analele universităţii “constantin brâncuşi” din târgu jiu ... ·...

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013

237

LIBERTATEA DE STABI LIRE

Ş I DE PRESTARE

A SERVICIILOR, PRIVIND

PERSOANEL E FI ZI CE

Gheorghe CIOBANU *

Abstract: A partir de 1 janvier 2007, la Roumanie este devenue un état membre de l΄Union Européenne, donc les citoyens Roumains sont devenus citoyens Européens, en ayant tous les droits prévus par le droit communautaire. Le droit de la libre circulation des personnes et des services, y compris la liberté de s’établir dans un état membre et la liberté de prester des services sur tout territoire appartenant à un état membre, sont des droits communautaires fondamentaux.

Cuvinte cheie: la libre circulation des personnes

et des services, la liberté de s'établir, les citoyens, les ressortissants, les personnes physiques

1. Noţiuni generale privind libera circulaţie a persoanelor şi serviciilor.

Atunci când Tratatul de la Roma, din anul 1957, privind instituirea Comunităţii Economice Europene (CEE), a fost elaborat, libertatea de circulaţie a persoanelor nu a fost proiectată ca un drept al cetăţenilor statelor membre de a se deplasa oriunde în Comunitate, în orice scop. Libera circulaţie a persoanelor a urmărit, din punct de vedere economic, să creeze, în primul rând, o piaţă unică a forţei de muncă, iniţial aceasta fiind legată de conceptul de lucrători, de ceea ce doctrina germană numeşte Marktburger. Tratatele comunitare disting între lucrători (muncitori salariaţi) şi persoane precum liber-profesioniştii, sau persoane care desfăşoară activităţi de afaceri, incluzând atât persoane fizice, cât şi juridice.

LA LIBERTÉ DE S 'ÉTABLIR

ET DE P RESTER DES

SERVICES, CONCERNANT LES

PERSONNES PHI SIQUES

Gheorghe CIOBANU **

Astract: A partir de 1 janvier 2007, la Roumanie este devenue un état membre de l΄Union Européenne, donc les citoyens Roumains sont devenus citoyens Européens, en ayant tous les droits prévus par le droit communautaire. Le droit de la libre circulation des personnes et des services, y compris la liberté de s’établir dans un état membre et la liberté de prester des services sur tout territoire appartenant à un état membre, sont des droits communautaires fondamentaux. Key words: la libre circulation des personnes et des services, la liberté de s'établir, les citoyens, les ressortissants, les personnes physiques

1. Notions générales concernant la libre circulation des personnes et des services. A l'occasion de l'élaboration du Traité de Rome en 1957 sur la fondation de la Communauté Economique Européenne, la liberté de circulation des personnes n'a pas été projetée comme un droit des citoyens des états membres de se déplacer n'importe où dans le Communauté, n'importe pourquoi. La libre circulation des personnes a eu envisagé, du point de vue économique, en principal la création d'un marchée unique de la force de travail, au commencement liée du concept de « ouvrier », c'est-à-dire « Marktburger » dans la doctrine allemande. Les traites communautaires faisant la distinction entre les ouvriers (salariés) et les personnes comme les travailleurs indépendants ou les personnes qui développent des affaires.

* Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Tg-Jiu ** Université „Constantin Brâncuşi” de Târgu-Jiu



238

Libera circulaţie a lucrătorilor este prezentată în Tratatul de la Roma, privind instituirea CEE, în articolele 48-49, după dispoziţiile referitoare la libera circulaţie a mărfurilor şi în corelaţie cu cele privind libera circulaţie a serviciilor şi capitalurilor.

Libertăţile oferite lucrătorilor, conform art.48 din Tratatul CEE au fost asigurate şi celor care desfăşoară o activitate independentă, sub forma unui drept de stabilire1 şi a dreptului de a presta servicii2

Iniţial, la constituirea CEE, persoanele fizice beneficiare ale dreptului la liberă circulaţie a persoanelor şi ai dreptului de stabilire erau doar lucrătorii şi liber profesioniştii, cetăţeni ai statelor membre.

Ulterior, libera circulaţie a persoanelor şi dreptul de stabilire au fost extinse progresiv, principiul liberei circulaţii a persoanelor a evoluat, alături de celelalte libertăţi, în contextul creării Pieţei Interne. Evoluţia s-a datorat atât jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, cât şi activităţii legislative a celorlalte instituţii comunitare.

