TEMA: Analiza programului de producţie şi comercializare

1.1 Însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie1.2 Corelaţia indicatorilor privind volumul programului de producţie şi comercializare1.3 Aprecierea generală a îndeplinirii programului de producţie şi comercializare1.4 Analiza îndeplinirii programului de producţie pe sortimente1.5 Analiza îndeplinirii programului de producţie după tructură1.6 Analiza programului de producţie după calitate şi competitivitate1.7 Analiza îndeplinirii programului de producţie după ritmicitate

1.1 Însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie

Examinarea rezultatelor activităţii agenţilor economici din sfera de producţie, indiferent de forma de proprietate, trebuie să înceapă cu studierea programului de producţie şi comercializare în dinamică şi comparativ cu nivelul programat pentru anul de gestiune, deoarece de volumul, sortimentul, calitatea şi ritmicitatea producţiei depind costul acesteia, venitul din vânzări, profitul, rentabilitatea şi alţi indicatori referitori la rezultatele activităţii economico-financiare desfăşurate. Pe lîngă aceasta, de volumul activităţii de bază depinde necesitatea întreprinderii în forţa de muncă, mijloace fixe, resurse materiale şi alte active curente care determină potenţialul ei de dezvoltare pe o perioadă durabilă. Sarcinile principale ale analizei:1) examinarea corelaţiei indicatorilor de volum referitori la programul deproducţie şi comercializare;2) aprecierea generală a îndeplinirii programului de producţie şi comercializare;3) analiza îndeplinirii programului de producţie pe sortimente, după structură, calitate, competitivitate şi ritmicitate;4) analiza valorii adăugate;5) analiza venitului din vânzări;6) aprecierea evoluţiei întreprinderii analizate pe piaţa de desfacere.Sursele principale de informaţie:

1. Programul social-economic de dezvoltare a întreprinderii (compartimentul Programul de producţie şi comercializare") sau planul de afaceri al întreprinderii (business plan), compartimentul „Prezentarea produselor, afacerilor şi a principalelor activităţi".

2. Raportul statistic nr.1-p (anual) „Producţie".3. Raportul statistic nr.5-c „Consumurile şi cheltuielile întreprinderii".4. Raportul privind rezultatele financiare (anexa 5 la raportul financiar al întreprinderii).5. Raportul privind rezultatele financiare (anexa 5 la raportul financiar al întreprinderii),

compartimentul 1.1 „Vânzări nete".6. Alte surse de informaţie.

1.2 Corelaţia indicatorilor privind volumul programului de producţie şi comercializare

În practica analitică se utilizează un sistem larg de indicatori care reflectă volumul programului de producţie şi comercializare, însă cel mai frecvent apelăm la următorii cinci indicatori:

1. volumul producţiei globale (VPG)- reprezintă rezultatul finit al activităţii firmei pentru o perioadă anumită de timp în care se includ toate produsele finite (se presupune că ele nu se folosesc pentru necesităţi de producţie în interiorul firmei care le –a produs), semifabricatele (care din diferite motive au fost eliberate consunatorilor terţi şi acea parte care a fost folosită pentru completarea rezervelor de semifabricate la depozitele Acest indicator este utilizat de toate unităţile de producţie, în care ciclul operaţional (de producţie) este mai mare de 30 de zile;2. volumul producţiei fabricate (VPF)-reprezintă rezultatul util al activităţii de producere destinat

realizării

VPF = VPG - Pn, unde Pn - producţia ne terminată. Deci,

1

3. volumul producţiei vândute (VPV)- reprezintă suma valorică a cantităţii de produse realizată. Produsele se consideră realizate atunci cînd:

1) este expediată către consumator 2) este achitată de către eiVPV = VPF±Stoc de producţie, unde Sp - soldul producţiei în stocuri.

Deci, 4.Valoarea adăugată (VA)- reprezintă contribuţia productivă proprie a întreprinderii pe parcusul unei perioade de activitate.

