Analiza cifrei de afaceri

Principalele obiective în analiza cifrei de afaceri sunt:1. Aspecte conceptuale privind cifra de afaceri2. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri3. Analiza cifrei de afaceri în corelaţie cu capacitatea de producţie şi cererea4. Analiza factorială a cifrei de afaceri

1. Aspecte conceptuale privind cifra de afaceri

În literatura de specialitate, cifra de afaceri este abordată conceptual ca: a) cifra de afaceri totală ( ) - reprezintă volumul total al veniturilor din vânzari de mărfuri, executări de lucrări şi prestări de servicii.

b) cifra de afaceri netă ( ) - conform OMFP 3055/2009, cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

c) cifra de afaceri încasată ( ) – reprezintă volumul total al încasărilor realizate de întreprindere din vânzări de bunuri, executări de lucrări, prestări de servicii. Informaţiile privind dimensiunea cifrei de afaceri încasate sunt regăsite în balanţa de verificare, prin preluarea rulajului creditor al contului 4111 “Clienţi” (RC4111) şi corectarea lui cu taxa pe valoarea adăugată.

unde: = cota medie de TVAd) cifra de afaceri medie ( ) – reprezintă venitul pe unitate de produs sau tip de prestaţie (preţul mediu de vânzare):

unde: Qvi = volumul fizic al vânzărilor.e) cifra de afaceri marginală ( ) - este definită ca variaţia veniturilor din vânzare generată de comercializarea unei unităţi suplimentare de produs sau serviciu:

f) cifra de afaceri critică ( ) - este acel nivel al vânzarilor care asigură acoperirea cheltuielilor variabile aferente şi a cheltuielilor fixe ale întreprinderii.

unde: CF = cheltuielile fixe = cheltuieli variabile medii la un leu cifră de afaceri

Analiza cifrei de afaceri permite furnizarea informaţiilor necesare în aprecierea locului întreprinderii în cadrul sectorului în care îşi desfăşoară activitatea, în caracterizarea structurii activităţii, în evaluarea performanţelor întreprinderii.

1

Principalele surse informaţionale utilizate în analiza cifrei de afaceri sunt: contul de profit şi pierderi; balanţa de verificare (conturile din grupa 70)

 701. Venituri din vânzarea produselor finite    702. Venituri din vânzarea semifabricatelor    703. Venituri din vânzarea produselor reziduale    704. Venituri din servicii prestate    705. Venituri din studii şi cercetări    706. Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii    707. Venituri din vânzarea mărfurilor    708. Venituri din activităţi diverse    709. Reduceri comerciale acordate (ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă).

notele explicative (Nota 10 – Alte informaţii) trebuie să cuprindă informaţii privind cifra de afaceri netă, defalcatǎ pe segmente de activităţi şi pe pieţe geografice, în măsura în care aceste segmente şi pieţe diferă substanţial unele faţă de altele, ţinând seama de modul de organizare a vânzării de produse şi a furnizării de servicii rezultate din activităţile curente ale entităţii;

situaţiile interne cu privire la cifra de afaceri; informaţii privind cifra de afaceri a sectorului, a concurenţilor etc.

2. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceriAnaliza dinamicii cifrei de afaceri

Aprecierea evoluţiei în timp a cifrei de afaceri, pe total întreprindere sau la nivel de entitate (produs, client, piaţă de desfacere etc.), se realizează pe baza următoarele procedee:

abaterile în mărimi absolute: cu bază fixă: ΔCA = CAn-CA0 ,

cu bază în lanţ: ΔCA = Can-Can-1

indicii:

cu bază fixă : ,

cu bază în lanţ: ,

medii :

Pe baza indicilor se determină ratele (ritmurile) de creştere: R = ICA - 100

prin analiza caracterului sezonier al cifrei de afaceriSezonalitatea cifrei de afaceri este dată de variaţiile înregistrate în cadrul perioadei analizate (în cadrul anului, trimestrului sau chiar lunilor). Atribuirea caracterului sezonier cifrei de afaceri are implicaţii asupra activităţii de aprovizionare şi gestionare a stocurilor, asupra organizării sistemului de distribuţie, cât şi asupra fluxurilor financiare degajate.Analiza sezonalităţii cifrei de afaceri se realizează în principal cu ajutorul coeficientului de sezonalitate şi a coeficientului de concentrare:

a) coeficientul de sezonalitate (metoda mediei aritmetice):

unde: = cifra de afaceri medie lunară sau trimestrială

= media generală lunară sau trimestrială a cifrei de afaceriCu cât valoarea coeficientului de sezonalitate tinde către 1 cu atât sezonalitatea este mai redusă, în timp ce îndepărtarea de 1 relevă o sezonalitate accentuată.

