Analiza evolutiei cheltuielilor publice in Romania

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Continutul cheltuielilor publice

Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico - sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Continutul econ al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut.

Cheltuielile publice inglobeaza: - cheltuieli publice efectuate de administratiile centrale de stat, din fondurile

bugetare si extrabugetare; - cheltuielilor colectivitatilor locale ale unitatilor administrativ teritoriale; - cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la

membri acestora; - cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile

publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul institutiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.

Criterii de clasificare a cheltuielilor publice.

In practica financiara a statelor contemporane se folosesc urmatoarele tipuri de clasificari:

a) clasificarea administrativa are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza cheltuieli publice : ministere, unitati administrativ teritoriale;

b) clasificarea economica foloseste doua criterii de grupare: unul din care cheltuielile se impart in cheltuieli de capital si cheltuieli curente iar altul, care imparte cheltuieli in cheltuieli ale serviciilor publice ( administrative ) si cheltuieli de transfer ( de redistribuire );

- cheltuieli de capital sau de investitii - achizitionarea de bunuri cu folosinta indelungata; - cheltuielile curente asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice;- cheltuieli privind serviciile publice sau administrative;

- cheltuielile de transfer pot avea un caracter economic sau social (burse,pens);c) clasificarea financiara - cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli definitive,

cheltuieli temporale, operatiuni de trezorerie si cheltuieli virtuale sau posibile; -cheltuielile definitive cuprind cheltuieli de investitii si cheltuieli de functionare; -cheltuielile temporale sunt denumite operatiuni de trezorerie si sunt evidentiate in

conturile speciale ale trezoreriei; -cheltuielile virtuale ( posibile ) sunt cheltuieli pe care statul le angajeaza sa le

efectueze in anumite conditii. Dupa forma de manifestare cheltuielile publice pot fi cu sau fara contraprestatie,

definitive sau provizorii, speciale sau globale;- cheltuielile fara contraprestatie au un caract de subventie fara urmarirea unui

contraserviciu ( alocatii familiare, somaj ); cheltuielile definitive nu presupun restituirea sumelor banesti alocate de stat.

d) Cheltuielile publice in functie de rolul lor in procesul reproductiei sociale: - cheltuieli reale ( negative ); -cheltuieli economice ( pozitive ); In cheltuielile reale intra cheltuielile cu intretinerea aparatuluide stat, dobanzile si

comisioanele la imprumuturile de stat, intretinerea armatei reprezentand un consum definitiv de produsul intern brut. In cheltuielile economice intra investitiile efectuate de stat pentru infiintarea de noi intreprinderi, dezvoltarea si modernizarea celor existente, construirea de drumuri si poduri.

e) clasificarea folosita de institutiile specializate ale ONU are la baza doua criterii: clasificarea functionala si clasificarea economica;

- clasificarea functionala ONU a cheltuielilor publice cuprinde cheltuieli pentru aparare, sanatate, educatie, asigurarile sociale, locuinte;

- clasificarea economica ONU a cheltuielilor publice cuprinde: cheltuielile care reprezinta consum final, dobanzi aferente datoriei publice, formarea bruta de capital, transferuri de capital;

In Romania din 1991 clasificarea cheltuielilor publice se aliniaza la criteriile utilizate in cadrul ONU folosindu-se: clasificarea functionala si clasificarea economica.

Nivelul, structura si dinamica cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice. Indicatorul care poate exprima nivelul cheltuielilor publice intr-o anumita perioada de timp este ponderea cheltuielilor publice in produs intern brut care permite analiza volumului cheltuielilor publice in raport de nivelul de dezvoltarea economica si sociala a fiecarui stat si in fiecare etapa. ¥n 1987 in tarile dezvoltate cheltuielile reprezentau in medie aproximativ 42% din produsul intern brut. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut difera de la o tara dezvoltata la alta. Un alt indicativ il constituie cheltuielile publice medii pe locuitor. Acesta reprezinta marimi variabile in tari dezvoltate si in tari in curs de dezvoltare. ¥n tarile in curs de

dezvoltare cu economia in tranzitie nivelul cheltuielilor publice este diferit, in functie de o multime de factori economici, sociali si politici.