VA= VPF – Ci = VPV - Ci Ci – consumurile şi cheltuielile intermediare

La rîndul său Ci se calculează ca suma consumurilor şi cheltuielilor materiale ale întreprinderii şi consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii pentru serviciile prestate de terţi.Deci, 5.Venitul din vânzări (VV)- reflectă sima venitului obţinută de întreprindere pe parcursul anului de gestiune din vînzărea produselor activităţii operaţionale. VV=VPV VAV, unde VAV – venitul din alte vînzări ale activităţii operaţionale.Deci, De regula, în practica analitica se utilizează în cele mai dese cazuri formula generala de calcul ce reflectă legătura reciprocă dintre indicatorii menţionaţi mai sus denumită "balanţa producţiei". Această formulă poate fi redată prin două variante de calcul, luând în consideraţie necesitatea analizei:

şau

2.unde - soldul producţiei în stocuri respectiv la începutul şi finele perioadei de gestiune;

Ri - rezultatele inventarierii producţiei finite la depozitele întreprinderii; Ri (+) - surplus,

Ri (-) - lipsuri.

Fiecare din indicatorii prezentaţi mai sus poate fi determinat astfel:

Legătura reciprocă dintre aceşti indicatori dă posibilitatea să apreciem nu numai prioritatea respectării unei corelaţii justificate între ei, ci şi plenitudinea şi exactitatea informaţiei utilizate pe parcursul analizei ulterioare. În procesul analizei balanţei producţiei se recomandă a utiliza următorul tabel analitic (tab.1.1)

Tabelul 1.1 (mii lei)

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune

Abaterea

(+,-)A 1 2 3 = 2 -1

1. Soldul producţiei în stocuri la începutul anului de gestiune

7286,6 7226,8 -59,8

2. Volumul producţiei fabricate 34287,5 36467,0 + 2179,53. Rezultatele inventarierii producţiei finite la depozitele întreprinderii, (+) surplus

112,5 132,0 + 19,5

4. Total 41686,6 43825,8 + 2139,2 ,5. Volumul producţiei vândute 34367,0 33135,0 - 1232,0

Balanţa producţiei

2

6. Rezultatele inventarierii producţiei finite la depozitele întreprinderii, (-) lipsuri

92,8 82,3 -10,5

7. Soldul producţiei în stocuri la finele anului de gestiune

7226,8 10608,5 + 3381,7

8. Total 41686,6 43825,8 + 2139,2

În baza datelor din tabelul 1.1 observăm că legătura dintre indicatorii privind volumul programului de producţie şi comercializare la întreprinderea analizată este respectată, ceea ce dă posibilitatea să deducem că informaţia prezentată poate fi utilizată frecvent în analiza ulterioară.

Dacă apelăm la volumul producţiei vândute, legătura dintre indicatori se va reflecta astfel:

Pornindde la această informaţie:

Verificare: 33135,0 -34367,0 = - 1232,0 mii lei.

Deci, în baza rezultatelor obţinute se poate constata că reducerea volumului vânzărilor nete faţă de anul precedent cu 1232,0 mii lei a fost determinată de influenţa negativă a factorilor 1 şi 5

care au cauzat reducerea indicatorului rezultativ respectiv cu 59,8 şi 3381,7 mii lei.Totodată, sub influenţa pozitivă a factorilor 2 , 3 ( ∆ R i ( + ) ) şi 4(∆Ri(-))

indicatorul rezultativ s-a majorat respectiv cu 2179,5, 19,5 şi 10,5 mii lei.Luând în considerare rezultatele analizei factoriale, deducem că întreprinderea în cauză dispune

de rezerve interne de majorare a volumului producţiei vândute pe viitor.

1.4 Aprecierea generală a îndeplinirii programului de producţie şi comercializare

Această etapă a analizei se efectuează prin compararea indicatorilor de volum în dinamică şi faţă de nivelul programat. Un rol semnificativ îl joacă compararea diferiţilor indicatori ai volumului pentru a evita cauzele generale care au provocat modificările absolute şi relative la fiecare indicator în parte. Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic (tab.1.2).

