RAPORTUL ANUAL PRIVIND ACTIVITATEA CURTII DE APEL TARGU MURES

AFERENT ANULUI 2006 CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALA A INSTANTEI Curtea de Apel Târgu Mureş având sediul în municipiul Târgu Mureş, str.Justiţiei, nr.1, judeţul Mureş (telefon 0265-263.694, 0265/265.908, 0265/269.363, fax 0265-269.199, email catgmures@just.ro) are în circumscripţia sa, potrivit Legii nr.304/3004 privind organizarea judiciară, două tribunale, respectiv Tribunalul Mureş (cu sediul în municipiul Târgu Mureş, str.Bolyai, nr.30, judeţul Mureş) şi Tribunalul Harghita (cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc, str.Gh.Doja, nr.6, judeţul Harghita), precum şi un tribunal specializat, respectiv Tribunalul Comercial Mureş (cu sediul în municipiul Târgu Mureş, str.Justiţiei, nr.1, judeţul Mureş). Cu referire la structura instanţelor înţelegem să semnalăm o lacună majoră a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară constând în neevidenţierea în anexa 1 a legii a tribunalelor specializate care funcţionează în circumscripţia curţilor de apel. Chiar dacă tribunalele specializate sunt, conform dispoziţiilor art.37 alin.2 din Legea nr.304/2004, instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor, obligativitatea evidenţierii în actul normativ care reglementează organizarea instanţelor se impune pentru a conferi legitimitate instanţei şi în considerarea art.126 alin.1 din Constituţia României, potrivit căruia „justiţia se realizează prin Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe stabilite de lege”.

De asemenea, potrivit art.126 alin.5 din Constituţia României, înfiinţarea instanţelor specializate în anumite materii se realizează prin lege organică, fapt care impunea evidenţierea în anexa 1 şi a instanţelor de această natură. Considerăm că nespecificarea în anexa legii a instanţelor specializate nu asigură pe deplin nici realizarea dreptului garantat de art.21 alin.1 din Constituţia României şi, cu atât mai puţin, corespunde cerinţelor de transparenţă şi accesului liber la justiţie enunţate de Strategia de reformă a sistemului judiciar. Potrivit dispoziţiilor Legii nr.304/2004, în circumscripţia Tribunalului Mureş sunt cuprinse următoarele judecătorii :

• Târgu Mureş • Sighişoara • Reghin • Luduş • Târnăveni • Sângeorgiu de Pădure

Cu referire la Judecătoria Sângeorgiu de Pădure semnalăm faptul că, deşi este evidenţiată în anexa 1 a Legii nr.304/2004, fiind înfiinţată prin Legea nr.92/1992, nu funcţionează, nefiind alocate resursele umane necesare desfăşurării activităţii. In condiţiile în care reglementarea situaţiei acestei instanţe este condiţionată de decizia Consiliului Superior al Magistraturii asupra Studiului privind reorganizarea instanţelor de judecată cu volum mic de activitate, apreciem că urgentarea emiterii unei hotărâri în materie se impune, întrucât întreţinerea clădirii la care s-au finalizat investiţiile în primul trimestru al anului 2003, impune cheltuieli care nu îşi au justificare, construcţia neprezentând utilitate la acest moment. De asemenea, schimbarea destinaţiei clădirii nu este posibilă, întrucât Judecătoria Sângeorgiu de Pădure este prevăzută prin lege ca instanţă în circumscripţia Tribunalului Mureş. Analiza studiului specificat figura pe ordinea de zi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 8 ianuarie 2007, fiind amânată în vederea extinderii evaluării şi asupra celorlalte instanţe cu volum mic de activitate, cât şi pentru reevaluarea posibilităţii de redistribuire a judecătoriilor, fapt care presupune amânarea rezolvării situaţiei Judecătoriei Sângeorgiu de Pădure

2

până la un moment nu doar nedeterminat, ci şi nedeterminabil la acest moment. In circumscripţia Tribunalului Harghita sunt cuprinse următoarele judecătorii :

• Miercurea Ciuc • Odorheiu Secuiesc • Gheorgheni • Topliţa

Analiza comparativă a activităţii instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Târgu Mureş, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, prin prisma tuturor criteriilor care definesc activitatea instanţelor este evidenţiată în anexele 44 – 54. Activitatea judiciară în cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş se derulează pe trei secţii - secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal şi secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie -, respectându-se de asemenea principiul specializării, în cadrul fiecărei secţii fiind asigurată funcţionarea completelor specializate, astfel cum au fost aprobate prin Hotărârile nr.85/6.04.2006 şi respectiv nr.144/16.11.2005 ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Structura Curţii de Apel Târgu Mureş este evidenţiată în anexa 1 reflectând modul de organizare a activităţii instanţei şi repartizarea personalului pe secţii şi respectiv pe departamente, cu precizarea atribuţiilor personalului curţii de apel şi a structurilor de conducere care funcţionează în cadrul instanţei. Anexa 2 evidenţiază atribuţiile stabilite în sarcina judecătorilor, altele decât cele vizând activitatea de judecată, în condiţiile prevăzute de lege şi Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, iar anexa 3 instanţele din circumscripţia a Curţii de Apel Târgu Mureş. CAPITOLUL II. ANALIZA ACTIVITATII INSTANTEI – ASPECTE CANTITATIVE

3

2.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE Analiza activităţii Curţii de Apel Târgu Mureş conturează concluzia scăderii volumului de activitate comparativ cu anul 2005, concluzie care se desprinde din studiul celor două coordonate majore care definesc activitatea instanţei şi anume: numărul cauzelor soluţionate şi numărul cauzelor înregistrate pe rolul acestei instanţe.

A. Cauze soluţionate In ceea ce priveşte numărul cauzelor soluţionate în cursul anului 2006, comparativ cu anul 2005, se evidenţiază o scădere în proporţie de 21,66% (anexa 4), această diminuare fiind consecinţa implicită a scăderii numărului cauzelor înregistrate pe rolul instanţei în cursul aceluiaşi an, determinată de modificările legislative incidente în materia competenţei instanţelor judecătoreşti. In condiţiile în care numărul cauzelor înregistrate pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş s-a diminuat sub raport procentual în cuantum de 18,89 %, consecinţa diminuării numărului total al cauzelor soluţionate cu un procent sensibil egal este firească. Astfel, dacă totalul cauzelor soluţionate în cursul anului 2005 însuma un număr de 6.181 dosare, în anul 2006 numărul cauzelor soluţionate este de 4.842 dosare, soluţionându-se cu 1.339 mai puţine dosare comparativ cu anul anterior, ceea ce presupune un procent de 21,66 % din activitatea instanţei. De altfel, o asemenea diminuare s-a înregistrat numai în cadrul secţiei comerciale şi de contencios administrativ şi fiscal, numărul cauzelor soluţionate în cadrul secţiei civile şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale şi în cadrul secţiei pentru şi pentru cauze cu minori şi de familie înregistrându-se o creştere semnificativă a procentului cauzelor soluţionate. Cu referire la secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, deşi aparent volumul de activitate al secţiei a scăzut cu 1.653 cauze, din care 1.505 cauze în recurs, prin raportare la obiectul cauzelor, volumul de activitate a rămas,

4

practic, acelaşi, în condiţiile în care în cursul anului 2005, din totalul cauzelor soluţionate, 1.848 dosare au avut ca obiect recurs împotriva încheierii judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului şi peste 200 de cauze au avut ca obiect contestaţiile formulate în temeiul Legii nr.189/2000 şi respectiv Legii nr.309/2002 în contradictoriu cu Casa judeţeană de pensii. Dacă în cursul anului 2006 diminuarea numărului dosarelor soluţionate de natura celor specificate mai sus este evidentă, a crescut în mod semnificativ numărul cauzelor soluţionate în materia contenciosului administrativ şi fiscal, cauze privind procedura insolvenţei, de o complexitate majoră. Dinamica dosarelor soluţionate, diferenţiat pe fiecare secţie a Curţii de Apel Târgu Mureş, se prezintă astfel : a. In cadrul secţiei civile şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale (anexa 5), evidenţiem o creştere a cauzelor soluţionate comparativ cu anul 2005 în procent de 20,89 %, soluţionându-se un număr total de 2.378 cauze, comparativ cu 1.967 cauze în anul 2005, înregistrându-se o creştere la acest capitol de 411 dosare. In materia cauzelor înregistrate pe rolul primei instanţe civile se înregistrează un procent de scădere a cauzelor soluţionate de 26,47 %. In domeniul cauzelor soluţionate în apel în materie civilă se înregistrează o scădere într-un procent de 62,07 % comparativ cu anul 2005. Astfel, în anul 2005 s-au soluţionat în această materie un număr de 588 dosare, numărul dosarelor soluţionate în apel în anul 2006 fiind de 223 dosare.

Consecinţa diminuării numărului cauzelor soluţionate la acest indicator este şi scăderea numărului cauzelor înregistrate în apel la această instanţă, în proporţie de 67,48 %. In materie civilă în recurs s-a înregistrat o creştere a numărului cauzelor soluţionate cu 785 dosare, fiind soluţionate un număr de 2.130 dosare, comparativ cu anul 2005, când au fost soluţionate în această materie un număr de 1.345 dosare, ceea ce reprezintă un procent de creştere de 58,36 %.

5

b. In cadrul secţiei comerciale, de contencios administrativ şi fiscal s-a înregistrat o scădere a numărului cauzelor soluţionate în anul 2006, comparativ cu anul 2005, care se reflectă într-un procent de 56,13 %, în anul 2006 fiind soluţionate un număr de 1.399 dosare comparativ cu 3.189 cauze în anul 2005, diferenţa reprezentând un volum de 1.790 dosare (anexa 6). Structura cauzelor soluţionate în cadrul secţiei comerciale, de contencios administrativ şi fiscal, diferenţiat în raport de natura acestora, evidenţiază o scădere a cauzelor soluţionate în primă instanţă de 145 dosare comparativ cu anul 2005, ceea ce reprezintă un procent de scădere de 45,74 %. Cauzele soluţionate în cadrul secţiei comerciale, de contencios administrativ şi fiscal ca instanţă de apel au crescut în procent de 4,87 %, fiind soluţionate un număr total de 86 dosare, cu 4 dosare mai mult comparativ cu anul 2005, când au fost soluţionate în această materie 82 dosare. In recurs, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a soluţionat un număr de 1.141 dosare, cu 1.649 dosare mai puţin decât în anul 2005, când au fost soluţionate în această materie 2.790 dosare, diminuarea reflectându-se procentual într-un coeficient de 59,10 %. c. In cadrul secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi de familie, sub aspectul cauzelor soluţionate, s-a înregistrat un procent general de creştere comparativ cu anul 2005 de 3,90 %, evidenţiat în anexa 7, structura cauzelor soluţionate în comparaţie cu anul anterior fiind evidenţiată în aceiaşi anexă. General, la această secţie s-au soluţionat un număr de 1.065 dosare în anul 2006, cu 40 dosare mai mult decât în anul 2005, când numărul cauzelor soluţionate a fost de 1.025 dosare. Evidenţiem faptul că în cursul anului 2005 s-a înregistrat şi o scădere a numărului cauzelor înregistrate în această materie, comparativ cu anul anterior, în procent de 3,13 %. Din totalul menţionat de cauze soluţionate la această secţie, se evidenţiază o diminuare a cauzelor de primă instanţă în procent de 31,91 % comparativ cu anul 2005, fiind soluţionate un număr de 32 dosare, comparativ cu 47 dosare anul anterior, diferenţa reprezentându-o 15 dosare. In cadrul acestei secţii, numărul cauzelor soluţionate în apel a scăzut în procent de 10,20 % fiind soluţionate 176 dosare, comparativ cu 196 dosare în anul 2005.

6

Cauzele soluţionate în recurs în aceeaşi materie în anul 2006 însumează 857 dosare, comparativ cu 782 dosare în anul 2005 (diferenţa fiind de 75 dosare), creştere exprimată într-un procent de 9,59 %. Structura secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi de familie este compusă dintr-un număr de 6 judecători, respectiv

Floarea Grosu Viorica Odobleja Mihaela-Ramona Creţu Floare Găzdac Daniel Ursulescu Ioan Gârbuleţ,

cu precizarea că începând cu data de 1 august 2006, domnul judecător Ioan Gârbuleţ a fost detaşat la Ministerul Justiţiei. Numărul mediu al cauzelor soluţionate în raport de numărul judecătorilor care funcţionează în cadrul secţiei este de 213 dosare, înregistrându-se o creştere semnificativă în raport cu anul 2005, determinată şi de împrejurarea că, începând cu data de 1 august 2006, unul dintre judecătorii secţiei penale a fost detaşat la Ministerul Justiţiei. In cadrul acestei secţii funcţionează în prezent un număr de 5 judecători Structura secţiei civile şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale este compusă dintr-un număr de 10 judecători, respectiv

Petru Uzun Simona Mureşan Georgeta Oltean Tănase Dumitru Gabriela Gheorghiu Aurora Velţan Slavonia Boguş Szatmari Ilona Cornelia Dima Marcela Petricu-Iuja,

7

cu precizarea că doamna judecător Cornelia Dima a fost detaşată la Ministerul Justiţiei începând cu data de 1 august 2006, dată de la care doamna judecător Marcela Petricu-Iuja a fost promovată la Curtea de Apel Târgu Mureş. De asemenea, doamna judecător Slavonia Boguş a funcţionat în cursul anului 2006 în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2006. Numărul mediu al cauzelor soluţionate în raport de numărul judecătorilor care au funcţionat efectiv în cadrul secţiei este de 264,22 dosare, luând în considerare faptul că la momentul actual, funcţionează în cadrul acestei secţii un număr de 9 judecători. Structura secţiei comerciale, de contencios administrativ şi fiscal este compusă dintr-un număr de 7 judecători, respectiv

Rodica Micu Nicolae Ionaş Artenie Cordoş Horaţius Dumbravă Mihaela Liţu Adela Vintilă Zoiţa Milăşan,

Funcţionând efectiv un număr de 6 judecători, în condiţiile în care în cursul anului 2006, doamna judecător Adela Vintilă nu a funcţionat în cadrul instanţei, fiind detaşată la Ministerul Justiţiei începând cu data de 17 octombrie 2005. Numărul mediu al cauzelor soluţionate în raport de numărul judecătorilor care au funcţionat efectiv în cadrul secţiei în anul 2006 este de 233 dosare. Procedând la o analiză comparativă a cauzelor soluţionate la nivelul celor trei secţii, volumul de activitate pe judecător, în raport de numărul judecătorilor care funcţionează la fiecare secţie, se prezintă astfel :

Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie,

precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale – numărul mediu al cauzelor soluţionate pe judecător este de 264,22 dosare

Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie – numărul mediu al cauzelor soluţionate pe judecător este de 213 dosare.

8

Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal – numărul mediu al cauzelor soluţionate pe judecător este de 233 dosare

Se impune a se observa că atât la momentul constituirii secţiilor cât şi al formulării propunerilor pentru înfiinţarea completelor specializate s-a avut în vedere necesitatea asigurării unei încărcături echilibrate pentru fiecare dintre secţiile curţii de apel, volumul mediu de încărcătură pe judecător, sub aspectul cauzelor soluţionate, fiind sensibil egal. B. Cauze înregistrate Cauzele înregistrate pe rolul acestei instanţe în anul 2006 evidenţiază o scădere a volumului de activitate al instanţei la acest indicator cu un procent de 18,89% (exprimat grafic în anexa 8). Astfel, în anul 2005 s-au înregistrat un număr de 6.008 dosare, iar în anul 2006 – 4.873 dosare, respectiv cu 1.135 mai puţine cauze, ceea ce reprezintă un procent de 18,89 % din activitatea instanţei. Dinamica dosarelor înregistrate pe rolul instanţei este diferenţiată în raport de natura cauzelor, fiind evident consecinţa modificărilor legislative intervenite, modificări reflectate în mod direct asupra dosarelor înregistrate la nivelul fiecărei instanţe. Structura comparativă pe materii evidenţiază o creştere a cauzelor înregistrate în materie civilă şi anume de 30,54 %, în cadrul acestei secţii înregistrându-se o creştere exclusiv în cauzele înregistrate în recurs, la care coeficientul de creştere este de 65,36 %. Astfel, anexa 9 prezintă situaţia comparativă a cauzelor înregistrate în materie civilă, în raport de natura cauzelor : Procentul general de creştere a cauzelor înregistrate în această materie este de 30,54 %, fiind înregistrate în anul 2006, 2.355 dosare, cu 551 dosare mai mult decât în anul 2005, când numărul cauzelor era de 1.804 dosare.

în primă instanţă, în cadrul secţiei civile, numărul cauzelor înregistrate, comparativ cu anul 2005, a scăzut cu 10 dosare, reprezentând un procent de 30,30 %.

9

în apel, la aceeaşi secţie, volumul cauzelor înregistrate a scăzut în procent de 67,48 %, fiind înregistrat un volum total de 146 dosare, cu 303 cauze mai puţin decât în anul 2005, când numărul cauzelor înregistrate în această materie era de 449 dosare.

în recurs, s-a înregistrat în cadrul acestei secţii o creştere a numărului cauzelor înregistrate cu un procent de 65,36 %, fiind înregistrate un total de 2.186 dosare, cu 864 cauze mai mult comparativ cu anul anterior.

In cadrul secţiei comerciale, de contencios administrativ şi fiscal asistăm la o scădere a numărului cauzelor înregistrate în procent de 52,48 % (anexa 10). Astfel, în anul 2006 au fost înregistrate un total de 1.497 dosare, cu 1.653 dosare mai puţin decât în anul 2005 (când au fost înregistrate 3.150 dosare).

dosarele înregistrate în primă instanţă la această secţie evidenţiază o scădere comparativ cu anul anterior de 52,41 %, fiind înregistrate un număr total de 138 dosare, cu 152 dosare mai puţin decât în anul 2005.

în apel, în aceeaşi materie, s-a înregistrat o creştere a numărului dosarelor înregistrate cu 4,82 %, fiind înregistrate 87 dosare, cu 4 dosare mai mult decât în anul 2005.

în recurs s-a înregistrat o scădere a volumului de activitate a acestei secţii în procent de 54,20 %, numărul total al cauzelor înregistrate în această materie fiind de 1.272 dosare, cu 1.505 mai puţine dosare decât în anul anterior.

In cadrul secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi de familie se evidenţiază, de asemenea, o scădere a numărului cauzelor înregistrate de 3,13 %, fiind înregistrate 1.021 dosare, cu 33 dosare mai puţin decât în anul 2005, când numărul dosarelor înregistrate era de 1.054 dosare (anexa 11). Structura pe materii la această secţie a cauzelor înregistrate (prezentată în aceeaşi anexă) demonstrează o scădere a cauzelor înregistrate în primă instanţă de 51,85 %, fiind înregistrate 26 dosare, cu 28 dosare mai puţin decât în anul anterior.

în apel, asistăm la o scădere a numărului cauzelor înregistrate în procent de 20,49 %, ceea ce reprezintă o

10

diminuare cu 42 cauze, fiind înregistrat un număr total de 163 cauze în apel.

în recurs, la aceeaşi secţie, se evidenţiază o creştere a numărului cauzelor înregistrate cu 37 dosare, reprezentând un procent de 4,65 %, fiind înregistrate un număr total de 832 cauze în recurs.

Analiza volumului de activitate, diferenţiat pe cele trei secţii, sub aspectul cauzelor înregistrate în cursul anului 2006 evidenţiază o încărcătură pe judecător (excluzând stocul de dosare preexistent din anul anterior), care se prezintă astfel :

Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale de minori şi familie – 261,66 dosare de soluţionat/judecător

Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal – 249,5 dosare de soluţionat/judecător

Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie – 204 dosare de soluţionat/judecător

C. Stocul de dosare existent la sfârşitul anului (pe materii) şi tendinţele înregistrate în raport cu anul precedent. Potrivit evidenţelor statistice, stocul de dosare existent la finele anului 2006 însumează un număr total de 730 dosare, comparativ cu 699 dosare, existente la finele anului 2005, ceea ce semnifică o creştere a stocului existent comparativ cu anul anterior în procent de 4,43 % (anexa 12), cu precizarea că o asemenea creştere nu este generală, fiind diferenţiată pe secţii, în condiţiile în care o asemenea creştere a stocului este înregistrată exclusiv la secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, la secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale de minori şi familie şi la secţia penală şi pentru cauze cu minori şi familie fiind evidenţiată o diminuare considerabilă. Cu referire la situaţia stocului de dosare rămase nesoluţionate la finele anului 2006 în cadrul secţiei comerciale şi

11

de contencios administrativ şi fiscal se impun a fi formulate însă câteva precizări. Astfel, o creştere a stocului de dosare s-a înregistrat, comparativ cu anul anterior, doar în materia cauzelor de recurs, crescând de la 208 dosare la 306 dosare, respectiv cu un număr de 98 dosare, în timp ce în primă instanţă stocul de dosare a scăzut cu 34 de cauze, iar în apel s-a înregistrat o creştere cu 1 dosar. Creşterea stocului de dosare la această secţie a fost determinată de faptul că începând cu data de 7 decembrie 2006 s-au înregistrat până la finele anului un număr de 202 dosare, reprezentând 2/3 din totalul dosarelor aflate în stoc, fiind imposibilă soluţionarea acestora în condiţiile în care nu se realiza procedura de citare cu părţile până la finele anului 2006. Situaţia defalcată pe cele trei secţii care funcţionează în cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş a stocului de dosare este prezentată în anexele 13, 14, 15. Raportând stocul existent la finele anului 2006 la numărul total al cauzelor de soluţionat în cuprinsul aceluiaşi an, dosarele nesoluţionate reprezintă 13,466 % din totalul cauzelor de soluţionat (5.421 cauze), comparativ cu stocul existent la finele anului 2005, care evidenţiază că dosarele nesoluţionate, respectiv existente în stoc, reprezentau 16,23% din totalul cauzelor de soluţionat (anexa 16). 2.2. OPERATIVITATEA LA NIVELUL INSTANTEI In cursul anului 2006, s-a înregistrat la Curtea de Apel Târgu Mureş, în raport de numărul cauzelor înregistrate, respectiv 4.873 dosare şi stocul de dosare preexistent din anul anterior, un procent general de operativitate de 89,32 %, ceea ce comparativ cu anul 2005 presupune o scădere a indicelui de operativitate pe instanţă cu 4,74 %. Anexa 17 evidenţiază faptul că scăderea indicelui de operativitate, comparativ cu anul precedent, s-a înregistrat la secţia comercială în procent de 12,33 % şi la secţia civilă în procent de 2,21 %, la secţia penală evidenţiindu-se o creştere a procentului de operativitate de 4,01 %.

