A n a l Î X . Sibi iu, Duminecă, 7/20 Octomvrie 1901 Nr. 41m

• Preţul- abonamentului v - >?î on an ,v . . } »: , 4 coroane.

'.&t’ o ‘ jtunătato de an '. . .■ . . . . 2 coroane.• . î Pentru România 10 ld knuai;1 ' v ■

AbaaaMentele w fac la „Tipografia", »oc. po acţiuni, Sibiin.

INSEEATK . , ti priveto In b i r ou l admln l s t r a ţ l un [ e l (Btrada

Poplăcii nr. 16).Un ţlr ganaond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani

a treivoarS 10 bani.

, -.v.i! "f

Moartea emirului din Afganistan a m ai1 mărit cu una; chestiunile "orientale, cari neliniştesc aşa de mult pe condu-' câtorii-statelor * europenei -Ţeara acea­sta, situată între uriaşele posesiuni ale Rusiei în Asia şi între India stăpânită de Englezi, este singura bucată de păment, care desparte până aoum pe Anglia de Rusia oea lacomă după frumseţile şi bo­găţiile Indiei.

N u . e deci mirare,, daoă ultima schimbare de tron din Afganistan neli­nişteşte mult pe Englezi.. Aceştia se mârigăe, nu-’i vorbă, că noul, emir le e , prieten, oă în Afganistan e linişte , — poate cea dinainte de furtună — pă Ru­sul n’are parale şi afară, de aceea, e prea angajat în Manjuria, aşa oă nu e primejdie de resboiu.. Cât de., nesiguri sfint însS totuşi, se poate vedâ din îm­prejurarea, că vioe-regele Indiei nu, se va mişca din reşedinţa lui, nioi nu va merge, după-cum era proiectat, la Birma, aar’ în oe priveşte trimiterea de trupe., din India la Africa, la ideea ^ceasta s’a renunţat cu totul. : , , , -

Răposatul emir, oare :ştia aşa de bine sâ se folosească de rivalitatea din­tre Ruşi şi ^Englezi, n'a fost cu inima - pe partea nici-unuia din /.aceştia. \E1: primia ou aceeaşi plăcere «urnele cele mari de bani dela Rus, oa dela Englez; Vedea el bine, că cumpenireaaceasta între cele. douâ puteri mari. e singurul mijloo de-a remând Afganistanul cât de cât independent. Dacă ar fi fost sâ aleagă cu dragostea, apoi cu grşn s’ar fi în­

dreptat cătră Englezi, cari nu-’i permi­teau s8-’i aibă consulul Iui în. Londra şi-’l ţineau în aiîrnare de vice-regele . Indiei, nioi nu-’ i permiteau s8 aibă ,.un port lângă golful persio. Daoă, următorul lui va continua .politia înaintaşului seu după-oum susţin Englezii, va ţinâ minte şi de aceste dorinţe, neîmplinite,.. . Emirul Abduraman a fost unul

dintre oei mai interesanţi domnitori ai Asiei. El a avut multe lupte şi a trăit mulţi ani în. psil, până .când a putut ajunge pe, tronul atât de dorit., întro­nat odată, a făout numai politică af­gană. Ei s’a priceput s8 dee ţârii un fel de civilisaţie, care sâ nu-’i. răpească însii nimio din puterea sălbatică, ce o avea. El însuşi, adăpat la isvorul cul­turii europene, nu perduse ^im ic din cruzimea lui asiatică. Prieten pătimaş al florilor, tăia cu aceeaşi linişte un tran-; dftfirtca şi un cap, de om; cu aceeaşi, îngrijire ,c£uta coloarea cea mai potri­vită pentru o îmbrăcăminte; cu oara căuta şi ;.felul - morţii; pentru unul. din supuşii lui rebeli. ; - î<v .Qât de pătruns era el de «cultura*

europeană/ se vede şi de acolo, că, pen­tru instruirea şi înarmarea armatei lui ’şi-a dat multă silinţă. în scopul ace­sta, precum şi pentru întemeierea de fabrici de arme, a chemat'Europeni în ţeară. Chema înse puţini şi numai pe timp scurt. Europenii aveau să instrueze pe cei mai iscusiţi dintre Afgani şi în- dată-oe isprăveautrebuiau sâ părăsească ţeara. »Fereşto-teH de străinii ! era de- visa lui şi asta a lăsat-o cu limbă de moarte şi urmă tor uhti lui. Pe acesta îl sfătuia îndeosebi să nu dee străinilor concesiuni pentru- căi ferate şi pentru

esploatarea Me mine, pentru-că acestea sunt de multe-ori causa, de ,un popor tare subjugă prin lăcomia lui pe unul mqi slab. , .

Abibula, noul emir, e de 29 ani şi a dat totdeauna dovez», că e un bărbat viteaz şi hotărît, după-cum povesteşte şi tatăl seu în autobiografia Iui. Cre­şterea, oe a primit o, e eBcelentă pentru împrejurările din răsărit, vorbeşte fluent; limba engleză, , persiană şi indică. Sin­gurul lui. contra-oandidat serios e Mo­hamed Umar, care e; născut din mamă nobilă, pe când Abibula e năsout din o

i sclavă. Dacă , până aoum se pare, oă acela a renunţat la pretensiunile lui,

. asta poate sâ i fie numai din causa, oă aşteaptă desfăşurarea -.evenimentelor. Pentru oaşul, oă Mohamed Umar va în­cerca, ajutat de Ruşi, sâ ocupe tronul, ear’ Abibula va fi ajutat de Englezi, se poate întâmpla; oa a sâ asistăm la cioc­nirea de v£ţtătea-ori amînată. între Rusia; şi Anglia. : ..,r

P O L I T I C A R O M Â N I E I . D i nin c id e n t u l în t r e v e d e r i i R e g e l u i . României Carol c tiM . 8 a M o n a r c h u l n o s t r u la V ien a , —g*, e i n f o r ­m a t , că o b iec tu l; .p r in c ip a l a l

' c o n v e r s a ţ ie i c e lo r tloi m o n a r c h i, la ca re a > h ia t . p a r t e ş i , Oolu- chowski, a f o s t m iş c ă r ile d in R a l - :

:e a n i ş i p o lit ic a ru s ea sc ă d in R o -■ md-niff. ..... .. . . . . - ........

e. in fo r m a t , că. R e - - g e le C a ro l a d ec la ra t, că a t itu ­d in e a R u s i e i n ’a s c h im b a t n i ­m ic î n a t itu d in e a p o li t ic ă a, g u ­v e r n u lu i s e u , ş i că România va

FOITA.Poesiî poporal®.

D i n Şom făl& u.Culese de G.. C. Crftciuu, june econom.

Mâi voinice, voinicele,Dacă-’ţi" trebue muiere, . •:Vin’ la” maioa de mă cerePe trei şire de mărgele,'*'"

, Dacă maioa gnu m’a daH a i p e l u n ă d e mă fură.:Şi ia seama; pe-unde vii, ;Să nu vii pe la pârlaz, ; ,

r .C’are maioa un^cânei breazŞi te prinde de obraz,••Tu sfi vii..pe |a portiţă •Că portiţa-fi: de răgoz .

.Când pui mâna cade .jos ; , . <. r -oii f î l > f ; •; i

.. Care faţă-’i.rumenită ,...Trebui re-ar ocărită” , "

Cu ocară ţigănească ;Sâ nu se mai rumenească. Hopo tropo pe podele ,, La oala cu rumenele, Rumeneala s’a vărsat.

• 7 : •, ' f T ■;

Fetele s’au supărat,Feciorii s'au bucurat.

D i n G la d n a -ro m iîtiă . Culese de Ic o n t ic .lu rcou l, june.,

Jele-’i Doamne cui îi jele Jele-’i măiculiţii1 mele,Că m’a făcut frumulaţ ' '

• S8Jină; ia Neamţul ostaş,Când fusei de ajutoriu îmi veniră peţitori, ' Cumătru şi b'uil jurat,Din cetate diîi Arad,*' . Frumoasă mândră ’mi-auVdat Cu puşca m’or cununat, “ Baionotul mi-’i oumnât, '

•J’ atrtintaşur ’ fni-e nănaş, Qlonţurile-’mi sânt nuntaş.

Eu de asta n’am gândit Ca sâ fiu la .cătănit,Şi sâ port haină nemţească Şi puşcuţa ’mpărăteasoă.

Mândra bat-o soarele,Că-’şi vinde fuioarele,Ca sâ ’şi scurte poalele,S6 vadă picioarele Goale o.» şi oalele.Până ţeso un cot de pânză MAncS (inci oca de brânză, Şi-o mfisurâ do fssulă Şi slrigfi, 6ă nu-’i sătulă! ’

ffiiu Mtigăreiu.Culese do J’tftru C htorean , june.

Fori>i verde de trifoiu P’otdo de pe la' noi Nu mni:ştiu ţese 'n râsboiu,In râsbOiil tot flr inai şti,Dar’ nu mai, ştiu chindisl,Că poartă iie,.nemţească ,.■Şi rochie jidoyeasoă. ,

remâne şi pa mai departe la politica sa de azi. A r a tă m a i d eparte , că B u lg a r ia ca u tă c u to t p r e ţu l să -’ş i red obâ n d ea scă capacita tea d e a c ţiu n e , ceea -ce ’i -a ş l su cces p r in îm p r u m u tu l con tra c ta t de c u r e n d în s tră in ă ta te . D i n toate a cestea — z ice ,,IU—g (i* — sepoa te conch id e , că î n B a lc a n i se p r e ­g ă tesc lu c r u r i m a r i ş i că în t r e ­ved e rea d in V ie n a a a vu t de scop a p u n e s ta v ilă p o r n i r i lo r p o li t ic e i bu lg a re . ; _ ___

...Fag.,482__________ ___________ _______ :

Succesoru l In i E gan . îu fruntea comi­

sariatului esmis pentru salvarea Rutenilor din

Nord-Ostul Ungariei va fi denumit fostul de­

putat Molnăr Belcd'- Acesta; se zice, este

agreat şi de — Evrei. r' f ■;

R a b ia ţ i. Cu ocasiunea alegeri-' lor, partidul autonom din- Fiume a pus de candidat în contră’ lui BaUhyănyi livadar pe naţionalistul< Z a n e lla . Acest *aet de cutezanţă* ă scdsn din ; fîţîni pe şoviniştn Unguri. F iu m e , ăi cărei locuitori sunt Italieni şi Croaţi, se cuteze a nu trimite pe u n U n g u r ' ca - representant ăl seu în di&a ma­ghiară! Batthyânyi ă reuşit la alegere numai cu mari sforţări şi făptui ace­sta faoe pe bănffyştii dela ■ VMagyar Szo* se pretindă ră s b o iu d e e ster - m in a r e contra fiumanilor, *Cine nu voieşte se fie maghiar, se remană ceea-ce este, dar’ se piară atunci din ţeara aceastat. Face propunerea se se co lon i- sexe U n g u r i tn Fiume, se ajungă to­tul in mâni maghiare, şi atunci *ultră- iştii italieni^ sau se vor face Maghiari, său se vor nimici, > vor emigra. » Oraşul Mume, încheie rabiatul nostru, acum t r e b u e se - devină cu ori-ce preţ ma­ghiar, căci nu poate fi port unguresc îri un oraş, pe care-1 ţin în mânăultraiştii italieni*. ~ ; -‘v oA-

G e n d a rm ii. Ministrul FejSr- în interesul «siguranţei publice* e

decis să mai sporească numerul genddr- inilor. • Vre-o 94 de posturi noue vor fi înfiinţate, cari vor îngreuna bud getul ţârii cu \150.000 cor; Astfei^mer

Aseară pe vremea cinii b ' M’amuţia mândra cu cânii, J Amuţia şi n’amuţia, ^Oă ştia că-’i bădiţa; -Amuţia şi nu îndrăznea; f;i r; i 'Oă ştia că merg Jaeaj or?Amuţia şi nu .prea bine Oă ştia că oine vine:

Culeasă de C on stan tin H o le rg a .

Foaie verde, nucă seacă, ,Toată ramura se pleacă .Cu vîrfu cătră păment Şi mă ’ntreabă de oe plâng.— Plâng dragilor şi jeleso,Că pe ;•mâudra;no ’ntâlnesc i;:Două vorbe sâ-’i vorbesc, ^Douâ vorbe tăinuite , ;Sâ mâ ţie mândra,’n minte. .,7

culesade Ioan Solomon june.

Măgheran 'flbâre-’nflorită ,!I I ’auzi mândro' te’ mărită^ Cii ' Mărită-te batăr mâne ^Nu-'ţi pune nădejdea-’n mine,

gând lucrurile ne vom pomeni, oă Un­garia a devenit un adevârat stat gen- darmeresc.

S im p lif ic a r e a a d m in is t r a - fiiir iii. în legătură cu statifiearea manipulării casselor comitatense se pre­găteşte aoum în ministerul de interne un r e g u la m e n t , care probabil lă A n u l -N o u va fi pus în aplicare.

F 6 Ai A POP O R U L U I

R e o r g a n is a r e a in fa n te r ie i . In ministerul comun de râsboiu, după- cum, scrie »Grazer Tsgespoşt*, deja e terminat planul despre reorganisarea infanteriei. In sensul noului plan, regi­mentele de infanterie vor f i compusei numai din trei batalioane, ear’ din cale i 1021 batalioane se vor forma 34 regi­mente noue. Se aminteşte în acest plan şi de reducerea timpului de servioiu la doi ani, preoum şi de schimbarea uni­formei. s'-ij

n C e - i d o a r e 'p e B u lg a r i . Unbărbat de - stat bulgăr, intervievat de un corespondent a l t M Fr. Pr.* spirne:'* *Că relaţiunile noastre cit Serbia şutit mai bune decât cu România, nu e "de^

; mqăt. Regele Carol până astăzi nu a* aflat de bine a‘ întoarce cele doue vi-^ site, făcute lui de principele Ferdinand, Regele Alexandru înse a ren tors visita dată lui de principele Ferdinand: Noi putem spune numai: regele Alexandru a observat eticheta faţă de' principele nostru m ai mult decât regele Carol * în ţeara noastră este multă sensibilitate pentru astfel de tenomen*y în conţi- f nuarea intervievului neagă esistenţa de convenţiuni politice sau militare ou Serbia sau cu Rusia. ? ^ :>•/>

S ch im b a re î n c a b in e t . După- ', cum sunt informate unele foi din Bu-*. dapesta, în sourtă vreme ministrul Lu - kăcs Ldszlâ va demisiona şi portofoliu l; de finanţe va fi ocupat de Horănszky Năndor; totodată titular la interne va fi denumit un alt fost apponyist, de oare-oq Szell Kdlmân nu mai vrea sâ ţină interimul internelor.

Că nădejdea dela mine E ca sîrma de subţire, i ,Ca sîrma din boltă nouă Oând o tragi se rupe-’n nouă,Oa sîrma din boltă veche Când o tragi se rupe-’n zece. .!

Culeasă de N. Samoilă, june.

Cin’ nu şti ce-’i dragostea,,N ’are la oe s'apucap87 Oă dragostea-’i luoru mare Nu-’ţi dă stare la mânoare,.Nioi hodină la culoare : , ■ u ş. Fără multă, alergare. ţ ; , ; )

. Culeasă de loan H . A ron .

Seceră badeaNăframa-’i arde; la; bnu, ,..' *Eu tot suflu de ş’ar stînge. ^ i E l tot rîde ş’o aprinde, ‘ tO, aprind-o relele „. r Oumu-’i arid curelele/ 11i 1 ■..■iţi, , -îtx ;')!<![îoî?B.