Tabelul 1.2Aprecierea generală a îndeplinirii programului de producţie şi

comercializare

(mii lei)

Indicatori Anul precedent

Anul de gestiune Abaterea absolută (+,-) faţă de în % faţă de

progra-mat efectiv anul

precedent programat anul precedent

progra-mat

A 1 2 3 4 = 3-1 5 = 3 - 2 6 = 3/1 x 1007 = 3/2 x 100

1 Volumul producţiei fabricate la preţuri comparabile

31175,0 X 30612,0 -563,0 X 98,19

2. Volumul producţiei fabricate la preţuri curente ale anuluirespectiv

34287,5 X 36467,0 +2179,5 X 106,36 X

3.Volumul producţiei fabricate la preţuri programate

35160,0 36467,0 X + 1307,0 X 103,72

4. Venitul din vânzări 34367,0 35128,0 33135,0 -1232,0 - 993,0 96,42 94,33

5. Volumlu vânzărilor nete

45250,0 40170,0 42370,0 -2880,0 +2200,0 93,64 105,48

6. Valoarea adăugată 11800,0 - 13520,0 + 1720,0 - 114,58 -

În baza datelor din tabelul 1.2 observăm că la întreprinderea analizată au intervenit unele modificări esenţiale la îndeplinirea programului de producţie şi comercializare atât în dinamică,

3

cât şi faţă de nivelul programat. Astfel, în dinamica numai la indicatorii 2 (VPF2) şi 6 (VA) se observă o tendinţă de majorare atât absolută, cât şi relativă, respectiv cu 2179,5 mii lei (sau 6,36%) şi 1720,0 mii lei (sau 14,58%). Totodată, la indicatorii 1 (VPF1), 4 (VPV) şi 5 (Wn) tendinţa de reducere este diversă, ceea ce dă posibilitate să deducem că pe parcursul anului de gestiune asupra activităţilor de producţie şi comercializare au influenţat un şir de factori negativi. Pentru a evidenţia aspectele pozitive şi negative ale tuturor modificărilor obţinute în dinamică la indicatorii de volum din tabelul 1.2 apelăm la următoarele patru comparaţii ale indicilor obţinuţi (în %):

1) sau 106,36 98,19

ceea ce înseamnă că preţurile în vigoare la producţia fabricată s-au majorat faţă de cele comparabile ale anului precedent (factor pozitiv), deşi în cea mai mare măsură aceasta nu depinde de întreprindere, ci de piaţa de desfacere;

2) sau 96.42<106.36

ceea ce înseamnă că soldurile producţiei în stocuri la întreprinderea analizată la finele anului de gestiune s-au majorat (factor negativ);

3) sau 114.58>106.36ceea ce înseamnă că consumurile şi cheltuielile intermediare la întreprinderea analizatăs-au redus (factor pozitiv);

4) sau 93.64<96.42ceea ce înseamnă că veniturile obţinute din alte vânzări ale activităţii operaţionale s-au redus (factor negativ).

Deci, în baza comparaţiilor efectuate au fost evidenţiaţi la nivel general doi factori pozitivi (1 şi 3) şi doi factori negativi (2 şi 4) referitori la îndeplinirea programului de producţie şi comercializare în dinamică.

Metoda prezentată mai sus poate fi utilizată şi la nivelul programat, utilizând comparaţiile posibile între indicii indicatorilor reflectaţi în tabelul 1.2 (col.7).

În continuare acest aspect al programului de producţie şi comercializare va fi examinat mai detaliat prin diversificarea conţinutului acestuia.

1.5 Analiza îndeplinirii programului de producţie pe sortimente

Prin sortimentul producţiei se subînţelege enumerarea completă a produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate sau clasificarea lor pe grupe omogene mari.

În practica analitică se utilizează mai multe metode de apreciere a programului producţie pe sortimente.