12

a. In cadrul secţiei civile şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale s-a înregistrat în cursul anului 2006 un procent general de operativitate de 90,32 %, în scădere cu un procent de 2,21 % comparativ cu anul 2005, când s-a înregistrat, la aceiaşi categorie, un procent general de operativitate de 92,52 % (anexa 18). In cuprinsul aceleiaşi anexe este evidenţiat indicele de operativitate la această secţie, diferenţiat pe categorii de cauze, prezentarea fiind, de asemenea, comparativă cu anul 2005. In materia cauzelor de primă instanţă în cadrul acestei secţii, procentul de operativitate este de 100 %, evidenţiindu-se o creştere a operativităţii la această categorie, raportat cu anul anterior, reflectată într-un procent de 2,86 %. In apel la această secţie s-a înregistrat o scădere a operativităţii de 7,98 %, procentul de operativitate fiind de 94,08 %. In recurs, în materie civilă, s-a înregistrat o scădere a procentului de operativitate de la 91,43 % la 90,68 %, ceea ce procentual reprezintă un coeficient de 0,76 %. b. La secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal s-a înregistrat o scădere a procentului general de operativitate, comparativ cu anul 2005, cu 12,33 % (anexa 19). In anul 2005, la nivelul secţiei comerciale şi contencios administrativ s-a înregistrat un procent general de operativitate de 95,85 %, în cursul anului 2006 procentul general de operativitate pe secţie a fost de 83,52 %. In materia cauzelor de primă instanţă, la această secţie s-a înregistrat o creştere a operativităţii în procent de 1,17 %, fiind înregistrat un procent general de operativitate în această materie de 87,31 %. In apel, procentul de operativitate a scăzut comparativ cu anul 2005 în procent de 0,93 %, fiind înregistrat un procent general de operativitate de 81,90 %. In recurs, s-a înregistrat în cadrul acestei secţii un procent general de operativitate de 83,10 %, în scădere faţă de anul anterior, care poate fi exprimată procentual într-un coeficient de 14,45 %. Argumentele care justifică diminuarea procentului de operativitate în cadrul secţiei comerciale şi de contencios

13

administrativ şi fiscal se desprind din analiza procentului de operativitate, diferenţiat în raport de natura cauzelor, care evidenţiază o scădere procentuală semnificativă exclusiv în cauzele de recurs, explicată de faptul că prin sesizarea Curţii de Apel Târgu Mureş cu un număr de 202 dosare de această natură ulterior datei de 7 decembrie 2006 era imposibilă soluţionarea acestor dosare în cursul anului 2006. In condiţiile în care procentul de operativitate la cauzele de primă instanţă în această materie a crescut în procent de 1,17 %, iar diminuarea procentului de operativitate pentru cauzele din apel este de doar 0,93 %, efortul judecătorilor care funcţionează în cadrul acestei secţii s-a menţinut constant comparativ cu anul anterior, cu atât mai mult cu cât s-a înregistrat o diminuare a numărului judecătorilor care funcţionează în cadrul acestei secţii, prin detaşarea pe întreg parcursul anului 2006 a unui judecător în cadrul Ministerului Justiţiei. c. In cadrul secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi de familie, procentul general de operativitate de 95,69 %, în creştere comparativ cu anul 2005, când procentul era de 91,68 %, creşterea reprezentând aşadar procentual 4,01 % (anexa 20). Pe categorii de cauze, indicele de operativitate în cadrul acestei secţii se prezintă astfel: In primă instanţă s-a înregistrat un procent de operativitate de 86,49 %, cu 5,45 % mai mare decât cel înregistrat în anul 2005, care era de 81,03 %. In apel, indicele de operativitate la această secţie este de 93,12 %, cu 4,83 % mai mare decât în anul 2005, când procentul de operativitate era de 88,29 %. In recurs indicele de operativitate al secţiei este de 96,62 %, în creştere comparativ cu anul 2005, reprezentând procentual 3,30 %. Analiza datelor comparative pe cele trei secţii demonstrează înregistrarea celui mai mare procent de operativitate, respectiv 95,69 %, în cadrul secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi de familie. Anexa 21 evidenţiază situaţia privind operativitatea pe secţii, incluzând diferenţiat stocul pe categorii de cauze, atât cel preluat din anul anterior cât şi existent la finele anului 2006 şi, în acelaşi timp, numărul cauzelor suspendate la data de 31 decembrie 2006.

14

2.3. INCARCATURA/JUDECATOR Anexa 22 prezintă volumul de activitate, respectiv încărcătura pe judecător, raportat la numărul cauzelor rulate, evidenţierea fiind realizată în ordine descrescătoare, pe categorii de cauze, în aceeaşi anexă fiind evidenţiate şi numărul şedinţelor de judecată la care a participat fiecare judecător şi respectiv numărul şedinţelor de judecată conduse. Facem precizarea că în cursul anului 2006 şi-a încetat activitatea, prin pensionare, domnul judecător Aurel Fărcaş, începând cu data de 1 februarie 2006, doamna judecător Slavonia Boguş şi-a reluat activitatea începând cu data de 1 septembrie 2006, iar doamna judecător Marcela Petricu-Iuja a fost promovată la Curtea de Apel Târgu Mureş de la Tribunalul Mureş începând cu data de 1 august 2006. De asemenea, domnii judecătorii Cornelia Dima şi Ioan Gârbuleţ au fost detaşaţi la Ministerul Justiţiei începând cu data de 1 august 2006, iar doamna judecător Adela Vintilă a fost detaşată, pe tot parcursul anului 2006, la Ministerul Justiţiei. Anexa 23 cuprinde evidenţierea hotărârilor pronunţate de fiecare judecător, pe categorii de cauze, cel mai mare număr de hotărâri pronunţate de un judecător din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş fiind de 994 hotărâri. Anexa 24 cuprinde situaţia redactării hotărârilor, diferenţiat pe fiecare judecător, numărul maxim de hotărâri redactate de un magistrat din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş fiind de 335 hotărâri. 2.4. VULNERABILITATI IDENTIFICATE PRIVIND ACTIVITATEA INSTANTEI. MASURI DE REMEDIERE PRECONIZATE 1. Un prim aspect care se impune a fi evidenţiat ca reprezentând o vulnerabilitate cu consecinţe negative asupra aspectelor cantitative ale activităţii instanţelor vizează faptul că volumul de activitate al instanţei şi respectiv al judecătorilor nu se rezumă la aspectele evidenţiate mai sus, judecătorii îndeplinind o multitudine de alte atribuţii care nu presupun o activitate de judecată.

15

Evidenţiem faptul că pe lângă atribuţiile specificate în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, s-a înregistrat o creştere semnificativă a atribuţiilor judecătorilor, altele decât cele privind activitatea de judecată, atât prin acte normative speciale (exemplificăm în acest sens Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi H.G. nr.1058/2005 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei drepturilor copilului, Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal) cât şi prin diferite regulamente elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii. Cu titlu exemplificativ, menţionăm Regulamentul privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului pentru definitivarea în funcţie sau promovarea personalului auxiliar de specialitate, care impune constituirea comisiei de concurs şi respectiv de contestaţii dintr-un număr de 2 şi 3 judecători, Regulamentul privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru recrutarea grefierilor-arhivari, a registratorilor şi a personalului conex, care instituie o componenţă similară a comisiilor, obligativitatea stabilirii în sarcina unui judecător a atribuţiilor privind monitorizarea aplicării legislaţiei privind protecţia datelor personale, stabilirea unor atribuţii şi responsabilităţi pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei drepturilor copilului, atribuţii stabilite în condiţiile prevăzute de art.35 alin.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin H.G. nr.123/2002. Cumulând şi restul atribuţiilor instituite în sarcina judecătorilor în materia analizării practicii instanţelor de control judiciar, în domeniul organizării activităţii de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, în materia organizării activităţii de formare profesională continuă, în materia efectuării anumitor acte dintre cele date în competenţa Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în materia coordonării activităţii de repartizare aleatorie a cauzelor, în materia coordonării şi controlului biroului executări penale, apreciem că aproximativ 30% din activitatea judecătorilor vizează activităţi care exced sferei atribuţiilor de judecată.

16

Apreciem că se justifică reconfigurarea atribuţiilor stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti în sensul deplasării responsabilităţilor stabilite în sarcina judecătorilor, altele decât cele vizând activitatea de judecată, în sarcina personalului auxiliar de specialitate cu studii superioare, neexistând nici o justificare a instituirii condiţiei vizând studii superioare juridice în sarcina personalului auxiliar de specialitate în măsura în care responsabilităţile sunt limitate de atribuţii care sunt exercitate de personalul care nu are asemenea studii. In această idee este nejustificată modificarea dispoziţiilor art.54 alin.1 lit.e din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti vizând prerogativele grefierului de şedinţă, obligativitatea avizării datelor statistice în colegiul de conducere al instanţei, fapt care presupune un efort suplimentar şi nejustificat pentru 7 judecători ai instanţei, în condiţiile în care responsabilitatea trebuie să-i revină grefierului-statistician care efectuează efectiv operaţiunile de înregistrare. In acelaşi timp, o parte esenţială a atribuţiilor stabilite în sarcina judecătorilor prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti pot fi preluate de grefierul-documentarist, grefierului şef secţie sau grefierii cu studii superioare, impunându-se, în accepţiunea noastră, responsabilizarea personalului auxiliar de specialitate în condiţiile în care cadrul legislativ actual exclude în proporţie de 90% o asemenea responsabilizare, toate actele întocmite de grefieri fiind vizate de judecători. Considerăm că modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti în direcţia evidenţiată mai sus se va reflecta şi în creşterea calităţii actului de justiţie prin întărirea rolului personalului auxiliar de specialitate în realizarea acestuia, prin impunerea unor standarde de performanţă ridicate şi implicit prin degrevarea judecătorilor de alte atribuţii decât cele vizând activitatea de judecată. II. Un alt element de vulnerabilitate, cu consecinţe directe asupra volumului de activitate al instanţei, rezidă în neadaptarea programului ECRIS, utilizat la nivelul instanţelor, cerinţelor impuse de modificările legislative, fapt care presupune un efort suplimentar atât pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor cât şi pentru judecători. Exemplificăm în acest sens inexistenţa registrelor corespunzătoare în format electronic pentru evidenţierea actelor

17

de procedură şi măsurilor dispuse în condiţiile prevăzute de Legea nr.85/2006 şi inexistenţa unei aplicaţii în cadrul acestui program care să faciliteze efectuarea procedurilor prin Buletinul insolvenţei, conform cerinţelor enunţate în acelaşi act normativ. Cu referire la acest aspect, am procedat la sesizarea în mod constant a Direcţiei de exploatare a tehnologiei informatice din cadrul Ministerului Justiţiei, solicitând modificările impuse de dispoziţiile legale incidente, comunicându-ni-se faptul că procedura elaborării aplicaţiei este în curs de realizare. Apreciem că modificarea aplicaţiei se justifică a fi realizată până la momentul intrării în vigoare a unui act normativ pentru a se asigura pe deplin scopul urmărit prin implementarea acestui program şi a evita situaţiile în care se rezolvă conjunctural aspecte care nu sunt evidenţiate în aplicaţia utilizată la nivelul instanţelor. In acelaşi timp, în mod constant am solicitat perfectarea aplicaţiei de o manieră care să permită selectarea tuturor elementelor care justifică întocmirea unor situaţii, atât de către Consiliul Superior al Magistraturii cât şi de Ministerul Justiţiei în scopul evitării unui efort suplimentar din partea personalului instanţelor pentru selectarea unor date manual, prin analiza dosarelor existente în arhivele instanţelor. De asemenea, utilizarea aplicaţiei trebuie să permită întocmirea unor lucrări de sinteză de către aparatul tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii şi respectiv al Ministerului Justiţiei în mod direct, prin preluarea acestora de la instanţe, fără a fi necesară întocmirea prealabilă a acestor situaţii la nivelul fiecărei instanţe, centralizarea la nivelul curţilor de apel şi comunicarea unor materiale gata finalizate, care presupun un efort major pentru judecători şi alocarea în mod nejustificat a timpului afectat studiului individual, redactării hotărârilor unui scop care nu intră în sfera atribuţiilor judecătorilor care funcţionează la nivelul instanţelor. III. Consecinţe directe în sensul unei vulnerabilităţi identificate în activitatea instanţelor o are centralizarea în mod excesiv a atribuţiilor vizând înfiinţarea completelor specializate, care funcţionează la nivelul instanţelor, prin stabilirea prerogativului exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii în materie, cu consecinţa cerinţei emiterii unei hotărâri de avizare în acest sens. In raport de dinamica dosarelor înregistrate, diferenţiat pe materii, care înregistrează o permanentă fluctuaţie, apreciem că

18

se justifică, de principiu, avizarea constituirii unor asemenea complete, fără limitarea sau modificarea numărului completelor propuse de fiecare instanţă. Exemplificăm în acest sens Hotărârea nr.85/6.04.2006 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a limitat numărul completelor propuse prin hotărârea colegiului de conducere în materie de corupţie şi de contencios administrativ şi fiscal la 3 complete, fără a se avea în vedere faptul că în această materie, curţile de apel soluţionează cauze atât în primă instanţă cât şi ca instanţă de recurs (şi respectiv şi apel în materie penală), fapt care excludea posibilitatea respectării principiului repartizării aleatorii a cauzelor, întrucât permitea posibilitatea înfiinţării doar a unui singur complet pe fiecare grad de jurisdicţie. Facem precizarea că observaţiile noastre la această măsură au fost transmise Consiliului Superior al Magistraturii, iar la nivelul instanţei s-au impus măsuri de natură a asigura atât aplicarea hotărârii specificate dar şi respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor. Considerăm că se justifică a se asigura o mai mare autonomie la nivelul instanţelor în condiţiile în care măsuri care vizează organizarea instanţelor sunt supuse cenzurii colegiului de conducere al acestora, tocmai în ideea de a valorifica principiul conducerii colegiale şi a conferi acestui organism capacităţi decizionale efective, nu doar formale. De asemenea, o descentralizare a prerogativelor privind organizarea activităţii judiciare, prin prisma aspectului relevat mai sus, ar permite Consiliului Superior al Magistraturii luarea deciziilor cu celeritate în acele materii care exced sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti şi care vizează organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar în ansamblu. Centralizarea excesivă şi nejustificată a unor prerogative care vizează activitatea fiecărei instanţe de judecată exclusiv în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii creează încetinirea procesului decizional şi imposibilitatea luării măsurilor la momentul intervenirii unei situaţii specifice cu consecinţe directe şi negative asupra activităţii fiecărei instanţe. Menţionăm în ideea enunţată mai sus situaţia incidentă la Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în

19

cursul anului 2006, evidenţiată în cuprinsul raportului întocmit de Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, constând în aceea că prin hotărâre a colegiului de conducere, în perioada mai – iunie 2006, a fost avizată fixarea unui număr de şase şedinţe de judecată suplimentar în raport de planificarea iniţială pentru soluţionarea unui număr de 292 litigii de asigurări sociale intrate pe rolul instanţei la un singur moment şi având acelaşi obiect, respectiv cereri formulate de angajaţii I.P.J. Harghita pentru restituirea contribuţiei de asigurări de sănătate. Măsura a fost impusă de natura cauzelor, respectiv litigii de muncă şi asigurări sociale, precum şi de împrejurarea că prin repartizarea pe completele deja existente se realiza o supraîncărcare a şedinţelor de judecată programate iniţial, iar primele termene la care era posibilă repartizarea prin programul informatizat erau cele aferente lunilor noiembrie – decembrie 2006. Facem precizarea că în cuprinsul raportului de control nu se face nici o apreciere cu privire la justeţea unei asemenea măsuri, fiind enunţată doar exemplificativ, fapt care conferă un caracter ambiguu unei asemenea observaţii, neclarificând în acelaşi timp modalităţile în care devine posibilă o măsură de această natură. IV. Un alt element de vulnerabilitate constă în centralizarea excesivă a atribuţiilor privind dinamica personalului auxiliar de specialitate la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Târgu Mureş, în condiţiile în care până la momentul intrării în vigoare a legii privind salarizarea personalului auxiliar de specialitate, în speţă 30 ianuarie 2007, organizarea concursului pentru ocuparea posturilor de personal auxiliar de specialitate, cu anumite excepţii, constituia prerogativul Consiliului Superior al Magistraturii. Imposibilitatea decurgând din dispoziţiile legale vizând transferarea posturilor vacante de personal auxiliar de specialitate între instanţe, prin decizia preşedintelui curţii de apel, fiind necesare două verigi intermediare, respectiv Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, constituie de asemenea un element care încetineşte posibilitatea luării de urgenţă a măsurilor necesare în vederea asigurării unei repartizări echitabile a atribuţiilor în cadrul acestei categorii profesionale cu referire la toate instanţele.

20

CAPITOLUL III. ANALIZA CALITATIVA A ACTIVITATII INSTANTEI 3.1. EFECTELE MODIFICARILOR LEGISLATIVE SURVENITE IN CURSUL ANULUI ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI O observaţie cu caracter general asupra acestui subiect rezidă în faptul că percepţia negativă a justiţiabilului prin prisma modificărilor legislative succesive, cu precădere în materia dispoziţiilor vizând competenţa instanţelor judecătoreşti, se repercutează în mod cu totul nejustificat asupra instanţelor judecătoreşti. Imposibilitatea realizării şi respectiv valorificării drepturilor subiective a căror recunoaştere se solicită în instanţă, determinate de modificări succesive într-un interval extrem de redus a dispoziţiilor privind competenţa materială a instanţelor creează consecinţe defavorabile asupra imaginii justiţiei, deşi situaţiile de această natură nu sunt imputabile instanţelor judecătoreşti. Este suficient să facem referire doar exemplificativ la dispoziţiile Legii nr.219/2005, care şi-au făcut simţite efectele în cursul anului 2006, cu consecinţa trimiterii dosarelor de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea recursurilor la curţile de apel, dispoziţii care au întârziat excesiv finalizarea raporturilor juridice deduse judecăţii. In acest context, percepţia negativă a justiţiabililor a fost determinată atât de imposibilitatea obiectivă de soluţionare a cauzelor într-un termen rezonabil cât şi de faptul că recursurile au fost soluţionate de aceiaşi instanţă care a judecat cauza în apel, neoferindu-se în această modalitate garanţiile conferite de dispoziţiile art.6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Nu în ultimul rând, aceste modificări legislative, nefundamentate de un studiu de perspectivă asupra implicaţiilor pe care le au asupra activităţii instanţelor de judecată, creează disfuncţionalităţi în activitatea acestora şi conturează imaginea unui sistem legislativ incoerent, ambiguu şi chiar cu dispoziţii inaplicabile pentru care este antrenată responsabilizarea sistemului judiciar în condiţiile în care nu există o preocupare

21

necesară pentru analiza mecanismului în care se creează consecinţele nefavorabile asupra finalizării actului de justiţie. Incălcarea evidentă a normelor de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative, dispoziţiile contradictorii din cuprinsul aceluiaşi act normativ (spre exemplu Legea nr.356/2006 privind modificarea Codului de procedură penală cu referire la căile de atac, incompatibilităţi), caracterul ambiguu al reglementărilor generează o multitudine de situaţii de practică judiciară neunitară, cu consecinţe evidente asupra percepţiei privind calitatea actului de justiţie. Facem precizarea că observaţiile la modificările legislative intervenite şi consecinţele asupra realizării actului de justiţie au fost transmise Consiliului Superior al Magistraturii în cursul anului 2006 de Curtea de Apel Târgu Mureş, considerent în raport de care apreciem că nu se mai justifică reiterarea acestora, cu atât mai mult cu cât nu s-a remarcat o eficienţă a unei asemenea comunicări, nefiind reflectată în formularea unor propuneri legislative sau, cel puţin, a unui punct de vedere în raport de observaţiile pe care le-am transmis. Este adevărat că preocuparea Consiliului Superior al Magistraturii, remarcată în cursul anului 2007, în materia practicii judiciare neunitare, prin convocarea preşedinţilor de secţii, este meritorie, însă considerăm că este ineficientă atâta timp cât nu există o preocupare pentru crearea unui cadru legislativ coerent, explicit, lipsit de ambiguitate şi, în acelaşi timp, previzibil. Inexistenţa unui studiu de perspectivă asupra implicaţiilor pe care modificările legislative le au asupra sistemului judiciar a creat disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor, nefiind asigurate resursele de personal sau logistice pentru anumite noi situaţii reglementate de lege. Exemplificăm în acest sens Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate. Abordarea acestui aspect se impune a fi realizată, în accepţiunea noastră, şi diferenţiat pe fiecare secţie a instanţei, analiza fiind realizată de preşedinţii secţiilor. Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale (analiză realizată de preşedintele secţiei, judecător Simona Mureşan)

22

„Îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, ca obiect al Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, presupune printre altele şi realizarea unui cadru legislativ coerent care să asigure aplicarea unitară a legislaţiei în vigoare. În materia dreptului procesual civil, în cursul anului 2006, prin Legea nr. 459/2006, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 994 din 13 decembrie 2006, s-au adus modificări şi completări Codului de procedură civilă. Aceste modificări şi completări au vizat în special dispoziţiile din Cartea V a Codului de procedură civilă intitulată „Despre executarea silită”. Întrucât competenţa de soluţionare în primă instanţă a litigiilor în privinţa cărora sunt incidente dispoziţiile din materia executării silite revine de regulă judecătoriei, iar o mare parte din hotărârile pronunţate sunt supuse doar recursului la tribunal, activitatea secţiei civile a Curţii de Apel Târgu-Mureş nu a fost influenţată în cursul anului 2006 de modificările şi completările aduse prin legea menţionată. În schimb în cursul anului 2006 s-au făcut simţite efectele unor legi adoptate în anul anterior şi în primul rând ale Legii nr. 219/2005, prin care, de asemenea, s-au adus modificări Codului de procedură civilă. Prin modificările aduse de această lege în privinţa competenţei materiale a instanţelor s-a revenit la situaţia de dinaintea adoptării OUG nr. 58/2003, tribunalele fiind competente să judece toate apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă. Totodată, curţile de apel au în competenţă judecarea apelurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă şi a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel. Prin art. II din Legea nr. 219/2005 s-au stabilit reguli de aplicare a legii în timp prin care s-a derogat parţial de la principiul clasic potrivit căruia, în cazul apariţiei unei legi care modifică normele privitoare la competenţă, instanţa legal investită potrivit legii vechi rămâne competentă să judece litigiul. Astfel, prin art. II din legea menţionată s-a prevăzut că recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrării în vigoare şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel. În acest context, recursurile declarate împotriva hotărârilor prin care curtea de apel a soluţionat apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de judecătorii au fost

23

trimise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre soluţionare la curtea de apel. De asemenea, în temeiul aceloraşi prevederi legale s-au înaintat spre soluţionare la curtea de apel şi recursurile declarate împotriva hotărârilor prin care curtea de apel a soluţionat apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale şi în care valoarea obiectului litigiului nu depăşea suma de 5.000.000.000 lei vechi. Aplicarea acestor prevederi legale a dus la creşterea numărului de cauze pe care magistraţii secţiei civile a curţii de apel au trebuit să le soluţioneze în recurs în condiţiile în care cea mai mare parte a recursurilor trimise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au soluţionat în cursul anului 2006 şi la acestea s-au adăugat recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 219/2005 şi care au fost înaintate spre soluţionare de Tribunalul Mureş şi de Tribunalul Harghita. Această situaţie este reflectată şi de datele statistice, în anul 2006 numărul de cauze înregistrate în recurs la Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, fiind mai mare cu 864 de cauze faţă de anul 2005, şi totodată, numărul de cauze soluţionate în recurs a fost cu 785 de cauze mai mare decât în anul 2005. În aceste condiţii, numărul de dosare rulate de fiecare dintre judecătorii Secţiei civile a fost de peste 1000, în unele situaţii fiind chiar mai mare de 1600, în contextul în care numărul mediu de dosare rulate pe instanţă de un judecător a fost de 979. Aplicarea acestor norme a determinat soluţionarea căii de atac a recursului de către aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea atacată, respectiv care a soluţionat şi apelul, ceea ce a creat nemulţumiri în rândul justiţiabililor, care au invocat faptul că judecarea recursurilor împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către curtea de apel trebuie să se facă de către o instanţă superioară. Pe de altă parte, această situaţie a avut drept consecinţă accentuarea neîncrederii în actul de justiţie, deşi modificarea legislativă la care s-a făcut referire mai sus nu le este imputabilă judecătorilor. Tot în anul 2005, prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente au fost modificate şi completate mai multe legi din domeniul proprietăţii, unele din modificările aduse vizând şi desfăşurarea procedurilor judiciare în litigiile apărute în urma aplicării acestor

24

legi, respectiv Legea nr. 10/2001, Legea nr. 18/1991 şi Legea nr. 1/2000. In cursul anului 2006 s-a înregistrat o creştere a numărului de cauze având ca obiect apeluri declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunal în litigii legate de aplicarea Legii nr. 10/2001, această situaţie fiind determinată în parte şi de modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, modificări care au vizat atât modalitatea de acordare a măsurilor reparatorii, prin echivalent, cât şi categoriile de imobile care pot fi restituite în natură. Prin Titlul XIII din Legea nr. 247/2005 s-a reglementat procedura de judecată în materia proceselor funciare apărute în urma aplicării Legii nr. 18/1991 şi a Legii nr. 1/2000. Întrucât s-a prevăzut că hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti în primă instanţă, în procesele funciare sunt supuse numai recursului, iar soluţionarea recursului este de competenţa tribunalului, pe rolul curţii de apel nu au mai fost înregistrate recursuri în această materie, cu excepţia recursurilor declarate în cauzele soluţionate în apel anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005”. Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal (analiză realizată de preşedintele secţiei, judecător Rodica Micu) „Efectele modificărilor legislative survenite în cursul anului asupra activităţii instanţei sunt poate printre cele mai grave deoarece nu numai că afectează munca judecătorului dar sporeşte şi gradul de vulnerabilitate. Prin natura cauzelor care se află pe rolul acestei secţii comerciale de contencios administrativ şi fiscal, judecătorii, se resimt frecvent şi pregnant incoerenţa şi instabilitatea legislativă. În materie comercială, actuala lege a insolvenţei pune suficiente probleme practicianului, judecătorului sindic şi instanţei de recurs iar modificările repetate ale Codului fiscal şi de procedură fiscală nu mai lasă loc de comentarii, dacă avem în vedere că în cursul anului 2006 Codul de procedură fiscală a suferit 6 modificări, completări sau republicări, numărul acestora fiind de 11 de la intrarea în vigoare, din decembrie 2003, până în prezent. La fel şi Legea nr.31/1990 a fost supusă unor asemenea 17 modificări iar exemplele ar putea continua. Judecătorii acestei secţii soluţionează cauze deosebit de complexe în care sunt aplicabile o multitudine de norme cu

25

caracter special derogatorii de la dreptul comun. Doar cu titlu de exemplu amintim că există legislaţie specială în materia concesionărilor, achiziţiilor publice, vânzărilor de spaţii, administraţiei publice locale, regimului juridic al funcţionarului public, audio-vizualului, transportului, privatizărilor, etc., iar normele legale incidente în fiecare materie sunt supuse frecventelor modificări, completări, rectificări care fac tot mai dificilă activitatea judecătorului”. Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie (analiză realizată de preşedintele secţiei, judecător Viorica Odobleja) „După cum se ştie, înafara modificărilor survenite faţă de alte legi speciale – vezi Legea 224/2006, pentru modificarea şi completarea Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală; Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (cu data de intrare în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial şi obligarea Guvernului ca în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare să adopte prin hotărâre regulamentul de aplicare a dispoziţiilor publicate în Monitorul Oficial nr.627 din 20 iulie 2006, regulament apărut la data de 16 ianuarie 2007 şi publicat în Monitorul Oficial nr.24/16 ianuarie 2007, s-au modificat şi Codul penal în conformitate cu prevederile Legii nr.278 din 12 iulie 2006 şi Codul de procedură penală în conformitate cu prevederile Legii 356/2006 publicată în Monitorul Oficial 677 din 7 august 2006. La rândul lor, aceste acte normative au fost modificate prin OUG nr.60/2006 din 7 septembrie 2006. Modificările legislative au creat probleme imediate judecătorilor specializaţi în domeniul penal, prin aprecierea datei certe de aplicabilitate a intrării în vigoare a respectivelor acte şi prin disconfortul creat de apariţia unei ordonanţe imposibil de accesat electronic într-un interval de timp de câteva ore, în contextul desfăşurării de procese penale începute în jurul orelor 8,30, procese care puteau fi afectate de modificările intervenite datorită faptului că judecătorul cauzei nu cunoştea cu certitudine conţinutul normei juridice. S-a creat o situaţie inedită ca într-un interval de timp extrem de scurt, judecătorii să aplice trei norme legislative succesive.