Cnleasa de Ioan > Crefiu, june»

; :■ ; ’ il î ■' [ir- î ^

0 L U E G E R Ş I M A G H I A R I I , S&pt&niâtw t r e c u t ă p r im a r u l V i e - vie i Lueger v o r b in d în o a d u n a re , c r e ş t in -s o c iă lă d e sp re s itu a ţia , p o lit ic ă , r e f e r i t o r la p r o ie c t u l p a c tu lu i a » i s u r m ă to a r e le :

,,t n c h e s t ia p a c tu lu i n ’a f o s t n ic i -c â n d a şa f a v o r a b i lă s itu a ţia , p e n t r u n o i, ca a c u m . A c u m avetn U n g a r ia î n m â n ă în t r ’n tă ta , î n ­câ t î i p u t e m a d re s a . u n cuven it m a i a sp ru . P r o ie c t e le d e până,a c u m t r e b u e d e lă tu ¥ d te ş i f ă c u t ea lte le , p r i n c a r i s& a ră tă m , că A u s t r ia n u s e va lăsa, ca M a ­g h ia r i i s 6 - i s u g ă s â n g e îe (%

~v". ~ " ............™-—- ..............Hr 41

; în t â ln i r e d e d o m n ito r i . După- cum este informat ziarul * Stampa* din ŢoWwo, părechea -regalâ; italiană în cu­rând va ,ave o întâlnire cu Ţarul şi Ţa- retmtf Rusiei în vŞpala,; unde va fi de faţă şi Monarchul r nostru; Regele Ita­liei va fi însoţit de miniştrii . Zanardelli şi,,Prinet1i •- >nr.-.h

O sp ita lita te u n g u re a s c ă . D l prof. N . J o r g â din Bucureştii a ţin u i

X cu ocasiunea uriei serate a tinerimei ro­mâne din Budapesta o prelegere. D lJorga a vorbit despre Mihaiu-Viteazul, făcend is to r ie , pe băsă de da te . Dar’ faptul^ că savantul profesor a vorbit despre Mihaiu- Vodă- Viteazul, a enervat pe Unguri, pentru cari nu^ esiştă respect nici faţă de ştiinţă, dacă aceea nu ie tămâiăză şovinismul. Un ziar serios, •Bud. H irlap « luând notiţă despre cercetările ştienlifice ce le face d-nul •Torga în bibliotecile din Budapesta ş i despre prelegerea amintită, în mod grobian spune, că dl. Jorga a b u sea »&

: de ospitalitatea ungurească, luându- şi curagiul se spună f a p t u l is to r ic , că Mihaiu a fost principele A r d e a lu lu i , al M u n t e n ie i -ş i M o ld o ve i. —- Dacă dl; Jorga; ca profesor de Istorie, ’şi-ar fi ales ca obiect de prelegere pe Arpăd, d. e., n’ar ti piitxxt spune că Arpăd ă

\ fost e m ir în Afganistan, ci că a în ­temeiat * Lngaria. D esp reM ih a iu -V i-

' teazul tot astfel n ’a putut spune altceva, decât ceea-ce d a te le is to r ic e spun. Lă acestea *Bud. Hirlap c, esclamă, că dl. Jorga dă lecţii, din... ţ r a d a r e a d e p a tr ie şi nimenui nu-’i vine în minte se-’l dee peste graniţă. Cine nu cunoaşte încă simţul de ospitalitate al Ungurilor, din aceste espectorări ale

\ziarului maghiar, poate se-’l cunoască pe deplin.

U n n o u c o n f l ic t . i-:ni 0/

Bulgarii —- după-oum se vede — nu înoeată a produce conflicte ou Românii, îndelung răbdători.-Zilele treoute' a fost arestat un picher a! portultii' Corabia, împreună ou trei cantonieri şi doi copii, joari toţi se aflau pe mijlocul- Dunării, unde navigaţia e: liberă. E i au fost so­maţi de sentinelaS bulgară tragă* la •mal pe teritor bulgar, Unde apoi aufost 'arestaţi şi duşi Ia Rahova.

I Enarând c i 'g a ţ 't » 'Oronieh*.1 iârta următoarele: ■■’-m teo "s-sn

Nr. 41 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 483

-----Camlr dmotă porniri toartf pufin 'amicale la turbulenţii■ ■ vasali' ai Tur­ciei şi îndrăzneala, pe> careoaratăde eătva .timp Bulgărit'iia -purtarea lor faţă cu noi? d o v e d e ş t e ' ) ' e i se cred susţinuţi de alţii mâi tari.* rfac.u-;--;î

; 1 »SUntem convinşi, că guvernul no­stru va face totul,'pentru-ca demnitatea noastră se nu iese 'ştirbită din acest mic incident;'doYim înse ca elSSarete principatului vecin, că dacă Btilgarii nu ne suni reoiinoscetori pentru sângele, cu care dm contribuit la desrobirea lor '; dacă nu1ne iubesc, pentru că‘ ’i-am în­călzit lă‘ sîriuV'hostrui ei sunt datori se ne stimeie'şi se se‘îtichine superio­rităţii noastre ' morale ‘şi puterii bra­ţului nostru*.

Cum anunţă ziarele de/dincolo, în afacere a trebuit • s8 întervie ministrul deesterne al României, depoşând la Sofia şi numai astfel ‘arestaţii au fost eliberaţi.şi s’aU în8poiat\la Coratţiâ.

Buni şi^cinstiţi,, vecini,, fraţii Bul-

•;< ii i r> ;>;* .vui ‘♦l-

în ch e ie rea , m a n e v r e lo r î n " L

oi ii ■iMi.rxl

. - La : încheierea manevrelor fegale dela ■Rîmnicul-sărat.is’a dat unobanchet, la care au luat parte Regele, » moşteni- toruhtronului.i miniştri) Sturdza «şiijBră- tianu.iiaataşaţii ^fmilitarUş^^^ oficeriir. .su­periori, r; I I c-b j;s;-.n!ww u I? atoaoo

MF& Rebele st;ţinut uh^toâstfpei^ tru corpul al 3-iea de armată. -'în !icaref a :iis Intre a l t e l e ' : 5 î î m > i i ^Armata* trebue se' ‘ fte % gata ' [în tcii rmomeniul ^â-’şV inipiitit misiiMeci glorioasă,1' ătiume d, /* scutit? spada ţerii...

'spioni. E~ temere oă frăţii emirului’ vor Bţîţa poporul la revoltă; Emirul a trimis trupe pentru &*’ i căuta şi ' ai 'Spânzură1.:n

-î-rrrrnr-■ vA fg u vţîs tuni i » ; - !!■

Jbupă • ciim" ;am*. comunicai, deja,’ Abdur:Râhman, emirul Afganistanului'.f j , 1 î •’ [■' "‘•j’ ; j->;:» < . î .*i: ■; j , * îU 1 ,a murit ., . Ca'^Următor âriu» a fost . pro-,‘ clam at ‘ Âbibuia-dpan'j„ oei mai/ bătrân fiiii al r8poşaiuluI/\Fraţţi;lui".aurecutio- Bcut suirea pe tron,. aşa’ ' oă In .Cabu j domneşte, după! rapoartele engleze, li-

niŞte* ‘ 'Noul emir e considerat, ca amic al

Englezilor. Guvernul, englez din India va şi lua m8suri,.ca domnia luiAbibuIa s8 nu fie contestată din nioi^ o partei «priginindu-T în scopul acesta cu toată puterea Indiei. In curend vă merge şi o misiune specială, sub scutul unei puter­nice trupe militare, ca s8-’ l feliciteze pe noul emir din partea viceregelui Indiei.

Presa ’engleză ^comentează foarte ■erioB'schimbarea' aoeasta în domnie şi provoaoă guvernul b8‘ = fios < ou deosebită: atenţiune, nefiind/ esclusă posibilitatea, ca Rusia; st» sa folosească de acest pri­legiu pontru de-a- provoca herîndueli în Afganistan, ca s6-’şi mărească influx in ţa . E a cere totodată reohemarea tru­pelor indice trimise contra; Burilor.

După ştirile din urmă, oraşul Kabul este înounjurat de trupa; vdasele 'euro­pen ilor< sttnt .înconjurate de soldaţi. Fraţii noului emir Habib-Ullah au fugit. Emirul se înconjură-de o gardă de

■ It£sboitil din Africa -desudi; ' După-oum 'se''anunţă din 'Londra,

ministrul de rSaboiu Broodriok a bătut în retragere în noniliotul Beii cil Kitche­ner, şi e anunţat deja un nou tran­sport de trupe în Africa-de-sud: '1 ; Oposiţia interpretează cedarea aoe'a-

Uta: â guvernului ca un Indloiu, că mi­nistrul are convingerea 'oă situaţia în Natal şi'colonia Cap e diii oele'mai se­rioase.' 1 ''! \ ; I)upă o depeşă a lui kitchener, în6 o. o parte din trupele lui' a' avui o luptă cu oasteâ lur.Blbtha, pe oare , ’ l-a întâlnit''20 , miluri spre ost dela Yryheid. In taport comunică numai porderile en­gleze, oârW s’ar reduce la 1 oficer şi2 sergenţi morţi şi' ’.lQl solclilii, răniţu Planul Englezilor er b8-’Î strîmtoreze pe Botha în nordul Natalului şi (de va Vrea el)'s8;’l himioeascâ.1 ;In!i oraşul şi e6Ionia‘;Cap '■B’a1, t>rdblamai starea- de asâdiii. ■ ‘ ‘ s-” 5-------Proclamarea- stării ~de -aBediu" încolonia,Capuluiarej ca- ^îrmareţ;alătu­rarea" în numfir îot^mkî- mare a ' ‘Olan­dezilor cătră Burii Şi în Londra a făcut aoeasta pcoolamare o im presie adâncă. Cerourileumai o serioase î .scot ia * iveală împrejurarea;îOareidenotărstarBa critică; căidupăo doir- ani;,; de.; luptă întreagă* Afrioa-de-rsud. e -lipsită del ibertatea con­stituţională, în loo s§ fie' scăpată, de: ju­gul Burilor, oum şa zicea > la începutul răsboiului. Chiar şi,im perialista »Daily: M ailv declară ^pşsul acesta al lui,Kitche-; ner omjnos..,. ^ n*n: ;,lvi; nfii Planul -Englezilor de-a ,inouajura

pe Botha ou. trupe , num8roa8ea jn’a , su- 0068,; Din conţrâ. o telegram ă din ,isvor portughez spune, tpă E aglezii au şu feriţ la Komatipoort o nouă înfrângere, fiind siliţi.sŞ se,retragâ( pe teţitor portughez., '1 C^i^ândahtulţ jţi^r JLottef,. căzut pri-,

sibner.fla ^ngiezC,.a*,fofly nţele, vorbe' 'i^au fost, > ÎŢosţ. Angli a *.; lori aŢ fost,J înpuşoşt ■ CQmanăj|n.ţui., bur, Şohomann, " _,

In Susa (Tunia) a fost arestat un oficer taro, care avea b6 răscoale seminţiile arabe din ■ndul Tunlflului' In 'eaBal unul resboin intre

Francia ţ i Rusia.. V --- - • -, r . .-i r-;!)-*-'. ’ :f»u ■■ :■< '. ':*■ *

. După o ştire din Pereia, Rusia a înce­put cu oonstrnfrea liniei ferate Asthabad— Me- şed .’In ’ Meşed va înfiinţa banca rusească of i l i a l ă . - j - -,!i ;• » , .»' \ r )\r- f;;, ^51 *

Noua co'nvenţiune încheiată între Anglia şl Siitele-Unite cu privire l a ' canalul Nicaragua hotăreşte"neutralitatea pentru vecie a lui.

■ -...ii. :: : :. Conducătorul, albanez Malic-beiu, răflyrătit

contra Turciei, a trecut cu mai multe, sute de Albanezi în Grecia. La trecerea graniţei a ucis mai mulţi, soldaţi turci. ; '< ; • ‘ -

• - j • • - • . . y I: . ■ ' ? ' • • • • . '' u ; La! 53. de răsculaţi din colonia Capului,

condamnaţi la 'm oarte, ii s’a "preschim bat pe­deapsa . întemniţa pe vieaţă. ••

Anglia, a: declarat, că nu-ridică pretensiunl asupra portu lu i, Koreit; din , golful peraic, dar’ nu va permite, ca sfi fie cedat altui stat., Dupăo altă' ştire din' Teheran, Anglia ar fi notificat, că ia sub scutul seu^acest port. ‘

îi .

, Ştiri mŞrunte-;:r■ ; Foi Italiene, comunic^, ştirea, că în Munte^

negru s 'â r intenţiona înfiinţarea unui fel de par­lament, căruia Se ’i-se presinte afacerile finan­ciare'spre S p in a re :1- a -< ;v ' ! -

. Budgetul Cretei pe 1901/2 se presintă cu 10,810.085 franci la venite şi 11,562 719 franci ia eşite. -■

j .j

' În tr ’o ciocnire dintre trupele ^turceşti şi- bande bulgare au fost ucişi .10 Bulgari.

-•-."i ■■ r\>Lokalanzeiger< din Berlin vesteşte, că

mergerea părechii” regale serbeşti la Petersburg s’a zădărnicit,-' rievrend împărăteasa să p ri­mească pe regină i Draga. •. • ' i1 ' : v • :

LI .iii', i ■ i, -i ■ >■ * ■' ‘(if .Plenipotenţiaţil. chinezi au predat în44ri.

consulului spaniol Corogan, doyenul corpului di­plomatic, un bou despre 450 milioane taci, suma de despăgubire cerută de putori. 11;

M'..'j , In .Şevila a isbucnit o m are grevă. In

oraş domneşte panică. , .

i Americani au suferit o nouă în frângere:,*i in.Filipine.: r> * w it . . . . ' ' : . ■ r. ’’ In statul Congo'a Isbucnit o răaooal;)."i ţ' q : ' • .

~ r77jv-7-r77Trn7T7-r~r-rT_r-T—Tirrri ~ ~

Persecuţiuni., 'i :i c/ruv--" ]'• u . i '.

•) - : iBruznip^as Sept. arj Dela un vrednic .preot al nostru primim-următoarea crBorisoare, icăreia ou plăcere^hii ifac.em l o c ) în ; coloanele foii.:;.i;--fi!b;; ;vt; »In/ anul . -1897/8 ; am lost osân­

dit de; tribun a) ul0 dini Lugoj; pentru agi­taţie oontra poporului maghiar i la: in? chisoare^de ;6 luni,şi p pedeapsă în bani ^e <50 flijFără,,supărareVjam suferit acea pedeapsă,, judecat .fiind şi,la suportarea speeelor de . aprospa, la 1900 fl. v. a.

,, Dar’ ctţ;,a ju torului ui Pumnezeu am eşit din , -temniţele . Seghedinului la 10 Iunie 1898 mai ou voe pentru naţie-.şi mai^vînjo.Q^de.; oum am fost. De atunoi încoace-fi mai mare spine sQ.nt în ochii stăpânirii şi respective ai primpretorului din cercul Murăşului, precum şi a nota- rSşuiui cerpurf^einpzirl Gyula; din Za- bolcz, care fără .nici o causă m8 piz- mueşte şi-'mi" îâce tot contra. Neputân- du ’mi face' a lt’ r8u;: m’a şters* diii numS- rUl viriliştilor pe mine, care de 12 ani locuesc ca' preot îti' poinuna Brusnio, po ■ed casă mea; ' respective a soţiei mele proprie! şi folosesc o sesiune de pământ parO'hial, pentru dare solvesc toate sar­cinile pentru ţeară. 0 CU darea de venit, oii speselo .comunale plăteso pe tot anul 325 fl. v. a. (650 coroane)/ şi eu nu am dreptul de-a - fi ivirilist în parochia mea, ba ce e măi mult, • nu am drept nici la< vot -pentru deputaţii dietali, nici la vot la alegerea primăriei co­munale. • i-'i: ■ ” ■ •

La; vot are drept un Jidan, care ţine birt,- de vinde rachiu şi un dughe- nul de-’ l poate purtai ori-şi oine în spatrf, (u o cilsuţă paoreasoă şi un frut de grădină, pe acela 'l-a pus d-nul notărăşel de virilist, fiindcă de câte-ori vine în comuna noastră prânzeşte prânz ooşer şi dejună ou8 la aoest peroiunat, apoi bea rachiu, bere'ori vin bun din Italia, de paie, şi în fine oântă la birtoât îl ia gura »Hai Ileană la poiană, Ileană, Ileană< şi altele. ' -

El pune arunouri peste arunouri pe bieţi locuitori,, numai şi numai pen-

...„.P«j5._48Ă. f 6 a I A P O I ’ O RIJl W - M rr41

tru interesul.. seu. ,,Aşa, d. e. a adus fără de voia represeutanţilorja comună2 tauri, 2 vieri. La Ţarina represeri- tanţii au oăpătat gornici de o persoană ou 30 fl. ribtarul riu se Ihvbeşte, ba nioi nu lucră cum diotează legee, 68 fie oameni nepătaţi, să nu trăească în căsătorie nele­giuită, ceea-ce se vede şi de acolo, oă numaţ'unul e după lege, ear’ doi- indi­vizi nici până astăzi nu au;.depus jură­mântul. In anii de mai nainte a ţinut numai pentru interes pe unul Ioan Ji- van, om fără carte, fără şcoală;,: . ' 7

Deşi eu «unt pasivist şi măţtn'de programul fruntaşilor, nostrii din Sibiiu prequm. s’au hotărît şi Ia.,conferenţa din Cluj din ăst-an, totuşi ;sîiot ,şters , dela dreptul meu de [votisare. Dreptul ace­sta îl are un Neamţ cu numele Froscher Iosef, care ţine un dughenuţ lâ uii R o ­mân pe arendă şi, un alt Neamţ cu nu­mele Krâisz Ja/ios, care .totdeodată este şi virilist şi are numai o moară veche (spărtură şi părăsitură) de vapor pe islazul ^comunei, solveşte arendă, pe lo­cul morii lîţ Comună,!-^ puteţi v^edâ oă ee fel de oameni face domnul notar 8le- geto ri. ■ : p: , „ v;,, c *

■ţ i i l ■,* * -V —Ki: V’..> $ :.k

Mai departe eu nu am recurs ni ri după-"ajutorul1 Wahilui, eă capăt banii lui Iuda ilsdarioteanul, ;mă Îndestulez cu puţinul meu şi nu pretind dela congrua preoţilor nici banii pentru câsaf parb- chială ba nioi, pentru-că administrez ooinuna!? îh vecini,V(ariunre- Petirş, pe oare de 7* ani’ ors&rvesofcâ* administrafbi? p a r o c h i a l ; ^ t u ) ; n o q o . f t-iţ/is'

In tot protopopiatul :iLlpbveC eu ■tot unicul oare nu imă îridestulesb din ajutorul statului, Geea-ce ° ritr voiu face nici dacă n’aşi;av&! cu ce trâi/oăoiv] ‘6U-H străin :riu^e 'lipeşie"’ăd • sufletul1 imeu, vreau se trăeso româneşU pentru Dutri- neseu. ;î vov jc.: :yHî ; bf'jî•* - ţi r ■* •.i I 3 r* r-. -< - ..jw.-t:- M a r jn R u b ln o r lc i ,’ î.r*;-r ’u^n ţ?’;k,:-î o^'^ipreofc gi;-or.;b<rs~>

-1 ‘,U -'îlh

Lucruri întristătoare.!!! 3-X:': ’ •:)o't îî : :n! <?':>■■ a ■ aci

y . J * ® * * T a ţ i i » , Oct. 1901.