Totuşi, în cele mai dese cazuri îndeplinirea programului de producţie pe sortimente se apreciază în baza coeficientului mediu pe sortimente calculat prin relaţia:

Pentru aceasta se utilizează tabelul 1.3. în baza datelor din acest tabel la prima etapă a analizei se calculează coeficientul mediu pe sortimente, apoi, în (condiţiile în care acest indicator relativ este subunitar, se determină suma producţiei pierdute de pe urma nerespectării sortimentului programat (ca diferenţa dintre numărătorul şi numitorul din formula de calcul).

Tabelul 1.3

Aprecierea îndeplinirii programului de producţie pe sortimente

4

Feluri de produse Cantitatea Preţ unitar, lei

Volumul producţiei fabricate, mii lei

Obţinut în limitele sortimentului programat, mii lei

programată efectivă programat efectivA 1 2 3 4 = 1 x 3 5 = 2x3 6

1. Covoare şi articole de covor, mii m2

340,0 336,0 92,50 31450,0 31080,0 31080,0

2.Ţesătură pentru mobilă, mii m2

100,0 120,0 18,25 1825,0 2190,0 1825,0

3.Articole tricotate, mii bucăţi

24,0 28,0 12,50 300,0 350,0 300,0

4. Alte produse, lucrări şi servicii, mii lei

X X X 1585,0 2847,0 1585,0

Total X X X 35160,0 36467,0 34790,0în exemplul nostru:

Din tabelul 1.3 rezultă că la întreprinderea analizată programul de producţie pe sortimente a fost îndeplinit numai cu 98,95%, ceea ce a dus la reducerea volumului producţiei fabricate cu 370,0 mii lei. Suma producţiei pierdute poate fi considerată ca rezervă internă de majorare a volumului producţiei fabricate pe viitor.

1.6 Analiza îndeplinirii programului de producţie după structurăPrin structura producţiei se subînţelege ponderea fiecărui fel de produs (sau grup de produse) în volumul

total al producţiei fabricate. Respectarea sau ne respectarea structurii programate influenţează direct rezultatele activităţii

desfăşurate. Sarcina principală a analizei structurii producţiei constă în determinarea gradului de respectare a structurii programate şi a consecinţelor care pot apărea în urma ne respectării acesteia. În cele mai dese cazuri aprecierea îndeplinirii programului de producţie după structură se efectuează în baza coeficientului mediu de structură care se determină ca raportul dintre volumul producţiei fabricate efectiv în limita structurii programate şi volumul producţiei fabricate efectiv după structura programată:

Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic (tab.1.4)Tabelul 1.4

Aprecierea îndeplinirii programului de producţie după structură

Feluri de produse

Volumul producţiei fabricate îndeplinirea programului de producţie, %

Producţia efectivă după structura programa-tă, mii lei

Efectiv obţinut în limitele structurii progra-mate, mii lei

programat efectivsuma, mii lei

pon-derea, %

suma, mii lei

pon-derea, %

A 1 2 3 4 5 = (3:1)x100

6 7

1. Covoare şi articole de covor

31450,0 89,45 31080,0 85,23 98,82 32619,7 31080,0

2. Ţesătură pentru mobilă

1825,0 5,19 2190,0 6,00 120,00 1892,6 1892,6

3. Articole tricotate

300,0 0,85 350,0 0,96 116,67 310,0 310,0

4 .Alte produse, lucrări şi servicii

1585,0 4,51 2847,0 7,81 179,62 1644,7 1644,7

5

Total (1+2+3+4) 35160,0

100 36467,0 100 103,72 36467,0 34927,3

Notă: Producţia efectivă după structura programată (col.6) poate fi calculată prin două metode:1) înmulţind valoarea efectivă a producţiei fabricate în total (col. 3) cu ponderea programată a fiecărui produs (sau grup

de produse) în parte (col. 2) [(36467,0 x 89,45):100] = 32619,7 mii lei; 2) înmulţind valoarea programată a fiecărui produs în parte (sau grup de produse) cu indicatorul relativ general care reflectă

îndeplinirea programului de producţie (col.5) [(31450,0x103,72):100] = 32619,9 mii lei.

