Analiza comparativa a mediului concurential

Mediul concurential reprezinta totalitatea conditiilor, factorilor, combinatiilor economice in cadrul carora se realizeaza concurenta in vederea obtinerii unor influente favorabile asupra mecanismului de functionare a pietei si, in ultima analiza asupra protectiei consumatorilor, a standardului bunastarii lor generale. Mediul concurential practic defineste mediul economic. O piata este concurentiala daca exista costuri nerecuperabile. Beneficiile unei politici concurentiale sunt foarte importante pentru societatea economica, si anume : alocarea mai eficienta a resurselor prin promovarea si intretinerea unei concurente efective; prevenirea esecurilor pietei, nedistorsionarea concurentei prin ajutoarele de stat acordate firmelor cu respectarea normelor europene. Alocarea eficienta a resurselor conduce la cresterea productivitatii. Politica in domeniul concurentei se concentreaza asupra anumitor aspecte esentiale precum: garantarea stabilitatii pietei interne, evitarea unor intelegeri intre intreprinderi, evitarea folosirii abuzive de putere, blocarea interventiilor puterii publice care limiteaza mecanismele de reglare a pietei. Garantarea stabilitatii este importanta, mai ales pentru investitori care doresc sa isi plaseze capitalul intr-o tara slab dezvoltata, insa cu un risc de incredere scazut.

ItaliaPolitica economica a Italiei de dupa anii `90 a pus accent pe dezvoltarea sectorului privat, ca motor al creterii economice, iniiindu-se un program masiv de privatizare a firmelor si bncilor de stat. Msurile luate pentru restabilirea unei politici fiscale ncurajatoare, stabilitatea monedei si rata sczuta a dobnzilor, au permis Italiei s adere la Uniunea Monetara European i s adopte moneda comun, euro, n calitate de membru fondator, la 1 ianuarie 1999. Din acel moment, pn la sfritul anului 2001, rile care au aderat la Uniunea Monetar European au adoptat euro ca moned virtuala pentru tranzacii si ca unitate de cont. Bancnotele euro circula de la 1 ianuarie 2002, nlocuind moneda naionala, lira italiana. Italia este membr a G8 (Grupul celor opt ri cele mai industrializate), Uniunea European, OCDE. Italia, a treia economie din regiune, traverseaz in prezent o perioadcritic aflandu-se practic pe primul loc, ntre rile UE, in ceea ce privete datoria public. Temerea c datoria public a Italiei ar putea s creasc peste nivelul actual, datorie care a ajuns in prezent la 120,1% din PIB (2011), determin analitii financiari s considere c lucrurile ar putea scpa de sub control, iar criza din zona euro ar putea lua o ntorstur periculoas.Nuova Manovra 2011/2012 denumit Salva Italia, pachetul Guvernului Mario Monti de msuri anticriz, revizuit i aprobat n decembrie 2011, are ca int echilibrarea bugetului de stat pn n anul 2014 (deficit de -3,9% n 2011, -2,2 % n 2012), reducerea datoriei publice la 119,4% din PIB n 2012 i la 112,9 % n 2014, precum i relansarea economic.Componentele sunt n principal fiscale: creterea TVA de la 21 % la 23%, impozitarea veniturilor de capital cu 20 % fa de 12,5%, n prezent, introducerea contribuiei de solidaritate, creterea taxelor pentru autostrzi, .a. dar vizeaz i reforma sistemului de pensii (pensionarea femeilor la vrsta de 65 de ani), flexibilizarea pieei muncii i unele reforme structurale pentru asigurarea relansrii economice. Reducerea deficitului bugetar are ca proiecie controlul cheltuielilor publice (tierea cu 5% a salariilor managerilor publici de peste 90.000 euro/an i cu 10% a celor de peste 150.000 euro/an, reducerea cu 10% a salariilor magistrailor care depesc 80.000 euro/an, reducerea cheltuielilor cu finanarea partidelor i a cheltuielilor unor ministere, blocarea creterilor salariale n sectorul public pn n anul 2013).In ceea ce priveste economia Italiei se poate afirma ca, Italia are o economie diversificat mprit ntre Nordul dezvoltat/industrializat, dominat de companii private i Sudul - agricol, mai puin dezvoltat, mai puin prosper i cu un somaj ridicat. Standardele de via au cunoscut o diferen considerabil ntre cele doua regiuni. Astfel, media PIB-ului pe locuitor in Nord depaseste cu mult media Uniunii Europene (de ex. in zona Bolzano aceasta este in jur de 34.000 euro) n timp ce, n anumite regiuni i provincii din Italia de Sud acest indicator se situeaza mult sub aceasta cifra (de ex. in Campania fiind de numai 15.0004 euro). Italia are un numr de corporatii multinaionale mai mic dect oricare alt ara de dimensiunea sa, avnd n schimb un numr mare de IMM-uri, multe dintre ele fiind afaceri de familie.Triunghiul industrial din Nord (Milano Torino Genova) alturi de cel din Regiunea Toscana (Firenze Prato - Pistoia) constituie coloana vertebrala a industriei italiene. Aceasta s-a orientat n special pe producia i exportul produselor de lux.Italia are, de asemenea, o economie subteran considerabil de circa 15% din PIB, conform anumitor estimari, gen de economie ntlnit mai ales in agricultur, construcii i servicii. Italia a evoluat destul de lent n ceea ce privete aplicarea reformelor structurale, de exemplu n reducerea corupiei sau a creterii oportunitatilor de angajare a tinerilor, precum i a femeilor. Reformele, inclusiv manevra economic vor fi in continuare afectate de criza economica global, o spun analistii n macroeconomie.