2

Studiu de cazSe prezintă evoluţia trimestrială a cifrei de afaceri a S.C. ALFA S.A., societate al cărui obiect de activitate îl constituie producţia şi comercializarea îngheţatei Elma:

Ani/TrimestreCifra de afaceri

Cifra de afaceri medie

trimestrialăTrimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Totaln 18.073 42.345 158.675 27.094 246.187 61.547

n+1 20.020 75.301 165.329 49.877 310.527 77.632

Prin prelucrarea informaţiilor privind valorile trimestriale ale cifrei de afaceri, se determină evoluţia coeficientului de sezonalitate:

AniCoeficient de sezonalitate

Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4n 0,29 0,69 2,58 0,44

n+1 0,26 0,97 2,13 0,64

În cazul S.C. ALFA S.A. cifra de afaceri are un caracter sezonier pronunţat. Mai mult de jumătate din cifra de afaceri anuală se realizează în trimestrul trei. Situaţia este caracteristică atât anului n, cât şi anului n+1, menţionându-se că în anul n+1 se constată o uşoară atenuare a caracterului sezonier al cifrei de afaceri. Inevitabil, sezonalitatea cifrei de afaceri va marca rezultatele economico-financiare ale societăţii: în extrazon este posibilă devansarea cifrei de afaceri de către cheltuieli, rentabilitatea relativă fiind cu siguranţă mai mică. În trimestrul trei al anului şi chiar în trimestrul doi, cifra de afaceri devansează cheltuielile, degajându-se astfel o rentabilitate relativă superioară. Eforturile societăţii de organizare a producţiei, de gestionare a stocurilor şi de organizare a reţelei de distribuţie în trimestrul trei sunt superioare celor depuse în celelalte trimestre.

b) coeficientul de concentrare sezonieră:

unde: gi = ponderea cifrei de afaceri pe diviziuni de timp (lună, trimestru) în cifra de afaceri anuală;

n = numărul diviziunilor de timp.

Coefientul de concentrare poate lua valori cuprinse între 0 şi 1: - apropierea de 0 relevă o distribuţie relativ uniformă a vânzărilor pe diviziuni de timp;- apropierea de 1 relevă existenţa unei concentrări a vânzărilor pe anumite perioade ale

anului, care asigură obţinerea celei mai mari părţi a cifrei de afaceri.

Analiza structurii cifrei de afaceriAnaliza structurii cifrei de afaceri vizează determinarea proporţiei dintre fiecare entitate considerată semnificativă pentru situaţia întreprinderii, evoluţia diferitelor elemente structurale ale cifrei de afaceri în raport cu nivelul prevăzut şi cu realizările anterioare, a modificărilor intervenite în structură, precum şi incidenţele acestora asupra performanţelor întreprinderii.Structural, cifra de afaceri poate fi analizată pe produse, clienţi, activităţi, faze ale ciclului de viaţă al produselor, pieţe de desfacere etc.Principalele procedee utilizate în analiza structurii cifrei de afaceri sunt:a) ponderile componentelor în totalul nomenclatorului:

CAi

3

gi = —— x 100 CA

unde : CAi = cifra de afaceri a elementului component i; CA = cifra de afaceri a nomenclatorului.

b) coeficientul de concentrare (Gini-Struck)

unde: n = numărul de termeni; gi = structura vânzărilor pe clienţi, produse/grupe de produse, activităţi, etc.Valorile posibile ale acestui indicator variază între 0 şi 1. Apropierea de 0 a coeficientului relevă o distribuţie relativ uniformă a vânzărilor. Valoarea 0 a coeficientului evidenţiază o concentrare nulă a vânzărilor, respectiv ponderi identice ale tuturor entităţilor considerate în total. Apropierea de 1 semnalează existenţa unui număr redus de elemente care asigură cea mai mare parte a cifrei de afaceri a întreprinderii.

c) coeficientul Herfindhal

Valorile posibile ale acestui indicator variază în intervalul [1/n, 1]. Apropierea de 1/n relevă o distribuţie relativ echilibrată a cifrei de afaceri pe elemente componente. Valoarea 1/n evidenţiază faptul că toate elementele componenete participă în aceeaşi proporţie la obţinerea cifrei de afaceri. Valoarea1 a coeficientului poate fi înregistrată în cazul existenţei unui singur element component. Apropierea de 1 evidenţiază un grad ridicat de concentrare al vânzărilor.

