Stephenie Meyer

AIUURGPRIMUL VOLUM DIN SERIA

AMURG

Partea I

r.

tfreditura rao

CUPRIN6

Prefap. .......13l. Primavedere .......15

3.Fenomenul ........554.Invitafii .....675. Grupadesinge. .........816. Povegtiinfricogdtoare .....101T.Coqmarul ........1168.PortAngeles.... ........134g.Teoria .....15610. Interogafii..... ........170ll. Complicafii..... .......188l2.Pemuchie..... ........203

PREF.AT.A

Nu m-am gindit niciodatii la cum voi muri - degi aq fi avutdcstule motive in ultimele cdteva luni - dar chiar dac[ ag fiflcut-o, nu mi-ag fi inchipuit c[ va fi aga.

fin6ndu-mi rdsuflare4 imi pironisem privirea in celElaltcap6t al inclperii spalioase, in ochii intuneca{i ai v6nitorului,iar el se uita la mine cu pllcere.

Avea s[ fie o moarte bun6, cu siguranf5, in locul altcuiva,al cuiva pe caxe il iubeam. O moarte nobill chiar. Ar trebui s[conteze gi asta la ceva.

$tiam c6 dacS nu m-a; fi dus niciodati la Forks, nu arfl tcUuit s[ infrunt moartea acum. insA, oricdt ag fi fost de

lngrozitl, tot nu regretam hotlr6rea luat?l. Dacd via{a i}i oferlun vis care-1i deptrgegte complet agteptirile, nu trebuie sd-fipsrl rlu c6nd se sfrrgeqte.

V&r[toml zimbi prietenos, ntrpustindu-se asupra mea ca

lI m[ omoare

1. PRW.AVEDERE

Mama m-a condus la aeroport cu geamurile de la maginieohtrrdte. Erau 24 de grade in Phoenix, iar cerul era de unulbastru perfect, frr[ nicio urmtr de nori. MI imbrf,casem cuclfunaga mea preferatl - o c[mag5 de dantel5 cu ochiuri gi ftrIm0ncci; o luasem in semn de rdmas-bun. Pe deasupra purtamltn hanorac.

in Peninsula Olympic din nord-vestul statului Washingtonsc atl[ un or5;el pe nume Forks, sub un cer acoperit aproapeirrtotdeauna de nori. in acest loc neimportant ploul mai multdcc6t in oricare altl parte a Statelor Unite ale Americii. Dinunrbra intrmecat.ii gi omniprezentl a acestui orag a evadat mamarnca pe c6nd eu aveam doar cdteva luni. in acest ora$ am fostsilitI s[ imi petrec o lun6 in fiecare varl pdnl la virsta de 14

runi. Acela a fost anul in care am pus piciorul in prag; de treivcri incoace, tatdl meu, Charlie, venea cu mine in Californiapcntru dou[ s[ptdm6ni de vacanfi.

in Forks mI autoexilam acum - un act pe care ilirrtrcprindeam cu groaz6. Detestam Forks.

imi plicea in Phoenix. imi plf,ceau soarele 9i ar9i1a

dogoritoare. imi pllcea marele orag, viguros gi intins.- Bella, imi zise mama pentru a mia oar5, inainte s[ urc in

lvion. Nu te oblig[ nimeni si faci asta.

Mama aratd ca mine, doar cd are p6rul scurt gi riduri de larris pe fa{5. Am simlit un jrurghi de panic5, vdzdndu-i ochii larg

16 ETEPHENIEMETER

deschigi, de copil. Cum puteam s-o las pe draga mea mam5,dezordonati qi necugetati, s5-qi poarte singurd de grij6? Sigur,acum il avea pe Phil, aga cI facturile vor fi plStite, va aveamdncare in frigider, benzind in rezervor gi pe cineva pe care

s6l sune cdnd se vardtdci. $i totugi...

- Vreau sI merg, am minfit eu.