Principalii indicatori economiciDeclanarea celei mai profunde crize din istoria economic recent a afectat i Italia, determinand nregistrarea n perioada 2008-2011 a mari fluctuaii ale PIB-ului (scaderea acestuia in anul 2009 cu 4,9% fa de nivelul nregistrat in 2008, apreciindu-se c este cea mai mare reducere a PIB-ului italian inregistrat dupa anii 1971, ceea ce demonstra faptul c n 2009 Italia se afla n plina criz, fapt confirmat i de cresterea deficitului bugetar de la -2,7% n 2008 la -5,3% in 2009 (adica 38 miliarde euro). In anul 2010 se constata o usoara redresare a P.I.B.ul Italiei, acesta cifrndu-se la valoarea de 1.548.816 milioane euro, ceea ce a insemnat o crestere de 1,9% fa de nivelul nregistrat n anul 2009, iar in anul 2011 de asemenea, o usoara crestere, cifrandu-se la 1.580.220 milioane euro. Variatiile PIB au fost de 0,4% (sub asteptarile guvernului care estimase o crestere de 0,6%).Datoria publica a Italiei inregistrata in anul 2011 s-a situat la un nivel alarmant de -120,1%, in crestere fata de 118,7% in 2010, marcand o valoare care nu s-a mai atins din anul 1996 (120,6% din PIB).Institutul National de Statistica (ISTAT) a confirmat ca, in anul 2011, inflatia medie anuala a atins, din pacate, un nivel record de 2,8% (nivel care nu a mai fost inregistrat din anul 2008), in crestere cu 1,5% fata de 2010.Indicele naional al preurilor de consum, spune ISTAT, a crescut n luna decembrie 2011 cu 0,4% fa de noiembrie 2011 i cu 3,3% fa de luna decembrie 2010. Nivelul mediu al somajului inregistrat in anul 2011 a fost de circa 8,9% din totalul populatiei active, fata de 8,5% in anul 2010 (nivel difereniat pe zonele geografice ale Italiei).Producia industrial in anul 2011 nu a inregistrat fluctuatii, mentinandu-se practic la nivelul similar anului 2010 cand inidcele a inregistrat o crestere de +6,4%, dupa doi ani consecutivi de scaderi(2008 si 2009); comenzile industriale scazute, in timp ce comenzile pentru IMM-uri au inregistrat o uoara cretere; industria electronic i cea electrotehnic au cunoscut o usoara cretere.Volumul vnzrilor in detaliu continu s stagneze. Acesta este sub nivelul pre-criza, o afirm companiile producatoare de bunuri de consum, firme care considera comenzile interne ca fiind inc volatile.In ceea ce privete investiiile italiene n strainatate, proiectele de investiii ale firmelor sunt incetinite, un motiv fiind legat de materia prim care se menine inc scump, dar si de forta financiara a companiilor italiene care a cunoscut o scadere in ultimii ani.Agricultura. In condiiile unui exod al populaiei ctre ora i a scderii interesului pentru dezvoltarea agriculturii in favoarea industriei, agricultura are in prezent un rol secundar in cadrul economiei (sub 3% din PIB), Italia fiind nevoit s importe o mare parte din produsele agricole necesare consumului (cu excepia legumelor i fructelor). Pricipalele culturi sunt cerealele (grau si porumb, in special), urmate de fructe, ntre care via de vie ocup un loc principal (Italia este unul dintre principalii productori mondiali de vin), msline i citrice.Industria. Sectorul industrial are un rol important in structura economic a rii, o contribuie esenial avand-o sectorul serviciilor legate de distribuie sau adiacente vnzrii de bunuri industriale.Pe parcursul anilor, Italia i-a ctigat o poziie important pe piaa international n domeniile bunurilor de consum i a investitiilor (n special n urmatoarele sectoare: confecii textile, nclminte i pielarie, mecanic, chimic, construcii de automobile, aparatur electrocasnic).Modelul de dezvoltare industrial italian este bazat pe o strategie flexibil i o puternic reea de ntreprinderi mici i mijlocii, structuri deosebit de dinamice i cu o rentabilitate ridicat, organizate pe zone sau sisteme locale de lucru, precum i pe mari intreprinderi, precum