26

Înafara efectelor imediate, se constată existenţa unor efecte în timp, materializate în practica neunitară la nivelul instanţelor şi a curţii de apel. Astfel, în contextul intervenţiei unor modificări în textele părţii penale a Codului de procedură penală, modificările necorelate cu dispoziţiile părţii speciale ale aceluiaşi cod sau introducerea unor obligaţii procesuale fără a se ţine cont de faptul că nu au corespondent în întreaga desfăşurare a procesului penal (ex.art.361 alin.1 lit.f C.pr.pen. şi art.501 C.pr.pen. privind căile de atac şi posibilitatea eliminării unui grad jurisdicţional în materia executării hotărârilor penale; art.385 ind.14 alin.2 C.pr.pen. raportat la art.386 alin.1 lit.e C.pr.pen. prin introducerea unui nou caz de contestaţie în anulare, când la judecarea recursului , inculpatul prezent nu a fost ascultat, art.418 C.pr.pen., art.48 alin.1 lit.a şi alin.2 C.pr.pen. şi multe altele care au făcut şi fac obiectul unor discuţii atât la nivel local cât şi central), practica a devenit din ce în ce mai neunitară, chiar diversificată. Dorinţa de unificare a practicii instanţelor prin subordonarea impusă faţă de hotărârile instanţelor superioare apare ca o încălcare a principiului independenţei judecătorului mai ales că, nici practica instanţei supreme nu este unitară. În opinia noastră s-a încălcat un principiu elementar referitor la coerenţa, claritatea şi previzibilitatea legii, neţinându-se cont de o serie de opinii ale practicienilor, care cel puţin la nivelul Curţii de Apel Tg-Mureş, au fost exprimate ori de câte ori au fost solicitate. În dorinţa de a se modifica codurile de bază, nu s-a ţinut cont de legile speciale complementare, care fie că au suplinit norma generală, fie au modificat-o (exemplu legea privind cooperarea judiciară internaţională în materia necunoaşterii hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine, extrădare)”. 3.2. MODUL DE REPARTIZARE ALEATORIE A CAUZELOR LA NIVELUL INSTANTEI

Verificarea modului de funcţionare a sistemului de distribuire aleatorie a cauzelor şi respectarea principiului continuităţii completului de judecată în soluţionarea acestora a format obiectul verificărilor prin corpul de inspectori al Inspecţiei Judiciare

27

– Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători, concluziile fiind consemnate în raportul nr.1424/IJ/1265/SIJ/2006 al Consiliului Superior al Magistraturii, în baza Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.666/19.10.2006. Potrivit consemnărilor din raportul menţionat, la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş se realizează repartizarea aleatorie a cauzelor, fiind respectate cerinţele de procedură care reglementează această materie. Se evidenţiază astfel în conţinutul raportului faptul că s-a asigurat şi s-a procedat la desemnarea personalului responsabil cu realizarea prerogativelor în această materie, fiind nominalizaţi şi judecători pentru coordonarea activităţii de repartizare aleatorie a cauzelor, specificându-se totodată faptul că verificările efectuate au evidenţiat că la nivelul acestei instanţe şi a instanţelor arondate şi soluţionarea incidentelor procedurale se realizează cu respectarea dispoziţiilor art.98 şi următoarele din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In condiţiile în care în cuprinsul raportului menţionat nu s-a procedat la evidenţierea unui aspect negativ şi respectiv a unei încălcări a reglementărilor în această materie, apreciem că detalierea analizei pe acest aspect nu se mai impune. Evidenţiem persoanele care au avut responsabilităţi în această materie în cursul anului 2006, desemnate prin Ordinul de serviciu nr.8/18.01.2006, emis de preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş, după cum urmează :

• Emilia Căbuz - grefier-statistician • Simona Mureşan - preşedinte al secţiei civile • Rodica Micu - preşedinte al secţiei comerciale • Viorica Odobleja - preşedinte al secţiei penale • Nicolae Ionaş - judecător cu atribuţii în această materie în cadrul comitetului de monitorizare

3.3. DURATA DE SOLUTIONARE A CAUZELOR

Analiza acestui aspect la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş şi a instanţelor din raza de activitate a acesteia a format obiectul verificărilor dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr.666/19.10.2006, verificarea fiind realizată de corpul

28

de inspectori din cadrul Inspecţiei Judiciare, Serviciul de Inspecţie judiciară pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. S-a evidenţiat faptul că la momentul efectuării controlului, pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş existau un număr de 21 dosare în recurs mai vechi de 6 luni, 16 dosare în apel şi un dosar de fond mai vechi de un an, înregistrate pe rolul secţiei civile şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, nesoluţionarea fiind determinată de faptul că expertizele dispuse în cauză nu au fost întocmite în termen util sau dosarele respective au fost suspendate în temeiul prevederilor art.244 Cod procedură civilă. De asemenea, s-au evidenţiat un număr de 4 dosare de fond şi respectiv 3 dosare în apel mai vechi de un an şi respectiv un dosar în recurs mai vechi de 6 luni, înregistrate pe rolul secţiei comerciale şi de contencios administrativ şi fiscal. Potrivit consemnărilor din raportul Inspecţiei Judiciare, în aceste dosare întârzierea judecăţii a fost determinată de necesitatea administrării unui vast probatoriu. Din cuprinsul raportului menţionat rezultă că în cadrul secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi de familie nu au existat cauze mai vechi de un an şi respectiv mai vechi de 6 luni. Analiza situaţiei dosarelor soluţionate de Curtea de Apel Târgu Mureş în cursul anului 2006 (anexa 25) evidenţiază că din totalul de 4.842 cauze soluţionate, un număr de 4.795 dosare au fost soluţionate în intervalul cuprins între 0 – 6 luni din momentul înregistrării dosarului la această instanţă, ceea ce reprezintă un procent de 99,03 % din cauzele soluţionate. In intervalul cuprins între 6 – 12 luni au fost soluţionate un număr de 43 dosare, reprezentând un procent de 0,89 % şi un număr de 4 dosare au fost soluţionate în intervalul de peste un an de la momentul înregistrării, ceea ce reprezintă 0,08 % din totalul cauzelor. Analiza diferenţiată pe fiecare secţie, cuprinsă în aceiaşi anexă, relevă celeritatea soluţionării cauzelor în fiecare materie şi în raport de gradul de jurisdicţie. Concluzia care se desprinde din analiză rezidă în aceea că în condiţiile în care procentul de soluţionare a cauzelor în intervalul cuprins între 0 – 6 luni este de peste 99 %, se respectă principiul soluţionării cauzelor la această instanţă într-un termen rezonabil.

29

Anexa 26 evidenţiază situaţia duratei dosarelor aflate în stoc la data de 31 decembrie 2006, inclusiv a cauzelor suspendate, situaţia exemplificată conducând la aceiaşi concluzie. 3.4. CRESTEREA GRADULUI DE SPECIALIZARE IN ACTIVITATEA JUDICIARA Situaţia secţiilor şi a completelor specializate la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, astfel cum au fost aprobate prin hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, sunt prezentate în anexa 27. In cuprinsul aceleiaşi anexe este evidenţiază şi formarea specializată a judecătorilor care funcţionează în cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş. Analiza datelor cuprinse în această anexă conturează concluzia că numărul insuficient al judecătorilor care funcţionează la instanţă, în raport de multitudinea materiilor care impun specializarea a determinat necesitatea specializării unui judecător în mai multe domenii, conferind astfel, de cele mai multe ori, un caracter pur formal specializării. S-a asigurat respectarea programului de formare specializată a judecătorilor în mod centralizat, derulat prin Institutul Naţional al Magistraturii, asigurându-se participarea judecătorilor la formele de pregătire la care s-au înscris. De asemenea, s-a manifestat o preocupare constantă pentru derularea programului de formare profesională descentralizată, această activitate derulându-se la Curtea de Apel Târgu Mureş potrivit evidenţelor consemnate în anexa 28. Apreciem însă că volumul de activitate al instanţei şi multitudinea activităţilor în care sunt implicaţi judecătorii nu oferă timpul suficient şi necesar pentru pregătirea individuală, coordonată care, în accepţiunea noastră, reprezintă un element esenţial în formarea profesională a judecătorilor. Chiar şi în situaţia în care la nivelul fiecărei secţii a curţii de apel, în programarea şedinţelor de judecată s-a urmărit asigurarea pentru fiecare judecător a unei zile pe săptămână alocate studiului individual, practic realizarea acestui lucru este posibil a se asigura exclusiv în afara programului de serviciu şi respectiv în zilele nelucrătoare, în condiţiile în care timpul alocat studiului şedinţelor de judecată şi respectiv redactării hotărârilor,

30

exercitarea altor atribuţii decât cele privind activitatea de judecată nu oferă o altă posibilitate. Considerăm că se justifică derularea unei politici de pregătire profesională prin care accentul să se pună pe pregătirea individuală, formă de pregătire pe care o apreciem mai eficientă în condiţiile în care cerinţele care decurg din acest obiectiv diferă în raport de fiecare judecător în parte. O asemenea măsură este impusă şi de necesitatea care decurge din cerinţa aplicării dreptului comunitar începând cu data de 1 ianuarie 2007, cu atât mai mult cu cât formele de pregătire centralizată în această materie nu sunt organizate întotdeauna de asemenea manieră încât să se asigure eficienţa unui asemenea program. Astfel, s-a constatat că nu există o preocupare pentru cunoaşterea nivelului de pregătire al fiecărui judecător care participă la o asemenea formă de pregătire centralizată, fapt care conferă ineficienţă unui asemenea program, cel puţin cu referire la judecătorii care au deja cunoştinţe într-un domeniu de referinţă. In măsura în care selectarea judecătorilor în vederea participării judecătorilor la asemenea forme de pregătire centralizată ar avea în vedere şi acest criteriu vizând nivelul de formare în domeniul respectiv, eficienţa unor asemenea programe ar fi mult mai mare. 3.5. INDICI DE CALITATE

1. Ponderea atacabilităţii hotărârilor Evidenţierea acestui coeficient al activităţii instanţei este specificată în anexa 29, fiind evidenţiate atât hotărârile atacabile cu recurs cât şi numărul total al căilor de atac exercitate, numărul hotărârilor care au suferit modificări şi indicele de casare, diferenţiat pe fiecare secţie şi pe fiecare stadiu procesual al judecăţii.

2. Indicele de casare. Principalele motive de casare înregistrate.

31

In raport de numărul hotărârilor pronunţate în cursul anului 2006, la nivelul Curţii de apel Târgu Mureş există un indice general de casare de 2,003 %, care diferenţiat pe secţii se prezintă astfel :

la secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale - 1,471 %

la secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal - 2,358 %

la secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie - 2,723 %

Potrivit menţiunii consemnate pe aceiaşi anexă, din totalul căilor de atac admise de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2006 cu referire la Curtea de Apel Târgu Mureş, un număr de 62 de hotărâri au fost pronunţate în anii anteriori celui pentru care se face analiza, astfel o hotărâre în 2001, 4 hotărâri în 2003, 7 hotărâri în 2004 şi 50 hotărâri în 2005. Procentul indicelui de casare este evidenţiat şi în anexa 30, defalcat pe secţii, procentul redus de modificare a hotărârilor conturând opinia potrivit căreia există o preocupare la nivelul acestei instanţe pentru calitatea actului de justiţie. In anexa 31 este prezentată situaţia indicelui de casare şi a hotărârilor modificate în raport de totalul hotărârilor pronunţate, defalcat pe fiecare judecător care funcţionează în cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş. In condiţiile în care în vederea întocmirii prezentului raport de activitate s-a solicitat, în scris, exprimarea punctului de vedere asupra aspectelor analizate atât preşedinţilor de secţii cât şi fiecărui judecător al instanţei, apreciem ca fiind utilă includerea în prezentul material a punctelor de vedere exprimate la nivelul fiecărei secţii cu referire la indicii de calitate ai activităţii, principalele motive de casare înregistrate, după cum urmează : Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale (analiză realizată de preşedintele secţiei, judecător Simona Mureşan)

32

„Ca urmare a modificărilor aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 219/2005 în prezent curţile de apel sunt competente să judece, ca instanţe de apel, doar apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă. În cursul anului 2006 au fost soluţionate în apel de către Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie a Curţii de Apel Târgu-Mureş, un număr de 223 de cauze, fiind atacate cu recurs un număr de 78 de hotărâri astfel pronunţate. În anul 2006 au fost admise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 24 de recursuri împotriva hotărârilor pronunţate în apel la secţia civilă din care 16 hotărâri au fost modificate, iar 8 hotărâri au fost casate cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Totodată, au fost admise 11 recursuri declarate împotriva unor hotărâri pronunţate în recurs, cu precizarea că este vorba de admiterea unor recursuri în anulare declarate anterior abrogării dispoziţiilor care reglementau această cale de atac. Trebuie menţionat, de asemenea, că o mare parte a hotărârilor împotriva cărora s-au admis în anul 2006, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, căile de atac exercitate au fost pronunţate de curtea de apel în anii anteriori şi nu în anul 2006. Conform datelor statistice indicele de casare în cazul hotărârilor pronunţate de Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie este de 1,471. În ceea ce priveşte motivele de casare, din analiza hotărârilor care ne-au parvenit de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rezultă că în majoritatea cazurilor în care s-a dispus casarea şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel, s-a reţinut că împrejurările de fapt ale cauzelor nu au fost pe deplin stabilite de instanţa de apel şi se impunea suplimentarea probatoriului, în special cu efectuarea unor expertize de specialitate pentru clarificarea situaţiei imobilelor în litigii. Precizăm că de regulă, hotărârile care au fost casate cu trimiterea cauzei spre rejudecare au fost pronunţate în cauze care intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001. În alte cauze s-a reţinut că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a prevederilor legale, aplicabile în materie, fie a prevederilor Legii nr. 10/2001, fie a prevederilor Legii nr. 115/1938 sau ale Legilor nr. 92/1992 şi nr. 145/1997.

33

În alte situaţii s-a reţinut că instanţa de apel nu a respectat principiul disponibilităţii părţilor în procesul civil şi nu a soluţionat litigiul în limitele investirii sale, dând o altă calificare cererii cu care a fost sesizată. De asemenea, într-o cauză în care curtea de apel a soluţionat un apel declarat împotriva unei sentinţe pronunţate de judecătorie, casarea deciziei instanţei de apel, pe motiv că sunt incidente în cauză prevederile art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă, întrucât competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă îi revenea tribunalului”. Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal (analiză realizată de preşedintele secţiei, judecător Rodica Micu) „Referitor la analiza calitativă a activităţii instanţei sub aspectul criteriului indicelui de casare credem că acesta nu poate fi relevant din moment ce din totalul hotărârilor pronunţate în anul 2006, doar un număr mic de dosare au fost soluţionate de ÎCCJ şi restituite de această instanţă de control judiciar. Trebuie să se aibă în vedere şi faptul că, în cursul anului 2006 au fost restituite dosare soluţionate în anii 2003 – 2006. Dacă indicele de casare se raportează la hotărârile atacate cu recurs în cursul anului 2006 dar se iau în calcul soluţiile pronunţate în recurs de ÎCCJ în 2006 dar cu privire la hotărâri pronunţate de instanţa de fond respectiv apel în cursul anilor 2003 – 2006, procentul de casare nu este real şi poate afecta în cadrul procesului de evaluare cariera profesională a judecătorului. Spre exemplu, ÎCCJ a soluţionat din recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate în 2006, doar aproximativ 23 de cauze, cel puţin aceasta este evidenţa dosarelor restituite de instanţa de control judiciar, din care s-au admis doar 3 recursuri. Dorim indicele de casare 0 dar suntem în acelaşi timp conştienţi că nu se poate ajunge la un asemenea nivel de perfecţiune, iar ironia care transpare din modul în care angajaţi din cadrul CSM-ului înţeleg să răspund problemelor ridicate de instanţe ne confirmă că sunt serioase probleme de comunicare şi că ne desfăşurăm activitatea în două lumi complet diferite. Argumentul că trebuie să lăsăm principiul compensării să funcţioneze la calculul indicelui de casare nu este suficient pentru judecători, pentru simplul motiv că indicele de casare afectează

34

cariera profesională a judecătorului în timp ce pentru angajaţii CSM-ului este un simplu indicator. Este grav că izvorul vulnerabilităţilor îl găsim de cele mai multe ori în interiorul sistemului. Din datele statistice puse la dispoziţie rezultă o pondere a atacabilităţii cu recurs a hotărârii pronunţate de instanţa de apel, de aproape 100 % din moment ce din 86 hotărâri pronunţate au fost atacate cu recurs 83. procentul este mai mic în primă instanţă, unde din 172 hotărâri pronunţate au fost recurate 77. Printre motivele de casare decelate de judecătorul delegat cu întocmirea acestor situaţii, se numără:

- greşita interpretare a probelor administrate în cauză cu privire la împrejurările care au determinat refugierea persoanelor care au considerat că sunt beneficiare ale Legii nr.189/2000 rep.;

- punerea în discuţie şi soluţionarea excepţiilor ce reprezintă o formă de manifestare a pârâtului împotriva acţiunii, un mijloc de apărare ce nu s-a făcut înainte de intrarea în fondul cauzei;

- necitarea în cauză a autorităţii emitente a actului administrativ atacat în baza Legii nr.554/2004;

- modul de soluţionare a excepţiei de nelegalitate a unui act normativ cu caracter general, în speţă a unei hotărâri de guvern; aplicarea prev.art.4 din Legea nr.554/2004 a suscitat multe controverse, chiar practică neunitară nu numai la nivelul instanţei de fond.

- înţelesul noţiunii de comunicare a actului administrativ fiscal, instanţa de control judiciar apreciind că luarea la cunoştinţă de conţinutul procesului verbal contestat nu poate avea semnificaţia juridică a comunicării actului cu consecinţa calculării termenului de exercitare a căii de atac;

- greşita interpretare ca fiind prematură exercitarea dreptului de a cere anularea hotărârii AGA, în baza art.131 din Legea nr.31/1990 rep., anterior publicării în Monitorul Oficial;

- distincţia dintre act administrativ şi operaţii administrative sub aspectul excepţiei de nelegalitate;

- nesemnarea dispozitivului de unul dintre judecătorii completului;

- soluţionarea unei cereri de suspendare a executării sentinţei apelate nu se poate face pe calea nespecifică a procedurii îndreptării erorii materiale;

35

- modul de apreciere a probelor şi actelor dosarului, interpretarea şi aplicarea textelor legale; suplimentarea probatoriului;

- se bucură de autoritate de lucru judecat numai hotărârea prin care acţiunea a fost judecată în fond, nu şi când a fost judecată în temeiul unei excepţii procesuale;

- interpretare greşită în sensul că o hotărâre de guvern care atestă apartenenţa la domeniul public a unor bunuri în baza unei atestări prealabile făcute de autorităţile locale nu poate fi atacată ca act administrativ de sine stătător. Nici un text legal nu conduce la distincţia de regim juridic făcută de instanţa de fond între actele administrative emise în cadrul procedurii de atestare a domeniului public”.

Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie (analiză realizată de preşedintele secţiei, judecător Viorica Odobleja) „Cu precizarea că la nivelul secţiei penale a Curţii de Apel Tg-Mureş se cunoaşte formula de calcul pentru stabilirea acestui indice, respectiv raportul efectuat între numărul de cauze admise din totalul cauzelor apelate sau recurate şi numărul total de cauze soluţionate, precizăm următoarele: - plângerile directe înregistrate la nivelul Curţii de Apel au fost soluţionate în recurs de către I.C.C.J. cu celeritate ceea ce a permis ca indicele respectiv să se raporteze la anul calendaristic 2006. - hotărârile în căile de atac promovate faţă de hotărârile pronunţate de Curtea de Apel pe fond sau în apel, sunt pronunţate cu întârziere şi nu pot fi raportate la anul calendaristic. - practica neunitară la nivelul I.C.C.J. dă posibilitatea, ca cel puţin la soluţionarea plângerilor directe, indicele de casare şi fie subiectiv şi practic inatacabil”. 3.6. MASURI PENTRU UNIFICAREA PRACTICII JUDICIARE LA NIVELUL INSTANTEI O modalitate eficientă de rezolvare a problemelor de practică judiciară neunitară a reprezentat-o dezbaterea în adunările generale organizate la nivelul Curţii de Apel Târgu

36

Mureş, cu participarea tuturor judecătorilor care funcţionează la instanţele din raza acesteia, a problemelor care nu îşi găsesc o rezolvare neunitară, stabilindu-se tematica pentru dezbaterea pe secţiuni de către judecătorii cu responsabilităţi în această materie, cu prioritate pe acest specific. La nivelul fiecărei secţii măsurile vizând unificarea practicii judiciare constau în următoarele aspecte : Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale (analiză realizată de preşedintele secţiei, judecător Simona Mureşan) „Modificările legislative intervenite în anii anteriori în materia dreptului civil şi a dreptului procesual civil au generat în unele cazuri aplicarea neunitară a legislaţiei în vigoare. Pentru evitarea unor astfel de situaţii în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional s-a pus în discuţie probleme de drept controversate cu care s-au confruntat judecătorii pe parcursul activităţii de judecată, pentru a se realiza o practică unitară atât la nivelul secţiei civile a curţii de apel, cât şi la nivelul instanţelor judecătoreşti din raza de activitate a acestei instanţe. Astfel, în cursul anului 2006 cu ocazia convocării Adunărilor generale ale judecătorilor de la instanţele din circumscripţia curţii de apel, în cadrul secţiunii de drept civil, s-au discutat probleme de practică judiciară neunitară ivite în practica acestor instanţe. De asemenea, în cadrul secţiei s-au dezbătut lunar cu judecătorii probleme de practică neunitară sesizate de aceştia cu ocazia şedinţelor de judecată în care au fost programaţi sau care au fost constatate cu ocazia întocmirii de către preşedintele de secţie a situaţiei lunare a hotărârilor modificate sau desfiinţate în căile de atac. Dintre problemele de drept discutate amintim în primul rând cea legată de aplicarea prevederilor art. 22 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, în contextul în care au existat opinii că în situaţia în care notificarea a fost depusă în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 aceasta nu poate fi considerată tardivă. În practica Secţiei civile, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie a Curţii de Apel Târgu-Mureş s-a apreciat că după intrarea în vigoare a legii menţionate, nu a început să curgă un nou termen de 6 luni pentru formularea notificărilor, în

37

lege nefiind cuprinsă nici o dispoziţie în acest sens şi în consecinţă, prin apariţia Legii nr. 247/2005 nu a operat o repunere în termenul de formulare a notificărilor. O altă problemă care s-a ridicat în practică a fost cea legată de competenţa de soluţionare a acţiunii în constatarea nulităţii contractelor prin care imobilele ce intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001 au fost vândute chiriaşilor. În practica judiciară s-au pronunţat soluţii contradictorii, unele instanţe apreciind că astfel de acţiuni trebuie să fie soluţionate, în primă instanţă, de tribunal, secţia civilă, deoarece toate litigiile ce decurg din dispoziţiile Legii nr. 10/2001 sunt de competenţa acestei instanţe. Alte instanţe dimpotrivă au apreciat că Legea nr. 10/2001 nu reglementează competenţa tribunalului pentru judecarea acţiunilor cu acest obiect şi în aceste condiţii se aplică normele de drept comun în materie de competenţă. Astfel, competenţa de soluţionare a acestor acţiuni va reveni, după caz, judecătoriei sau tribunalului, singurul criteriu de delimitare a competenţei fiind valoarea bunului în legătură cu care se poartă litigiul, această opinie fiind împărtăşită şi de judecătorii Secţiei civile. În legătură cu aplicarea prevederilor Legii nr. 7/1996 s-a pus problema caracterului contencios sau necontencios al plângerilor formulate împotriva încheierilor date de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. La nivelul Secţiei civile a Curţii de Apel Târgu-Mureş s-a apreciat că plângerile menţionate au caracter contencios. Sub acest aspect s-a avut în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. 52 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, încheierea prin care s-a soluţionat cererea de înscriere în cartea funciară sau de radiere a unui act sau fapt juridic se comunică celui care a formulat această cerere, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză. În situaţia în care instanţa este sesizată cu o plângere, aceste persoane vor trebui să fie citate. Conform art. 3 din Legea nr. 7/1996, oficiile judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară au personalitate juridică şi chiar dacă, prin lege nu s-a prevăzut expres că acestea au calitate procesuală pasivă, s-a apreciat că trebuie citate în cauză şi pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecată în conformitate cu prevederile art. 274 Cod procedură civilă, dacă plângerea este

38

admisă şi se reţine culpa procesuală a instituţiei administrative chemate să soluţioneze cererea de înscriere în cartea funciară”. Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal (analiză realizată de preşedintele secţiei, judecător Rodica Micu) „În cadrul măsurilor de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei, evidenţiem întâlnirile profesionale organizate cu toţi judecătorii instanţelor de pe raza de activitate a Curţii de Apel şi în special cele pe secţii, activitatea organizată la nivel de instanţă potrivit planului de formare continuă precum şi iniţiativa Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a ÎCCJ Bucureşti de a organiza şedinţe de lucru în vederea discutării problemelor de drept cu care se confruntă judecătorii. În concretizarea acestui demers salutar, au fost înaintate sinteze cu problemele de drept controversate şi care generează practica neunitară iar soluţiile de principiu adoptate în plenul judecătorilor Secţiei au fost aduse la cunoştinţa Curţii de Apel Tg.-Mureş care, la rândul său le-a comunicat judecătorilor specializaţi în această materie. În cadrul secţiei numărul mic de judecători permite frecvente discuţii cu caracter de principiu pe anumite probleme de drept, pe texte legale care prin modul de interpretare diferit pot determina soluţii contradictorii şi eficienţa acestora se reflectă în practica instanţei, care, cu mici excepţii, se conturează a fi unitară. Credem că cea mai bună formă de perfecţionare este studiul individual, continuu, cunoaşterea jurisprudenţei interne şi a celei CEDO, stăpânirea normelor de procedură şi a celor de drept material. Controversele legate de aplicarea Legii insolvenţei vor face obiectul unei întâlniri profesionale pe care o vom organiza cu judecătorii Tribunalului Comercial Mureş, la care vor fi invitaţi şi judecătorii sindici de la Tribunalul Harghita, la o dată pe care o vom stabili de comun acord”. Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie (analiză realizată de preşedintele secţiei, judecător Viorica Odobleja) „Măsuri pentru unificarea practicii judiciare la nivelul instanţei.

39

- studiul individual pentru cunoaşterea şi aprofundarea normelor juridice: - discuţii în cadrul secţiilor sau în colectivul de judecători specializaţi în judecarea cauzelor penale; - discuţii comune cu judecătorii specializaţi pentru judecarea cauzelor penale la nivelul tribunalelor şi al judecătoriilor arondate; - discuţii comune la nivelul curţii de apel (în esenţă, comunicarea permanentă la nivel orizontal şi vertical); - participările şi rezultatul participărilor la întâlnirile centralizate (în anul 2006 2 întâlniri organizate de INM) să fie comunicate sau transmise de îndată tuturor colegilor judecători; - implicarea personală şi sesizarea Colegiului de conducere ori de câte ori se constată aplicarea neunitară a legilor penale şi de procedură penală; - de acord cu modificarea legii (art.414 alin.2 C.pr.pen.) în sensul că recursurile în interesul legii să fie soluţionate cu precădere şi de urgenţă, în cadrul secţiilor I.C.C.J. şi nu de către secţiile unite. - în anul 2006, în lipsa unor decizii de îndrumare coerente şi pertinente, s-a apelat la deplasarea în teritoriu a unor judecători de la I.C.C.J. Efortul acestora nu poate fi suplinit unei decizii, cunoscut fiind dictonul „verba volant, scripta manet”; - posibilitatea ca fiecare judecător personal, sau prin intermediul preşedintelui de secţie, să transmită I.C.C.J. sau procurorului general al Parchetului de pe lângă I.C.C.J. direct, chestiunile de drept care au primit o soluţionare diferită; - cooptarea în colectivele de iniţiativă legislativă a unui număr mai mare de practicieni”. 3.7. APLICAREA DISPOZITIILOR CONVENTIEI EUROPENE PENTRU APARAREA DREPTURILOR OMULUI SI A LIBERTATILOR FUNDAMENTALE, ASTFEL CUM SUNT INTERPRETATE IN JURISPRUDENTA CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI, DE CATRE JUDECATORI S-a evidenţiat o preocupare constantă în aplicarea dispoziţiilor Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reflectată în soluţionarea

40

cauzelor în materie civilă, în special în litigiile privind restituirea imobilelor preluate abuziv de stat şi în litigiile având ca obiect contestaţii formulate în temeiul Legii nr.10/2001 şi de asemenea în materie penală, fiind evidenţiate hotărârile Curţii Europene şi în considerentele deciziilor pronunţate la această instanţă. Un rol esenţial în aplicarea acestor dispoziţii l-a avut preocuparea constată pentru comunicarea periodică de către grefierul documentarist a hotărârilor recente pronunţate de C.E.D.O. în cauzele privind România şi de asemenea accesul tuturor judecătorilor la site-urile pe care sunt publicate aceste decizii. Materialul întocmit de preşedintele secţiei penale, doamna judecător Viorica Odobleja, în această materie evidenţiază situaţii în care s-a omis aplicarea dispoziţiilor C.E.D.O. cu referire la principiul instituit de art.6 paragraful 1, reflectată în Hotărârea Hanschildt contra Danemarcei, în cauzele vizând soluţionarea cererilor de abţinere formulate în baza art.48 alin.1 lit.a Cod procedură penală :

„în esenţă se poate afirma că deciziile Curţii Europene sunt cunoscute şi aplicate;

în mod intenţionat sunt însă încălcate atunci când aceste dispoziţii ar conduce la o suplimentare a sarcinilor de serviciu – exemplific cu decizia Hanschildt c/a Danemarcei, bazată pe principiile art.6 paragraf 1 folosită, pe lângă alte argumente legale mai mult decât pertinente, la soluţionarea cererilor de abţinere formulate în baza art.48 alin.1 lit.a Cod procedură penală”.

3.8. IMBUNATATIREA ACCESULUI LIBER LA JUSTITIE

Cu referire la instituţia asistenţei judiciare reglementate de dispoziţiile art.74 şi următoarele Cod procedură civilă ca modalitate de asigurare a accesului liber la justiţie, la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, în măsura în care în procesele civile s-au formulat cereri de acordare de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări la plata taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, ori s-a solicitat asigurarea apărării sau asistenţei juridice gratuite, s-a dat curs unor astfel de cereri în situaţia în care s-a constatat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege în acest sens.

41

Se impune însă a se observa numărul relativ redus al unor astfel de cereri formulate la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, cu precizarea că nici în materia aplicării legii privind protecţia victimelor infracţiunilor nu au fost înregistrate cauze. 3.9. ACTIVITATEA IN DOMENIUL JUSTITIEI PENTRU MINORI SI A PROTECTIEI DREPTURILOR COPILULUI Coordonarea activităţii în această materie este realizată de doamna judecător Marcela Petricu-Iuja, desemnată prin Ordinul de serviciu nr.76/6.10.2006, emis de preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş, urmare a detaşării titularului Cornelia Dima la Ministerul Justiţiei, astfel că analiza acestui capitol s-a realizat de judecătorul nominalizat.

„În cursul anului 2006 s-a încheiat “Protocolul de colaborare” între Tribunalul Mureş şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Mure, precum şi “Ghidul cuprinzând atribuţiile partenerilor şi modalităţile practice de punere în aplicare”.

S-a întocmit calendarul privind desfăşurarea vizitelor anuale efectuate de magistraţi la serviciile publice/private care au copii în plasament ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti pentru anul 2006.

S-au încheiat procese-verbale cu ocazia acestor vizite. Consiliul Superior al Magistraturii – Direcţia resurse umane şi

organizare a monitorizat hotărârile judecătoreşti prin care s-au dispus de către instanţe măsuri de protecţie specială faţă de copilul care a săvârşit o faptă penală dar nu răspunde penal , conform art. 80 din Legea nr. 272/2004, precum şi lista nominală cu toţi judecătorii desemnaţi să soluţioneze cauze cu minori şi de familie.

Pentru anii 2005-2006 există un “Plan naţional de acţiune pentru implementare a legislaţiei în domeniul protecţiei drepturilor copilului”. În acest Plan naţional instanţelor judecătoreşti le revine sarcina îndeplinirii mai multor obiective operaţionale, cum ar fi:

• reevaluarea în fiecare tribunal a “încărcării” suplimentare generată noile reglementări;

• responsabilizarea părinţilor copiilor care săvârşesc fapte penale darn u răspund penal;

• întărirea rolului active ce revine magistraţilor care activează în complete/secţii specializate;

42

• organizarea de întâlniri între D.G.A.S.P.C. şi magistraţii care activează în secţiile/completele specializate în vederea examinării dificultăţilor cu care se confruntă;

• adaptarea numărului de personal la evoluţia nevoilor şi valorizarea profesioniştilor din acest domeniu de activitate.

Au avut loc 2 reuniuni de lucru a membrilor comitetului de monitorizare constituit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii , privind îndeplinirea obligaţiilor din planul de acţiune vizând protecţia drepturilor copilului, cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, A.N.P.D.C, O.R.A şi ai Curţilor de Apel”.

3.10. STADIUL APLICARII DISPOZITIILOR LEGII NR.544/2001 SI ALE LEGII NR.677/2001 O observaţie cu caracter general în această materie rezidă în inexistenţa la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii şi respectiv a Ministerului Justiţiei a unei preocupări reale pentru reglementarea procedurilor vizând asigurarea accesului la informaţiile de interes public din sistemul judiciar cu respectarea normelor privind protecţia datelor personale, deşi acest obiectiv este prevăzut în Planul de acţiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005 – 2007. La nivelul acestei instanţe au fost efectuate procedurile specifice în concordanţă cu Ordinul nr.52/2002 emis de Avocatul Poporului, însă apreciem că nu s-a realizat o aplicaţie raportată la specificul activităţii instanţelor, care să corespundă Directivei nr.95/46/CE a Uniunii Europene, existând doar reglementări generice care nu rezolvă situaţiile practice incidente la nivelul instanţelor. Coordonarea activităţii în această materie la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş este realizată de doamna judecător Aurora Velţan, astfel că analiza modalităţii de aplicare şi respectiv a stadiului aplicării dispoziţiilor legale menţionate este realizată de acest magistrat, fiind evidenţiate următoarele aspecte : „In perioada de referinţă 01.01.2006 -31.01.2006 pe rolul Curţii de Apel Tg.Mureş, nu au fost semnalate cazuri în care pe rolul instanţei să se fi înregistrat litigii, având ca obiect apărarea drepturilor garantate de Legea nr.677/2001 , pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la: dreptul de acces la date; dreptul de

43

intervenţie; dreptul de opoziţie; dreptul de informare şi dreptul de soluţionare a acestor cereri. Nu au fost efectuate transferuri de date în străinătate în condiţiile art.29 alin.5 din Legea nr.677/2001, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, precizăm faptul că la Curtea de Apel Tg.Mureş nu s-au înregistrat plângeri sau sesizări din partea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi nu a fost supusă procedurii de investigare. Precizăm că în perioada mai sus amintită au fost aplicate măsuri organizatorice pentru protejarea datelor cu caracter personal, prin crearea cerinţelor de securitate a preluării datelor cu caracter personal. Toate documentele emanate de la instanţe , acte ce conţin date cu caracter personal, poartă numărul de înregistrare ca operator (43). Justiţiabilii sunt informaţi prin afişare în locuri vizibile, cu privire la calitatea instanţelor ca operator, care prelucrează date cu caracter personal şi de asemenea prin afişare în „Portalul instanţei". De asemenea, în concordanţă cu Ordinul nr. 52/2002, emis de Avocatul Poporului, se respectă cerinţele minime privind prelucrarea de date cu caracter personal. In aplicarea corectă a Planului de Acţiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 , aprobat prin HG nr.232/2005, este prevăzut obiectivul : „Asigurarea accesului la informaţiile de interese public din sistemul judiciar, cu respectarea normelor privind protecţia datelor personale", am solicitat sprijin de la CSM - Direcţia Resurse Umane şi Organizare - doamnei director - judecător Teodora Giurcă, în emiterea unor norme de aplicare privind implementarea corectă a măsurilor legale şi a dispoziţiilor ce ne revin prin aplicarea Legii nr.677/2001 cu modificările şi completările ulterioare. 3.11. ASPECTE PRIVIND CALITATEA MANAGEMENTULUI LA NIVELUL INSTANTEI Analiza modului în care este realizat managementul la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş şi calitatea acestuia a format obiectul unui control derulat la această instanţă de Inspecţia Judiciară,

44

Serviciul de inspecţie pentru judecători, a Consiliului Superior al Magistraturii, cu precizarea că nu au fost comunicate până la acest moment rezultatele, respectiv raportul întocmit în urma controlului efectuat. Managementul activităţii judiciare se realizează diferenţiat pe cele trei secţii ale curţii de apel, iar modalitatea de derulare a activităţii la nivelul fiecărei secţii subliniază eficienţa actului managerial la fiecare secţie. Se impune a se sesiza implicarea reală şi responsabilă a tuturor judecătorilor care funcţionează în cadrul secţiilor la deciziile care privesc activitatea acestora şi de asemenea implicarea eficientă a colegiului de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş în managementul general al instanţei. Rolul colegiului de conducere în rezolvarea problemelor de această natură incidente la nivelul instanţei este, în accepţiunea noastră, esenţial, considerent în raport de care apreciem că stabilirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în sarcina acestui colegiu a unor prerogative de genul avizării datelor statistice comunicate trimestrial sau al avizării opţiunilor exprimate de judecători în sensul participării la programe de formare continuă centralizată, nu face decât să minimalizeze rolul şi capacitatea decizională a unui asemenea organ de conducere. De asemenea, limitarea capacităţii decizionale a organelor de conducere existente la nivelul instanţelor şi centralizarea acestora exclusiv la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei generează tergiversări în luarea deciziilor şi chiar inadvertenţe între situaţiile existente la nivelul instanţelor şi deciziile luate. Asigurarea unui management eficient al instanţelor este posibilă numai în situaţia în care se va acorda autonomie curţilor de apel în gestionarea atât a resurselor umane, materiale cât şi a activităţii judiciare derulate. Apreciem, de altfel, că analiza acestui aspect nu se justifică a fi realizată de către cei care realizează efectiv actul de management, ci în modalitatea verificării prin procedura controlului de natura celui derulat la Curtea de Apel Târgu Mureş în anul 2006, astfel că includerea acestui subpunct în raportul de activitate al instanţei este cel puţin neavenită şi pur formală.

45

3.12. VULNERABILITATI IDENTIFICATE IN ACTIVITATEA INSTANTEI SI MASURI PRECONIZATE PENTRU REMEDIERE 1. Imposibilitatea alocării unui timp suficient pe perioada programului de lucru al fiecărui judecător destinat studiului individual şi orientarea programului de formare a judecătorilor pe aspecte formale, cu ignorarea unor criterii esenţiale vizând nivelul de pregătire individual al fiecărui judecător. Deşi acest aspect constituie, în accepţiunea noastră, elementul esenţial în realizarea actului de justiţie, este ignorat şi chiar minimalizat prin încărcarea judecătorilor de atribuţii, de multe ori irelevante şi fără eficienţă practică, în interesul justiţiabilului. In condiţiile în care reformarea sistemului judiciar nu este posibilă fără asigurarea unui standard de calitate ridicat al actului de justiţie, devenind ineficientă orice procedură, considerăm că se justifică concentrarea preocupărilor tuturor celor implicaţi în realizarea reformei în asigurarea acestui obiectiv, de o manieră efectivă, fiind insuficiente stabilirea unor programe şi a unor tematici fără concordanţă cu nivelul de pregătire al judecătorilor şi respectiv cu interesul decurgând din natura cauzelor ce formează obiectul sesizării instanţelor. 2. Selectarea tematicilor în cadrul programelor de formare continuă centralizată se impune a fi realizată cu maximă atenţie, în ideea de a avea efectiv eficienţă şi aplicaţie, iar selectarea formatorilor se justifică a fi realizată în considerarea unor capacităţi profesionale de excepţie. 3. Degrevarea judecătorilor de atribuţii care exced sferei prerogativelor care decurg din realizarea actului de justiţie se impune atât pentru asigurarea timpului fizic necesar asigurării pregătirii individuale, studiului temeinic al dosarului şi redactării în termen a hotărârilor cât şi în ideea evitării situaţiei în care rolul judecătorului este minimalizat prin stabilirea unor atribuţii specifice unui funcţionar. In acest sens, în mod repetat de altfel, atât prin rapoartele anuale de activitate întocmite începând cu anul 2004 cât şi prin alte modalităţi de exprimare a punctului de vedere am formulat propuneri atât pentru modificarea unor acte normative cât şi a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, considerent pentru care nu le mai reiterăm.

46

4. Limitarea capacităţii decizionale a instanţelor cu referire la aspecte vizând problematica resurselor umane, organizarea şi funcţionarea instanţelor cauzează tergiversări în rezolvarea unor probleme incidente la nivelul instanţelor, care justifică o soluţionare imediată. 5. Deşi actele de control derulate la nivelul instanţelor au evidenţiat cauze specifice de tergiversare a soluţionării dosarelor constând în lipsa experţilor de o anumită specialitate în anumite zone, nu au fost valorificate printr-un cadru legislativ rezultatele şi respectiv concluziile acestor rapoarte în ideea reglementării corpului experţilor de o manieră care să asigure efectuarea în termen şi cu responsabilitate a rapoartelor de expertiză. 6. Nevalorificarea propunerilor şi observaţiilor formulate de judecători în anumite materii şi cu referire la anumite acte normative sau regulamente conduce la concluzia ineficienţei implicării acestora în această problematică. 7. Efectele modificărilor legislative asupra percepţiei actului de justiţie şi a activităţii concrete derulate la instanţe, analizate în cuprinsul prezentului material la un punct anterior. 8. Au fost evidenţiate şi alte vulnerabilităţi în punctul de vedere exprimat de preşedintele secţiei comerciale şi de contencios administrativ şi fiscal, după cum urmează : „Din păcate gradul de vulnerabilitate va creşte şi prin aplicarea criteriilor de evaluare a activităţii profesionale aşa cum au fost aprobate prin Hotărârea nr.446/13.12.2006 de Secţia pentru judecători a CSM. În pofida faptului că am aşteptat ca propunerile de criterii de evaluare să fie iniţial elaborate de grupul de lucru constituit în acest sens şi apoi transmise tuturor judecătorilor pentru a-şi exprima punctele de vedere, suntem puşi în faţa unui fapt împlinit. Evaluarea activităţii judecătorului se întrevede a fi una preponderent subiectivă, nereală, dacă avem în vedere criteriile de evaluare a eficienţei şi calităţii. Astfel sub aspectul eficienţei, credem că numărul de hotărâri pronunţate nu trebuie raportat la volumul de activitate al instanţei ci la numărul de cauze repartizate spre soluţionare în cursul anului respectiv. Altfel, un judecător repartizat la o secţie la care s-au înregistrat mai puţine dosare decât la celelalte secţii, va însemna că nu are o activitate eficientă din motive neimputabile lui, deşi în realitate, cauzele soluţionate s-ar putea să fie mult mai complexe decât cele

47

soluţionate de un judecător de la o secţie în care s-a înregistrat un număr mare de dosare, posibil de un grad redus de dificultate. Gradul de eficienţă nu poate fi raportat la elemente aleatorii, independente de voinţa sau atitudinea judecătorului. Termenul optim de soluţionare a cauzelor poate fi stabilit doar aparent în raport de obiectul cauzei, dar, în realitate, o cauză simplă la data înregistrării poate deveni o cauză complexă pe parcursul derulării procesului. În plus, vor fi foarte dezavantajaţi judecătorii sindici care instrumentează cazurile de insolvenţă pe o perioadă lungă de timp, perioadă determinată de etapele procedurale şi procesuale obligatorii. Alta este situaţia în care cauzele se amână nejustificat sau justificat dar din motive imputabile părţilor, avocaţilor, experţilor, instituţiilor care nu răspund la timp solicitărilor instanţei dar aceste deficienţe pot fi analizate într-un alt context. Rezolvarea în termen legal a altor atribuţii stabilite prin ordin de serviciu este un subcriteriu care nu ar trebui să se regăsească în procesul de evaluare deoarece menirea judecătorului este aceea de a îndeplini atribuţii legate de activitatea de judecată şi doar în mod subsidiar activităţi cu caracter administrativ şi alte atribuţii care îi afectează timpul necesar pregătirii şedinţelor de judecată, redactării hotărârilor, etc. Sunt foarte multe nemulţumiri legate de împovărarea activităţii judecătorului cu atribuţii care nu sunt legate de activitatea de judecată şi credem că personalul auxiliar de specialitate ar putea îndeplini cu succes multe din atribuţiile prevăzute în Regulament. Sub aspectul calităţii activităţii judecătorului se doreşte a se analiza „gândirea independentă”, iar în cadrul acestui indicator specific, încuviinţarea sau înlăturarea argumentată a cererilor părţilor în raport de probe, principii şi reguli de drept precum şi analizarea şi coroborarea probelor administrate în cauză. Concluzia noastră este că vor fi cazuri de imixtiune în activitatea de judecată iar consecinţele nu vor întârzia să apară. Formarea profesională a devenit un deziderat care, pentru a fi atins, antrenează o serie de activităţi legate de organizarea seminariilor, conferinţelor, etc., necesare de altfel dacă s-ar pune mai mult accent pe calitate şi nu pe cantitate. În plus ar trebui să se evite deplasările pe distanţe lungi şi costisitoare şi găsită o formă de organizare dacă nu la nivel de instanţe, măcar zonal.