Nu am qtiut niciodatl cum s[ mint, dar am repetat aceastii

minciund at6t de des in ultima vreme incdt acum sund aproapeconvingltoare.

- SalutIJ pe Charlie din partea mea.

- O si-l salut.

- O s[ ne vedem in cur6nd, insistl ea. Po]i veni acasd c6ndvrei tu, md voi intoarce indati ce vei avea nevoie de mine.

insl ii puteam citi in ochi sacrificiul din spatele aceleipromisiuni.

Nu-[i rnai lacc griji in privinta mea, am indemnat-o eu.( ) stl lic totul binc.'Ic iubcsc, mamtr.

lur rrril str0rrsc in bra(c o vreme, apoi m-am urcat in avion

;ii cu a plccat.Iistc un zbor de patru ore de la Phoenix la Seattle, incd

o or[ cu un avion mic p6nd la Port Angeles, gi apoi o ord cumaqina pdnl la Forks. Zborul in sine nu md neliniqtea; inschimb, ora pe care aveam s-o petrec in maqind cu Charlie miingrijora pulin.

Charlie se pudase destul de rezonabil, datd fiind situafia.Pirea chiar mullumit c[ veneam sE stau cu el pe termen mailung, pentru prima oari. Mi inscrisese deja la liceu gi urma slmd ajute si-mi iau o maqind.

Dar era clar cd lucrurile aveau sA fie ciudate cu Chadie.Nici eu, nici el nu eram genul vorb6ref, qi oricum nu gtiamce-ar fi fost de spus. $tiam cI era chiar nedumerit de deciziamea - a;a cum ficuse gi mama inainte -, nu incercasemniciodatd sI ascund c5 nu-mi place Forks.

Ploua cdnd am ateizat in Port Angeles. Nu am luat astaca pe un semn, ci doar ca pe ceva inevitabil. Deja imi luasemadio de la soare.

"AMURG 17

('harlie md aqtepta in maqina sa de polilie. $i la asta mIirftcptam. Charlie este $eriful Swan pentru locuitorii dinliorks. Motivul principal care m-a determinat s6-mi doresc o

nrl;in[, in ciuda pulinilor bani de care dispuneam, a fost c[rclirzam sd fiu plimbatl prin oraq intr-un automobil cu luminiro;iii Ei albastre pe capoti. Nimic nu incetinegte traficul mairrrrrlt decdt un polilist.

Charlie mI imbraliql st6ngaci, cu un brat, c6nd coboram

rlin avion.

- Mi bucur sb te vdd, Bells, rosti el, zdmbind cet putea

rle automat gi sprijinindu-m5. Nu te-ai schimbat prea mult. Ce

rrrai face Ren6e?

- Mama e bine. $i eu m[ bucur sd te v[d, tatd. Nu aveam

voie sf,-i spun Charlie in fa!5.

Aveam doar c6teva bagaje. Majoritatea hainelor mele dinArizona erau prea permeabile pentru Washington.

Mama qi cu mine ne pusesem to{i banii la grimad6 ca s[-misuplimentez garderoba de iam6, dar aceasta incl era destul de

slrdcdcioasd. incdpu toatd in portbagajul maqinii de polilie.

- Am glsit o magini bunl pentru tine, anunl5 el dup[ ce

nc-am pus centurile.

- Ce fel de maginS? Felul in care spusese ,,o magind bunipcntru tine" in loc de ,,o magin6 bun5" imi trezise suspiciuni.

- Pdi e o camionetd de fapt, un Chelrolet.

- Unde ai gisit-o?

- Ji-l mai amintegti pe Billy Black din La Push? La Push

eramicarezervalie de indieni de pe coast[.

-Nu.- Mergea cu noi la pescuit vara, insistd Charlie.Aga se explica de ce nu-mi aminteam de el. in general

reu$esc de mimme sI blochez lucrurile dureroase gi nefolosi-

toare din memorie.

