SIVECO, observăm că mulţi sunt parteneri străini, destul de puternici financiar şi cu renume european sau chiar internaţional, care fac plăţi în valută. Din acest punct de vedere nu consider că fluctuaţiile cursurilor de schimb au o influenţă prea mare pentru compania SIVECO, mai ales că multe proiecte sunt contractate în euro. Dacă am

face o analiză mai detaliată am putea spune că exportul de produse informatice, plătite în valută, ar putea fi influenţa companiile în sens negativ ca urmare a fluctuaţiei cursului de schimb al valutei, dar şi pozitiv datorită creşterii cursului, atunci cand produsele software sunt achiziţionate în valută, iar plaţile se fac în monedă naţională.

8. Politica bugetară: În mare parte politica bugetară este restrictivă, bugetele nu se alocă în funcţie de necesităţile reale, iar fondurile sunt mereu în scădere. Având în vedere că firma SIVECO ROMANIA are ca şi contractanţi (principali) ministere, alocarea deficitară a bugetelor specifice fiecărui minister, ar putea fi o problemă deloc de neglijat. Cel puţin în domeniul sănătaţii, (unde cele două companii au creat şi implementat sisteme software deosebit de performante care duc la scăderea cheltuielilor şi o mai bună conducere a unităţilor spitaliceşti), alocarea bugetară este extrem de deficitară şi restrictivă. În situaţia în care spitalele au probleme foarte mari cu achiziţionarea materialelor strict necesare desfaşurării activităţii, ar fi greu de imaginat că statul prin ministerul sănătăţii va aloca fonduri considerabile pentru implementarea sistemelor informatice la nivelul spitalelor.Aceste neajunsuri influenţează activitatea companiei SIVECO ROMANIA, care are multe contracte cu statul.

9. Politica fiscală: Odată cu alegerile care au avut loc la sfarşitul anului 2004, noii aleşi au promis reducerea fiscalităţii. Dacă această măsură nu ar fi influenţată de celelalte reglementări financiare care urmează să fie puse în practică, am putea spune că firmele ar avea doar de câştigat. Dar, o altă serie de reglementări financiare care intră în vigoare în anunl 2005, vor diminua veniturile prin impunerea unui impozit mult mai mare pe dividende. În ceea ce priveşte domeniul tehnologiei informaţiei şi cel al dezvoltării de programe software, statul a dezvoltat o strategie pe termen lung, dar implementarea acesteia este destul de greoaie, din cauza sistemului legislativ, şi a altor pieţe convergente, strâns legate de domeniul tehnologiei informaţiei. Proiectele de reducere a fiscalităţii, ar trebui să fie corelate cu alte reglementări, care să permită o reală relaxare fiscală pentru întreprinderile în cauză, şi nu doar pe hârtie. Înca fiscalitatea reprezintă un dezavantaj pentru companii, exceptie făcând proiectele de lege referitoare la aplicarea unui impozit mai relaxat angajaţilor cu pregatire în domeniul tehnologiei informaţiei (aşa cum am descris / arătat în anexa de la sfarşitul lucrării).

10. Activitatea partidelor politice: Datorită lipsei de specialişti în tehnologia informaţiei, care să activeze şi în partidele de pe scena politică (şi în special în partidele aflate la guvernare), proiectele referitoare la tehnologia informaţiei, nu sunt susţinute suficient în camera deputaţilor şi în parlament. La nivelul grupurilor parlamentare, care activează şi dezvoltă proiecte de lege cu aplicare în domeniul tehnologiei informaţiei, trebuie, şi este imperios necesar să existe specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei, care să sprijine dezvoltarea acestui sector, şi să explice în şedinţe realele beneficii pentru susţinerea acestui domeniu, pentru ca legile să fie aprobate mai uşor. Din păcate criteriul de promovare în funcţii de decizie a politicienilor nu se face pe criteriul competenţelor, ci se practică oportunismul şi sistemul clientelar. Există unii politicieni care au susţinut ferm dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiei în România, şi au susţinut în special

dezvoltarea de parcuri tehnologice şi incubatoare de afaceri, în judeţele în care există personal calificat în domeniu, cum ar fi centrele mari universitare. Toate aceste lucruri (neprofesionalismul si incapacitatea politicienilor) au un impact negativ asupra situaţiei companiilor producatoare de software, deşi politicienii sunt conştienţi de fapul că acest domeniu este unul strategic pentru dezvoltarea viitoare a României, dar nu iau măsuri concrete de implementare a proiectelor la nivel naţional.

11. Echilibrul puterilor în stat: Echilibrul puterilor în stat tinde spre stabilitate, dar nu se poate spune că în practică există un echilibru real.

12. Relaţia patronat sindicate: În domeniul tehnologiei informaţiei şi al creării de software, există asociaţii care cuprind cele mai mari firme în domeniu. Aceste asociaţii sunt extrem de utile, deoarece reprezintă interfaţa între companiile producatoare de software şi guvern, ministere şi investitori. Aceste asociaţii fiind conduse în mare parte de directorii celor mai puternice companii, urmăresc promovarea şi dezvoltarea acestui domeniu, fac studii de analiză a companiilor româneşti care produc software sau a intregii pieţe de creare a programelor informatice. Se poate spune ca aceste asociaţii până acum şi-au îndeplinit cu succes misiunea, reuşind să promoveze industria software din România, şi nu doar munca lohn, aşa cum fac alte asociaţii care activeaza în alte sectoare.În prezent în România există două mari asociaţii ale producătorilor de software, Asociaţia Naţională a Industriei de Software şi Servicii – ANIS, şi Asociaţia Română a Industriei Electronice şi Software – ARIES. De cele mai multe ori aceste asociaţii au o colaborare strânsă cu ministerele şi sprijină iniţiativele producătorilor de software din România.Se poate spune deci, că relaţia dintre aceste asociaţii şi guvern este una bună, influenţând pozitiv activitatea firmei analizate.

13. Legislaţia privind protecţia mediului: Nu putem spune că legislaţia privitoare la protecţia mediului influenţează în mare măsură activitatea companiilor analizate, dar nici în vigoare nu obligă companiile să investească în tehnologii performante care să asigure protecţia mediului înconjurător

CONCLUZII FINALE

Analizând mediul politico legal din punct de vedere al stării lui şi al posibilelor influenţe asupra activităţii companiilor analizate, şi asupra companiilor care activează în domeniul tehnologiei informaţiei, acesta satisface criterii de eficienţă şi eficacitate în proporţie de 0.463 % . Asupra situaţiei companiilor analizate, mediul politico legal acţioneaza 7 surse furnizoare de ameninţări, 4 surse furnizoare de incertitudini, iar 2 surse reprezintă oportunităţi pentru companiile analizate. Compania analizata nu poate influenţa în mare măsură şi pe toate cele 13 planuri mediul politico legislativ, dar poate face demersuri pentru a îmbunătăţi situaţia surselor care generează incertitudini. Compania ar putea profita de buna colaborare cu guvernul, pentru a duce forţele care influenţează compania sub forma incertitudinilor , in zona oportunităţilor.

4.2 Analiza mediului economic

Nr. Crt

SPECIFICAŢIEGRILA DE EVALUARE

CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE1 Rata dobânzii 0.3752 Rata inflaţiei 0.6253 Cursul de schimb 0.4004 Rata somajului 0.3755 Deficitul bugetar 0.5006 Balanţa comerciaă 0.5007 PIB şi alţi indicatori macroeconomici 0.5008 Creşterea economică 0.5009 Disponibilitatea creditului 0.37510 Productivitatea muncii 0.62511 Fiscalitatea 0.40012 Evoluţia pieţelor financiare 0.500

13Tratamentul aplicat de organismele financiar-bancare internaţionale

0.375

B STAREA ŞI REZERVA Starea Rezerva1 Rata dobânzii 0.375 0.6252 Rata inflaţiei 0.625 0.3753 Cursul de schimb 0.400 0.6004 Rata şomajului 0.375 0.6255 Deficitul bugetar 0.500 0.5006 Balanţa comercială 0.500 0.5007 PIB – alţi indicatori macroeconomici 0.500 0.5008 Creşterea economică 0.500 0.5009 Disponibilitatea creditului 0.375 0.62510 Productivitatea muncii 0.635 0.36511 Fiscalitatea 0.400 0.60012 Evoluţia pieţelor financiare 0.500 0.500