Principiul liberei circulaţii a fost dezvoltat şi prin Acordul Spaţiului Economic European, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994. De asemenea, conform acestui Acord, dreptul de liberă circulaţie a persoanelor, prevăzut de TCE, a fost conferit şi cetăţenilor statelor EFTA (European Free Trade Association), cu excepţia Elveţiei. Cea mai importantă evoluţie a principiului liberei circulaţii a persoanelor o constituie trecerea de la drepturi de natură economică ale persoanelor la cetăţenia europeană. Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene, semnat în anul 1992, a stabilit cetăţenia UE pentru fiecare persoană având cetăţenia unui stat membru.

Printr-un proces evolutiv, libera circulaţie a persoanelor şi serviciilor reprezintă mai mult decât simplul obiectiv comercial urmărit prin Tratatul de la Roma, privind CEE. Cele două libertăţi sunt indispensabile în vederea exercitării unei cetăţenii europene întemeiate pe principiile democratice exprimate, în special, în Convenţia Europeană a Drepturilor

La libre circulation des travailleurs est présentée dans le Traite de Rome sur CEE, dans les articles 48-49, suivant les dispositions concernant la libre circulation des marchandises et en corrélation avec les dispositions concernant la libre circulation des services et des fonds .

Les libertés prévues pour les travailleurs en conformément avec l'article 48 du Traité sur la Communauté Economique Européenne (TCEE ) ont eu assurées aussi pour ceux qui développent une activité indépendante, sous la forme d'un droit de s'établir9 et du droit de prester des services10.

Au commencement du CEE, les personnes bénéficiaires du droit de la libre circulation et du droit de s'établir étaient seulement les ouvriers et les travailleurs indépendants, citoyens des états membres.

La libre circulation des personnes et le droit de s'établir ont été élargies progressivement, le principe de la libre circulation des personnes est développe comme les autres libertés aussi, dans le contexte de la création du Marché Commun. L'évolution positive est due à la jurisprudence de CJCE et aussi à l'activité législative des autres institu tions communautaires.

Le principe de la libre circulation a été développé aussi par l'Accord d'Espace Economique Européen, en vigueur 1 janvier 1994. En conformité avec cet Accord, le droit de libre circulation des personnes, en conformité avec le TCE, a été offert aussi aux citoyens des états EFTA (European Free Trade Association), a l'exception de Suisse.

La plus importante évolution du principe de la libre circulation des personnes réside dans le passage des droits de nature économique des personnes vers la citoyenneté européenne. Le Traite de Maastricht sur L'Union Européen, signe en 1992, a établi la citoyenneté européenne pour chaque personne ayant la citoyenneté d'un état membre.

Par sa évolution, la libre circulation des personnes et des services représentent plus q'un simple objectif commercial envisagé par le Traite de Rome sur CEE. Les deux libertés sont



239

Omului (CEDO), la care ordinea juridică comunitară subscrie3.

Libertatea de stabilire a cetăţenilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru pentru a exercita acolo activităţi este, în mod evident, de altă natură decât aceea de a oferi, în afara frontierelor naţionale, servicii clienţilor rezidenţi în alt stat. Totuşi, aceste două libertăţi au mai multe puncte comune. Astfel, din punct de vedere economic, ambele concură la atingerea aceluiaşi obiectiv, şi anume realizarea Pieţei Comune pentru exercitarea activităţilor economice.

Din punct de vedere juridic, aceste două libertăţi se adresează atât persoanelor fizice, cât şi juridice, oferind, împreună, alternative de acţiune operatorilor economici.

Deşi Tratatul CE face distincţie între aceste tipuri de libertăţi, se recunoaşte totuşi faptul că ele sunt guvernate, cel puţin parţial, de reguli comune.

2.Prezentare a libertăţii de stabilire şi a libertăţii de prestare a serviciilor.

Libertatea de stabilire (LS) reprezintă, în principal, dreptul recunoscut resortisanţilor statelor membre de a accede la activităţi nesalariale pe teritoriul statelor membre, prin intermediul unei „instalări” materiale şi, eventual, juridice. De asemenea, reprezintă posibilitatea oferită resortisanţilor statelor membre de a avea acces la constituirea şi conducerea unor întreprinderi. Sediul principal al materiei îl constituie prevederile art. 43-48 din TCE.

