1. Intrebare: Valoarea unui contract de leasing financiar se ia in considerare la calcului gradului de indatorare?

Raspuns: In conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta nr. 28/26.01.2006

privind reglementarea unor masuri financiar-contabile, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile financiare nebancare pot desfasura activitati de creditare, printre care si leasingul financiar, in conditiile respectarii prevederilor actului normativ mai sus mentionat in ceea ce priveste procedura de autorizare. De asemenea, potrivit art. 20 alin. (2) din Ordonanta 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata, achizitiile de bunuri imobile si mobile, in cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investitii, fiind supuse amortizarii in conformitate cu actele normative in vigoare.

Conform prevederilor pct. 63 al art. 23 din H.G. nr. 44/2003 privind normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, consideram ca imprumuturile obtinute de la societati financiare nebancare nu se iau in calcul la stabilirea gradului de indatorare. Leasingul este considerat un imprumut de la o institutie financiara nebancara, in conditiile respectarii prevederilor O.G. nr. 28/2006, iar dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile ulterioare si nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit in functie de gradul de indatorare.

Astfel, amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing financiar se face de catre utilizator potrivit art. 24 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare acesta avand si dreptul de deducere a dobanzii. ( art. 25 din actul normativ mai sus mentionat).

2. Intrebare: Pentru un cabinet medical individual (persoana fizica autorizata) nou infiintat, cheltuielie efectuate anterior datei infiintarii sunt cheltuieli deductibile?

Raspuns: In conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16) din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare. Astfel, consideram aceste cheltuieli ca fiind cheltuieli necesare desfasurarii activitatii si prin urmare acestea pot fi deduse la calculul impozitului pe venit, respectand prevederile art. 24 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si tinand cont si de prevederile art. 91 alin. 11 din Legea nr. 400/2006 pentru modificarea si completarea O.G nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale (pentru cheltuielile efectuate dupa data intrarii in vigoare a legii).

3. Intrebare: Care sunt documentele justificative, conform Codului fiscal, care pot fi acceptate pentru decontarea cheltuielilor cu biletele de odihna si tratament (cazare hotel si masa restaurant)? Se accepta numai bonul fiscal?

Raspuns: Justificarea cheltuielilor cu biletele de odihna si tratament, se face in conditiile prevazute de reglementarile privind operatiunile de incasari si plati in numerar, pentru care

salariatii trebuie sa prezinte documente doveditoare ( factura, nota de plata hotel, nota de plata ospatar, bilete de calatorie, alte documente justificative).

In conformitate cu prevederile art. (1) alin. (2) din O.M.F.P. nr. 293/2006 pentru modificarea O.M.F.P. nr. 1714/2005 privind aplicarea prevederilor H.G. nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale vor fi folosite incepand cu data de 1 ianuarie 2006 numai ca documente de inregistrare a platilor in Registrul de casa. Fac exceptie de la aceasta regula, in sensul ca stau la baza inregistrarilor in contabilitate a cheltuielilor, urmatoarele documente:

a) bonul fiscal emis conform O.U.G. nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile ulterioare, utilizat pentru justificarea taxei pe valoarea adaugata aferente carburantilor auto achizitionati in vederea desfasurarii activitatii, daca este stampilat si are inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare al autovehiculului; b) bonul fiscal emis de aparatul de marcat fiscal utilizat in activitatea de taximetrie, in conformitate cu prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, cu modificarile si completarile ulterioare; c) bonul fiscal emis conform O.U.G. nr. 28/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, insotit de documentul care atesta plata prin cardurile bancare ale societatilor comerciale; d) bonul fiscal emis conform O.U.G. nr. 28/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, a carui valoare totala este de pana la suma de 100 lei (RON) inclusiv, daca este stampilat si are inscrise denumirea cumparatorului, codul unic de inregistrare al acestuia sau codul numeric, in cazul persoanelor fizice care desfasoara activitati independente. Prin urmare, consideram justificata obligativitatea decontarii cheltuielilor pe baza de factura si chitanta, intrucat bonul fiscal reprezinta document ce sta la baza inregistrarii in contabilitate a cheltuielilor doar in anumite situatii (mai sus mentionate).

4. Intrebare: Dobanda aferenta pretului de adjudecare a unui imobil cu plata in rate in cadrul procedurii de executare silita efectuata de organul fiscal este o cheltuiala deductibila fiscal?

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu

modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

Conform prevederilor art. 161 din OG. Nr. 92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala, in cazul executarii silite a bunurilor imobile organul de executare poate la solicitarea adjudecatarului sa aprobe plata pretului in cel mult 12 rate lunare ( 1 an).

Astfel, dobanzile percepute de organul de executare in cazul vanzarii cu plata in rate a bunurilor imobile si datorate nu se iau in calcul la stabilirea gradului de indatorare. Totodata, in cazul imprumuturilor angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ.

5. Intrebare: La calculul profitului impozabil cheltuielile cu utilitatile sunt nedeductibile atata timp cat contractele cu utilitatile raman pe persoana fizica chiar daca se va stipula in contractul de comodat ca utilizatorul preia toate cheltuielile?

Raspuns: In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop.

In vederea deducerii cheltuielilor, contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, respectiv contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.

6. Intrebare: Contractul de comodat trebuie inregistrat la administratia financiara, la notar sau la societate?

Raspuns: Contractul de comodat nu trebuie inregistrat la Administratia Finantelor Publice,

intrucat transmiterea dreptului de folosinta se face cu titlu gratuit si nu genereaza nici un venit pentru persoana care transmite bunul, respevtiv comodant, comadatarul primind doar dreptul de folosinta al bunului.

De altfel, contractul de comodat reprezinta de fapt un imprumut de folosinta.

7. Intrebare: Un contract de inchiriere incheiat intre un proprietar persoana juridica si un chirias persoana fizica se inregistreaza la organul fiscal?

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 1411 din Codul Civil, contractul de inchiriere a unei locuinte

este conventia prin care o persoana numita locator, se obliga sa asigure altei persoane numita locatar, folosinta temporara (totala sau partiala) a unei suprafete locative in schimbul unei sume de bani, si anume chiria. Contractul de inchiriere incheiat intre o persoana juridica (in calitate de proprietar) si o persoana fizica ( in calitate de chirias), nu se inregistreaza la organul fiscal. Persoana juridica, inregistreaza din punct de vedere contabil chiria incasata de la persoana fizica cu care are incheiat contractul de inchiriere, in contul de venituri din inchirieri mijloace fixe, iar din punct de vedere fiscal, calculeaza impozitul pe profit conform prevederilor legale.

8. Intrebare: Este deductibila fiscal o cheltuiala cu prima de asigurare colectiva 24h/24h pentru accidente (orice fel)?

Raspuns: Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile

numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale. (art. 21 pct.(1) si (2) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare).

Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare

pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislatiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

9. Intrebare: O societate persoana juridica romana datoreaza impozit pe dividende in situatia in care beneficiarul acestora este tot o persoana juridica romana ?

Raspuns: Conform prevederilor art. 36 alin.(1) si (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal cu modificarile si completarile ulterioare o persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol. Dispozitiile articolului sus mentioant nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Avand in vedere cadrul legal sus mentionat daca la data platii dividendelor sunt indeplinite conditiile mai sus enumerate nu se datoreaza impozitul pe dividende.