; , încă în .preseara alegerii din 2 Opt. ■osiaU: trăsurile cu ;raleg6tori :de. cătră Iara, de pe Valea-Hăşdăţii ş. o. 1. Nici­odată n’au fost :preoţi şi înveţători în aşa mare măsură, ca acuma. Pe alege- torii liberali ’i-au băgaţîn , »Oentralfjş( «Coroană* şi pe opoBiţionali aiurea. ; :

i: Cum. au întrat în? oraş, alegătorii Români (mai numai preoţi şi învăţători) au fost luaţi la ; > ochi de poporul din Turda şi au; fost huiduiţi- şi batjoboriţi.: Dimineaţa ,oand ’ i-au dus la ; votare' dela: «Central*: până la jcasa comitatului, au fluierat după ei, ’i-au înjurat, 'i-auyocă- rît. Nici-odată'n'am-auzit atâtea vorbe rele ş i; de , ocară ca aoum. Am .auzit :;* biidos olâh i pap ! -; hahei !. tolvaj! ş. a.v oari 'mi-ar fi ruşine să le soriu aci, ba pe unii preoţi români ’ i-au , şi bătut; După-ce au întrat In curtea oasei comi­tatului, preoţii români s’au hotărît să nu voteze, dacă nu-’i va asigura fişpa- nul, oa să nu-’i batjocorească publioul oând se vor reîntoaroe dela votisare. Dar’ fiindcă fişpanul avea mare lipsă de ei, le-au promis, oă pe când se vor reîntoarce la »Central*: va fi curăţită strada de.:public. -D ar’, când s’au reîn­tors, earăşi au fost huiduiţi şi ooărîţi

de publio, oăci după-oe::'şi-au dat votul c«ţ<lipsă; mai. avea fişpanul -fie-ei? ncirJ

După-oe au ajuns la >Centralc au cinat ceva - zamă .îşi <. carne împuţită şi apoi fiind noapte, ş’au întors cătră casă, alţii în sus alţii in jos, oum au putut, căoi eă temeau, de ;bătaie, ceea-ce 3au şţ p8tiiţ-o mulţi.^ h-tnuln h '.vj*

Nu . yreau să mai lungesc vorba* că n ’aşi. găta azi de sqriş,; fără, mă măr- gineso,, acţj că ,ş ,,’şi .aducă .toţi acei, Ro­mâni aminte, şi cu,deosebire d nii preoţi şi, învăţători, pari au luat , parte la ale­gerea din Turda, când să reîntorceau dela votisare .şi au eşit în stradă, şi dinaintea lor publioul sta că feârăie săl­batice şi sbierau după ei, ear’ la dreapta şi stângă tot aşa, rşi ’ nu ; au cutezat ; ş4 pleoe din loo până ’nu . s’au dus în frun­tea lor uri deapiă rţăment d e , soidaţi, din dărăpt eară, şi pe de laturi cbrdori. oăci într’adevăr nu vor mai lua parte la alte

'H ii S 'St' T ’.-' ■ - Ct. i U ; . l U\alegeri. . , . , rr

■r. - ,Aşa, stau luorurjlenpe la ,noi,,Jn;loo pa prapţşi se .sfătuească, poporul şŞ jnu, se ducă la a legeri! v.-c.•J ti

vieaiajfiaruuaiifiu.?wsî;) DespraoMaiibd^ air^fost iîH' câteva rînduri vorba anul acesta; ‘ Odată, oând âl venit o deputaţiunes de Marocani ; la împăratul r nemţesc -. 'şi 6 ■acums’în? ■; timpul din urmă când ■ cu cearta dintre Mfiroco şi Spania pentru nişte nSpaniolRprisioi nerr-bu^nedreptul. fie ooi uii < i ,f jsiărocb? este: diiitre3îSta tele? iliohâ- medane: 5 din •; nordul Africei : singurul/ oare a rămas până : acum y nektîrn^ibi*. Asta are să o mulţumească mai ctf seamă împrejurării, bă la el rîvriesc mai multe din puterile’■ europene, cari nu' ştiu cum să-’l îm^ăi’ţâsoă -’său mai' bine! zis,' n’ă r? vreă° s8: ?1 împărţaecâ 9 381; bă să*fie riuiriai aruneiâ 1dMî(’»te.,“'c ^ 1

Poporaţiunea Marooufui e compusă din * mai multe ’ heairiuri,;>oări toate' ' sunt de religiunea ' ^mohamedană.^BSi sttnt ,bei mai fanatici'credincioşi ai lui Mohamed, aîşâ că' perittîi u ii? Eu ro p ea np r i f i A e j ^ dioasă călătoria prin ţeara aceasta. In porturile de lângă Marea^Mediterană şi Ooeanul atlantic Be află ‘însă destui Europeni, mai ales îh Tariger, unde îşi a ii^şed in ţa b ^ u l i i s pu^eriî<^ străine^ şi unde şi creştinul se poate .mişca, maii fără teamă, că va fi ataoat de locuitoriibăştinaşi. ■ Despre cele văzute aici ne povesteşte uri călător^^următoareleT >!

Mergend pe stradă, am fost oprit îri drumul meu ;db'!o mulţime de oameni îngrămădită în jurii! unui oiri (slab sohe- let, plin de bube şi îmbrăcat în zdrenţe. Un steag alb fâlfăia de-asupra lui şi bărbaţi pe lângă el sărutau ou multă, evlavie bulendrele, cari * î i ; învăliau tru- »• pul soârbos. Aoesta este unul dintre sfinţii mohamedani şi va i de oreştinul sau de femdea, oare ar cuteza să se ’ apropie prea tare de el. 3 ‘î l / ’ • 1

Bărbaţii din Maroco sflnt vestiţi oa mincinoşi şi oa prefăouţi. Culmea o ajung diregă torii, oeea-oe Însă nu e mi­rare, daoă ştim, oă toţi până la mini­stru trăeso numai din jaf. De oe m ij­loace se folosesc, se poate vedb şi din esemplul următor: Un funcţionar de poliţie a pui nişte supuşi de-ai lui să stropească femeile, oari treceau pe stradă,

ou rachiu pe, haine. Alţi poliţişti le-au arejatat subvouvânt, oă au umblat bete pe strade. Bărbaţii lor} oat să scape;\ de ruşine, au trebuit sft. plăteasoă câte-o însemnată sumă de bani. ?.b ,. s . . Femeile iasă de altmintrelea foarte ra^v pe stradă, ^Când ^vor sS pmeargă până la: părinţi: BauvsS caute - mormin­tele, se învălue în haine largi, aşa că nu se^poaţe ved6 nimio din ele. * Daoă se îptâjneso ape, stradă; cu vr ’un bărbat sau chiai; ou v r ’un creştin,, se întoro ou faţa ,de cătră el şi stau lângă u n , zid până ce au trecut. Peste, tot abia duo undeva^ femeileşun, traiu mai amărît, oa în Maroco. Singurul Jor loc , de petre­cere e coperişul casei, care, o plan. A ici se adună, la poveşti şi trec de multe-ori cti ’ţ e n w iu l3 e f ţ i ‘^e. pe un ooperiş pe celalalt( ca 8ă Be înţalneas6ă ou veoi- nele' I^ ? : B ^ lja ţilp r ’ le e strms oprit a Be auî pe acGste ooperişe. . /

Ţinute într’o astfel de sclăyîe de bâltrâ bărbaţii îor^ nu e* mirare, că sunt pline de ură faţă de ei şi îi înşeală unde numai pot. . . . T ^

Intre plăcerile locuitorilor, locul da frunte îl ocupă marlGarea; Mâncările le iubeşte {Marocanul oât i mai î piperate. Pucata jcea mai s plăcută o auseusii, ' un. amestec do; făină, legumi/'idiresuri şi bucăţindejoartfe de; găină j sau;ode foae; Cuscusu ee pune pe masă în-forma unui oonciu şi e consumat de Marocani în cantităţi mari, .aşa.;? că -puţini sunt, oari săi,nu fsufe^e;,deL boala^de stomao^ ?Ins ainte de-a se aşeza la ;masă. se; spală pe m âni,şi.apoi cu. primele trei degete dela mâna dreaptă rup bucăţi din ouscusu. O; altă mâncare, foarte plăcută lor e untul cât se poate de rînoed.

Stradele din .oraşele marooane sunt strîmte şi întunecoase, oasele sunt de ziduri înalte şi. n’ au de cătră stradă fără nişte spărturi lungureţe şi şi acelea în­grădite. Prin gangurile acestea să îmbul­zeşte în anumite ’ tiinpuri o mulţime com­pusă din oameni zdrenţoşi, cari „umblă pe jos, ‘ Şi din bogătaşi, cari toţi călăresc pe catîri. îngrozitoare e' mulţimea cer­şiturilor, din oâri Be află totdeauna de- stui mor^i de foame .pe lângă oele zi­duri. , Marocanul trece însă pe lângă ei, fără să-'i bage în seaină. Pe morţii ace­ştia îi adună în iaao^şi-’i Îngroapă fără multă ceremonie.

Poporul diii Maroco e decăzut şi ou toată oastea lui oea mare compusă din oălăreţi, la oea dintâiu cioonire ouo oaste "europeană binedisciplinată îşi vă perde independenţa. Popoarele, care nu muncesc, nioi nu au^drept s& trăească.

; Membrii reuniuni fii. a învăţăto­rilor gr.-cat. din districtul protopopesc al Fărăgăului îşi vor ţin& adunarea g e ­nerală ordinară. Ia 27> Octomvrie: a* • n. a o.- în sala de învăţământ a şooalei gr.-cat. din Teaca, la, oare sunt invitaţi ou - toată stima P. T. membri, preoum ş l: toţi binevoitorii: şi spriginitorii învăţă­mântului poporal. n *• ;•.• Eroea, Ootomvrie 1901 ir,'c i!'; ' Dumitra Clolova,

preşedinte. •.

Nr. 41 F O A I A . P O P O R U L U I Pag. 485

0 conferenţă preoţească-lnveţătorească." Multele neînţelegeri, ce- sfint între

preoţi’ şi învăţători,5au scârbit pe mulţi.1 Cei-ce sfint chemaţi a lumina poporul perd timpul cu certe şi pîri unul contra celuialalt. Din cauBâ aceasta s'au dat mai multe circulare cU poveţe frumoase din partea arohiereilor şi a consistoare- lor, toate aceBte însă ou puţin efect praotic. Aoum Ven. consistor aşada r a aflat altă modalitate, prin care să te stîrpească aceste rane de pe corpul naţiunii, cari împedecă progresul cultural; Anume ţinerea conferenţelor compuse din preoţi şi învăţători, unde apoi prin înţelegere frăţească e$ ajungă la pace şi bună în­ţelegere. . .......... ,

• - , Consistorul nostru gr-or., arădan a ordinat ţinerea astorfel de .conferenţe; în protopopiate., în ,ppresbJ Peşteşului s’a ţinut în 23 , Septemvrie a. c. La conr vocare preoţii şi, învăţătorii au alergat din depărtări ou scop de a afla, oari,1 sunt căuşele neînţelegerilor, şi mijloa-; cele, de cură, ceea-ce doriau în special învăţătorii.; *

Rev. domn Teodor Filip, preot., ară­tând importanţa acestor conferenţe şi îndemnând pe preoţi şi învăţători la o activitate potenţială, declară şedinţa de deschisă.

La punctul ântâiu * Aflarea moda­lităţilor, prin cari s’ar pute împrieteni poporul cu şcoala*, vorbeşte mai ân­tâiu preoţiţi’ IoanjCâmpean, care susţine, că la poporul nostru s’a încuibat străi­nismul, care-’l ,depărtează <ie şcoală şi se deprinde la fapte contrare bisericei şi şcoalei.

Apoi ia cuvântul petru C*pou, înv., în Luncioara, care prin cuvinte bine pri-, cepute arată, că causa înstrăinării popo-., rului de şcoală este indiferentismul, şi ori-cât prin sinoade şi conferenţe se vor­beşte despre şcoală şi părtinirea ei, ră­mân între păreţii şalelor de disouţie, ear’ în praxă foarte puţin. Pentru-ca popo- ruî să aibă .atragere spre şcoală, reco­mandă preoţilor a trăi în pace şi bună înţelegere între sine şi cu poporul, a împlini coriştienţioa oficiul lor, îndem­nând şi poporul cu sfaturi, bune păr in teşti, arătânjdu:’i importanţa şcoalei şale

„Teranii nostri“.• •• 77 * - -

— P i e s ă p o p o r a l ă î n 3 a c t e —

de ,

N. Macovlşteann.(Urm are).

Actul II. ,S cen a I V .

(Scena se schimbă repreaentând chilia Grecului).

Eva şi Sara.

Eva (trage pe Sara după sine, apoi se duce la- masă şi aruncă boabele).-1 Aş minţi, daoă £nu ’ţi-aş spune adevă­rul... Boabele cad , tot păreche, asta înseamnă, că inimile voaştre sfint una...

Sara: Nu ştiu cum ar fi să fie. una, când el nici nu se. uită la mine... Acu- ma-’i anul de când sfint în casa Iui şi e l n’a vorbit zece Vorbe oii mine... 1

Eva - Tocmai asta arată, că ’i-e foarte drag de tine, «e vede oft n'ai iubit nioi-

naţionale cu limba de propunere ro­mână. Devenind amioi şi părtinitori şcoa­lei, inimioii ei şi ai bisericei vor Jdispără Tot la acest ob iect; au vorbit Ştefan Tul- van, Petru ,Pop, Const. Mănuşca ş. a.