Studiu de cazÎn cadrul SC CONFES SA, prezentăm evoluţia cifrei de afaceri pe sortimente, atât în anul n, cât şi în anul n+1:

Nr crt Sortiment

An gi - % (gi)2 -%

n n+1 n n+1 n n+11 Încaltaminte barbati 81.245 47.203 8,90 4,34 0,79 0,192 Incaltaminte femei 443.735 649.068 48,63 59,67 23,65 35,613 Confectii barbati 121.868 98.135 13,36 9,02 1,78 0,814 Confectii femei 103.113 143.473 11,30 13,19 1,28 1,74

5 Confectii copii 162.490 149.877 17,81 13,78 3,17 1,90

 6 TOTAL 912.451 1.087.756 100 100 30,67 40,25Valorile înregistrate în anul n, cât şi în anul n+1 de coeficientul de concentrare (Gini-Struck) şi de coeficientul Herfindhal sunt:

Denumire n n+1Coeficientul Gini-Struck 0,365 0,503Coeficientul Herfindhal 0,307 0,402

Cifra de afaceri înregistrată în anul n poate fi caracterizată prin prisma evoluţiei celor doi coeficienţi de distribuţie relativ uniformă a vânzărilor. Valorile superioare înregistrate în anul n+1 comparativ cu cele din anul n atât de coeficientul Gini – Struck, cât şi de coeficientul Herfindhal demonstrează creşterea gradului de concentrare al cifrei de afaceri. Este efectul creşterii vânzărilor pentru sortimentul încălţăminte femei, sortiment care asigură în anul n+1 60% din cifra de afaceri totală.

4

d) metoda ABCAceastă metodă permite identificarea în cadrul nomenclatorului analizat a trei grupe cu caracteristici specifice, în scopul eficientizării activităţii întreprinderii. Aplicarea acestei metode este recomandată atât în analiza structurală a cifrei de afaceri pe produse sau sortimente, cât şi pentru aprecierea puterii de negociere a întreprinderii cu clienţii şi furnizorii. Se identifică trei grupe:

% în nr.clienţi/nr.produse % în CAA 10% 60%B 30% 30%C 60% 10%

Caracteristici - analiza structurală a cifrei de afaceri pe produse:- grupa A: aceste produse implică o gestiune eficientă a stocurilor, fiind permanent

necesară constituirea de stocuri, prezentând viteze de rotaţie accelerată; - grupa B: aceste produse înregistrează viteze de rotaţii şi marje comerciale situate

în jurul mediei întreprinderii;- grupa C: aceste produse sunt caracterizate prin viteză de rotaţie lentă, cheltuieli

ridicate de comercializare (cu implicaţii directe, nefavorabile asupra rentabilităţii întreprinderii).

Aplicarea acestei metode asigură eficientizarea gestiunii stocurilor prin orientarea spre articolele din grupele A şi respectiv B (pentru care este necesară calcularea şi analiza stocurilor medii, de siguranţă şi optime pentru fiecare articol în parte), gestiunea articolelor din grupa C, făcându-se global, fără aprofundare la nivel de articol. Aplicarea metodei ABC în analiza structurală a cifrei de afaceri pe clienţi, respectiv în analiza puterii de negociere cu clienţii, presupune identificarea celor trei grupe caracterizate prin:

- grupa A: clienţii din această zonă, deşi, asigură în cea mai mare parte rentabilitatea întreprinderii, prezintă cel mai ridicat risc: orice problemă financiară a acestora, care le afectează capacitatea de plată va avea efecte însemnate asupra situaţiei financiare a întreprinderii analizate. Puterea de negociere cu clienţii încadraţi în grupa A este redusă, rentabilitatea obţinându-se prin volumul mare de desfacere;

- grupa B: clienţii din această zonă asigură stabilitate din punct de vedere al rentabilităţii şi riscului;

- grupa C: clienţii din această zonă prezintă un risc scăzut din punct de vedere financiar, generând, însă, prin nivelul ridicat al cheltuielilor aferente facturării şi livrării comenzilor, o rentabilitate redusă. Puterea de negociere cu clienţii situaţi în grupa C este mare, dar rentabilitatea redusă diminuează interesul faţă de aceştia.

