toate țările, la «o 1 ntgj 1
Post on 21-Oct-2021
2 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Proletari din toate țările, uniti-vă!ANUL XXXV,
SERIA II,
Nr. 9 338
4 PAGINI
30 BANI
SÎMBĂTÂ
2 IUNIE1979
«O 1 nTGJ 1 <EI W tineretului
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
PRIMIRI LA TOVARĂȘULNICOLAE CEAUȘESCU
Trimisul special al președintelui Republicii Cipru
Mobilizare exemplară, acțiune fermă pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de secretarul general al partidului
UTILIZAREA LA ÎNTREAGA CAPACITATEA MAȘINILOR - UNELTE
1
o problemă ce nu poate fi rezolvată prin „reorganizări44 de circumstanță
Cu un indice de utilizare a mașinilor unelte de 75.9 la sută — întreprinderea ..Electrocontact" Botoșani se înscrie in media ^realizată la nivelul județului, banalizată mai îndeaproape, cifra, (mai ales cind se raportează la scara unui județ) devine. evident. îngrijorătoare, falșele motivații de felul „județ fără tradiție industrială44 fiind total anacronice — în perspectiva celor 10 miliarde lei producție ce trebuie realizată și aici pinâ la sfîrșitul cincinalului, nu numai pe seama investițiilor ci și pe seama folosirii intensive a capacităților existente.
Iată de ce ne-am deplasat zilele trecute la Botoșani urmărind. la sediul întreprinderii a- mintite, să elucidăm cauzele care au generat această stare de lucruri și, în același timp, să evidențiem modalitățile concrete de înlăturare a lor.
O ÎNTREBAREȘl MAI MULTE RĂSPUNSURI...
DELOC CONVINGĂTOARE
— Așadar tovarășe* director Mihai Alexa, întreprinderea pe care o conduceți realizează un indice de utilizare a mașinilor unelte cu mult sub nivelul pla
nificat. Care sînt cauzele acestui fenomen ?
— La o asemenea întrebare se poate răspunde in foarte multe feluri... Am să încerc și o să-1 alegeți pe cel care vă convine...
— Nu cer să-mi convină, ci care să convingă.
— Pe scurt este vorba de faptul că modul in care am raportat pînă acum acest indice de
du-mă la strunguri, freze, ferăs- traie mecanice etc., toate utilaje care executau diferite repere ale unui ansamblu. Din păcate insă mașina care urma să’ execute majoritatea lucrărilor necesare acestui ansamblu nu realiza indicele de utilizare dorit. Acest fapt atrăgea după sine scăderea indicelui de utilizare pe întreaga întreprindere.
— Prin urmare v-ați concen-
LA ÎNTREPRINDEREA „[LEOMCONTACT" botoșani
utilizare nu corespundea realității din întreprindere. Altfel spus noi raportăm acest indice de utilizare la fiecare utilaj in parte. Fapt neconcludent pentru felul in care se desfășoară activitatea la noi. De curind insă am trecut la o nouă organizare care ne va permite o sintetizare a cifrelor, mult mai realistă.
— Iertați-mă. dar nu înțeleg ! Indicele de utilizare nu se calculează la fiecare mașină in parte ?
— Și da și nu ! Am să fiu mai explicit : pe trimestrul I, de pildă, noi realizam un indice de utilizare la foarte multe mașini de peste 86 la sută. Spun la foarte multe mașini, gindin-
trat atenția asupra acestei mașini...
— Bineînțeles. Așa am ajuns la ideea ...utilajului conducător4-. Altfel spus, am realizat tehnilo- gii in flux prin cape diferitele repere executate la așa-numi- tele „utilaje auxiliare14 (mașinile de care aminteam) ajung în final la „utilajul conducător44, indicele de utilizare calculîndu- se după realizarea sa la acesta din urmă.
—în ultimă instanță deci problema se reduce tot la realizarea indicelui de utilizare optim la mașina cu pondere mai mare, în fabricația unui produs, fie că acesta se numește sau nu „uti
laj conducător44 ! Cum ați reușit acest lucru ?
—în primul rind prin introducerea in întreprindere a unor asemenea mașini cu performanțe tehnice superioare.
— Ne puteți oferi un exemplu ?
— Desigur. De pildă mașina multiax de prelucrare simultană a mai multor găuri. Acesta este „utilajul conducător4- in procesul de fabricație al limita- toarelor de cursă pentru poduri rulante și macarale. După prelucrarea pe strunguri, pe mașinile de frezat, pe ferăstraie etc., piesele ajung la acest utilaj care realizează o ultimă operație. Pînă acum dădeam găurile cu bormașina. Este limpede a- vantajul acestui utilaj care execută mai multe operații.
Este limpeclfe firește avantajul unei mașini perfecționate. Mai puțin limpede rămine însă explicația faptului că. perfecționate sau nu, mașinile din dotarea întreprinderii ,,Electrocontact44 produc cu mult sub întregul lor potențial. Cum discuția cu directorul Mihai Alexa risca să se prelungească, fără a
GABRIEL NASTASE
(Continuare in pag. a II-a)
I
Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit vineri pe ambasadorul George Pelaghias. director general in Ministerul Afacerilor Externe, trimis special al președintelui Republicii Cipru, Spyros Ky- prianou.
La primire a luat parte tovarășul Ștefan Andrei, ministrul afacerilor externe.
Oaspetele a inmînat tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Republicii Cipru, Spyros Ky- prianou. in care sint adresate președintelui României un salut prietenesc, cele mai calde urări de progres și prosperitate poporului român.
Mulțumind pentru mesaj, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat să se transmită președintelui Republicii Cipru salutul său cordial și cele mai bune urări de succes, iar poporului prieten cipriot, urări de pace și prosperitate.
în timpul întrevederii au fost evocate bunele raporturi româno-cipriote pe plan politic, economic, tehnico-științific, cultural. exprimîndu-se dorința de a dezvolta in continuare relațiile de prietenie, colaborare și cooperare in producție dintre România și Cipru, in interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării în Balcani, in Europa și în întreaga lume. în acest cadru s-a subliniat că apropiata vizită a președintelui Spyros Kyprianou in România va constitui un moment important în dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări și popoare.
A’ avut loc. de asemenea, un schimb de vederi în probleme internaționale și îndeosebi cu privire la situația din Cipru. Oaspetele a informat din partea președintelui Spyros Kyprianou despre acordul la care s-a ajuns recent la Nicosia cu liderul ci- prioților turci. Rauf Denktaș,
Directorul editurii „Nagel“Președintele Republicii So
cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vineri. pe cunoscutul publicist și editor Louis Nagel, directorul editurii ,,Nagel44 din Paris, a- flat in țara noastră cu prilejul deschiderii la București a unei expoziții de cărți publicate de această editură.
La primire au luat parte tovarășul Dumitru Popescu, membra al Comitetului Politic Executiv. secretar al C.C. al P.C.R.
Oaspetele a adresat călduroase mulțumiri tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru onoarea de a
fi primit. relevînd, totodată, înalta stimă și considerație pe care le nutrește față de șeful statului român, față de activitatea sa laborioasă consacrată propășirii poporului român, cauzei păcii. înțelegerii și colaborării intre toate națiunile lumii.
Editorul francez a rugat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu să primească, în semn de profund omagiu, exemplare în limbile franceză, engleză, germană și italiană din volumul „Daco- România44, apărut in colecția „Archaeologia Mundi44 a Editurii „Nagel-4. înminind aceste
în prezența secretarului general al O.N.U., Kurt Waldheim, cu privire la reluarea, la 15 iunie, a negocierilor intercomunitare în vederea soluționării problemei cipriote in ansamblul său.
Președintele Nicolae Ceaușescu a salutat înțelegerile convenite la Nicosia exprimîndu-și speranța că pe această bază se va ajunge la soluționarea rapidă a problemei cipriote. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a reafirmat poziția României privind rezolvarea pe cale politică a problemei cipriote care să asigure independența și integritatea Ciprului, retragerea trupelor străine din insulă, întărirea încrederii și conlucrării dintre cele două comunități, ceea ce corespunde intereselor poporului cipriot, cauzei păcii si colaborării în Europa și în întreaga lume.
întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească.
din Parisvolume despre istoria României, el a ținut să sublinieze faptul că apariția noii lucrări ilustrează, ca și cărțile precedente despre România apărute in a- ceeași editură, interesul manifestat in lume față de țara noastră, de trecutul său milenar și marile ei realizări contemporane obținute sub conducerea președintelui Nicolae Ceaușescu.
Tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit călduros publicistului și editorului Louis Nagel.
A avut loc o convorbire ce s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială.
Cronica de întrecereO NOUĂ ÎNTREPRINDERE
IN VALEA JIULUIIn orașul Vulcan a intrat In
funcțiune o întreprindere de confecții, obiectiv care face parte din programul de măsuri elaborat din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, in vederea îmbunătățirii activității economice și sociale în Valea Jiului. In această unitate vor lucra peste 1 000 de feifiei de la Vulcan și dirt, alte localități miniere ale Văii Jiului. >
Cii acest prilej, colectivul noițj întreprinderi din Vulcan a adresat o telegramă C.C. al P.C.Rx- tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, in care se spune : Mulțumindu-vâ din toată inima pentru minunatele condiții de muncă și viață create minerilor, vă asigurăm că, ur- mind pilduitorul dumneavoastră exemplu, pe care îl oferiți întregului popor, noi, comuniștii, toți oamenii muncii din întreprindere vom depune toate eforturile pentru a răsplăti, prin rezultate de prestigiu, grija părintească ce ne-o pur- tați.
Angajați cu abnegație și răspundere în înfăptuirea sarcinilor ce ne revin, însuflețiți de mărețele evenimente ale acestui an — a 35-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XII-lea al partidului — ne vom aduce contribuția la opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și a comunismului pe pămîn- tul românesc.
5 MILIOANE LEI PRODUCȚIE SUPLIMENTARĂ
Colectivul întreprinderii miniere Baia de Arieș a realizat in primele 5 luni ale anului o producție industrială suplimentară de peste 5 milioane lei, depășind în același timp planul producției nete cu 10 la sută. Acest succes, rezultat ai stabilirii și aplicării unor tehnologii de lucru avansate, cu efect direct în creșterea randamentului activității productive și sporirea eficienței economice, reprezintă îndeplinirea angajamentului asumat în întrecerea socialistă pe întreg anul. De subliniat că realizarea lui a avut loc în condițiile economisirii a peste 40 mc cherestea de rășinoase, 5 tone cianură de sodiu, io tone var și alte materiale.
MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ENERGIEI
In unitățile industriale din județul Timiș s-au pus în aplicare noi și eficiente programe de măsuri de ordin tehnic și economic, menite să asigure gospodărirea rațională a tuturor resurselor energetice. Astfel, la întreprinderea mecanică Timișoara, prin îmbunătățirile aduse sistemelor de iluminat și de alimentare a ma- șinilor-unelte, transformatoarelor și grupurilor de sudare, agregatelor de topire și de tratamente termice, consumul energetic la un milion lei producție industrială s-a redus, în cadrul întreprinderii mecanice Timișoara cu 10 la sută, înre- gistrîndu-se o economie de peste 210 MWh. La rîndul său, co'.ectivul întreprinderii mecanice pentru agricultură și industrie alimentară a realizat, prin modernizarea adusă rețelelor energetice din halele de producție, economii de 250 000 kWh energie electrică, iar colectivul întreprinderii „Elec- trotimiș* a micșorat consumul cu 84 000 kWh.
Ieri, pe baza sportivă pentru copii. „Cireșarii* din Capitală au defilat „speranțele" sportive de
miine.Foto : O. PLEC AN
Manifestări dedicate
„Zilei internaționale a copilului"
în pagina a 3-a
cimpia dunării Brigada„Scînteii
tineretului" transmite
din județulIalomița*
SE APROPIE ORA SECERIȘUL UI
JURNAL DE TABĂRĂSfîrșit de mai, început de iunie. Aici, pe șan
tierul Canalului Dunărea-Marea Neagră, acest interval de timp coincide cu încheierea activității * primei serii de brigadieri, elevi și studenți și debutul în munca pentru țară a unei noi promoții de purtători ai uniformelor albastre cu ecuson. Prezent în aceste momente printre brigadierii taberei de la Medgidia, reporterul consemnează cîteva fapte, gînduri și întîmplări petrecute de-a lungul celor trei luni de muncă, pe care, cu un cuvînt frumos, elevul-comandant Petru Abran le numea argumente pentru viitor ; adică
experiențe și certitudini pentru itoare. Dar iată-i în întregime opinia : vins câ la puterea țării noastre, a națiunii
devenirea lor vi- „Sînt con-
• r0_ mâne, acest grandios obiectiv - canalul - putea fi realizat și fârâ contribuția noastră, a elevilor. De aceea, este o mîndrie pentru noi câ am avut șansa de-a participa la măreața construcție, un stimulent decantat zilnic în trainice argumente pentru devenirea noastră ca demni cetățeni și buni constructori ai patriei". Așadar, ca într-un autentic jurnal de tabără, în continuare cîteva asemenea argumente.
muncii. Faptele lor ? Dintre cele mai elocvente, așa cum au rămas ele înscrise definitiv in construcția podului peste calea ferată și canal, în numeroasele taluzări și amenajări de teren. Primul interlocutor. Lucian A- postrosoaie, imi vorbește acum cu bucurie in ochi despre colegii de brigadă, care cu toții s-au întrecut pe sine, amintin- du-i pe : Ion Bordeianu, Lauren țiu Jitărașu, Dinu Nistor, Viorel Moruzi, Ion Sisiiac. Marcel Dupu, Ion Neaună, Laurean
IN BUNA TRADIȚIE MUNCITOREASCĂ
Lucian Apostrosoaie, elev în anul III al Liceului industrial hr. 2 din Dorohoi, membru al brigăzii Botoșani, îmi vorbește cu nostalgie despre cei 43 de co.- legi care au fost nevoiți să renunțe, despre Nicolae Vizitiu, Dinu Mărăciuc și Viorel Palade, bunii lui prieteni, rămași acasă pentru că „nu s-a putut44. Pur și simplu nu s-a putut ! Dumitru Scutaru, activist al Comitetului județean Botoșani al U.T.C. explică : „De la liceul din Dorohoi se înscriseseră pentru a- ceastă serie 80 de elevi. în mod firesc, brigada trebuia alcătuită numai din 30 de membri. Pînă la urmă, am căzut de acord asupra a 37 de combatanți44. De unde această puternică afluență, această nestăvilită dorință de a imbrăca uniforma de brigadier ? Tot Dumitru Scutaru încearcă o explicație : „Anul trecut am fost pe șantierul Combinatului minier „Oltenia44, însoțind 46 de tineri muncitori din Botoșani — șoferi, lăcătuși, e- lectricieni — detașați 6 luni la Rovinari. La înapoiere, tot jude-
MARCEL DUPU MOROȘANULAUREAN
și care nu vor întirzia să vină aici in această a doua serie.