Dreptul de stabilire se referă la activităţi ce nu se încadrează în raporturi de muncă, respectiv acele activităţi economice desfăşurate în afara unui raport de subordonare în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi remuneraţie şi pe propria răspundere4. Dreptul de stabilire desemnează posibilitatea unui rezident comunitar de a participa într-un mod stabil şi continuu la viaţa economică a unui stat membru, altul decât statul său de origine, de a câştiga un profit din acest fapt, favorizând pătrunderea economică şi socială în Comunitate, în domeniul activităţilor

indispensables pour l'exercice d'une citoyenneté européenne sur la foi des principes démocratiques exprimés surtout dans la Convention Européenne des Droits des Hommes, dont l'ordre juridique se rapporte11.

La liberté pour les citoyens d'un état membre de s'établir sur le territoire d'un autre état membre pour effectuer des activités est évidemment une autre que celle d'offrir, dans l'extérieur des frontières nationales, des services aux clients résidents dans un autre état. Cependant les deux libertés ont plusieurs points communs. Ainsi, du point de vue économique, les deux ont leur apport pour le même objectif, c'est-à-dire la réalisation du Marche Commun pour les activités économiques. Du point de vue juridique, les deux libertés s'adressent aux personnes physiques et juridiques aussi et offrent ensemble des alternatives pour des actions des opérateurs économiques. Le Traite CE fait distinction entre les deux tipes de libertés et cependant il est reconnu que les deux sont dirigées, au moins partiel, par des règles communs.

2. Présentation de la liberté de s'établir et de prester des services.

La liberté de s'établir (LS) représente en principal le droit reconnus pour les ressortissants des états membres de prester des activités non salaries sur les territoires des états membres, par l'intermède d'une « fixation » matérielle et juridique éventuelle. Elle représente aussi la possibilité offerte pour les ressortissants des états membres d'avoir accès à la fondation et au management des entreprises. Le siège principal de la matière réside dans les articles 43-48 de TCE.

Le droit de s'établir concerne les activités qui ne comptent pas dans les rapports de travail, c'est-à-dire les activités économiques développés a l'extérieur d'un rapport de subordination en ce qui concerne les conditions de travail et la rémunération et sur la propre responsabilité12.

Le droit de s'établir représente la possibilité d'un résident communautaire de participer dans un moyen stable et continu a la



240

nesalariale şi implică desfăşurarea unei activităţi economice pentru o perioadă nedefinită de timp, pentru că, dacă activitatea nu este desfăşurată în acest mod, se încadrează în prevederile libertăţii comunitare de a presta servicii. De dreptul de stabilire beneficiază atât resortisanţii statelor membre ale UE, cât şi resortisanţii statelor părţi ale Acordului asupra SEE. În cazul persoanelor fizice, prin resortisant al unui stat se înţelege persoana care are cetăţenia statului respectiv.

Libertatea de a presta servicii (LPS) poate fi definită ca fiind dreptul de a oferi servicii persoanelor sau firmelor care îşi au reşedinţa pe teritoriul altor state membre, avându-se ca bază un sediu plasat în Comunitate, fie că acesta este principal sau secundar5.

Localizarea serviciului serveşte la determinarea caracterului transfrontalier sau netransfrontalier al acestuia, ceea ce l-ar face să intre sau nu în sfera libertăţii comunitare prevăzute de art. 49 TCE. Pentru existenţa elementului transfrontalier al prestaţiei, este necesar ca furnizorul şi beneficiarul serviciului să fie stabiliţi în state membre diferite. Jurisprudenţa a stabilit însă că LPS se aplică şi situaţiei în care persoana care furnizează servicii le oferă într-un alt stat membru decât cel în care este stabilit, indiferent de statul membru unde este stabilită persoana care primeşte serviciul6.

Art. 49 şi 50 TCE nu conţin o definiţie exactă cu privire la noţiunea de „prestarea serviciilor”. În accepţiunea textului însă, sunt considerate servicii prestaţiile furnizate în mod obişnuit în schimbul unei remuneraţii, în măsura în care nu sunt reglementate de dispoziţiile privind libera circulaţie a mărfurilor, a capitalurilor şi a persoanelor. Tratatul prezintă totodată o serie de exemple cu caracter general privind tipuri de servicii.