48

Absolvirea unor cursuri de limbi străine şi de perfecţionare IT sunt subcriterii care nu ar trebui să constituie criterii de depunctare pentru alţi judecători. Cele două nu se numără printre criteriile prevăzute de lege pentru a dobândi calitatea de judecător iar şedinţele de judecată se desfăşoară în limba română. Este foarte bine ca judecătorii să-şi desăvârşească pregătirea şi cariera profesională urmând cursuri de limbi străine şi perfecţionare IT dar aceste aspecte nu trebuie să cântărească în evaluarea activităţii unui judecător. Un alt element de vulnerabilitate îl constituie volumul de muncă al judecătorului român. Considerăm că dacă se vrea justiţie europeană trebuie să fim trataţi din toate punctele de vedere ca adevăraţi judecători europeni, altfel se adânceşte discrepanţa dintre ceea ce ni se cere şi ceea ce ni se dă”. CAPITOLUL IV. GESTIONAREA RESURSELOR 4.1. RESURSELE UMANE AFLATE LA DISPOZITIA INSTANTEI IN ANUL 2006 Dinamica numărului posturilor de judecător finanţate respectiv ocupate în anul 2006, comparativ cu anul 2005, diferenţiat pe fiecare instanţă, este prezentată în anexele 32 – 33, iar anexa 34 evidenţiază o creştere a numărului posturilor de judecător faţă de anul precedent cu un număr de 15 posturi ocupate, coeficientul de creştere fiind de 13,51 %. Anexa 35 cuprinde dinamica numărului de posturi de grefier finanţate şi ocupate la toate instanţele din raza Curţii de Apel Târgu Mureş, evidenţiindu-se un procent de creştere de 6,33 %, iar anexele 36 şi 37 conţin aceiaşi situaţie cu referire la posturile de funcţionari publici şi personal contractual. In cursul anului 2006 au fost organizate la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş un număr total de 10 concursuri pentru ocuparea posturilor vacante cu referire la care competenţa organizării acestora revenea Curţii de Apel Târgu Mureş, după cum urmează :

49

1. 18 ianuarie 2006 concurs pentru posturilor vacante de şofer, îngrijitor la Curtea de Apel Târgu Mureş, şofer la Tribunalul Comercial Mureş, şofer şi grefier arhivar la Judecătoria Miercurea Ciuc

2. 20 februarie 2006 concurs pentru ocuparea posturilor vacante de consilier (departamentul economico-financiar) şi inspector relaţii cu publicul la Tribunalul Mureş

3. 15 mai 2006 concurs pentru ocuparea posturilor vacante de expert la Curtea de Apel Târgu Mureş (vacant urmare demisiei d-lui Sporea Eugen) şi expert la Tribunalul Mureş (vacant urmare promovării d-nei Crăciun Simona) posturi care nu s-au ocupat deoarece candidaţii înscrişii nu au îndeplinit condiţiile de vechime în specialitate

4. 26 iunie 2006 concurs pentru ocuparea posturilor vacante de grefier arhivar pe perioadă determinată la Judecătoria Reghin

5. 6 iulie 2006 concurs pentru ocuparea postului vacant de şofer la Judecătoria Gheorgheni

6. 26 iulie 2006 concurs de promovare în grad profesional la Tribunalul Mureş (d-na Buzea Evelina a promovat din grad profesional asistent în grad profesional principal)

7. 19 octombrie 2006 concurs pentru ocuparea posturilor vacante de grefier, agent procedural pe perioadă determinată la Tribunalul Harghita (adresa nr. 9003/DRUO/2006 emisă de CSM cu solicitarea efectuării tuturor operaţiunilor pentru ocuparea pe perioadă determinată a postului vacant de grefier la Tribunalul Harghita) şi postul de şofer de la Judecătoria Miercurea Ciuc vacant urmare transferului d-lui Cseke Attila la Serviciul Probaţiune de pe lângă Tribunalul Harghita post obţinut prin suplimentarea statului de funcţii.)

8. 27 noiembrie 2006 examen de promovare la instanţă superioară pentru ocupare posturilor vacante de grefier, grefier arhivar, agent procedural existente la nivelul Tribunalului Mureş

9. 27 noiembrie 2006 examen de promovare în grad superior (informaticieni de la Tribunalul Mureş şi Tribunalul Comercial Mureş)

50

10. 7 decembrie 2006 concurs funcţionari publici (2 posturi la Curtea de Apel Târgu Mureş şi 1 post la Tribunalul Mureş, rămas vacant în urma promovării d-nei Buzea Evelina);pentru posturile de la Curtea de Apel Târgu Mureş nu au fost înscrişi candidaţi.

Au fost derulate de asemenea proceduri pentru transformarea unor posturi vacante şi respectiv pentru ocuparea fără concurs a unor posturi vacante prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii, proceduri finalizate până la finele anului 2006. Lipsa de flexibilitate a dispoziţiilor legale aplicabile în materie şi întârzierea apariţiei legii privind salarizarea personalului auxiliar, cu consecinţa amânării intrării în vigoare a Legii nr.17/2006, a impus în mod repetat uzitarea procedurii de delegare a grefierilor la alte instanţe, măsură necesară pentru a asigura posibilitatea funcţionării efective a acestor instanţe, fiind emise în cursul anului 2006 un număr de 46 decizii de această natură. 4.2. RESURSELE MATERIALE AFLATE LA DISPOZITIA INSTANTEI IN ANUL 2006 1. Resurse materiale (situaţie întocmită de directorul executiv Ion Blanariu)

In perioada 01.01.2006-31.12.2006 cheltuielile s-au efectuat respectând creditele deschise pentru aceasta perioada. Astfel realizările la capitolul cheltuieli se prezintă după cum urmează:

Denumire indicatori

Credite deschise

Plati nete de casa

Cheltuieli efective

2:1 %

3:1 %

Titlul I Cheltuieli de personal

3.862.910 3.862.909 4.277.639 100,00 110,74

Titlul II Bunuri si servicii

485.483 485.310 477.991 99,96 98,46

Titlul VI Transferuri intre unit.

5.000

1.380

1.380 0,28 0,28

51

adm. publice Titlul VII Alte transferuri

948

948 948 100,00 100,00

Titlul X Active nefinanciare

1.067.677

1.066.675 87.507 99,91 8,20

Total cheltuieli 5.422.018 5.417.222 4.845.465 99,91 89,37

ANALIZA CHELTUIELILOR

TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL

ART 10.01 Cheltuieli salariale in bani Redăm mai jos încadrarea cheltuielilor pe aliniate, conform anexei 7:

Aliniat Denumire indicatori Plati nete de casa

Cheltuieli efective

10.01.01 Salarii de baza 1.663.572 1.832.743

10.01.02 Salarii de merit 22.046 23.684 10.01.03 Indemnizatie de conducere 18.857 20.568 10.01.04 Spor de vechime 103.133 112.040 10.01.05 Sporuri pentru conditii de munca 234.936 257.406 10.01.06 Alte sporuri 247.116 251.381 10.01.07 Ore suplimentare 31.649 34.198 10.01.08 Fond de premii, din care: 262.664 362.726

Premiu anual 205.257 305.319 Premii lunare 57.407 57.407

10.01.12 Indemnizatii platite unor persoane din afara unitatii, din care:

89.195 89.627

Onorarii avocati, indemnizatii interpreti

88.801 88.801

Indemnizatii comisie examen 394 826 10.01.13 Indemnizatii de delegare 9.849 9.849 10.01.14 Indemnizatii de detasare 10.01.16 Alocatii pentru locuinte 15.842 15.842 10.01.30 Alte drepturi salariale in bani 287.583 291.980 TOTAL 2.986.442 3.302.044

52

ART 10.03 Contributii

Aliniat Denumire indicatori Plati nete

de casa Cheltuieli efective

10.03.01 Contributii de sigurari sociale de stat si cci

573.507 639.737

10.03.02 Contributii de sigurari de somaj 71.748 80.126 10.03.03 Contributii de asigurari sociale de

sanatate 202.001 225.459

10.03.04 Contributii de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale

14.075 15.747

10.03.06 Contributii pt. indemnizatii si concedii

15.136 14.526

TOTAL 876.467 975.595

TITLUL II. BUNURI SI SERVICII

ART 20.01 Bunuri si servicii Utilizarea creditelor si cheltuielile efective la acest articol se prezintă astfel:

Aliniat Denumire indicatori Plati nete de casa

Cheltuieli efective

20.01.01 Furnituri de birou 6.685 6.076 20.01.02 Materiale de curatenie 4.425 4.011 20.01.03 Incalzit, iluminat, forta motrica 82.686 100.719 20.01.04 Apa, canal, salubritate 7.302 7.954 20.01.05 Carburanti, lubrifianti 30.000 31.329 20.01.06 Piese de schimb 1.179 1.179 20.01.07 Transport 18.128 18.128 20.01.08 Posta, telecomunicatii, radio, tv,

internet 48.811 51.903

20.01.09 Materiale si prestari servicii cu caracter functional

70.089 57.469

20.01.30 Alte bunuri si servicii pt. Intretinere si functionare

29.902 26.978

53

TOTAL 299.207 305.746

ART 20.02 Reparatii curente Creditele deschise în sumă de 129.174 lei au fost utilizate astfel:

• 106.212 lei – Zugraveli la Curtea de Apel Tg. Mures; • 3.641 lei – Grilaj metalic la Curtea de Apel Tg. Mures; • 160 lei – Racord tabla cos de fum; • 16.836 lei – Vopsitorii usi si ferestre la Curtea de Apel Tg.

Mures; • 2325 – Reparat profile PVC la scarile Curtii de Apel Tg.

Mures.

ART 20.04 Medicamente si materiale sanitare Creditele deschise au fost utilizate pentru decontarea medicamentelor pentru magistrati, personal auxiliar de specialitate si membrii de familie ai acestora, magistrati pensionari, precum si a asistentei medicale, tratamentului stomatologic, in valoare totala de 3.968 lei.

ART 20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar Sumele alocate au fost utilizate pentru procurarea obiectelor de inventar necesare functionarii instantelor, astfel:

• Uniforme si echipamente 250 lei • Freza 70 lei • Memory stick 406 lei • Ventilatoare 462 lei • Mocheta 3.235 lei • Cafetiere 373 lei

in suma totala de 4.796 lei.

ART 20.06 Deplasari, detasari, transferuri Creditele deschise au fost utilizate pentru achitarea cheltuielilor de cazare si transport ocazionate de deplasarea personalului trimis in delegatii, transportul la si de la locul de

54

munca al unui judecator in semestrul al II lea, in suma totala de 24.242 lei.

ART 20.11 Carti, publicatii si materiale documentare Din creditele deschise in baza alocatiilor bugetare aprobate la acest articol, s-au achitat cărti de specialitate, abonamente la Monitorul Oficial, necesare pentru documentarea la nivelul Curtii de Apel Tg.Mures si a instantelor subordonate, in valoare totala de 13.707 lei.

ART 20.13 Pregătire profesionala Creditele in valoare de 3.735 lei au fost alocate pentru pregătirea profesionala a funcţionarilor publici si a judecătorilor.

ART 20.30 Alte cheltuieli Redăm mai jos structura cheltuielilor la acest articol pe aliniate, astfel:

Aliniat Denumire indicatori Plati nete de casa

Cheltuieli efective

20.30.01 Reclama si publicitate 4.206 4.206 20.30.02 Protocol si reprezentare 1.734 1.734 20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii

(expertize medico-legale dispuse de instante)

541 641

TOTAL 6.481 6.481 TITLUL VI. TRANSFERURI INTRE UNITATI ADM. PUBLICA

ART 51.01 Transferuri curente

Platile efectuate reprezintă contravaloarea serviciilor de medicina a muncii pentru controlul anual, in suma de 1.380 lei.

TITLUL VII. ALTE TRANSFERURI

55

ART 55.01 Transferuri interne

Creditele alocate au fost utilizate pentru decontarea transportului magistratilor care au participat la seminarii organizate in baza unor programe Phare, valoarea acestora ridicandu-se la 948 lei.

TITLUL X. ACTIVE NEFINANCIARE

ART 71.01 Active fixe(inclusiv reparatii capitale) constructii Creditele deschise, in suma de 1.066.675 lei, au fost utilizate conform listei de investitii aprobata de ordonatorul principal de credite pentru anul 2006, in baza careia s-au platit dupa cum urmeaza:

• 181.272 lei pentru lucrari executate, cheltuieli publicitate, verificare proiect, indemnizatie diriginte de santier, contributii la obiectivul de investitii RK realizare retea LAN;

• 561.841 lei reprezinta valoarea lucrarilor executate la obiectivul Reparatii capitale la instalatii electrice in cladirea Curtii de Apel Tg. Mures;

• 308.607 lei reprezinta platile efectuate urmare realizarii obiectivului Asigurare spor de putere pentru Curtea de Apel Tg. Mures;

• 14.955 lei reprezinta platile efectuate pentru achizitionarea si montarea unei centrale telefonice la Curtea de Apel Tg. Mures.

Analizând datele prezentate mai sus si comparand creditele

deschise cu platile nete de casa, disponibilul aflat in cont la 31 decembrie 2006, se prezinta astfel:

CAP. 61.01.01

Cod indicator Credite deschise

Plati nete de casa

Disponibil

Cheltuieli de personal

3.862.910 3.862.909 1

56

10.01 2.986.443 2.986.442 1 10.01.01 1.663.572 1663572 0 10.01.02 22.046 22.046 0 10.01.03 18.857 18.857 0 10.01.04 103.133 103.133 0 10.01.05 234.936 234.936 0 10.01.06 247.116 247.116 0 10.01.07 31.649 31.649 0 10.01.08 262.664 262.664 0 10.01.12 89.195 89.195 0 10.01.13 9.849 9.849 0 10.01.14 10.01.16 15.843 15.842 1 10.01.30 287.583 287.583 0 10.03 876.467 876.467 0 10.03.01 573.507 573.507 0 10.03.02 71.748 71.748 0 10.03.03 202.001 202.001 0 10.03.04 14.075 14.075 0 10.03.06 15.136 15.136 0 Bunuri si servicii 485.483 485.310 173 20.01 299.211 299.207 4 20.01.01 6.685 6.685 0 20.01.02 4.425 4.425 0 20.01.03 82.686 82.686 0 20.01.04 7.303 7.302 1 20.01.05 30.000 30.000 0 20.01.06 1.180 1.179 1 20.01.07 18.128 18.128 0 20.01.08 48.811 48.811 0 20.01.09 70.090 70.089 1 20.01.30 29.903 29.902 1 20.02 129.174 129.174 0 20.04 3.968 3.968 0 20.05 250 250 0 20.06 24.408 24.242 166 20.11 13.707 13.707 0 20.13 3.735 3.735 0 20.30 6.483 6.481 2

57

20.30.01 4.206 4.206 0 20.30.02 1.735 1.734 1 20.30.30 542 541 1 Transferuri curente 5.000 1.380 3.620 51.01.03 5.000 1.380 3.620 Alte transferuri 948 948 0 55.01.08 948 948 0 Active fixe-inclusiv reparatii curente

1.067.677 1.066.675 1.002

71.01.01 1.052.677 1.051.720 957 71.01.03 15.000 14.955 45 TOTAL 5.422.018 5.417.222 4.796

In perioada analizata s-a acordat atentie maxima utilizarii

creditelor bugetare alocate in mod eficient, oportun, cu respectarea destinatiei si conform structurii cheltuielilor aprobate de ordonatorul principal de credite, respectand reglementarile legale in vigoare.

Lucrările angajate au fost executate si recepţionate in cursul anului 2006 urmând ca recepţiile finale sa se execute după expirarea perioadei de garanţie.

2. Stadiul informatizării; stadiul implementării programului ECRIS (situaţie întocmită de informaticianul şef Vasarhely Istvan) Unul din dezideratele aderării României la structurile U.E. este reforma sistemului judiciar. Reforma justiţiei cuprinde şi obiective necesare modernizării şi informatizării sistemului judiciar. Utilizarea tehnologiilor informatice moderne va accelera procesul de reformă prin asigurarea standardizării procedurilor la nivelul întregului sistem, unificarea acestora, precum şi prin introducerea unor indicatori de măsurare a eficienţei actului de justiţie. Informatizarea sistemului judiciar vizează:

• Eficientizarea procedurilor judiciare (eliminarea treptată a gestionării datelor în format de hârtie prin utilizarea formei electronice, accesul rapid la legislaţie, jurisprudenţă şi la informaţii privind cazurile aflate pe rol);

58

• Creşterea gradului de transparenţă (deschidere către cetăţeni şi mass-media prin prezentarea online a informaţiilor publice despre activitatea de judecată şi alte activităţi cu caracter public ale justiţiei);

• Securizarea informaţiilor cu caracter personal şi a celor cu caracter secret (implementarea unei politici de acces în sistem pentru fiecare utilizator, în funcţie de competenţele specifice);

• Eliminarea corupţiei (repartizarea aleatoare a cauzelor pe complete de judecată).

• Gestionarea eficientă a resurselor umane, financiare, materiale (managementul informatizat al documentelor interne)

La Curtea de Apel Târgu Mureş planul de informatizare s-a materializat prin următoarele: În cursul anului 2006 instanţa a fost dotată cu echipamente de tehnică de calcul de ultimă generaţie, prin programul PHARE 2004. Astfel în instanţă au fost instalate şi puse în funcţiune 62 de calculatoare, 15 imprimante, un copiator multifuncţional, 4 servere şi un calculator portabil. Serverele găzduiesc bazele de date şi programele specifice, iar calculatoarele facilitează accesul la informaţie şi la aplicaţii pentru tot personalul vizat al instanţei. Noile echipamente au înlocuit calculatoarele existente care au fost în bună măsură, depăşite din punct de vedere fizic şi moral. Numărul calculatoarelor a crescut de la 30 de echipamente existente la sfârşitul anului 2005 la 70 de calculatoare instalate în 2006.

30

70

2005 2006

Pentru a susţine sistemul informatic s-a realizat infrastructura de comunicaţii voce-date, constând dintr-o reţea locală LAN, facilitând interconectarea tuturor echipamentelor de tehnică de calcul ale instanţei. La nivelul Ministerului Justiţiei s-a implementat

59

un sistem modern de comunicaţii de arie extinsă WAN, format dintr-o reţea privată, care interconectează toate unităţile sistemului judiciar. Crearea reţelei WAN a permis realizarea comunicaţiei de date între toate componentele sistemului judiciar, asigură accesul la date într-un mod mai eficient şi echilibrat, creşte numărul de puncte de acces la Internet şi e-mail în cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş. S-a creat un sistem de conturi de utilizatori şi parole pentru personalul instanţei care utilizează calculator, în vederea realizării unei politici de acces în reţeaua internă de calculatoare. În luna iunie 2006 s-a instalat pe calculatoarele instanţei sistemul informatic ECRIS, astfel că din 1 iulie 2006 s-a trecut la utilizarea acestui program. Scopul principal al sistemului ECRIS este acela de a gestiona informaţiile despre dosarele şi documentele referitoare la dosare din cadrul instanţei. Sistemul ECRIS conţine mai multe componente: sistemul de management al dosarelor, de repartizare aleatorie a dosarelor pe complete de judecată şi de bibliotecă legislativă şi de jurisprudenţă. Modulul de management al dosarelor este util pentru înregistrarea datelor esenţiale din dosare şi pentru tipărirea citaţiilor, a comunicărilor, listelor de şedinţă şi a altor documente specifice activităţii judecătoreşti. Modulul de repartizare aleatorie a dosarelor pe complete de judecată asigură repartizarea dosarelor după criterii obiective, fără intervenţia factorului uman. Modulul de bibliotecă legislativă şi jurisprudenţă permite accesul la legislaţie şi jurisprudenţă în formă electronică pentru magistraţi şi personalul auxiliar al instanţelor. Modulul este actualizat zilnic şi conţine motoare de căutare performante. Pentru perioada următoare se urmăreşte dezvoltarea sistemului software ECRIS prin adăugarea următoarelor funcţii: implementarea modulului de statistică judiciară pentru instanţe, modul de executări penale şi civile, instrumente pentru obţinerea de rapoarte complexe, modul de arhivare electronică a datelor. S-a realizat portalul instanţelor de judecată care găzduieşte şi site-ul web a Curţii de Apel Târgu Mureş. Pe paginile web sunt afişate informaţii publice despre instanţă, date privind organizarea şi activitatea acestuia, precum şi informaţii despre dosare, termene şi şedinţe de judecată, extrase şi publicate automat din sistemul informatic ECRIS. În cadrul portalului, Curtea de Apel Târgu Mureş are posibilitatea să publice speţe relevante din

60

procesul de judecată, aceasta constituindu-se astfel prima bază publică de jurisprudenţă. Portalul pune la dispoziţie un instrument deosebit de util destinat informării publicului larg, contribuind la creşterea transparenţei din sistemul de justiţie. Pentru perioada următoare strategia de informatizare a instanţei vizează:

Crearea unui sistem electronic, unitar şi performant, de înregistrare a şedinţelor de judecată, audiere în faţa instanţei a martorilor cu identitate ascunsă,

Crearea de info-chioşcuri pentru corecta informare a cetăţeanului,

Crearea “Sistemului de arhivare electronică a documentelor” în mod unitar, la nivelul întregului sistem judiciar.

Pentru realizarea activităţilor specifice, biroul de informatică din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş funcţionează cu un număr de 3 informaticieni încadraţi. Activitatea de informatică este condusă de preşedintele de instanţă şi coordonată de Direcţia de Exploatare a Tehnologiei Informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei. Biroul de informatică asigură funcţionarea şi dezvoltarea sistemului informatic al instanţei, în concordanţă cu Strategia de Informatizare a sistemului judiciar. În cadrul biroului de informatică se desfăşoară următoarele activităţi:

• se implementează şi se asigură funcţionarea aplicaţiilor informatice ECRIS, de management al dosarelor în instanţă, de bibliotecă legislativă şi de jurisprudenţă precum şi a celorlalte aplicaţii informatice dezvoltate în conformitate cu Strategia de informatizare a sistemului judiciar;

• se asigură exploatarea programelor informatice, elaborate de Direcţia de Exploatare a Tehnologiei Informaţiei (D.E.T.I.) din cadrul Ministerului Justiţie şi de către Biroul de statistică din Ministerul Justiţiei, la nivelul instanţelor judecătoreşti, instalând produsele informatice şi controlând periodic respectarea, de către operatorii de aplicaţie, a instrucţiunilor de utilizare;

• se asigură iniţierea personalului instanţei în exploatarea

61

aplicaţiilor; • se supraveghează modul de utilizare a tehnicii de

calcul şi se iau măsuri necesare pentru asigurarea bunei funcţionări a acesteia;

• se asigură întreţinerea hardware şi software a tehnicii de calcul şi a reţelei de calculatoare;

• se coordonează şi controlează activitatea de informatică juridică la instanţele din raza de activitate a Curţii de Apel Târgu Mureş. 4.3. VULNERABILITATI IDENTIFICATE IN ACTIVITATEA INSTANTEI SI MASURILE DE REMEDIERE PRECONIZATE Reglementările legislative în domeniul resurselor umane consacră, cel puţin până la momentul intrării în vigoare a Legii nr.17/2006, respectiv 2 februarie 2007, o procedură extrem de greoaie pentru ocuparea posturilor de personal auxiliar de specialitate, cu referire expresă la grefieri, fapt care a cauzat disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor şi necesitatea găsirii unor soluţii de rezolvare conjuncturală. Limitarea şi în acest domeniu a capacităţii decizionale a curţilor de apel prin imposibilitatea transferării posturilor vacante existente la nivelul instanţelor sau pentru transformarea acestor posturi fără implicarea a cel puţin două verigi intermediare constituie principalul element de vulnerabilitate. Modalitatea de constituire a comisiilor pentru organizarea concursurilor prin includerea unui număr mare de judecători, chiar având calitate de membrii ai colegiului de conducere, fără a responsabiliza şi a implica în această procedură formatorii din cadrul Scolii Naţionale de Grefieri, constituie de asemenea un element care se justifică a fi reconsiderat, cu atât mai mult cu cât o asemenea activitate nu este remunerată, comparativ cu comisiile constituite pentru angajarea funcţionarilor publici, unde se plăteşte indemnizaţie care compensează efortul suplimentar. Neasigurarea unui cadru centralizat de formare a experţilor care deservesc biroul de resurse umane creează disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor, interpretări neunitare şi alocarea unui timp suplimentar pentru rezolvarea unor probleme de această natură.