Pe baza repartiţiei prezentate se trasează curba teoretică. În practică, curba reală nu se suprapune perfect cu cea teoretică. Situarea curbei reale a întreprinderii comparativ cu cea teoretică permite aprecierea structurii cifrei de afaceri şi fundamentarea măsurilor necesare. Astfel, plasarea curbei reale sub cea teoretică relevă creşterea ponderii vânzărilor de produse/clienţilor din grupele B şi C, în timp ce plasarea curbei reale deasupra celei teoretice relevă creşterea ponderii vânzărilor de produse/clienţilor din grupa A. Prin compararea curbei reale din perioade diferite, se poate aprecia evoluţia structurală a cifrei de afaceri, respectiv evoluţia puterii de negociere cu clienţii.

3. Analiza cifrei de afaceri în corelaţie cu capacitatea de producţie şi cererea

5

Analiza cifrei de afaceri este o problemă deosebit de importantă în procesul decizional al întreprinderii. Estimarea corectă a tendinţelor viitoare în evoluţia cifrei de afaceri constituie informaţia fundamentală de alocare a capitalului, de dimensionare a capacităţii de producţie. Aceasta presupune investigarea cererii, a mutaţiilor intervenite în structura acesteia şi valoarea pretinsă de consumatori, a tehnologiilor, apariţia de noi produse, a substituenţilor etc.

Studiu de caz

Indicatori necesari analizei Media ultimilor 3 ani

Perioada analizată

prevăzut realizat

1. Capacitatea de producţie2. Producţia fabricată3. Cifra de afaceri4. Cererea estimată (cererea totală)

2.250.0001.800.0001.746.0002.328.000

2.250.0001.867.5001.867.5002.363.900

2.250.0001.912.5001.836.0002.353.850

5. Gradul de folosire al capacităţii de producţie (2/1) - %6. Gradul de satisfacere al cererii (3/4) - %7. Gradul de valorificare al producţiei fabricate (3/2) - %

80

7597

83

79100

85

7896

Se înregistrează o îmbunătăţire a gradului de utilizare al capacităţii de producţie ca urmare a introducerii unor metode mai eficiente de organizare a procesului de producţie. Optimizarea procesului de producţie nu este corelată cu cea a procesului de comercializare înregistrându-se la nivelul întreprinderii o scădere a gradului de valorificare al producţiei (cu concretizare în creşterea imobilizărilor în stocuri de producţie fabricată destinata vânzarii). Deşi gradul de satisfacere al cererii a crescut faţă de media anilor anteriori, nivelul mai scăzut, în raport cu prevederile şi cu posibilităţile reale, înregistrat în anul curent reflectă existenţa unor rezerve de ameliorare a procesului de distribuţie şi comercializare.

4. Analiza factorială a cifrei de afaceriÎn diagnosticarea cifrei de afaceri un rol deosebit revine analizei factoriale cu ajutorul căreia se identifică factorii de influenţă specifici sectorului de activitate, contribuţia acestora la modificarea cifrei de afaceri, permiţând formularea măsurilor de remediere şi îmbunătăţire a situaţiei.

M1:

Studiu de cazSe prezintă următoarele informaţii caracteristice vânzarilor realizate de SC ALFA SA:

ProdusCantitate (q) Structura (g)% Preţ - lei / buc.(p) Cifra de afaceri - lei0 1 0 1 0 1 0 1

ABC

1108870

1209560

413326

443521

580500970

650470

1.015

63.80044.00067.900

78.00044.65060.900

268 275 100 100 655 663,65 175.700 183.550

= + 7.850 lei

Cuantificarea influenţelor factorilor :1. influenţa modificării cantităţii vândute

qv = ∑qvi1p0 - ∑qvio pi0 = 275 x 655 – 175.700 = 180.125 – 175.700 = + 4.425 lei

41x 580 + 33 x 500 + 26 x 970p0 = -------------------------------------------------- = 655