-Acum este intr-un scaun cu rotile, continui Charlie cdnd

v[zu c5 nu r6spund, aga cE nu mai poate conduce gi s-a oferits[-mi vdndl ieftin camioneta lui.

18 ETEPHENIEMETER

- Din ce an este? Mi-am dat seama din felul in care i se

schimbd expresia de pe chip cI sperase sd nu-l intreb asta.

- Pdi, Billy a frcut multe imbundtdliila motor - are doarcSfiva ani vechime, de fapt.

Speram cI nu are o plrere atdt de proastd despre mine ca sd

cread6 c[ md voi da b6tut aqa repede.

- ga"d a cumpErat-o?

- In 1984, mi se pare.

- Era noui c6nd a luat-o?

- Nu chiar. Cred cd a fost nou6 undeva pe la inceputulanilor '60 - sau pe la sfirgitul anilor '50, in cel mai fru caz,recunoscu el sp56it.

- Ch... tatd, eu nu gtiu nimic despre magini. Nu ag fi in staresi o repar dacl se stricl ceva, nici nu mi-ag putea permite unmecanic...

- Bella, serios, chestia aia merge strund. Acum nu mai srmtconstruite ca pe vremuri.

Chestia, imi hecu prin minte... avea potenfial - mlcar caporecl[.

- Cdt de ieftin inseamni ieftin? La urma urmei, in privinfaasta chiar nu puteam face compromisuri.

* PIi, scumpo, eu !i-am cam cump[rat-o deja. Pe post decadou de bunvenit. Charlie trase cu coada ochiului la mine, cuo expresie plind de speranl5 pe chip.

Uau!Gratis.

- Nu trebuia sE faci asta, tatii. Aveam de gdnd s5-mi cumpdrsingur[ magina.

- Nu-i nicio problemi. Vreau si fii fericiti aici.Se uita la drum cdnd a zis asta. Charlie nu se sim{ea in

largul lui cdnd trebuia s6-gi exprime emo{iile cu voce tare. Ammogtenit asta de la el. Aga cA m-am uitat gi eu inainte cdndi-am rdspuns.

- E frumos din partea ta, tatd. Mulfumesc. Chiar ili srurtrecunoscitoare.

Nu mai trebuie sE repet cI fericirea mea in Forks este unlucru imposibil. Nu trebuie si mai sufere qi el pe l6ngd mine.

"AMURG 19

lur eu n-am clutat niciodatl o camionetl de dar la din{i - sau

lu motor.

- Mda cu pldcere, bdigui el, stAnjenit de mulEumirile mele.

Am mai schimbat cdteva vorbe despre lreme, care era

pkrioas[, qi cam in asta a constat toatl conversa]ia. Ne-am uitat

l)c gerun, in tlcere.Era frumos, binein{eles; nu puteam nega. Totul era verde:

cupacii, trunchiurile lor acoperite cu muqchi, crengile inc[rcatecu lrurze, p[mdntul acoperit de ferigi. PAnd qi aerul cdp[ta o

nuan!6 verzuie cdnd trecea prin frunze.

Era totul verde - o alti planet[.in cele din urmi am ajuns acasl la Charlie. Locuia tot

in casa micu{5, cu douE dormitoare, pe care o cump[rase lainceputul c6sltoriei cu mama. Doar inceputul mai rlmdsese

tlin acea clsitorie. Acolo, parcatb pe strada din fala casei, se

alla noua mea camioneti (mI rog, noul pentru mine). Eradc un roqu spf,ldcit, cu aripile mari gi rotunjite qi cu o cabinibutuctrnoas6. Spre marea mea surprindere, chiar imi pl5cea.

Nu gtiam dacd o sd meargS, dar m5 puteam vedea conducdnd-o.

in plus, era una dintre maqinile alea din fier masiv care nusc strici niciodatd - a$a cum mai vezi la locul unui accident,

cu vopseaua nescorojiti mdcar, l6ngd magina strdinl pe ciue

krcmai a frcut-o buc6fi.