La punctul despre »Magazinele de bucale< ca fonduri pentru înmulţirea venitelor pe seama şcoalei asemenea s’a discutat cu viu interep, recomand ânduse stăruinţă pentru înfiinţarea lor. în pri­vinţa desvoltării moralităţii la popor dlI. Onoiu zice, că preotul să fie model în faptele sale, arătând nu numai cu cu­vânt, ci cu esemple, că e om moral in- cunjurând ori ce fapte, cari nu convin ou caracterul preoţesc. Punctul cel mai important a fost: » Cari sunt căuşele ne­înţelegerilor dintre preoţi şi înveţălori şi aflarea modalităţilor, prin cari să se stîrpească aceste rane de pe corpul na­ţiunii*. ; '

r Peste acest punct unii domni voiau să treacă la ordinea zilei. Acesta e

i cel mai important din toate, aicea zace1 buba stagnării. Şi tocmai acesta trebuia

mai bine desfăşurat. ' In această causăi vorbeşte vrednicul preot Petru Pop din : Ascileu, căruia se vede că îi zace la \ inimă causa comună, sbiciuind patiniele : celor ingâmfaţi, înv. Ştefan Tulvan,; ca membru ;al comuiunei alese pentru ’ sţudiarea , oausei,oere a se ceti, căuşele din

cari provin aceste neînţelegeri, ca astfel să cunoaştem boala şi apoi să vină leacul.

; Unii din capul locului nu voiau a da loc cetirii, majoritatea însă cere cetirea. Ioan Boţoc ceteşte unele din căuşele,

; din cari provin aceste neînţelegeri., Se recomandă, ca noi între noi frăr;

ţeşte să ne coregem, oa sfi nu vadă po-: porul neînţelegeri cari produc partide pî:ia ce se disgusţă de toate trebiie bis.-,, şcol. Aceia, cari până acum au scanda- lisat publicul cu astfel de certe, de acum.

; îneinte ferească-se ca de foc de ele., Mulţi învăţători din causa proce- eelor avute 6u prăoţi au trecut la stat, nevtind. a trâi tot cu ceartă. ' ;

" Multe şcoale au trecut Ia stat pen­tru neînţelegeri şi agitaţiuni.

V împăcandu-se^ch; ideile au ajuns cu toţii la concHisiunea salutară a lu­cra cu. toţi dih toate puterile lâ răspân­direa păcii şi bunei înţelegeri. Presi- dentul închide şedinţa, mulţumind pen­

tru ajutorul dat. Petru Cipou, învăţător, mulţumeşte dlui protopop pentru înţe­leaptă conducere rugând pe Dumnezeu să dee, oa cele auzite despre ale păcii şi bunei înţelegeri să prindă rădăcini.

După şedinţă ne-am întrunit la un prânz comun, împodobit cu multe toaste.

Illuevoltorul.

p m E i l i M i c iînsoţirile in Finlanda.

)(U rm are şi fine).

Aceasta nu fu decât primul apel făcut; însă el s’ar fi stins curând în vastele păduri ale Finlandei, dacă alte voci nu ’l-ar fi repetat. După studenţi veniră alţi apostoli ai acestei idei de cooperaţiune; câţîva tineri agricultori devenind luptători pentru această idee îri vara trecută, învaţă pe ţărani cum să .organiseze cooperaţiunile, dându-le totdeodată şi lecţiuni practice de agro­nomie. ' ,

Dimpreună cu deşteptarea spirite­lor în provincie provocată prin aceste mijloace, precum şi prin broşuri şi prin presa locală, partisanii cooperaţiunilor agricole lucrând la asigurarea şi înte­meierea acestei mişcări, dînşii isbutiră se, intereseze pentru ideea lor o mulţime de persoane şi fondară în vara anului 1899o societate pentru propagarea coope- raţiunii agricole, societatea Pellervo, al cărei preşedinte e doctorul Gebhard.

Această societate îşi propune: 1. se propage ideea cooperaţiunii şi se ajute organisarea societăţilor locale; 2. în aşteptarea unei legi cooperative să organiseze societăţi de agricultură după modelul sindicatelor agricole franceze

; în. toate comunele, dacă va fi cu pu­tinţă, spre a face educaţiunea ţăranului

'i în această privinţă; 3. să ajute, pe cât prevăd legile, la crearea asociaţiunilor cooperative, libera cumperare si vâ’n- zare îri comun, iară responsabilitate,

; Ciridicate de creşterea vitelor, societăţi cooperative de treerat, etc): 4. de-a hotărî, pe basa esperienţelor făcute de lăpiăriile cooperative în diferite loca­lităţi ale ţerii,! planul pentru desvoltarea raţională a acestor asociaţi uni, atât de

odată.. Ei, dar’ eu ştiu, că zile întregi stăm lângă fie1 iertat bărbatul meu fără a grăi un cuvent,nici eu nici el... Eram amândoi muţi de dragoste. :. Aşa-’ i merge şi lui Traian, ascultă de mine, eu ce-’ţi spun, Şi n’avea frică de nimic..; Dar’ să nu merg aşa iieparte. ’ Mie — ştii d-ts, îmi plăcea odată de învăţătorul nostru. Şi ştii ce ’mi-s'a întâmplat mai anul trp- cut?! într’o zi după ameazi vine învă-' ţătorul'la mine. Eu nu mai ştiam pe ce lume sunt de bucurie; El a început să-’mi vorbeasoă de lucruri frumoaso, ce au ei de gând Bă faoă şt cunoscând inima mea bună m’a rugat să ie stau într’ajutor ;.. E l îmi vorbia aşa de fru­mos, ear’ eu nu puteam zice nioi un cu­vânt:'‘ Şi de când nu mai gândeam eu la-el?!! Dar', vezi ce face drago3taa ? ! Te face mută,: ’Burdft oarbă... Aşa-’i şi cu voi doi:.. 1 :V!‘

Sara : Â r fi birie Is5 f i eeşa , dar' nu prea pot crede. . . ■

E v a : Pe aceea ce-’ti arătă boabelo

mele, venin pot lua.Sara: Decât venin, mai bine o în­

ghiţitură de răchie, hai deci în duchean până-ce nu’mi vine bărbatul acasă (oHi­bele trec în altă cameră).

S cen a V.

Moise şi Costicâ.■ Moise (pune înaintea lui Costică o

stiolă cu rachiu): Aşadar fire-ai tu in stare să faci ceea oe ’ (i am spus?!

Costicâ (bine dispus cu emfasă) : Eu ?! eu, să nu fiu în stare ? Ce gândeşti tu, că cine mi-s eu ? ! Eu, eu sfint în stare că scot toţi dracii, câţi sfint în tine şi în toată casa ta; dar’ să nu fiu în stare

;să dau foo la o claie de fân... (bea).

Moise (înfricat): Fii bun prinde şi ben, nu te Bupăra, eu iţi cred toate... numai şti ... la mine... în cană nu-'s draci... n’ai ce căuta... ştii, eu în casa mea vreau pace, stii tu cum am vorbit cu tine...

re t 486 FOA i A, PO P Q R OL U 1 î$f. 41

importante pentru agricuitura'Tm lan- d eză ; 5. să‘ 'studieze chestiunea * aso- ciaţiunilor cooperative de credit agricol» Lipsa acestor credite, într’o teâră aşa de săracă în' capitaluri cum e Finlanda/ constitue o mare pedecă chiar pentru organisarea de cumpărări şi de vânzări.

Spre ; ’a ’ pute îndeplini această sar­cină, societatea a deschis la Helsing- fors un birou, care va pune în legă­tură deosebitele societăţi şi se va servi de mijlocitor între ele şi oamenii de afaceri. Acest birou , e ,totodată şi un oficiu de i statistică: şi de' informaţiuni pentru oferte şi cereri etc .: şi trimite în provincii instructori, cari sânt însăr­cinaţi să esplice sistemul, să provoace şi să înlesnească organisaţiunea socie­tăţilor locale,. să le esplice aplicarea metodelor cooperative,1, etc^ Deja .în­ainte ca aceşti funcţionari să h^nceşput lucrările 16r, secretarul societăţii înce­puse a propaga ideea cpoperaţiunii agri­cole prin discursuri şi conferenţe pe la concursurile regionale şi la . serbă­rile poporale Un agent foarte folosi­tor pentru răspândirea acestei idei este' «Revista Lunară«, pe care o publică o so-: cietate şi care şe adresează mai cu seamă ţăranilor. Această publicaţiune se ocupă mai ântâiu d ed es voi tarea miş­cării cooperative, dar’ chestiunile tec^ nice ale agriculturii stint şi ele tratate! într’însa. Numerul de probă: a ' apărut în 100.000 esemplare, cari s’au împăr­ţit gratuit printre . poporaţiunea agri-! colă. Succesul neaşteptat, ce ’l a avut această revistă, se daioreşte preţului seu moderat şi conţinutului seu, care este potrivit pentru plugari. Dar’ "succesul revistei noastre esteftptodată o dovadă, că dînsa răspunde nevoilor agricultori­lor. /; Cu toate^că nu a trecut decât '6 } luni dela apariţia "primulrii riutriăf, â6o% neriţii revistei sunt deja în număr de' 28J}00r: y \ '■ 'n,r-

Şpcietaţea a mai publicat:, sau va publică în ' curend. alte., reviste tratând chestiunile, cooperative, reglemente mo- dele, manuale, broşuri. etc. Printre ace­stea vom aminti ţnjjinu&'ele ‘sindi& teîor' de creşterea vitelpr^ de lăptărxi coope- rative, de societăţi agricole. comunale, precum şi un manual ăl nouei legi coo- i perătive, care s’a votat acum de dietă.

Costică (dispreţuitor); Oa drac tre-* muri jupâne Moise, doar’ nu ’ţi-e fricăde'mine,?! ;

■'; • '• '■ '; : ; ! ' v • • : . 4 ••5 ; - -r • ,r < f » • . .• ........ ; .. j , %

Moise : Oh [ferească. Dumnezeu, oum se-mi fie frică de tine. . . . tii eşti om. bun ; şi de omenie (apiucâ 'sticla goală),' dar’' * îţi mai trebue făohie.^v.M

Costică: Umple sticla şi dă-’mi se beau, căoi aş fi în stare se golesc o fântână întreagă d;n ea... şi-3 apoi deseară când;voiu ‘dâ foc f fânului se°te sţîp pb' tine în -el,''să5t§ fad cărbune . v i as

Moise (tremtxrând): Oum, cuin, tu vrei se-’mi laşi nevasta Şî copîii «săraci ? ’!

' Costică: /Lâ-răş ţine eu de urît şi’ " lor (rîde despreţuitor). ' ( " ./

Moise: Ăsta o poţi, tu face, şi acum numai s8m8 laşi pe mine în vieaţă...(tremură). ' :i 'i •• \ * '■ ?</■’,

' Costicai Că-şi-când eu cu vieăţalî ta îmi bat capul.. măi dă-’mi o »hâlbă<^;//

; Moise: Numai decât aduc alta prpaş-" pfită din pivniţă (ese)! 1 ' 4

Aceste pubîicaţiuni. sânt organele, prin cari societatea lucrează pentru scopul' seu. Afară de Acestea măi sânt cursti rile ' organisaţe îri capitală şt ia care asi­stau personalul societăţilor agricole, pro:, fesori şi învăţătoride agricultura. Prin­tre cei 600 de ascultători .erau nu nu-, mai cultivâţori ‘ mari şi mici, prpfesprr de agricultură, dar’-şi oameni de ştiinţa/ agregaţi ai universităţii,/învăţători dela şcoale' săteşti,preoţi şi un mare numer de studenţi. Materiile'tratate lâ acesta conferenţe erau .' agricultura mică şi . cooperaţiunile; organisaţiunea cumpă-/ rarilor în comun a materiilor prime; or- ganisaţiunea sindicatelor pentru creşte­rea vitelor; societăţile ţărăneşti şi che­marea lor; organisarea naţională ă lăp- tăriilor cooperative.' , ! • ’

Vom amîntţ un fapt, care, e unic, poate pentru mişcarea cooperativă^ a < Finlandei, şi care caracterisează manife- staţiunile patriotice, ,mâi vij < sub, greu­tatea evenimentelor.;politice, de; azi. ca, nici-odată,: doi din cei mair, eminenţii poeţi ai Finlandei contribuiră prin doue , poeme la ridicarea entuasiasmului: aceste poeme sunt »Mână .în mână« şi ^Cân­tecul coopera torului«. , ?

Spre a- fâvorisa! organisarea unei casse centrale a asociaţiunilor rurale, societatea a’ instituit un' comitet, < care: se lucreze planul acestei ' instituţiuni; şi- să facă o rugare ?la dietă spre cere-o subvenţiune dela stat pentru viitoarea’ cassă ’ centrală. Dieta a adoptat această ’ petiţiune, şi e de' sperat că societatea va putea începe în curând' organisarea! acestei instituţiuni atât de importante pentru: mişcarea cooperaţiunilor.

; E de întrebat cu drept cuvânt, cum va fi posibil acestei societăţi să reali- seze din punctul de vedere financiar toate aceste întreprinderi. s ! ‘ *

Două lucruri au procurat ca - prin' farmec , sumele necesare : combinaţiunea adecă a şefilor îri ideea coperaţiunii, ş i , devotamentul. generos al publicului pen­tru popor. , Multe persoane,; la care, s’au adresat iniţiatorii acestei idei, au contribuit câte 500, 1000, 2000 lei, ear’ contribuirile mai mici fură foarte nume­roase. . Dar’ capitalul subscris din bună­voinţă4 nu putea se ajungă pentru reali- |

sarea vastului program, pe care îl avea în vedere, societatea.j, , Dînşa se adresă. guVefnului ^enfrtf^a foăpeta; 6 * subven­ţiune arătând importanţa , cooperaţiunii pentru, populaţiunile agricole, şi necesi-

! ta tea de-a sprigini această mişcare, care:1 nu ar pute face progrese :fâră o propa- [• gandă puternică, fiindcă poporul nu cuno- |! şteajîncă avantagiile economicejale coope-

raţiunii, „nici -ideea însaşLi Guvernul şinţf. ţind importanţa proiectului, acordă:sub-

' venţiunea cerută <le 20.000 lei pe an în;ţimp;"dje.:5 ani. Această qsubvenţiune; a : permis: nouei societăţi de propagandă

? s^nlucrezer cu; .activitate şi energie. .

Se pune d 1 întrebare: o astfel dei mişcare orgăriisată; de clasele superi- . oare, poate ea prinde rădăcini ? Resul-l tatul obţinut de societatea de organi-

sare> din4 Irlanda (The Irisch-Agricultural Organisation Society)e o dovadă că se poate. : După ultima dare de seamă a societăţii irlandeze, se'vede bă4 mişca-# rea cooperativă rurală a luat o desvoU tarea puternică» în urma propagandei făcută.' In Finlandă/’ prirhirea ‘acestei! idei în poporaţiunea agricolă > inspiră cele mai bune speranţe. Nu putem încă areta cifre/ căcH nti^a 5 trecut1' de j când s’a înfiinţat sodetâtea decât noue luriî, întrebuinţate în măre pârte pentru orgăni--

: sarea sa interioară, lucrând totdeodată cu activitate la desvoltarea sa. '

. Finlanda nu posedă ’ încă o lege pentru cooperaţiuni, societatea ’şi-a con­centrat toată activitatea sa' asupra or-

f ganişării asoaaţiunilor locale ale micilor cultivatori spre a forma o şcoală pen­tru viitorii coopieratori. Mulţumită pro- pagandei făcute, ideea merge înainte; se profită de ori-ce ocasie, sărbătoare câmpenească, .concursuri religionare, spre .

: a se face conferenţe despre coopera­ţi1111') pe cari atât presa cât şi publi-

•. cui le încurajează. Agricultorii se aso­ciază din ce în ce.rnai mult îritre dînşii

j pentru cumpărări şi venzări în comun, |s<infc; dejk' mai mulţe^ societăţi comu-;;| na ei/pan nu riuineră;decât 50; niertibri/ lda^’ Pari au cuimpărât pentru 20.000 până30.000 lei de materii prime pentru tre- ; buiriţele' agriculturii ; o mulţiirie de mă- T

|nifestaţium/>le'spirituliiţ' de Ooopera- u ţiune nasc după trebuinţele locale • pen-

Qpstieă (continuând).: Sâ.pai beau unp -şi spoi/ţmi ^oiu ^u^ inimâ îa d in ţi' şi,.voiu facş ^ceea-ce. .n’am ,,mai faout... Lasă se, vşdă şi jien ^/ .lV a ian ţ că este!;

şi pesta, .popaij..n: Â m r cerut *pe,„ Anica şi n a voit/8 ^ , ^ sunt^fecior şăpc,/asta/nu//i-b//ppî pita , uijCi-odată. Pe^aţunci umblu oa^/turbat şi nu-’mi -po?t ,ăfla/( lpcul //nicăiri/‘ ;^ăci" dupărpe ’m ^ m ;;perdut inima ’mijăm per-'/

Ş1 Vr Ah!ş Anico, , Anipp/! "(a’aşeazăpe ;şcaun/şi'încep i^ân tad in ‘

^ W ^ ’ h111 ^imp! ca1 ORhu' /ji-se/' umplu de lacrămi).,,; V ' J

' n ' ■ >b f i **? ;t > vMotse: (întră şi .ţremurâadâi.pune;,?

sticla pe masă, apoi se; retraget,privindji cu frică la el). > lf. , , ,,.v .;/;' /

; i , C/OSMca;: (Ridicându-ae de pe s c a u n ) : Aşa paroă-’mi maj uşuraiu inima’ (bagă. * fluerul .în . buzunar);,;; Aşadar? «(prinde/p sticla şi se întoarce cătră Grec); .Să tră^/v esc eu Qrecule (Grecul şe ..închină /res-^'

Ipaotuos) şi sg te ved cât m i ‘ou}^i|d/(GM- f : ^ aţa8.y.0*olft„îşi Jnaîţă privirea) °

în grădina îui nenea Traian pe jeratic (grecul leşină de frică şl cade, Costică bea, îşi ia sukanul şi zimbind^ge afară).