6

100

2. influenţa modificării structurii g = ∑qvi1 pi0 - ∑qvi1p0 = 175.300 – 180.125 = - 4.825 lei

3. influenţa modificării preţului de vânzare

p = ∑qvi 1pi1 - ∑qvi1pi0 = 183.550 – 175.300 = + 8.250 lei

Sporirea cifrei de afaceri cu 7.850 lei s-a datorat creşterii cantităţii vândute din produsele A şi B care deţin ponderea principală în totalul portofoliului de produse şi majorării preţurilor la produsele A şi C. Creşterea cantităţii vândute din produsul B, în condiţiile reducerii preţului acestuia, generează o creştere a cifrei de afaceri aferente. Această politică de preţ practicată în cazul produsului B poate fi rezultatul studiilor de marketing efectuate pe piaţa căreia i se adresează această ofertă, fiind posibilă în cazul în care structura cheltuielilor în funcţie de volumul de activitate permite înregistrarea unui profit (costurile fixe scad pe măsura creşterii volumului de activitate, ceea ce, în condiţiile menţinerii şi chiar eficientizării procesului de producţie şi comercializare, generează profit). Modificarea structurii, în sensul majorării ponderii produselor A şi B pentru care se practică preţuri inferioare mediei la nivelul întreprinderii, conduce la scăderea cifrei de afaceri. Indiferent de sensul influenţei structurii, aceasta se consideră ca fiind normală dacă este rezultatul mutaţiilor intervenite la nivelul cererii solvabile.

Qf CA Mf Mf’’ Qf CAM2: CA = Ns = Ns Ns Qf Ns Mf Mf’’ Qf

unde: Mf = valoarea medie a mijloacelor fixe Mf’ = valoarea medie a mijloacelor fixe productive

Qf/ Ns = productivitatea muncii Mf/Ns = gradul de înzestrare tehnică Mf’/Mf = ponderea mijloacelor fixe productive Qf/Mf’ = randamentul mijloacelor fixe productive

CA/Qf = gradul de valorificare a producţiei fabricate

Nr. crt Indicatori

Valori Modificări

prevăzute efective absolute relative (%)

1 Cifra de afaceri 1.685.943 1.735.530 +49.587 2,94

2 Producţia fabricată 1.690.000 1.779.707 +89.707 5,31

3 Numărul mediu de salariati 500 520 +20 4

4 Productivitatea muncii 3.380 3.422,5 +42,5 1,26

5 Gradul de valorificare a producţiei fabricate 0,9976 0,9752 -0,0224 -2.25

6 Valoarea medie a mijloacelor fixe 281.741 286.251 4.510 1,60

7 Valoarea medie a mijloacelor fixe active 211.305 220.413 9.108 4,31

8 Ponderea activelor fixe productive 0,75 0,77 +0,02 2,679 Gradul de înzestrare tehnică 563,48 550,48 -13 -2,3110 Randamentul activelor fixe productive 7,9979 8,0744 +0,0765 0,96

CA = CA1 – CA0 = 1.735.530 – 1.685.943 = + 49.587 lei

7

Cuantificarea influenţelor factorilor :1. influenţa modificării numărului mediu de salariaţi

Qf0 CA0

Ns = ( Ns1 – Ns0 ) = (520 – 500) x 3.380 x 0,9976 = +67.437,76 lei Ns0 Qf0

2. influenţa modificarii productivitatii muncii Qf1 Qf0 CA0

W = Ns1 ( - ) = 520 (3422,5 – 3.380) x 0,9976 = + 22.046,96 leiNs1 Ns0 Of0

din care datorită:

2.1 modificării gradului de înzestrare tehnică Mf Mf1 Mf0 Mf’0 Qf0 CA0

= Ns1( - ) = 520(550,48 – 563,48)x 0,75 x7,9979 x 0,9976 Ns Ns1 Ns0 Mf0 Mf’

0 Of0

= -40.452,03 lei

2.2. modificării ponderii mijloacelor fixe productive Mf’ Mf1 Mf’

1 Mf’0 Qf0 CA0

= Ns1 ( - ) = 520 x 550,48 (0,77–0,75)x 7,9979 x0,9976 Mf Ns1 Mf1 Mf0 Mf’