O activitate prestată de un salariat în cadrul atribuţiunilor de serviciu, sau pur gratuită sau necomercială, nu intră sub incidenţa art. 50 TCE. De asemenea, Tratatul CE nu are în vedere situaţiile pur interne ale fiecărui stat.

vie économique d'un état membre, autre que son état d'origine, la possibilité de gagner un profit de ça et en favorisant la pénétration économique et sociale dans le Communauté, dans le domaine des activités non salariales et implique le développement d'un activité économique pour une période indéfinie de temps parce que, si l'activité n'est pas développé de cette manière, elle ne se fait inscrite pas dans les réglementations des libertés communautaires de prester des services.

Les bénéficiaires du droit de s'établir sont les ressortissants des états membres UE et aussi les ressortissants des états qui sont parties au Accord sur SEE. En ce qui concerne les personnes physiques, par ressortissant d'un état membre s'entendre la personne qui possède la citoyenneté de l'état respectif. La liberté de prester des services (LPS) peut être définie comme étant le droit d'offrir des services aux personnes ou firmes qui ont leur résidence sur le territoire d'autres états membres, ayant comme base un siège place dans le Communauté, soit il principal ou secondaire13. La localisation serve pour déterminer le caractère transfrontalier ou non du service, en concernant l'inscrite ou non dans le sphère des libertés communautaires prévues à l'article 49 TCE. Pour l'existence de l'élément transfrontalier de la prestation il est nécessaire que le fournisseur et le bénéficiaire du service soient établis dans les états différents. La jurisprudence a établi quand même que les règles de LPS s'appliquent aussi dans la situation laquelle la personne qui fournisse les services en les offre dans un autre état membre que lequel dont elle est établie, n'importe l'état membre ou en este établie la personne qui remporte le service14.

Art. 49 şi 50 TCE ne contiennent une définition exacte concernant la notion de « prester services ». Cependant dans l'acception du texte sont considérés des services fournisses habituellement en échange d'une rémunération, dans la mesure dans laquelle elles ne sont pas réglementées par les dispositions concernant la libre circulation des marchandises, des capitaux



241

3. Aspecte privind cetăţenia UE şi dreptul de rezidenţă. Este resortisant comunitar orice persoană fizică ce are cetăţenia unui stat membru al Comunităţii. Determinarea acestei cetăţenii aparţine exclusiv legii statului a cărui cetăţenie se invocă.

CJCE a statuat că definirea condiţiilor pentru obţinerea sau pierderea cetăţeniei aparţin competenţei fiecărui stat membru şi că această competenţă trebuie exercitată cu respectarea dreptului comunitar. Statele membre nu pot limita efectele acordării cetăţeniei de către un alt stat membru, prin impunerea unor condiţii suplimentare recunoaşterii cetăţeniei în vederea exercitării drepturilor fundamentale din Tratat. Astfel, în cauza Micheletti77 , CJCE a decis că statul spaniol nu poate contesta dreptul dlui Micheletti de a profesa ca medic în Spania, invocând calitatea sa de cetăţean UE, acesta având dublă cetăţenie, argentiniană şi italiană. Cetăţenia italiană îi fusese acordată conform legislaţiei italiene, întrucât tatăl său era italian. Particularitatea anumitor situaţii naţionale a trebuit însă să fie luată în considerare. Astfel, de pildă, resortisanţii din Insulele Anglo-Normande şi ai Insulei Mann nu beneficiază de libertăţile comunitare, pe când resortisanţii dom-urilor franceze sunt, însă, „resortisanţi” comunitari.

De pildă, resortisanţii din Monaco, Andorra ori San Marino nu beneficiază de libertăţile comunitare menţionate întrucât aceste libertăţi nu aparţin decât resortisanţilor cărora un stat membru le asigură totalitatea relaţiilor externe, ceea ce nu este cazul pentru nici unul din aceste teritorii. În vederea asigurării LS şi LPS, statele membre ale Comunităţii au obligaţia de a elimina restricţiile de circulaţie şi rezidenţă pentru următoarele persoane fizice: - resortisanţii unui stat membru care sunt

stabiliţi sau doresc să se stabilească într-un alt stat membru, în vederea desfăşurării unor activităţi independente sau care doresc să presteze servicii în acel stat;

- resortisanţii statelor membre care doresc să plece în alt stat membru pentru a beneficia

et des personnes. Le Traite présente en outre des exemples généraux sur des types des services.

