an iii memoriu

8/3/2019 An III Memoriu

http://slidepdf.com/reader/full/an-iii-memoriu 1/9

MEMORIU EXPLICATIV

INSTALAŢII PENTRU CORECTAREA CALITĂŢII APEI

Apa este unul din elementele care condiţionează desfăşurarea vieţii oamenilor şiintervine ca un factor determinant în aproape toate procesele tehnologice.

Sursele de apă din natură trebuie să asigure alimentarea cu apă din punct devedere cantitativ şi calitativ, a consumatorilor din centrele populate, industriale şiagrozootehnice.

Apa necesară alimentării instalaţiilor din clădiri trebuie să aibă o anumităcalitate, exprimată prin ansamblul proprietăţilor sale fizice, chimice, bacteriologice,organoleptice. Calitatea apei este diferită în funcţie de scopul în care este utilizată.Astfel, pentru consumul menajer, pentru prepararea produselor alimentare, pentruadăparea animalelor, apa trebuie să îndeplinească condiţii de potabilitate, pe când apanecesară pentru răcirea agregatelor, pentru spălarea materialelor, poate fi nepotabilă,dar trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate cerute de tehnologia de fabricaţie.

Principalele surse de alimentare cu apă sunt:- de suprafaţă: râuri, fluvii, lacuri, mări şi oceane;- subterane: straturi acvifere şi izvoare; apele subterane provin din infiltraţia

directă a prcipitaţiilor atmosferice, din infiltraţia apelor de suprafaţă prinmalurile permeabile ale râurilor şi lacurilor şi prin condensarea vaporilor deapă di porii rocilor subterane. Apele subterane pot circula fie prin poriinisipurilor şi pietrişurilor formând straturi acvifere continue, fie prin fisurilerocilor calcaroase formând straturi acvifere discontinue.

Apele provenite din aceste două surse se deosebesc atât din punct de vedere

calitativ cât şi cantitativ. Astfel, calitatea apelor subterane permite, adesea, utilizarealor directă ca ape potabile sau industriale, pe când apele de suprafaţă necesită o tratare

prealabilă datorită unui anumit grad de impurificare. Totodată insă, numărul surselor subterane este cu mult mai mic decât al celor de suprafaţă, de aceea, primele suntutilizate, în principal, pentru alimentarea cu apă potabilă, iar ultimele atât pentrualimentarea cu apă potabilă, cât mai ales pentru alimentarea cu apă industrială.

Apele din sursele de suprafaţă şi uneori cele subterane nu au calităţicorespunzătoare pentru utilizare ca apă potabilă sau industrială, de aceea trebuie să fiecorectate în instalaţii de tratare sau îmbunătăţire a calităţii.

Protecţia calităţii apei, pe întreg itinerarul, de la captare la utilizatori, contribuiedirect la satisfacerea cerinţei de calitate privind igiena, sănătatea oamenilor, refacereaşi protecţia mediului.



MEMORIU EXPLICATIV

REŢELE EXTERIOARE PENTRU DISTRIBUŢIA APEI

Apa este unul din elementele care condiţionează desfăşurarea vieţii oamenilor şiintervine ca un factor determinant în aproape toate procesele tehnologice.

Sursele de apă din natură trebuie să asigure alimentarea cu apă din punct devedere cantitativ şi calitativ, a consumatorilor din centrele populate, industriale şiagrozootehnice.

Apele din sursele de suprafaţă şi uneori cele subterane nu au calităţicorespunzătoare pentru utilizare ca apă potabilă sau industrială, de aceea trebuie să fiecorectate în instalaţii de tratare sau îmbunătăţire a calităţii.

Protecţia calităţii apei, pe întreg itinerarul, de la captare la utilizatori, contribuiedirect la satisfacerea cerinţei de calitate privind igiena, sănătatea oamenilor, refacereaşi protecţia mediului.