0 Qf0

= 45.678,02 lei

2.3. modificării randamentului mijloacelor fixe active Qf Mf1 Mf’

1 Qf1 Qf0 CA0

= Ns1 ( - ) =520 x 550,48 x 0,77 (8,0744 – 7,9979) x 0,9976 Mf’ Ns1 Mf1 Mf’

1 Mf’0 Qf0

= + 16.820,97 lei

3. influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate CA Qf1 CA1 CA0

= Ns1 ( - ) = 520 x 3.422,5 (0,9752 – 0,9976 ) = -39.897,72 lei Qf Ns1 Qf1 Qf0

Din analiza factorială a cifrei de afaceri se constată o depăşire a prevederilor în mărime absolută cu 49.587 lei, iar în mărime relativă cu 2,94%, situaţie apreciată favorabil date fiind influenţele cifrei de afaceri asupra profitului şi implicit a destinaţiilor sale: rezervele constituite la nivelul întreprinderii, dividendele . Aceasta se datorează acţiunii factorilor :

1. numărul mediu de salariaţi efectiv a fost superior celui prevăzut cu 20 de salariaţi, respectiv cu 4%, generând o creştere a cifrei de afaceri cu 67.437,76 lei. Deci, factorul extensiv a avut o influenţă determinantă. 2. productivitatea muncii efectivă a fost superioară celei prevazute cu 42,5 lei/salariat, respectiv cu 1,26%, inducând o creştere a cifrei de afaceri cu 22.046,96 lei.

Creşterea productivităţii muncii, ca indicator de eficienţă, s-a datorat devansării ritmuluide creştere a numărului de salariaţi (efort) de către cel al producţiei (efect).

Aprofundând analiza acestui factor direct asupra modificării cifrei de afaceri la nivelul factorilor indirecţi se constată:

2.1. influenţa negativă a reducerii gradului de înzestrare tehnică care a determinat scăderea cifrei de afaceri cu 40.452,03 lei. Aceasta se datorează reducerii mijloacelor fixe pe un salariat de la 563,48 la 550,48 lei, ritmul de creştere a personalului angajat (4%) devansând

8

pe cel de creştere a mijloacelor fixe (1,60%) şi poate fi explicată prin necorelarea politicii de personal cu cea de investiţii .

2.2 influenţa pozitivă a majorării ponderii mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe (a crescut de la 75% la 77%), ceea ce determină creşterea cifrei de afaceri cu 45.678,02 lei. Aceasta se explică prin utilizarea unor echipamente mai fiabile şi, în consecinţă, scăderea perioadei prevăzute de reparaţii, îmbunătăţirea întreţinerii mijloacelor fixe deţinute, etc. 2.3. influenţa pozitivă a randamentului mijloacelor fixe active care a crescut de la7,9979 la 8,0744, inducând creşterea cifrei de afaceri cu + 16.820,97 lei.3. gradul de valorificare efectiv a fost inferior celui previzionat cu 0,0224, respectiv cu 2,25%, generând o scădere a cifrei de afaceri cu 39.897,72 lei. Aceasta se explică prin nerespectarea unei corelaţii fundamentale ICA > IQf, societatea înregistrând un ritm de creştere a producţiei fabricate de 5,31% superior celui de creştere a cifrei de afaceri de 2,94% (producţie pe stoc şi cheltuieli suplimentare), ceea ce are influentă negativă asupra vitezei de recuperare a fondurilor investite, creşterii gradului de înzestrare tehnică (care s-a redus) în vederea intensificării forţei sale productive.

Deci, firma şi-a mărit cota de piaţă, cu eforturi nerecuperate în totalitate.Decizii de reglare a activităţii:– aprofundarea studiului pieţelor, adoptarea deciziilor strategice de creştere a cotei de piaţă şi

a cifrei de afaceri; – scurtarea termenului de recuperare a capitalului investit;– creşterea gradului de înzestrare tehnică;– punerea în funcţiune a utilajelor la termenul prevăzut;– respectarea corelaţiei între creşterea salariaţilor şi cea a mijloacelor fixe;– creşterea productivităţii muncii, ca factor intensiv de creştere a producţiei fabricate şi deci a

cifrei de afaceri;– respectarea corelaţiei ICA > IQf prin reducerea stocului de produse finite.

9