Une activité prestée par une personne salariée dans le cadre de ses attributions de services ou avec le titille gratuit ou non commercial ne s'inscrite pas sous l'incidence de l'article 50 de TCE. Aussi le Traite de CE n'envisages pas les situations ayant un caractère pur interne de chaque état.

3. Des aspects concernant la citoyenneté UE et le droit de résidence. Il est considéré ressortissant communautaire tout personne physique qui a le citoyenneté d'un état membre de Communauté. La détermination de cette citoyenneté appartienne exclusivement à la loi de l'état dont la citoyenneté est invoquée. Le Cour de la Justice des Communautés Européens a établi que la définition des conditionnes pour obtenir ou perdre la citoyenneté appartiennent au chaque état membre et cette compétence doit être exercée avec la respectabilité du droit communautaire. Les états membres ne peuvent limiter les effets de l'accordage de la citoyenneté par un autre état membre, par la réglementation des conditions supplémentaires pour la reconnaître de la citoyenneté envisageant l'exercice des droits fondamentaux de Traite. Ainsi dans le cas Micheletti157 , CJCE a décidé que l'état espagnol ne peut contester le droit du monsieur Micheletti de professer comme médecine en Espagne, par l'invocation de son qualité de citoyen UE, il en ayant le double citoyenneté, argentolienne et italienne. La citoyenneté italienne on a lui été accordée en conformément a la loi italienne, parce que son père était citoyen italien. Pour assurer LS et LPS les états membres ont l'obligation d'éliminer les restrictions concernant la circulation et la résidence pour les personnes physiques suivantes : - les ressortissants d'un état membre qui sont établis ou veulent s'établir dans un autre état membre, pour le développement des activités indépendantes ou qui désirent de prester des



242

de servicii; - soţul/soţia şi copiii sub 21 de ani ai acestor

resortisanţi, indiferent de naţionalitate; - rudele în linie directă, ascendentă sau

descendentă, ai acestor persoane sau ai soţului/soţiei, şi care sunt dependenţi de aceştia, indiferent de naţionalitatea lor.

Statele membre acordă persoanelor menţionate, care prestează servicii, dreptul de a părăsi şi dreptul de a intra pe teritoriul lor. Acest drept se exercită prin simpla prezentare a unei cărţi de identitate valabilă sau a unui paşaport valabil. Membrii de familie se bucură de acelaşi drept ca şi resortisantul de care sunt dependenţi. Nu se pot impune persoanelor menţionate cerinţe de vize de intrare sau de ieşire ori o altă cerinţă echivalentă.

Fiecare stat membru acordă dreptul de rezidenţă permanentă pentru resortisanţii altor state membre care se stabilesc pe teritoriul său, în vederea desfăşurării unor activităţi independente, atunci când restricţiile privind aceste activităţi au fost eliminate, conform dreptului comunitar.

Dreptul de rezidenţă al persoanelor care furnizează sau beneficiază de servicii este egal ca durată cu perioada în care se furnizează aceste servicii. În cazurile în care această perioadă depăşeşte 3 luni, statele membre pe teritoriul cărora se prestează serviciile eliberează un document de şedere care să poată face dovada dreptului de rezidenţă. În cazul în care perioada nu depăşeşte 3 luni, cartea de identitate sau paşaportul este suficient pentru acoperirea şederii persoanei. Statul membru poate, totuşi, să solicite persoanei în cauză să-şi anunţe prezenţa pe teritoriu.

Dreptul de rezidenţă este valabil pe întreg teritoriul statului membru în cauză. 4.Restrângeri permise ale liberei circulaţii a dreptului de stabilire şi de prestări servicii, pentru persoanele fizice.

Art. 45 şi 46 TCE se referă la restricţii justificate pe motive legate de participarea autorităţii publice sau de politici publice, ordine publică ori sănătate publică. Rezultă deci o restrângere a dreptului la

services dans ce état ; - les ressortissants des états membres qui désirent partir dans un autre état membre pour bénéficier des services ; - le mari(e) et les enfants moins de 21 années de ces ressortissants, ne compte pas leur nationalité ; - les parents en ligne droit, ascendante ou descendante, des personnes nommées ou du mari(e) et qui sont en dépendance de celles-ci, n'importe pas leur nationalité.