Reţeaua exterioară de alimentare cu apă cuprinde totalitatea conductelor,armăturilor, aparatelor de măsură, siguranţă şi control, construcţiilor şi instalaţiilor,accesoriilor care asigură transportul apei de la rezervoarele de acumulare(înmagazinare) sau de la instalaţiile de ridicare a presiunii apei, până la conductele deracord ale consumatorilor şi constituie o parte componentă a sistemului de alimentarecu apă a localităţii sau industriei. Reţeaua exterioară de alimentare cu apă trebuie săasigure debitul maxim orar, la presiunea de serviciu necesară. Presiunea de serviciueste presiunea minimă necesară care trebuie asigurată, în orice punct de branşament alinstalaţiei interioare la reţeaua exterioară, pentru a putea fi furnizat debitul necesar deapă pentru consum menajer, industrial sau pentru combaterea incendiilor. Presiunea

maximă admisă în reţelele exterioare de alimentare cu apă este de 6 bar stabilită dincondiţia de rezistenţă a instalaţiilor interiore din clădiri.

La proiectarea reţelelor exterioare se ţine seama de o serie de factori şi anume:sistematizarea localităţilor care urmează a fi alimentate cu apă, amplasareaconsumatorilor, relieful terenului, configuraţia străzilor, căile de acces public şi poziţiaunor obstacole naturale sau artificiale reţele amplasate în zonă, căi de comunicaţii .Alegerea judicioasă a alcătuirii reţelei este rezultatul analizei factorilor de mai sus şi aunor calcule de eficienţă economică.

Reţelele de alimentare cu apă pot fi :

- ramificate prin care apa circulă într-o singură direcţie;- inelare cu puncte de ramificaţie numite noduri, alcătuite din buclesau ochiuriînchise, la care apa poate ajunge în orice punct cel puţin din două direcţii;

- mixte, cu porţiuni ramificate şi porţiuni inelare.



MEMORIU EXPLICATIV

OBIECTE SANITARE (LAVOARUL)

Pentru utilizarea apei în condiţii practice şi igienice se folosesc obiecte sanitareca: lavoare, căzi de baie, duşuri, closete, pisoare, bideuri, spălătoare pentru vase,chiuvete.

Obiectele sanitare trebuie să:- aibă forma şi mărimea necesară unei utilizări normale şi cât mai comode;- reziste la variaţia de temperatură impusă în procesul funcţional;- reziste la acţiunile mecanice şi chimice legate de exploatarea şi întreţinerea

lor;- aibă un aspect plăcut şi să permită curăţirea uşoară şi completă a obiectului;- prezinte siguranţă în utilizarea lor (să nu se spargă, să nu prezinte pericol de

tăiere sau rănire în folosinţă);Obiectele sanitare se execută, în general, din porţelan sanitar, fontă emailată,

materiale plastice, poliester armat, polimetacrilat, tablă din oţel inoxidabil. Atât înţară, cât şi în străinătate, se produc obiecte sanitare într-o gamă variată de forme şidimensiuni.

După destinaţia lor, obiectele sanitare pot fi de construcţie:- obişnuită (cu dimensiuni standardizate) pentru echiparea clădirilor de locuit

şi a grupurilor sanitare din unele clădiri social – culturale şi anexele socialeale unităţilor industriale;

- specială, pentru echiparea sălilor de operaţii din spitale, a creşelor,grădiniţelor sau pentru folosirea lor de către persoane cu handicap fizic.

Lavoarele produse in tara se execută, în general, din porţelan sanitar,

fontă emailată, cu spătar sau fără spătar. Lavoarele sunt prevăzute cu un orificiu de preaplin care comunică printr-un canal printr-un orificiu de scurgere, la care semontează un ventil cu dop şi sifonul cu gardă hidraulică. Lavoarele pot fi echipate cuunul sau două robinete ori cu baterii amestecătoare de apă rece cu apă caldă, montate pelavoar (stative ) sau de perete

Lavoarele produse de numeroase firme din străinătate , satisfac cele maiexigente cerinţe estetice (forme, dimensiuni culori) şi de confort igienico-sanitar şi potfi montate pe console, structuri metalice (sistem GEBERIT) integrate în mobilier, cumascarea legăturilor şi a sifonului de scurgere folosind sifon sau piedestal.

Se execută şi lavoare duble cu piedestale duble sau cu mobilier demascare , conceput să permită utilizarea spaţiului de sub lavoar. Pentru hoteluri şi chiar pentru locuinţele cu confort ridicat, lavoarele sunt montate pe piese de mobilier complete care au atât rolul de mascare a sifonului şi a robinetelor de închidere , cât şirolul de a cuprinde oglinda, dulapuri laterale pentru obiecte de toaletă şi medicamente,

precum şi elemente de fixare şi mascare a corpurilor de iluminat.