10. Intrebare: Se poate diminua impozitul pe profit datorat in cursul anului cu pierderea inregistrata in cursul anului?

Raspuns: Referitor la acoperirea pierderii fiscale, in conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1)

din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora. De asemenea, urmare prevederilor O.M.F.P. nr. 80/2007 pentru aprobarea modelului si continutului formularului 100 Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat, contribuabilii care inregistreaza pierdere contabila la sfarsitul unui trimestru, vor completa la randurile 1 si 3 cifra 0 (zero). Modul de completare al declaratiei 100 nu iti da voie sa iti diminuezi impozitul pe profit datorat in cursul anului, acest lucru este in contradictie cu faptul ca pierederea se recupereaza la fiecare termen de plata a impozitului pe profit precizam ca art.26 din Codul fiscal reglementeaza modul de recuperare a pierderii anuale evidentiata in declaratia 101 ,, declaratia privind impozitul pe profit.

Concret, daca pentru trimestrul I dintr-un an fiscal un contribuabil realizeaza profit si datoreaza impozit pe profit, iar la trimestrele urmatoare acesta va realiza pe cumulat pierdere, acesta are obligatia de a plati impozitul datorat pentru trimestrul I urmand ca pierderea anuala (evidentiata in declaratia 101 care se depune anual) sa o recupereze din profitul impozabil realizat in anii urmatori ( 5 ani) la fiecare termen de plata al impozitului.

11. Intrebare: Veniturile din subventiile guvernamentale primite de societatile agricole sub forma de bonuri valorice pentru producatorii agricoli constituie baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor?

Raspuns: Conform art. 108 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu

modificarile si completarile ulterioare baza impozabila a impozitului pe veniturile

microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor.

12.Intrebare: Care sunt obligatiile fiscale atat ale angajatorului cat si ale angajatului fata de bugetul de stat roman in situatia in care angajatul lucreaza mai putin de 183 de zile la un sediu permanent din Germania de unde primeste salariu si se platesc contributii ?

Raspuns: Avand in vedere art. 15 alin. (1) din Legea nr. 29/2002 privind ratificarea Conventiei

dintre Romania si Republica Federala Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnata la Berlin la 4 iulie 2001 salariile si alte remuneratii similare obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariala pot fi impuse in celalalt stat daca activitatea salariala este exercitata in celalalt stat contractant.

Tinand cont si de art. 23 alin. (1) din aceeasi lege in cazul Romaniei, dubla impunere va fi evitata dupa cum urmeaza:

Cand un rezident al Romaniei realizeaza venituri care pot fi impuse in Republica Federala Germania, Romania va acorda ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o suma egala cu impozitul pe venit platit in Republica Federala Germania, care nu va putea depasi in nici un caz acea parte a impozitului pe venit astfel cum este calculata inainte ca deducerea sa fie acordata, care este atribuita, venitului care poate fi impozitat in Republica Federala Germania.

Persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri din strainatate, provenite din activitati comerciale, profesii libere, drepturi de proprietate intelectuala, cedarea folosintei bunurilor si altele, mai putin veniturile din salarii obtinute in strainatate, in situatia in care indeplinesc conditiile de rezidenta timp de 3 ani, au obligatia depunerii declaratiei 201 Declaratie privind veniturile din strainatate.

13. Intrebare: Toate veniturile si cheltuielile unui sediu permanent se inregistreaza o singura data in contabilitatea din Romania a agentului economic, in luna decembrie 2007 folosind pentru conversia in lei media anuala a cursurilor de schimb valutar comunicata de BNR, sau se inregistreaza lunar folosind media lunara a cursurilor de schimb valutar comunicata de BNR?

Raspuns: Potrivit punctului 90 din Normele metodologice de aplicare a art. 31 alin. (1) din

Codul fiscal din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielie, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicat de BNR lunar.

14. Intrebare: Scutirea prevazuta la art. 36 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal este aplicabila si in anul 2006?

Raspuns: Potrivit prevederile art. 36 alin. (4), in vigoare pana la data de 31.12.2006, din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precizeaza ca, retinerea impozitul pe dividende nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane,

daca beneficiarul dividendelor detine minimum 25% din titlurile de participare ale acestuia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului aliniat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Avand in vedere situatia descrisa de dvs. in opinia noastra scutirea nu se aplica intrucat dividendele au fost platite inainte de data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

15. Intrebare: Unitatile protejate definite conform art. 81 din Legea nr.448/2006 beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, conform art. 82 din acelasi act normativ, incepand cu 01.01.2007, avand in vedere faptul ca in Legea 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 38 alin.(6) scutirea la plata impozitului pe profit pentru acest tip de unitati se aplica pana l adata de 31.12.2006?

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 448/2006, Republicata,

privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap unitatile protejate autorizate beneficiaza de scutire de plata a impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin 75% din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru restructurarea sau pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si/sau amenajarea locurilor de muncaprotejate, in conditiile prevazute de Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

In conformitate cu prevederile art. 38 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin O.U.G. nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificarile si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare, sunt scutite de plata impozitului pe profit daca minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006.

In materie fiscala, dispozitiile Codului fiscal prevaleaza asupra oricaror preveder din alte acte normative, in caz de conflic intre acestea aplicandu-se dispozitiile Codului fiscal (conform art. 1 alin. (3) din Codul fiscal).

16. Intrebare: Intr-o asociere in participatiune fara personalitate juridica in declaratia anuala se declara cifra de afaceri proprie, respectiv veniturile proprii corespunzatoare cotei sale de participare in asociere, venituri contabilizate in contul 706 din balanta, sau va include si veniturile totale ale asocierii colectate, in cont 458 si repartizate fiecarui asociat lunar conform participarii, acestea fiind inregistrate in contabilitatile proprii ale asociatilor si implicit incluse in cifra de afaceri a fiecarui asociat?

Raspuns: Potrivit reglementarilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 contabilitatea asocierilor in participatie se organizeaza si se conduce distinct de catre unul dintre coparticipanti conform intelegerilor contractuale dintre parti, cu respectarea prevederilor pct. 13 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene.

Elementele de natura veniturilor si cheltuielilor determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre asociatul desemnat prin contractul de asociere, iar la sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi, se transmit fiecarui asociat, pe baza de decont, in functie de cota de participare prevazuta in

contractul de asociere, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie, in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Avand in vedere cele mai sus prezentate, in opinia noastra, trebuie declarate in declaratia anuala cifra de afaceri proprie aferenta veniturilor proprii corespunzatoare cotei prevazute in contractul de asociere precum si alte venituri, in afara de cele din asociere, obtinute din activitatea proprie.

17. Intrebare: La repartizarea profitului pe pierdere ani precedenti trebuie acoperita mai intai perioada fiscala sau cea nefiscala?

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 26 pierderi fiscale - alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind

Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare in anul inregistrarii acestora.(este vorba de pierdere fiscala).

18. Intrebare: O societate are inregistrata o creanta catre o societate in faliment. Sunt indeplinite cumulativ cele 5 conditii prevazute la art. 22 din Codul fiscal, se poate constitui provizion deductibil in limita de 100% din valoarea creantei?