★...Dar brigadierii botoșeneni
vor fi nevoiți să poarte acum, la înapoiere pe meleagul natal, și un sentiment de mihnire. El provine din aceea că, la nivelul conducerii șantierului, au fost frustrați de unele rezultate ale muncii lor. în două rinduri — deși cadre tehnice ale aceluiași șantier au normat activitatea prestată — li s-a tăiat, prin „recalculare44, manoperă în valoare de peste 20 000 lei. Mult ? Puțin ? Nu aceasta contează în primul rind. ci aspectul moral al întimplării. Circulă chiar vorba : „în teren, cind se măsoară, nu se poate tăia : în birou însă se taie44. Am amintit acest incident — nu știu de este- primul sau unicul pe traseul întregului canal — tocmai pentru câ dacă unii vîrstnici mai apelează la asemenea practici învechite, este de dorit ca ele să nu fie transmise tinerilor. Pentru spiritul lor de dreptate, adevăr și frumos. care trebuie să rămînă nealterat.
...« •
ION NEAUNA
Trei elevi fruntași, ai brigăzii Botoșani, care a ocupat locul I pe tabără
țul a știut ce-am făcut noi acolo (în paranteză fie spus, am făcut treabă bună), elevii diferitelor școli au solicitat întîlniri cu acești brigadieri44.
Așa s-a născut, deci, dorința, spiritul de emulație in rindul tinerilor din Țara de Sus. în buna tradiție muncitorească, tineretul studios a cerut uneltele
Cuzuban. SîntMoroșar.u. Ion cei mai buni dintre cei buni. Sint cei pe care îi vor urma, desigur, colegii rămași acasă —
★Aici, la Medgidia, pe lîngă bo-
toșeneni, acționează elevi brigadieri din încă 8 județe ale țării — și anume : Alba. Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova (și 45 de studenți petroliști) și Vaslui. Cu toții se străduiesc să acumuleze prin muncă acele argumente ce
ION ANDREIȚAFoto : VALERIC TANASOF
L- V
* ■
■
.i®z 6
..
■
■i >■ ■
O posibilă definire a producțiilor din Bărăganul ialomițean este sugerată de gospodarii ogoarelor încă de pe acum, cind recoltările primelor culturi din calendarul acestui an au intrat în activitate, cind secerișul cerealelor se apropie vertiginos, cind lucrările de prășit — sfecla de zahăr, floarea-soarelui. porumbul, soia — sint in stadii avansate de vegetație. Argumentul cel mai definitoriu in sprijinul acestei afirmații sînt evaluările producțiilor din acest
nitățiledespre care vom nota cîteva date și fapte Bărăganul ialomițean.
an. dinsurprinse
UN GEST FIRESC, UN TEST NECESAR PENTRU GRÎU. Secerișul, marea campanie a verii, începe cu acest gest firesc al ^gospodarului care numără spi-(Continuare in pag. a II-a)
REFLEXIVITATEȘI ACȚIUNE
în numeroasele dezbateri ce s-au purtat. in Dresa literară sau cotidiană, cu privire la eroul contemporan, s-a exprimat. . de multe ori. opinia că personajul caracteristic literaturii actuale este omul care-si pune cit mai multe probleme, altfel spus cel înzestrat cu o natură reflexivă, care aspiră marile probleme ale lumii de azi atit la nivelul teoretic general, cit mai ales la nivelul existentei cotidiene. Faptul se cuvine, fără îndoială, retinut. in sensul câ epoca noastră se caracterizează prin densitatea si multitudinea problematicii parcurse. nu o dată prin gravitatea acestei problematici. Altfel spus. nu parcurgem o ..belle 6poque“, viata contemporană, pe olan mondial, n-are nimic idilic, sprințar si amuzant, decit iude-
POMPILIU MARCEA
cată cu naivitate superficială. Imaginea umanității care stă „călare pe-un butoi de pulbere44 nu este, din păcate, o simplă metaforă, cele ce se petrec, sub ochii noștri, in atîtea părți ale lumii, nu pot să nu vulnereze conștiința umană. Evident, nici trecutei nu trebuie privit cu nostalgie, istoria omenirii este plină de poteci de singe, dar. judecind lucrurile cu luciditate, ajungem ușor la convingerea că nicicind.sale anterioare, umanitatea, ca unitate integrală, n-a fost atit de amenințată : o stare de beligerantă locală poate deveni, automat universală, datorită mai
în decursul existentei
ales mijloacelor de exterminare, cu consecințe fără precedent. Iată de ce. imaginea individului contemplator detașat, răsfrînt în propriu-i interior sau martor so-, litar. atit de frecventă în literatura anterioară, devine astăzi total neadecvată, aproape desuetă. Vrem să spunem că nicicînd o- mul n-a simtit o mai mare responsabilitate fată de cetate, o mai puternică solidaritate cu semenii săi. ca astăzi. Orice gest al fiecăruia dintre noi ca individ. orice faptă se cer apreciate în funcție de ecoul social pe ca- re-1 are. De aceea, ni se pare că o reactualizare a umanismului în practica literară nu poate ovea decit consecințe pozitive pe această latură. Evident, integra-
fără
(Continuare in pag. a Il-a)
cele și boabele, adunînd metic producțiile de mii tone ce vor străbate mai iniii aparatele de treier, buncârele combinelor și apoi vor poposi in hambarele înalte ale silozurilor. „Este un test necesar, ne spune tinărul inginer Petre Mărculescu, de la renumita unitate ialomițeană Dor Mărunt, pentru a organiza din vreme combinele, mijloacele de transport. spațiile de depozitare, tractoarele pentru arat și semănat a doua âultură. Recolta se anunță foarte bună, cu cele 600 spice pe metru pătrat și 35—40 boabe în spic, iar ceea ce va hotărî producția finală este operativitatea cu care vom secera". Iată de ce dialogul dintre președintele cooperativei. Popa Constantin, Erou al Muncii Socialiste, specialistul unității, și tinărul director al S.M.A., Viorel Bunghez, capătă acum forma concretă a graficelor de recoltare, a stadiului de pregătire a combinelor. Toata utilajele au fost reparate, iar in atelierele de mecanizare se fac ultimele revizii și controlul exigent al calități. S-au folosit multe repere recondiționate, dar există încă o serie de piese și materiale cum ar fi lanț eu cupe, variatoare de tracțiune, pinioane, cuțite de la masa de tăiere, carbid, electrozi de sudură.
Foto-anchetă realizată de ȘTEFAN DORGOȘAN și GHEORGHE CUCU
(Continuare in pag. a II-i )
Un tînăr colectiv cu (urmare din pag. 1)
C.I.C.M. BISTRIȚA
La Fabrica mecanică, din cadrul C.I.CJU., funcționează una dintre cele mai bune „Politehnici muncitorești pentru tineret" din orașul Bistrița. Ea oferă, în timpul liber al tinerilor, un cadru eficient de ridicare continuă a unui nivel superior de cunoștințe teoretice și practice. Și constituie, totodată, o dovadă că acolo unde există preocupări și interes real din partea organelor și organizațiilor U.T.C. și mai ' lor lor, sele tați și modalități eficiente deplina lor valorificare.
Platforma industrială In plină dezvoltare a orașului Bistrița, cu întreprinderi al căror certificat de naștere numără de la cîțiva ani la cîteva luni, oferă Gimp larg de acțiune în acest domeniu. Dealtfel, după cum ne spunea tovarășul Mircea Pur- dea, prim secretar al comitetului orășenesc al U.T.C. „preocupări pentru a găsi cadrul cel mai adecvat în vederea ridicării calificării tinerilor noi avem de mai mulți ani. Pentru orașul nostru, unde se construiește foarte mult și unde se dau in funcțiune tot mai multe obiective industriale, pregătirea profesională constituie o latură importantă a organizării timpului liber al tinerilor". Iată, deci, preocupări meritorii și, am putea spune, chiar o anumită experiență. Argumente ar fi „politehnicile" existente, cele de la C.I.C.M., Fabrica sticlărie și menaj. Fabrica materiale de construcție.
ales din partea principali - beneficiari, adică a tineri- se găsesc nu numai resur- necesare unei bune activi-
de pregătire profesională ci pentru
putea ca de de
La întreprinderea de autoturisme din Pitești există numeroase preocupări pentru ca timpul liber să fie un timp al pregătirii profesionale, al educației politico-ideologice, al lărgirii orizontului cultural, al recreației active. Dar nu întotdeauna faptele sint pe mășura proiectelor...
După cum remarca tovarășul Alexandru Baltă, responsabil cu activitatea cultural-educativă in biroul comitetului U.T.C., „noi am organizat și organizăm simpozioane și conferințe pe diferite teme, spectacole ale brigăzii artistice, precum și ale formațiilor de muzică populară și ușoară. Dialogurile pe aceeași scenă între secții abordează in programele lor problemele stringente ale zilei, aspectele concrete de la locurile de muncă. De asemenea, in zilele de joi. sîmbătă si duminică, la clubul din Stefănești al întreprinderii, organizam seri cultural- distractive. Pentru navetiști au fost, create, în tTrmă cu citeva luni, opt cluburi' în comunele în care aceștia locuiesc". De la tovarășul Constantin Drăgan, responsabil cu activitatea sportivă și turistică in biroul comitetului U.T.C., aflăm că „periodic se organizează campionate de fotbal, volei, șah, tenis masă, iar la fiecare sfirșit săotămînă — excursii".
Care este calitatea acestor țiuni. reușesc ele să atragă număr mare de tineri ? Iată teva opinii ale celor care sînt beneficiari direcți : „Se aduc din cind în cind bilete pentru un film sau un spectacol, mai rar cite o excursie și cam atit". (Mucenic Panait — banda 1 sol si aeriană); „Sînt acțiuni frumoase la nivelul comitetului U.T.C. Cel puțin noi sintem chemați și participăm destul de des la diferite acțiuni culturale". (Elena Ilie — secretara comitetului U.T.C. TESA): „Clubul navetiștilor la noi la Mărâcineni ? O sală de clasă goală — nimic mai mult !" (Gheorghe Olteanu — banda 1 sol și aeriană); „Cu cîteva sâptămîni în urmă bri-
de de
ac- un ci-
• •••••• ••••••
(Urmare din pag. I) blate, ritmul la cosit insă nu s-a ameliorat. Mecanizatorul Constantin Ruse, de la Independența. ne spune că motivul acestei încetiniri este lipsa remorcilor pentru transport. Doar 12 remorci în loc de minim 16 au fost repartizate la formația furajeră, astfel incit productivi-
SE APROPIE ORA SECERIȘULUI9
tatea unei combine, hectare pe zl este redusă la mai puțin de jumătate. Șeful fermei afirmă că „treaba merge greu la siloz", unde ar fi insuficiente forțe pentru preluarea cantităților recoltate in timp. Dar, ace3t lucru se știe de 3 zile și in ciuda insistențelor celor veniți în ajutor nu s-a luat nici o măsură. Astfel că utilajele de recoltat așteaptă în cîmp ore în șir sosirea re- • morcxlor. In schimb furajele nu așteaptă, și perioada lor pptimă de recoltare fiind depășită pierd importante procente calitate.
DIALOG JUSTIFICATIV. LOC DE OPERATIVITATE ACȚIUNE.
— De trei zile sîntem campania de recoltat mazăre, ne spune Marin Mihăilescu, șeful stației de batozare de la cooperativa agricolă din Ceacu. Am organizat echipe in două schim-
A'//-
O RESTANȚA DE DOUA SAPTAMÎNI. Cinci combine de recoltat furaje intîlnim pe o parcelă cu Lolium a cooperativei agricole Mihai Viteazu. Șeful fermei zootehnice, Marin Zîmbila, nu are insă motive
(Urmare din pag. I)
pune punctul pe „i“, am căutat explicația trecînd pe rind prin secțiile întreprinderii.