FIAT, Finmeccanica, Pirelli, Enel, Eni, Edison etc care, in ultimii 20 de ani, au suferit puternice restructurri. Aplicarea unor politici exigente de calitate i servicii pentru client, reducerea costului de fabricaie pe unitatea de produs i, nu in cele din urm, angrenarea n globalizarea pieelor, au permis marilor grupuri industriale s obina o cretere consistent a competitivitii i a rentabilitii.Serviciile. In cadrul acestui sector, un rol de o deosebit importan, il are turismul. Acesta contribuie intr-o tot mai mare masur la balana de pli, aa dup cum se nregistreaz i n alte ri din bazinul Marii Mediteranene: Grecia, Spania, Turcia. Intre principalele trei forme de turism: de mare, de munte i cultural, acesta din urma atrage cel mai mare numr de turiti strini, favoriznd totodat i crearea de locuri de munc, dat fiind c acest gen de turism nu este afectat de anotimpuri.ComerLa nivelul anului 2010 comerul total al Italiei (import si export) s-a situat la valoarea de 704,931 miliarde euro din care 395,185 miliarde euro comerul total desfurat cu rile membre UE - 27 (57% din comertul total al Italiei). In ceea ce priveste balanta comerciala , exporturile de bunuri si servicii, la nivelul anului 2011, au crescut cu 5,6%, in timp ce importurile au cunoscut o usoara crestere de doar 0,4%.ExportCu toate efectele crizei, exportul total al Italiei a cunoscut o perioad de cretere la nivelul anului 2010 astfel nct valoarea acestuia s-a ridicat la 337,809 miliarde euro (ceea ce semnific o cretere cu 23% fa de nivelul anului 2009), din care 193,653 miliarde euro exportul ctre rile membre UE (in cretere cu 15,22% fa de nivelul nregistrat in 2009).Principalii parteneri comerciali ai Italiei, la export, n anul 2010, in ordinea cotei deinute, au fost: Germania, Franta, Spania, Marea Britanie, Belgia; Romania detine 2,66% (locul10 intre tarile membre UE) in exportul italian avnd ca principal pia de destinaie rile membre UE. Principalele grupe de produse la export sunt: maini i utilaje, produse chimice, mijloace de transport, autovehicule, minerale i metale neferoase, textile si mbrcminte, produse alimentare, bautur i tutun. In Italia exportul este complet liberalizat, cu excepia unor reglementri privitoare la comerul cu armament, produse stupefiante i unele produse de nalt tehnologie.Italia este al 8-lea exportator mondial. Exporturile cele mai importante, pe sectoare, provin de la autoturisme (Fiat, Ducati), n special cele de lux (Ferrari, Maserati, Lamborghini), energie (Eni, Enel, Edison), electrodomestice (Candy si Indesit), moda (Armani, Valentino, Versace, Dolce & Gabana, Roberto Cavalli, Prada, Paul & Shark, Beneton, Sisley etc.), produse alimentare si buturi (Barilla, Martini, Campari).ImportIn anul 2010 importul Italiei a atins nivelul valoric de 367,121 miliarde euro (n cretere cu aproximativ 23% fa de anul 2009), din care 170,868 miliarde euro importul din rile membre UE (crestere cu 17% fata de nivelul anului 2009). Principalii furnizori ai Italiei au fost: Germania, Franta, R.P.Chinez, Olanda, Federatia Rusa etc. Romnia se afla pe locul 8 intre tarile membre UE, cu o cot deinut de 2,24% in importul italian provenit din rile membre UE. Lista principalelor produse/grupe de produse importate de Italia: metale de baza si produse din metale, exclusiv masini si instalatii, petrol brut , substante si produse chimice , autovehicule, masini si aparate neclasificate in alta parte, produse textile, articole de imbracaminte, piei si accesorii, calculatoare, aparate electronice si optice, gaze naturale i articole din cauciuc, mase plastice i alte produse obinute din prelucrarea mineralelor nemetalice.Deficitul comercial al Italiei a fost in anul 2010 de 29,311 miliarde euro din care 7,877 miliarde euro deficitul provenit din relaia cu rile membre UE.