După ce toată informaţia necesară va fi reflectată în tabelul 1.4. la prima etapă a analizei se calculează coeficientul mediu de structură. în cazul în care el este subunitar, se determină suma producţiei pierdute de pe urma ne respectării structurii programate ca diferenţa dintre numărătorul şi numitorul din formula de calcul. În exemplul nostru:

In baza datelor din tabelul 1.4 se poate constata că la întreprinderea analizata programul de producţie după structură a fost respectat numai la nivelul de 95,78 %, ceea ce a dus la reducerea volumului producţiei fabricate cu 1539,7 uni lei. Suma producţiei pierdute poate fi considerată ca rezervă internă de majorarea a volumului producţiei fabricate pe viitor.

1.6 Analiza programului de producţie după calitate şi competitivitate

În condiţiile economiei de piaţă un rol semnificativ îl joacă calitatea şi competitivitatea producţiei fabricate. Piaţa de desfacere reglementează cerinţele prioritare faţă de calitatea produselor prin introducerea obligatorie a certificatului de calitate pe fiecare produs în parte, precum şi prin stimularea producătorului cu un preţ avantajos de vânzare.

Prin calitatea producţiei se subînţelege proprietăţile particulare ale fiecărui produs fabricat care corespund unor cerinţe strict determinate de piaţa de desfacere sau satisfac anumite necesitaţi ale consumatorului (cumpărătorului).Prin competitivitate se subînţelege corespunderea produsului fabricat cerinţelor pieţei de

desfacere.În practica analitică se utilizează un sistem larg de indicatori ce caracterizează calitatea

produselor care depinde de particularităţile sectorului economiei naţionale din care face parte întreprinderea analizată, precum şi de parametrii specifici ai produselor fabricate şi posibilităţile reale de măsurare a calităţii acestor produse. De exemplu, la unităţile de producţie specializate în fabricarea covoarelor şi articolelor de covor calitatea se exprimă prin astfel de categorii:

- 100 % din lână pură;- 80 % x 20 %;- 50 % x 50 %.În tutunărit produsele fabricate se împart pe clase - superioară, I, II, III şi IV. Şi totuşi în cele mai

dese cazuri se utilizează metoda examinării calităţii producţiei pe sorturi (calitate superioară, calitatea I). Înainte de a trece la analiza calităţii producţiei este necesar de a stabili indicatorul de calitate caracteristic pentru întreprinderea analizată. Calitatea produselor este demonstrată de asemenea de gradul de reclamaţii la produsele fabricate şi de pierderile din rebuturi.

Prin reclamaţie se subînţeleg pretenţiile primite de la consumatori (clienţi) cu privire la produsele vândute.

La prima etapă a analizei este necesar să se aprecieze tendinţa modificării ponderii produselor care dispun de certificatul de calitate în volumul total al producţiei fabricate (prin raportul dintre volumul producţiei supuse certificării şi volumul total fabricat) totodată este necesar să se evidenţieze gradul de competitivitate a produselor fabricate care se calculează ca raportul dintre produsele competitive şi cantitatea totală a produselor fabricate.

La etapa a doua a analizei se ţine cont de particularităţile indicatorului de calitate la întreprinderea analizată.

În baza datelor convenţionale vom face analiza respectivă la unităţile producţie, unde produsele fabricate se împart pe sorturi (tab.1.5)

Tabelul 1.5

6

Date iniţiale privind aprecierea îndeplinirii programului de producţie după calitate (date convenţionale)

Feluri de produse pe calităţi

Preţ unitar,

lei

Programat Efectiv

cantitatea, bucăţi suma, mii lei

cantitatea, bucăţi suma, mii lei

A 1 2 3 = 2x1 4 5 = 4 x 1Produsul "A" 1. Calitate superioară

150,0 25000 3750,0 22000 3300,0

2. Calitatea I 120,0 15000 1800,0 20000 2400,0

Total produsul "A" X 40000 5550,0 420020 5700,0

În primul rînd , se calculează preţul mediu ponderat (în lei) la nivelul programat Ppr şi cel efectiv Pef ca raportul dintre valoarea totala a produsului fabricat şi cantitatea lui în unităţi naturale:

Apoi se calculează procentul îndeplinirii programului după calitate la produsul respectiv ca raportul dintre preţul mediu efectiv şi cel programat.