Structura cheltuielilor publice. Este necesara stabilirea ponderii a fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora, pe baza relatiei: gscpi=-cpt

cpi. 100

gscpi - greutatea specifica a categoriei de cheltuieli publice cpi - cheltuielile publice ale categoriei i cpt - cheltuieli publice totale i - 1...n categorii de cheltuieli. Cu ajutorul ponderilor gscpi se poate da interpretarea orientarii resurselor financiare

ale statului in armata, economie, amortizarea a datoriilor publice. Structura cheltuielilor publice pe diferite categorii se delimiteaza in cadrul criteriilor de clasificare a acestora in fiecare stat sau in statisticile internationale.

Studiu de caz : Avansul cheltuielilor publice din Romania, cel mai mare din regiune

Romania are cel mai crescut deficit bugetar din Europa Centrala si de Est In pofida promisiunilor facute de guvernanti, care s-au angajat sa diminueze cheltuielile publice in 2009, Romania a inregistrat anul trecut cel mai mare avans anual printre statele din regiune in privinta costurilor sectorului public. Astfel, tara noastra a avut un volum al cheltuielilor publice cu 14,87% mai mare in 2009, comparativ cu 2008, ceea ce a determinat un deficit de 7,3% din PIB, de asemenea cel mai mare din Europa Centrala si de Est.

Executia preliminata a Bugetului de stat pentru 2009 releva un volum al cheltuielilor totale de 92,78 miliarde de lei, ceea ce reprezinta un avans de aproape 15%, in comparatie cu cheltuielile realizate in 2008. Asta, desi reprezentantii Guvernului de la Bucuresti s-au angajat cu tarie la inceputul anului trecut ca vor reduce cheltuielile publice si vor reforma aparatul de stat, mai ales pe fondul situatiei proaste a economiei ce se anunta pentru 2009. Mai mult decat atat, Romania a inregistrat anul trecut cea mai mare

crestere anuala a volumului cheltuielilor publice, in comparatie cu celelalte state cu economii emergente din Europa Centrala si de Est (ECE).Cheltuielile publice au scazut anul trecut in Bulgaria si Ungaria, comparativ cu 2008, potrivit declaratiilor ministrilor de Finante. In Cehia au inregistrat un avans de numai 7,7%. In Polonia, de asemenea, cheltuielile publice au crescut pana la 44,5% din Produsul Intern Brut (PIB), fata de 42% in 2008, insa nivelul deficitului bugetar a fost mai mic decat estimasera initial autoritatile poloneze la inceputul anului, pe fondul unor venituri publice mai mari decat cele prognozate. Astfel, ponderea veniturilor publice a crescut in Polonia de la 40,4% din PIB in 2008 la 41,2% din PIB anul trecut.

Polonia a fost, de altfel, singura tara din blocul ex-comunist care a inregistrat in 2009 crestere economica, fapt ce a sustinut majorarea veniturilor incasate la Bugetul de stat.

Consum mai mare, venituri in scadere

Pentru comparatie, avansul de 14,87% inregistrat in dreptul cheltuielilor bugetare in Romania in 2009 a survenit concomitent cu o reducere de 7,77% a veniturilor incasate anul trecut la Bugetul de stat. Astfel, veniturile totale preliminate pentru 2009 se ridica la suma de 56,4 miliarde de lei, in timp ce veniturile realizate la Bugetul statului in 2008 au fost de 61,15 miliarde de lei. Iar accentuarea discrepantei intre veniturile bugetare in scadere, respectiv, cheltuielile la Bugetul statului mai mari decat in 2008 a facut ca tinta pentru deficitul bugetului consolidat de stat sa fie majorata de la 2% din PIB, cat a fost estimata la inceputul anului trecut, la 4,6% din PIB si, ulterior, ca varianta finala, la 7,3% din PIB. De altfel, autoritatile romane au anuntat recent ca deficitul Bugetului de stat se incadreaza, in urma calculelor preliminare, in intervalul 7,2%-7,3% din PIB, ceea ce in-seamna ca tinta stabilita de Fondul Monetar International (FMI) a fost atinsa.