ARGUMENTUL CEL MAI CONCRET - SITUAȚIA EXISTENTA IN SECȚII
însoțiți de Vasile Ilaș, cretarul comitetului U.T.C. întreprindere, și de Guzu, activist al
se- din
Gheorghe ____ _ ______ _ comitetului municipal al U.T.C., ajungem in secția strungărie. Ceea ce impresionează din primul moment este desigur zumzetul monoton al motoarelor. Un zumzet care nu este însă pe măsura celor 45 de strunguri care se află aici, ci mult diminuat. Iar aceasta nu pentru că utilajelor li s-au adus îmbunătățiri privind silențiozi- tatea, ci pur și simplu pentru că foarte multe... nu funcționează ! Ne apropiem de un prim grup de 12 strunguri pentru a constata că dintre toate funcționează doar 3 ! Aflată lîngă unul din ele, Ștefania Sava ne mărturisește că, de fapt, „nu-și a- mintește să fi mers vreodată toate 12" ! Care sînt motivele acestui... repaos ? Nu aflăm decît că unul e defect, iar la altul s-a terminat comanda. între timp, lingă noi apăr Eugen
Să revenim insa la Fabrica mecanică. ..Muncitorii cu peste 5 ani vechime îi putem număra pe degete“, după cum ne spunea directorul întreprinderii, tovarășul Andrei Klimek. Faptul că la baza organizării „Politehnicii" a stat inițiativa tinerilor a fost subliniat de însuși conducătorul unității.
Cîteva elemente concrete le
idei valoroase și cuvoință de acțiune
gate de modul de funcționare și conținutul celor predate le-am aflat de la unul din lectori, tină- rul inginer loan Avram :
— întreaga noastră activitate este organizată pe două cicluri. Primul cuprinde noțiuni generale de desen tehnic, organizarea locului de muncă, tehnologia materialelor, controlul de calitate etc. Cel de-al doilea d-
gada secției a fost în două comune. Ultima acțiune cultural- distractivă la care am participat ? Prin... septembrie 1978 • (Tudor Dumitrascu — secretar al organizației U.T.C. numărul 2 forjă); „Nu s-au făcut acțiuni care să corespundă cerințelor specifice ale tinerilor specialiști. Mă gindesc la schimburi de experiență între generațiile de ingineri din întreprindere, excursii cu tematici precise pentru lărgirea orizontului profesional și cultural* (Ing. Otiac Ștefan — forjă) ; „Unde își petrec timpul.........................joritatea la
liber tinerii ? Ma- Pitești, acolo mai e
I.A.P. PITEȘTI
Dacă și faptelear fi pe măsuraproiectelor!?...
un film, mai e dans._ în comune nu prea ai ce face-. (Mlhâi- ță Ancuța — prelucrări mecanice și motoare).
După cum se vede, acțiunile inițiate sint intr-un număr re- strins intr-o sâptamină. Mai mult, sint de o slabă calitate și varietate.
Tinerii care locuiesc in căminul de nefamilișxi petrec aici multe din ceasurile lor de răgaz. Ce fel de condiții le sint asigurate ? Ce fel de ambiantă domnește in cămin ? Cîteva precizări. Faptul că la LA.P. nu mai există nid o cerere de primire in cămin nerezolvată arată
prea mari pentru a fi lin:ș Din cele 1600 tone sikrz pla ficat a fi realizate pină la mai. numai 800 tone sint adăpost. Și pentru că mecar.i: torii de la S.M.A. Incepende ța au finalizat această lucra: au venit in ajutorul celor de la Mihai Viteazu. Cu forțele du-
Pușcașu și Gheorghe Aniță. mecanici de întreținere. Foarte „preocupați44 trec de la un strung la altul... „căutăm conductele la mecanismul de răcire-, buie să le găsiți aici ?‘ buie !“ „Și dacă nu „Atunci le luăm de la zie ?". Ii .urindu-le „mult noroc" . ... grijă, ne spun, pină la 3
„Tre- „Tre-
sint Y* maga-
părăsim pe cei doi („nici o
ne
descurcăm !“); pentru a ajunge la un alt grup de strunguri tip SN-400. După cum constatăm, lucrurile stau „ceva mai bine" : se lucrează după sistemul „din 2 în 2". adică un strung lucrează, altul nu. „Unde vă sînt colegii de la strungurile din față și din spate ?“ îl întrebăm pe Marcel Velniciuc unul dintre puținii muncitori activi. ..Nu știu, erau pe aici ! Probabil au plecat după piese !“ Să-i așteptăm ? N-are rost, oricum se vor întoarce. Se numesc Dan Cojoc și Constantin Carpen. Am fi vrut să ne cunoaștem, dar nu avem timp. în față, într-un alt grup, din 11 strunguri lucrează doar 7. „Două sînt în revizie
clu are menirea de a-i pune in contact pe tineri cu tehnica de virf cu care am fost dotați. Este vorba de prelucrarea pe mașini de performanță cum ar fi strungurile cu comandă numerică, precum și acumularea unor cunoștințe legate de tehnologiile cele mai avansate. Tematica este de fapt rezultatul unor observații făcute de noi asupra
modului de comportare a tinerilor afla ți față in față cu cerințele zilnice ale producției.
Alegerea și structurarea tregii tematici lectiv in care șefi de echipă, șefi de secție, îndoială, unul importanți tor
în- de către un co- au fost prezenți maiștri, ingineri, constituie, fără dintre factorii
ce au asigurat aces- •«uri ancorarea și inte-
grija existentă aici pentru asigurarea unor condiții bune de viață tinerilor constructori de autoturisme. Cele trei cămine au o capacitate de 3W locuri fiecare. dar numai unul singur, cel din Stefănesu. este ocupat in întregime.
Clminul tineretului din Mio- venl Sintem însoțiți de Ion Pi- țigol responsabil cu probleme de muncă si viață in comitetul U.T.C. pe întreprindere. De la început acesta își justifică lipsa de preocupare față de cămine și de aed vita tea desfășurată de către comitetele de cămin prin aceea că- este foarte ocupat la
tea
planificată — ne spune maistrul Dumitru Aniței — iar două nu au materiale (este plecat delegatul de două zile să aducă palama de 6~\ Nu insistăm. Dealtfel, imaginea de ansamblu a secției o repetă pe cea a grupurilor la care ne-am oprit. Și totuși, ni s-a spus înainte „utilajele auxiliare- (printre care și strungurile, conform noului sistem) și-au
realizat tn bună parte indicele de utilizare ’ Poate nu era vorba de strunguri !
Rememorăm prima întrebare pusă directorului întreprinderii : „Care sint cauzele indicelui scăzut de utilizare a mașinilor unelte ?“ Și replica mai multe răspunsuri...". Poate, intr-adevăr, există mai multe. în ceea ce ne privește insă am putut constata unul singur, credem, cel mai concludent. El se traduce simplu prin lipsa unei bune organizări. Toate celelalte, argumentate de studii ergono- mice și de calcul a economiei de energie sînt „sufocate" pină la proba contrarie de constată-
niște relații foarte apro- în acest fel se poate spu- ia naștere o adevărată fa- Marea familie a tinerilor Fabrica mecanică. Vor-
grarea lor în specificul și necesitățile producției întreprinderii.
Discuțiile avute cu un mare număr de tineri participant! au scos în evidență faptul că aceste cursuri se bucură de aprecierea și interesul lor tot mai mare. Se realizează o accelerare a procesului de îmbogățire a cunoștințelor legate de probleme practice, concrete ale fiecărei secții, atelier, loc de muncă. Dincolo de toate acestea, după cum am putut constata, se mai creează și un alt aspect, foarte interesant", observa inginerul șef al unității. Toți cei care predau cursurile sînt foarte tineri și deosebit de receptivi la problemele întreprinderii. Activitatea și timpul petrecut de aceștia in mijlocul tinerilor creează și stabilesc piate. ne că miile, de la bind despre utilitatea și eficien- ța cursurilor, o parte din lectorii cu care am discutat, evidențiau și un alt fapt : „cursurile ne folosesc chiar și nouă*4 — spuneau inginerul loan Avram și tehnicianul Vasile Filimon.
Iată, bînzile nucleu forma aflat rizare. toate acestea a fost și este nevoie de multă muncă. Mai sint și greutăți. Important este insă că sint depășite prin voința și eforturile tinărului colectiv de a se ridica la nivelul și cerințele impuse de producție.
VALENTIN NEAGU
așadar, citeva dintre iz- și împlinirile acestui nou muncitoresc de pe plat-
industrială bistrițeană in plin proces de matu- Desigur, pentru a realiza
respondents. ne «pune tlnărul Ion Tom ui eseu, de la secția Caroserie. dar nu avem cui să ne adresăm4*. Gazeta de perete „Căminul* expunea un articol din ziarul „Scntela* (31 octombrie 1978) și un tabel cu fruntași in producție (din 3 septembrie 1978). în rest. doar_ praf. Și totuși— „nu am găsit nereguli* — a concluzionat colectivul de control al comitetului U.T.C. după o recentă vizită făcută aici.
Căminul tineretului din Găva- na. Zi de odihnă- Duminică. Se apropie trate «intern i ordinea si curai mari «i primitoare. La bil «e află tabele cu fiecărei camere si cu comitetului de nă cu acrrcni«trator,j!
cămin.
amiaza. încă de la in- ipresionari de nia acestei case
loc vizi- loca tarii membrii Impreu-
___ Valeria Zaharta si inginerul Vasile Rai- cu. vicepreședintele comitetului de cămin, vizitam pe îndelete căminul și discutăm cu citi va dintre tinerii locatari. multi dintre ei fiind plecați acasă, plimbare. in excursie meri. în geBeeal camerei frumos aranjate și cura: aspect plăc-jt. reconforta creau florile care abundat cest cămin.
Acestea sint doar cîteva pecte care se pot con~.ir.ii tot ari tea argumente pentru mai exigentă analiză a activi ții organelorU.T.C., activitate care nu oferă motive pentru in«taiarea acelei stări de automulmmire care ghicește sub multe afirmații ale unor factori răspunzători După opinia noastră se impune o reali preocupare oentru organizarea timpului liber al tinerilor in așa fel incit acesta să devină cu adevărat un cadru care, folosit din plin, să contribuie la ridicarea nivelului profesional.
și s-a
Raid-anchetă de FLORIN DOC HI A. NICOLAE ACHIM
și IOAN DAVID
cultural și de educație.
lira
sela...
ÎN IN
în
rile de mai sus făcute de noi într-o zi obișnuită de lucru la primul schimb.
Ne întrebăm totuși ce se întreprinde concret aici în vederea îmbunătățirii acestui indice, dincolo de noile denumiri ce se acordă mașinilor într-un așa zis nou flux tehnologic care, după cum am văzut, nu face decît să amine rezolvarea unei situații
ce nu suferă amînare. Oare nu se pot găsi soluții optime de îndeplinire a acestui deziderat? După cum ne așteptam, soluții există. Ele nu așteaptă însă decît atenția necesară în vederea verificării și aplicării ime-
Există diate în practică.
CELE MAI BUNE SOLUȚII SE AFLA, FIREȘTE,
IN ÎNTREPRINDERE I
Am lăsat la urmă constatările făcute într-una din secțiile cu rezultatele cele mai slabe din întreprindere : gculeria, unde am analizat împreună cu șeful secției, inginerul Petre Babii,
au
nu vor lipsi din configurația viitoare.
CUM SE LEAGA CEA MAI TRAINICA PRIETENIE
Elevii județului Prahovalucrat in echipe complexe, alcătuite — dincolo de profesii — din muncitori și militari. La capătul a trei luni de activitate comună, iată opinia lui Constantin Popescu, de la Liceul industrial din Urlați : „Nu-i doar un avantaj material cînd lucrezi alături de muncitori, de militari (in viața civilă, tot muncitori), care te pot ajuta totdeauna cu un sfat, cu o faptă. Marele ciș- tig este de natură spirituală. Totdeauna alături, cot la cot, muncitorește — la greu, la bucurie, pe ploaie, pe vînt, pe soare, mereu împreună — înveți să gîndești și să acționezi muncitorește. Personal, mă întorc acasă cu doi prieteni de nădejde in inimă : muncitorul Ion But- naru și militarul Gheorghe Olteana".
Așadar, cea mai trainică prietenie se leagă în muncă, numai prin muncă, fapte și năzuințe comune. Pe lîngă Constantin Popescu, alți elevi prahoveni — între care Aurel Stoica, Emil Tătaru, Nicolae Stoica — revin la locurile de baștină, fiecare cu cel puțin doi prieteni buni : un muncitor destoinic și un tînăr militar. Prietenii trainice, muncitorești au legat însă și ceilalți brigadieri-elevi din tabăra Medgidia, ca. dealtfel, toți tinerii ce populează spațiul de muncă și aspirație al marelui canal.ZECE CENTIMETRI DE ISTORIE
Relatează, mai abitirghid de muzeu, Nicolae Birjaru. elev la Liceul agroindustrial din Lehliu : „Noi ialomlțenii am lucrat în cadrul șantierului arheologic de la Castelu. Știți, p? aici vor trece apele și pe fiecare astfel de șantier se fac săpături arheologice. Asa intimplat si Ia Porțile de Fier. Statul nostru alocă fonduri special? pentru aceste investigații Ktoriee. La Castel», am săpat la un metru adineime. a’ungind pini in secolele IX—X. dară
ca un
Rasa. Dar. in loc de am realizat numai— o
este producție sufi-
buri și am stabilit un grafic pentru recoltare cu patru unități — Cuza Vodă. Ceacu. Grădiștea și 20 tone, tonă.
— Nu cientă ?