MEMORIU EXPLICATIV

OBIECTE SANITARE (CĂZI DE BAIE)

Pentru utilizarea apei în condiţii practice şi igienice se folosesc obiecte sanitareca: lavoare, căzi de baie, duşuri, closete, pisoare, bideuri, spălătoare pentru vase,chiuvete.

Obiectele sanitare trebuie să:- aibă forma şi mărimea necesară unei utilizări normale şi cât mai comode;- reziste la variaţia de temperatură impusă în procesul funcţional;- reziste la acţiunile mecanice şi chimice legate de exploatarea şi întreţinerea

lor;- aibă un aspect plăcut şi să permită curăţirea uşoară şi completă a obiectului;- prezinte siguranţă în utilizarea lor (să nu se spargă, să nu prezinte pericol de

tăiere sau rănire în folosinţă);Obiectele sanitare se execută, în general, din porţelan sanitar, fontă emailată,

materiale plastice, poliester armat, polimetacrilat, tablă din oţel inoxidabil. Atât înţară, cât şi în străinătate, se produc obiecte sanitare într-o gamă variată de forme şidimensiuni.

După destinaţia lor, obiectele sanitare pot fi de construcţie:- obişnuită (cu dimensiuni standardizate) pentru echiparea clădirilor de locuit

şi a grupurilor sanitare din unele clădiri social – culturale şi anexele socialeale unităţilor industriale;

- specială, pentru echiparea sălilor de operaţii din spitale, a creşelor,grădiniţelor sau pentru folosirea lor de către persoane cu handicap fizic.

Căzile de baie produse în ţară se execută din fontă şi tablă emailată şi din mase

plastice şi au dimensiunile adaptate pentru uzul persoanelor adulte sau al copiilor.Căzile de baie pentru adulţi sunt prevăzute cu un orificiu pentru golire şi un orificiu

pentru preaplin, iar cele pentru copii, numai cu orificiu pentru golire. Racordarea lainstalaţiile de canalizare se realizează prin intermediul unui sifon tip U sau al



MEMORIU EXPLICATIV

SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ

Instalaţiile pentru prepararea apei calde de consum sunt constituite dinansamblul de aparate, conducte, armături şi accesorii destinate să asigure încălzireaapei necesare pentru consum menajer în clădirile de locuit, social – culturale şiindustriale.

Schimbătoarele de căldură sunt aparate termice în care are loc ridicareatemperaturii apei din circuitul unei instalaţii prin transmisia căldurii de la un agenttermic primar, considerat sursa de căldură. Ele pot fi schimbătoare de căldură încontracurent, boilere, cazane şi aparate locale.

În instalaţiile de încălzire şi preparare a apei calde de consum, se utilizează îngeneral schimbătoare de căldură cu schimb prin suprafaţă, care după tipul constructiv

pot fi tubulare sau cu plăci.Schimbătoarele de căldură multitubulare constituie tipurile tradiţionale în

instalaţiile aferente construcţiilor din România.Schimbătoarele de căldură cu plăci, sunt compuse, în principal dintr-un pachet

de plăci ondulate din oţel inox. Fluidele de lucru circulă prin canalele create între plăci.

Boilerele sunt schimbătoare de căldură metalice, cilindrice, orizontale sauverticale, având în interior o serpentină prin care circulă agentul primar iar în

exteriorul acesteia apa caldă de consum.Aparatele pentru prepararea locală a apei calde sunt, de obicei, cu încălzire

directă, utilizând pentru aceasta energia termică rezultată din arderea combustibililor în focar, energia electrică , energie solară. Ele pot fi cazane de baie, cazane de

presiune, aparate pentru încălzirea apei de consum funcţionând cu gaze naturale şiîncălzitoare electrice pentru apă de consum.



MEMORIU EXPLICATIV

MATERIALE PLASTICE FOLOSITE ÎN INSTALAŢII

O vechime de 1800 de ani au conductele de plumb pentru alimentarea cu apă dela termele lui Caracalla din Roma, 300 de ani cele din fontă din care este construităreţeaua de alimentare cu apă a palatului şi grădinilor de la Versailles ( de lângă Paris ),dar numai 70 de ani ne despart de primele instalaţii la care s-au întrebuinţat mase

plastice. Aceste date arată cât de mult au evoluat cunoştinţele şi posibilităţile tehniceîn scopul găsirii materialelor celor mai corespunzătoare, din punct de vedere tehnic şieconomic, pentru elementele care formează structura lucrărilor de instalaţii.