0.375 0.625

C CONCLUZIISPECIFICAŢIE A I O

1 Rata dobânzii A2 Rata inflaţiei O3 Cursul de schimb A4 Rata somajului A5 Deficitul bugetar I6 Balanţa comercială I7 PIB – alţi indicatori macroeconomici I8 Creşterea economică I9 Disponibilitatea creditului A10 Productivitatea muncii O11 Fiscalitatea A12 Evoluţia pieţelor financiare I


A

D TOTAL 6 5 2E STAREA MEDIULUI ECONOMIC 0.466

1. Rata dobânzii: Rata dobânzii scade, încurajând plăţile în rate / leasing, ceea ce ar putea determina compania să recurgă la investiţii pe termen lung în echipamente şi tehnologii noi. Aceasta s-ar putea resimţi negativ în viitor datorită costului mult mai ridicat al acestor investiţii. Dacă, utilizarea noilor tehnologii / echipamente va fi facută cu eficienţă ridicată, atunci apelarea la credite va fi benefică pentru întreprindere, în caz contrar, rambursarea creditului sau a ratelor pentru ivestiţiile frealizate, vor îngreuna situaţia financiară a întreprinderii

2. Rata inflaţiei: Este în scădere, iar tendinţa de scădere şi prognozele făcute pe următoarea perioadă, permite aprecierea favorabilă a influenţei pe care o are rata inflaţiei asupra activităţii companiilor din domeniul producţiei de software.

3. Cursul de schimb: Dacă analizăm cu atenţie portofoliul de clienţi al companiei SIVECO, observăm că mulţi sunt parteneri străini, destul de puternici financiar şi cu renume european sau chiar internaţional, care fac plăţi în valută. Din acest punct de vedere nu consider ca fluctuaţiile cursurilor de schimb au o influenţă prea mare asupra companiei SIVECO, mai ales că multe proiecte sunt contractate în euro. Dacă am face o analiză mai detaliată am putea spune că exportul de produse informatice, plătite în valută, ar putea influenţa companiile în sens negativ ca urmare a fluctuaţiei cursului de schimb al valutei, dar şi pozitiv datorită creşterii cursului, atunci când produsele software sunt achiziţionate în valută, iar plăţile se fac în monedă naţională. Cursul de schimb influenţează companiile în funcţie de măsura în care ele utilizează valutele, şi în funcţie de măsura exportului tranzacţionat în valută.

4. Rata somajului: Este în prima fază nerelevantă, dar dacă s-ar reduce numărul şomerilor, probabil că şi taxele plătite pentru susţinerea acestora ar fi mai mici. Companiile nu acordă suficientă atenţie absolvenţilor de facultăţi, sau chiar a studenţilor, în vederea pregătirii lor, şi anagajării ulterioare. Aceasta şi din cauza inexistenţei parteneriatelor dintre institutiile de invatamant si companii.

5. Deficitul bugetar: Deficitul bugetar, se afla inca in limitele impuse de FMI , dar nu se bazeaza pe o crestere reala a economiei, ci pe diferite fonduri primite ca sprijin de la institutiile internationale, si in mare parte a veniturilor obtinute de catre romanii care activeaza in streinatate si care trimit banii castigati in tara. Pentru ca deficitul bugetar sa fie in scadere, trebuie o politica economica sustinuta prin care sa se urmareasca cresterea PIB, si diminnuarea subventiilor acordate de stat intreprinderilor cu probleme financiare sau cu datorii.

6. Balanta comerciala: Din pacate Romania inca exporta forta de munca (lohn), si nu produse finite. Acest lucru dauneaza deoarece nu este un export sanatos, care sa incline favorabil balanta comerciala a Romaniei. De asemenea nivelul de trai scazut, a determinat reducerea importurilor.

7.PIB si alti indicatori economici: Romania trebuie sa sporeasca eficienta in sectoarele care pot determina o crestere a PIB-ului. Trebuie sa se identifice noi oportunitati prin care

sa se stimuleze productia, si corelat cu aceasta nise de vanzare si valorificare a productiei obtinute.

8. Cresterea economica: Cresterea economica, am identificat-o ca avand o influenta medie asupra sectorului in care activeaza companii de creeare software. Cresterea economica in Rominia, are un caracter ascendent, dar foarte timid. Ca si o influenta directa asupra companiilor producatoare de software, putem vorbi despre puterea de cumparare a altor companii reflectata in achizitionarea programelor informatice. Majoritatea companiilor ar dori sa implementeze / si sa utilizeze programe informatice performante care sa le aduca varii beneficii, dar nu isi permit deoarece sunt costisitoare si implica investitii mari. Deci, cresterea economica, in Romania trebuie sa fie resimtita de catre companii, si sa fie reflectata si in puterea lor financiara.

9. Disponibilitatea creditului: Bancile inca sunt reticente la a acorda credite companiilor. Nici ratele dobanzilor pentru cretidele luate, nu sunt incurajatoare.

10. Productivitatea muncii : In domeniul tehnologiei informatiei, putem aprecia faptul ca in Romania exista specialisti foarte bine pregatiti, care au un randamet al muncii destul de ridicat. Pregatirea profesionala a acestora este la un nivel ridicat, ceea ce ofera muncii un nivel al productivitatii suficient de mare. Pregatirea pe care o dau institutiile de invatamant superior in domeniul thenologiei informatiei, este inca multumitoare, dar in viitor se pune deja problema disparitiei materiei cenusii din domeniul tehnologiei informatiei. Aceasta este determinata in mod cert si de migratia fortei de munca in tari care platesc mult mai bine munca in acest domeniu.

11. Fiscalitatea: Introducerea cotei de impozitare mai scazuta, ar putea fi un avantaj in viitor pentru companiile romanesti, dar fiscalitatea este inca ridicata si apasatoare pentru investitori.

12. Evolutia pietelor financiare: Politicile monetare elaborate si puse in practica deBNR, au fost de bun augur, ducand la scaderea ratei dobanzii si la stabilirea cursurilor principalelor valute (e drept ca pentru o perioada scurta de timp).

13. Tratamentul aplicat de organismele financiar-bancare internationale: Mult asteptata relaxare fiscala prin impozitarea cu o cota mai mica a profitului, nu este privita cu ochi buni de organismele internationale, care atentioneaza Romania ca va inregistra deficite bugetare in acest sens. Aceasta fiind corelata si cu intentia guvernului de a majora pensiile. Consider ca in ceea ce priveste semnalele trase de FMI, nu ar trebui sa ne ingrijoreze, deoarece FMI nu reprezinta puterea de decizie in Romania, iar o viitoare impozitare mai relaxanta pentru companii, corelata cu alte reglementari fiscale, va duce la relansarea economiei romanesti.

CONCLUZII FINALE

Mediul economic are o influenta semnificativa asupra activitatii companiei SIVECO, si a intreguilui sector de dezvoltare software. Faptul ca este considerat un sector strategic, care trebuie sa se dezvolte mai mult, si mai ales intr-un ritm mai accelerat, consider din analiza realizata, ca mediul economic are o influenta mediocra asupra companiei. Am identificat doua oportunitati, pe care companiile din domeniul creerii de software trebuie sa le valorifice. As spune ca potentialul uman si pregatirea de nivel superior a inginerilor romani duce la o productivitate a muncii sporita (una din oportunitatile ivite). Consider ca trebuie intreprinse demersuri pentru a pastra nivelul ridicat de pregatire al inginerilor software, si mai ales de perfectionare. As mentiona un fapt real in aceasta privinta, faptul ca in domeniul productiei de software, nu exista inca manageri de proiect. In Romania in canu exista institutii superioare, care sa pregateasca viitori software project manageri. Existenta unor astefl de calificari, consider ca ar ridica nivelul de productivitate al muncii semnificativ in bransa programatorilor.

4.3 Analiza mediului socio-cultural

Nr. Crt

SPECIFICATIEGRILA DE EVALUARE

CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE1 Nivelul educational 0.5002 Atitudinea populatiei fata de invatare continua 0.3753 Atitudinea populatiei fata de afaceri 0.3754 Atitudinea populatiei fata de munca 0.375

5 Atitudinea populatiei fata de organele administrative

0.375

6 Atitudinea populatiei fata de calitate 0.5007 Stilul de viata 0.3758 Securitatea sociala si problemele sociale 0.2509 Indicatori demografici 0.25010 Migrarea 0.25011 Imigrarea si emigrarea 0.125

12 Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice, culturale, sexuale etc.