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007; 2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de

deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie; 3. nu sunt garantate de alta persoana; 4.sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului. Astfel, avand in vedere prevederilor mai sus mentionate, in opinia noastra,

provizioanele constituite pentru creantele detinute asupra unei persoane juridice care se afla in procedura de faliment sunt deductibile la calculul profitului impozabil, doar in situatia in care aceste creante sunt inregistrate dupa data 01.01.2007, si numai in situatia in care sunt indeplinite cumulativ toate conditiile mai sus enumerate.

19. Intrebare: O gradinita, este scutita de la plata impozitului pe profit?

Raspuns: Conform prevederilor art. 15 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal cu modificarile si completarile ulterioare sunt scutite de la plata impozitului pe profit institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare ().

Potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inspectoratele scolare sunt organe descentralizate de specialitate, ce infiinteaza, cu

avizul Ministerului Educatiei si Cercetarii, unitati scolare ale invatamantului de stat: gradinite, scoli primare, gimnazii, scoli de arte si meserii. (art. 142 lit. d).

Totodata art. 105 alin. (1) din acelasi act normativ precizeaza ca invatamantul particular preuniversitar se organizeaza si functioneaza cu aceleasi niveluri si in aceleasi tipuri de unitati de invatamant ca si invatamantul preuniversitar de stat.

Asadar, in opinia noastra consideram ca scutirea se aplica numai institutiilor de invatamant particular acreditate si nu gradinitelor care sunt unitati scolare.

20. Intrebare: Cabinetul individual medical poate deduce cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe?

Raspuns: In conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16) din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol. Din analiza textului de lege mai sus mentionat, in opinia noastra, intrucat legiuitorul a prevazut in mod expres posibilitatea deducerii integrale a acestor cheltuieli la calculul impozitului pe profit (platitor de impozit pe profit fiind doar persoanele juridice) structurile fara personalitate juridica, cum este cazul dvs., consideram ca, pot deduce aceste cheltuieli pe seama amortizarii. (prevederile art. 24 din Codul fiscal fiind aplicabile si persoanelor fizice autorizate).

21. Intrebare: In cazul unui contract de colaborare ca agent de pensii se mai plateste in plus, fata de 10% cat s-a retinut, 6%?

Raspuns: In cazul conventiilor incheiate conform art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, persoana fizica beneficiara a venitului are obligatia sa isi inregistreze conventia civila incheiata potrivit Codului Civil, in termen de 30 de zile de la incheierea acesteia, la organul fiscal in raza caruia isi are domiciliul fiscal.

De asemenea, va depune pana la data de 15 mai a anului urmator celui in care a realizat venitul, formularul 200 Declaratie speciala privind veniturile realizate:, urmand ca in termen de 60 de zile de la primirea deciziei anuale de impunere emise de organul fiscal, sa achite diferentele de impozit datorate (diferentele intre cota de impunere de 16% si cota retinuta la sursa de 10%) potrivit art. 52 alin. (2) lit. a) si alin. (3) din Codul fiscal.

22. Intrebare: Sustragerea (furtul) unei sume din seiful unei societati este cheltuiala deductibila sau nu tinand cond ca autorul faptei nu a fost identificat?

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu

modificarile si completarile ulterioare in categoria cheltuielilor deductibile intra cheltuielile efectuate in scopul realizariide venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare precum si anumite cheltuieli cu deductibilitate limitata prevazute la art. 21 alin. (3) din acelasi act normativ. Avand in vedere cadrul legal mai sus mentionat si speta prezentata de dvs prin intermediul adresei si anume faptul ca din seif-ul firmei fost sustrasa o anumita suma de bani,

in opinia noastra consideram ca respectiva cheltuiala este nedeductibila fiscal intrucat nu se regaseste ca fiind o cheltuiala deductibila sau cu deductibilitate limitata.

23. Intrebare: Care este tratamentul fiscal al rezervelor din reevaluarea unui mijloc fix dupa ce mijlocul fix respectiv se valorifica prin vanzare. Se calculeaza pro rata daca se vinde cladirea respectiva (nu este cladire noua) in regim de scutire de taxa?

Raspuns: In conformitate cu prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal cu modificarile si completarile ulterioare si coroborat cu punctul 571 din H.G. nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal cu modificarile si completarile ulterioare reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei.

Surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementarilor contabile in contul Rezultatul reportat sau in contul Alte rezerve, analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei. Pentru calcului profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.

In ceea ce priveste pro-rata veti avea in vedere prevederile art. 147 alin. (7) din Codul fiscal coroborat cu pct. 47 alin. (2) si (3) din H.G. nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal cu modificarile si completarile ulterioare potrivit carora se exclud din calculul pro-rata urmatoarele: - valoarea oricarei livrari de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabila in activitatea sa economica precum si - valoarea operatiunilor imobiliare, altele decat cele prevazute mai sus, in masura in care acestea sunt accesorii activitatii principale. Operatiunile imobiliare reprezintaoperatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare efectuate in legatura cu bunurile imobile. O operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice privind echipamentele si utilizarea de personale; - operatiunea nu este direct legata de activitatea preincipienta a persoanei impozabile si - suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente operatiuniilor, sunt nesemnificative

24. Intrebare: Care este modalitatea prin care se pot elimina din contabilitate furnizorii si clientii vechi dinainte de aparitia Legii 571/2003. Creantele si debitele au fost preluate din 1998-2004?

Raspuns: Potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si

completarile ulterioare, tratamentul creantelor neincasate este tratat sub doua forme: cheltuieli inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate si cele inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu. Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, potrivit prevederilor art.21 alin.2) lit.n) din Codul fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil numai in urmatoarele situatii:

- procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa in baza unei hotarari judecatoresti; - debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;

- debitorul este dizolvat in cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat fara succesor;

- debitorul inregistreaza dificultati majore care ii afecteaza intregul patrimoniu. Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, dificultati financiare

majore sunt considerate cele ce afecteaza intreg patrimoniul cum ar fi:calamitati naturale, epidemii, epizotii, accidente industriale sau nucleare, incendii etc. ( pct. 32^1 din norme).

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora sunt deductibile doar pentru partea acoperita de provizion.

In ceea ce priveste furnizorii prescrisi, exista implicatii fiscale, insa va rugam sa ne comunicati motivele pentru care acestia nu au fost achitati.

25. Intrebare: Ce contributii datoreaza angajatorii si angajatii pentru tichetele cadou acordate salariatilor cu ocazia Sarbatorilor de Paste?

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 1 si art. 2 din Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor

cadou si a tichetelor de cresa, cu modificari si completari, societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale, institutiile din sectorul bugetar, unitatile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care incadreaza personal pe baza de contract individual de munca pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou si a tichetelor de cresa.

Tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si publicitate, precum si pentru cheltuieli sociale.

Codul fiscal trateaza cheltuielile sociale ca fiind cheltuieli cu deductibilitate limitata, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate angajatelor in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau natura acordate salariatelor, (). (art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare).