Poate nicăieri lupta între vechi şi nou nu este mai expresivă sau nu este maiaproape de realitate ca în chimia macromoleculelor; între materialele clasice şi celenoi, unde, acestea din urmă, din ce în ce mai eficace, vin să le concureze pe primele.

Apariţia materialelor plastice este rezultatul unor reacţii chimice în lanţ, de peurma cărora tehnica se îmbogăţeşte zilnic cu sortimente tot mai variate, deseori cucaracteristici superioare celor cunoscute.

Policlorura de vinil, polietilena şi polipropilena, materialele plastice cu cea maimare răspândire atât în instalaţii cât şi în construcţii îşi dispută permanent întâietatea

pe plan mondial.

Luând în consideraţie aspectele tehnico-economice ale utilizării materialelor plastice în instalaţii, cele mai importante dintre aceste aspecte sunt următoarele:

- înlociuesc materialele feroase şi neferoase, dintre care unele deficitare,datorită volumului mare de investiţii;

- îmbunătăţesc indicii de utilizare a instalaţiilor tehnologice existente încondiţii de medii agresive faţă de materialele clasuice;

- fac posibilă obţinerea unor soluţii în proiectare şi execuţie, cu elementesuperioare de estetică şi confort, la nivelul cerinţelor tehnice şi arhitecturale moderne,atât la construcţiile civile cât şi la cele industriale.



MEMORIU EXPLICATIV

INSTALAŢII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE PENTRUCONSUM MENAJER

Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece pentru consum menajer ( băut,gătit, spălat ) au rolul de a asigura alimentarea cu debitul şi presiunea de utilizare, atuturor punctelor de consum al apei ( robinete sau baterii amestecătoare de apă rece şiapă caldă de consum, montate la obiectele sanitare ) din clădirile de locuit, social-culturale sau din grupurile sanitare ale clădirilor industriale.

Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece pentru consum menajer, cuprind:- reţele de conducte;- fitinguri;- armături montate pe reţele de conducte;- obiecte sanitare şi accesoriile acestora;- armăturile obiectelor sanitare.

În clădirile de locuit colective ( blocuri de locuinţe ) reţelele de conducte pot ficu contorizare:

- individuală ( de apartament );- colectivă ( în sistem pauşal ).

De regulă, pentru clădirile de locuit se adoptă reţele cu distribuţie inferioră, cuconductele amplasate în subsoluri sau în canale tehnice circulabile.

Alimentarea cu apă rece , de consum, a apartamentelor fiecărui nivel care suntsuprapuse pe aceeaşi verticală, se face prin coloane principale amplasate în zona casei

scării. La fiecare nivel, se prevăd nişe special amenajate sau casete prefabricate, încare se amplasează contoarele de apă rece de consum. Contoarele se montează peracordurile de alimentare cu apă receale fiecărui apartament.

Armăturile obiectelor sanitare ( robinete, baterii amestecătoare ) se pot racordadirect sau prin intermediul unor distribuitoare de apă rece, cu robinete principale deînchidere şi cu racorduri flexibile care permit alimentarea fiecărui obiect sanitar în

parte. Pe fiecare racord se montează robinete de închidere, uşor manevrabile.În cazul clădirilor de locuit existente, prevăzute iniţial, cu contorizare colectivă,

se poate trece la contorizarea individuală, montând contoare de apă rece pe conductele

de legătură de la coloane la armăturile obiectelor sanitare din camera de baie şi din bucătărie. Această soluţie necesită un cost mai mare de investiţie ( fiind necesare patrucontoare ) şi se poate aplica dacă există condiţii tehnice de montare a acestor contoare.



MEMORIU EXPLICATIV

INSTALAŢII INTERIOARE DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE

Gazele naturale combustibile se captează din zăcăminte subterane cu ajutorulsondelor şi sunt constituite din amestecuri de hidrocarburi saturate: metan, etan, butan,

propan având în diverse proporţii şi unele impurităţi ca hidrogen sulfurat, bioxid decarbon, azot, praf.

Gazele naturale combustibile sunt folosite în instalaţiile de ardere din clădirilede locuit, social-culturale, industriale, şi agrozootehnice în scopul obţinerii energieitermice, necesare pentru încălzire, nevoi menajere ( maşini de gătit, încălzirea apei deconsum ) sau în diferite procese tehnologice.