0.500

13 Atitudinea fata de poluare 0.500B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva1 Nivelul educational 0.500 0.5002 Atitudinea populatiei fata de invatare continua 0.375 0.6253 Atitudinea populatiei fata de afaceri 0.375 0.6254 Atitudinea populatiei fata de munca 0.375 0.625


0.375 0.625

6 Atitudinea populatiei fata de calitate 0.500 0.5007 Stilul de viata 0.375 0.6258 Securitatea sociala si problemele sociale 0.250 0.7509 Indicatori demografici 0.250 0.75010 Migrarea 0.250 0.75011 Imigrarea si emigrarea 0.150 0.850


0.500 0.500

13 Atitudinea fata de poluare 0.500 0.500C CONCLUZII

SPECIFICATIE A I O1 Nivelul educational I2 Atitudinea populatiei fata de invatare continua A3 Atitudinea populatiei fata de afaceri A4 Atitudinea populatiei fata de munca A


A

6 Atitudinea populatiei fata de calitate I7 Stilul de viata A8 Securitatea sociala si problemele sociale A9 Indicatori demografici A10 Migrarea A11 Imigrarea si emigrarea A


I

13 Atitudinea fata de poluare I

D TOTAL 9 4E STAREA MEDIULUI 0.360

Analiza mediului socio-cultural, este defapt o analiza a individului sau a intregului grup in care acesta convietuieste, si ceea ce ai caracterizeaza, adica: atitudini, valori, credinte, obiceiuri, traditii, norme de convietuire, factori demografici si etnici. Factorul uman este deosebit de important in activitatea oricarei companii, iar calitatea acestuia depinde de valorile sociale si umane, pe care le impartaseste si care ai sunt impartasite de societate.

CONCLUZII PARTIALE (analiza criteriilor din matrice)

1. Nivelul educational: Inca in Romania nivelul educational este satisfacator, dar din pacate intr-o tendinta de scadere. Aceasta are mai multe cauze. Situatia precara a tinerilor, care prefera sa se angajeze pentru a-si castiga existenta, si nu a face scoala. Pe de alta parte cadrele didactice din institutiile de invatamant care nu sunt suficient de bine motivate financiar, si dotarea tehnico-materiala a institutiilor de invatamant, sunt cauze majore ale deteriorarii invatamantului in Romania. Adoptarea unor sisteme noi de invatamant (care scade durata de pregatire in invatamantul superior), si evaluarea pe baza de sistem grila, care nu reflecta cunostintele absolventilor. Consider ca este un factor care in viitor va influenta negativ si deosebit de puternic anumite sectoare de pe piata forteid e munca din Romania. Mai ales in domeniul tehnologiei informatiei, unde calificarea necesara trebuie sa fie de un nivel inalt, accesul la informatie este extrem de util, chiar vital uneori, viitorii ingineri consider ca nu vor mai avea pregatirea vechilor generatii, care au creat renumele marilor institutii de invatamant univeristar din Romania.Consider ca principala cauza a acestui regres al educatiei in Romania, este saracia si nivelul precar de trai! Iar acest regres va influenta in sens negativ in foarte maremasura activitatea, randamentul, eficienta si eficacitatea companiilor din multe sectoare in Romania.

2. Atitudinea populatiei fata de invatare continua: Populatia nu mai este interesata de a invata continuu, de a fi mai pregatit. Daca ar fi sa extindem putin analiza la sectorul analizat, cel al productiei de software, exista absolventi de institutii universitare, care cauta sa se perfectioneze si sa exceleze in anumite domenii. Problema se pune ca acestia se pregatesc, dar nu pe domenii specifice, ci pe un segment destul de larg, si nu ajung sa exceleze intr-un anumit domeniu. Mai ales in creearea programelor software trebuie sa fii la zi cu toate aparitiile si cu noile tehnologii a caror timp de schimbare si evolutie este extrem de scurt. Fiind la zi cu toate schimbarile si noutatile care apar, se creeaza un avantaj competitiv, de aceea invatarea continua poate fi un o cale spre succes!

3. Atitudinea populatiei fata de afaceri: atitudinea populatiei fata de afaceri, este determinata in mare masura de conditia financiara precara, corelata cu indisponibiliatea bancilor de a acorda credite acelora care doresc sa inceapa o afacere. De asemenea pina in perioada trecuta, regimul fiscal, impozitele si taxele apasatoare erau o problema pentru a demara o afacere. De obicei, aceea care incep o afacere in domeniul productiei de software, au cunostinte suficient de solide despre domeniul abordat, iar atitudinea lor este una pesimista, deoarece pot obtine venituri suficiente pentru a dezvolta afacerea pe o perioada relativ scurta pina la medie in timp.

4. Atitudinea populatiei fata de munca: In tara noastra, datorita unui nivel scazut al remunerarii fortei de munca, atitudinea populatiei este una pesimista. Am mai putea face referire si la perioada comunista, cand calificarea in anumite meserii era una predominanta. In perioada post-comunista a inceput sa fie un exces de absolventi de institutii de invatamant superior, in anumite domenii, iar acest exces a dus la o reorientare a fortei de munca. Acest excedent de forta de munca in anumite sectoare, creaza un deficit de forta de munca pe alte sectoare. Spre exemplu exista un exces de absolventi in domeniul economic, juridic, medici, probabil si informaticieni, care creeaza un deficit de forta de munca, calificata in alte domenii. Acest excedent de forta de munca, creaza o concurenta acerba pe anumite piete a fortei de munca, ceea ce duce si la stabilirea unui salar minim si mediu in acel sector. Daca am analiza domeniul cercetat de noi, am putea spune ca persoanele calificate in tehnologia informatiei sunt suficient de bine remunerate salarial, de aceea consider ca atitudinea acestora fata de munca este una pozitiva, sau optimista. Nivelul salariilor indomeniul tehnologiilor de varf, este cu mult mai mare decat in alte domenii si aceasta din cauza aplicarii unei cote de impozitare mai mici a salariilor, dar si datorita veniturilor obtinute prin vanzarea produselor software. Aceste lucruri, ar trebui sa stimuleze persoanele calificate sau care activeaza in acest domeniu, spre a munci.

5. Atitudinea populatiei fata de organele administrative: Populatia nu mai are incredere in organele administrative, ca urmare a nivelului coruptiei, existent in aceste structuri, si nivelul de trai scazut.

6. Atitudinea populatiei fata de calitate: Populatia si mai ales firmele si-au imbunatatit atitudinea fata de calitate. Se pune problema in acest caz, al pretului pe care acestia sunt dispusi sa il plateasca pentru a beneficia de o calitate mai sporita a bunurilor sau serviciilor achizitionate. Daca am extinde putin situatia si la compania analizata (SIVECO), aceasta are implementat sisteme de management al calitatii ISO 9001 si 2000, care ofera certitudine clientilor. Daca ar fi sa privim atitudinea fata de calitate din perspectiva clientilor pe care ai are SIVECO, am putea spune ca, calitatea produselor software se regaseste si in modul de functionare a acestora, in capaciatea de a satisface necesitatile clientilor. Calitatea mai este determinata si de seriviciile post vanzare, care in cazul produselor software este extrem de importanta, deoarece apar mereu variante noi, imbunatatite.

7. Stilul de viata: Acesta este puternic influentat de puterea financiara a categoriei de persoane la care ne referim. Daca ne-am referi la marea masa a populatiei din Romania, putem afirma ca datorita posibilitatilor financiare scazute, oamenii sunt interesati mai mult de supravietuire, decat de un standard de viata ridicat. As putea spune ca in ansamblu, in Romania, stilul de viata este mult mai modest decat in alte tari din Uniunea Europeana.

8. Securitatea sociala, si problemele sociale: Romania sta inca destul de prost la programele de protectie sociala, reorientare profesionala si in general la protectia sociala.