în cazul dat vom constata că programul după calitate la produsul „A" a fost îndeplinit numai cu 97,81%.

La etapa următoare a analizei se calculează influenţa următorilor doi factori care au contribuit la modificarea totală a valorii produsului „A", ţinând cont de calitatea respectivă a acestui produs, şi anume:

1) modificarea cantităţii totale a produsului fabricat "A":

2) modificarea preţului mediu ponderat al produsului "A":

In exemplul nostru:

Balanţa influenţei factorilor: 277,5 + (-127,5) = + 150,0 mii lei. Verificare: 5700,0 - 5550,0 = +150,0 mii lei.

În baza rezultatelor obţinute putem constata că majorarea valorii produsului „A" cu 150,0 mii lei a fost asigurată pe baza influenţei pozitive a factorului cantitativ care a contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 277,5 mii lei. Totodată, sub influenţa negativă a factorului calitativ indicatorul rezultativ s-a redus cu 127,5 mii lei, ceea ce poate constitui o rezervă internă de majorare a valorii produsului „A" pe viitor în baza îmbunătăţirii calităţii acestui produs. La unităţile de producţie care ţin evidenţa reclamaţiilor consumatorilor (clienţilor) analiza calităţii producţiei prevede calculul şi aprecierea ponderii producţiei reclamate în volumul total al producţiei vândute.

1.7 Analiza îndeplinirii programului de producţie după ritmicitatePrin ritmicitate se subînţelege îndeplinirea programului de producţie conform graficului stabilit. De regulă, graficul acesta poate fi întocmit pe diferite perioade de timp:

7

- în limita anului - pe trimestre;- în limita trimestrului - pe luni;- în limita lunii - pe decade;- în limita decadei - pe zile;- în limita zilei - pe schimburi.

În cele mai dese cazuri analiza ritmicităţii producţiei se efectuează pe decade, luni şi trimestre.Există mai multe metode de apreciere a programului de producţie după ritmic itate însă cel mai

frecvent apelăm la coeficientul mediu de ritmicitate (K ) care se calculează ca raportul dintre volumul producţiei fabricate efectiv în limitele r itmicităţii programate şi volumul programat al producţiei prin următoarea relaţie:

În baza datelor din tabelul 1.8 la prima etapă a analizei se calculează coeficientul mediu de ritmicitate, apoi în cazul când acest indicator este subunitar, se determină suma producţiei pierdute din cauza ne respectării ritmicităţii programate ca diferenţa dintre numărătorul şi numitorul din formula de calcul.

In exemplul nostru:

Tabelul 1.8.Aprecierea ritmicităţii producţiei fabricate pe trimestre

Trimestre Volumul producţiei fabricateprogramat efectiv obţinut în

limitele ritmicităţii programate, mii lei

suma, mii lei

ponderea, % suma, mii lei

ponderea, %

A 1 2 3 4 5Trimestrul 1 7911,0 22,50 7931,6 21,75 7911,0Trimestrul II 8790,0 25,00 9572,6 26,25 8790,0Trimestrul III 8790,0 25,00 9773,1 26,80 8790,0Trimestrul IV 9669,0 27,50 9189,7 25,20 9189,7Total 35160,0 100 36467,0 100 34680,7

Din tabelul 1.8 rezultă că la întreprinderea analizată programul de producţie privind ritmicitatea a fost realizat numai la nivelul de 98,64 %, ceea ce a dus I reducerea volumului producţiei fabricate cu 479,3 mii lei. Suma producţiei pierdute poate fi considerată ca rezervă internă de majorare a volumului producţie fabricate pe viitor.

8