- Uau, tat[, imi place la nebunie! Mulfumesc!Acum ziua groaznicd de mAine se anunla ceva mai pu{in

cumplitS. M5car nu va trebui sI aleg intre a merge pdni la

iicoal[ pe jos, trei kilometri prin ploaie, sau a accepta sd ajungacolo cu magina gerifului.

- MI bucur cd-{i place, rosti Charlie, din nou stdnjenit.

Mi-am dus toate lucrurile la etaj intr-un singur drum. Urmasi stau in dormitorul de vest, cu vedere spre curtea din fa![.(lamera imi era familiari; fusese camera mea inc[ de cdnd md

ndscusem. Podeaua de lemn, perelii de un albastru-deschis,perdelele de mltase ingSlbenite - toate frceau parte dincopilEria mea. Singurele schimblri pe care le fbcuse Charlievreodatl fuseserl sd inlocuiascl leaginul cu un pat gi sd

20 ETEPHENIEMETER

adauge un birou dupd ce-am mai crescut. Pe birou era acum rmcalculator la m6na a doua, cu cablul telefonic pentru modemprins pe podea pdn6 la cea mai apropiatd mufl de telefon.Asta fusese dorin{a mamei, pentru a putea plstra leg[tura cuuqurin{5. Balansoarul din copil5ria mea era incd intr-un colf.

Nu era decdt o singurl toalet6 in capitul scdrilor gi trebuias-o impart cu Charlie. incercam sd nu m[ g6ndesc prea multla asta.

Una dintre chestiile care-mi plac cel mai mult la Charlieeste cd nu mi se bagl in suflet. M-a l5sat s[ despachetez singurdgi sI mI instalez, ceva ce i-ar fi fost cu totul imposibil mameimele. Era pl5cut sd fiu singurd, sI nu fiu nevoit6 sd z6mbescqi s5 par mulfumitE; o ugurare sI mi pot uita pe fereastrd laperdeaua de ploaie qi si las s6-mi scape cdteva lacrimi. Nuaveam starea necesar[ penku a pldnge in hohote. Voiam sIlac asta la culcare, c6nd urma sI m6 gdndesc la a doua zitlirninca{[.

l,iccul l;orks avca un total insp[imdntitor de357 -acumlslt tlc e lcvi; la lirstul meu liceu erau peste 700 de persoanenunrai intr-un an. Tofi pu$tii de aici crescuserd impreun[ -piirril qii hunicii lor copil5riserS impreun6.

Aveam sd fiu fata cea nou6 de la oraq, o ciudllenie.Poate daci ag fi arltat cum ar trebui s[ arate o fati din

Phoenix, ag fi putut sd intorc asta in avantajul meu. insd eu num-am acomodat niclieri, din punct de vedere fizic. Ar fi trebuitsi fi u bronzatd, atleticd, blond5 - o voleibalistd sau o maj oret5 -toate lucrurile la care se agteaptd cineva atunci cdnd creqti invalea soarelui.

Eu, in schimb, aveam pielea sidefie, fbr6 sI am mdcar ochiialbaqtri sau pIrul ro$cat, qi asta in ciuda soarelui care dogoreain permanen!5. Fusesem dintotdeauna zteltd, insf, destul demoale, in niciun caz atleticd; nu aveam coordonarea motorienecesard pentru a practica weun sport ftrI s[ mI fac de rds -sau fhrd s[ mI rinesc qi sd-i rlnesc Ai pe cei din preajml.

Dupd ce am terminat de pus hainele in dulapul vechi depin, mi-am luat trusa de baie gi m-am dus in baie sf, m6 spdl

"AMURG 2I

rlrrpil ziua petrecut[ pe drum. Mi-am privit fa{a in oglindl inruup ce imi pieptdnam pdrul incdlcit gi ud. Poate cd era dine iruza luminii, dar aveam o paloare nesSndtoasd pe chip. Tenul

rrreu poate fi dr[gu! - este str6lucitor, aproape translucid - dar

totul depinde de culoare. Aici nu aveam deloc culoare.