Nu exista programe concrete, eficiente si viabile pentru reabilitarea sociala a unor categorii defavorizate sau reorientarea lor profesionala

9. Indicatorii demografici: In urma consultarii Anuarului Statistic al Romaniei pe anul 2001, am concluzionat ca rata natalitatii a scazut extrem de mult dupa anii 1990, s-a inregistrat o migratie a populatiei din mediul rural spre orasele mari sau capitala. Aceasta situatie corelata cu imigrarea va avea un impact negativ asupra tarii noastre. Spre exemplu in mediul universitar, anul 2007 va avea un impact negativ, deoarece in urma cu 18-19 ani, a scazut dramatic rata natalitatii. Acest lucru va duce la efecte negative in lant (un numar scazut de tineri studenti, absolvensti si mai apoi specialisti). Daca corelam si cu imigratia, putem spune ca von duce lipsa de specialisti proaspat formati prin anii 2010-2012.

10. Migrarea : Nu as putea spune ca migrarea influenteaza semnificativ situatia analizata. Daca am analiza acest lucru din perspectiva dezechilibrelor care se pot crea referitor la forta de munca din diferite zone, am putea spune ca migrarea este un efect negativ. Dar din experienta proprie, as putea reaminti ca in multe zone s-au impus capete luminate venite din mediul rural. Deci aceasta migrare poate avea si efecet benefice asupra companiilor, dar acest lucru depinde de selectia pe care departamentul de resurse umane o face. Migrarea privita ca mutarea cetatenilor de la sate la orase, sau in orasele mari, are un impact negativ.

11. Imigrarea si emigrarea: Imigrarea cetatenilor straini in Romania, este redusa (probabil datorita tranzitiei si a nivelului de trai destul de scazut). Problema se pune in cazul emigrarii. Se stie ca in ultimii ani , odata cu acordarea vizelor pentru cetatenii romani, a crescut numarul celor care pleaca pentru o anumita perioadam sau definitiv in alta tara. Procentul tinerilor printre cei care emigreaza este suficient de ridicat, iar acest lucru poate deveni un fenomen care sa influenteze negativ viitorul tarii noastre. Cel putin programele pentru tineri, de a emigra, sunt facute pentru cei care indeplinesc anumite conditii. Fiecare tara urmareste sa aduca oameni cat mai pregatiti in diferite domenii, de aceea emigrarea trebuie sa ne ingrijoreze. Desigur, ca emigrarea poate sa aduca si beneficii. Spre exemplu veniturile celor care muncesc sezonier in alte tari, este trimis in Romania. Numai anul trecut a intrat in tara valuta in suma de 2 miliarde de euro, ceea ce a echilibrat balanta de plati externa a Romaniei.

12. Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice, culturale, sexuale etc. : A suferit imbunatatiri considerabile, fiind recunoscuta si de institutiile europene de profil.

13. Atitudinea fata de poluare: Este pe cale de imbunatatire, aceasta pe seama semnalelor trase de mass-media, si tendintei de civilizare a populatiei. Cu toate ca situatia se imbunatateste, nu se poate spune ca marile companii au in planurile de cheltuieli pentru perioadele viitoare sume considerabile pentru a preveni si stopa poluarea sau pentru protejarea mediului inconjurator.

CONCLUZII FINALE

Din punctul de vedere al starii si al posibilitatilor de impact asupra intreprinderii, mediul social si cultural , satisface criterii de eficienta si eficacitate intr-o proportie de doar 36%.Daca ar fi sa analizam mai in profunzime acest procentaj, eu l-as cataloga foarte ingrijorator. Spun acest lucru deoarece, consider ca factorul uman este deosebit de important pentru orice intreprindere si orice tara (poate cel mai important). Din intreaga analiza acest mediu are nivelul cel mai scazut de eficienta si eficacitate asupra intreprinderii. Din pacate intrepridnerea SIVECO, nu este in masura sa imbunatatteasca aceasta situatie. Doar ministerele pot sa imbunatateasca situatia existenta in acest mediu, prin politici sociale care sa fie cu adevarat in folosul cetatenilor. Defapt acest procentaj redus, de doar 36 %, este o consecinta a perioadei de tranzitie care afecteaza societatea romaneasca. Nivelul de trai si masurile politice si economice au dus in mare parte la saracirea populatiei, iar daca Romania va adera la Uniunea Europeana in anul 2007, prevad o situatie si mai dezastruoasa. Compania SIVECO poate sa imbunatateasca acest mediu, dar intr-o masura prea mica, prin programe sociale, si mai ales prin programe de trainig pe diferite nivele, sustinerea tinerilor cu capacitati si merite deosebite. In acest sens, SIVECO organizeaza in fiecare an cupa SIVECO, un concurs adresat elevilor de liceu din clasele cu specializarea informatica. Premiile sunt consistente, dar mai important este ca acesti elevi sunt sustinuti sa devina adevarati profesionisti. Compania investeste in ei, pentru ca pe viitor sa poata beneficia de inteligenta lor. Investitia in inteligenta, creativitate, inventivitate, deci in factorul uman este cea mai importanta! Deoarece, pentru companiile creatoare de software, aceasta reprezinta “materia prima”, au tot interesul pentru a se implica in viata sociala si chiar culturala.

4.4 Analiza mediului tehnologic

Nr. Crt


CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE

1Politica guvernamentala fata de cercetare-dezvoltare

0.500

2 Calitatea infrastructurii 0.4503 Telecomunicatiile 0.650

4Numarul de patente si natura acestora (autohtone, achizitionate)

0.250

5 Ritmul de aparitie al inventiilor 0.3756 Viteza de transfer a tehnologiilor 0.5007 Dotarea cu tehnica de calcul 0.6008 Dotarea tehnica a productiei 0.325

9Starea echipamentelor, capacitatilor de productie

0.375

10Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al tehnologiilor

0.375

11 Utilizarea mijloacelor fixe 0.37512 Gradul de inzestrare tehnica a muncii 0.37513 Incadrarea de personal tehnic 0.500B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva


0.500 0.500

2 Calitatea infrastructurii 0.450 0.5503 Telecomunicatiile 0.650 0.350


0.250 0.750

5 Ritmul de aparitie al inventiilor 0.375 0.6256 Viteza de transfer a tehnologiilor 0.500 0.5007 Dotarea cu tehnica de calcul 0.600 0.4008 Dotarea tehnica a productiei 0.325 0.675

9Starea echipamentelor, capacitatilor de productie

0.375 0.625


0.375 0.625

11 Utilizarea mijloacelor fixe 0.375 0.62512 Gradul de inzestrare tehnica a muncii 0.375 0.62513 Incadrarea de personal tehnic 0.500 0.500C CONCLUZII

SPECIFICATIE A I O


I

2 Calitatea infrastructurii I3 Telecomunicatiile O


A

5 Ritmul de aparitie al inventiilor A6 Viteza de transfer a tehnologiilor I7 Dotarea cu tehnica de calcul O8 Dotarea tehnica a productiei A9 Starea echipamentelor, capacitatilor de productie A


A

11 Utilizarea mijloacelor fixe A12 Gradul de inzestrare tehnica a muncii A

13 Incadrarea de personal tehnic ID TOTAL 7 4 2E STAREA MEDIULUI 0.434

Mediul tehnologic este format din totalitatea elementelor care reflecta starea actuala a cunostintelor tehnice si tehnologice (cunostinte, experienta, creativitate si inovare).Tehnologia este forta conducatoare a schimbarilor in societate deoarece: creeaza modalitati noi de satisfacere a nevoilor de consum; identifica nevoile latente; descopera noi consumatori, modifica comportamentul prin modificarea stilului de viata; modifica natura concurentei intr-o industrie; crste eficienta activitatilor care se desfasoara in intrepridnere.Adoptarea noilor tehnologii in companie, si utilizarea poate sa aduca un avantaj strategic fata de celelalte companii. De asemenea creativitatea si inovarea reprezinta factori determinanti ai reusitei, in sectorul analizat de noi. O intreprinedre software daca nu creeaza si nu inoveaza, mai ales daca pe piata exista multe produse similare, nu va supravietui. Mediul tehnologic are si un impact major asupra oamenilor, in functie de masura in care acestia utilizeaza noile tehnologii pentru a-si desfasuta activitatea. Mediul tehnologic, schimba comportamentul uman, modul in care oamenii comunica, se manifesta si modul in care isi desfasoara activitatea zilnica.