— Pe timp este recoltă, dir mașinile de recoltat mazăre nu pot funcționa pentru că nu s-a respectat tehnologia culturii Au fost mobilizați cooperatorii cu seceri și coase, dar productivitatea este scăzută. Port zilnic discuții cu directorul S.MA., tovarășul Ion Năstase, dar in loc de soluții operative, ne asigură că treaba va demara șl~ răminem cu promisiuni
nu numai cauzele deficiențelor înregistrate aid. dar și modalitățile concrete propuse spre rezolvare. Modalități care, deocamdată. se află insă in stadiul de proiecte de viitor ale șefului de secție.
Fluxul tehnologic despre care se amintea la început nu s-a realizat incă in această secție. Și nid nu se poate aplica, atit
timp cît fiecare matrițer preia o lucrare de la degroșare și o dispecerează in continuare pină la omologare. Faptul provoacă, după cum ne spune șeful secției, o pierdere de către fiecare muncitor a circa 60 la sută din timpul său productiv. (Să adăugăm și slaba disciplină a unora care prin acest mod nu pot fi controlați, găsind oricind o explicație a părăsirii locului de muncă). Insăsi pregătirea matri- țerilor lasă de dorit, faptul ma- nifestîndu-se negativ în numeroasele rebuturi care, pe primele 4 luni ale acestui an. le deoășesc pe cele din aceeași perioadă a anului trecut. Dealtfel, în acest interval, planul secției
avem in vedere că un strat de zece centimetri de pâmînt constituie trecerea unui secol. Am săpat altul, ceva timp.celor __ _____țin savanții, nu ne prisosesc datele), am descoperit, între altele, vetre de lut ars. bordeie, ceramică, pietre șlefuite și două rîșnițe — dovezi ale continuității și trăiniciei ființei noastre naționale".
Nu pun întrebări, nu-1 întrerup ; ascult — și am sentimentul că ascult una din cele mai autentice lecții de istorie,
cu grijă de Ia un secol la încercînd să depistăm cite
din trăsăturile fiecărui La bază, acolo la hotarul două milenii (unde, sus-
ARGUMENTEPENTRU VIITOR
pătrunsă de un vibrant patriotism. Alți posibili și la fel de valoroși ghizi : Gelu Rusu, Cos- tel Tapalan, Marin Stoica, Ion Bunescu, toți cei 20 de elevi-bri- gadieri prahoveni Pentru acest frumos excurs, pentru temeinicia acestor frumoase sentimente patriotice, un cuvint de mulțumire se cuvine adresat profesorului Victor Panaitescu, de la Muzeul Constanța, cel care aici, pe șantierul viitorului canal, a condus lucrările de arheologie.
TINEREȚEA VETERANULUIAici, la Medgidia, l-am reîn-
tîlnit pe brigadierul veteran Gheorghe Sirbu : același care, în urmă cu 31 de ani, luase cu asalt șantierele naționale Apaca și Salva-Vișeu. ÎI cunoscusem anul trecut, în brigada sibieni- lor de la Combinatul minier „Oltenia". Desigur, prezenta veteranului pe șantiere fusese un element de mare surpriză. Venise simplu, firesc si solicitase să muncească alături de brigadieri. Trei luni de zile a lucrat acolo. La despărțire (îl chiar
Drept, ambalajul vorbelor cu promisiuni neonorate, nu pot compensa zilele pierdute la recoltarea și prelucrarea mazării, care între timp se usucă pe cîmp în detrimentul calității, al eficienței unei producții muncite și care depășește valoarea planificată. în schimb, la o altă stație de batozare, de la Tudor Vladimirescu, unde pentru 4 mașini de recoltat în lan sint asigurate 16 remorci, in, primele zile de recoltare graficele de muncă au fost depășite cu 20 la sută, astfel incit depășirea de producție înregistrată la ferma tinărului inginer Virgil David este valorificată operativ, în a- vantajul balanței economice.
nu a fost realizat decit în procent de 68 la sută, productivitatea muncii nedepășind 40 la sută.
— Cum credeți, tovarășe ing. Petre Babii, că trebuie intervenit pentru redresarea acestei secții ?
— Prin realizarea unui flux tehnologic, in accepția sa definitorie : aceea de realizare controlată a reperelor din mașina pină la montaj. Faptul presupune insă o reorganizare in cel puțin 4 direcții fundamentale : 1. schimbarea sistemului de cotare a reperelor ; 2. executarea proiettului S.D.V. cu desen pentru fiecare reper : 3. tehnologii de lucru pentru fiecare reper de sculă; 4. asigurarea cu A.M.C. pentru toți cei ce lucrează pe mașini. Alături de a- ceasta. firește, o creștere a nivelului pregătirii Drofesionale. o întărire a disciplinei fiecărui muncitor.
O reorganizare care nu presupune așadar, dincolo de preocuparea reală pentru bunul mers al secției. al întreprinderii de fapt, eforturi deosebite. Vom reveni, promitem, cu speranța că înnoirile de circumstanță vor fi înlocuite printr-o mobilizare e- xemplară a întregului colectiv în vederea înlăturării grabnice a acestei situații.
bătea gindul statornicirii) i-am urat odihnă plăcută — și pe deplin meritată, din 1975 fiind pensionar. Dar iatâ-1 din nou aici, la Medgidia, in brigada Mehedinți, el însuși fiind din Drobeta-Turnu Severin. L-am urmărit în toate Ipostazele vieții de șantier : muncă, masă, odihnă, distracție. Are 65 de ani, dar este stăpînit de vîrsta colegilor de brigadă — tinerețea. Rețin, în consecință, propriile-i cuvinte : „Nu pot sta o clipă degeaba, iar acasă voi avea destul timp să stau. Numai muncind învăț mereu să trăiesc, să fiu tinăr". Este cel mai frumos exemplu de longevitate tinereas
că cunoscută aici, la canal. Și poate nu doar la canal.
GESTUL CARE NU SE UITADouă întîmplări mai deosebi
te, două gesturi spontane rămîn. alături de roadele muncii acestei serii, în memoria locului. Primul s-a petrecut la un magazin din oraș, unde Izbucnise un incendiu. Brigadierii s-au luptat cu flăcările, cot la cot cu pompierii, salvînd numeroase bunuri de valoare, gest pentru care au primit felicitările autorităților locale. Al doilea gest aparține elevului Marin Vălea- nu — de la Liceul silvic Gur- ghiu, brigada Mureș — cunoscut și ca talentat pictor amator. Cu gindul la locurile natale — comuna Arpașu de Sus, aflată la poalele Făgărașilor — a pictat la Medgidia cîteva splendide tablouri de natură montană. înainte de plecare le-a dăruit grădiniței de copii din colonia muncitorească, el urmînd să picteze acasă, altele, închinate îndeosebi mării, pe care acum a văzut-o prima oară.
Reflexivitateși acțiune
(Urmare din nag. I)
rea individului in corpul colectiv. necesitatea conștiinței solidare. nu lezează personalitatea eroului, nu atentează la individualitatea sa. Am putea spune, dimpotrivă, că tocmai valorificarea disponibilităților individuale in cadrul larg al grupurilor sociale le asigură adecvatul spațiu de manifestare si deci a- devărata încărcătură axiologică. In acest spirit trebuie înțeleasă și ideea de libertate fundamentală in etica actuală. Libertățile individuale sint. desigur, sacrosancte. dar ele nu pot fi apreciate în afara libertăților generale si în afara intereselor generale. Scriitorul contemporan trebuie să distingă, cu claritate, între personajele care poartă cu ele vechea mentalitate cu privire la individ si personajele care reprezintă noua înțelegere a dialecticii dintre libertate si necesitate. Si putem spune, cu convingere. că multe dintre personajele literaturii actuale cugetă si acționează în spiritul unei asemenea înțelegeri a lucrurilor, dovedind o conștiință avansată, dirijată de mobilul intereselor colective. Nicolae Moromete din Marele singuratic, ca să luăm un prim exemplu, si-a format un fel de a doua natură din atașamentul Ia problemele obstei si. în ciuda faptului că fusese lovit de elemente înapoiate si carieriste, ceea ce-1 aruncase în solitudine si mizantropie o bună bucată de vreme, chemarea vocației sale de activist devine ire- nresibilă si în finalul romanului rezultă limpede recuperarea totală a eroului, spre profitul obstei si. în aceeași măsură, ă individului. prin redobîndirea e- chilibrului său. Un erou din aceeași categorie este Tică Dunărin- tu. personaj din romanul lui D. R. Popescu, al cărui spirit
Justițiar este o dimensiune a societății si nu o simplă vendettă, în ciuda faptului că victima injustiției fusese tocmai tatăl său. Eroul face însă din demersul a- flării adevărului o problemă personală în măsura în care ea este instituită în primul rînd ne plan social. Un personaj exemplar pentru noua categorie tipologică este profesorul si savantul Ion Cristian din romanul lui Augustin Buzura. Orgolii. Ceea ce impune. dintru început eroul, este simțul demnității si curajul cu care si-1 apără, mergînd pînă în pragul sacrificiului. Dar nu de dragul propriei persoane (observația că este un orgolios ni se pare nedreaptă), ci din convingerea că încălcarea demnității este o problemă socială fundamentală. că instituirea unei asemenea practici duce la deteriorarea morală a întregii societăți. ..Drept să-ti spun, se adresează el unui coleg, nu mă interesează perpetuarea numelui meu. întreținerea unui cult în jurul lui. ci să fie oameni, să cerceteze, să
Doua gesturi simple, obișnuite, omenești, dar care — tini nd seama de solidaritatea și frumusețea ce lb-a generat — devin gesturi care nu se uită.„PENTRU RAPORT, ÎNAINTE!"
— Brigadieri, v-aliniați I Brigadieri, drepți ! Pentru raport, înainte !
Cuvintele răsună solemn, în dimineața înaltă de mai. Au gravitatea vremelnicelor despărțiri ori, mai ales, a hotăririlor adinei, definitorii. Acum, la ultimul careu, Aurel Coșaru. comandantul taberei Medgidia, in- mînează trofeele pentru fruntași. Brigăzile Botoșani și Mehedinți sînt distinse cu Diploma de Onoare a C.C. al U.T.C., pentru ocuparea locurilor I și, respectiv, II. Ocupantele locurilor III și IV — brigăzile Vaslui și Neamț — primesc Drapelul de brigadă fruntașă. Patru Diplome de Onoare ale C.C. al U.T.C. se acordă, individual, brigadierilor : Alexandru Stan, elev-Mu- reș ; Petru Purice, elev-Vaslui : Levantin Răducanu, student- Prahova și, desigur, tinărului veteran brigadier al șantierelor naționale — Gheorghe Sir iu. Fiecare participant la mărci operă de construcție a canalului primește carnetul și insigna de brigadier, păstrate amintire o- dată cu propriile lor fapte-ar- gument pentru viitorul ce-i așteaptă.
P.S. Intr-o discuție ulterioară, avută cu tovarășul Ni- colae Ivanov, secretarul Comitetului U.T.C. de la canal, comandant al Șantierului național al tineretului, am reținut faptul că in această primă serie din anul în curs, de-a lungul întregului canal au muncit 1 500 de brigadieri, elevi și studenți, venițj aici din 37 de județe și din Capitală. Organizați în patru tabere — Cumpăna, Basarabi. Medgidia, Cernavodă — ei au realizat în cele trei luni de activitate o producție în valoare de girca 40 milioane lei, reveninau-Ie o manoperă de aproximativ 5,5 milioane Iei.
I. A.
nu aibă complexe... să nu aibă teamă". Problema i se pare mai dificil de soluționat decit leacul contra cancerului.
Cum ușor se noate observa din exemplificările anterioare, ia care s-ar fi putut adăuga si altele. din romanele lui Al. Iva- siuc. Dinu Săraru. Al. Simion. dar și din romanele unor debu- tanți, ca loan Dan Nicolescusau Mircea Săndulescu. numeroase personaje ale prozei actuale! nu numai că îsi pun întrebări existențiale. demonstrind disponibilități complexe de ordin spiritual dar, avind un acut simt al responsabilității sociale, trec dincolo de întrebări, formulînd răspunsuri si. De cît pot. încercînd să le omologheze prin faptă. I- postaza întrebărilor, a nedumeririlor. destinată să sondeze a- dîncurile universului, interior sau exterior, să sugereze complexitatea infinită a existentei umane. în plan epistemologic, nu poate constitui însă un scop în sine, reflexivitatea trebuie întregită cu soluții si opțiuni si. pină la urmă, se cere convertită in faptă si. pe cît este posibil, in faptă care să cuprindă si să antreneze masele, asa cum preconizează socialismul științific. E- roul contemporan nu-si inhibă, desigur, propensiunea spre visare. nu-si interzice zborul fantastic al imaginației, nu-si reprimă dimensiunea romantică pe care o considerăm o permanentă a spiritului uman. EJ nu trăiește sub zodia pragmatismului îngust, alienant. Dimpotrivă, bogăția si complexitatea extraordinare proprii epocii noastre alimentează si amplifică disponibilitățile imaginației, creîndu-i o mai solidă platformă de manifestare. Izbîn- zile fără precedent ale omului in lupta cu natura, transformarea în realitate a celor mai îndrăznețe proiecte ale fanteziei nu suprimă cîtusi de puțin fantezia, dimpotrivă. îi dăg arini necunoscute. Este un fapt elementar că un succes. în orice ramură, nu întrerupe seria succeselor, dimpotrivă. o declanșează cu toată energia, orice nas înainte este de încurajare a altora. Astăzi, orizontul uman este incomparabil mai cuprinzător decît în secolele ori în deceniile trecute, iar lărgimea viziunii este o condiție esențial?, a complexității structurii umane. Omul de astăzi, continuând să-si pună întrebări fundamentale asupra existentei. Si daaltlel așa șl procedează, altfel nu ne-am explica saltul fără precedent. în ordinea științei, tehnicii, a civilizației, realizat de semenii noștri de azi. Cuceririle aproape miraculoase obținute de poporul român în ultimele decenii sînt.. ele însele, o dovadă de netăgăduit că omul socialismului românesc, continuind să-si pună întrebări, găsește si răspunsurile necesare, mai ales prin fapta m. Spre acest om. al faptei cutezanțe în folosul tuturor, se cuvine să-si îndrepte întreaga a- tentie truditorii scrisului.