Procesul de ardere este o oxidare intensă a substanţelor combustibile, însoţită dedegajare de căldură şi emisie de lumină. Elementele care participă la procesul arderiise numesc reactanţi, iar cei care rezultă sunt produşii arderii în care constituenţii

principali sunt gazele de ardere. Elementele chimice care prin ardere dezvoltă căldurăşi emit lumină sunt carbonul, hidrogenul şi sulful. Emisia de lumină într-un proces deardere se realizează frecvent prin flacără.

Arderea gazelor combustibile se produce în două stadii: aprinderea şi arderea propriu-zisă.

Procesul de aprindere se caracterizează printr-o perioadă iniţială, când prinreacţia de oxidare lentă se acumulează energie termică însoţită de ridicarea

temperaturii. Arderea se produce atunci când temperatura va atinge un anumit punct,numit punct de aprindere, când amestecul de gaz – combustibil – oxigen va fi întreanumite limite, iar viteza de ardere va avea o anumită valoare.

După destinaţia şi mărimea consumatorilor de gaze naturale combustibile sedisting:

- instalaţii interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile, carealimentează cu gaze arzătoare şi aparate de utilizare din clădiri de locuit şisocial-culturale;

- instalaţii interioare de utilizare industrială a gazelor naturale

combustibile.Instalaţiile interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile din clădirile delocuit şi social-culturale sunt alimentate cu gaze la presiune joasă, din postul dereducere şi reglare a presiunii.



MEMORIU EXPLICATIV

INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA ŞI REGLAREA PRESIUNII GAZELOR NATURALE COMBUSTIBILE

Gazele naturale combustibile se captează din zăcăminte subterane cu ajutorulsondelor şi sunt constituite din amestecuri de hidrocarburi saturate: metan, etan, butan, propan având în diverse proporţii şi unele impurităţi ca hidrogen sulfurat, bioxid decarbon, azot, praf.

Gazele naturale combustibile sunt folosite în instalaţiile de ardere din clădirilede locuit, social-culturale, industriale, şi agrozootehnice în scopul obţinerii energieitermice, necesare pentru încălzire, nevoi menajere ( maşini de gătit, încălzirea apei deconsum ) sau în diferite procese tehnologice.

Procesul de ardere este o oxidare intensă a substanţelor combustibile, însoţită dedegajare de căldură şi emisie de lumină. Elementele care participă la procesul arderiise numesc reactanţi, iar cei care rezultă sunt produşii arderii în care constituenţii

principali sunt gazele de ardere. Elementele chimice care prin ardere dezvoltă căldurăşi emit lumină sunt carbonul, hidrogenul şi sulful. Emisia de lumină într-un proces deardere se realizează frecvent prin flacără.

Arderea gazelor combustibile se produce în două stadii: aprinderea şi arderea propriu-zisă.

Procesul de aprindere se caracterizează printr-o perioadă iniţială, când prinreacţia de oxidare lentă se acumulează energie termică însoţită de ridicareatemperaturii. Arderea se produce atunci când temperatura va atinge un anumit punct,

numit punct de aprindere, când amestecul de gaz – combustibil – oxigen va fi întreanumite limite, iar viteza de ardere va avea o anumită valoare.

Ansamblul de aparate, armături şi accesorii, amplasat într-o construcţieseparată, prin care se face reducerea şi reglarea presiunii şi eventual măsurareadebitelor de gaze naturale combustibile, se numeşte staţie de reglare-măsurare.

Staţiile de reglare pot fi alcătuite pentru a funcţiona fie cu o singură treaptă dereglare a presiune, fie cu 2 sau mai multe trepte de reglare a presiunii şi măsurare adebitului de gaze.

Trecerea gazelor naturale combustibile de la o treaptă de presiune superioară la

o treaptă inferioară se realizează prin intermediul reductoarelor de presiune numite şiregulatoare de presiune deoarece presiunea gazelor la ieşirea din aparat este redusă şireglată.

Staţiile de reducere-reglare a presiunii şi măsurare a debitului pot fi:- de sector, în care gazele trec din reţeaua de repartiţie în reţeaua de

distribuţie;- la consumator, în care gazele trec din sistemul de distribuţie în

instalaţiile de utilizare a consumatorilor.

an iii memoriu

Documents