In conformitate cu prevederile Normelor metodologice date in aplicarea art. 78 din Codul fiscal, tichetele cadou acordate persoanelor fizice in afara unei relatii generatoare de venituri din salarii reprezinta venituri din alte surse, pentru care impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitori, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut, impozitul fiind impozit final. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) si (2) din O.U.G. nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, cu modificari, ordonatorii de credite ai autoritatilor si institutiilor publice ale administratiei publice centrale, indiferent de modul de finantare, acorda tichete cadou, in baza Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa, cu modificarile ulterioare, in cadrul limitei fondurilor care se aproba prin bugetul propriu.

Ordonatorii de credite ai bugetelor locale si ai institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala pot acorda tichete cadou, potrivit prevederilor Legii nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, din bugetele acestora, in limita veniturilor proprii incasate.

26. Intrebare: Putem sa propunem un tip de alocare a numerelor noilor facturi? De exemplu: Indicativ judet-cod fiscal-xxx? 24.01.2007

Raspuns:

Prin O.M.F.P. nr. 2226/2006 art. 5, alin. 1 persoanele prevzute la art. 1 din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, vor asigura un regim intern de numerotare a facturii n conformitate cu prevederile cuprinse n anexa nr. 4 din ordinul mentionat. Persoanele care rspund de organizarea i conducerea contabilitii vor desemna, prin decizie intern scris, o persoan sau mai multe, dup caz, care s aib atribuii privind alocarea i gestionarea numerelor aferente facturilor emise de societate. Factura va avea un numr de ordine, n baza uneia sau mai multor serii, numr ce trebuie s fie secvenial, stabilit de societate, astfel nct s se asigure necesarul n funcie de numrul de facturi emise. Anual, se stabilete numrul de la care se va emite prima factur. n alocarea numerelor se va ine cont de structura organizatoric, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc. Persoanele prevzute la art. 1 din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, vor emite proceduri proprii de stabilire i/sau alocare de numere prin care se va meniona, pentru fiecare exerciiu financiar, care este numrul de la care se emite prima factur.

27. Intrebare: O societate comerciala, persoana juridica romana, declarata ca si filiala a unei societati mama cu sediul in strainatate poate considera ca exercitiu financiar perioada 1 septembrie 31 august anul urmator? 30.01.2007

Raspuns: Potrivit prevederilor art. II din proiectul de Lege pentru moodificarea si completarea

Legii contabilitatii nr. 82/1991, aceste prevederi urmeaza sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2009.

28. Intrebare: O societate comerciala avand ca activitate de baza turismul si alimentatia publica, a luat in luna mai 1993 in locatie de gestiune un restaurant pentru o perioada de 10 ani. In 1993, activul apartinea SC X SA, iar din luna decembrie 1995 a fost preluat prin protocol de SC Y SA in vederea privatizarii. In luna noiembrie 1995, s-a depus documentatia de privatizare, impreuna cu oferta de cumparare pentru intreaga societate SC Y SA. In urma unui fals comis de directorul SC Y SA, in data de 29.04.1996, societatea noastra a fost evacuata in forta din restaurant, cu distrugerea arhivei societatii. Procesul impotriva acestora a fost castigat, dar executarea nu s-a finalizat, ea fiind suspendata pana la solutionarea cererilor de revizuire. Ulterior, creanta rezultata de 1 milion de euro, s-a cesionat prin contract de cesiune. Este suma de 1 milion de euro impozabila ? 27.02.2007

Raspuns: n conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal cu modificrile i completrile ulterioare, profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile (). Potrivit art. 19 pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, norme aprobate prin H.G. nr. 44/2004 cu modificrile i completrile ulterioare, veniturile i cheltuielile care se iau n calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele nregistrate n contabilitate potrivit reglementrilor contabile date n baza Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare (). Prin urmare, veniturile nregistrate n contabilitate ca urmare a unei cesionri de creane sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.

29. Intrebare: Societatile comerciale au obligatia de a raporta prin declaratia 010 modificarile survenite la vectorul fiscal in termenul stabilit de lege. Tinand cont ca au fost depuse declaratiile 100 la organul fiscal competent, cum pot fi rectificate acestea, deoarece nu se poate intocmi declaratia 010 care ar modifica vectorul fiscal al societatii, aceasta din urma necontinand actualmente obligatia virarii trimestriale a contributiilor salariale?

Raspuns: Potrivit art. 109 alin. 7 lit. a) din Ordonanta nr. 92/2003 privind Codul de procedura

fiscala, republicata, plata si obligatia declararii obligatiilor fiscale se va face trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului, de ctre contribuabilii persoane juridice care au statut de microntreprindere, n condiiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea nfiinrii i dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i de ctre persoanele fizice care desfoar activiti independente. Declaratia 010 Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni se va depune dupa publicarea O.M.F.P. nr. 262/2007, in Monitorul Oficial al Romaniei.

30. Intrebare: Putem utiliza in continuare facturile cu regim special fara a le insoti de o noua factura si daca atributul fiscal R se inlocuieste cu RO? Daca folosirea facturilor cu regim special aflate in stoc mai dau dreptul la deducerea TVA? 15.01.2007 Raspuns:

Prin O.M.F.P. nr. 2226/2006 art. 1 alin. (2) formularele de factura, factura fiscala si aviz de insotire a marfii, pretiparite, inseriate si numerotate sub supravegherea Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. sau editate cu ajutorul tehnicii de calcul, vor putea fi utilizate si dupa data de 1 ianuarie 2007, pana la epuizarea stocului existent. Utilizarea formularelor cu seriile si plajele de numere alocate in cursul anului 2006 se va efectua avand in vedere: a) inlocuirea atributului fiscal R din codul de inregistrare in scopuri de TVA, cu prefixul RO, modificare ce poate fi efectuata fie manual, fie prin aplicarea unei stampile. b) respectarea informatiilor obligatorii ce trebuie cuprinse in factura, prevazute la art.155 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

31. Intrebare: In cazul unei cladiri cu valoarea de achizitie de 50.000 lei, la care s-au facut investitii constand in lucrari de modernizare (refacere instalatii electrice si sanitare, recompartimentare, zugravit, vopsit) in suma de 300.000 lei, dar la care nu s-a executat lucrari de consolidare a structurii de rezistenta. Comisia de receptie a cladirii hotareste ca durata normala de functionare a cladirii este de 15 ani. Cheltuiala cu amortizarea contabila este deductibila integral la calculul impozitului pe profit? 14.01.2007

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 cu modificarile si

completarile ulterioare, cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol.