TELEGRAMEExcelentei Sale
Domnului ALESSANDRO PERTINIPreședintele Republicii Italiene
ROMA
Ziua națională a Republicii Italiene îmi oferă plăcutul vă adresa, din partea mea și a poporului român, calde . ,cele mai bune' urări de prosperitate poporului italian prieten.
Tmi exprim convingerea că relațiile tradiționale de prietenie și colaborare româno-italiene se vor dezvolta și in viitor în folosul popoarelor noastre, spre binele păcii, înțelegerii și colaborării in Europa în lume.
prilej de a felicitări și
NICOLAE CEAUȘESCUPreședintele Republicii Socialiste România
Cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Italiene, tovarășul Ilie Verdeț, prim-ministru al guvernului român, a adresat o telegramă de felicitare președintelui Consiliului de Mi-
niștri al acestei țări, Giulio Andreotti, prin care îi transmite cele mai bune urări de fericire personală, de progres continuu pentru poporul italian.
Vineri la amiază a sosit în Capitală Jagjivan Ram, vice- prim-ministru și ministrul apărării al Indiei, care împreună cu o delegație militară face o vizită oficială în țara noastră.
La sosire pe aeroportul Oto- peni, oaspetele a fost salutat de general-colonel Ion Coman, ministrul apărării naționale, de adjuncți ai ministrului apărării naționale, de generali și ofițeri superiori.
Âu fost de față Asok Kumar Ray, ambasadorul Indiei în țara noastră, și membri ai ambasadei.
★în aceeași zi între ministrul
apărării naționale al Republicii Socialiste România și viceprim- ministrul și ministrul apărării al Indiei au avut loc convorbiri desfășurate într-o atmosferă cordială.
. , După-amiază, oaspetele a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor patriei.
în cadrul Zilelor culturii poarelor și naționalităților Iugoslavia, organizate in țara noastră, vineri, in sala „Modex" din Timișoara, a avut loc o seară de poezie iugoslavă susținută de poeți din țara vecină și prietenă. Creațiile poeților iugoslavi, traduse în limba română, au fost citite de actori ai Teatrului național din localitate. în încheiere, ansamblul folcloric „Zora“ al Casei de cultura a municipiului Timișoara a oferit un spectacol de cîntece și jocuri populare din Banat.
Tot vineri, locuitorii comunei Cirța. din județul Sibiu, s-au întîlnit cu un grup de scriitori iugoslavi.
Cu același prilej, la cinematograful „Arta* din Tg. Mureș a fost prezentat noul film iugoslav ..Să ajungem pînâ în zori“.
po- din
Manifestări dedicate„Zilei internaționale a copilului"
în rotonda sălii mici a Palatului din Capitală s-a deschis vineri la amiază o Expoziție de cărți pentru copii. Organizată de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, ca o manifestare menită să omagieze „Anul internațional al copilului", expoziția prezintă peste 800 de volume publicate în editurile „Ion Crean- gă“, „Kriterion", „Albatros", „Dăcia“, „Junimea** „Facla“, „Scrisul românesc", „Muzicală". „Sport-turisnT‘, precum și de Editura politică și Editura didactică și pedagogică, in ultimii cinci ani, în limba română, in cele ale naționalităților conlocuitoare și în limbi de circulație internațională. Este ilustrată, astfel, varietatea producției editoriale pentru copii, preocuparea de a răspunde problemelor multipe pe care le ridică instruirea și educarea tinerei generații. în cuprinsul expoziției sint prezentate cărți pentru preșcolari și elevi, manuale școlare, literatură de informare, precum și volume apărute în coeditare. Rețin, de asemenea, atenția volumele scoase in colecțiile „Traista cu povești". „Biblioteca școlarului", „Biblioteca pentru toți copiii". „Povești nemuritoare", „ABC", ș.a.
La festivitatea de deschidere a expoziției au rostit alocuțiuni scriitorii Ion Hobana, secretar al Uniunii Scriitorilor. Mircea Sin- timbreanu, directorul Editurii „Albatros" și pioniera Marilena Gheorghiu.
Au fost de față Constantin Boștină, președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor, președintele Comitetului Național Român pentru UNICEF, reprezentanți ai Consiliului Culturii și ‘ rectori public.
presie a recunoștinței lor fără margini pentru condițiile ce le sint asigurate de partidul și statul nostru.
★centrală a orașului desfășurat, vineri, o
In zona Craiova s-a paradă a costumului național la care au luat parte sute de copii îmbrăcați în costume naționale reprezentind toate zonele folclorice ale țării. în continuare, în piața Al. I. Cuza au avut loc întreceri sportive.
Manifestări asemănătoare au fost organizate și in județul Mehedinți — la Drobeta-Turnu Severin. Orșova. Strehaia, Vînju Mare și Baia de Aramă, ca și în județul Gorj — la Tg. Jiu, Novaci. Tg. Cărbunești, și Țicleni.
Motru
Educației Socialiste, di- de edituri, un numeros
★pacea copiilor lumii” generos al expoziției
Vineri dimineață a părăsit Capitala delegația C.C. al Frontului Național din Republica Socialistă Cehoslovacă, condusă de tovarășul Tomas Travnicek. vicepreședinte, care, la invitația Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, a făcut o vizită în țara noastră.
Li plecare, pe aeroportul Otopeni, delegația cehoslovacă a fost salutată de tovarășul Mihai Dalea, vicepreședinte al Consiliului Național al F.U.S., de reprezentanți ai Frontului Unității Socialiste.
La Casa de cultură a I.R.R.C.S. a avut loc, vineri după-amiază, o manifestare culturală dedicată apropiatei sărbătoriri a Constituției Danemarcei.
Zilei
Direcția drumurilor din nisterul Transporturilor și comunicațiilor reamintește ticipanților la traficul rutier că pe DN 7, între Călimănești și Brezoi, datorită unor lucrări în curs de execuție, circulația continuă să fie întreruptă zilnic între orele 11.30 și 15.30. cu excepția zilelor de simbâtâ, duminică și luni.
Mi- Tele- par-
„Salvați este titlul „ _de artă plastică deschisă, vineri după-amiază, la sediul Muzeului colecțiilor de artă din Capitală. Expoziția, organizată, de Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, in cadrul Festivalului național „Cîntarea României", cu prilejul Anului internațional al copilului, cuprinde lucrări de pictură, grafică, jucării și proiecte de jucării, obiecte din hir- tie pliată, realizate de elevi ai Școlii generale conducerea prof. Manifestarea a nirea cu lumea preocupări a copiilor noștri, cu viața lor fericită, lipsită de griji, constituind o mărturie a dragostei lor pentru patrie, părinți și dascăli, pentru natură, o ex-
★Variate manifestări au
loc, vineri și in județul La Casa de cultură din formațiile școlare din localitate au susținut un program intitulat „Copiii lumii iubesc pacea“. în comuna Sărmașu de Cimoie s-au reunit intr-un amplu spectacol peste 600 de pionieri și șoimi ai patriei din 5 comune învecinate, în Piața Trandafirilor din Tg. Mureș. în centrul municipiului Sighișoara, precum și in frumosul parc „Gh. Șincai- din Reghin s-au desfășurat concursuri de desene pe asfalt
★Mii de pionieri și șoimi ai pa
triei din județele Galați. Brăila și Tulcea au participat, de asemenea. la bogate manifestări organizate cu același prilej. La Casa corpului didactic și la Școala generală de artă din Galați s-au deschis expozițiile „Natura și viața In viziunea copiilor" și respectiv : ..Pictura — bucuria copiilor-. în municipiul Tecuci s-a desfășurat concursul de de«ene pe asfalt întitulat : „Mlăditele anului 200044. iar sub genericul : ..Copiii țârii mulțumesc din inimă partidului" pionierii și șoimii patriei din unitățile de învățămlnt brăi- lene au prezentat spectacole omagiale dedicate patriei și partidului.
avut Mureș. Luduș,
î
î î î î îî î î î î î î î
îi.
Simbătă, 2 iunie, orele 17,00 la Teatrul de vară din Tg. Jiu (în caz de vreme nefavorabilă, la Sala spor turilor) Duminică, 3 iunie, orele 9,00, la Monumentul lui Tudor Vladimirescu, din Cimpia Soarelui — Padeș.
In cadrul tradiționalei manifestări „SERBĂRILE SCÎNTEII TINERETULUI
• COMITETUL JUDEȚEAN GOR1 AL U.T.C. • REDACȚIA ZIARULUI „SCÎNTEIA TINERETULUI • COMITETUL JUDEȚEAN DE CULTURA Șl EDUCAȚIE SOCIALISTA
ORGANIZEAZĂ:
Două spectacole extraordinare sub genericul LA TRECUTU-ȚI MARE. MARE VIITOR"ZA
IN PROGRAM :
O evocare istorica : „Tudor Vladimirescu in conștiința neamului românesc", de prof. dr. Dan Berindei - secretar al Comitetului național al istoricilor din România.
— Recital de poezie patriotică. Participapoeții : Nicolae Dragoș, Niculae Stoian, Nlcolae Dan Frunte- lată, Alex. Brad, Ion Cânâvoiu, Adrian Frâțilâ, Ion Bâdițâ și actorii : George Mihâițâ - de la Teatrul de Comedie, Geo Costiniu - de la Teatrul Giulești și Dimitrie Dunea - de la Teatrul „Ion Vdsilescu" — din București.
— Muzică folk cu : Adrian Antonescu, Benedict Popescu - din București, Frații Ion și Gelu Chiriac — pionieri din Vaslui, Grupul folk „Columna" din Tg. Jiu.
Invitați de onoare oi tineretului gorjean : • Anda Câlugârea- nu • Tudor Gheorghe • Formația vocal-instrumentală „Savoy" : solist - Cornel Constantiniu.
— Din fondul de our al cintecului patriotic : Sextetul vocal feminin „Vox Musicae”, corul Liceului „Tudor Vladimirescu", grupul vocal „Camerala" din Tg. Jiu.
— Ritmuri și versuri din tezaurul folcloric al cintecului românesc cu : Orchestra de muzica populara a Ansamblului artistic al U.T.C.
• dirijor : Gh. Popo • soliști : Ionela Prodan, Gheorghe Roșogo. — Momente de umor cu grupul satiric „Reflex" din București.
sî ț*
î
nr. 162. sub Ion Dumitriu. prilejuit intilde ginduri și
Moment de virf în contextul Anului internațional al copilului ziua de 1 Iunie a fost marcată în județele Iași și Vaslui, de o largă gamă de manifestări cultural-artistice. Pe primul plan s-au situat ..Zilele artei pentru copii și tineret*4, acțiune care a debutat cu spectacole de amnloare susținute in Piața Unirii și Pi axa Voievozilor de către șoimi ai patriei, pionieri și elevi ieșeni, sub genericul „Joc la soare".
Pe stadionul „Cirețarii"Foto : O PLEC AN
Invitațiile se pot procura de la comitetele U.T.C.
Pe câțiva quadrați
T. ANAMARIA. Cluj- Napoca : „De cind citesc rubrica „De la om la om“ încă n-am întilnft un caz asemănător cu cel despre care eu aș vrea să. vă cer unele sfaturi. Am așteptat in speranța că va apare o asemenea scrisoare și voi fi scutită s-o fac eu, dat fiind faptul că nu mă prea pricep să scriu in versuri și nici in proză, cu metafore sau alte figuri de stil, deși sint elevă in anul III de liceu. Nu mi-a plăcut niciodată literatura și nici nu cred că pe viitor am să-mi schimb părerile in această privință. Iar acum să vă spun ce am de spus. Sint o fată puțin băiețoasă, nu prea mică de statură și nu pot să spun că nu plăcută din punct de vedere fizic. Sint o fire mai puțin sau mai mult timidă, dar ceea ce știu precis este că la virsta de 18 ani pe care o am nu am fost îndrăgostită și nici sărutată de vreun băiat. După această succintă caracterizare vreau să trec chiar la subiect.
Am un văr cu trei ani mai mare decît mine de care mă simt foarte ata-
Nu ați precizat dacă e grad. Dacă e așa. atunci sfatul nostru e să opriți aici idila, pină cînd nu se ivesc consecințe și complicații extrem de neplăcute, mai ales din punct de vedere familial. Din punct de vedere juridic, vă puteți căsători cu ' asta.