CONCLUZII PARTIALE (analiza criteriilor din matrice)

2. Politica guvernamentala fata de cercetare si dezvoltare: Datorita fondurilor insuficiente de care dispune statul, nu se investeste foarte mult in activitatea de cercetare dezvoltare. Programele de cercetare de tip grant lansate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, nu sunt suficient de bine finantate, iar procesul de cercetare este de multe ori ingreunat si de lipsa documentatiilor si cartilor de specialitate. Proiectul Cadru 6 cu Uniunea Europeana, in domeniul cercetarii, tinde sa normalizeze aceasta situatie. SIVECO a participat impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii la un proiect major din programul Cadru 6 finantat de Uniunea Europeana. Platforma AeL, de eLearning, dezvoltata de SIVECO impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii a castigat licitatia pentru proiecte care au ca destinatie dezvoltarea de sisteme informationale si platforme software de invatamant la distanta si de eLearning, si s-au primit importante fonduri pentru dezvoltare, implementare si promovare.

3. Calitatea infrastructurii: Inca in Romania, infrastructura lasa de dorit. In unele domenii, cum ar fi comunicatiile de date si retelele de transport a informatiilor, se fac investitii extrem de mari. Spre exemplu statul a investit extrem de multi bani (publici), in dezvoltarea retelei de comunicatii pe frecvente radio in banda de 5 Ghz. a Societatii Nationale de Radiocomunicatii. Odata cu dezvoltarea acestui suport de stransfer de informatie, au aparut si noi modalitati de comunicatie in banda largam transfer de informatii si comunicatii broadband. De asemenea efortul unor companii private cum ar fi RDS&RCS este de apreciat. In tara noastra, dezvoltarea infrastructurii nationale de comunicatii a fost (si este) un domeniu extrem de fertil in ceea ce priveste investitiile. Odata cu reglementarile Ministerului Tehnologiei si Informatiei privitoare la liberalizarea

pietei de telecomunicatii fixe in Romania, au inceput sa apara noi firme care sa preia din clientii companiei Romtelecom, care in trecut detinea un monopol la nivelul intregii tari.Dezvoltarea retelelor de fibra optica la nivelul oraselor si interconectarea oraselor prin acest tip de legatura, va oferi un avantaj enorm companiilor care opereaza pe raza intregii tari. Spre exemplu, deja in tara noastra exista lanturi de magazine, care utilizeaza reteaua de fibra optica a companiei RDS&RCS, prin care se fac centralizari zilnice, comunicatii intre magazine si sediul central al companiei, de asemenea bancile utilizeaza infrastructura de telecomunicatii pe fibra optica, iar pentru acestea, companiile producatoare de software trebuie sa conceapa programe de tip e-business, ERP (Enterprise Resource Planning). Consider ca dezvoltarea viitoare a infrastructurii de telecomunicatii in banda larga, din Romania, va oferi noi nise pentru firmele producatoare de software, deoarece le va permita sa isi extinda gama de produse, la aplicatii de managementul resurselor pentru intreprinderi cu mai multe filiale, sau care detin maimulte puncte de vanzare. Spre exemplu majoritatea programelor concepute de SIVECO, utilizeaza infrastructura de telecomunicatii (in spectru radio si terestra) existenta, pentru centralizarea datelor, iar daca aceasta nu functioneaza la parametri optimi, aceste softuri se pot dovedi inutile. Infrastructura de comunicatii este un suport real pentru aplicatiile software moderne de tip eBusiness, si ERP. Aceste softuri trebuie sa inglobeze astazi module de comunicatii, altfel nu sunt eficiente.

4. Numarul de patentente si natura acestora (autohtone sau achizitionate): este intr-o crestere usoara fata de perioadele anterioare

5. Ritmul de aparitie al inventiilor: Desi Romania se bucura de o apreciere internationala cu privire la inventica, ritmul de aparitie al inventiilor este redus. Consider ca in domeniul tehnologiei informatiei Romania nu exceleaza, deoarece nu dispune de echipamentele si tehnologia necesara pentru a se face cu aedvarat cercetare si pentru a se inventa in acest domeniu. Si ca o completare, specialistii si profesorii romani de profil, pleaca in tari in care munca de inventator este platita de zeci, probabil de sute de ori mai bine.

6. Viteza de transfer a tehnologiilor: Viteza de transfer a tehnologiilor a crescut in ultima vreme, datorita dotarii cu calculatoare si echipamente. Spre exemplu anul 2004, a fost cel ami spectaculos an in ceea ce priveste vanzarile de sisteme de calcul si echipamente conexe. Comerciantii de calculatoare, componente si echipamente au resimtit o crestere a vanzarilor de peste 30 % in 2004. Acesta crestere a fost determinata pe de-o parte de posibilitatile achizitionarii in rate a echipamentelor, dar si a unor reglementari guvernamentale, prin care, se acorda din partea statului 200 de euro unei anumite categorii de elevi drept sprijin pentru achizitionarea unui calculator. Aceste cresteri nu pot sa fie decat incurajatoare, si cu siguranta intr-o anumita masura vor influenta favorabil sectorul dezvoltarii de programe informatice.Desfasurarea unor activitati cat mai complexe, care implica utilizarea tehnologiei informatiei, duce inevitabil si la transferul de tehnologie, ca factor determinant al atingerii unui nivel de performanta, eficienta si eficacitate, ridicat.De asemenea dezvoltarea retelelor de telecomunicatii, liberalizarea acestei piete, ieftinirea accesului la Internet, au dus, si duc in continuare la utilizarea noilor tehnologii,

si uneori la achizitionarea de tehnologii mai performante, in unele domenii chiar de ultima generatie.

7. Dotarea cu tehnica de calcul: Dupa cum am descris si la punctul anterior, dotarea cu calculatoare a crescut , companii, care sunt constiente de necesitatea implementarii sistemelor informationale, si pina la utilizatorii casnici, care au nevoie de computer pentru invatare, divertisment, acces Internet, sau pentru a automatiza unele activitati.Dotarea cu tehnica de calcul nu poate sa fie decat un lucru benefic pentru companiile dezvoltatoare de software. De obicei managerii de proiect responsabili cu implementarea tehnologiei informatiei cred ca prin simpla aducere a unui calculator va usura munca celui care il utilizeaza si va scurta timpii de prelucrare / generare a informatiilor. De cele mai multe ori nu este asa, deoarece trebuie sa existe si programe specializate care sa fie interfata intre om si masina de calcul. De aceea, atunci cand in intreprindere se doreste implementarea tehnologiei informatiei se face pe doua nivele: hardware si software. Iar intre aceste doua trebuie sa existe o imbinare cat mai aproape de perfectiune, pentru ca acest ansamblu sa ofere randament afacerii. De cele mai multe ori investitiile care se fac in tehnologia informatiei nu sunt facute rational, deoarece se investeste uneori in programe sau echipamente care nu sunt neaparat necesare, dar a carui cost este extrem de ridicat, iar acest lucru va avea un impact negativ asupra situatiei financiare a intreprinderii in viitor. Managerii din Romania, neavand suficienta pregatire in domeniul tehnologiei informatiei nu gandesc rational atunci cand se pune problema in ce sa se investeasca, cat, dar mai ales cu ce beneficii! De obicei acestia investesc in ultimele tehnologii, (hardware dar si software), acestea fiind foarte scumpe, dar a caror capacitati nu le vor utiliza la maximum. Consider ca dotarea cu tehnica de calcul, este o premisa pentru dezvoltare programelor informatice. Daca o firma nu achizitioneaza calculatoare, este sigur ca aceasta nu va achizitiona nici software. Deci, dotarea cu tehnica de calcul a firmelor, influenteaza intr-un sens pozitiv producatorii de software.

8. Dotarea tehnica a productiei: Dotarea tehnica, si starea echipamentelor, este destul de invechita. Managerii companiior din Romania, sunt constienti de faptul ca utilizarea unor echipamente invechite, care nu dau un randament ridicat, nu vor aduce beneficii majore. Prin urmare investitiile in noi echipamente, sau modernizarea celor existente, chiar informatizarea ciclului de productie, si utilizarea calculatorului in orice functiune a intreprinderii, trebuie sa reprezinte o prioritate a managerilor. Din cauza situatiei financiare nefavorabile a multor companii care au nevoie de schimabarea procesului tehnologic, si al introducerii noilor tehnologii n ciclul de productie, se face greoi, iar adoptarea sistemelor informatizate hardware si software , se face si mai greoi, datorita si reticentei angajatilor si a conducerii in special la ideea de nou. Un sistem informatizat integrat, care sa cuprinda si functiunea de productie a unei intreprinderi, se poate dovedi extrem de util, dar si foarte costisitor.