SpaniaEconomia capitalist mixt a Spaniei suport unPIBcare pe o baz per capita reprezint 80% din cel al economiilor vest-europene. Guvernul su de centru-dreapta a lucrat cu succes pentru a ctiga aderarea la primul grup de ri ce au lansatmoneda uniceuropean pe1 ianuarie,1999. Administraia luiJose Maria Aznara continuat s susin liberalizarea,privatizarea, i deregularea economiei i a introdus unele reforme pentru taxe n final.omajula sczut vizibil sub administraia lui Aznar, dar rmne una din cele mai mari rate dinUniunea European, la 13%. Guvernul ncearc s fac progrese viitoare n schimbarea legilor de munca i reformare schemelor depensie, care sunt cheia susinerii att a avansrii economiei interne a Spaniei, ct i a competitivitii externe ntr-un mediu cu o moned unic.Spania este cea de-a doua destinaie turistic din lume i are 47 de aeroporturi. Ocup locul 3 n Europa i locul 7 n lume n ceea ce privete industria constructoare de maini. Peste 82% dintre vehiculele produse n Spania sunt exportate n peste 90 de ri.n al patrulea trimestru din 2008, economia Spaniei s-a comprimat cu 1% i a intrat n cea mai adanc recesiune din1993. Pe ntreg anul 2008, economia s-a comprimat cu 0,7% fa de anul 2007.n 2011 Spania se confrunt cu mari probleme datorate crizei economice. Spania este cel mai mare productor deenergie solardin lume, producia n anul 2009 fiind de 2,5 GW. PIB-ul total : 1026,6 mil euro (2010) PIB-ul per capita : 23.256 euro (estimativ 2011)Rata anuala de crestere a PIB-ului : -0,6 % (2010), se prevede 0,8 (2011)Indicele anual de crestere a productiei industriale (februarie 2012, baza 2005) : 81,1%. Indicele general de preturi industriale ( februarie 2012, baza 2005) : 126,6%. Indicele preturilor de consum ( februarie 2012, baza 2006 ) : 100,4%. Ponderea exporturilor Spaniei in comertul exterior mondial (2009) : 1,7% si ianuarie-iunie 2010: 1,67% Ponderea importurilor Spaniei in UE-27 (2010) : 5,7%. Ponderea exporturilor Spaniei in UE-27 (2010) : 4,5%. Populatia : 46,042 milioane locuitori ( estimativ 2012) Densitatea medie a populatiei : 91 locuitori/kmp.(una dintre cele mai locuite tari europene) Forta de munca (total angajati 2009) : 18.888 mii (din care 2.775 mii in industrie si 13.438 mii in sectoarele de servicii). Locuri de munca nou create (estimativ 2010) : 615.000. Angajati afiliati la Asigurarile Sociale ( 2010) : 18.303 000 totalSomeri ( septembrie 2011) : 4.978.300 persoane. Rata somajului : 21, 52 % (septembrie2011) Salariul lunar minim : 633,30 euro (2010). Rata anuala a inflatiei (2010) : 0,8%, 2% (se prevede pentru 2011, peste media zonei euro: 1,5%) Structura populatiei pe grupe de varsta (2011) : 0-14 ani : 15,1%, 15-64 ani : 67,7% si peste 65 ani : 17,1%. Rata nasterilor : 10,4 la 1000 de locuitori. (2012 est.) Rata deceselor : 8,8 la 1000 de locuitori. (iulie 2012 est.) Mortalitatea infantila : 3,37 decese la 1000 de copii nascuti vii.(2012 est.) Speranta de viata : 78,26 ani la barbati si 84,47 ani la femei.(2012 est.)Rata acumularii inflatiei : 4,73% (estimativ 2010). Venituri bugetare : 34,7% din PIB (estimativ 2010), in timp ce in tarile din zona euro este de 44,4%Cheltuieli bugetare : 182.400 milioane euro (estimativ 2010).Datoria publica : 74% din PIB(se prevede pentru anul 2011) Rezerve valutare si aur : 281, 60 tone de aur Datoria externa : 90% din PIB(aprox. 950.000 de mil. de euro, in feb. 2010) Deficitul contului curent : 4,8%din PIB (pana in noiembrie 2011). Fondul de rezerva a statului pentru 2010: 60.022 milioane euro (5,7% din PIB), din care 90% vor fi folositi pentru acoperierea datoriei publice Turisti straini in Spania (2009) : 52,2 milioane, pentru 2010 se prevad peste 52 milioane turistiRata cresterii consumului privat in scadere: -4,4%(2010)Rata cresterii consumului public (2010) : 5,9%, dupa o pierdere de 6, 6% din PIB. Investitiile spaniole Spania a fost unul dintre cele mai mari beneficiari de ISD n ultimii ani. Conform International World Report 2009, ce-a de-a patra destinatie a fluxurilor ISD intre tarile dezvoltate in 2008, a fost Spania ce a atins un nou record in valoare de 66,000 milioane de dolari. Ca dovad a gradului de dezvoltare al economiei spaniole, fluxurile de investiii spaniole n exterior depsesc, nc din 1997, fluxurile de investiii strine n Spania. Investiiile Spaniei in exterior ating valoarea de 5.731,5 milioane euro n al doilea trimestru a anului 2010, fa de 2.989,9 milioane din aceeai perioad a anului 2009. Fluxul anual de investiii directe spaniole s-a diminuat cu 98,9% comparativ cu cel din 2008 (de la 95,09 milioane euro la 1,04 milioane euro). Scderea s-a datorat n principal evoluiei negative din sectorul construciilor, n care a avut loc o dezinvestire net de 23,7 milioane euro, comparativ cu investiiile nete din anul 2008, in valoare de 83,8 milioane de euro. Principala destinaie a investiiilor o constituie SUA(1.166,8 milioane euro), urmat de Irlanda(920,9 milioane), Marea Britanie(675,2 milioane) i Italia(519,1 milioane). De asemenea, investiiile spaniole n UE-27 au atins 2.803,3 milioane, iar n America Latin, 968 milioane. Pe de alt parte, investiiile externe n Spania, in cel de-al doilea trimestru al anului, ajung la 4.777,1 milioane de euro, fa de 3.508,1 milioane din cadrul aceleiai perioade a anului anterior. Regiunile care prezint un interes crescnd pentru investitorii spanioli sunt Europa Central i de Est, rile din nordul Africii Maroc, Algeria, Tunisia, precum i rile din Extremul Orient, n special China. Dintre rile central europene, primul loc n investiiile spaniole l ocup rile Grupului de la Viegrad, ns, n ultimul timp, se exprim din ce n mai des ideea c aceste ri au fost deja saturate (este cazul investiiilor germane n Polonia), capitalul spaniol cutnd noi teritorii. n aceast situaie, Romnia a devenit un nou pol de atracie pentru investitorii spanioli, firmele spaniole cutand s profite de fondurile sporite de preaderare de care va beneficia Romnia n urmtorii ani. Principalele domenii n care partea spaniol isi manifesta interesul de a face investitii mai substantiale sunt infrastructurile, sectorul energetic, agricultura si sectorul imobiliar.