: Scena F t W

Moise, Sara' şi Eva.

| Sara şi Eva (întrănd deodată): î Ce-’i, ce-’j, ce poate fi ? !

ş Moise: Ce eâ fie (tremurând) eu ... |eu am murit. ;i\ ^

\, ' 11 (cătră"Săra) Miriţit-au- boa- jbele mele, eacă-jusnorpcirea grabnică...

» l< i Sar<f '. Doară jnţi-’J ; nici r un rr§u, se numai,jruşin8şs|^i fie./i , ,..,5

■h 1 Moise : Ce ruşine ?! frioa mS omoară,— când ştiii că acuşi vine ’ Costioă după - jmine?îs^«mS afuirce: în fbc. r? fj‘-f ( s ^ r i a t ă y : e î a ‘ f 6 o i ;. v ? !| . . . h i U f J l S‘ i fst i f i ff-S iSIi jsff! }ti fţjtfjor| -v- y.ezl pă, a, înoeput _jsă fantasie, a .4 a ^ .^ r ’âlţelţ /mă/(«S nu nebunească.. .* /(îl ridică.si-’l trage ;afar^0âmbii/eii)l\','; 1 •■ - i J i i i î î u y i leî 'u i th V n ’î-.î

(Sr. 41 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 487

tru estracţiunea şi preparaţtunea ■ tu rfe i; pentru întrebuinţarea în , comuni a ma­şinilor.-agricole, a taurilor, armăsarilor, pentru venzarea pădurilor,

Cele nouă luni de activitate1 ;ale societăţii au dat naştere la aproape •o sută cincizeci de asemenea asocia- ţiun i;' în fiecare zi creşte numărul abo-, nenţilor la revista societăţii,\ şi cu din-s şii sporesc partisânii ideii coopera- ţiunilor. ‘ ; ‘ ! ‘ ‘ ' ‘ _ 7 .V

în sfîrşit, publicul salută în legea cooperativă votată de dietă o lege din

-cele mai importante; şi în scurt timp, mişcarea cooperativă rurală în Finlanda va regenera puterile productive ale na-% ţiunii. ' ... . ' ,„ A Br.“ ..

Ogoarele de toamnă.(U rm are şi fino).... . - ,

Pământiii aoesta domenial,' înainte de comasare, consta mai cu. seamă din toălţi mocirloase conorescUte cu trestie,- papură, răchite şi alte plante de apă. îndată însă c-j a devenit proprietatea orarului (statului),; a’a apuoat technioul; (inginerul) şi a tăiat mai multe cana­luri cătră Oltuperitru.„scurgerea apei, apoi au adus nişte pluguri de fer mai tari, sistemul Saoh, dela Arpaş şi au în­ceput a ara cu câte ,2—3 părechi de boi - de cei mari prin cele trestii, răchite şi .gropi, făcând nişte, arături mai până lă genunchi da afunde.; Arăturile acestea au fost .făoute pe toamnă şi au fost lă­sate în starea aceasta până în primă­vara următoare, oând apoi au fost puse cu cucuruz de cătră. locuitorii de ;aici, cari au ţinut de vre-o patru ani pămân­tul cu arendă. ."■;■■■* -

La început cei mai mulţi credeau, că cucuruzul săpat nu va mai pută,pro­duce mâi nimia. Mare^llB-au fost însă mirarea, când au văzut deavoltându-se în decursul verii un cucuruz aşa de mare şi'puterniq, încât călare se fi în­trat prin el şi la câţiva paşi nu te mai vbdeai, ear’ toamnă economii aşa ‘.aii ‘ avut o recoltă de îmbelşugată, ' încât/ nici cei mai betrarii nu-’şi âduceau aminte . încă de una asemenea;1 Aoeâsta s’a în­tâmplat în decursul anului trecut.

.• Cu ooasiunea prelegerilor mele eco­nomice de, astă-iarnă, am revenit.;asu- pra; oelor văzute la arăturile domeniale şi am stăruit pe lângă economii de aici, oa să cârpe şi ei întocmai, ear’ daoă nu ar pută faoe.aoeasta unul câte unul*; s8 se împreuna mai mulţi la olaltă, ca: ast- fel să poată face ou »puteri un itei . o

In decursul acestei’ veri, direcţiunea domeniului a! dispus desfundarea altei tai>le' de păment de oătră Sărata, aproape de'; drumul ţării, pe care asemenea nu creştea decât nişte păiş sau părul por- oului, cum îi zio pe aioi. Am fost din nou la faţa looului şi am esaminat mai de-aproape plugurile domeniale, oari sftnt mai perfeote, ca cele ordinare aflătoare în mânile economilor noştri: au câte două brezde, dintre cari una merge în­ainte, care taie ca de o palmă ţolina şio răstoarnă sub a doua.breazdă, care, merge după ea. A doua breazdă scoate pământ şi mai afund ca de o urmă afun- zime. ' Am văzut, că. după-câ se puneau plujgurile în breazdă se puteau lăsa şi libere, căci' acelea tot aşa ţineau breazda oa-şi-oârid ar fi fost cârmuite de cătră econom.' : • ■

: Am fost ' informat, că arăturile nvWnite se fao ‘ pentru cultură plan-' telor de nutreţ; ce;vor ave să se cul­tive la primăvara viitoarei' Diri acestea m'am convins apoi, că domeniul erarial precum şi alţii, cari: llicră astfel, trebue să aibă semănături mâi bune şi mai alese oa economii noştri, de oare-ce: lucră mâi ou cap sau mai raţional (cu minte), cum se,,mai zică în.ziua. de astăzi. : ; ;■

. Oare când vor ajunge, oa s.8 poată ., lucra şi economii, noştri astfel? !.. ; f-.

Despre valoarea ogoarălor de toa­mnă şi a arăturilor afunde s’a convins şi , »Reuniunea,r. economică . ardeleană «, de oare-pe .vedem, oă ân organul ei »Er- dSiyi;Gazda« numerii 34 şi 35, s’a lansat ideea pentru înfiinţarea unei societăţi, care să închirieze saii cumpere o ma­şină' 6u vapor, cu ajutorul căreia să se poată desfunda la o adâncime mai mare pământurile dela şes aflătoare pe valea Someşului.

Şi până atunoi dar’, până’când voiri vedă fluerând peste âgrii economilor J noştri câte o maşină mînată cu foc, ca

şi pe-cele de. îmblătit, «6 facem liărbă- teşte la ogoară de toamnă şi numai ou vituţele noastre, dacă voim s§-'scăpăm de buruienile de‘ prin: sămănături şi bS avem rodurl îmbelşugate. ; '•

* : ■ I oum CÎeorgefecu.

Păstrarea, cartofilor.Oamenii noştri păstrează cartofii

de regulă în cutare colţ al pivniţei, unde le fac o despărţitură de scâqduri. Car­tofii rămân însă cu mult mai proaspeţi, gustoşi, şi mai buni, dacă ii păstrăm în grOpi. ,1 ,i; , .. *1 ::î . rPentru gropile de cartofi:alegem

locul .cel mai sbicit ş i scutit de scurge­rea: .apei,* fie de» ploaie, fie de: zăpadă. Groapa se Bapă-într’o lărgime de l 1/*1—*V» m. şi până Ja o adâncime de 20‘+-30 cm- Unde e pământul umed şi nu putem afla mai. la îndemînă loc sbicit, nu fa ­cem groapă,, ci aşezăm cartofii pe \pă»' ment de aceeaşi lăţime, făcendicu ei o grămadă oa un coperiş înalt de un me- tru< - Peste cartofii ^astfel aşezaţi punem mai. ântâiu paie,- odată, ca să-’ i scutim" de; ploaie;sau ger şi apoi ca eâ -poată. evapora: aburii; din ei. După-cum e şi timpul, după trecere do 2-r-4 zile st iau paiele, se. pune păment în grosime de 20-cm. până aproape de creasta, gră­mezii, care rămâne acoperită tot cu paie. Când vedem, că ameninţă ploaie, punem pe paiele de -pe creastă^câteva scândurv oa; .şă împedecăm intrarea apei la cartofi.; îndată-ce:s'a răcit mai tare; aşezăm

o nouă pătură de păment, care poate bS aibă o grosime de 80—100 om.; Acum acoperim-; şi creasta bine cu pământ. Daoă ne o teamă, oă în cartofi ’a romas încă multă jilăveală, facem şi uri h o r-* nuleţ de scânduri sau paie, a cărui gură să nu stee însă deschisă pe frig mare sau pe timp ploios. De altmintrelea hor- nuleţul acesta nu e chiar totdeauna de lipsă, mai ales dacă am aşezat cartofii bi ae. Dacă nu facem hornuleţul, trebue să controlăm din! când în' când căldura din groapă, care riioi-cârid:riu trebue se fie simţitoare (cam până la 88 C.)- Dacă1 e mai mare, facem: câteva găurele, ca să între' aer din afară până-ce s’a mai ' răcit cel din-groapă. * (>». i '-’ n

. Scena V II. .v ,. : .r Eva singură. ■ t ;.

De nu voiu-muri,, voiu’vedă t ce-o mai eşi din toată treaba, ,’mi-e teamă , înee, că-n’are, să fie .bine,... .Sara-umblă j ca nebună după Traian să-’i spargă oasa, şi să-’l nimicească, jear’, Grecul îl sără-, > ceşte, punând când pe unul când pe al tul să-’i facă pagubă,- aşa, că bietul om nu mai ştie de care să se apere mai mult, de ei.ori de ea.> Şi- daoă nu mă înşel, acum ear’ a pus el pe cineva la cale... căci fiindu-’i frică de păcat şi de pedeapsa lui Dumnezeu; ă leşinat şi a vorbit oeya, de foo...! în tot chipul -eaib! îl va aprinde: .', .eâtâ de acestea n’a pă- ţit yeoinul.jTraian.dş oandj£,primit pe »neouratul< în ppisăţ, mă mir, cum de to­tuşi nu-’i dă drumul. Par’oă, anume e’.ar l i legat răul jde omul celmai de omenie:din sat ! ! . . . .svfbiAo ->)>

Dar’ aouma ştiu eu ce voiu face!... MS voiu duce la Traian şi-’i voiu spune tot ce ştiu şi oe am auzit, ca b6-’1 sooată

afară din casă şi se-’şi mântue moşioara ce. ,’i-a , mai rămas neatinsă de mânile , spurcate, căci de nu se prăpădeşte b ie - . tui’ om. Lenuţa ’mi-se plângea mai. ieri- , alaltăieri, că, nu ’şi :mai yăd capul din datorii, făcute în urma năcazurilor ce le-au venit peste cap... Mă duo deadrep- tul - la ?‘Traian ■'să-’i spun să f i e : oii bă­gare de Cearnă;1 bă: nu-’i 1 bine '(ese)...

,Legendai.lânărieei.,:|!i Locuitorii noştri dela mutfte şi:mulţi1'

şi dCla şes ourioBC frumoasa floare nu -: mită ^lânărioă, ^care se află şi îri munţii Alpilor,’ ai icăror loouitori Nemţi o nu- mesc Edelweifls. Despre ea 'povesteso Nemţii1 din Şviţerâ următoardă legendă:’ j - > ,• »Pe timpul,^6ând Isus s’a născut în ' Vitleem,. vesiita BteaV carb * a condus pe; cei trei crai dela răsărit la iiaslele ’ Mâri- : tuitorului, isprăvindu-’şi chemarea, tre­buia să se retragă. Unde să se asoundă

însă ? Pe cer ar fi întunecat toate c e - . lelalte stele cu lumina sa şi alţi magi s ar f i , luat după dînsa, căutând un alt Mesia.' Astfel se văzu silită a-’şi'căuta loo pe păment. Timp îndelungat a ră-,' tecit pe deasupra coritinântelor şi insu­lelor, căutând un ţinut unde şă- i placă. îritr’6 noapte'de Maiu zărî Alpii din E l­veţia,1 cu văile şi păşunile pa cinice, cu satele şi lobuitorii vrednici şi modeşti şi ' împărţîndu;se într’o mulţime neriumărată.' de stele, se' coborî pe vîrful acestor munţi. \A' două zi păstorii şi ‘ vânătorii găsiră printre ‘ petri flori’ răsărite ca în poveşti, sămăriând ou nişte stele de mS- tasă albă. . Eată de ce floarea Vlâriărica* ! nu se vestejeşte nici-odată şi aduce noroc*. ‘

. în Alpi, unde?;Căiătorii' au< cules-o fără milă, a devpnit aşa de rară, incât autorităţile elveţiene s'au,văzut nevoite.., a pune ,pedepşe aspre pentru locuitori^.: cari ar culege-o. ,

Pag. 488 F O A I A P O P O R U L U I

In ierni din seamă afară aspre pu­tem pune peste pătura de păment şi o pătură de gunoiu..

Sa .înţelege, că toţi cartofii puşi în groapă trebue să fia sănătoşi, adecă ne­vătămaţi, căci,altmintrelea strică pe ceia­lalţi. De aceea cartofii vătămaţi îi pu­nem la o parte, ca să fie folosiţi mai curâDd. i : t -•> :v

Floarea soarelui.Folosul floarei soarelui e încă prea

puţin preţuit de economi. în apropierea unei stupini n’ar trebui să lipsească cât mai multe, căci din puţine alte flori pot aduna.-atâta miere şi ceară. Ca nutreţ pentru găini sunt' seminţele de nepre^ ţuitr pentru-că înmulţesc ouătul, îngraşe* bine şi fac şi penele mai frumoase^ mai moi şi mai strălucitoare. Seminţele tre­bue însă date în cantităţi mici şi ame­stecate eu alt nutreţ, căci conţin mult uleiu. Uleiul, etors din ele e foarte gu­stos. .Turtele de uleiu de floarea soa­relui întrec în bunătate pe cele de uleiu de in. Seminţele se pot prăji şi cură­ţite' de învălişul cel negru dau o zeamă minunată. Frunzele cele verzi uscate/ tăiate şi amestecate en tărîţe, sunt Un autreţ esceleni pentru vitele de lapte.

Cu tot folosul ei cel mare, la noi; îndeosebi în Ardeal, se cultivă foarte puţin. In Rusia ;şi în China eunt câm-; puri întregi eămeâate cu floarea soare­lui. ; Dacă o cultivăm la câmp, pregătim locul ea pentru plantele de sapă: Rîn- durile au te fie 70—80 cm. departe-unul de; altul şi, tot la distanţă deo.jumătate metru punem câteva seminţe» Prea aproape nu e bine se fie sămănate, căci cresc în lungime prea tare şi fac flori snicLi Când sunt mari le săpăm, ear' în decursul verii smulgem cotoarele, lăsând numai 4—5 la un fir. .b i

O bună văpsea pentru podele. Luăm 2 chlgr. cleiu folosit de măsari, îl lăsăm ■8 se moaie In apă şi-’l ferbem apoi în 10: litri de apă; în fluiditatea clocotindă disolvăm 100 grame caii cu acid chronio şi 100 grame văpsea-brună de anilină. Din amesteoul acesta ungem cu un penel, oât măi deopotrivă, podelele. Văp- seaua se. uscă numai decât şi tot lucrul e aşa de uşor, încât il face ori-cine. Can­titatea numită ajunge pentru mai multe încăperi.C eea ce măretşe valoarea ace­stei văpseli e împrejurarea, că podelele se po.rspăla fără,grije, dar’ nu cu apă caldă. ...•

Esportu l de v in al Ita lie i în prima jumătate a anului acesta a fost de 683.88Î hl. în valoare de 21,915.929;lei.Monâr- chia noastră a importat din această can­titate 256.904 hl; ; ; n

Taxa pentru coteţele poştale până. Ia 5 chlgr. din Austro-Ungaria la Bel­grad şi Şabaţ în Serbia, s’a redus dela 40 la 20 bani. Pentru ceealaltă parte a Serbiei rămâne taxa de până acum.

eeonomiee. hI ; Statistica em igrărilor. Consulatul ( austro-ungar din New-York zilele tre- I cute a "trimis statistica emigrărilor* din I anul 1900. Dih aceasta resultă, că anul | trecut auimigrat în Statele Unite 472.126 | persoane. Dela 1892 începend,. aceasta

e cea mai mare cifră a. imigraţiunii; După state cifra de mai şus se. împarte astfel: Austro-Ungaria 73.962 bărbaţi, 34.739 femei (108.701). Francia 1884 băr- bărbs ţi, 1078 femei (2971). Germania 11.904; baţi, 8964 femei (20.768). Italia 82.515 bărbaţi, 28.573 femei (111.088). România 5900 bărbaţi, 4053 femei (9953). Rusia 59234 bărbaţi, 33.252 femei (92.486). Ser­bia, Bulgaria, Muntenegru 245 bărbaţi, 65 femei (310).