62

Facem precizarea că am solicitat Ministerului Justiţiei asigurarea unor asemenea modalităţi de formare a funcţionarilor publici, fără a se da curs însă unei asemenea solicitări. CAPITOLUL V. RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA 5.1. RAPORTURILE CU CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII Se remarcă în această materie o comunicare nu întotdeauna eficientă şi promptă, evidenţiindu-se de multe ori o detaşare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de problemele reale şi concrete existente la nivelul instanţelor. Un aspect care a format obiectul sesizării Consiliului Superior al Magistraturii în cursul anului 2006 vizează ineficienţa modalităţilor concrete de realizare a prerogativului vizând apărarea reputaţiei profesionale a judecătorilor, Curtea de Apel Târgu Mureş formulând chiar propuneri în sensul stabilirii unei proceduri specifice de natură a asigura echitatea, indiferent de calitatea judecătorului (respectiv membru sau nu al Consiliului Superior al Magistraturii), fără însă a se da eficienţă unor asemenea propuneri şi a comunica eventualul punct de vedere cu referire la acestea. S-a constatat de asemenea, prin prisma raporturilor cu Consiliul Superior al Magistraturii, lipsa de receptivitate al acestuia din urmă în solicitări care vizau apărarea şi garantarea independenţei justiţiei, solicitări transmise de la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, care nu au primit rezolvări. Lipsa de consideraţie a personalului care formează aparatul tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii faţă de judecătorii care funcţionează la instanţe a fost concretizată prin exprimări ironice la adresa acestora, exemplificând în acest sens situaţia domnului Cristian Ioniţă, şef Birou statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Neexercitarea prerogativelor conferite de art.39 alin.5 din Legea nr.317/2004 vizând sesizarea Ministerului Justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii unor modificări de acte normative în domeniul justiţiei a consacrat ideea lipsei de eficienţă a oricăror iniţiative a

63

judecătorilor în materia promovării unor astfel de proiecte, care sunt impuse de imperfecţiunile legislaţiei în materie. Neanalizarea punctelor de vedere exprimate de instanţă la soluţionarea unor cereri de detaşare a judecătorilor şi chiar ignorarea acestora conferă un caracter pur formal solicitării unui asemenea punct de vedere. Dacă aspectul relevat a fost parţial remediat în cursul anului 2006, urmare a sesizărilor adresate de Curtea de Apel Târgu Mureş, s-a menţinut totuşi o asemenea poziţie, referindu-ne expres la Hotărârea nr.38/18.01.2007 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a respins cererea de detaşare a domnului judecător Ioan Gârbuleţ. In condiţiile în care unul dintre argumentele invocate l-a constituit şi neconstituţionalitatea dispoziţiei de detaşare la Ministerul Justiţiei prin prisma prevederilor art.123 din Constituţia României, în considerentele hotărârii nu s-a analizat acest aspect, fiind ignorat total. 5.2; 5.3. RAPORTURILE CU PARCHETUL. RAPORTURILE CU BAROURILE DE AVOCATI, PRECUM SI CU EXPERTII JUDICIARI Cadrul colaborării cu aceste instituţii şi organisme s-a derulat în limitele şi condiţiile prevăzute de lege, neexistând disfuncţionalităţi şi asigurându-se o comunicare eficientă. S-a realizat şi implicarea lor în activităţile organizate la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, exemplificând în acest sens manifestarea desfăşurată cu ocazia Zilei europene a justiţiei civile. 5.4. RAPORTURILE CU MASS MEDIA Pornind de la certitudinea că asigurarea transparenţei actului de justiţie este un principiu a cărui respectare este esenţială pentru realizarea unui sistem judiciar modern, s-a asigurat îndeplinirea acestor exigenţe la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş prin prisma următoarelor activităţi :

Au fost organizate un număr de 3 conferinţe de presă prilej cu care au fost prezentate următoarele aspecte:

64

09 februarie 2006 analiza rezultatelor obţinute în activitatea de judecată în anul 2005.

12 septembrie 2006 prezentarea raportului întocmit ca urmare a derulării controlului privind modul de funcţionare a sistemului de distribuţie aleatorie a dosarelor şi a raportului privind identificarea dosarelor vechi şi aplicarea riguroasă a normelor de procedură privind sancţionarea faptelor care împiedică desfăşurarea în bune condiţii a proceselor , inclusiv întârzierea nejustificată a soluţionării cauzelor la nivelul tuturor instanţelor din raza de activitate a Curţii de Apel Târgu Mureş.

25 octombrie 2006 prezentarea programului de desfăşurare a manifestărilor ocazionate de „Ziua porţilor deschise”.

Au fost emise 12 comunicate de presă (anexa nr.38), cu precizarea că reprezentanţii mass-media au fost invitaţi şi au participat la toate manifestările organizate la Curtea de Apel Târgu Mureş în cursul anului 2006, respectiv seminarii, adunări generale ale magistraţilor sau manifestări organizate în colaborare cu societatea civilă. Preşedintele instanţei, doamna Floarea Grosu a participat în data de 08 decembrie 2006 la emisiunea „Actualitatea Mureşeană” realizată de postul local de televiziune Antena 1, emisiune în cadrul căreia a fost dezbătut conflictul dintre cele două barouri paralele şi modul în care este afectată activitatea de judecată la instanţele din raza de activitate a Curţii de Apel Târgu Mureş din cauza protestului avocaţilor din Baroul Mureş. 5.5. RAPORTURILE CU JUSTITIABILII

In cursul anului 2006 au fost formulate solicitări privind informaţii de interes public după cum urmează:

în scris au fost formulate 20 de solicitări, solicitări verbale, în medie aproximativă de 6 pe săptămână.

Solicitările scrise privind informaţiile de interes public din cursul anului 2006 vizau în general informaţii cu privire la situaţia unor dosare de pe rolul instanţei, date statistice, informaţii privind

65

situaţia posturilor vacante la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, sau acte administrative ale instanţei. Au fost înregistrate şi soluţionate un număr total de 22 de petiţii adresate instanţei de către justiţiabili. Menţionăm faptul că din totalul solicitărilor au fost respinse doar 2 (solicitanţii nejustificând un interes legitim în dosarele din care doreau informaţii), celelalte fiind soluţionate favorabil.

Facem precizarea că alte aspecte vizând acest domeniu au fost relevate şi comunicate Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor cu adresa nr.4925/28 decembrie 2006.

La nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş s-a procedat la

elaborarea unor ghiduri de orientare juridică şi informaţii utile pentru cetăţeni după cum urmează:

• Informaţii utile pentru cetăţeni • Competenţa instanţelor judecătoreşti • Circuitul dosarelor în instanţă • Istoricul şi Organigrama Curţii de Apel Târgu Mureş

Documentele enumerate mai sus se regăsesc în anexa nr.39.

Distribuirea ghidurilor de orientare juridică pentru cetăţeni se

realizează atât în cadrul biroului de informare şi relaţii publice cât şi în cadrul arhivelor şi registraturii instituţiei. Aceste documente au fost transmise şi instanţelor din raza de activitate a Curţii de Apel Târgu Mureş în vederea multiplicării şi distribuirii acestora într-un mod cât mai eficient.

Menţionăm faptul că, ghidurile de orientare juridică pentru cetăţeni se distribuie gratuit către justiţiabili, costurile de tipărire şi copiere ale acestora fiind suportate de instituţie. In cursul anului 2006 au fost elaborate două numere din Buletinul informativ al Curţii de Apel Târgu Mureş, primul conţinând aspectele esenţiale vizând rezultatele obţinute în activitatea de judecată şi a fost prezentat la data de 09 februarie 2006, iar cel de-al doilea conţinând programul de desfăşurare a manifestărilor ocazionate de „Ziua Europeană a Justiţiei Civile”, a fost prezentat la data de 25 octombrie 2006, continuând procedura iniţiată începând de la data de 02 iulie 2004 în scopul asigurării maximei

66

transparenţe în activitatea judiciară a Curţii de Apel Târgu Mureş şi a instanţelor din raza de activitate a acesteia.

Menţionăm faptul că de la înfiinţare şi până în momentul de faţă Buletinul informativ al Curţii de Apel Târgu Mureş a ajuns la cel de al 5-lea număr, marcând în timp evenimentele importante din activitatea de judecată a Curţii de Apel Târgu Mureş.

Distribuirea Buletinului informativ al Curţii de Apel Târgu Mureş a fost realizată în cadrul biroului de informare şi relaţii publice de la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş atât reprezentanţilor societăţii civile cât şi reprezentanţilor mass-media, în măsura în care aceştia au considerat utilă achiziţionarea lui (anexa nr.40).

5.6 RAPORTURILE CU ORGANISMELE SOCIETATII CIVILE Manifestarea desfăşurată cu ocazia „Zilei europene a Justiţiei civile”.

Modalitatea de organizare şi desfăşurare a „Zilei europene a Justiţiei civile”, reprezintă de asemenea o concretizare a modalităţii în care respectarea principiului transparenţei şi a accesului liber la justiţie este asigurată la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş. În cadrul manifestărilor care s-au desfăşurat pe toată perioada programului de funcţionare a instituţiei au fost distribuite ghiduri de orientare juridică pentru cetăţeni, participanţii fiind invitaţi să viziteze sediul instanţei şi să participe la prezentările pregătite de reprezentanţii Curţii de Apel Târgu Mureş după cum urmează:

Dezbatere „Organizarea şi funcţionarea instanţelor

judecătoreşti”

Responsabil : Floarea Grosu – preşedinte Curtea de Apel Târgu Mureş

Dezbatere „Protecţia drepturilor copilului din perspectiva

actualelor reglementări”

67

Responsabil : Marcela Petricu Iuja - judecător Curtea de Apel Târgu Mureş

Orientare vocaţională „Procuror, avocat sau judecător?”

Responsabil : Horaţius Dumbravă – judecător Curtea de Apel Târgu Mureş Daniel Oltean – procuror Meda Grama - avocat

Conferinţă de presă

Responsabil : Floarea Grosu – preşedinte Curtea de Apel Târgu Mureş Nicolae-Gabriel Ionaş – purtător de cuvânt Curtea de Apel Târgu Mureş Anuţa – Leontina Duşa – consilier B.I.R.P din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş

Expoziţie de mesaje publicitare „Fii just!” şi premierea lucrărilor câştigătoare

Expoziţia a constat în lucrări ale elevilor din cadrul liceelor din Târgu Mureş, lucrări menite să impună în atenţia publicului principii ca: dreptate, adevăr, corectitudine, responsabilitate, etc. Lucrările trebuiau să conţină un mesaj de impact(text, slogan), însoţit de o imagine care să-l ilustreze. Mijloacele artistice de realizare (colaj, poster, desen, grafică, etc.) au fost la libera alegere a participanţilor. Cele mai bune lucrări au fost premiate, luându-se în considerare atât impactul mesajului cât şi realizarea artistică. Juriul care a analizat şi a punctat lucrările a fost format atât din judecători, procurori, avocaţi cât şi din reprezentanţi mass-media după cum urmează:

o Floarea Grosu – preşedinte Curtea de apel Târgu Mureş o Horaţius Dumbravă – judecător Curtea de Apel Târgu

Mureş

68

o Gabriela Gheorghiu - judecător Curtea de Apel Târgu Mureş

o Daniel Oltean – procuror Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş

o Meda Grama – avocat Baroul Mureş o Dan Suciu – reporter Antena 1 o Ioan Ceauşescu – reporter TVR 1

Programul de desfăşurare a manifestărilor se regăseşte şi în

(anexa nr.41). Imagini ale expoziţiei de mesaje cat şi ale lucrărilor expuse se

regăsesc în ( anexa nr.42). Menţionăm faptul că, pentru manifestările organizate cu prilejul „Zilei Europene a Justiţiei Civile” au fost trimise invitaţii atât liceelor cât si universităţilor din Târgu Mureş.

Invitaţiile ca titlu exemplificativ se regăsesc în (anexa nr.43). CAPITOLUL VI. CONCLUZII In condiţiile în care am formulat propunerile şi observaţiile vizând activitatea instanţei pe parcursul materialului, formularea unor concluzii nu se mai impune, întrucât ar consta, practic, într-o reiterare a acestora.

P R E S E D I N T E CURTEA DE APEL TARGU MURES

FLOAREA GROSU

69

C U P R I N S

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALA A INSTANTEI CAPITOLUL II. ANALIZA ACTIVITATII INSTANTEI – ASPECTE CANTITATIVE

2.1. Volumul de activitate 2.1. Operativitatea la nivelul instanţei 2.3. Incărcătura/judecător 2.4.Vulnerabilităţi identificate privind activitatea

instanţei, măsurile de remediere preconizate CAPITOLUL III. ANALIZA CALITATIVA A ACTIVITATII JUSTITIEI

3.1. Efectele modificărilor legislative survenite în cursul anului asupra activităţii instanţei

3.2. Modul de repartizare aleatorie a cauzelor la nivelul instanţei

3.3. Durata de soluţionare a cauzelor 3.4. Creşterea gradului de specializare în activitatea

judiciară 3.5. Indici de calitate 3.6. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare la nivelul

instanţei 3.7. Aplicarea dispoziţiilor Convenţiei europene pentru

apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum sunt interpretate în jurisprundenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, de către judecători

3.8. Imbunătăţirea accesului libert la justiţie

70

3.9. Activitatea în domeniul justiţiei pentru minori şi a protecţiei drepturilor copilului

3.10. Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii nr.544/2001 şi ale Legii nr.677/2001

3.11. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei

3.12. Vulnerabilităţi identificate în activitatea instanţei şi măsurile preconizate pentru remediere

CAPITOLUL IV. GESTIONAREA RESURSELOR

4.1. Resurse umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2006

4.2. Resurse materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2006

4.3. vulnerabilităţi identificate în activitatea instanţei şi măsurile de remediere preconizate

CAPITOLUL V. RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA

5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii 5.2. Raporturile cu parchetul 5.3. Raporturile cu barourile de avocaţi precum şi cu

experţii judiciari 5.4. Raporturile cu mass-media 5.5. Raporturile cu justiţiabilii 5.6. Raporturile cu organismele societăţii civile

CAPITOLUL VI. CONCLUZII

71

Anexa 1

JUDECĂTORI JUDECĂTORI JUDECĂTORI Simona Mureşan Viorica Odobleja Rodica Micu – preşedinte secţie – preşedinte secţie – preşedinte secţie Slavonia Boguş Floare Găzdac Artenie Cordoş Georgeta Oltean Daniel Ursulescu Horaţius Dumbravă Tănase Dumitru Mihaela Ramona Creţu Nicolae Ionaş Aurora Velţan Ioan Gîrbuleţ Mihaela Liţu Gabriela Gheorghiu - detaşat la Ministerul Justiţiei Zoiţa Milăşan Ilona Szatmari Adela Vintilă Cornelia Dima – detaşat la Ministerul Justiţiei – detaşat la Ministerul Justiţiei

PREŞEDINTE Floarea Grosu VICEPREŞEDINTE Petru Uzun

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREŞ

ACTIVITATEA JUDICIARĂ

SECŢIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI

SOCIALE, PENTRU MINORI ŞI FAMILIE

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU

MINORI ŞI DE FAMILIE

SECŢIA COMERCIALĂ ŞI DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

COLEGIUL DE CONDUCERE

Floarea Grosu Petru Uzun Simona Mureşan Gabriela Ghorghiu Zoiţă Milăşan Horaţius Dumbravă Mihaela Ramona Creţu

DEPARTAMENTUL ECONOMICO - FINANCIAR ŞI ADMINISTRATIV

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

PSIHOLOG Adela Morar

grefier documentarist Adela Maria Crişan

Maria Cheteleş Csifo Gabriella Cristina Szombati - grefier şef secţie - grefier şef secţie - grefier şef secţie Liliana Konyves Dorina Man Eugenia Neag Sauber Susana Mărioara Ţîra Doina Pop Mihaela Todoran Delia Buda Crina Rus

Ramona Iacob

Vasarhely István Sebastian Sasu Szövérfi Gyula-Zsolt

Szasz Anna Ovidia Pintican Maria ArdeleanuDako Laszlo

Maxim Ileana

Dana Uifălean – prim-grefier

COMPARTIMENTUL DE INFORMATICĂ JURIDICĂ

SERVICIUL DOCUMENTARE

DEPARTAMENTUL DE TEHNOREDACTARE A HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

ARHIVA

REGISTRATURA

GREFA

COMPARTIMENTUL AUXILIAR DE SPECIALITATE Ion Blanariu Nicolae Gabriel Ionaş - director executiv - conducător birou Marioara Todea Anuţa Leontina Duşa - expert - expert Liliana Bereczki - expert Purtător de cuvânt Corina Vlad Nicolae Gabriel Ionaş - expert

GREFIER STATISTICIAN

Emilia Căbuz Ileana Băncilă Viorica Mihalache Carmenuşa Carţiş Elena Şimon Marilena Lăpuşan

Anexa 2

ATRIBUTII STABILITE IN SARCINA JUDECATORILOR, ALTELE DECAT CELE VIZAND

ACTIVITATEA DE JUDECATA

ATRIBUTII NUMELE SI PRENUMELE MAGISTRATULUI

ATRIBUTII PRIVIND EFECTUAREA ANUMITOR ACTE, DINTRE CELE DATE IN COMPETENTA INSPECTIEI JUDICIARE A C.S.M., LA SOLICITAREA ACESTEIA

SIMONA MURESAN RODICA MICU

VIORICA ODOBLEJA

ATRIBUTII PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITATII DE FORMARE PROFESIONALA CONTINUA A MAGISTRATILOR

GABRIELA GHEORGHIU MIHAELA CRETU

HORATIUS DUMBRAVA ATRIBUTII PRIVIND ANALIZA PRACTICII INSTANTELOR DE CONTROL JUDICIAR

MARCELA PETRICU-IUJA FLOARE GAZDAC ZOITA MILASAN

ATRIBUTII PRIVIND ACTIVITATEA DE INDRUMARE SI CONTROL A COMPARTIMENTULUI DE EXECUTARI PENALE

DANIEL URSULESCU

ATRIBUTII PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITATII DE FORMARE PROFESIONALA A PERSONALULUI AUXILIAR DE SPECIALITATE

PETRU UZUN

BIROUL DE INFORMARE SI RELATII PUBLICE

NICOLAE IONAS

COMISIA DE ANALIZA PRIVIND INCALCAREA DREPTULUI DE ACCES LA INFORMATIILE DE INTERES PUBLIC

GEORGETA OLTEAN MIHAELA LITU

SLAVONIA BOGUS ATRIBUTII PRIVIND MONITORIZAREA LEGISLATIEI PRIVIND PROTECTIA DATELOR PERSONALE

AURORA VELTAN

ATRIBUTII IN DOMENIUL PROTECTIEI DREPTURILOR COPILULUI

MARCELA PETRICU-IUJA

ATRIBUTII IN DOMENIUL COORDONARII ACTIVITATII DE REPARTIZARE ALEATORIE A CAUZELOR

SIMONA MURESAN RODICA MICU

VIORICA ODOBLEJA

Anexa 3

CURTEA DE APEL TIRGU MUREŞ

TRIBUNALUL MUREŞ

TRIBUNALUL HARGHITA

TRIBUNALUL COMERCIAL

MUREŞ

JUDECĂTORIA TIRGU MUREŞ JUDECĂTORIA SIGHIŞOARA JUDECĂTORIA LUDUŞ JUDECĂTORIA TÎRNĂVENI JUDECĂTORIA REGHIN

JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC JUDECĂTORIA TOPLIŢA JUDECĂTORIA GHEORGHENI JUDECĂTORIA ODORHEIU SECUIESC

Anexa 4

Cauze soluţionate - situaţie comparativă cu anul 2005 -

6181

4842

2005 2006

21,66%

cu 1339 cauze mai puţine solutionate în 2006 decât în 2005

Anexa 5

Cauze soluţionate pe materii - situaţii comparative cu 2005 -

A. În materie civilă

1967

2378

2005 2006

creştere de 411 cauze

20,89%

Prima instanţă

34

25

2005 2006

scădere cu 9 cauze

26,47%

Apel

588

223

2005 2006

scădere cu 365 cauze

62,07%

Recurs

1345

2130

2005 2006

creştere de 785 cauze

58,36%

Anexa 6 Cauze soluţionate

- situaţie comparativă cu anul 2005 -

B. În materie comercială şi contencios administrativ 3189

1399

2005 2006

scădere cu 1790 cauze

56,13%

Prima instanţă

317

172

2005 2006

scădere cu 145 cauze

45,74%

Apel

82 86

2005 2006

creştere de 4 cauze

4,87%

Recurs

2790

1141

2005 2006

scădere cu 1649 cauze

59,10%

Anexa 7 Cauze soluţionate

- situaţie comparativă cu anul 2005 -

C. În materie penală

1025 1065

2005 2006

creştere de 40 cauze

3,90%

Prima instanţă

47

32

2005 2006

scădere cu 15 cauze

31,91%

Apel

196176

2005 2006

scădere cu 20 cauze

10,20%

Recurs

782 857

2005 2006

creştere de 75 cauze

9,59%

Anexa 8

Cauze înregistrate - Situaţie comparativă cu anul 2005 -

6008

4873

2005 2006

18,89%

scădere cu 1135 cauze

Anexa 9 Cauze înregistrate

- situaţii comparative cu 2005 -

A. În materie civilă

1804

2355

2005 2006

creştere de 551 cauze

30,54%

Prima instanţă

33

23

2005 2006

scădere cu 10 cauze

30,30%

Apel

449

146

2005 2006

scădere cu 303 cauze

67,48%

Recurs

1322

2186

2005 2006

creştere de 864 cauze

65,36%

Anexa 10 Cauze înregistrate

- situaţie comparativă cu anul 2005 -

B. În materie comercială

3150

1497

2005 2006

scădere cu 1653 cauze

52,48%

Prima instanţă

290

138

2005 2006

scădere cu 152 cauze

52,41%

Apel

83 87

2005 2006

creştere de 4 cauze

4,82%

Recurs

2777

1272

2005 2006

scădere cu 1505 cauze

54,20%

Anexa 11 Cauze înregistrate

- situaţie comparativă cu anul 2005 -

C. În materie penală

1054 1021

2005 2006

scădere cu 33 cauze

3,13%

Prima instanţă

54

26

2005 2006

scădere cu 28 cauze

51,85%

Apel

205

163

2005 2006

scădere cu 42 cauze

20,49%

Recurs

795 832

2005 2006

creştere de 37 cauze

4,65%

Anexa 12

Stocul de dosare rămase nesoluţionate la finele anului

- Situaţie comparativă cu anul 2005 -

699 730

2005 2006

4,43%

creştere de 31 cauze

Anexa 13 Stocul de dosare rămase nesoluţionate la finele anului

- situaţii comparative cu 2005 -

A. În materie civilă 398

375

2005 2006

scădere cu 23 dosare

5,78%

Prima instanţă

3

1

2005 2006

scădere cu 2 dosare

66,67%

Apel

144

67

2005 2006

scădere cu 77 dosare

53,47%

Recurs

251307

2005 2006

creştere de 56 dosare

22,31%

Anexa 14 Stocul de dosare rămase nesoluţionate la finele anului

- situaţie comparativă cu anul 2005 -

B. În materie comercială

208

306

2005 2006

creştere de 98 dosare

47,12%

Prima instanţă

69

35

2005 2006

scădere cu 34 dosare

49,28%

Apel

28 29

2005 2006

creştere de 1 dosar

3,57%

Recurs

111

242

2005 2006

creştere de 131 dosare

118,02%

Anexa 15 Stocul de dosare rămase nesoluţionate la finele anului

- situaţie comparativă cu anul 2005 -

C. În materie penală 93

49

2005 2006

scădere cu 44 dosare

47,31%

Prima instanţă

11

5

2005 2006

scădere cu 6 dosare

54,55%

Apel

26

13

2005 2006

scădere cu 13 dosare

50,00%

Recurs

56

31

2005 2006

scădere cu 25 dosare

44,64%

Anexa 16

Volumul de activitate al Curţii de Apel Târgu-Mureş

699

730

2005 2006

volum de activitate stoc la sfârşitul anului

17,50%

6571 5421

Scăderea volumului de activitate cu 1150 cauze,

respectiv 17,501% faţă de anul 2005

86,534%

13,466%

stoc existent la sfârşitul anuluivolum de activitate

2006

730

stocul de 730 existent la sfârşitul anului 2006 - reprezintă 13,466% din

totalul cauzelor de soluţionat (5421 cauze)

10,638%

89,362%

stoc existent la sfârşitul anuluivolum de activitate

2005

699

stocul de 699 existent la sfârşitul anului 2005 - reprezintă 10,638% din

totalul cauzelor de soluţionat (6571 cauze)

Anexa 17

SITUAŢIE PRIVIND OPERATIVITATEA PE SECŢII - situaţie comparativă cu anul 2005 -

Procent general de operativitate pe instanţă

94,06%

89,32%

2005 2006

scădere cu 4,74%

4,74%

Indicele de operativitate pe cele trei secţii

92,52%

95,85%91,68% 90,32% 83,52%

95,69%

2005 2006

CivilComercialPenal

Anexa 18 Indice de operativitate

- situaţie comparativă cu anul 2005 -

A) Secţia civilă Operativitate generală

92,52%90,32%

2005 2006

scădere cu 2,21%

2,21%

Prima instanţă

97,14% 100,00%

2005 2006

creştere de 2,86%

2,86%

Apel

94,08%86,10%

2005 2006

scădere cu 7,98%

7,98%

Recurs

91,43% 90,68%

2005 2006

scădere cu 0,76%

0,76%

Anexa 19 Indice de operativitate

- situaţie comparativă cu anul 2005 -

B) Secţia comercială Operativitate generală

95,85%

83,52%

2005 2006

scădere cu 12,33%

12,33%

Prima instanţă

86,14% 87,31%

2005 2006

creştere de 1,17%

1,17%

Apel

82,83% 81,90%

2005 2006

scădere cu 0,93%

0,93%

Recurs

97,55%

83,10%

2005 2006

scădere cu 14,45%

14,45%

Anexa 20 Indice de operativitate

- situaţie comparativă cu anul 2005 -

C) Secţia penală Operativitate generală

91,68%

81,03%

95,69%

2005 2006

creştere de 4,01%

4,01%

Prima instanţă

86,49%

2005 2006

creştere de 5,45%

5,45%

Apel

88,29% 93,12%

2005 2006

creştere de 4,83%

4,83%

Recurs

93,32%

2005 2006

96,62%

creştere de 3,30%

3,30%

Anexa 21

SITUAŢIE PRIVIND OPERATIVITATEA PE SECŢII ÎN ANUL 2006

NR.