Les états membres doivent accorder aux personnes mentionnées au dessus, qui prestent des services, le droit d'entrer sur leur territoire. Cet droit en peut être exerce par la simple présentation d'une carte d'identité valable ou d'un passeport valable. Les membres de la famille ont aussi le même droit que le ressortissant dont ils sont en dépendance. Les états ne peuvent imposer aux personnes mentionnées des prétentions de visa pour entrer sur leur territoire ou pour sortir ou un autre exigence similaire.

Chaque état membre en accorde le droit de résidence permanente pour les ressortissants des autres états membres qui s'établissent sur leur territoire pour le développement des activités indépendantes, lorsque les restrictions concernant ces activités ont été éliminées en conformément avec le droit communautaire. Le droit de résidence des personnes qui fournissent ou qui sont des bénéficiaires des services en este égal comme durée avec la période dans laquelle ces services sont prestées. Dans le cas ou cette période excède 3 moins, les états membres où les services sont prestées doivent en libérer un document pour l'établissement lequel este en mesure de faire la preuve de résidence. Dans le cas ou la période n'excède pas 3 moins, la carte d'identité ou la passeport sont suffisamment pour l'établissement de la personne. Cependant l'état membre peut en solliciter à la personne respective d'annoncer sa présence sur le territoire. Le droit de résidence en este valable pour le territoire entier de l'état membre respectif.



243

liberă stabilire pentru activităţi independente sau liber-profesioniste care au legătură, fie şi ocazional, cu exerciţiul autorităţii publice. Este cazul sectoarelor ce conţin activităţi specifice administraţiei publice şi autorităţilor publice: ministere şi bănci centrale, poliţie, sistem judiciar, forţe armate, autorităţi fiscale, autorităţi care elaborează acte normative sau care monitorizează aplicarea legislaţiei. CJCE a decis88 că profesia de avocat nu poate fi rezervată cetăţenilor unui stat membru, din moment ce activităţi definitorii ale acestei profesii (acordarea de consultanţă şi asistenţă, reprezentarea şi apărarea părţilor) nu pot fi considerate ca participare la exercitarea autorităţii de stat. De asemenea, dreptul de stabilire poate fi restrâns din raţiuni de interes general, de exemplu, eficienţa supravegherii fiscale, consumatorii, mediul etc. În orice caz, orice măsură de restrângere a dreptului de stabilire trebuie să fie proporţională cu scopurile urmărite. Statele nu pot fi împiedicate să solicite, în cazul dreptului de stabilire, diplome sau cunoaşterea limbii pentru anumite domenii. Au fost adoptate o serie de directive pentru a facilita recunoaşterea reciprocă a calificărilor între statele membre.

S-a statuat de către CJCE, că obiectivele de natură economică nu constituie temeiuri ale politicilor publice.

Sunt întâmpinate cu reticenţă de către statele membre încercările instituţiilor comunitare de a liberaliza piaţa serviciilor de interes general economic, cum sunt cele furnizate particularilor de către autorităţile publice şi pot fi încredinţate unor anumiţi operatori, desemnaţi de autorităţile publice, fiind acordate drepturi speciale sau exclusive şi introduse mecanisme speciale de finanţare. De asemenea, în anumite sectoare economice, recunoaşterea rapidă a LPS ar putea antrena o dereglare foarte brutală.

Bibliografie: 1 Fuerea, Augustin, Drept comunitar al

afacerilor, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2006;

4. Les restrictions permises pour la libre circulation le droit de s'établir et de prester des services, pour les personnes physiques.