șată de la frageda virstă, n-am simțit pentru el nimic deosebit decît acea prietenie care poate exista între veri. Dar se pare că problema schimbă, cred că sint drăgoștită de el. Am aminat să cred acest cru crezînd că odată _ mergind in armată îl voi putea neglija, găsind un altul, dar se pare că problema a rămas aceeași, deși sintem despărțiți de sute de kilometri. Vreau să vă rog acum să-mi dați un sfat și anume dacă legătura dintre noi ar putea sâ dăuneze cuiva. Încă intre noi nu s-a întâmplat nimic, nici chiar nu m-a sărutat, după cum v-am mărturisit, insă vreau să hotărăsc un lucru pină nu e prea tirziu (deoarece anul viitor va începe cursurile unei facultăți in aceeași localitate cu mine) dacă se poate continua sau ar fi mai bine să încerc cu toate forțele să mă opresc aici. Vă mulțumesc pentru sfat, cred că va fi cel pe care-l voi urma, deoarece părinților nu îndrăznesc să le mărturisesc așa ceva".
vorba de un văr de primul
acum se
in- tot lu- el
plat aproape nimic — excluzind citeva „incidente*. Am fost împreună la un ceai, la o nuntă, la munte de citeva ori, dar de fiecare dată cu colegii de serviciu sau colegi de-ai mei de liceu. Ne-am purtat destul de distant, fără ca cineva să observe că eu țin la eL Îmi era jenă de mine însămi, era pentru dată cind țineam băiat.
De ziua meaneam 22 de ani), l-am su-
prima la un
(impii-
spusesem timp de doi ani. Atunci mi-am dat seama că. intr-adevăr, fi el ținea la mine, dar că amindoi eram emotivi ți plini de orgoliu. Mai tirziu i-am propus să plecăm împreună in concediu, dar, sub pretextul că lui ii place marea ți mie muntele, a refuzat. A fost prima dată cind mi-am călcat orgoliul in picioare. De atunci am căutat să fiu foarte distantă cu el. Sub influența colegilor a început să
cum acum țin la el mai mult ca la orice și mai mult ceCă mâ
ajutorul unei dispense, dar nu vâ recomand
București : „Nici cum să încep, de
de ION BAIEȘU
I. P., nu știu aceea voi intra direct in stt biect.
La vîrsta de 20 de ani am cunoscut un băiat — dealtfel coleg de servici
■— cu care eram nevoită să lucrez pe aceeași mașină timp de 8 ore. La început nu-l prea agream, dar cu timpul ani început să mă simt bine cu el,' fiind un băiat delicat, manierat, cu mult simț, muncitor, in cluzie, un băiat cu nu iți este rușine să ieși în societate. La început
bun con- care
nu vorbeam decît probleme de servici, dar mai tirziu am devenit burii colegi povestindu-ne și lucruri mai intime (mai ales că eu aveam și o situație mai delicată). Nu mă gindeam niciodată că pot avea ceva mai aparte pentru el, dar sentimentele frumoase nu au întârziat să apară și să-și imprime amprenta așa de adine asupra mea, incit timp de patru ani figura lui mă urmărește continuu oriunde și cu oricine aș fi. In toți acești ani nu s-a întîm-
nat și l-am invitat ca la ora 20.30 sâ vină la mine. A acceptat cu plăcere (acea zi va rămine de neuitat pentru mine, a fost o noapte de calvar). Cind a venit, invitații ceilalți încă nu plecaseră, deși trebuiau să plece la ora 20. eu scuzindu-mâ câ va trebui sâ merg neapărat la o mătușă. Printre ei era și un băiat. Cind a venit prietenul meu, i-am spus câ mai am niște invitați. El a lăsat florile și a plecat ; cu toate insistențele mele, nu a vrut să Atunci m-ampină la ora unu noaptea prin ploaie, pe străzi, stringind florile date de el la piept. S-au spart toate planurile mele. Vroiam ca in acea noapte să-i spun tot ce nu-i
r amină, plimbat
Azi și miine pe stadionul Republicii din Capitală
INTERNAȚIONALELE DE ATLETISM ALE ROMÂNIEI
— cu timp mult, călă-Bul-
facă și el același lucru, astfel distanța dintre, noi mărindu-se mai mult.
Astfel, timp de patru ani mi-am călcat sentimentele proprii in picioare, bătzndu-mi joc de cei mai frumoși ani toate că in acest m-am distrat foarte Vizitând toată țara, torlnd in Ungaria,garia, mergind la teatre, spectacole, filme și, in general, oriunde se pot distra tinerii zilelor noastre. Dar, de fiecare dată, simțeam că lipsește ceva anume și că nimic din tot ce fac nu are sens și atunci îi scriam cite două rinduri pe o ilustrată. De multe ori ii spuneam că sentimentele mele s-au alterat de mult, dar in realitate țineam la el mai mult ca oricind așa
Ieri, la Berlin în partida
amicală de fotbalAstăzi și miine, pe stadionul
Republicii din Capitală, se vor disputa intrecerile celei de-a 25-a ediții a campionatelor internaționali de atletism ale României, la care și-au anunțat participarea peste 300 de sportivi și sportive din 21 de țâri, printre care Algeria. Anglia, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, R.P. Chineză, Cuba. R.D. Germană, R.F. Germania, Grecia,
Franța, Italia, Polonia, Suedia și Ungaria.
Din loturile țării noastre fac parte, printre alții, Ileana Silaî, Maricica Puică, Eva Zorgo-Ra- duly, Cornelia Popa, Gabriela Ionescu și Ilie Floroiu, Paul Copu, Gheorghe Ghipu. Horia Toboc și Adrian Proteasa.
Astăzi, concursul începe ora 15,00, iar duminică primul start se va da la ora 16,00.
R.D. GERMANĂ - ROMÂNIA 1-0 (0-0)
la
„CUPA MONDIALĂ" LA GIMNASTICĂîn sala gimnaziului național
„Yoyogi“ din Tokio încep astăzi intrecerile celei de-a patra ediții a „Cupei mondiale” la gimnastică.
La actuala ediție a acestei tradiționale competiții, România va. fi reprezentată in concursul feminin de tripla campioană olimpică și campioană europeană absolută Nadia Comăneci, Emilia Eberle și Melita Ruhn, alături de care vor mai concura' gimnaste fruntașe din Cehoslovacia, R.D. Germană, S.U.A.
Ungaria, U.R.S.S. și Japonia.Dintre acestea se remarcă Neli Kim și Maria Filatova (ambele U.R.S.S.). Steffi Kraeker (R.D. Germană), Vera Cerna ’ slovacia) și Kathy (S.U.A.)
Printre participanții cursul masculin se numără campionul român Dan Grecu.
în primele două zile sint programate întrecerile pentru atribuirea titlului la individual compus, urmind ca luni să se desfășoare concursul special pe aparate.
(Ceho- Johnson
la con-$1
Aproape 45 000 de spectatori, au urmărit vineri din tribunele stadionului berlinez „Welt- jungend“ meciul internațional amical de fotbal dintre echipele R. I). Germane și României. La capătul unei partide în general echilibrate, gazdele au obținut victoria c* scorul de 1—0 ((P-0) prin punctul marcat în minutul 65 de Streich, care a trimis balonul peste portarul Ștefan. De remarcat că, în minutul 60, la o frumoasă acțiune inițiată de echipa română. Chihaia care a primit o pasă de la Dudu Georgescu a expediat mingea în bară.
în acest joc, echipa României a evoluat în următoarea componență : Ștefan, Tilihoi, Sameș, Păltinișan. Koller, Ro- milă II.(Țălnar min. 75), Dinu, Bdlhni, FI. Grigore, D. Georgescu (min. 75 Terheș), Chihaia.
• începutul verii este marcat prin noi și ample activități tinereii, anticipind marile acțiuni ale vacanței. • Perioada primei jumătăți a lunii iunie este dedicată, în principal, in marea majoritate a localităților botoșânene, acțiunilor de întreținere a pA- șunilor. Angajamentul — IU 000 hectare • Iunie este declarată „lună a colectării plantelor medicinale- in județul Neamț. Cifrele sint mobilizatoare • Pe șantierele județene brăilene sint programate, azi și miine, acțiuni de muncă patriotică pentru realizarea investițiilor, cu participarea unui număr sporit de brigadieri. Cele mai animate puncte de lucru vor fi la extinderea C.F.A. și construcția grajdurilor C.A.P. Brăila • O frumoasă și emoționantă aniversare a muncii, are loc la clubul „Progresul" din Brăila, cu prilejui împlinirii a 55 de ani de existență a întreprinderii de utilaj greu. Tinerii se întilnesc cu lucrători care au activat peste 35 de ani în această unitate • Peste 3 000 ute- ciști din Buzău și Rm. Sărat au fost mobilizați pe șantierele construcțiilor de locuințe, a celor șapte cămine pentru nefami- liști și Casei științei și tehnicii • O coloană de autobuze ii va purta pe cei peste 500 tineri craioveni spre podgoriile din Go- ești unde vor sprijini lucrările I.A.S.-ului la legatul viei. Seara vor beneficia de un binemeritat program artistic oferit de formațiile Casei tineretului din Craiova© Lă întreprinderea de vagoane Arad se întrec miine cei mai buni strungari și frezori din județ © Scena Teatrului de vară din Bacău aparține azi elevilor liceului pedagogic și, bineințeles, spectatorilor prezenți la programul artistic oferit de formațiile acestei școli © La serata de miine a liceului „G. Bacovia" vor participa și cei 45 reprezentanți ai liceelor din municipiu care se vor fi confruntat la sesiunea științifică cu tema „Matematica și mecanica- © La Țebea Iși dau întîlnire cu muzica și poezia tînără hunedoreană sute de tineri pentru a evoca lupta poporului român pentru libertate și independență © Mare meci, mare, Intre secția „Gazete- și „Administrativii" Combinatului poligrafic „Casa Scînteii". Nn scorul de 4—0 (2—0) este important, ci mișcarea. Marcatori: nea Co- stică (2), Haralambie și Dobre.
lingă el — al meu — să nu-i mai spun „bună* ?i „pa. la revedere* zilnic, pentru că cu asta mă mulțumesc din mai 1974, de atunci de cind trăiesc cu speranța zilei de miine, „lâsind ca timpul să-și spună cuvintul*, cum răspândeați dv., tov. Băiesu. la scrisoarea unei tinere ? ! Răspunsul sau sfatul dv. îl aștept și eu la rindu-mi, știind că ați fost alături de tineri tot timpul. Pentru aceasta eu vă mulțumesc anticipat*. decit un orgoliu stupid și
oricind. Dar spun ? !
din fițmilie cu că
sătoria și examenul la facultate ..pentru a nu fi mai prejos decit el (al lor) care are o facultate terminată și mâ vrea, il vor, dar eu nu-l vreau ?! Sau sâ-i spun că nu vreau sâ fcirdf nici măcar pentru bacalaureat pentru a nu-mi găsi tata alt loc de muncă — să mâ ia de
Dacă la mijloc nu se aCâ _ .un incident minor, atunci e. intr-adevăr, tragic să fi pierdut patru ani de existentă fără nici o noimă și ra-
Nu vâ rămin decit două lucruri de făcut : să nițiativa și să limpeziți cumva situația, făcindu-1 aleagă frumoasele sentimente ce i le purtați și,
e descoperiți câ gestul dv. ițați â sâ
anume să-i toți tracasează
Și«ÎMBATA, 2 IUNIE
PROGRAMUL I
în cazul in car tirziu. să renur . cepe totul de la capăt.
A. Badea. Craiova. Urmăresc cu deosebit interes rubrica ..De la om la om*, această rubrici a noastră, a oamenilor. îmi place foarte mult cum sint dezbătute cazurile tinerilor. cum încercați să dați sfaturi părintești pentru spulberarea suferințelor noastre. Nu sint prizonierul suferințelor din dragoste, ci alta este problema pe care o fac cunoscută. In ziua de 17 februarie a.c. a fost publicată scrisoarea tinăru- lui craiovean Otiliu Marinei in care se ^plingea de atitudinea unor huligani care prin comportările lor grosolane aduc necazuri unor persoane pe care nici măcar nu le cunosc. „Dramele* relatate de Otiliu sint foarte adevărate și incă sint puține la număr in comparație cu ceea ce se petrece aici, in acest oraș. Aș adăuga incă o intim-
Sigur că organele noastre de ordine au datoria de a întîmpina și preintimpina agresiunile de orice fel asupra oamenilor pașnici și liniștiți de către indivizi certați cu legea. Dar să nu uităm că e de datoria noastră, a tuturor, să creăm, printr-o atitudine fermă ?’ imediată, acel climat moral care să descurajeze faptele antisociale și pe autorii lor. Iată o chestiune care ar merita discutată mai pe larg.
vine prea câutați puteri pentru a in-
plare (trăită de mine) din care reies cele spuse de eL lntr-o dimineață eram la casa de bilete a cinematografului ..Patria"*. Cind s-a deschis casa, speculanții nu mai erau cu picioarele pe pâmint, ci in capul oamenilor, care așteptau la rind. Acești huligani săreau de pe fereastră și „înotau* deasupra oamenilor pină la ghișeu, in acest timp, organul de ..ordine* se retrage intr-un colț ți privește liniștit ..spectacolul* dinaintea spectacolului. Atunci ce e de făcut pentru a preintimpi- na asemenea atitudini ale „șmecher ari lor* (cum se cred ei) care se adună in ..triburi*? Ce si cum să facem ca acești indivizi să plece din calea noastră, sâ nu mai stăm seara (sau chiar ziua) cu gindul că la cutare colț
săde strada s-ar putea fim jigniți sau loviți?
