ANALIZA COMPARATIVĂ A COMPONENTELOR “INTRĂRI-IEŞIRI” DIN CADRUL GEOSISTEMULUI VĂII AMPOIULUI

Conf.univ.dr. NICOLAE LUDUŞAN, lect.univ.dr. LEVENTE DIMENUniversitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia

Geosistemul valea Apoiului seîncadrează conceptual în categoriasistemelor naturale integrative, fiind înesenţă un sistem stabil, sau cel puţin capabilsă-şi menţină stabilitatea şi integritatea atâtatimp cât intrările nu au un caracter puternicperturbator. Dacă se iau în considerare doarintrările naturale (mişcarea maselor de aer,variaţiile de temperatură, precipitaţiile,circulaţia apelor subterane şi de suprafaţaetc.), chiar dacă şi acestea au uneori caracterperturbator, componentele şi autoreglajeleinterne ale sistemului au reuşit, în decursultimpurilor, să menţină stabilitateasistemului.

Odată cu intrarea în exploatare azăcămintelor districtului Zlatna-Stănija,sistemul începe să fie afectat de o intrarenespecifică (nenaturală), perturbatoare,datorată faptului că prelucrarea acestorminereuri se efectuează în localitatea Zlatna,situată aproape central în cadrul bazinuluihidrologic al văii Ampoiului.

În perioada secolelor XVIII şi XIX şi înprima jumătate a secolului XX, datorită

activităţii realativ reduse a obiectivelorindustriale de preparare a minereurilor,reglajele interne ale geosistemului au reuşitsă menţină stabilitatea acestuia, intrăriledatorate activităţii menţionate situându-sesub limita de suportabilitate a sistemului.

Problemele au început să apară odată cuintrarea în funcţiune a unor instalaţii cucapacitate mare de prelucrare aminereurilor, dar şi cu caracteristicipoluante ridicate, instalaţiile nefiindconcepute şi proiectate pe principii ecologiceci doar pe principii de rentabilitateeconomică.

Pentru a se putea realiza un tablou câtmai complet al intrărilor perturbatoare,trebuie plecat de la analiza intrărilor şiieşirilor subsistemului constituit decombinatul de prelucrare aminereurilor de laZlatna.

Minereurile care se prelucrează în cadrulacestui combinat provin, cu preponderenţă,din zăcămintele districtului Zlatna-Stănija,ale căror compoziţie mineralogică esteredată în tabelul nr. 1.

Compoziţia mineralogică a minereurilor din zăcămintele districtului Zlatna-StănijaTabelul 1.

Mineral Formula chimicăFrecvenţa (%)

minimă maximă mediePirită FeS2 5 90 18Calcopirită CuFeS2 1 25 11Marcasită FeS2 0 3 sporadicIlmenit FeTiO3 0 50 11Rutil TiO2 5 40 15Magnetit Fe3O4 0 3 6Pirotină FeS sporadic 20 5Blendă ZnS 0 5 1Molibdenit MoS2 0 2 1Galenă PbS 0 4 2

Nicolae Luduşan88

Din simpla citire a formulelor chimiceale mineralelor din parageneză, se poateîntocmi un inventar al elementelor care intrăîn combinatul de preparare, listă carecuprinde: fier, cupru, titan, zinc, molibden,plumb şi sulf. Se ştie însă că mineralele dinparageneză conţin, aproape întotdeauna, şio cantitate infimă de elemente minore, faptpentru care, în faza de prospecţiune

şi explorare a zăcămintelor, au fost efectuatea nal ize spectra le can t i ta t ive ş isemicantitative pentru următoareleelemente: cupru, galiu, nichel, molibden,cobalt, crom, mangan, titan, vanadiu şiwolfram. Rezultatele acestor analize pun înevidenţă, aproape invariabil, prezenţamicroelementelor în probele analizate,conţinuturile minime şi maxime fiind redateîn tabelul nr. 2.

Conţinutul în micoelemente al minereurilor provenite din districtului Zlatna-StănijaTableul 2.

ElementFrecvenţa (ppm)

minimă maximăCupru 530 14.5Galiu 2 27Nichel 5 230Molibden 3 40Cobalt 2 37Crom 8 220Mangan 22 780Titan 240 3000Vanadiu 14 85Wolfram 11 670

În următoarea fază de analiză estenecesară cunoaşterea tehnologiei depreparare şi în mod deosebit acaracteristicilor şi performan ţelorinstalaţiilor utilizate, aspecte care au fostprezentate în capitolul anterior, sintezaschematică a fluxurilor tehnologice fiindprezentată în figura nr. 1.

Sintetizând datele expuse, diferenţeledintre intrările şi ieşirile din subsistemul“combinatul de prelucrare a minereurilor” şicare constituie în fapt “intrărileperturbatoare” în celelalte subsisteme, suntsesizabile, situaţia principalilor poluanţi şioperaţiile tehnologice în urma cărora aceştiasunt deversaţi în mediu prezentându-seastfel:S praful şi particolele în suspensie, care

apar atât în operaţiile de manipulare a

resurselor, precum şi în urma proceselortehnologice care se desfăşoară latemperaturi ridicate;

S dioxidul de sulf şi vaporii de acidsulfuric, prezenţi în cea mai mare parteîn gazele reziduale finale de lainstalaţiile de fabricare a aciduluisulfuric, dar proveni ţi şi dinneetan şeiză r ile conductelor devehiculare, sunt evacuaţi direct înatmosferă, atunci când prezen ţadioxidului de sulf nu depăşeşteconcentraţia de 7%, limita minimăpentru a putea fi utilizat la fabricareaacidului sulfuric;

S compuşi metalici, şi în mod deosebitoxizii de plumb şi zinc, rezultaţi îndiferite faze ale proceselor metalurgice,dar şi în urma operaţiilor de manipulare

Analiza componentelor intrări-ieşiri 89

Figura nr. 1. Schema emisiilor agenţilor poluanţi în mediu

şi ambalare a produselor de oxidarepulverulente;

S reziduurile solide, recuperate sub formăde zguri sau noroi şi depozitate în haldesau iazuri şi care constituie o

sursă permanentă de poluare a tuturorcomponentelor mediului (a aerului, prinpraful degajat din zonele de depozitare, aapelor freatice şi de suprafaţă, şi de aici,implicit, a componentelor biotice).

BIBLIOGRAFIE

1. BUŢIU, I. (coord): Impurificarea atmosferei centrului oraşului Zlatna prin SO2 şi NO2,Institutul de Igienă, Timişoara, 1995.

2. DIMEN, L; IENCIU, I.: Abordarea sistemică a mediului înconjurător, în AnalesUniversitatis Apulensis, seria Topografie-Cadastru, 1, 2001, p.145-152.

3. LUDUŞAN, N.: Zăcăminte şi poluare pe Valea Ampoiului, Ed. AETERNITAS, AlbaIulia, 2002.

4. PACYNA, JOSEF M.: Emission factors of atmospheric elements, in Advances inEnvironmental Science and Technology, series editor: JEROME O. NRIAGU, vol. 17,14, A Wilei-Interscience Publication JOHN WILEI & SONS, USA.