CRT.

SECŢIA ŞI NATURA

CAUZEI

STOC LA 31.12.2005

CAUZE

ÎNREGISTRATE IN 2006

CAUZE

SOLUŢIONATE ÎN 2006

STOC CAUZE

NESOLUŢIONATE LA 31.12.2006

Din care:

CAUZE

SUSPENDATE LA 31.12.2006

VOLUM

DE ACTIVITATE 2006

OPERATIVITATE 2006

CIVILĂ 398 2355 2378 375 120 2633 90,315 Primă instanţă 3 23 25 1 1 25 100 Apel 144 146 223 67 31 259 86,100

1

Recurs 251 2186 2130 307 88 2349 90,676 COMERCIALĂ 208 1497 1399 306 30 1675 83,522 Primă instanţă 69 138 172 35 10 197 87,309 Apel 28 87 86 29 10 105 81,904

2 Recurs 111 1272 1141 242 10 1373 83,102

PENALĂ 93 1021 1065 49 1 1113 95,687 Primă instanţă 11 26 32 5 0 37 86,486 Apel 26 163 176 13 0 189 93,121

3

Recurs 56 832 857 31 1 887 96,617 TOTAL instanţă 699 4873 4842 730 151 5421 89,319

Anexa 22

SITUAŢIE PRIVIND NUMĂRUL DOSARELOR RULATE

Nr. şedinţe Nr.

crt. Nume şi prenume

magistrat Participate Conduse Fond Apel Recurs Total

1. Georgeta Oltean 56 18 0 184 1453 1637 2. Aurora Velţan 56 10 2 154 1381 1537 3. Szatmari Ilona 58 15 0 130 1394 1524 4. Tănase Dumitru 55 13 1 152 1279 1432 5. Gabriela Gheorghiu 52 19 3 105 1276 1384 6. Petru Uzun 46 25 18 117 1124 1259 7. Simona Mureşan 37 21 5 95 991 1091 8. Mihaela Liţu 133 61 121 135 824 1080 9. Nicolae Ionaş 116 45 93 93 841 1027

10. Horaţius Dumbravă 121 50 89 83 773 945 11. Viorica Odobleja 90 64 32 120 750 902 12. Daniel Ursulescu 76 45 16 161 714 891 13. Cornelia Dima 34 9 0 77 799 876 14. Rodica Micu 116 68 87 86 664 837 15. Floare Găzdac 79 35 22 165 626 813 16. Artenie Cordoş 112 57 77 89 640 806 17. Mihaela Creţu 74 53 18 117 668 803 18. Zoiţa Milăşan 80 37 51 46 661 758 19. Marcela Petricu Iuja 22 6 1 39 546 586 20. Floarea Grosu 58 64 12 72 399 483 21. Ioan Gârbuleţ 41 34 20 64 377 461 22. Boguş Slavonia 16 3 0 40 374 414

Secţia civilă 423 30 1093 10617 11740 Secţia comercială 565 518 532 4403 5453 Secţia penală 428 120 699 3534 4353 TOTAL 1416 668 2324 18554 21546

- nr. mediu dosare rulate: 979

Anexa 23

SITUAŢIE PRIVIND NUMĂRUL HOTĂRÂRILOR PRONUNŢATE

Nr. crt.

Nume şi prenume magistrat

Fond Apel Recurs Total

1. Georgeta Oltean 0 75 919 994 2. Aurora Velţan 2 65 832 899 3. Mihaela Liţu 39 55 791 885 4. Szatmari Ilona 0 62 788 850 5. Gabriela Gheorghiu 3 45 795 843 6. Tănase Dumitru 1 59 770 830 7. Simona Mureşan 8 45 758 811 8. Petru Uzun 19 55 721 795 9. Nicolae Ionaş 28 35 619 682

10. Rodica Micu 39 47 589 675 11. Horaţius Dumbravă 43 43 580 666 12. Cornelia Dima 3 36 626 662 13. Viorica Odobleja 12 54 557 623 14. Zoiţa Milăşan 15 2 570 613 15. Daniel Ursulescu 2 70 538 610 16. Artenie Cordoş 32 32 520 584 17. Floare Găzdac 6 84 474 564 18. Mihaela Creţu 4 71 475 550 19. Floarea Grosu 5 46 330 381 20. Marcela Petricu Iuja 2 14 329 345 21. Ioan Gârbuleţ 6 30 258 294 22. Boguş Slavonia 0 13 210 223

Secţia civilă 38 469 6748 7252 Secţia comercială 196 240 3669 4105 Secţia penală 35 355 2632 3022 TOTAL 269 1064 13049 14379 - nr. mediu dosare pronunţate: 653

Anexa 24

SITUAŢIA REDACTĂRII HOTĂRÂRILOR

Nr. crt.

Nume şi prenume

Fond Apel Recurs Total

1. Georgeta Oltean 0 39 296 335 2. Aurora Velţan 1 31 258 290 3. Gabriela Gheorghiu 3 23 258 284 4. Szatmari Ilona 0 26 254 280 5. Petru Uzun 19 29 222 270 6. Tănase Dumitru 1 27 238 266 7. Simona Mureşan 8 22 236 266 8. Mihaela Liţu 38 28 185 251 9. Horaţius Dumbravă 42 21 177 240

10. Viorica Odobleja 12 31 195 238 11. Artenie Cordoş 32 17 187 236 12. Rodica Micu 38 25 171 234 13. Mihaela Creţu 4 37 186 227 14. Daniel Ursulescu 2 32 189 223 15. Nicolae Ionaş 26 12 178 216 16. Zoiţa Milăşan 14 14 182 210 17. Floare Găzdac 6 39 162 207 18. Cornelia Dima 0 16 175 191 19. Floarea Grosu 5 23 125 153 20. Marcela Petricu Iuja 1 6 107 114 21. Ioan Gârbuleţ 6 17 83 106 22. Boguş Slavonia 0 6 77 83

Secţia civilă 33 225 2121 2379 Secţia comercială 190 117 1080 1387 Secţia penală 35 179 940 1154 TOTAL 258 521 4141 4920

- numărul mediu de hotărâri redactate de către un judecător: 223

Anexa 25

SITUAŢIE PRIVIND CELERITATEA SOLUŢIONĂRII CAUZELOR

Hotărâri pronunţate

Indice privind celeritatea soluţionării cauzelor între:

Nr. crt.

Secţia şi natura cauzei

Nr. hotărâri pronunţate

Între

0-6 luni

Între

6-12 luni

Între

1-2 ani

Între

2-3 ani

Între

0-6 luni

Între

6-12 luni

Între

1-2 ani

Între

2 – 3 ani

CIVILĂ 2378 2338 39 1 0 98,32 1,64 0,04 0

Primă instanţă 25 25 0 0 0 100 0 0 0 Apel 223 195 27 1 0 87,44 12,11 0,45 0

1

Recurs

2130 2118 12 0 0 99,44 0,56 0 0

COMERCIALĂ 1399 1393 4 2 0 99,57 0,29 0,14 0 Primă instanţă 172 168 2 2 0 97,68 1,16 1,16 0

Apel 86 84 2 0 0 97,67 2,33 0 0

2

Recurs 1141 1141 0 0 0 100 0 0 0 PENALĂ 1065 1064 0 1 0 99,91 0 0,09 0

Primă instanţă 32 31 0 1 0 96,87 0 3,13 0 Apel 176 176 0 0 0 100 0 0 0

3

Recurs

857 857 0 0 0 100 0 0 0

TOTAL 4842 4795 43 4 0 99,03 0,89 0,08 0

Anexa 26

SITUAŢIE PRIVIND NUMĂRUL DE CAUZE SUSPENDATE PRECUM ŞI NUMĂRUL DE CAUZE MAI VECHI DE 6 LUNI ŞI DE 1 AN,

AFLATE ÎN CURS DE SOLUŢIONARE LA 31 DECEMBRIE 2006

STOC CAUZE NESOLUŢIONATE LA 31.12.2006

NR. CRT

SECŢIA ŞI NATURA

CAUZEI Total Din care:

Suspendate Pe rol Din care:

CAUZE ÎNTRE

0 – 6 LUNI

CAUZE MAI VECHI DE

6 – 12 LUNI

CAUZE MAI VECHI DE

1 AN

CIVILĂ 375 120 255 222 20 13 Primă instanţă 1 1 0 0 0 0 Apel 67 31 36 24 6 6

1

Recurs 307 88 219 198 14 7 COMERCIALĂ 306 30 276 266 5 5

Primă instanţă 35 10 25 20 2 3 Apel 29 10 19 15 2 2

2

Recurs 242 10 232 231 1 0 PENALĂ 49 1 48 46 1 1

Primă instanţă 5 0 5 5 0 0 Apel 13 0 13 11 1 1

3

Recurs 31 1 30 30 0 0 TOTAL 730 151 579 534 26 19

CURTEA DE APEL TARGU MURES Anexa 27 NR. CRT.

INSTANTA NUME SI PRENUME JUDECATOR

SECTIA DATA REPARTIZARII

IN SECTIE

COMPLET SPECIALIZAT

DATA DESEMNARII

IN COMPLETUL SPECIALIZAT

SPECIALIZARE OBS.

1. CURTEA DE APEL TARGU MURES

GROSU FLOAREA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

7.07.2003 MINORI SI FAMILIE INFRACTIUNI DE CORUPTIE INFRACTIUNI DE CRIMA ORGANIZATA SI TERORISM

20.10.2005 MINORI SI FAMILIE DREPT PENAL INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI CRIMINALITATE ORGANIZATA

2. CURTEA DE APEL TARGU MURES

ODOBLEJA VIORICA

PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

1.03.1999 MINORI SI FAMILIE INFRACTIUNI DE CORUPTIE INFRACTIUNI DE CRIMA ORGANIZATA SI TERORISM

20.10.2005 MINORI SI FAMILIE DREPT PENAL INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI CRIMINALITATE ORGANIZATA

3. CURTEA DE APEL TARGU MURES

CRETU MIHAELA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

1.11.2001 MINORI SI FAMILIE INFRACTIUNI DE CORUPTIE INFRACTIUNI DE CRIMA ORGANIZATA SI TERORISM

20.10.2005 MINORI SI FAMILIE DREPT PENAL INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI CRIMINALITATE ORGANIZATA

4. CURTEA DE APEL TARGU MURES

GAZDAC FLOARE PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

1.10.2002 MINORI SI FAMILIE INFRACTIUNI DE CORUPTIE INFRACTIUNI DE

20.10.2005 MINORI SI FAMILIE DREPT PENAL INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI

CRIMA ORGANIZATA SI TERORISM

CRIMINALITATE ORGANIZATA

5. CURTEA DE APEL TARGU MURES

URSULESCU DANIEL

PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

1.05.2004 MINORI SI FAMILIE INFRACTIUNI DE CORUPTIE INFRACTIUNI DE CRIMA ORGANIZATA SI TERORISM

20.10.2005 MINORI SI FAMILIE DREPT PENAL INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI CRIMINALITATE ORGANIZATA

6. CURTEA DE APEL TARGU MURES

GARBULET IOAN PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

1.05.2004 DETASAT LA M.J. DIN 1.08.2006

MINORI SI FAMILIE DREPT PENAL INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI CRIMINALITATE ORGANIZATA

7. CURTEA DE APEL TARGU MURES

UZUN PETRU CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE PRECUM SI PENTRU CAUZELE PRIVIND CONFLICTELE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

13.07.1993 MINORI SI FAMILIE CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

20.10.2005 DREPT CIVIL MINORI SI FAMILIE TUTELA PROTECTIE SPECIALA SI ADOPTIE FOND FUNCIAR DR.PROPRIETATII INTELECTUALE LITIGII DE MUNCA ASIGURARI SOCIALE

8. CURTEA DE APEL TARGU MURES

MURESAN SIMONA

CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

1.11.2003 CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

20.10.2005 DREPT CIVIL MINORI SI FAMILIE TUTELA

2

PRECUM SI PENTRU CAUZELE PRIVIND CONFLICTELE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

PROTECTIE SPECIALA SI ADOPTIE FOND FUNCIAR DR.PROPRIETATII INTELECTUALE LITIGII DE MUNCA ASIGURARI SOCIALE

9. CURTEA DE APEL TARGU MURES

GHEORGHIU GABRIELA

CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE PRECUM SI PENTRU CAUZELE PRIVIND CONFLICTELE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

1.09.2004 MINORI SI FAMILIE CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

20.10.2005 DREPT CIVIL MINORI SI FAMILIE TUTELA PROTECTIE SPECIALA SI ADOPTIE FOND FUNCIAR DR.PROPRIETATII INTELECTUALE LITIGII DE MUNCA ASIGURARI SOCIALE

10. CURTEA DE APEL TARGU MURES

DUMITRU TANASE CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE PRECUM SI PENTRU CAUZELE PRIVIND CONFLICTELE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

1.03.1999 CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

20.10.2005 DREPT CIVIL MINORI SI FAMILIE TUTELA PROTECTIE SPECIALA SI ADOPTIE FOND FUNCIAR DR.PROPRIETATII INTELECTUALE LITIGII DE MUNCA

3

ASIGURARI SOCIALE

11. CURTEA DE APEL TARGU MURES

OLTEAN GEORGETA

CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE PRECUM SI PENTRU CAUZELE PRIVIND CONFLICTELE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

1.11.2004 MINORI SI FAMILIE CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

6.09.2006 20.10.2005

DREPT CIVIL MINORI SI FAMILIE TUTELA PROTECTIE SPECIALA SI ADOPTIE FOND FUNCIAR DR.PROPRIETATII INTELECTUALE LITIGII DE MUNCA ASIGURARI SOCIALE

12. CURTEA DE APEL TARGU MURES

VELTAN AURORA CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE PRECUM SI PENTRU CAUZELE PRIVIND CONFLICTELE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

1.09.2004 MINORI SI FAMILIE CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

20.10.2005 DREPT CIVIL MINORI SI FAMILIE TUTELA PROTECTIE SPECIALA SI ADOPTIE FOND FUNCIAR DR.PROPRIETATII INTELECTUALE LITIGII DE MUNCA ASIGURARI SOCIALE

13. CURTEA DE APEL TARGU MURES

BOGUS SLAVONIA CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE PRECUM SI PENTRU

1.09.2004 CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

6.09.2006 DREPT CIVIL MINORI SI FAMILIE TUTELA PROTECTIE SPECIALA SI

4

CAUZELE PRIVIND CONFLICTELE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

ADOPTIE FOND FUNCIAR DR.PROPRIETATII INTELECTUALE LITIGII DE MUNCA ASIGURARI SOCIALE

14. CURTEA DE APEL TARGU MURES

SZATMARI ILONA CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE PRECUM SI PENTRU CAUZELE PRIVIND CONFLICTELE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

1.10.2004 MINORI SI FAMILIE CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

20.10.2005 DREPT CIVIL MINORI SI FAMILIE TUTELA PROTECTIE SPECIALA SI ADOPTIE FOND FUNCIAR DR.PROPRIETATII INTELECTUALE LITIGII DE MUNCA ASIGURARI SOCIALE

15. CURTEA DE APEL TARGU MURES

PETRICU-IUJA MARCELA

CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE PRECUM SI PENTRU CAUZELE PRIVIND CONFLICTELE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

1.08.2006 MINORI SI FAMILIE CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

6.09.2006 DREPT CIVIL MINORI SI FAMILIE TUTELA PROTECTIE SPECIALA SI ADOPTIE FOND FUNCIAR DR.PROPRIETATII INTELECTUALE LITIGII DE MUNCA ASIGURARI SOCIALE

5

16. CURTEA DE APEL TARGU MURES

DIMA CORNELIA CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE PRECUM SI PENTRU CAUZELE PRIVIND CONFLICTELE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

1.09.2004 DETASAT LA M.J. DIN 1.08.2006

DREPT CIVIL MINORI SI FAMILIE TUTELA PROTECTIE SPECIALA SI ADOPTIE FOND FUNCIAR DR.PROPRIETATII INTELECTUALE LITIGII DE MUNCA ASIGURARI SOCIALE

17. CURTEA DE APEL TARGU MURES

MICU RODICA COMERCIALA SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

1.09.2000 COMERCIAL CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

20.10.2005 DREPT COMERCIAL DREPTUL CONCURENTEI REORGANIZARE JUDICIARA SI FALIMENT DREPT ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

18. CURTEA DE APEL TARGU MURES

DUMBRAVA HORATIUS

COMERCIALA SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

1.10.2004 COMERCIAL CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

20.10.2005 DREPT COMERCIAL DREPTUL CONCURENTEI REORGANIZARE JUDICIARA SI FALIMENT DREPT ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

6

19. CURTEA DE APEL TARGU MURES

MILASAN ZOITA COMERCIALA SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

1.12.2005 COMERCIAL CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

1.12.2005 DREPT COMERCIAL DREPTUL CONCURENTEI REORGANIZARE JUDICIARA SI FALIMENT DREPT ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

20. CURTEA DE APEL TARGU MURES

IONAS NICOLAE COMERCIALA SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

1.10.2003 COMERCIAL CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

20.10.2005 DREPT COMERCIAL DREPTUL CONCURENTEI REORGANIZARE JUDICIARA SI FALIMENT DREPT ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

21. CURTEA DE APEL TARGU MURES

CORDOS ARTENIE COMERCIALA SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

13.07.1993 COMERCIAL CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

20.10.2005 DREPT COMERCIAL DREPTUL CONCURENTEI REORGANIZARE JUDICIARA SI FALIMENT DREPT ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

22. CURTEA DE APEL TARGU MURES

LITU MIHAELA COMERCIALA SI DE CONTENCIOS

1.09.2004 COMERCIAL CONTENCIOS ADMINISTRATIV

20.10.2005 DREPT COMERCIAL DREPTUL

7

ADMINISTRATIV SI FISCAL

SI FINANCIAR FISCAL

CONCURENTEI REORGANIZARE JUDICIARA SI FALIMENT DREPT ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

23. CURTEA DE APEL TARGU MURES

VINTILA ADELA COMERCIALA SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

1.05.2004 DETASAT LA M.J. DIN 17.10.2005

DREPT COMERCIAL DREPTUL CONCURENTEI REORGANIZARE JUDICIARA SI FALIMENT DREPT ADMINISTRATIV SI FINANCIAR FISCAL

8

Anexa 28 R O M A N I A CURTEA DE APEL TARGU MURES

PLAN DE FORMARE CONTINUA LA NIVEL DESCENTRALIZAT PE ANUL 2006

S E M I N A R I I Nr. crt.

Domeniu Temă Perioadă de desfăşurare

a seminarului

Locaţia Număr participanţi

Tipul fondurilor utilizate

I Aspecte comune

Interpretarea unitară a caracterului imputabil sau neimputabil al casărilor în raport de cerinţele impuse de art.110 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

26 ianuarie 2006, orele

13,00

Curtea de Apel Târgu

Mureş

65 participanţi

Articolul bugetar 20.30.30 „alte cheltuieli”

Drept penal şi procesual penal

o Autoritatea judiciară competentă să emită mandatul de arestare preventivă în situaţia în care măsura privativă de libertate s-a dispus de instanţa de recurs.

o Prezentarea practicii de casare.

„ „ „ „

Drept civil şi procesual civil

o Calificarea căilor de atac prin prisma dispoziţiilor art.282/1 Cod procedură civilă.

o Aspecte privind contractele de închiriere a unităţilor locative cu destinaţia de locuinţe prin prisma dispoziţiilor O.U.G. nr.40/1999, modificată şi completată prin Legea nr.241/2001 şi a dispoziţiilor Legii

„ „ „ „

nr.10/2001, republicată la 2.09.2005. o Timbrarea acţiunii de partaj. o Regimul juridic al imobilelor ce au făcut

obiectul reformei agrare. o Procedura de citare a persoanelor aflate

în străinătate temporar. o Prezentarea practicii de casare.

Drept comercial şi contencios administrativ

o Probleme controversate în materia contenciosului administrativ şi fiscal, prin prisma noii legi a contenciosului administrativ, Legea nr. 554/2004 şi a Codului de procedură fiscală – soluţionarea cererii de suspendare formulată direct la instanţă, potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, a actului administrativ fiscal, acesta din urmă aşa cum este el definit de art. Cod procedură fiscală.

o Probleme controversate în materia reorganizării şi lichidării judiciare. Cererea de admitere a creanţelor, formulată de creditorul bugetar, şi documentele justificative pe care creditorul bugetar trebuie/poate să le ataşeze, potrivit art. 79 alin. 2 din Legea nr. 64/1995 republicată.

o Alte probleme controversate indicate în practica de casare în materia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

o Prezentarea practicii de casare.

„ „ „ „

Secţiune destinată

Problematica psihologică a declaraţiilor minorului în cadrul procedurilor judiciare prin

„ „ „ „

judecătorilor specializaţi în judecarea cauzelor cu minori

prisma particularităţilor vârstei acestuia. Elemente de verificare a veridicităţii mărturiei.

II Drept penal şi procesual penal

o Aplicarea prevederilor art.38 Cod procedură penală privind disjungerea, cu raportare la practica instanţelor mureşene.

o Motivarea încheierii de şedinţă încheiate conform dispoziţiilor art.300/2 cod procedură penală.

21 februarie 2006

Curtea de Apel Târgu

Mureş

6 participanţi

Drept comercial şi contencios administrativ

Admisibilitatea cererilor având ca obiect suspendarea actelor administrativ-fiscale de control cu privire la care a fost exercitată calea administrativă de atac, întemeiată pe prevederile Legii nr.554/2004.

24 februarie 2006

„ 7 participanţi

III Drept comercial şi contencios administrativ

o Aspecte legate de aplicarea prevederilor Legii nr.64/1995, rep., : limitele competenţei materiale ale judecătorului sindic.

o Aspecte legate de aplicarea prevederilor cap.XIV Cod procedură civilă : motive de amânare, administrare probe, realizarea procedurii de citare, dreptul la apărare.