Les articles 45 et 46 de TCE portent sur des restrictions justifiées par des motifs lies de la participation de l'autorité publique ou par de politiques publiques, de l'ordre publique ou de santé publique. Il résulte donc une restriction du droit de s'établir libre pour les activités indépendantes ou libre professionnels qui ont une liaison, soit elle occasionnelle, avec l'exercice de l'autorité publique. C'est le cas des secteurs qui contient des activités spécifiques aux administration publique et autorités publiques : les ministères et les banques centrales, la police, le système judiciaire, les forces armées, les autorités fiscales, les autorités législatives ou qui monitorisent l'application de la législation. CJCE a décidé16 que la profession de l'avocat ne peut être réservée aux citoyens d'un état membre, parce que les activités qui sont définitoires pour cette profession ne peuvent être considérés comme participation a l'exercice de l'autorité de l'état. Le droit de s'établir peut être restreint par des rationnes d'intérêt général, par exemple concernant l'efficience de surveillance fiscale, le medium etc. En tout cas tout mesure de restreinte du droit de s'établir doit être proportionnelle avec les buts. Les états ne peuvent être empêchés de solliciter, en ce qui concerne le droit de s'établir, des diplômes ou la connaissance de la langue pour certains domaines. Certaines directives ont été adoptées dans ce domaine. On est statué par CJCE que les objectifs de nature économique ne peuvent constituer des bases pour des politiques publiques. Dans certains secteurs économiques, la reconnaissance rapide de LPS pourra conduire à une dérégulation très brutale.

Bibliographie: 10 Fuerea, Augustin, Drept comunitar al

afacerilor, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2006;



244

2 Ştefan, Tudorel, Introducere în dreptul comunitar. Text şi jurisprudenţă, I.N.M., Bucureşti, 2006.

3 Tratatul de la Roma din 1957 instituind CEE (TCEE);

4 Actul unic european din 1986; 5 Tratatul de la Maastricht privind U.E., din

1992 (TUE); 6 Tratatul de la Amsterdam din 1997; 7 Tratatul de la Nisa din 2001; 8 Tratatul de instituire a unei Constituţii

pentru Europa; 9 Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a

Comunităţilor Europene (CJCE): 10 Site-uri: www.europa.eu.int – site-ul oficial al UE; www.europa.eu.int/eurlex/fr/treaties/ - Tratatele U.E. www.europa.eu.int/scad/ - legislaţie comunitară www.curia.eu.int – Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene; www.europarl.eu.int – Parlamentul UE; www.ue.eu.int – Consiliul UE; www.europa.eu.int/eurlex/lex/en - portalul de acces la documentele UE.

11 Ştefan, Tudorel, Introducere în dreptul comunitar. Text şi jurisprudenţă, I.N.M., Bucureşti, 2006.

12 Le Traité de Rome de 1957 sur CEE (TCEE);

13 L'Acte unique européen de 1986; 14 Le Traité de Maastricht sur U.E., de 1992

(TUE); 15 Le Traité de Amsterdam de 1997; 16 Le Traité de Nise de 2001; 17 Le Traité sur une Constitution pour Europe; 18 La Jurisprudence de CJCE: 10 Sites: www.europa.eu.int – le site officiel de l'UE; www.europa.eu.int/eurlex/fr/treaties/ - Les Traités U.E. www.europa.eu.int/scad/ - la législation communautaire ; www.curia.eu.int – Le Court de Justice des Communautés Européennes; www.europarl.eu.int – Le Parlement de l'UE; www.ue.eu.int – Le Conseil de l'UE; www.europa.eu.int/eurlex/lex/en - le portal d'accès aux documents de l'UE.

1 (art. 52-58 TCEE) 2 (art. 59-66 TCEE) 3 Fuerea, Augustin, Drept comunitar al afacerilor, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2006, p.97 4 CJCE, Cauza 268/99, Jany. 5 Fuerea, Augustin, Drept comunitar al afacerilor, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2006, p.100 6 Ştefan, Tudorel, Introducere în dreptul comunitar. Text şi jurisprudenţă, I.N.M., Bucureşti, 2006, p.161 7 CJCE, Cauza 369/90, Micheletti 8 CJCE, Cauza 211/91, Comisia c. Belgia 9 (art. 52-58 TCEE) 10 (art. 59-66 TCEE) 11 Fuerea, Augustin, Drept comunitar al afacerilor, II-eme edition, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2006, p.97 12 CJCE, Cause 268/99, Jany. 13 Fuerea, Augustin, Drept comunitar al afacerilor, II-eme edition, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2006, p.100 14 Ştefan, Tudorel, Introducere în dreptul comunitar. Text şi jurisprudenţă, I.N.M., Bucureşti, 2006, p.161 15 CJCE, Cause 369/90, Micheletti 16 CJCE, Cause 211/91, Commission c. Belgique

analele universităţii “constantin brâncuşi” din târgu jiu ... ·...

Documents