‘ None isvoără de petroleu. După ştiri din Mexico! în istiriur dela Tehuan- tepec ie presupun isvoare uriaşe de pe­troleu; cari vor întrece şi pe cele dini California.

SFATURI.: ■ ,.€uîioaşterea cartofilor de buni.

Taiem un cartof şi frecăm amendouă bucăţile una de alta. Dacă sunt făinoşi bine, ee lipesc bucăţile una de alta şi la suprafaţă se formează puţină spumă. Apă nu trebue să ese nici când îi apă- Băm* căci atunci sunt apătoşi şi au gust său. Miezul să fie alb sau gălbiu.

Stipendiu pentru studii com er­cia le.' Camera de comerciu şi industrie din Braşov a escris concUrs la un sti­pendiu de 600 cor., destinat unui tinăr care să se dedice ă se înscrie la v r ’o şcoală superioară ori iacademie comer­cială, ear’ după absolvare . să-’şi pună cunoştinţele în serviciul comerciului din patrie. Termin de concurs până la 28 O toviio st n. în petiţiune, cu timbru de 1 c9r-»;9i adjustată cu atestate despre, studiile făcute până acum şi despre cu- ■ noştinţa de limbi, trebue arătată etatea, starea civilă şi plenul în ce mod voeşte să-’şi fructifice cunoştinţele ce ’şi-le va câştiga.' ■

Curăţirea grajdului. Nu e destul j cu rînitul grajdului, ceea-ce se face mai j des sau măi rar, după hărnicia pluga-.,1 ruluL. în fiecare an, mai bine toamna î şi primăvara, facem o, curăţire cât mai amfir:iVii|u;Prin colţuri, pe sub esle^ pe după vase mai. mari etc^ se adună o mulţime de gunoaie, cuib caid pentru - sămânţă de boale, cum e oftica, urdina- rea la. viţăi ş. a. Când facem curăţirea aceasta, scoatem toate vitele din" grajd, mutăm; toate lucrurile dela locul lor şi măturăm cu mături şi răzeitoare de fer bine pretutindenea. .Plafonul şi bârnele

Culesul v ii lo r în ţinutu l Sebe^ şului săseşb se va începe în 21 Octom­vrie n. Amînându-se culesul şi în urniţi*' P Ioilor săptămâna trecută se crede, ; că mustul va avă o tărie de 12—15 grade.

T îrgu rile de v ite în A ugust InAugust, s’au ţinut 531 tîrguri de vite la cari e’au mînat 625.472 vite cornute,' 203 121 cai, 245.158 oi şi 112.381 porci.

Rachiu, care se poate mânea. în America s’a observat de o bucată de timp încoace, că doamne şi domnişoare erau de multe-ori bete. Bărbaţii nu-’şîJ puteau da seamă, de unde poate veni aceasta, ştiind bine, că nevestele şi fi- cele lor nu beau. Acum s’a descope­rit şiretlicul lor. Câţîva neguţători şi multe femei au aflat, că rachiurile se pot şi »mânca*. Neguţătorii au făcut adecă tot felul de turte, pişcote şi bomboane de zăhar, pe cari le-au pregătit cu muît rachiu. Americanele, cari nu prea iu­besc dulceţurile, îndată-ce au aflat de aceste bunătăţi, au început să le mănânce cu mare plăcere. Şi cum ele nu prea ştiu ţine măsură în nimic, au trecut pe­ste margini şi în treaba aceasta şi aşa, s’au dat pe faţă.

Trei och itu ri., Un om, oare ave se sufere multe năcazuri în lumea acea­sta, dar’ pentru aceea era totdeauna vesel, a fost întrebat de„alţii, cum de nu se Bupără nici-odată. El a răspuns .•

. »Asta vine de acolo, că-'mi grijesc de ochi, pentru-că ţot răul întră pe ochi,, dar’ şi toi binele. - în fiecare dimineaţă, înainte de a mă apuca de lucru, mă uit înspre trei lucruri: Ântâiu me uit că-,

iTă cer şi-’mi aduc. aminte, că el trebue să- mi fie ţînta. Apoi mă uit înspre pă­ment şi mă gândesc, de cât loc puţin aro lipsă, ca să-’mi gătesc mormântul. La urmă pr-ivead la oameni şi văd mulţi­mea acelora, ;lă cari le merge mai rău decât mie. ” în felul acestă mă mângăiu şi trăesc mulţumit cu; oamenii şi cu cele- c e ’mi-le-a orânduit D-zeu.

^ € r X i U iUJC DEJ.

, , . O convorbire. _r.

• Ai putea să-’mi spui de ce soa-

Reuniune de sodali în Câmpeni.Meseriaşii români din Câmpeni,; în nu­măr, de peste 40, s’au hotărît a-’şi înfiinţa

ei P reuniune. Adunaţi t. spre acestşcopi ;şi-jau aleş ^preşedinte . pe; dl Dri; PZosim Chirtop, advocat, ear’ v notar - pe " J ^ oe : ™ ra’ «inducica !dl; Teodor Orlea. S’a cetit un proiect \ ? se «coală de dimineaţă, ca sS __ da atatute,, oare a fost primit, şi :preşe- I ” “ c“ r8 de\r8coare, pe câiâd iarnă,; fiin-; dintele a-fost încredinţat să^ înainteze I * “ P^ce să steie'îk p a f ca să' guvernului spre aprobare, a . ; | ’*e ^u,cui!e ! e căldură.

rele vara r răsare aşa .curând, pe când iarna răsare aşa de târziu?

u — Uite de ce: vâră, fiindu^’i 'cald,:se

Nr. 41 7 0 A IA P O P O R U L U I Pag. 489

CRONICA.• • ; O veste îmbucurătoare.1;

Eşirea in tipar a ,, C ă lin da r u lu i P o p o r u lu i11 este de sigur o veste îm ­bucurătoare. Aoeastă vesta îmbuaurâ- ioare o împărtăşim asi iubiţilor noştri cetitori: ‘ : .0'' -

Mulţi ne au întrebat despre eşirea iubitului C ă lin d n r . Acestora şi tu­turor le faoem cunosouţ, că : „ C ă l in ­d a r u l P o p o r u lu i i( e aproape gata şi va eşi î n cu ren d .

. „ C ă l in d a r u l P o p o ru lu V * pe 1902 oa şi oele ide mai năinte, estebo- ga l în tot felul de m a te r ia l l i t e r a r , în .p r o s ă ş i p oes ie , în s /a t u r i ' ş i poveţe , a rtieo li. e con o m ic i,,g lu m e etc , cuprind» obicinuitul It&vaş, şi e împodobit cu frumoasă ' i lu s t ra ţ i i , cari1 represintă m ai mulţi bărbaţi fruntaşi riaţionalişi din lumea mare eto.

" ::!■■■-•> rlDela AsociaţiUne Alaltăieri ’şi-a

ţinut nou oleaul comiţet prima şedinţă după: adunarea generală, aleicărei .con­cluse au fost -presentatei -în: privinţavlă- sămentului după Dr. ; Nichita rs’a . decis primirea în adminiatraţiurie a averii q le­fi taie, cu condiţia, :că toată* averea: mo­bilă să se transpună■ ;la "'casav«Asocia­ţi unii*, avend -banii a rămână idepuşis'şi !n viitor la banca * »Silvania«. Tot în şedinţa aceasta a însărcinat pe >prim- s eoretarul, pavşă seriei istoriouL; Asocia­ţi unii « în,; es tensiunea:- unei; broşuri; din bibi. popor, a ei, având a să tipări până la proxima adunare gen. ; S'a, luat act de înscrierea de . membru - fundator „• a dlui I. Droe, protopresb. în pensiune, de membrii pe vieaţă, a dlor Nio. Hen- ţiu, not..; in.SSJişte, ,|Nio.j;Ivân, j;âsesor consist., Dr. Elie Cristea, secr. consist, şi Const. Prie, preot în Săcădate. S’a primit oii mulţumită pentru; casa naţio­nală' o donaţie ;d e 20 cor., făcută de d-şoara ' Sofia Gondetain; din Piteşti. Jv.

La şedinţă au.participat,toţi>mem­brii esterni. Presidentul*a fost împede- cat a veni. $

v ^ Io a n Moţiu, * jude i de tablă reg. pensionat, a încetat din5!vieaţă ^Mârţi, în 8 Octomvrie, în âl 69-lea an al etăţii. -RSinăşiţele;; pămenteşti ale' neuitatului defunct, după îndeplinirea ritualelor bit sericeşti s’au depus spre vecinioa odihnă Mercuri, în 9 Octomvrie' st. ri,; la 2 ore p. m., în cimitărulgr.-or din Deva. Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată ! Teodosiu Moţiu, paroch, 'ca frate ; Aure- liu şi Nicoiae Mpţiu, ca nepoţi. ( , 1 „

M otive de despărţenie in Austria. Curia din Viena a despărţit de curend pe o. femeie, care se măritase după un năuc." Motivele de despărţenie sunt mai multe păreri neobiclauite, ,oe. avea bărbatul, despre oăsătorle. El zicea adecă, ceea-ce s’a dovedit ou martori,'oă soţia se deo­sebeşte de o. servitoare prin aceea, oă nu ’i-se plăteşte simbrie, — oă s'a în­surat, oa să aibă o îngrijitoare ieftină, că datorinţele şi drepturile, femeii şflnt spălatul, fertul şi îngrijitui casei. ' Ju-; deoătorii, aflând Iii aoeste păreri o vă­tămare a egalităţii în drepturi şi dato- rinţe dintre bărbat ţi femeie, a scăpat femeia de bărbat' Sentenţa e cu atât mai vrednică de atenţiune, oă se susţine din o parte, oft ar mai fi bărbaţi, cari fără să fie năuoi — oel puţin nu înaintea oamenilor — sflnt tot de părerile oelui despărţit. Un alt grup, foarte mare, se năcăjeşte s6 gîoească, oe sentenţă ar pronunţa Curia, oând s’ar plânge v r ’un

bărbat; că femeia, cu care,, s’a fericit, e de părerea, oă pentru ea căsătoria e numai un asii de traiu bun material. ,i

Logodnă în oasa împărătească. ArchiduceBa Elisabeta, fiica răposatului ărohiduce Rudolf,‘ s’â logodit cu prin­ţul Otto Windischgriitz. Despre 1 ante­cedenţele acestei logodne - se povestesc următoarele: Arrhiducesa Elisabeta a făcut cunoştinţă cu prinţul 'Otto ’Win- dischgratz ‘ înainte'ou doi ani la bal de curte. Deja lafprima întâlnire prin­ţul Otto a făout o mare impresie asupra ei. Do atunci începând, urchiducesa a Invitat pe prinţ la toate seratele intime

.1» apartamentele sale dela palat. Cei dela curte ar fi voit mai'bucuros, daoă archiduoesa s’ ar fi măritat după prinţul Robert de Wiirtemberg, unul din oei mai frumoşi bărbaţi, dar’ .: archiduoesa nioi,că voia să audă de ei. I n , f i n e archiduoesa â declarat, , că, sau. va ţi soţia prinţului, : Windisohgratz, sau -a nimănui. , De , atunoi arohiduoosa nu s’a liniştit un moment şi a mişoat, oum , se zioe,, toate petrile, ca să-fşi impună ivoinţa.*.După-ce ’şi-a .pregătit bine planul, s'a dus la Maiestate^: Sa, oare. o adorează, şi s’a rugat atâta,s până-ce . a primit învoirea la aceasta căsătorie ro­mantică. :Prinţul .Windischgrâtz e un om foarte serios,’ care şe opupă mult CU, S t u d i u l . . Ţ ■.. .

: ' - * . • j. T

: Foam ete în Rusia După ştiri private; în -Rusia .domneşte foametea în 20 de/ provincii, ţ Bieţii ţărani .-.sftnt espuşi miserlei celei mai) mari ; şi izilnio -se întemplă îscenele oeleTmaib grozave,

| Gazetelor ruseşti ’li-s’a oprit.r;;să acrie ceva, despre foamete,, aşa, că, în .s.ţrăină> Jalejse ştie puţin despre^ e^. r... ,v,fj- bj 7 ‘1 ••ţî'U !?:* >';’?>: j':;> 1 :• • >r ; G rijiţi de cop ii! Lui Gheorghe Oprean din ; Poiana-Sibiiului; ’i>a ars vo claie de fen, aprinsă din negrij a . un ui băiat de 5 ani al Iui. — Copiii de 5 î şi de 7 ani ai lui Ioan Oana din Rod au aprins foc; în ,şura tatălui lor..;; Urmarea a fost, că. au ars şura, un grajd, şoprul de lemne şi un porc. ’ :•:?> h ^ir >

/ M asa ; ? studenţilor din B raşov. Lunii s’a deschis' masa •'studenţilor dela scoalele: medii din Braşov, pentru-oa în timp de 9 luni să se împărtăşească, de binefacerea prânzului gratuit oei 30 de şcolari rsăraoi primiţi în, acest an la ea. Primirea la masă s’a'făout pe basa celei mai amănunte cercetări a dooumentelor presentate de petenţi şi pe basa. infor- maţiunilor ;particulare., Elevii - primiţi sânt; din ; comitatele : Braşov, Făgăraş, Sibiiu, Trei;soaune, Caraş Severin, ’ - Târ- nava-mare, Torontal.' Turda-Arieş şi Bihor, ,-r- Spesele cu această, masă .sunt de 3300 oor. dintre oari 1800 .oor. nw sunt asigurate. Direcţiunea şcoalelor naţionale de acolo speră înBă, că şi în anul' aoesta se vor afla 'români . iubitori de neam, cari vor jerfl pe altarul cul- turii naţionale, cum faoe şi ; oassa de păstrare din ,’Sălfşte, oare a asigurat pentru totdeauna o subvenţie anuală de 120 cor., ; 1 .'

' Omor. Loouitorul din S ilvaş'(Bă­nat), Moise Dămian, a' fost aflat mort pe hotarul comunii Ceroetându-se lu­crul s’a aflat, oă el primise o sumă mal mare de bani din Buziaş.' Consăteanul, lui, Vidu Dobozan, a auzit de bani şi ’l-â momit pe om la oâmp, unde ’l-au. uois ou lovituri de măoiuoă. După omor ' a alergat la oasa uoisului să-’i fure banii, a fost însă prins ' şi aoum îş i1 aşteaptă pedeapsa meritată In temniţa din Timişoara. • ;

Sinucis,de ruşine.’ Mihai Erdel din Măcău; a fost aflat neapt pentru serviciul militar.' Drăguţa lui *l-a pă­răsit din causa aceasta. Cu greu a su­ferit el o bucată de timp lucrul acesta, dar’ când au plecat soţii lui la începutul lui Octomvrie la serviciul militar, e l ’i-a petrecut p&nă la staţie şi când a’a re­întors aoasă s’a împuşcat1 1

TJn cop il curagios. DeBpre cu­ra giul unui bfliat cetim într’o foate de albinărit următoarele: Chiar roise un stup şl albinele nu-’şi ăflnseră un loo mai bun pentru a bo aşeza, fără capul unui băiat, care venise ou tatăl seu la stupină. Tatăl îi strigă băiatului să nu ee mişte şi să închidă ochii şi guira. Copilul nscultâ, ear’ tatăl seu luând apă, stropi albinele bine şi le scutură fru­mos cu o pbană 'într’o cojniţă. Nicio albină nu-’l împunse pe băiat.