Privindu-mi refleclia palid6 din oglind6, am fost silita sir e cunosc cd mi minleam singur6. Nu doar din punct de vedere

lizic nu mI acomodasem vreodatd. $i dacd nu-mi glsisem

krcul potrivit intr-o qcoald de trei mii de oameni, ce $anse

irvcam aici?Nu mI inlelegeam bine cu cei de v6rsta mea. Poate cI

rulcvf,rul era cd nu md inlelegeam bine cu nimeni, de fapt. Nicirnllcar mama mea, care imi era cea mai apropiatl fiin(5 de pe

plunct6, nu era niciodatl in ton cu mine. CAteodatii md intrebamrllc,il vedeam lucrurile la fel precum ceilalli oameni. Poate cd

eril ccva in neregul5 cu creierul meu. Insd cauza nu conta. Tot

cc conta era efectul. $i mdine avea sE fie doar inceputul.Nu am dormit bine in acea noapte, chiar gi dupl ce m-am

oprit din pl6ns. Rdpditul constant al ploii gi quieratul v6ntuluipc tcoperig se auzeau in permanen![ pe fundal. Am tras

pllpuma veche peste cap qi dupi aceea am pus deasupra qi

pcrna. insl nu am putut adormi pAnI dupd miezul nop{ii, c6nd

pkrnia s-a mai domolit.A doua zi dimineafl nu puteam vedea nimic altceva pe

ll'rcastr[ in afard de ceala groasd gi am alut o senzalie de

e lrrtrstrofobie. Aici nu se vedea niciodatd cerul; era ca o cuqc6.

Micul dejrm cu Charlie se desfrpurd in tdcere. imi urd

srreor:s la qcoalil Eu i-am mulfumit, gtiind c5 urarea lui nu avea

srrrli de izbdnd6. Norocul tindea si mi evite. Charlie plec[prinrul, ducdndu-se la stalia de polilie care-i era sofie qi familie.

I )upi ce plecd, am rdmas la masa p6tratd qi veche din stejar, pe

runul dintre cele trei scaune de trei feluri qi iam examinat mica

btrctrtdrie, cuperelii intuneca{i, dulapurile galbene gi linoleumul

rlc pe podea. Nimic nu se schimbase. Mama vopsise dulapurile

cu optsprezece ani in urml intr-o incercare de a aduce un pictlc lumini in casa noastr6. Deasupra micului qemineu din

22 STEPHEMEMETER

livingul inghesuit de allturi se afla un gir de fotografii. Unade la cdsltoria lui Charlie cu mama, finut[ in Las Vegas, apoiuna cu noi trei la spital, dup[ ce m-arn nescut eu, fbcutii de oasistentil slritoare, urmatd de o suitd de fotografii cu mine, lagcoald, pdnl la anul trecut. Mi-era jend sI mE uit la acestea -trebuia s[ v[d cum l-a6 fi putut convinge pe Charlie sI le deajos, mdcar cdt stiteam qi eu aici.

C6nd ajungeai in casa asta, era imposibil sI nu-,ti dai seamaci Charlie nu o uitase niciodatd pe mama. Mi frcea si mi simtstinghe16.