• In sala sporturilor „Dinamo* din Capitală, au început vineri finalele campionatelor naționale de judo. In prima zi, au fost stabiliți, noii campioni la trei categorii, după cum urmează : mijlocie : Mihalache Toni a (Dinamo București) : semigrea : Constantin Știrbii (Dinamo Brașov) ; grea : Deszo Ud vâri (Universitatea Cluj-Napoca). întrecerile continuă astăzi de Ia orele 9 și 16 urmind să fie cunoscuți campionii la tegorule semiușoară, ușoară semimijlocie.
ca-
s-a• VINERI Ia Medgidia, disputat meciul internațional amical de fotbal dintre echipele de juniori II ale României și Franței. Fotbaliștii români au obținut victoria cu scorul de 2—1 (1—1), prin punctele marcate de Radu (min. 24) și Va- sile (min. 57). Pentru oaspeți a înscris Sassue (min. 5). Jocul a fost urmărit de aproape 15 000 de spectatori. Revanșa va avea loc duminică în Capitală, de la ora 9,30, pe stadionul „Autobuzul".
înregistrate în proba de simplu masculin : Orantes (Spania) — Taroczy (Ungaria) 7—6, 6—1,6—2 ; Caujolle (Franța) — Teacher (S.U.A.) 7—6. 1—6, 6—2,6—1 : Lendl (Cehoslovacia) — Asche (S.U.A.) 5—7, 7—6, 6—2, 6—3 (mare surpriză) ; Gottfried (S.U.A. — Warwick (Australia)6— 2, 6—0. 6—4 : Vilas (Argentina) — Vasselin (Franța) 6—4,7— 5. 6—3 ; feminin : Stove(Olanda) — Simon (Franța) 7-6. 4—fi, 6—3 : Smith (S.U.A.) — Acker (S.U.A.) 6—1. 6—0 ;Marsikova (Cehoslovacia) — Forood (S.U.A.) 6—3. 6—2 : To- manova (Cehoslovacia) — Wade (Anglia) 6—2, 4—6, 6—2.
• VINERI la Paris, în turul doi al probei feminine de simplu, din cadrul campionatelor internaționale de tenis ale Franței, jucătoarea româncă Lucia Romanov a învins-o cu 6—1, 6—4, pe americana Kathy May Teacher.
• VINERI au continuat p? terenurile de la ..Roland Garros* din Paris, campionatele internaționale de tenis ale Franței. In primul tur al probei de dublu masculin, perechea Dîrzu, Segărceanu (România) a eliminat cu 6—1, 7—5, pe Brunet, Chanfreau (Franța). Rezultate
• DUPĂ CUM S-A MAI A- NUNȚAT, reprezentativa de fotbal a Cubei va întreprinde în această lună un Europa urmind să jocuri in România partide în Ungaria vacia. Tn primul
turneu în susțină trei și alte trei și Cehoslo-
meci, fotbaliștii cubanezi vor întîlni duminică, 3 iunie, formația Baia Mare.
F.C.
12.00 Telex. 12,05 Curs de șpaniolâ. 12.25 Curs de franceză. 12.45 Concert de 13.25 Corespondenții transmit... 13.45 Muzică ____cu tineri interpreți. 14.00 *Un fapt văzut de aproape : ..Soarele cel dintotdeauna- 14,20 Festivalul național ..Cîntarea României" — faza interjudețeană. 14.35 Carnet TV.14.45 România pitorească. 15.05 Documentar : Piemonte șl Vaiie D’Aosta. 15.35 Antologii artistice : Gala copiilor (II) — reluare. 16.40 Stadion — emisiune de selecțiuni sportive. 17,20 Clubul tineretului... la Rîmnicu Vîlcea. 18,10 Agenda culturală. 18.30 Mai 1979: Cronica evenimentelor politice interne și internaționale. 18.50 1001 de seri. 19.00 Telejurnal. 19.30 Teleenciclo- pedia. 20.05 Publicitate. 20.10 Film serial : ..Rădăcini- — episodul 2. 21,00 Intilnirea* de simbâtâ seara — emisiune rauzical-distractivă.21.45 Telejurnal. Sport. 22.00 închiderea programului.
limbă limbă prînz.
județeni populară
DUMINICA, 3 IUNIE
PROGRAMUL I
8.30 Gimnastica la domiciliu. 8.40 Tot înainte! 9.25 Șoimii patriei. 9.25 Film serial pentru copii: „Săgeata neagră". Episodul 3. 10.00Viața satului. 11.30 Pentru căminul dumneavoastră. 11.45 Bucuriile muzicii. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Telex. 13.05 Album duminical. 16,45 Pe marea scenă a țării. Popas la Pitești. 17.45 Film serial: ,.Dickens la Londra". Episodul 12.18.40 Micul ecran pentru cei mici. 19.00 Telejurnal. 19.20 Cîntec pentru ..Țara-om“. Reportaj dedicat Anului internațional al copilului.19.40 Studio muzical — 1. 20.15 Publicitate. 20.20 Film artistic: „Desculț în parc". Premieră TV. 21,50 Telejurnal.
LUNI, 4 IUNIE
PROGRAMUL I
18.00 Emisiune în limba maghiară. 18.50 1001 de seri. 19.00 Telejurnal. 19.20 Panoramic. 19.50 Ro- man-foileton: „Poldark". Episodul 15. 20.45 Mal aveți o întrebare? Viitorul energetic al planetei. 21.15 cadran mondial. 21.35 Telejurnal.
MARȚI, 5 IUNIE
PROGRAMUL I
9,00 Teleșcoală. 10,00 Roman-foî- leton: „Poldark". Reluarea episodului 15. 10,55 Pentru frumusețea satului românesc. Arhitectură tradițională. materiale de construcții locale, meșteri prlcepuțl. 11,10 în alb șl negru — Lassie. 11,55 Cîntarea României. Secvențe din faza interjudețeană. Centrul Suceava. 12,25 Telex. 17,05 Teleșcoa- lă. 17.25 Curs de limbă engleză. 17,45 Omagiu unui poet. Producție a studiourilor de filme daneze. 18.00 Documentar artistic. Gheorghe Lazăr — 200 de ani de la naștere. 18,20 Publicitate. 18.25 Revista social-politică TV. 18,50 1001 de seri. 19.00 Telejurnal. 19,20 Ancheta TV. Legea respectării legii. 19.45 Publicitate. 19.50 Seară de teatru: „Institutorul Hofer". Premieră pe țară. Producție a studiourilor din R.F. Germania. 21,35 Telejurnal.
MIERCURI, 6 IUNIE
PROGRAMUL I
9.0o Teleșcoală. 10.00 Teatru scurt : „Inspectorul broaștelor" de Victor Eftimiu. 11.00 Muzică populară. 11.25 șoimii patriei. 11.35 Festivalul național „Cîntarea României".' Aspecte din activitatea formațiilor artistice ale județelor Maramureș, Bistrița-Năs&ud și Sălaj, prezente in etapa Interjudețeană Zalău. 12,05 Telecronl- ca pentru pionieri. 12.20 Telex. 17,00 Telex. 17,05 Gala rapsozilor populari (reluare). 18,15 Tragerea pronoexpres 18,25 Cîntarea României, Aspecte din activitatea de creație tehnică și artistică. 18,30 1001 de sârb 19.00 Telejurnal. 19,25 Noi, femeile! 19.50 Teleclnemate- ca. Ciclul Mari regizori, mari actori: „A avea sau a nu avea". Premieră pe țară. Producție a studiourilor americane. 21,35 Telejurnal.
Corespondențe fin concursSEARA DE „ȘTIINȚA
Șl TEHNICA"
Revista „Știință și tehnică- organizează luni, 4 iunie 1979, în localul Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare. împreună cu comitetul județean Maramureș al U.T.C., o seară de știință și tehnică pe tema —‘*~4noi în i superioară I nereurilor roase".
Specialiști < nume, vor cu tinerii pe de larg interes din domeniile : agricultură. meteorologie. cosmologie, biologie, psihologie etc. De asemenea, se vor prezenta filme cu tematică științifică. vor fi oferite răspunsuri la întrebările tinerilor, vor avea loc întîlniri cu inovatori premiali la faza județeană a concursului de crea-, ție tehnico-științi-
i ..Orientări valorificarea
a mi- nefe-
de re- dialoga
; teme
fică. precum și un concurs tematic„Cine știe, cîști- gâ !“.
Acțiunea se va încheia cu un spectacol cultural-dis- tractlv susținut de tinere formații maramureșene laureate la actuala ediție a Festivalului național ..Cîntarea României". (LUCIA BEZ- DEDEANU).
câ, cercurile pionierești din școli și caȘe ale pionierilor șl șoimilor patriei din țară vor demonstra practle la roata olarului, sco- țînd în evidență deprinderile și aptitudinile pentru a- cest meșteșug.
FLOAREA DE LOTUS
„COCOSUL DE HUREZ"
Consiliul de educație politică și cultură socialistă al o- rașului Horezu, jud. Vîlcea, organizează, în zilele de 2, 3 iunie a.c., a IX-a ediție a Tîrgului a- nual al ceramicii populare românești ..Cocoșul de Hurez" la care participă creatori și cooperative meșteșugărești cu secții de profil din toată țara.
Pentru perpetuarea tradiției populare în acest domeniu de creație, dumini-
Vizitați, dacă vă aflați în preajmă, grădina botanică din Cluj-Napoca, pregătită pentru sezonul estival Cu covoare florale „țesute" de meșteri horticultori din mii și zeci de mii de plante, în cele mai frumoase aranjamente. o atracție deosebită o constituie florile celebrului lotus ...........Amazonia”, meroșilor Săptă minai.
neîntrecută frumuseți poposesc
mii vizita-
ceastă oază de naturale circa 15 tort
.Victoria ale nu- cactuși.
în a-
CINE STAR T. V.Serialul „Rădăcini* („Roots"),
pe care Televiziunea română îl difuzează in douăsprezece episoade, este o producție recentă (1977) a televiziunii americane, dramatizarea„best-seller*-ului cu același nume a lui Alex Haley. A fost vizionat de americani mai mult decît oricare altă emisiune T.V. Compania americană „A.B.C.* a repurtat cea mai strălucită medie săptăminală de audiență in masă : în total 130 milioane de americani au urmărit „Roots*. La Chicago se vorbește despre „Cometa lui Haley*, in Atlanta se pretinde că serialul este un „super- bolid*. iar televiziunea din New Vork t-a numit „cel mai spectaculos serial din punct de vedere educativ* privind problema rasială in Statele Unite. „Rădăcini* poate fi comparat, in ceea ce privește „priza la public*, cu succesul repurtat de „Pe aripile vintului*.
„Rădăcini* zugrăvește istoria familiei autorului, de răpirea unuia dintre strămoșii lui, Kunta Kinte, din Africa de Vest, la mijlocul secolului al XVIII-lea. de către negustorii de sclavi, și nenorocirile cauzate de sclavie în Virginia și Carolina de Nord. Ceea ce explică Succesul serialului este, poate. faptul că el a prezentat sclavia din punctul de vedere ăl sclavului. Serialul a fost primit diferit de criticii de televiziune1; care și-au exprimat rezerva in legătură cu acuratețea adevărului istoric și cu conținutul melodramatic. Distincția intre melodramă și evenimentele isterice merită atenție, cu toate că istoricii de profesie nu rezerve in privința respectării realității. Sclavia, atit
de evidentă, in imoralitatea ei, riscă să devină o imagine fărimițată. Rămine. totuși, certă valoarea estetică și educativă a filmului, certificată și de cele șapte premii „Emmy* obținute, echivalentul premiilor „Oșcar* in televiziune : premiul pentru cel mai bun scenariu de serial, premiul pentru cea mai bună regie de serial, premiul interpretare pentru principal, premiul de preț are pentru rolul dar, premiul pentru de serial, premiul .......montaj de serial și premiul pentru coloana sonoră.
„Rădăcini* a fost produs de David L. Wolper cu participarea unui mare număr de actori conduși de David Greene, John Erman și Gilbert Moses. Vom reveni intr-o rubrică următoare cu date biografice și film.ografii ale interpreților principali.
de actorul inter-
secun- muzică pentru
GEORGE MILITARU
CU I.T.B.LA ȘTRAND
Vremea se anunță propice excursiilor și drumețiilor, petrecerii la locurile de agrement. Pentru a satisface cerințele bucureștenilor, I.T.B. a programat pentru duminică curse directe spre ștrandurile Mogoșoaia, Băncasa și Cerni- ca, cu plecare din marile cartiere : Drumul Taberei (Valea Oltului. Al. Moghiroș), Militari (Apusului), Pajura (Cap. 87), Berceni (Dumitru Petrescu), Colentina (C.F.R. obor), Titan (Aleea Barajul Dunării), Giulești (Bd. Constructorilor, complex). Plecarea la orele 9, 10 și li. Pentru întoarcere, informații la conducătorii auto. Sperăm să nu ne facă... glume.
Rubrică realizată de V. RAVESCU
HOTARE Mesajul C.C. al P.C.R. adresat( • știri,note, comentarii • știri,note,comentarii <T)
Rezoluții la U.N.C.T.A.D V încheierea convorbirilorMOSCOVA
celui de al IX-lea Congres al P.C. PortughezDragi tovarăși,
MANILA 1 — Trimisul special Agerpres, Iosif Socaciu. mite : Plenara celei sesiuni a Conferinței Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare a adoptat, vineri, mai multe rezoluții ce reafirmă necesitatea edificării unor raporturi economice internaționale juste și e~ chitabile, a sprijinirii efo: lor de progres și dezvoltare independentă ale s*atelor in curs de dezvoltare.