Modelul bulgar

Bulgaria a incheiat anul 2009 cu un deficit minimal de 0,75% din PIB si este lider intre celelalte state din Uniunea Europeana (UE) in privinta reducerii cheltuielilor la Bugetul de stat. Mai mult decat atat, bulgarii au reusit sa obtina anul trecut cel mai mic deficit al sectorului public, raportat la PIB, din intreaga Uniune. Astfel, Bugetul de stat al Bulgariei era echilibrat in octombrie 2009, in conditiile in care cheltuielile bugetare au fost cu 9% mai mici decat in octombrie 2008, ceea ce le-a plasat sub nivelul veniturilor incasate dupa primele 10 luni ale anului trecut. Iar faptul ca au incheiat 2009 cu un Buget de stat echilibrat indreptateste autoritatile bulgare sa stabileasca pentru 2010 premisele unor politici fiscale mai relaxate, care sa permita sustinerea financiara a economiei, in lupta cu criza financiara internationala care a afectat toate tarile din regiune. De altfel, Guvernul bulgar a anuntat deja ca nu vor avea loc majorari de taxe in 2010, cu exceptia accizei pe tigari. In plus, absenta unei datorii publice exacerbate permite Guvernului de la Sofia sa ia in calcul pentru anul in curs finantarea prin titluri de stat, ceea ce indeparteaza Bulgaria de spectrul unui posibil sprijin financiar acordat de FMI, similar cu cel oferit Romaniei. Iar stabilirea conditiilor pentru evolutia economiei bulgare in 2010 departe de strictetea impusa de Fond face, de asemenea, ca autoritatile de la Sofia sa aiba o perspectiva mai optimista, in comparatie cu situatia din Romania.

Incasari peste asteptari la altii

Atat Ungaria, cat si Polonia au incheiat 2009 cu incasari la Bugetele de stat peste estimarile initiale. In conditiile in care cheltuielile inregistrate la Bugetul de stat in Ungaria au fost inferioare in 2009 celor din 2008, o evolutie peste asteptari a veniturilor a condus la un deficit bugetar al administratiei centrale sub tinta stabilita, de 3,8% din PIB. Astfel, deficitul bugetar rezultat in urma calculelor preliminare ale autoritatilor maghiare este de 3,6% din PIB pentru administratia centrala, respectiv, 4,1% din PIB, daca sunt incluse si rezultatele financiare ale consiliilor locale. Si in Polonia deficitul bugetar inregistrat la sfarsitul lui 2009 a fost mai mic decat tinta initial stabilita. Astfel, deficitul bugetului consolidat de stat a fost de 6,3% din PIB la sfarsitul lunii decembrie, sub tinta initial stabilita. Mai mult decat atat, diferenta dintre cheltuieli si venituri a fost cu mai mult de 10% mai mica decat se estimase initial, in conditiile in care Polonia a inregistrat anul trecut o crestere economica de 1,5%. Cehia este singura tara din regiunea ECE care a avut anul trecut o executie bugetara asemanatoare celei din Romania. In conditiile in care cheltuielile bugetare au fost in 2009 cu 7,7% mai mari decat in 2008, iar veniturile incasate la Bugetul de stat au scazut cu 8,4% in acelasi interval de timp, Cehia a inregistrat anul trecut cel mai mare deficit bugetar din istoria sa. Chiar si in aceste conditii, deficitul bugetar inregistrat in Cehia, raportat la PIB, este sub cel din Romania, fiind estimat ca se situeaza in intervalul 6,6%-6,9%.

Cheltuielile publice au scazut anul trecut in Bulgaria si Ungaria, comparativ cu 2008, potrivit declaratiilor ministrilor de Finante.In Cehia au inregistrat un avans de numai 7,7%.

BIBLIOGRAFIE

1 .Mihai Aristotel Ungureanu, “Finante publice”, Editura CONPHYS, 2007

2. http://www.financiarul.com/articol_38159/avansul-cheltuielilor-publice-din-romania-cel-mai-mare-din-regiune.html

http://www.edituraromaniademaine.ro/specializari/economie/cuprinsCioponeaCristina.pdf