32. Intrebare: In cazul unei asocieri in participatiune intre doua persoane juridice, una platitoare de impozit pe profit si una platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor, evidenta contabila fiind tinuta de firma platitoare de impozit pe profit, cine si cum calculeaza

si plateste impozitul pe profit, respectiv impozitul pe veniturile microintreprinderii? 14.01.2007

Raspuns: In conformitate cu prevederile art. 251-256 din Codul comercial, asociatiunea in

participatiune are loc atunci cand un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane ori societati o participatiune in beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni, sau chiar asupra intregului comert. De asemenea, potrivit prevederilor art. 221-222 din O.M.F.P. nr 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre unul din asociati, conform prevederilor contractului de asociere, cu respectarea prevederilor pct. 13, conform caruia, in cazul asocierilor in participatie incheiate intre o persoana juridica romana si o persoana juridica straina, contabilitatea se tine de catre persoana juridica romana, care raspunde potrivit legii. La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar. Avand in vedere prevederile art. 28 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in asociere. Orice asociere fara personalitate juridica dintre persoane juridice straine, care isi desfasoara activitatea in Romania, trebuie sa desemneze una din parti care sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnata este responsabila pentru: a) inregistrarea asocierii la autoritatea fiscala competenta, inainte ca aceasta sa inceapa sa desfasoare activitate; b) conducerea evidentelor contabile ale asocierii; c) plata impozitului in numele asociatilor, conform art. 34 alin. (1); d) depunerea unei declaratii fiscale trimestriale la autoritatea fiscala competenta, care sa contina informatii cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care este atribuibila fiecarui asociat, precum si impozitul care a fost platit la buget in numele fiecarui asociat; e) furnizarea de informatii in scris, catre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care ii este atribuibila acestuia, precum si la impozitul care a fost platit la buget in numele acestui asociat. Intr-o asociere fara personalitate juridica intre doua sau mai multe persoane juridice romane, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare din asociere.

33. Intrebare: Care este perioada de pastrare a arhivei contabile? 07.01.2007 Raspuns:

Perioada de arhivare a situatiilor financiar contabile prevazuta in Legea 82/1991, republicata , conform prevederilor art. 25 si art. 34 alin. (3) este:

a) Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare, precum si documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva persoanelor

prevazute la art. 1 timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. b) Statele de salarii si situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 ani. De asemenea, potrivit prevederilor art. 35-39 din O.M.F.P. nr. 1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile, persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, () pastrarea registrelor si a documentelor justificative si contabile se face la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, dupa caz. Registrele si documentele justificative si contabile se pot arhiva, in baza unor contracte de prestari de servicii, cu titlul oneros, de catre alte persoane juridice romane, care dispun de conditii corespunzatoare. Si in acest caz, raspunderea privind arhivarea documentelor financiar-contabile revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii beneficiare. In caz de incetare a activitatii, persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, predau documentele la arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in materie (Legea Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificarile si completarile ulterioare).

34. Intrebare: O persoana juridica elena cu sediul in Grecia, a obtinut prin licitatie executarea Proiect ISPA Conducte de descarcare in mare, ape uzate de la statiile de Epurare X si Y, pentru a carui executare a delegat toate atributiile si obligatiile sale sediului sau permanent din Constanta, Romania. Sucursala societatii straine, fara personalitate juridica, are acceptul din partea Vamii Constanta sa importe in regim temporar utilajele si echipamentele maritime necesare. De asemenea, sucursala din Romania este abilitata sa semneze si sa realizeze platile corespunzatoare tuturor obligatiilor fiscale de pe teritoriul Romaniei, in legatura cu taxele vamale de import temporar de echipamente si materiale care vor fi folosite la lucrari. Cheltuielile de amortizare a acestor utilaje si echipamente care se inregistreaza lunar de catre societatea elena pot fi transferate la sucursala din Constanta? Daca da, atunci ce acte justificative trebuie sa insoteasca decontul? 03.01.2007

Raspuns: Potrivit punctului de vedere al Directiei de reglementari contabile, in conformitate cu

prevederile Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 , aceste reglementari se aplica de persoanele juridice prevazute la art. 1 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata. Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, precum si sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate, au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivit Reglementarilor contabile conform cu directivele europene. Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de gestiune, se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre entitatea care le are in proprietate. Avand in vedere prevederile Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005, pentru persoanele juridice din Romania amortizarea imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate de catre entitatea care are in proprietate bunurile respective. Pentru situatia prezentata, persoana juridica din Grecia care detine in proprietate imobilizarile corporale calculeaza amortizarea pentru aceste imobilizari care temporar sunt utilizate in Romania.

In ceea ce priveste alocarea cheltuielilor de amortizare, aceasta trebuie corelata cu locul in care se inregistreaza venitul. Din punct de vedere fiscal, in conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania au obligatia de a plati impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent. Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite in cap. II al Titlului II, in urmatoarele conditii: a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se include in veniturile impozabile; b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se include in cheltuielile deductibile. De asemenea, potrivit art. 29 alin. (3) din acelasi act normativ, profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea acestuia ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent. Atunci cand sediul sau permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de catre sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor si alocarea rezonabila a acestor costuri catre sediul permanent utilizad regulile preturile de transfer. Prin urmare, in contextul prevederilor legale mentionate mai sus, pentru mijloacele fixe aflate in proprietatea societati din Grecia, dar care sunt utilizate temporar in Romania de catre persoana juridica din Grecia - sucursala Constanta, cheltuielile cu amortizarea acestora pot fi alocate sediului permanent din Romania, in conditiile in care si veniturile din exploatarea acestora reprezinta venituri ale sediului permanent, cu respectarea reglementarilor mai sus precizate.

35. Intrebare: In cazul unei societati cu salariati care au si calitatea de administrator sau asociat, care pleaca in delegatie, sau li se acorda avansuri pentru probleme urgente sau protocol. Avansurile sunt limitate valoric, cumulat pe luna sau an? Avansurile trebuie returnate intr-o perioada de timp? Temeiul legal? 14.12.2006 Raspuns:

In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 543/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, salariatii trimisi in delegare sau detasare au dreptul sa primeasca, in conditiile legii, un avans in numerar, stabilit in raport cu numarul zilelor de deplasare, dar nu mai mult decat totalul cheltuielilor de delegare sau de detasare pentru 30 de zile calendaristice. Acordarea avansului spre decontare si justificarea acestuia se fac in conditiile prevazute de reglementarile legale privind operatiunile de incasari si plati in numerar prin casieria unitatilor. Cheltuielile de delegare se suporta, de regula, de catre unitatea din care face parte salariatul. Salariatii trimisi in delegare sau detasare sunt obligati sa obtina pe ordinul de serviciu, de la unitatea la care se deplaseaza, viza si stampila conducatorului unitatii sau inlocuitorului acestuia, indicand data si ora sosirii si plecarii. Pentru delegarea cu durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore. Totodata, potrivit prevederilor cap. 3 al Decretului nr. 209/1976 pentru aprobarea Regulamentului operatiunilor de casa ale unitatilor socialiste (in vigoare), unitatile pot acorda, prin casierie, avansuri in numerar persoanelor incadrate in unitate, pentru:

a) cheltuieli de aprovizionare cu marfuri de la fondul pietei si pentru alte plati care se fac in localitatea unde unitatea isi are sediul, pana la cuantumul nevoilor pe 3 zile, cu obligatia de a justifica avansul in termen de cel mult 4 zile lucratoare de la primirea lui, exclusiv ziua primirii; b) cheltuieli de aprovizionare cu marfuri de la fondul pietei si pentru alte plati care se fac in afara localitatii sediului unitatii, pana la cuantumul nevoilor pe 10 zile, cu obligatia de a se justifica avansul in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la data aprobata pentru sosirea din deplasare, exclusiv ziua sosirii, sau in termen de 3 zile lucratoare de la sosirea din delegatie, exclusiv ziua sosirii, in cazul in care acesta are loc anterior datei aprobate; c) cheltuieli pentru achizitii de produse si colectari de deseuri, precum si pentru cheltuielile expeditiilor, grupelor de cercetari geologice, in limitele si termenele de justificare a avansului stabilite de comun acord cu bancile sau cu celelalte institutii de credit care elibereaza numerarul; d) cheltuieli de protocol sau pentru organizarea de conferinte, simpozioane si alte asemenea actiuni, in limitele aprobate de conducatorii unitatilor si potrivit baremurilor stabilite de normele in vigoare, cu obligatia de a se justifica avansul in termen de cel mult 4 zile lucratoare de la plecarea delegatiei sau incheierea actiunii, exclusiv ziua plecarii delegatiei sau incheierii actiunii; e) cheltuieli de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, diurnei, indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, cu obligatia de a se justifica avansul in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la sosirea din deplasare, exclusiv ziua sosirii. Avansurile, pot fi acordate cu cel mult 2 zile lucratoare inainte de plecare sau inceperea actiunilor, cu exceptia sumelor solicitate pentru procurarea biletelor de calatorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, care se pot elibera cu cel mult 10 zile inainte de data plecarii. Este interzisa acordarea unui nou avans persoanelor care nu au justificat integral avansul primit anterior, cu urmatoarele exceptii: cand diurna delegatiei prevazute initial a fost prelungita; avansurile au fost acordate pentru cheltuieli prevazute la lit. d), in cazul in care in aceeasi perioada au loc mai multe actiuni; avansurile au fost acordate pentru procurarea biletelor de calatorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, sau a cazurilor prevazute prin normele elaborate de organele centrale competente. De asemenea, sunt interzise transmiterea avansului de la titular la o alta persoana, precum si acordarea de avansuri in contul retributiei, cu exceptia cazurilor aprobate expres prin dispozitii legale. Sumele necheltuite din avansurile acordate se depun la casierie cel mai tarziu in cursul zilei lucratoare inapoierii din delegatie. (). Pentru acordarea avansurilor si justificarea acestora se foloseste formularul "Ordin de deplasare" sau alte documente legale. Evidenta avansurilor acordate si urmarirea justificarii lor la termenele stabilite se efectueaza in cadrul compartimentului financiar-contabil al unitatilor. Titularul de avans este obligat ca, in termenele stabilite pentru justificarea avansului, sa intocmeasca si sa depuna, la compartimentul financiar-contabil al unitatii care i-a acordat avansul, decontul de cheltuieli in care inscrie toate documentele justificative si le anexeaza la acesta. Compartimentul financiar-contabil are obligatia sa mentioneze pe decont data primirii, care se considera data justificarii avansului. La primirea decontului de cheltuieli, compartimentul financiar-contabil verifica legalitatea documentelor justificative anexate la decont, concordanta lor cu natura si destinatia cheltuielilor pentru care s-a acordat avansul si respectarea termenului de justificare.

In cazul in care titularii de avansuri intocmesc si prezinta deconturi incomplete sau anexeaza la acestea documente nevalabile, avansurile se considera justificate numai cu valoarea documentelor valabile. In cazul in care valoarea documentului de cheltuieli depaseste avansul primit, decontul verificat de compartimentul financiar-contabil se preda la casierie pentru a efectua plata diferentei, dupa care titularul de avans semneaza de primirea sumei. Titularii de avans care nu depun in termen decontarile pentru justificarea avansurilor, impreuna cu documentele justificative, sau nu restituie in termen sumele ramase necheltuite, vor plati penalizari asupra avansului primit sau asupra sumelor nerestituite in termen, dupa caz, pentru fiecare zi de intarziere. In cazul in care decontarea cu intarziere a avansului se datoreaza unor cauze cum sunt: suspendarea circulatiei mijlocului de transport, imbolnavirea titularului de avans sau alte asemenea cazuri, conducatorul unitatii, pe baza propunerii facute de conducatorul compartimentului cu atributii financiar-contabile, va stabili ca nu este cazul sa se aplice penalizari de intarziere.(). Suma perceputa ca penalizare de intarziere nu va putea depasi debitul datorat. Daca titularul de avans nu a justificat avansul primit sau nu a depus sumele ramase necheltuite la termenele stabilite ori pana la data intocmirii statului de retributii, acestea, inclusiv penalizarea aferenta, se retin din retributia titularului de avans, in conditiile stabilite de lege, pe baza dispozitiei conducatorului compartimentului cu atributii financiar-contabile. Personalul din compartimentul financiar-contabil care nu aplica masurile prevazute de prezentul regulament privitor la justificarea avansurilor si restituirea sumelor necheltuite in termenele stabilite si nu verifica deconturile de cheltuieli ale titularilor de avans in termen de cel mult 7 zile de la primirea lor, raspunde disciplinar, administrativ sau penal, dupa caz, si material sau civil cand s-au produs pagube.

36. Intrebare: O societate cu specific agricol care beneficiaza anual de subventii de la stat (SAPARD) pentru utilaje, poate inregistra in contabilitate subventiile ca venituri impozabile? 30.11.2006

Raspuns: 1. In conformitate cu prevederile pct. 195, 196, 197 si 198 alin. (2) din capitolul 7.8

SUBVENTII ale O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru active. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze. Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve. Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoare justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat.Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor,[]. Restituirea unei subventii aferente veniturilor se efectueaza fie prin reducerea veniturilor amanate daca exista, fie, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor. 2. In conformitate cu prevederile pct. 194 alin. (1) si pct. 198 alin.(1) si (3) din actul normativ susmentionat, subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora principala conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau sa achizitioneze active imobilizate. Subventiile guvernamentale pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, trebuie prezentate in bilant, fie ca venit amanat, fie prin deducerea subventiei pentru obtinerea valorii contabile a activului.

Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila. In masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o cheltuiala. 3. Referitor la ultima intrebare si anume daca aceste venituri se impoziteaza, va comunicam urmatoarele: Conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, sprijinul direct al statului acordat producatorilor agricoli din sectorul vegetal sub forma bonurilor valorice nu este considerat un venit neimpozabil. Referitor la subventiile pentru active, in situatia in care societatea dvs. este microintreprindere, sunt aplicabile prevederile art. 108 lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora baza de impozitare a veniturilor microintreprinderilor o constituie venit din orice sursa din care se scad veniturile din exploatare reprezentand cota/parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor. In situatia in care societatea dvs. este platitoare de impozit pe profit, sunt aplicabile prevederile Titlului II Impozit pe profit din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Totodata, mentionam ca, potrivit prevederilor art. 20 lit. e) din Codul fiscal, sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prevazute in mod expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

37. Intrebare: O societate comerciala infiintata in baza Legii nr. 31/1990, in acelasi timp fiind unitate de invatamant liceal autorizata in baza Legii invatamantului nr. 84/1995, beneficiaza de scutire de impozit pe profit? 24.11.2006

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 15 alin.(1) lit. g), din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit, numai institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, [].