Nu voiam sI ajung prea devreme la gcoalE, dar nu maiputeam rimdne in cas5. Mi-am pus jacheta - care aducea unpic a costum de protec{ie - $i am iegit in ploaie.

lnci mai bumila, nu destul cdt sI mE ude leoarcl in timpce m-am intins dup[ cheia de la cas5, ascunsi mereu substreaqina de la intrare, gi am incuiat. M[ deranja pleoscbitulnoilor mei bocanci impermeabili. tmi era dor de scrdqnetulnormal al pietrigului sub tilpi. Nu md puteam opri si imi admircamioneta pe indelete; trebuia si m5 grlbesc ca sI scap defuioarele de ceafi jilavi ce mi se v[lStuceau pe la cap qi mi se

incdlceau in pIr.in camionetd era pl[cut gi uscat. Era clar cd Billy sau Charlie

frcuseri curat induntru, insi scaunele argdsite gi capitonateinci plstrau un miros vag de tuhm, benzind gi ment[. Spreu$urarea mea, motorul porni repede, insl zgomotos, prinz6ndviafi gi apoi duduind la maximum. Eh, o maqini atdt de vechen-avea cum sf, nu aibl qi defecte. Radioul strdvechi inclfi.mcfiona, un lucru la care nu md agteptasem.

Nu mi-a fost greu s[ glsesc gcoala, deqi nu mai fusesemniciodatd acolo. Ca majoritatea celorlalte clldiri, se aflaun pic dincolo de drumul nalional. Nu arlta neapdrat ca ogcoal[; numai semnul pe care scria,,Liceul Forks" m-a frcutsI m[ opresc. Ardta ca o serie de case asortate, construite dincfulrnizi maronii. Locul era atdt de ascuns de copaci gi tufiquriincdt nici nu i-am vdzut adevdrata mdrime la inceput. Unde-i

d.MURG 29

.ranzalia datd de institulie? m-am intrebat cunostalgie. Unde

sunt gardurile din sdrmd Si detectoarele de metal?

Am parcat in fa[a primei cl6diri, care avea un mic semn

deasupra uqii -,Jeceplie". Nu mai parcase nimeni aici qi eram

sigurl cI era interzis, dar am hotdrdt c6-i mai bine si primesc

instrucliuni inluntru dec6t si m[ invdrt in cerc prin ploaie ca

proasta. Am iegit fErd tragere de inim[ din cabina inctrlzitd a

camionetei gi am pomit pe o c5rSruie de piatr[ m5rginitl de

un gard viu intunecat. Am tras ad6nc aer in piept inqinte sItleschid uga.

in6untru era o lumin6 puternicl gi mai cald decdt sperasem.

Iliroul era mic; o zon[ ingustii de a.gteptare cu scaune pliante

capitonate, un covor comercial cu pete portocalii, anunfuri

qi premii agdlate pe pere{i, un ceas mare ce bltea zgomotos.

Peste tot erau plante, in ghivece mari de plastic, de parcl nu ar

li fost destuld verdeali afar6. lnctrperea era imp5rfiti in dou6

de o tejghea lung[, ticsit[ cu coquri pline cu hdrtii li fluturagi

colorali strident. in spatele tejghelei era trei birouri, iar la unul

dintre acestea se afla o femeie vdnjoas6, cu pdrul rogcat 9i cu

ochelari. hrrta un tricou mov, ceea ce md f6cu sd mI simt

deodat[ imbrlcatii excesiv.

Femeia roqcatl iqi ridictr privirea.

- Cu ce vd pot ajuta?

- M5 numesc Isabella Swan, am zis eu, observdnd imediat

o sctrplrare in ochii ei.

Eram aqteptatS, un subiect de b6rf5" fhri indoialS. Fiicalbstei sofii fluqturatice a gerifului, intoarsl in sfirgit acas6.

- Desigur, replic[ ea. Cduti printr-un waf de documente

care de-abia stiitea in echilibru pAnI g[si h6rtiile pe care le

cf,uta. Am aici orarul t6u gi o harti a gcolii. Scoase c6teva foipe tejghea ca s6-mi arate.

Trecu prin orar pentru mine, indichndu-mi pe hart6 cea mai

bunl rutii cltre fiecare curs, gi imi dldu o hdrtie pe care sE

mi-o semneze toli profesorii gi pe care trebuia sE o aduc la

sfhrqihrl zilei. imi zdmbi qi, la fel ca Charlie, imi zise cI sperl