S’a răstign it Un ţăran din Velş- meţ (Tirol) nebunise din causa pelagrei. In nebunia lui ’şi a făcut; din 2 scân­duri o oruoe, a’a pus pe ea şi ’ şt-a bătut cuie prjn picioare' şi prin mâna stângă. Dimineaţa a fost aflat şi dus la spital ’> r.>:

V ifo re pe m are .; Pe Marea-de-nord !(ţărmur:u'; Daniei,,Germaniei şi Olandei) s’a,prăpădit îii, săptămâna treoută, când cu vjiEorul, care. a; ţinut câteva z ile ,, 40 de corăbii. Chiar şi în .;portuî; d d i Hamburg au naufragiat 13.

t.>;;un ;.V ^

L in ia ferat& Caransebeş —. Haţeg. In chestia realisării proiectului de linie ferată între-.CaransebeŞi şi Haţeg se va presentă la ministrul-president o depu- taţiune, condusă, de corniţele suprem al Caraş-Severinuiui, contele Pogâny.

A legere de învăţător. Din Haţeg ni-se scrie: In 9 Oui. a. o. a fost alegere de învăţător la şooala fostă grăniţereasoă capitală, aoum comunală. Senatul; şco­lar a ales cu majoritate de voturi pe dl Aurel Pintea, în'locul dlui Paul O l­tean treout la pensie. Cu bucurie s’a constatat;> câ^ afară de ; trei ■ membrii, ceialalţi majoritatea a ţinut la pactul foştilor grăniţeri din 1872; conformi că­ruia s’au îndatorat pentru toate timpurile a angaja- de înveţător un gr.-or. şi un gr.-cat. - ;v i.,\i

0 In rom âneşte.! In şedinţa* con- gregaţiunii municipale din Lugoj, mem­brii români s’au ridicat şi au pretins eriergi6,“ca l răspunsurile la /interpelări vioecomitele să le facă şi îri 'lim ba ro­mână. Această justă pretensiune â mem­brilor români n ’a fost împlinită de vioe- comito, în schimb răspunsul lui a fost tălmăcit în româneşte de protonotarul comitatens. Acest resultat al bravilor Lugojeni încă însemnează ceva şi dela e i ' pot lua ‘ esemplu' şi alţi români din- alte comitate/ Trebue să răsune limba'română în aâlele tuturor comita­telor lobuite de români şi din gura un­gurilor barem' în tălmăciră deooam- dată. _ - f v

O nouă reuniune Conducătorilor de inimă din Alba-Iulia le-a suooes s«S grupeze clasa de mijloc a societăţii ro­mâne de acolo, într’o reuniune. Alaltă» ieri s’a ţinut adunarea constituantă. Ofi- oiali aleşi pe trei ani au f os t : pres,: Dr. Alexandru Fodor ; v. pres.: Florian Ru - san ; seor.: Ioan Pampu ; bîbliot.: lu liu Roşod ; oassar: I. Roman', oontrolor: /. Anghel; conducător de oor : Murgău şi N. Duşa. Pe lângă aoestia s'a ales şi un comitet de 12 membrii. Reuniu­nea numără până aoum deja 80 de membrii ordinari, între oari spre laudi fie zis, întreaga inteligenţi din loo.

I

Fag. 49© F O A I A P O P O R U L U I Kr. 41

..... Nou adm. protopopesc. -Ex. SaMetropolitul de Alba-Iulia a numit ca administrator protop. cu sediul în Ciachi- Gârbou pe dl Iovian Andreiu, preot.

" * * ,7" Y.,T D aruri pentru biserică. Evlavi­

oasa văd. Floarea Duma din Lupoaia, încă 1. tr. a dăruit pentru biserica,noa-

. stră gr.-cat. un feşnic (luster) cu 6 lu­minări în preţ de 24 cor., 3 clopoţele pen­tru slujbă în preţ de 10 cor.; îri anul 1899 a mai dăruit un molitefelnio şi că­delniţă de argint de China în; preţ, de 36 cor. 40 bani. mai nainte încă a mai dăruit un ' rînd de vestminte preoţeşti pentru slujbă făoute din sîrmă aurită în preţ de 120 cor. ' ! , ■*

,,,In anul ,1896 a mai, dăruit Ioan \ Lung al lui Si don un rînd de vestminte

negre pentru înmormântare în preţ de 50 cor., în 1894 a maidărui t un , pra­por negru în preţ de 24 cor. ; tot atunci a mai dâruit şi Ioan Torok un prapor vânăt în preţ de 24 cor. şi Lazar Pop au mai dăruit o cruce de argint de China îa preţ de 14 porvn?,;' . £ st1;: *Atotputernicul D-zeu: ' săi le ‘pri­mească această faptăcreştinească. /. •Mironeanuli curatorul; o

'î i-iii ® e curend a răposat în-Bâniâ văduva’ Yoica Susaria, care fiind1' încă in vieaţă a dăruit sfintei biserioi 102 o. 88 bani.f ;c: ' !>1 ; -Păkudean şî fooţlaf procura, şi Andtl Păcurar1 au 'dăru it fefihtei * bise­rici ’ din Gişteiul-ung un potir au rit îri preţ^ids 90 3i?or.,?ti)ei!itru” '.'oât‘e'■'li-se' eş- priraă-mulţumită.1 'u'-h-./

,i>.î a «>; UV iriliştii rom âni d in com itatul

B istriţa—Năseud pe 1902 sunt „urmă­torii f B u z d t i g , - D i V D /; Ciutia/1 Dr. G. Tripiod, I.5 Bâciu; S. Poruţiu/DriN. Han- gânuţiu, L. Ranta iji TUI Crăciun.'■Wi' -Vi . , ' ’ • î . ' ' . -t-: w » ; r ? <n -< t

$ ’apropie ia rna.D in Fberii (Bănat) ni-ae serie, că acolo a fost uri vifor mare, care a dărîmat chiar case şi a smuls arbori.; iViforului ?i-a urmatrun frig straşnici ^ Din toate «părţile- muntoase âle.ţării se-vesteşte ninsoare* în* zilele din urmă s’a mai muiat timpul.*r*a '.'•*■ *...... ", V :

Atentat cu v itr io l, n Din• Vucova aiise Bcrio;;, . Ini, noaptea din 5: sprer ,6 Oct. s^u;Cu!caţ soţia de 60,ani a.iui: Petru Ionesou P^ir,cu) afară în-coridor. aPe la11—r«12:prenoaptea a venit un răufăcător Şi aUvVărsat vitriol asupra, $h t Nefericita s’a deşteptat momentan şi a strigat după ajutor, dar’ până ce au alergai aoţu-’i şi; alţi vecini, răufăcătorul a dis­părut Hainele ce, j a ţost jpe ea sunt arse, Lear’ dânsa sufere mâi mulţe1 arsă^ tu « dureroase dar’ , din norocire câ au primejdioase: Cercetarea »e pusă îri surgere. * , /. R.

> - : • * -tu'.hă- i 0 faptă .nobilă.: Din Bistriţa (nor­dul Ungariei) sa vesteşte nobila faptă a unui, drurnar, oare a scăpat 12 copîi de moarte. Când ^eşiau aceştia: delaT scoală, veniră dintr'odată în goană ne­bună caii spâriaţi dela o trăsurăi Erau dej** aproape de coţţli, oând.se ,aruncâ: tirumarnl Oeorge Rabala - înaintea lor' f ir i opri. El a fost însă tîrît şi călcato bucală de drum, aşa că acum zace’ în spital. Rinei® căpătate sunt de meart*. . ,..... ,

9 . i -j * .i ..

.Pf< A rş i de v i i , 0 femVe scoţânii ce-, nuşa din cuptorul de pân o şi duceri- du o încă ferbinte1 în, curte a causat uri; foo grozav îri comuna Raho. Vântul.a! riBipit cenuşa preete nişte paie, oari s’au aprins şi. din, e le ' s’au ..aprins r şi, mai toate casele acoperite ou paie. Cum era pe la miezul nopţii, au ars şi 2 familii, una compusă din 5 membrii, ceealaltă din Ş,, -Oamenii n’au putut scăpa nimio dinj oasele lor, aşa că au ajuns în preajma i'KUiiiiâră haine şi adăpost r,i

------ M i l i o a n e p r o f a c u t o î n f a m . I nprima jumătate a acestui an ,s’au, fumat .291 milioane de. ţigări făoute din, foi de tabao. ; Socotind \pâ. preţ mijlociu . de ţigare 6 bani, s’au făcut scrum peste 17 m ^por. ^ ; -,\nhn« 0;ţ ( •' . * 11 1 r'-: f-

l‘,Yi ■■■> De-aleţ, Nazaricuşilor. Radosav- lieff a fost r sergent la, honvezi Fiind

.ooncediat. .a pleoaţ,.acasă, unde s’a făcut Nazaricuş. Chemat,>la, deprinderea; 4e arme, n’a voit :sS; puşte , şi p,din , causa ;âceasta a fost condamnat .la 2; ani ‘ţemriiţă.,, Acum ,6; Jri^itemniţa f,din::. Se- ^şdinY;,'j.--;i/ i n u v o : ^ î ’: o.f; U n :

: 1 tv ' -VĂ 1-UiJ/n . i i " . ;

I Ioan , Most, > an ărohistul, ţ care a scris un articol plin de : veselie .pentru moartea lui: Mao; Kinley; ,a.fost condam- nat la un an închisoare.-' - ; '

.'ii:> H ) . - n \\'ii f -h î i sdoi !6 nonă ţeară dejanr s’au descbi>ent s

în Guiana-Franceză (ţărmul nordic al ■ Americei-de-sud).; 'lin băieş a aflat în2 săptămâni^ 1 4 0 punţi î; de . ?âiiir ciudat. { Drumul la aceste câmpuri de aur e greu, căci trebue* bS căl&toreâBqă' cineva’ ’ 20 zile; prin nişte codriV seotilări, plini ', de fiară, îlşerpiH şi i:plantd‘ veninoaseţ;aCu ' toat6racestea;; au pleoat dej a mulţi înspre ■ noiiî Dbrado.^3- >■ ■■■ v;. \-OI D' K : <=? HO ;; l - l . t;-" lOsi : ji .ni'ţ ;

fr D in statistica lu n e i ltii A u g n s i 5 S^au născut 61.773 vii, :1197 iriorţi; ku murit în etate sub 7 ani 20.652, peste7 ani 16780, cu totul 37.432, sporul a îoîit deci! de 24341-i Mai rirtllte'^riaşteri au fost dincolo de Tisa* mai ipuţintfi'în Transilvania. 'iCei mai mulţi: morţi- au fost dincoace _de -Tisa, cei ' mai puţini dincolo; de Tisa. Căsătorii B’au - în­cheiat 6633 Xi-i i? •' • '* • -

' d hiPaâpoarte în August(fără Croaţia) 6419, '’ oiele''{ 'ifiai'! multe în comitatele din nordul Ungariei şi în al Sibiiului, Braşovului, Trei-soaunelor şi Tern a vei-m ari. ^«Pentru ;o America s’au dat: 2703, România 1047, ceealaltă Eu­ropă 2535. - ijH ,• ■U i . ;v.;I i ; ' » iK.tr,o ? -r? r-j; i.; iar. :; s : ?Cătră casăi^ 5îSăcui, unul oui fe- ineia şi :2 fete, treceau munţii; Bărgău- lui venind din România cătră oasă' în Ciuc. In drum au fost atacaţi de nişte tâlhari, cari au omorît 3 din ei, scăpând numai 2 şii-^femeile.y înştiinţând gen- darineria, aoeasta n’a putut pune mână pe- ucigaşi,, ţrecănd aceştia ; graniţa. „ Ei vor fi ceruţi dela/ autorităţile „ di i ţ ' ',Rbî mânia. - V:v' s>? t.« Vrt» i îl.: \ U j f; ’:0 iâ i ;

î; ? în fiin ţarea u n ei b ib lioteoi p op o ­rale. Subsorisa tinerime din .Colun; e în plăcuţă, pqsiţie. de a. pute raporta* că biblioteca proiectată diri .venitul petre- tJeHi arânjate în Aug. s’a înfiinţat, şi prin deschiderea eî făcută In "1 ziua * bE Cruci a îost preda tă spre folosul locui- torilor. Este ^aceasta o faptă,,;cu, -oare noi credemţ că ,am fost datori aşa zicând pentrii înaintarea şi prosperarea locui­torilor acelei scump© comune, ‘de ckre ne leagă atâtea - plăcute amintiri diri cb^ pilărîe. Ne doare însă împrejurarea aceea, că întru realisarea, acestui bine obştesc, am aflat prea puţin , sprigin - chiar la acei bărbaţi, cariVar fi fost cu dreptul chemaţi â ne da ajutor. N'au făcut, dar’ poate că-nici n’au înţeles soOpul no-r stru. Mai târziu o parte înţelegendu.ne, ne-au., spriginiţ* cealaltă parte;însă n’a voit aă înţeleagă însemnătatea biblio­tecii. Cu puţinul sprigin ne-a succes îri ziua. sf. Cruci a .deschide o bibliotecă constă tăţoare din peste ido cărţi. Cam mio înoeput, dar’ pentru noi a fost m are!Cu ocasiunea aceea s’a arătat popora­nilor însemnătatea bibliotecii, precum şi folosul oefl poate trage din ea. . -f . ;_.•; ®in puţinul venit, dela petreoere înmulţit ou 4 ooroane ; donate, ulterior de dl învăţ. ;L: Juroa, s’au cumpărat 8 opuri.In 20 volume,, ear’ , celelalte cărţi au fost - donate, de următorii d-ni; I.. Jurca, porooh gr.-oat, «Revista : îUm k

trată* de-pe un a n ; N. Tioaciu, teol. 14 •I. Juroa, teol. 12; Nic. Bunescu, stud! 13,7 broşuri; L. Praşoa 12; I. Vintilă învăţ. 10; Alex^Gomşa, not.: 5 ; ,1. Jurca^ stud. 3;;N. P o p a ?Suma, ped. % cărţi. ■ ■■ ■-

Primească marinimoşii donatori mul- ţumiţele noastre cele mai călduroase.

? în credinţă,' că am şâVîrşit un luoru 'bun şi folositbr," apelăm la toţi , sprigi/ nitOrii şi voitorii de bine ai prosperării ^Românilor, ca începutul făcut de noi să-’l ajute prin marinimoase donări pe seamajaceatel vbibioteci. „ Binevoitoarele donaţiuni a, se trimite bibliotecarului Nicolae Tîdaoiu, econom, Colun (u. p

“Also-Porumbâk). v - î r cu : ; : ‘mii V; ■ Tin&iineă inteligentă:*'

,4\> y. j Vi*-

D uel în tre ţeram Doi flăcăi de Ungur s’au provocat la duel pentru o fată. Armele alesş. au fost nişte bâte Inodoroase. Noaptea pe lună s'au luat lâ luptă, fiind faţă alţi flăcăi ca martori.. După lovitura oea dintâiu, uriul dintre

nviteji>a oăzut la pământ şi >secundanţiic, crezând, că, e mort, s’au aruncat cu furie' asupra oelui.,biruitor,, şir atâta,.’ l-au cio­măgit, până ’l-au omorît. Cel presupus mort a înviat într’aceea. Iri tre aga bandă de cavaleri e aoum* la umbră.