9. Starea echipamentelor, capacitatilor de productie: Starea echipamentelor utilizate in activitatea companiilor este modesta, majoritatea echipamentelor fiind invechite, de aici rezulta si capacitati de productie reduse.

10. Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al tehnologiilor: Datorita posibilitatilor financiare reduse, si a neimplementarii tehnologiilor si a mijloacelor tehnice in activitatea agentilor economici, nu se poate vorbi despre o innoire a acestora. Companiile care activeaza in domeniul tehnologiei informatiei si al telecomunicatiilor, innoirea continua a tehnologiilor / dezvoltarea de noi tehnologii, innoirea mijloacelor tehnice existente este necesara pentru a face fata noilor cerinte si noilor tendinte. Consider ca pentru aceste companii, investirea in tehnologii si in a fi la curent cu tot ceea ce este nou, reprezinta un avantaj strategic. Desigur ca achizitionarea noilor tehnologii este utila si oportuna, doar atunci cand vechile echipamente au fost complet amortizate, deoarece se stie ca noile tehnologii si mijloacele tehnice noi sunt extrem de costisitoare.

11. Utilizarea mijloacelor fixe: Gradul de utilizare al mijloacelor fixe per total industrie se pastreaza la nivele reduse.

12. Gradul de inzestrare tehnica a muncii: Datorita netehnicizarii muncii in companiiledin Romania, gradul de inzestrare al angajatilor nu este atat de mare. Angajatii care isi desfasoara activitatea in companiile din sectorul tehnologiei informatiei, sau telecomunicatii, trebuie sa aiba un niveld e pregatire foarte ridicat pentru a face fata cerintelor. Consieder ca abiliatile angajatilor de a lucra cu noile tehnologii, si in special cu calculatorul, poate sa fie un avantaj pentru companiile producatoare de software, deoarece se reduce semnificativ timpul de training a personalului care vor utiliza programelor software. In acelasi timp, personalul companiilor care au achizitionat si implementat sisteme informationale si care are competente si cunostinte in utilizarea sistemelor informationale, pot propune imbunatatiri ale versiunilor viitoare (software si chiar hardware).

13. Incadrarea de personal tehnic: Incadrarea personalului tehnic, se face in Romania din necesitate, deoarece se utilizeaza metode si solutii tehnicizate, care necesita un expert uman pentru supervizarea sau rezolvarea acestor probleme. Rolul expertilor si personalului tehnic, ar trebui sa fie si de feedback intre companie si proiectantul sistemului tehnic utilizat de / in companie. Incadrarea de personal tehnic, in unitati, poate conduce la dezvoltarea unor sisteme proprii daca exista si departament de cercetare-dezvoltare. Incadrarea destul de ridicata a personalului tehnic in intreprinderile din Romania as putea sa o consider un factor care influenteaza intr-un mod pozitiv compania SIVECO. Ca sa motivez afirmatia anterioara, m-as referi la faptul ca implementare unor sisteme tehnice (informatice) in companii, iar personalul tehnic poate sa fie legatura dintre companie si dezvolatorul software. Daca personalul tehnic, cunoaste foarte bine realitatile existente in companie poate sa participe efectiv la dezvoltarea unui sistem informational performant.

CONCLUZII FINALE

Impactul mediului tehnologic, asupra intreprinderii analizate, satisface criterii de eficienta si eficacitate, in proportie de 43,4 %. Daca privim cu atentie profilograma mediuluitehnologic, observam ca exista patru cauze care genereaza incertitudini. Aceste

incertitudini pot deveni oportunitati, si consider ca SIVECO poate sa isi aduca aportul ca aceste incertitudini sa devina oportunitati, datorita relatiei pe care asociatiile in care sunt reuniti cei mai amri producatori de software din Romania, o au cu Guvernul.

DIAGNOSTICUL MACROMEDIULUI

PROFILOGRAMA MACROMEDIULUI DUPA CRITERIILE METODEI PEST

Nr. Crt


CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICEI Mediul politico – legal 0.463II Mediul economic 0.466III Mediul socio – cultural 0.360IV Mediul tehnologic 0.434B STAREA SI REZERVA Starea RezervaI Mediul politico – legal 0.463 0.537II Mediul economic 0.466 0.534III Mediul socio – cultural 0.360 0.640IV Mediul tehnologic 0.434 0.566C CONCLUZII

SPECIFICATIE A I OI Mediul politico – legal AII Mediul economic IIII Mediul socio – cultural IIV Mediul tehnologic ID TOTAL 1 3E STAREA MACROMEDIULUI 0.431

PROFILOGRAMA MEDIULUI DUPA PUNCTAJUL OBTINUT

Nr. Crt


CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

TOTAL

A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICEI Mediul politico – legal 7 4 2 13II Mediul economic 6 5 2 13III Mediul socio – cultural 9 4 13IV Mediul tehnologic 7 4 2 13B TOTAL 0 29 17 6 0 52

5. ANALIZA MEDIULUI CONCURENTIAL PRIN METODA CELOR 5 FORTE

Prin analiza mediului concurential, vom analiza concurenta in sectorul de activitate al creerii de programe software, dar si influenta acestuia asupra companiei SIVECO.Avem in vedere:

- Amenintarea noilor intrati- Puterea clientilor si a furnizorilor- Amenintarea produselor de substitutie- Rivalitatea concurentiala- Competitia si colaborarea

5.1 AMENINTAREA NOILOR INTRATI

Profilograma amenintarilor celor nou intrati

Nr. Crt


CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A CRITERII1 Economiile de scara 0.2502 Capitalul cerut la intrare 0.3753 Avantajul costului independent de marime 0.5004 Accesul la canale de distributie 0.600

5 Diferentierea produselor si imaginea marfii intreprinderii

0.600

6 Legislatia si actiunile guvernamentale 0.500B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva1 Economiile de scara 0.250 0.7502 Capitalul cerut la intrare 0.375 0.6253 Avantajul costului independent de marime 0.500 0.5004 Accesul la canale de distributie 0.600 0.400


0.600 0.400

6 Legislatia si actiunile guvernamentale 0.500 0.500C CONCLUZII

SPECIFICATIE A I O1 Economiile de scara A2 Capitalul cerut la intrare A3 Avantajul costului independent de marime I4 Accesul la canale de distributie O


O

6 Legislatia si actiunile guvernamentale ITOTAL 2 2 2

D STAREA MEDIULUI 0.470

1. Economiile de scara: In domeniul analizat, cel al productiei de software, economiile de scara nu se regasesc, deoarece nu se poate vorbi de o scadere a costurilor pe baza maririi productiei.

2. Capital la intrare : Pentru firmele noi, capitalul la intrare este o bariera principala, deoarece costurile de intrare pe piata sunt destul de ridicate, cu achizitionarea de computere, echipamente si plata angajatilor.

3. Avantajul costului independent de marime: Datorita pozitionarii solide pe piata, si mai ales a contractelor cu parteneri foarte importanti (vezi anexa cu portofoliul de clienti), existenta personalului cu experienta, licente si parteneriate tehnologice, reprezinta avantaje reale, si foarte importante pentru SIVECO, si greu de recuperat pentru noii intrati. Eventual, doar companiile straine cu reputatie internationala, care beneficiaza de know-how, ar putea concura cu SIVECO, pe piatele internationale, mai ales cele din Europa.

4. Accesul la canale de distributie: Pentru noii veniti, mai ales firme mici, este foarte greu sa patrunda pe piete unde se negociaza contracte mari (de ex: pentru ministere sau pentru guvern). Companiile care sunt deja bine pozitionate pe piata, beneficiaza de un atu in plus, iar acest reprezinta un avantaj.Daca ne referim la piata din Europa, sau cea internationala, SIVECO, incepe sa isi faca loc printer marile firme, datorita aprecierilor internationale de care se bucura in aceasta perioada (mai ales ca a castigat foarte multe prmii pentru platforma AeL si e-guvernare).

5. Diferentierea produselor si imaginea marfii intreprinderii: Compania SIVECO, are suficienta putere financiara si mai ales potential uman, pentru a crea o imagine de succes a companiei. Despre diferentierea produselor, as aprecia faptul ca, in industria software fiecare client este diferit si are nevoile sale, fapt pentru care programele sunt in asa fel concepute incat sa satisfaca necesitatile acestuia. In plus, as mai putea adauga, faptul ca, programele sunt foarte personalizabile si adaptabile la tipul de afacere desvasurat, datorita modularitatii. SIVECO, are capacitatea de diferentiere si de adaptare a solutiilor software, dupa necesitatile clientilor.