38. Intrebare: Subventiile primite (prin bonuri valorice sau pentru combustibil) pentru achizitionarea de seminte sau alte produse care intra in procesul de productie in curs (urmand ca productia sa se finalizeze in exercitiul financiar viitor) trebuie inregistrate in contul de venituri din subventii 7412 la data primirii? Acestea devin automat venituri impozabile? Trebuie sa se plateasca impozit pe profit pentru veniturile din subventii? 22.11.2006

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 34 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu

modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul []. In conformitate cu prevederile pct. 195, 196 si 197 din capitolul 7.8 SUBVENTII ale O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru active. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze.

Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve. Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoare justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat.Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor []. Potrivit pct. 198 alin. (2) al aceluiasi act normativ, restituirea unei subventii aferente veniturilor se efectueaza fie prin reducerea veniturilor amanate daca exista, fie, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.

39. Intrebare: Pentru diferentele rezultate din corectarea declaratiilor in cazul in care aceste sume sunt nule in raport cu sumele stabilite initial, se datoreaza dobanzi si penalitati (majorari) de intarziere? De asemenea, se percep dobanzi si penalitati de intarziere pe perioada cuprinsa intre momentul scadentei sumei de plata declarata eronat si momentul depunerii declaratiei rectificative? 10.11.2006

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 116 alin.1^1 din O.G. nr.92/2003, privind Codul de procedura

fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru diferentele suplimentare de creante fiscale rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere, majorarile de intarziere se datoreaza incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei creantei fiscale pentru care s-a stabilit diferenta si pana la data stingerii acesteia inclusiv. In situatia in care, conform art. 116 alin.1^2 din acelasi act normativ, diferentele rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative in raport cu sumele stabilite initial, se datoreaza majorari de intarziere pentru suma datorata dupa corectare ori modificare, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei si pana la data stingerii acesteia inclusiv. Din cadrul legislativ prezentat si avand in vedere situatia prezentata de dvs., pentru perioada cuprinsa intre momentul scadentei sumei declarata eronat si momentul depunerii declaratiei rectificative nu se percep majorari de intarziere.

40. Intrebare: O societate are ca activitate productia de barci, pentru care achizitioneaza matrite cu valori de achizitie intre 2400 Ron si 7500 Ron. Sunt considerate mijloace fixe? 10.11.2006

Raspuns: Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, se considera mijloc fix obiectul

singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) are valoare mai mare decat limita stabilita de lege; b) are o durata normala de utilizare mai mare de un an. In conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 1553/2003 privind reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, incepand cu data de 1 ianuarie 2004 valoarea de intrare a mijloacelor fixe, stabilita in conditiile art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 15.000.000 lei. In vederea stabilirii amortizarii lunare a mijloacelor fixe, se are in vedere Hotararea Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

Din situatia prezentata de dvs., reiese ca matritele achizitionate au valoare mai mare de 1500 RON. Totodata mentionam ca, potrivit prevederilor art. 6 lit. b) din Legea nr. 15/1994 actualizata, sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse in serie, fie la executarea unor anumite comenzi, indiferent de valoarea si de durata lor de functionare normala, nu sunt considerate mijloace fixe. Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, contabilitatea volorilor materiale se tine pe gestiuni, iar in cadrul acestora pe feluri de materiale, scule, dispozitive, verificatoare, etc.

41. Intrebare: Conform O.M.F.P. nr. 1752/2005 ce fel de situatii financiare anuale intocmeste o societate pe actiuni si daca conform Legii nr. 31/1990 trebuie sa-si mentina comisia de cenzori? 27.10.2006

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) dib Cap. II, Sectiunea I ale O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatorele trei criterii de marime: total active 3.560.000 euro, cifra de afaceri neta 7.300.000 euro din nr. mediu de salariati in cursul exercitiului financiar de 50, intocmesc situatii financiare anuale care cuprind: Bilant, Cont de profit si pierdere, Situatia modificarilor capitalului propriu, Situatia fluxului de trezorerie, Notele explicative la sotuatiile financiare anuale. In conformitate cu precederile art. 5 din capitolul susmentionat, ale O.M.F.P. nr. 1752/2005, situatiile financiare anuale intocmite de persoanele juridice prevazute la art. 3 alin. (1) ale aceluiasi act normativ, sunt auditate potrivit legii. Potrivit arevederilor art. 159 alin. 910 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atatia supleanti. De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 160 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, situatiile financiare ale societatilor comerciale, care intra sub incidenta reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene si standardele internationale de contabilitate, vor fi audiate de catre auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice, in conditiile prevazute de lege. Societatile comerciale, ale caror situatii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania in acest scop. Avand in vedere cele prezentate de dvs. pentru anul fiscal 2006, deoarece nu indepliniti conditiile prevazute de O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (intrucat trebuiesc indeplinite conditiile doi ani consecutivi), veti depune situatii financiare anuale simplificate, iar la finele anului 2007, veti analiza criteriile de marime aferente anilor 2005-2006.

42. Intrebare: Care este procedura de scoatere din evidenta a unui client incert (din martie 2001) sau temeiul legal? 14.10.2006

Raspuns:

Potrivit prevederilor pct. 7.4. TERTI alin. 154 si 175 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate, astfel: 411.8 = 411 Clienti incerti sau in litigiu Clienti Deprecierea creantelor din conturile de clienti, decontari in cadrul grupului si debitori, cu ocazia inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta in ajustari pentru depreciere (provizioane): 681.4 = 491 Cheltuieieli de exploatare privind Ajustari pentru deprecierea ajustarile ptr, deprecierea activelor creantelor-clienti circulante In conformitate cu pct. 7.7. PROVIZIOANE art. 183 si 186 din actul normativ sus mentionat, provizioanele nu pot depasi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligatiei curente la data bilantului si se constituie pentru elemente cum sunt: litigii, amenzi si penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte .().

Inregistrarea scaderii din evidenta a sumei ce nu poate fi incasata, conform unei hotarari judecatoresti, se face in modul urmator: 654 = 411.8 Pierderi din creante si debitori Clienti incerti sau in litigiu Diversi 491 = 781.4 Ajustari pentru deprecierea Venituri din ajustari pentru creantelor clienti deprecierea activelor circulante In ceea ce priveste procedura de scoatere din evidenta a clientilor incerti, veti avea in vedere prevederile Legii nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 359 din 21 aprilie 2006.

43. Intrebare: O societate va efectua un import de containere amenajate (tip birou, hol, grup sanitar etc), care pot fi utilizate independent unele de altele si pentru care s-a incheiat un contract de inchiriere cu o alta societate, care va realiza o constructie modulara. Care este incadrarea contabila a acestor active fixe? 12.10.2006

Raspuns: Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, se considera mijloc fix obiectul

singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) are valoare mai mare decat limita stabilita de lege; b) are o durata normala de utilizare mai mare de un an. In situatia in care, aceste containere pe care le achizitionati au o valoare mai mare de 15 mil lei (H.G. nr. 1553/2003), potrivit Hotararii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, se incadreaza la codul de clasificare 1.5.12 constructii usoare pentru afaceri, comert, depozitare. Conform prevederilor cap. III Alte precizari pct. 3 alin. 2 si a pct. 4 din actul normativ mai sus mentionat, pentru mijloacele fixe achizitionate cu durata normala de functionare expirata sau pentru care nu se cunosc datele de identificare, stabilirea corecta a codului de clasificare si a duratei normale de functionare, se va putea face numai pe baza unui raport tehnic intocmit

de organisme de certificare sau organisme de inspectie tehnica abilitate in domeniul de activitate al mijlocului fix.