C op iii m o rţi în corfă In Almaş -(Bihor) au aflat gendarmii.în coşul unui neguţător de Itapetei cadavrele a doi co­pilaşi. Luat de i'scurt,- a umărturisit, : că copîiii ’i-au fost daţi ; de-o femeie Eu- pinsky, ca săr’ir» înmormânteze : undeva •îri as3unai "iFemeia-bestiei a f mărturisit,, că ’i-ai Omorît, ca să soape de ei. ru luT ; c - ’-âih ro (& tă de5&Tarabdstos; Roman* dă pe timpul Dacilor] de Tom.1; Gherla," tipografia dieoeaanăi apărut zilele* aceste. Preţul 1*cor; 50 băni.1 S© poate procura la tipografia dieoesană în Gherla (Şzamosujvâr), al cărei pro­prietate este romanul.. Totodată se anunţă apariţia ' tomului al doilea, ce va urma peste -patru săptămâni. > ■;

; In onoarea; Iu i Iellabici, banul croat, care îri 1848, asemenea Români­lor, aVrăiaas credincios Impăratului.'lup- tând contra" Ungurilor vrăsoiilaţi, â ho- tărît: consiliul • cbaiunâl :dirirPetrovaradin să pună pe >-ca’sâ,^ uride ?s!a 'născut, o tablă comemorativă şi se numească piaţa prinoipală după numele lui. In 16 1. c. s’au împlinit 100;.de,;.'anixdela o naşterea- viteazului general, U:i * ;

* ,, Câni tu rb a ţi ; îri , comitatul Mo- şorii îndeosebi pe lâ ‘ Urig.-Altenburg, a dat turba în câni, cari ău muşcat o mul­ţime - de oameni. ' Ingrbzindu-se popo­raţiunea, s'a dat ordin, oa să; se omoare toţi cânii din ţinutul acela.,

’ , ”t. E m iru l şi cerşitoruL Răposatul emir din Afganistan era foarte crud. într’o zi 'i-se arurică îri Calbul un cer­şitor la pioioare, cerându-.’i un ajutor.— »Ce eşti ?«-■— »Uncerşitor.c — »Cum îţî câştigi (bele‘ pentru traiu ?< »Cer- şmd.< — jrC ^ , 'tu vnti.;Iucri nimio »Nu.< — »Şi n ’ai lucrat nici odată ? « —. »Nu !< — > Atunoi e vreme, 6a să scă­păm lumea de tine«, zise emirul şi fă­când un semn hoherului: capul ne*; fericitului5 cerşitor băzri in ţărînă. ! ;

Puterea Jidanilor. Evreu au avut în luna' treoută sărbători, între oari cea mai mare a fost Iom-Chippur. Mini­strul de j u stiţie Ploss, oare a oandidat in cercul B aia,. ’şi-a ţinut • vorbirea de program chiar în ziua aceasta. Evreii de aoolo ’l-au rugat , tă n’o ţină în ziua aceasta, oăoi ei nu pot veni să-’l asculte. Ploss ri’a. voit să-’ i bage în seamă şi ur­marea a fost, oă ministrul a oăzut la ale­gerea de deputat

Nr. 41" F O A I A P O P O R U L U I

Nou advocat român. Dl Dr. Victor Onişor a făout zilele aceste în Budapesta censura de advooat, ou succes stră­lucit. ■ ‘ ■

înm orm ântată fâră ■ p reo t In una din zilele lunei treoute a murit in Bistra femeia Bucea Veronioa. Ea a trăit în căsătorie nelegiuită. Vfizând bărbatul legiuit, că muierea lui trăeşte cu altul, a bătut o bine în mai multe rînduri, din oare oausă judeoătoria ’l-a pedepsit ou7 luni închisoare. .

In timpul oât a trăit ea în oăsă- torîe nelegiuită, parochul local Alexandru Papiu a admoniat-o de Denumfirate-ori InsS ea s’a esprimat publioe, »cănu are lipsă nioi de popă, nioi de sf. cumine­cătură '.

După-ce a murit, preotul n’a vrut să o înmormânteze după rînduiala creştinească, fiindcă o astfel de femee. nu era vrednică sfi fio împărtăşită cu' rugăciunile sf. noastre biserioi. Inzădar a alergat feoiorul moartei pe la pretură, care a poruncit ou ameninţare de pe­deapsă preotului s8 o .înmormânteze,, preotul a râmas tare şi oadavrul a fost petrecut la groapă de primarul co­munal. :■

Cei-oe s8 lapSdă de legiuirile bi­serioei nioi nu sânt vrednioi de mân­gâierile ei. Un creştin. ^

Ucis din resbunare Grigorie Pe- trio din Cinea (Bănat), care se ocupa ou cămătăria, a foBt aflat uois în lo­cuinţa lui. Fiindcă ucigaşul n’a luat nimio din banii şi sculele . celui omorît, . * *e dă ou socoteala, că omorul s'a făout din răsbunare. -

*La fondu l de 20 bani întemeiat de

«Reuniunea sodalilor români din Sibiiu< pentru aouirarea unei oase cu hală de venzare pe seama meseriaşilor ro­mâni din Sibiiu, au contribuit următorii: D-şoara Vilma Otto şi Frieda Sockinek, dela ambele oâte 1 cor.; A. Schneider 95 bani, I. Ballman 90 bani; S. Schu­ster 20 bani ; A-f-B. 50 bani ; P. I. Im- beruş 40 bani ; Gustav A. Schwartz 30 bani; Teodor Man 1 cor.; Pavel A r­delean 50 bani ; P. Balaş 1 oor. 50 bani; Ioan Negru 20 bani; Iosif Măoriş, eo. 80 bani; A. Weie, 20 bani; Aurel Po­po vioi 1 cor.; Parasohiva Andreiu 20 bani; Andreiu Toma 40 bani.

Statistica dietei. După »Budapest« publicăm : şi noi statistica deputaţilor dietali din Ungaria dela fusiunea din 1875 până anul aoesta inclusive:

In 1875:Guvernamentali . 333Conservativi 22Independişti 37-Naţionalişti 24

In 1878:Guvernamentali 242Opos. uniţi *■ 75Independişti 72Afară de partid 16Naţionalişti 8

In 1881:Guvernamentali 235Opos. moder. 58Independişti 89Naţionalişti '1 7, Afară de partid 14

In 1884: Guvernamentali; ■■ 227Opos moder. 59Independişti 76Naţionalişti 17Afară de partid 17Antisemiţi . 17

> In 1887, Guvernam entali,, 259Opos, moder. 4fiIndependişti 81Naţionalişti 7Afară de partid 9Antisemiţi 11

In 1892:Guvernamentali 236 Partid naţ. m aghiar 6(5Independişti 103Afară de partid 9

: In 1896:Guvernamentali 287Kossuthişti 51 Partid naţ m aghiar 31Partid poporal 20

„ U gron 10Afară de partid 13

In 1901.Guvernamentali 263Partid Kossuth 75

» poporal 20» Ugron 11

Afară de partid 13Naţionalişti 5Democraţi 1

Din statistioa aceasta e evidentă evoluţia spiritului astăzi dominant în dietă. In 1875 deputaţii naţionalişti

.erau 24, apoi au scăzut mereu. Anul acesta Bânt 5. In doufi cioluri dieta a a avut. şi deputaţi antisemiţi. Unde mai sunt aceştia?...

; F u rt la postă. Pe drumul dela staţia din Haţeg a fost jefuită posta, luându-se vr o 15.000 cor. . în bani gata şi 30 epistole recomandate. După oum se pare, furul a fost chiar oooişul, apoi ibovnica lui şi un luorător italian. Fe­meia şi cu lucrătorul italian n’au fost prinşi încă, oooişul înse e în închi­soare., . . . . -

T e legra f fară sîrmă peste Sahara. Membri primului congres internaţional al navigaţiunii maritime de comerciu, au făcut nu demult esoursie pe Marea- Mediterană. Cu această ooasie căpita­nul francez Gail a făcut mai multe în­cercări cu telegraful fără sîrmă. Gail se Interesează ou predilecţie de chestia Saharei şi oa atare s ridicat problema, că oare nu ar fi posibil să lege Parisul

ou coloniile franceze din Africa-nordică, prin telegraful fără sîrmă. Ideea na­tural pare aoum foarte bizară şi Intim- pină teribile greutăţi, dar’ daoă s’ar putea realisa ar dovedi un mare progres, ştientifio şi totodată progres practio pe teren comercial şi industrial.

POSTA REDACŢIEI ŞI ÂDMERISTRAŢIEI:Dlui A l Murgut Foeni. Din poesîi, d n p i-

cum vezi, am publicat mai inulte şi .vom m ai

publica. Călindarul e ca şi gata Foaia ae

trimite de aici Vineriay aşa că vina « d e l a poată.

Oere bilet de reda mare dela postă, căci trebue

sâ se reguleze apoi lucrul.

Dlui M. Rubinovici. Reclaraaţiunîle con- f. tra incorectităţilor din listele electorale se faa

de regulă în Iulie. Pentru anul viitor trebue

sâ fii ou atenţiune la toate cele-ce vom pnblica

despre listele electorale.

Pentru redacţie fi editură responsabil: Viotor L a z & r . . P rop rie tar: P en tru *Tipoprafia«, societate pe

ac ţiu n i: Iosif M arschalt.

Franzbranntwein-ullui

B R A Z A Ycel mai i*6spân4it

şi mai neescepţîonabil mijloe de cară In casă.

1 Se espedează dela fabrica lui ....

, C o lo m a n B r â z a y ,Budapesta, IV., Mnieum-blirat nr. 38.

Franzbranntwein-ul e un m ijloc de

neprepentru ivdiniţuitzi de constituţie

slabă precum şi pentru cei înaintaţi în

etate, ajutându-le iute la întărirea corpului.-------- - 52 12—52

W Feriţi-vă de imitaţiuni. -q p i Fiţi cu atenţiune la marca de apărare.

Se capătă în orl-ce apotecâ şl în celelalte prăvălii.

Fabrică de casse.• ; Subscrisul îmi iau voie blicul meu; la ; . ;

a face atent p. t.

-mm

>0000©e©Q0©e©©©s>©0s»

cassBle sigure de foc şi spargere,cari ae fac în fabrica mea. La mine se fac casse numai din material bun şi tare. De aceea rog cu deosebire on. public, care caută casse, b6 binevoeaşcă a ii cu atenţiune In lista preţurilor la greutatea şi măsura indicată pentru-ca privindu-le numai pe din­afară se nu cufunde ca alte casse ce obvin în co­merciu, făcute din material slab şi uşor.

In fabrica mea se pregătesc (la comandă, după măsură, cu preţuri ieftine) casse şi tresort — e pan- ţerate din oţel absolut imposibile de a le. găuri.Pentrn biserici şl comtmfl casse dnpă Înţelegere cn plătlre In rate.

Xls ln preţurilor in U ii şl franco

^ Instalare de lumină Atyoelen.

. Gustav Hoess, ',2] 19“ ■.f a b r i c ă d e c a s s e î n S i b i i u ,

strada Poplăoll-mare tfr. 8. H

ootS

Pag. 492 F O A I A P O P O R U L U Ie Nr. 41

Anunţ;:' , .în o comună mare se află de arendat o casă foarte potri­vită pentru a- ţină în:ea p r ă ­v ă l i e şi c â r c îm ă . Casa are dreptul de... Condiţii favorabile. Prilegiu foarte bun pentru, un neguţător harnic: A r ave aici un strălucit viitor. ' .

Cei-ce ar dori a se aşeza în această comună, să se adre­seze redacţiunii foii noastre, care je va spune cu cine să se pună în înţelegere. 69 2—**

XXKXÎtOtOKX)!<XXXX:

1&

• -Subscrisul primesc în lucrătoarea ^

mea :de cismărie şi păpucârie | ^ <3oi î n v ^ ţ A c e i . Ti 1 - 2 ^

J Teodor Moldovan, | 5" ...în Sibiiu, strada Guşteriţii nr. 85.~|

Portretul. Iui' y-

jDr. Gregoriu Silaşi ilacrat tepă o fotografie, tipărit pa carton fin ,, Ja] mărime de 24X32 cm. II trimite francat

i pentru 30 bani.j ' „Tipografia", soc pe acţiuni

8X ... .. .ŞŞ în prăvălia dlui Nicolae H Rfcchiţan din Săsciori află con- M

diţiune ca î n v î i ă c e î un băiat #£ M de 13— 14:ani,-\cu 2 cl. gimn. g M. şi purtare morală bună. 68 2 ^2 ’)|

Doritorii.se se adreseze dlui ^ X Niqolae R6chiţan, comerciant || X Szâszcsor, per Szâszsebes. > g

m n m m u n n n n M n m

-.-•Nr.-2156/1901.— ----------- -- ■72- î— |

P u b l i c a ţ i u n e ; :; 7 In $ f Noem vrie Î901 11 la 9 ore

a. m. se esarândează pe periodul de- 3 ani începând dela 1 Ianuarie 1902- morile comunei Sebeşul-de-sus.' : Preţul strigării • e statorit cu 1224

coroane. '■ :.,r . * .Condiţiunile m^i de-aproape se pot

vedea la primăria comunală, - .ţ , u S e b e ş u l - d e - s u s j în 9 Oct. 1901

Primăria comunală-.I T atu ,; I. Rftdiiţin,

* primar. 1 - ' notar cerc. '

h: Gustav Biirr,m e e h a n i e . . ■ "

Magazin de maşini de eusut; şrde veloeipede,: 'SSb liii. : !P ia ta -n «a re n r . IO .

(Recomandă depositul seu mare şi bine asortat cu toate felurile de cma,şini de cusut mai renumite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ

V'f* T j f p l f : foarte moderat. , . r v%j,. . ■ ......I ' Ca specialităţi se recomandă1 maşinile de cusut:

w- SeideI & Naumann, G. M. Pfaff.-w- . *• ** ' - Toate acareturile maş nilor de cusut de ori-ce

■ fel precum ace, cui*ele, oleiuri fine şi altele seaflă întotdeauna în depositul meu. Reparaturile la maşinile de cusut de ori-ce fel sfint, esecutate prompt, ieftin 'şi t onştieiiţios cu garanţie.

| Pentru fiecarb maşinăhnouă de. cusut cumpărată dela mine dau 5 ani g a ra n ţ ie i ; 5 [42] 10-

Llstadepreţurise ţrinrft i » «erere griatis şi franoo.

9 ote ela efo «Se aţa ate aia w ©fe afs afa aîo ala aţă ala ate ela afo alb o » ofe e»s efo afo efe ala ele atee

w [ -GL':

Atelier pentru oroloage nouă, reparaturi şi optică etc.

......... .. ' '

Şi cea mai neînsemnată comandă se esecută prompt şi cu reîntoar­cerea poştei şi totdeauna cu garanţie.

Prospecte bogat ilustrate grratis şi franco.

Sibiiu, strada Cisnădiei nr. 5.Cel mai mare deposit de

oroloage, juvaericale, argintării şi aurării din Transilvania, recomandă jieftin şi bun toate productele ciasor- nicăriilor, juvaergiilor şi opticilor.

Cercei double veritabili de aur fl. 1.50. Deşteptător dela fl. 1.60 în sas.

Oroloage de buzunar dela fl. 2.30 în sus.

Oroloage de părete dela fi. 2.10 în su&

Cercei veritab. de argint dela fi.—.50 în sus.

V Cercei ver. de aur dela fl. 1.50 în sus. Inele veritabile de aur dela fl. 2.50 în sus.

I Lanţuri ver de argint dela fl. I.— în sus.

Inele veritabile de argint dela fl.—.50 în sus.

Nr. 183 A . ...........0 *bk>gm ăe nicliel remon- t©îrr fjftmra.p calitate bună 8. 3.40, acelaşi de ealitate mai bană 0. 4.10, acelaşi .< f » 3 eoperemint» tari fl., 4.40, acelaţi c » trei cope- r«minte d» 1 calitate mai

bună 9. 5.75.

Nr. 194 A . " ’ Orologiu de dame Yerit. de argint cn eoperement dnpla fl.. 6.75, acelaşi . .cea mai fiuâ calitate vl. t . .fl. 10. - . • -

[46] . 1 6 - . 5 2 s

.. Nr. 200 A .' Orologiu de dame verit.

. de aur,, 14 carate, 30 mm. diametru, frumos gravat, cu eoperement duplu fl. fl. 20.—, acelaşi In caii* ; tate mai. bună .fl. 80.— ,: acelaşi de argint fl. 7.50.

Nr. 187 A. Orologiu de domni remon- toir de ruolz (Neusilber), cu 3 copereminte tari şi frumoase, 50 mm., şi fesact fl. 4.50, acelaşi in calitate mai bună fl. 5.50, acelaşi de; argint fl. 6.75,: acelaşi de argint mai bun fl. 8.50.

Nr. 196 A. Orologiu de dame verit. de aur, 14 carate, foarte frumos fl. 20.75, acelaşi

foarte tare fl. 27.50.

Nr. 123 A. Orologiu de oţSl negru, frumos şi cu garanţie fl. 3.40, acelaşi cu maşinerie foarte bună fl. 4.50, ace­laşi cu eoperement dupln fl. 4.50, aeelaşi cn eope-reminteu maşinerie foarte

bună fl. 7.60.

*entrutip*T rwponsaba I«9if ManohaU.