6. Legislatia si actiunile guvernamentale: Intreprinderea este afectata, si poate influenta legislatia si actiunile guvernamentale. (am descris acest lucru la influenta mediului politico-legislativ)

CONCLUZII

Compania SIVECO , analizata din punctul de vedere al influentei noilor intrati, si al barierelor de intarare pe piata productiei de software, se gaseste la intersectia a doua amenintari, doua incertitudini si doua oportunitati (foarte importante de care beneficiaza). Apreciez ca fiind medie influenta noilor intrati, fara a extinde prea mult analiza la pietele internationale.

5.2 ANALIZA PUTERII CLIENTILOR SI FURNIZORILOR

Profilograma puterii furnizorilor

Nr. Crt


CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A CRITERII1 Concentrarea furnizorilor 0.5002 Surse alternative de vanzare 0.5003 Ponderea in costul produselor a beneficiarilor 0.2504 Costul de transfer 0.5005 Calitatea bunurilor / serviciilor livrate 0.5006 Posibilitatea de integrare verticala in aval 0.6007 Substituirea bunurilor livrate 0.375B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva1 Concentrarea furnizorilor 0.500 0.5002 Surse alternative de vanzare 0.500 0.5003 Ponderea in costul produselor beneficiarilor 0.250 0.7504 Costul de transfer 0.500 0.5005 Calitatea bunurilor / serviciilor livrate 0.500 0.5006 Posibilitatea de integrare verticala in aval 0.500 0.5007 Substituirea bunurilor livrate 0.375 0.625C CONCLUZII

SPECIFICATIE A I O1 Concentrarea furnizorilor I2 Surse alternative de vanzare I3 Ponderea in costul produselor beneficiarilor A4 Costul de transfer I5 Calitatea bunurilor / serviciilor livrate I6 Posibilitatea de integrare verticala in aval O7 Substituirea bunurilor livrate A

TOTAL 2 4 1D STAREA MEDIULUI 0.446

CONCLUZII PRIVIND PUTEREA FURNIZORILOR

In ceea ce proveste furnizorii pentru o companie ce activeaza in domeniul creerii de software, se poate vorbi de furnizori de tehnologii. Acestia cuprind furnizori de solutii informatice, care participa intr-o anumita masura la realizarea bunului final. Spre exemplu: alte programe, sisteme de operare, tehnologii software, medii de programare. Surse nu sunt foarte diversificate, decat in domeniul bazelor de date, iar compania SIVECO, si-a implementat solutiile pe cele mai utilizate si fiabile sisteme de baze de date (Microsoft SQL, IBM DB2 sau Oracle). Depinde foarte mult de puterea clientului stabilirea furnizorilor de anumite solutii. Spre exemplu un client al companiei SIVECO, care va dori o solutie implementata pe un sistem UNIX, va plati mai putin pe licente decat daca solutia va fi pe Windows. Consider ca intre cele doua forte furnizori / clienti, in acest domeniu se poate face o corelare si aceste doua forte se influenteaza reciproc. De

asemenea consider ca parteneriatele pe care SIVECO le are cu principalii furnizori de tehnologii si de suport pentru dezvoltarea altor tehnologii cum ar fi Microsoft, IBM, Oracle, permit companiei analizate, sa aiba o colaborare si influenta benefica.Calitea aprovizionarii este acceptabilaFurnizorii de zolutii sunt foarte importanti pe pietele internationale, si detin o cota mare de piata.Costurile de transfer de la un furnizor la altul sunt semnificative, deoarece trebuie ca angajatii sa faca training pentru solutiile noi achizitionate si care urmeaza sa fie folosite in dezvoltarea programelor. Transferurile merita facute daca furnizorii prezinta avantaje de dezvoltare a unor noi tehnologii care urmeaza sa fie folosite pe scara largaMateria prima de baza, nu poate fi substituita, deoarece exista solutii, medii de programare, sisteme de operare, care cu greu pot si concepute de la zero de catre SIVECO, pentru a-si concepe propriul sistem.Factorul uman si creativitatea acestuia mai constituie o materieprima care nu poate fi substituita.

Profilograma puterii clientilor

Nr. Crt


CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A CRITERII1 Concentrarea clientilor 0.6002 Piete alternative de desfacere 0.6003 Ponderea in costul produselor a aprovizionarilor 0.2504 Costul de transfer 0.5005 Calitatea bunurilor / serviciilor furnizate 0.5006 Posibilitatea de integrare verticala in amonte 0.5007 Substituirea bunurilor aprovizionate 0.375B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva1 Concentrarea clientilor 0.600 0.4002 Piete alternative de desfacere 0.600 0.4003 Ponderea in costul produselor a aprovizionarilor 0.250 0.7504 Costul de transfer 0.500 0.5005 Calitatea bunurilor / serviciilor furnizate 0.500 0.5006 Posibilitatea de integrare verticala in amonte 0.500 0.5007 Substituirea bunurilor aprovizionate 0.375 0.625C CONCLUZII

SPECIFICATIE A I O1 Concentrarea clientilor O2 Piete alternative de desfacere O3 Ponderea in costul produselor a aprovizionarilor A4 Costul de transfer I5 Calitatea bunurilor / serviciilor furnizate I6 Posibilitatea de integrare verticala in amonte I7 Substituirea bunurilor aprovizionate A


CONCLUZII PRIVIND PUTEREA CLIENTILOR

Datorita aprecierilor internationale de care se bucura produsele dezvoltate de SIVECO, aceasta are oportunitati noi de desfacere in spatiul European dar si in celelalte regiuniStandardele de calitate pe care le implementeaza SIVECO, asigura produselor, calitatea pe care o cer clientiiSIVECO are un portofoliu de clienti, care in domeniile lor de activitate contin cote semnificative de piata.Clientii (firme) pot considera solutiile si produsele societatii SIVECO, sibstituibile, dar organisme ca si Guvernul si Ministerele nu pot substitui produsele, deoarece acestea sunt proiecte realizate cu implicarea ambelor parti, si care au generat un effort uman si financiar, foarte mare.

5.3 ANALIZA AMENINTARILOR PRODUSELOR DE SUBSTITUTIE

In industria software, mai ales in cazul softurilor dezvoltate la cererea clientilor, si implementate pe nevoile lor, nu prea se poate vorbi despre produse de substitutie, si asta din cauza ca fiecare program este personalizat in functie de nevoile clientilor. Compania SIVECO are si un portofoliu de produse care pot fi substituite de produse ale altor companii. In cazul ministerelor si al guvernului, nu se poate vorbi despre o substitutie a produselor. Programele software implemenate la nivelul acestor institutii reprezinta o parte a strategiilor de dezvoltare ale statului in domeniul tehnologiei informatiei, si odata semnate aceste parteneriatem nu se pot substitui. Mai mult, proiectele realizate de SIVECO, ci statul au dus la un mare succes.In cazul analizei noastre as putea aprecia, ca exista posibilitatea substituirii produselor companiei SIVECO, nu exista substituirea unor nevoi ale clientilor, prin alte tehnologii sau cu alte mijloace, substitutia generica exista, dar intr-o mica masura.

Profilograma amenintarii produselor de substitutie

Nr. Crt


CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A CRITERII1 Produs cu aceeasi nevoie 0.5002 Nevoia pentru un produs 0.6003 Generica 0.600B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva1 Produs cu aceeasi nevoie 0.500 0.5002 Nevoia pentru un produs 0.600 0.4003 Generica 0.600 0.400C CONCLUZII

SPECIFICATIE A I O1 Produs cu aceeasi nevoie I2 Nevoia pentru un produs O3 Generica O

TOTAL 1 2D STAREA MEDIULUI 0.566

Consider ca din punct de vedere al produselor de substitutie, compania SIVECO are avantaje si oportunitati mari fata de celelalte companii, ca urmare a cotei de piata de peste 10.5 %, si a avantajelor referitoare la substituirea produselor dezvoltate.