4 martie 2006

24 martie 2006

Curtea de Apel Târgu

Mureş „

„

„

Drept penal şi procesual penal

o Aplicarea pedepselor complementare în lumina prevederilor art.20 din Constituţie şi a Hotărârii CEDO din 28.09.2004 privind cauza „Sabou şi Pârcălab împotriva României”.

o Incidenţa dispoziţiilor Legii nr.543/2002.

28 martie 2006

„ 6 participanţi

IV Drept comercial Distincţiile dintre procedura prealabilă 8 aprilie 2006 Curtea de 7 participanţi

şi contencios administrativ

reglementată de Legea nr.554/2004 şi jurisdicţiile administrativ speciale.

Apel Târgu Mureş

Drept penal şi procesual penal

o Concursul de infracţiuni – cu referire la competenţa de soluţionare a cauzelor în care una dintre infracţiuni a fost săvârşită în străinătate şi a avut loc recunoaşterea de către autorităţile române.

o Aplicabilitatea dispoziţiilor art.278/1 Cod procedură penală

26 aprilie 2006

„ 6 participanţi

Drept comunitar Rolul magistraţilor români în aplicarea dreptului comunitar, relaţia dintre dreptul comunitar şi dreptul intern, procedura recursului prealabil.

28 aprilie 2006, orele

13,00

„ 85 participanţi

Articolul bugetar 20.30.30 „alte cheltuieli”

Drept comercial şi contencios administrativ

Aspecte legate de aplicarea Legii nr.64/1995, rep.: conflictul dintre aplicarea prevederilor art.83 din actul normativ menţionat şi dispoziţiile cuprinse în alte acte normative.

29 aprilie 2006

„ 7 participanţi

V Drept comercial şi contencios administrativ

Natura juridică a hotărârilor Guvernului emise în temeiul art.8 alin.1, art.9 alin.1, art.10 alin.1 şi art.21 alin.3 din Legea nr.213/1998

5 mai 2006 Curtea de Apel Târgu

Mureş

7 participanţi

Drept penal şi procesual penal

o Confiscarea specială în cazul infracţiunilor silvice.

o Contestaţii în anulare întemeiate pe cazul prevăzut de art.386 alin.1 lit.a Cod procedură penală.

22 mai 2006 „ 6 participanţi

Drept comercial şi contencios administrativ

Limitele de ordin procedural între care se poate manifesta rolul activ al judecătorului.

25 mai 2006 „ 7 participanţi

VI Drept comunitar Legislaţia primară. Legislaţia secundară. Tratate internaţionale

5 iunie 2006, orele 13,00

Curtea de Apel Târgu

Mureş

minim 35 participanţi

Articolul bugetar 20.30.30 „alte

cheltuieli” Drept civil şi

procesual civil Interpretarea şi aplicarea art.67 din Legea nr.215/2001, privind administraţia publică locală. Suspendarea judecăţii până la soluţionarea dosarului la CEDO

„ „ „ „

Drept penal şi procesual penal

Aplicarea art.38 din Codul de procedură penală privind disjungerea, cu raportare la practica instanţelor mureşene.

„ „ „ „

Drept comercial şi contencios administrativ

Diferenţierea litigiilor de drept civil şi de drept comercial, în cazul revendicării unor imobile aparţinând societăţilor comerciale

„ „ „ „

VII Drept comunitar Principiul supremaţiei dreptului comunitar faţă de dreptul naţional al statelor membre UE

4 septembrie 2006, orele

13,00

Curtea de Apel Târgu

Mureş

minim 35 participanţi

„

Drept civil şi procesual civil

Excepţiile de la obligativitatea îndeplinirii condiţiei de fond la adopţie (art.12,13 din Legea nr.272/2004).

„ „ „ „

Drept penal şi procesual penal

Legitima apărare şi provocarea. „ „ „ „

Drept comercial şi contencios administrativ

Legea nr.64/1995. Limitele competenţei materiale ale judecătorului sindic.

„ „ „ „

VIII Cooperare judiciară în materie civilă şi penală

Recunoaşterea şi executarea hotărârilor pronunţate în străinătate

2 octombrie 2006, orele

13,00

Curtea de Apel Târgu

Mureş

minim 35 participanţi

„

Drept civil şi procesual civil

Natura juridică a termenului de formulare a notificării prev. de art.22 din Legea nr.10/2001. Aplicarea Legii nr.54/2003 în lumina convenţiilor internaţionale în materia libertăţii sindicale.

„ „ „ „

Drept penal şi Confiscarea specială în cadrul infracţiunilor „ „ „ „

procesual penal silvice. Drept comercial

şi contencios administrativ

Noua lege a insolvenţei. „ „ „ „

IX Cooperare judiciară în materie civilă şi penală

Mandatul european de arestare şi predare. Extrădarea.

6 noiembrie 2006, orele

13,00

Curtea de Apel Târgu

Mureş

minim 35 participanţi

„

Drept civil şi procesual civil

Natura juridică a termenului de formulare a notificării prev. de art.22 din Legea nr.10/2001. Aplicarea Legii nr.54/2003 în lumina convenţiilor internaţionale în materia libertăţii sindicale.

„ „ „ „

Drept penal şi procesual penal

Confiscarea specială în cadrul infracţiunilor silvice.

„ „ „ „

Drept comercial şi contencios administrativ

Taxe vamale. Controlul vamal ulterior. „ „ „ „

X Jurisprudenţa C.E.D.O.

Hotărâri semnificative pronunţate împotriva României, în materie civilă, penală şi comercială.

4 decembrie 2006, orele

13,00

Curtea de Apel Târgu

Mureş

minim 35 participanţi

Articolul bugetar 20.30.30. „alte cheltuieli”

Drept civil şi procesual civil

Măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001 pentru bunurile imobile aflate în domeniul public al statului. Modul de calcul al despăgubirilor civile cuvenite angajatului, în caz de anulare a deciziei de concediere.

„ „ „ „

Drept penal şi procesual penal

Vătămarea corporală gravă şi tentativa la omor.

„ „ „ „

Drept comercial şi contencios administrativ

Natura juridică a hotărârilor de guvern emise în baza art.8,9,10,21 alin.3 din Legea nr.213/1998.

„ „ „ „

Anexa 29

INDICI DE MODIFICARE A HOTĂRÂRILOR PRONUNŢATE LA CURTEA DE APEL TÂRGU-MUREŞ

Nr. crt.

Natura cauzelor

Nr. hotărâri pronunţate

Nr.

hotărârilor atacate cu

recurs

Nr. cauze

soluţionate ca admise de

ÎCCJ

Nr. hotărâri

care au suferit modificări

Nr. cauze

casate şi trimise pentru

rejudecare

Indice de casare

CIVILĂ 2378 82 35 27 8 1,471

Primă instanţă 25 0 0 0 0 0 Apel 223 78 24 16 8 10,762

1

Recurs 2130 4 11 11 0 0,516 COMERCIALĂ 1399 164 33 16 17 2,358

Primă instanţă 172 77 21 12 9 12,209 Apel 86 83 12 4 8 13,953

2

Recurs 1141 4 0 0 0 0 PENALĂ 1065 79 29 18 11 2,723

Primă instanţă 32 18 9 0 9 28,125 Apel 176 59 20 18 2 11,363

3

Recurs 857 2 0 0 0 0 TOTAL 4842 325 97 61 36 2,003

Menţiune: Din totalul cauzelor soluţionate ca admise de către Î.C.C.J în 2006 un număr de 62 hotărâri au fost pronunţate la Curtea de Apel Târgu Mureş în anii anteriori celui pentru care se face analiza respectiv 2006 astfel: în 2000 1 hot.; în 2003 4 hot.; în 2004 7 hot.; şi în 2005 50 hot.

Anexa 30

lndici de casare la Curtea de Apel Târgu Mureş

97,997%

2,003%

4842 hotărâri pronunţate 97 hotărâri care au suferit modificări

36 trimise pentru rejudecare Indice de casare 2,033%

Secţia Civilă Secţia Comercială Secţia Penală

98,529%

1,471%

97,641%

2,359%

97,277%

2,723%

Anexa 31

INDICELE DE CASARE PENTRU FIECARE JUDECĂTOR ÎN PARTE

Cauze pronunţate Hotărâri

modificate şi casate de ÎCCJ

Nr. crt.

Nume şi prenume

Fond Apel Recurs Total Nr. cauze

Indice de casare în

% 1. Gabriela Gheorghiu 3 45 795 843 0 0 2. Marcela Petricu Iuja 2 14 329 345 0 0 3. Mihaela Liţu 39 55 791 885 0 0 4. Nicolae Ionaş 28 35 619 682 0 0 5. Ioan Gârbuleţ 6 30 258 294 0 0 6. Rodica Micu 39 47 58 675 0 0 7. Artenie Cordoş 32 32 520 584 0 0 8. Georgeta Oltean 0 75 919 994 1 0,100 9. Aurora Velţan 2 65 832 899 1 0,111

10. Szatmari Ilona 0 62 788 850 1 0,117 11. Simona Mureşan 8 45 758 811 1 0,123 12. Zoiţa Milăşan 15 2 570 613 1 0,163 13. Horaţius Dumbravă 43 43 580 666 2 0,300 14. Tănase Dumitru 1 59 770 830 3 0,361 15. Mihaela Creţu 4 71 475 550 2 0,363 16. Boguş Slavonia 0 13 210 223 1 0,448 17. Cornelia Dima 3 36 626 662 3 0,453 18. Viorica Odobleja 12 54 557 623 3 0,481 19. Daniel Ursulescu 2 70 538 610 3 0,491 20. Floarea Grosu 5 46 330 381 2 0,524 21. Petru Uzun 19 55 721 795 5 0,628 22. Floare Găzdac 6 84 474 564 6 1,063

Anexa 32

NUMĂRUL POSTURILOR DE JUDECĂTORI FINANŢATE RESPECTIV OCUPATE ÎN ANUL 2006 FAŢĂ DE ANUL 2005 LA TOATE INSTANŢELE DIN RAZA DE ACTIVITATE A CURŢII

DE APEL TÂRGU MUREŞ

2423

2423

2724

27

23

1512

15

13

87

88

2417

24

19

83 8

5

8

67

6 63 5

4 4

0

4

2

12

710 10

5

3

5

3

8

46 6

4 24 4

CU

RTE

A D

E A

PPEL

TÂ

RG

UM

UR

EŞ

TRIB

UN

ALU

L M

UR

EŞ

TRIB

UN

ALU

L H

AR

GH

ITA

TRIB

UN

ALU

L C

OM

ERC

IAL

JUD

ECĂ

TOR

IA T

ÂR

GU

MU

REŞ

JUD

ECĂ

TOR

IA R

EGH

IN

JUD

ECĂ

TOR

IA S

IGH

IŞO

AR

A

JUD

ECĂ

TOR

IA L

UD

UŞ

JUD

ECĂ

TOR

IA T

ÂR

NĂ

VEN

I

JUD

ECĂ

TOR

IA M

IER

CU

REA

CU

IC

JUD

ECĂ

TOR

IA G

HO

RG

HEN

I

JUD

ECĂ

TOR

IA O

DO

RH

EIU

SEC

UIE

SC

JUD

ECĂ

TOR

IA T

OPL

IŢA

FINANŢATE 2005 OCUPATE 2005 FINANŢATE 2006 OCUPATE 2006

95,8385,19%

86,67%

100%

79,17%

62,5% 85,71%

80%

50%

100%

60%

100%

100%

Procentele distribuite în interiorul diagramei reprezintă calculul dinamicii posturilor ocupate faţă de cele finanţate pentru anul 2006

Procentele calculate în josul diagramei reprezintă posturilor ocupate în anul 2006 faţă de cele ocupate în anul 2005

0%

-4,1

7%

8,33

%

14,2

9%

11,7

6%

66,6

7% 0%

33,3

3%

200%

42,8

6% 50%

100%0%

Anexa 33

DINAMICA NUMĂRULUI DE JUDECĂTORI ÎN ANUL 2006 FAŢĂ DE 2005

153

111

147

126

109

83

107

90

44

2840 36

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2005 2006 2005 2006 2005 2006

Finantate OcupateInstanţele din jud. Mureş Instanţele din jud. HarghitaTotal

72,5

5%

85,7

1%

76,1

5%

84,1

1%

63,6

4%

90,0

0%

Anexa 34

SITUAŢIA POSTURILOR DE JUDECĂTORI OCUPATE ÎN ANUL 2005 ŞI 2006 CUMULAT LA NIVELUL CURŢII DE APEL TÂRGU MUREŞ ŞI A INSTANŢELOR DIN RAZA TERITORIALĂ A ACESTEIA

111126

2005 2006

13,51%

ÎN CURSUL ANULUI 2006 S-A ÎNREGISTRAT O CREŞTERE DE 15 POSTURI DE JUDECĂTOR FAŢĂ DE ANUL PRECEDENT 2005, ASTFEL PROCENTUL PRIVIND

CREŞTEREA NUMĂRULUI DE POSTURI OCUPATE ESTE DE 13,51%.

Anexa 35

DINAMICA NUMĂRULUI DE POSTURI DE GREFIERI OCUPATE

ÎN ANUL 2006 FAŢĂ DE ANUL 2005 LA TOATE INSTANŢELE DIN RAZA DE ACTIVITATE A CURŢII DE APEL TÂRGU MUREŞ

2421

3231

303032

31

2322

29

22

9 8 9 9

5549

55

49

1614

1615

1914

19

15

9 99 911

101110

23

1621

16

108

108

17

1114

1310

910

7

20

20

CU

RTE

A D

E A

PEL

TÂR

GU

MU

REŞ

TRIB

UN

ALU

L M

UR

EŞ

TRIB

UN

ALU

L H

AR

GH

ITA

TRIB

UN

ALU

L C

OM

ERC

IAL

JUD

ECĂ

TOR

IA T

ÂR

GU

MU

REŞ

JUD

ECĂ

TOR

IA R

EGH

IN

JUD

ECĂ

TOR

IA S

IGH

IŞO

AR

A

JUD

ECĂ

TOR

IA L

UD

UŞ

JUD

ECĂ

TOR

IA T

ÂR

NĂ

VEN

I

JUD

ECĂ

TOR

IA M

IER

CU

REA

CU

IC

JUD

ECĂ

TOR

IA G

HO

RG

HEN

I

JUD

ECĂ

TOR

IA O

DO

RH

EIU

SEC

UIE

SC

JUD

ECĂ

TOR

IA T

OPL

IŢA

JUD

ECĂ

TOR

IASÂ

NG

EOR

GIU

DE

PĂD

UR

E

FINANŢATE 2005 OCUPATE 2005 FINANŢATE 2006 OCUPATE 2006

47,62%3,33%

0%

12,50%

0%

7,14%

7,14%

0%0%

0%

0%

18,18%

-22,22%

Procentele distribuite în interiorul diagramei reprezintă calculul dinamicii posturilor ocupate în anul 2006 faţă de posturile ocupate în anul 2005

258

221

269235

Total

2005 Finanţate 2005 Ocupate 2006 Finanţate 2006 Ocupate

6,33%

Anexa 36

DINAMICA NUMĂRULUI POSTURILOR DE FUNCŢIONARI PUBLICI

ÎN ANUL 2006 FAŢĂ DE ANUL 2005

8 8

9

5

7

5

8

7

6 6

7

6

0 0 0 0

Curtea de Apel Tg. Mureş Tribunalul Mureş Tribunalul Harghita Tribunalul Comercial Mureş

2005 Finanţate 2005 Ocupate 2006 Finanţate 2006 Ocupate

37,50%40,00%

2119

24

18

Total

2005 Finanţate 2005 Ocupate 2006 Finanţate 2006 Ocupate

5,26%

Anexa 37

DINAMICA NUMĂRULUI POSTURILOR DE PERSONAL CONTRACTUAL OCUPATE ÎN ANUL 2006 FAŢĂ DE ANUL 2005

LA TOATE INSTANŢELE DIN RAZA DE ACTIVITATE A CURŢII DE APEL TÂRGU MUREŞ

119

1111

8 8

9

8

9 9

10

9

10

1 1 1 1 1 1

2 22 2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 01 1

43

4 4

2 2

4 4

2 2 2 2

000 0

CU

RTE

A D

E A

PEL

TÂR

GU

MU

REŞ

TRIB

UN

ALU

L M

UR

EŞ

TRIB

UN

ALU

L H

AR

GH

ITA

TRIB

UN

ALU

L C

OM

ERC

IAL

JUD

ECĂ

TOR

IA T

ÂR

GU

MU

REŞ

JUD

ECĂ

TOR

IA R

EGH

IN

JUD

ECĂ

TOR

IA S

IGH

IŞO

AR

A

JUD

ECĂ

TOR

IA L

UD

UŞ

JUD

ECĂ

TOR

IA T

ÂR

NĂ

VEN

I

JUD

ECĂ

TOR

IA M

IER

CU

REA

CU

IC

JUD

ECĂ

TOR

IA G

HO

RG

HEN

I

JUD

ECĂ

TOR

IA O

DO

RH

EIU

SEC

UIE

SC

JUD

ECĂ

TOR

IA T

OPL

IŢA

JUD

ECĂ

TOR

IA S

ÂN

GEO

RG

IUD

E PĂ

DU

RE

FINANŢATE 2005 OCUPATE 2005 FINANŢATE 2006 OCUPATE 2006

44

39

48 46

2005 Total 2006

2005 Finanţate 2005 Ocupate 2006 Finanţate 2006 Ocupate

Anexa nr. 38 - Comunicate de presă Anexa nr. 39 Ghiduri de orientare juridică şi informaţii utile pentru cetăţeni care pot fi găsite pe Portalul instanţei la rubrica Alte informaţii Anexa nr. 40 - Buletinul informativ al Curţii de Apel Târgu Mureş care poate fi găsit pe Portalul instanţei la rubrica Alte informaţii Anexa nr. 41 - Programul de desfăşurare a manifestărilor desfăşurate cu ocazia „Zilei europene a Justiţiei civile” Anexa nr. 42 - Imagini ale expoziţiei de mesaje „Fii just!” Anexa nr.43 - Invitaţiile la manifestările desfăşurate cu ocazia „Zilei europene a Justiţiei civile”

Anexa 44

Cauze înregistrate la judecătoriile din raza de activitate a Curţii de Apel Târgu-Mureş

- comparaţie cu 2005 -

11386

12779

4838

40983641 3780

27572854

2588 2515

1654 17961568

16581652

1573 1704 1505

Tg.Mureş Miercure-Ciuc Reghin Od.Secuiesc Sighişoara Gheorgheni Târnăveni Topliţa Luduş

2005 2006

Cauze înregistrate la tribunale - comparaţie cu 2005 –

5654

6368

46245087

755

3139

Mureş Harghita Comercial

2005 2006

Anexa 45

Cauze soluţionate la judecătoriile din raza de activitate

a Curţii de Apel Târgu-Mureş - comparaţie cu 2005 -

1021612189

4213 4066

3148 3023

2708

2895

23162546

17731882

1261

17401495

16591554

1578

Tg.Mureş Miercurea -Ciuc

Reghin OdorheiuSecuiesc

Sighişoara Gheorgheni Târnăveni Luduş Topliţa

2005 2006

Cauze soluţionate la tribunale

- comparaţie cu 2005 -

5253

6485

3602

6176

840

3163

Mureş Harghita Comercial

2005 2006

Anexa 46

Stocul rămas la 31.12.2006 raportat la

volumul de activitate la judecătoriile din raza de activitate a Curţii de Apel Târgu-Mureş

16065

4487 5024

1211

4599

1688

3204

826

3178

320

2227

388

2204

543

2000

396

1838

281

Tg.Mureş Miercurea -Ciuc

Reghin Sighişoara OdorheiuSecuiesc

Gheorgheni Târnăveni Luduş Topliţa

Volum de activitate Stoc cauze nesoluţionate

27,93% 24,10% 36,70% 25,78% 10,06% 17,42% 24,63% 19,80% 15,28%

Stocul rămas la 31.12.2006 raportat la volumul de activitate la Curtea de Apel Târgu Mureş

şi tribunale

5421

730

8187

2124

7047

950

3670

630

Curtea de ApelTg. Mureş

Tribunal Mureş TribunalulHarghita

TribunalulComercial

Volum de activitate Stoc cauze nesoluţionate

13,46% 25,94% 13,48% 17,16%

Anexa 47

Încărcătura medie pe judecător la judecătorii

raportată la numărul cauzelor rulate

25872430

1698

1334

1012 982

567529 465

TârnăveniTârgu MureşReghinLuduşSighişoaraMiercurea - CiucGheorgheniOdorheiu SecuiescTopliţa

Încărcătura medie pe judecător la tribunale

1768

896

1238

MureşHarghitaComercial

Anexa 48

Număr mediu de hotărâri pronunţate şi redactate pe

instanţă/judecător la judecătorii

870848

756

620

509 482452

395

343

TârnăveniTârgu MureşReghinGheorgheniSighişoaraOdorheiu SecuiescLuduşTopliţaMiercurea - Ciuc

Număr mediu de hotărâri pronunţate şi redactate pe instanţă/judecător la tribunale

638

812

583

311277

534

Pronunţate Redactate

MureşHarghitaComercial

Anexa 49

Operativitatea la judecătoriile din raza de activitate a Curţii de Apel

Târgu-Mureş - comparaţie cu 2005 -

89,6791,09

86,3585,85

76,0984,5

77,5582,95 81,71

80,93 77,4779,46

65,66

78,95 75,9476

81,67

65,73

OdorheiuSecuiesc

Topliţa Gheorgheni Luduş Miercurea -Ciuc

Sighişoara Târnăveni Tg.Mureş Reghin

2005 2006

Operativitatea la tribunale

- comparaţie cu 2005 -

74,47%79,21%

63,85%

87,64%

60,73%

86,16%

Tribunalul Mureş Tribunalul Harghita Tribunalul Comercial

2005 2006

1,32%2,35%

3,20% 3,20%3,61% 4,31%4,63%

4,89%

22,92%

Indici de casare în apel şi recurs la judecătorii

2,14% 3,00%

18,00%

Anexa 50

TârnăveniLuduşGheorgheniMiercurea - CiucSighişoaraTopliţaReghinTg.MureşOdorheiu Secuiesc

Indici de casare la tribunale

HarghitaComercialMureş

Anexa 51

B.) COMPARAŢIE ÎNTRE TRIBUNALE

Stoc rămas la 31.12.2006 Tribunalul

Stoc anterior

Cauze intrate

Cauze soluţionate

Total, din care: Cauze suspendate

Volum de activitate

Operativitate %

Harghita

2039 5087 6176 950 79 7047 87,64

Comercial

654 3139 3163 630 123 3670 86,18

Mureş

2241 6368 6485 2124 422 8187 79,21

Numărul mediu de hotărâri

Tribunalul

Indici de casare %

Încărcătura medie pe judecător

Pronunţate

Redactate

Nr. judecători pe

instanţă la sfârşitul anului 2006

Mureş

2,14 1768 638 311 21

Comercial

3,00 1238 583 534 8

Harghita

18,00 896 812 277 13

Anexa 52 Modificarea hotărârilor în apel şi în recurs la Curtea de Apel Târgu Mureş

18,989%

81,011%

cauze admise

4613 cauze soluţionate 876 cauze admise

Indice de desfiinţare 18,989%

Secţia Civilă Secţia Comercială Secţia Penală

83,681%

16,319%

384 cauze admise din 2353 total soluţionate

73,676%

26,324%

323 cauze admise din 1227 total soluţionate

83,931%

16,069%

166 cauze admise din 1033 total soluţionate

Anexa 53 Modificarea hotărârilor în apel la Curtea de Apel Târgu Mureş

70,310%

29,690%

apeluri admise

485 apeluri soluţionate 144 apeluri admise

Indice de desfiinţare 29,690%

Secţia Civilă Secţia Comercială Secţia Penală

72,646%

27,354%

61 apeluri admise din 223 total soluţionate

53,488%

46,512%

40 apeluri admise din 86 total soluţionate

77,273%

22,727%

40 apeluri admise din 176 total soluţionate

Anexa 54

Secţia Civilă Secţia Comercială Secţia Penală

84,836%

15,164%

323 recursuri admise din 2130 total soluţionate

75,197%

24,803%

283 recursuri admise din 1141 total soluţionate

85,298%

14,702%

126 recursuri admise din 857 total soluţionate

Modificarea hotărârilor în recurs la Curtea de Apel Târgu Mureş

82,268%

17,732%

recursuri admise

4128 recursuri soluţionate 732 recursuri admise

Indice de desfiinţare 17,732%