44. Intrebare : O societate comerciala care are credit bancar, cu un grad de indatorare mai mare decat trei, beneficiaza de deductibilitatea cheltuielilor cu dobanda bancara aferenta acestui credit? 12.10.2006

Raspuns : In interpretarea prevederilor actului normativ la care se face referire in adresa, atat creditul cat si imprumutul, reprezinta o relatie baneasca ce se stabileste intre o persoana fizica sau juridica (creditor) si o alta persoana fizica sau juridica (debitor), ambii termeni intrand in categoria capitalului imprumutat. Dobanzile aferente creditelor obtinute de la societatile bancare romane, intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin.(1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare. In situatia in care dvs. ati stabilit corect gradul de indatorare a capitalului, respectand prevederile pct. 59-68 din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit prevederilor pct. 69 din Normele metodologice, in cazul in care gradul de indatorare al societatii dvs este mai mare decat trei, suma cheltuelilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin.(1) din Codul fiscal, pentru perioada in care se reporteaza.

45. Intrebare : Intre o societate X si o societate Y s-a incheiat un contract de parteniariat (asociere in participatiune), conform caruia derularea operatiunilor se realizeaza pe baza de decont de venituri si cheltuieli, iar contabilitatea asocierii trebuie intocmita de catre asociatul Y. Impartirea rezultatelor asocierii se realizeaza astfel: 30% societatea X si 70% societatea Y, iar in cazul nerealizarii planului de afaceri, societatea Y achita societatii X o cota minima a asocierii. Cota minima a asocierii se factureaza de catre societatea X? Daca partea cuvenita asociatului X este sub nivelul cotei minime, cum se reflecta in decontul de venituri si cheltuieli? 22.09.2006

Raspuns : In conformitate cu Anexa nr. 2 din Ordinul ministrului finantelor publice nr.

1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile, in toate domeniile de activitate in care se efectueaza operatiuni in participatiune se foloseste documentul Decont pentru operatiuni in participatie. Pe baza acestui document se deconteaza cheltuielile si veniturile realizate din operatiuni in participatie, precum si sumele virate intre coparticipanti. Documentul se intocmeste de unitatea care tine contabilitatea asocierilor in participatie, lunar, in doua exemplare, pe fiecare coparticipant, cu veniturile si cheltuielile ce revin acestuia, pentru inregistrarea in contabilitatea proprie, potrivit cotelor prevazute in contractele de asociere incheiate. In decont se inscriu si alte transferuri, reprezentand valoarea mijloacelor banesti, a profitului realizat, amortizarea mijloacelor fixe si alte sume rezultate din operatiunile in participatiune. Potrivit prevederilor pct. 221 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/17.11.2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de

catre unul din asociati, conform prevederilor contractului de asociere, cu respectarea prevederilor pct. 13. La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. Nota. Pct. 13 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, prevede: In cazul asocierilor in participatie incheiate intre o persoana juridica romana si o persoana juridica straina, contabilitatea se tine de catre persoana juridica romana, care raspunde potrivit legii. In conformitate cu art. 28 alin (1) si art. 156 alin (1) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in asociere. Persoanele impozabile, inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, au urmatoarele obligatii din punct de vedere al evidentei operatiunilor impozabile (), sa contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile rezultate din operatiunile asocierilor in participatiune. Drepturile si obligatiile legale privind taxa pe valoarea adaugata revin asociatului care contabilizeaza veniturile si cheltuielile, potrivit contractului incheiat intre parti. La sfarsitul perioadei de raportare, veniturile si cheltuielile, inregistrate pe naturi, se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. Sumele decontate intre parti fara respectarea acestor prevederi se supun taxei pe valoarea adaugata, in cotele prevazute de lege. Urmare cadrului legal mai sus mentionat, se desprind urmatoarele aspecte: Evidentierea veniturilor si cheltuielilor rezultate din operatiunile asocierii in participatiune, se face pe baza de decont pentru operatiuni in participatie. Daca cota minima a asocierii cuvenita societatii X, este mai mare decat suma rezultata din decontul de venituri si cheltuieli, atunci diferenta se factureaza de societatea X. Diferenta in plus platita societatii X de catre Y, reprezinta o cheltuiala nedeductibila, iar pentru societatea X (cea care incaseaza banii) reprezinta un venit.

46. Intrebare : Societatile comerciale pot limita decontul la biletele de odihna si tratament: pentru cazare la nivel de 2 stele, pentru transport CFR la nivel de cls. II si pentru transport auto sau avion un singur bilet CFR cls. II? Care este temeiul legal? In cazul deplasarii cu masina personala, care sunt documentele justificative care trebuie depuse de salariat la angajator in vederea decontarii transportului? 05.09.2006

Raspuns : In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 543/1995 republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare, privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, ANEXA 1 cap. IV, cheltuielile de cazare care pot fi decontate, in baza documentelor justificative, in situatia in care salariatii sunt trimisi in delegare in localitati situate la distante mai mari de 5 km de localitatea in care isi au locul de munca, sunt cele care se incadreaza in limita tarifelor practicate de structurile de cazare de doua stele. Mentionam ca in situatii deosebite rezultate din declaratii pe propria raspundere din care sa rezulte imposibilitatea cazarii in structuri de doua stele se poate deconta contravaloarea cazarii tarifelor practicate in hotelurile de 3 stele, conform prevederilor ANEXEI 1, cap. 4 , pct. 25 lit. b), din H.G.543/2005, republicata. De asemenea, in conformitate cu pct. 16 din Anexa I , cap 3 Cheltuieli de transport a Hotararii Guvernului nr. 543 din 24 iulie 1995 *** Republicata, publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei nr. 220 din 13 septembrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, deplasarea salariatilor cu autoturismul proprietate personala se poate face numai cu aprobarea prealabila a conducatorului unitatii, atat pentru posesorul autoturismului, cat si pentru alti salariati din cadrul aceleiasi unitati care se deplaseaza impreuna cu aceasta. In acest caz, posesorul autoturismului va primi contravaloarea a 7,5 litri benzina Premium la 100 km parcursi. Pentru aceasta, posesorul autoturismului, va depune la angajator in vederea decontarii, documentele justificative (ordin de deplasare, foaia de parcurs, bonurile de benzina, etc.). Potrivit aceluiasi act normativ, pentru salariatii din cadrul societatilor comerciale si regiilor autonome la care drepturile salariale se acorda prin negociere, drepturile banesti pe perioada delegarii, detasarii sau deplasarii se stabilesc in conditiile prevazute in contractele colective de munca, insa la determinarea profitului impozabil acestea sunt deductibile numai in limitele prevederilor mai sus mentionate. Avand in vedere cadrul legal sus mentionat, actul normativ prin care sunt limitate cheltuielile in cazul delegarii si detasarii ale salariatilor din institutiile publice si regiile autonome cu specific deosebit este H.G. 543/24.07.1995 republicata cu modificarile si completarile ulterioare.