5.4 ANALIZA RIVALITATII CONCURENTIALE

Profilograma rivalitatii concurentiale

Nr. Crt


CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A CRITERII1 Numarul concurentilor 0.5002 Ritmul de crestere al sectorului 0.3753 Costurile fixe si de stocare 0.5004 Cresterea capacitatilor de productie 0.5005 Diferentierea produselor 0.6006 Achizitii / fuziuni 0.5007 Bariere de iesire 0.375B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva1 Numarul concurentilor 0.500 0.5002 Ritmul de crestere al sectorului 0.375 0.6253 Costurile fixe si de stocare 0.500 0.5004 Cresterea capacitatilor de productie 0.500 0.5005 Diferentierea produselor 0.600 0.4006 Achizitii / fuziuni 0.500 0.5007 Bariere de iesire 0.375 0.625C CONCLUZII

SPECIFICATIE A I O1 Numarul concurentilor I2 Ritmul de crestere al sectorului A3 Costurile fixe si de stocare I4 Cresterea capacitatilor de productie I5 Diferentierea produselor O6 Achizitii / fuziuni I7 Bariere de iesire A


CONCLUZII

Numarul concurentilor este in crestere, datorita dezvoltarii sectorului.Ritmul de crestere a sectorului este rapid, iar noii intrati (companii care detin importante fonduri) pot sa devina o amenintare pentru compania SIVECO.Costurile fixe sunt medii spre ridicate in domeniul tehnologiei informatieiCresterea capacitatilor de productie, si cresterea sectorului, este determinat de necesitatile existente pe piata, si o parte din necesitatile care inca nu sunt satisfacute. Exiata nise de piata, mai ales in exterior.

Compania SIVECO, are suficienta putere financiara si mai ales potential uman, pentru a crea o imagine de succes a companiei. Despre diferentierea produselor, as aprecia faptul ca, in industria software fiecare client este diferit si are nevoile sale, fapt pentru care programele sunt in asa fel concepute incat sa satisfaca necesitatile acestuia. In plus, as mai putea adauga, faptul ca, programele sunt foarte personalizabile si adaptabile la tipul de afacere desvasurat, datorita modularitatii. SIVECO, are capacitatea de diferentiere si de adaptare a solutiilor software, dupa necesitatile clientilor.Barierele de iesire, sunt destul de mari, deoarece exista contracte de postvanzare, prin care compania trebuie sa asigure mentenanta, imbunatatire a sistemelor deja realizate, iar iesirea de pe piata ar putea fi destul de greoaie.Achizitiile si fuziunile genereaza o incertitudine, deoarece in industria software, cota de piata se realizeaza si prin achizitionarea companiilor mici (prin urmare si a portofoliului de clienti), iar fuziunile si achizitiile , dar mai ales aliantele strategice pot sa influenteze actvitatea companiei SIVECO.As concluziona, apreciind ca rivalitatea din sector, are o influenta medie, spre ridicata asupra intreprinderii, cu unele oportunitati, dar si incertitudini si amenintari.

5.5 ANALIZA COLABORARII SECTORIALE

1. Colaborarea furnizor – clienti: In acest domeniu, colaborarea intre furnizor si client este necesara. Odata implementat un sistem informational, mai ales software, va necesita imbunatatiri ulterioare, mentenanta, iar daca nu ar exista o colaborare stransa intre SIVECO si client, viitorul companiei ar fi compromis. Relatiile dintre SIVECO si toti clientii sunt stranse, pentru ca doar asa se ajunge sa se cunoasca necesitatile si solutiile de rezolvare a acestora, ducand la dezvoltarea unor noi solutii, sau imbunatatirea celor existente.

2. Colaborarea pentru a creste puterea de negociere: Exista colaborari intre dezvoltatorii de software si integratori de sisteme pentru a implementa sisteme integrate. Spre exemplu, companiile de software, participa la licitatii alaturi de ofertanti de hartware (calculatoare si echipamente), pentru a oferi solutii complete si pentru a mari puterea de negociere. Nu pot afirma daca exista colaborari intre companiile producatoare de software, dar exista parteneriate la proiectele pentru ministere si guvern.

3. Colaborarea pentru a construi bariere de intrare: Este inmica masura, probabil la nivelul asociatiilor in care sunt reunite marile companii de software din Romania

4. Colaborarea pentru diminuarea riscului substituirii: Fiind o concurenta foarte mare in acest domeniu, si orice informatie reprezinta un avantaj concurential, foarte multe informatii sunt clasificate, si nu consider ca exista o colaborare prea stransa.

5. Colaborarea pentru castigarea intrarii si a puterii competitive: Compania colaboreaza doar cu parteneri strategici pe a caror solutii si produse se bazeaza in dezvoltarea si implementarea propriilor produse si servicii. Este mica in randul companiilor care dezvolta aceleasi produse.

5.6 Concluziile finale privitoare la influenta mediului concurential:

Amenintarea noilor intrati 0.470 Puterea furnizorilor 0.446 Puterea clientilor 0.475 Amenintarea produselor de substitutie 0.566 Rivalitatea concurentiala 0.478Colaborarea sectoriala 0.300Influenta mediului cocnrential are o influenta medie asupra companiei SIVECO, in proprtie de 0.455. Datorita dezvoltarii sectorului dezvoltarii software in Romania, si tendintele de viitor, influenta o apreciez a fi mai mare. De asemena SIVECO tinteste piete straine, iar pe unele din aceste piete concurenta este foarte mare, pe unele este inexistenta, de aceea consider ca in viitor influenta mediului concurential se va accentua.

Profilograma mediului concurential

Nr. Crt


CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A CRITERIII Amenintarea noilor intarti 0.470II Puterea furnizorilor 0.446III Puterea clientilor 0.475IV Amenintarea produselor de substitutie 0.566V Rivalitatea concurentiala 0.478VI Colaborarea sectoriala 0.300B STAREA SI REZERVA Starea RezervaI Amenintarea noilor intarti 0.470 0.530II Puterea furnizorilor 0.446 0.654III Puterea clientilor 0.475 0.525IV Amenintarea produselor de substitutie 0.566 0.434V Rivalitatea concurentiala 0.478 0.522VI Colaborarea sectoriala 0.300 0.600C CONCLUZII

SPECIFICATIE A I OI Amenintarea noilor intarti AII Puterea furnizorilor AIII Puterea clientilor AIV Amenintarea produselor de substitutie IV Rivalitatea concurentiala AVI Colaborarea sectoriala A

TOTAL 5 1 0

D STAREA MEDIE A MEDIULUI CONCURENTIAL

0.455

6. Concluziile finale privind mediul extern:

Nr. Crt


CRITICE0.000

SLABE0.250

MEDII0.500

BUNE0.750

FORTE1.000

A CRITERIII Macromediul 0.431II Mediul concurential 0.455B STAREA SI REZERVA Starea RezervaI Macromediul 0.431 0.569II Mediul concurential 0.455 0.545C CONCLUZII

SPECIFICATIE A I OI Macromediul AII Mediul concurential A

TOTAL 2D STAREA MEDIE A MEDIULUI EXTERN 0.443

Concluzie asupra influentei mediului externMediul extern, are o influenta medie asupra intreprinderii, dar odata cu dezvoltarea indistriei in Romania, consder ca, competitia va fi ma acesrba, ca urmare si influenta mediului extern va fi mai ridicata. Depinde foarte mult de modul in care mediul extern va influenta compania SIVECO, de relatiile cu partenerii externi, de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, si de sprijinul pe care guvernul il va acorda sectorului tehnologiei informatiei. Desigr ca aceasta stare de influenta medie poate sa fie intr-o masura destul de mica influentata de SIVECO. Momentan, fiind un jucator iportant pe piata nationala , dar si din Europa, consider ca situatia companiei SIVECO in ceea ce priveste priveste perioada urmatoare nu va avea de suferit ca urmare a influentei mediului extern. Consider ca oportunitatile noi care se ivesc pentru SIVECO prin penetrarea a noi piete din Europa si implementarea sistemului e-guvernare si in alte tari, atragerea de noi clienti, si stabilirea de noi parteneriate ( pe linga cele cu IBM, Microsoft, Oracle), vor influenta pozitiv activitatea companiei SIVECO. Compania trebuie sa fie extrem de atenta in selectionarea angajatilor, deoarece acestia reprezinta cea mai importanta materie prima pentru SIVECO. Factorul uman consider ca este cheia unei reusite in ceea ce priveste activitatea viitoare a companiei SIVECO!

analiza mediului extern

Documents