Schimburile comerciale n ceea ce privete relaiile economice externe, ponderea principal o ocup rile din Uniunea European, cei mai importani parteneri fiind Frana, Germania, Italia, Marea Britanie i Portugalia.AIi parteneri comerciali importanti sunt SUA, Japonia, Coreea de Sud, Turcia si Elveia. 11 dintre rile din Europa Central i de Est, primul partener este Polonia, urmat de R. Ceh, Ungaria, Romnia, Slovacia i Bulgaria. Principalele produse de export sunt : vehicule i componente, produse chimice, fructe i legume proaspete.La import predomina : vehicule i componente, combustibili i lubrefiani, produse chimice, electronic i informatic, produse siderurgice. Soldul cronic deficitar al balanei comerciale este compensat prin ncasrile din servicii, n special din turism.

Deficitul balantei comerciale spaniole a inregistrat in anul 2011, suma de - 46.337 milioane euro. Acesta se datoreaz corectrii soldului negativ al balanei comerciale si, intr-o msur mai mic, reducerii deficitului balanei de venituri si transferuri curente.

Bibliografie

www.wall-street.ro www.ec.eurostat.eu www.wikipedia.org www.insse.ro www.mediafax.ro www.dce.gov.ro

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI

ANALIZA COMPARATIVA A MEDIULUI CONCURENTIAL

Italia si spania

Studenti: Arama MarianaGisca MihaelaIon Janina CristinaOceanu CatalinaAnul III, Seria A, Grupa 1425

FACULTATEA DE ECONOMIE