Exprimind preocuparea comunității internaționale față de grava problemă a foame’ei si malnutriției ce mai persistă in- tr-o serie de regiuni ale globului. plenara a adoptat o rezoluție ce cheamă, intre altele, la sporirea substanțială a asistentei tehnice și a investițiilor pentru a veni in sprijinul eforturilor țârilor in curs de dezvoltare in vederea accelerării producției alimentare.
Plenara a adoptat totodată un document referitor la ratificarea de către toate statele a codului de conduită in domeniul transporturilor maritime de mărfuri, astfel îneît reglementările conținute de acest cod să poată deveni efective.
O altă rezoluție adoptată la propunerea țărilor in curs de dezvoltare se referă la problema exploatării resurselor teritoriilor submarine. Rezoluția recomandă statelor să se abțină de la acțiuni de exploatare a acestor zone în afara limitelor apelor teritoriale stabilite prin legislația lor internă, pină la elaborarea unei convenții internaționale in acest sens — convenție care urmează să fie discutată la Conferința O.N.U. pentru dreptul mării.
, O altă rezoluție adoptată referă la necesitatea încheierii
trans- de-a V-a
unui acord internațional în domeniul tungstenului, astfel incit să se garanteze pentru țările exportatoare prețuri echitabile și stabile.
în încheierea ședinței, plenara a adoptat o rezoluție privind necesitatea intensificării ajutorului multilateral acordat mișcărilor de eliberare națională recunoscute de organizațiile regionale interguvernamentale. în rezoluție se subliniază dreptul tuturor popoarelor și țârilor de a-și exercita suveranitatea deplină, electivă și permanentă, precum și controlul asupra resurselor lornaturale și asupra celorlalte resurse și activități economice. Rezoluția cerc- -ecretarului general al U.N.CT.A.D. să inițieze un studiu cu privire la si
ci si popoare și odic in legătură
tuația acestor ți
propunerea iitoarea se-
ungaro-sovieticeLa 1 iunie, la Budapesta
s-au încheiat convorbirile intre delegațiile de partid și guvernamentale ale R.P. Ungare și U.R.S.S.. conduse de Janos Kadar. prim-secretar al C.C. al P3!KL\ și Leonid Brejnev. secretar general al C.C. a! P.C.U.S- președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U-R-S-S. Au fost discutate probleme ale relațiilor dintre cele două țări, ca și unele aspecte privind <ituația internațională
La încheierea convorbirilor. conducătorii celor două delegații au semna: o Declarație comună. Miniștrii de externe ai R-P. Ungar*» și U.RSJS. au semnat, cu același prilej, un acor^ intergu- vemamențai ixivind colaborarea culturală și științifică
Dezbateri in Consiliul de Securitateasupra situației din Liban
această
gtu:
ra fi rep« i. exodul p ie se va in:
31
Sesiunea Comisiei interguvernamentaleromăno-sovietice de colaborare
MOSCOVA 1 — Corespondentul Agerpres. M. Coruț. transmite : între 30 mai și 1 iunie, s-au desfășurat la Moscova lucrările celei de-a Xl-a sesiuni a Comisiei interguvernamentale roma-o-sovietice de colaborare
• COMPANIA națională iraniană a petrolului (NIOC) a anunțat majorarea prețului per baril al petrolului ușor, incepind cu 1 iunie, cu 1,30 dolari, iar a prețului petrolului greu cu 1.10 dolari. Ca urmare, prețul per baril al primei varietăți va ajunge la 18,47 dolari, iar prețul celei de-a doua va fi de 17,74 dolari.
meZor. Reprezentanml
Ghassan Tueci. a de Securitate
Loan-a
economică și tehnico-științifică.Delegația romană la sesiune a
fost condusă de tovarășul Cornel Burtică, viceprim-mir.istru al guvernului român, președintele părții române in comisie, iar delegația sovietică de tovarășul K. F. Katușe»*. vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U-R^JS.. președintele pârtii sovietice in comisie. în cadrul tratativelor. purtate in spiritul înțelegerilor convenite cu prilejul intilnirikx* $: convorbirilor la nivel înalt dintre conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România si Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. tovarășii Nicolae Ceaușescu și Leonid Brejnev. delegațiile
examinat stadiul de dezvol- re a coooerârii și specializării producție, de realizare a acor
durilor și protocoalelor comer- ciaie. precum și posibilitățile de creștere in ritm susținut a schimbărilor economice dintre ceie două târî. De ambele părți a fost exprimată satisfacția pentru rezultatele de ansamblu ale colaborării economice multilaterale. evidențiindu-se totodată posxbiktâule reale existente in
Comisia a constatat că in pe-
au
NAȚIUNILE UNITE 1 (Agerpres). — Adunarea Generală a O.N.U. a adoptat joi seara o rezoluție în care cere Consiliului de Secuirtate să se reunească pentru a adopta sancțiuni obligatorii împotriva Africii Rezoluția, adoptată in ședinței de închidere a nii Adunării Generale erate Namibiei cu 118
de Sud. cadrul sesiu- consa- voturi
pentru și 16 abțineri (nici un vot împotrivă), cere statelor membre, ca și organizațiilor internaționale să sporească asistența lor militară și financiară acordată SWAPO (Organizația Poporului din Africa de Sud- Vest). recunoscută ca singurul reprezentant autentic al po - porului namibian, astfel ca a- ceasta să fie in măsură să-și intensifice lupta pentru eliberarea națională.
Rezoluția afirmă că Africa de
SALISBURY
Fisuri în așa-numita reglementare internăSALISBURY 1 (Agerpres). —
Un purtător de cuvint al poliției din Salisbury a făcut cu- Yioscut că autoritățile rhode? siene au deschis o anchetă în legătură cu recenta arestare a cinci membri ai grupării conduse de reverendul de culoare Ndabaningi Sithole. Agențiile de presă relevă că reverendul Sithole. împreună cu alți membri ai grupării sale, a refuzat să participe la noul guvern condus de Abel Muzorewa, in urma simulacrului de alegeri din Rhodesia, înscenate pentru a asigura perpetuarea și apărarea intereselor minorității albe din această țară. Refuzul lui Sithole a fost urmat de arestarea sa și a altor patru lideri ai grupării pe care o conduce.
După cum se știe. Ndabaningi Sithole a semnat împreună cu autoritățile rasiste de la Salisbury așa-zisul acord de reglementare internă a problemei rhodesiene. denunțat de Frontul Patriotic Zimbabwe.
KHOUNA OULD HEYDALLA DESEMNAT
PRIM-MI NISTRU AL MAVRITANIEI
Comitetul Militar de Salvare Națională (C.M.S.N.) din Mauritania. reunit in ședință extraordinară. a desemnat pe ministrul apărării, lt. col. Khouna Ould Heydalla. in funcția de prim-ministru. in locul lui Ahmed Ould Bouceif. rare și-a pierdut viața intr-un accident de aviație — se arată intr-ua comunicat oficial difuzat la Nouakchott, relatat de agențiile de presă. Khouna Ould Heydalla a fost ales, de asemenea. ca prim-vicepreședinte al C.M.S.N.
Reuniunea Comitetului Militar de Salvare Națională a fost prezidată de Mustapha Ould Mohamed Salek, președintele C.M.S.N.
• LA BONN a sosit, la 1 iunie. ministrul de externe al_ Cubei. Isidoro In aceeași zi,
Malmierca Peoli. el a avut prima
silfului încetarea tu:: li ta te față de către Israel baneze. solei atitor vieți < citat desfâșu turi pentru ambiguități UNIFIL
Reprezenta
Sud los. prelungii planului occ
a acțioru servindu
de
ror acte Liban, a
i- ssivera ă cu j
a Coci- zmpenă
îiării de
i e;-3 Ab-□ecla-
aă țâri, rezultat
»
ia
Â3J
ș* proțpnalizar
Jui de Se â din su
azi
oal
reniO
mentare a prob; ne pentru a se i națiuni sinistre" porului namibian.
regie- namitxe
La
Permanente italieneAstăzi este sărbă
toarea națională a Italiei. Evenimentul — de amplă rrzorunti ta viața și destinele poporului italian — semnifică aniversarea a 33 de ani de la re fere o- dumui de la ? iunie 1946. cind Italia a devenit republică, nad cetățenii acestei străvechi peninsule s-aa pronunțat ferm pea- tru dezvoltarea tării pe calea progresa ini social, al democraticu Evenimentul marchează încununarea luptei antifasciste si de rezistență i fonelor populare și patriotice împotriva dictaturii mussoliaiene ci « «ce- patiei hitlerisle.
în timpul care «-a scurs de la acest eveniment. poporul italian. care a adus o contribuție marrantâ. de-a lunzul secolelor, la îmbogățirea patrimoniului culturii si civilizației universale, a înscris noi și importante realizări pe calea progresului economic, succese ce situează a«- tăzi Italia printre tarile industrializate ale lumii. Progrese importante au fost abținute, de asemenea, in domeniile științei, tehaieii. in alte domenii de activitate. in unirea efortului. menit să ducă ta rezolvarea problemelor care confruntă tara ia
tfleira
a
run< de trul de Hans-Die1
F.G
au
bt
ACTTVTTÂTT LA BORDUL LUI -SALILT-6"
tifle de
ATENTAT TERORIST LA ROMA
ie deosebită a acordat evoluției schimburilor de mărfurt. stabilin- comun acord măsxiri tinderea si dîi'ers’fi- : sccermatâ a acestora, âsor potemiahilui eco-
creștere
efectuat un
ratnin c^nt canvinse ei ■ r*pariurile prietenești ■ dintre țările fi po-pairele noastre vor raalinaa fă se dezvolte m in viitor in interesul reciproc. al cauzei păcii «i înțelegerii in Europa și in lume.GH. SPRINȚEROIU
amplu schimb de păreri asupra mersului lucrărilor de coordonare a planurilor de dezvoltare a economiilor naționale ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice pe cincinalul viitor (1981—1985). fiind apreciată pozitiv activitatea depusă in acest domeniu de organele centrale de planificare din cele două țări.
Lucrările sesiunii s-au desfășurat intr-o atmosferă cordială, de prietenie și înțelegere reciprocă.
Protocolul. încheiat la sfirșitul lucrărilor sesiunii, a fost semnat din partea română de tovarășul Cornel Burtică, iar din partea sovietică de tovarășul K. F. Ka- tusev.
La seihnare au luat parte Gheorghe Badrus. ambasadorul României in Uniunea Sovietica, membri ai ambasadei, precum și membrii celor două delegații.
★Aflat la Moscova, tovarășul
Cornel Burtică, viceprim-minis- tru al guvernului român, ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale, a avut intiîniri de lucru și convorbiri cu N. K. Baibakov, vicepreședinte a! Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.. președintele Comitetului de Stat al _ Planificării. N.S. Patolicev. ministrul comerțului exterior al U.R.S.S.. precum și cu V. G. Morozov, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Relații Economice Externe al Consiliului de Miniștri al UJLS.S.
în cadrul acestor întrevederi au fost examinate, intr-o atmosferă de lucru, prietenească, probleme privind dezvoltarea in continuare a colaborării si cooperării economice bilaterale, sporirea schimburilor reciproce de mărfuri intre România și U.R.S.S.
Confruntare militară dură in Nicaragua MANAGUA 1 (Agerpres). —
Frontul Sandinist de Eliberare Națională (F.S.LN.) din Nicaragua continuă ofensiva declanșată in ultimele zile m mai multe sectoare ale țării, cele mai puternice ciocniri cu trupele Gărzii Naționale somoziste in- registrindu-se La Rivas. Naranjo și Leon, al doilea oraș nicara- guaian ca importanță. Trupele somoziste au fost sprijinite de artilerie, tancuri și avioane. Ciocniri deosebit de violente au avut loc și la El Naranjo, oraș din <udul țării, declarat de F.S.LN. ..teritoriu liber nicara- guaian-. Forțelor sandiste li s-au alăturat milițiile populare și numeroși țărani din zonă. Postul ..Radio Sandino” anunță că lupte intense au loc. de asemenea. in departamentul Rivas și in regiunea minieră Siuna. la 350 km nord-est de Managua.
Pe de altă parte. Direcțiunea națională comună a F.S.L.N. a adresat un apel, populației, de a sprijni incepind de la 4 iunie, greva generală împotriva dictaturii lui Anastasio Somoza. în ziua anunțată, in Nicaragua vor fi suspendate toate activitățile economice și sociale.
Ne face o deosebită plăcere ca, în numele Partidului Comunist Român, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în numele oamenilor muncii din România, să vă adresăm un cald salut de prietenie și solidaritate, dumneavoastră, participanților la Congresul Partidului Comunist Portughez, tuturor militanților partidului dumneavoastră, precum și întregului popor portughez prieten.
Comuniștii români, toți oamenii muncii din țara noastră urmăresc cu viu interes și sentimente de solidaritate activitatea Partidului Comunist Portughez care. împreună cu celelalte for-
’ țe progresiste, democratice și patriotice din Portugalia, acționează pentru apărarea și consolidarea cuceririlor revoluționare. democratice ale poporului portughez pe calea deschisă la 25 aprilie 1974 și consacrată in Constituția Republicii Portugheze, in concordanță cu voința și aspirațiile sale legitime de libertate. independență și progres social.
Dorim să ne exprimăm și cu acest prilej satisfacția pentru relațiile tradiționale de prietenie. colaborare și solidaritate militantă care s-au statornicit și se dezvoltă intre partidele noastre, pe baza deplinei egalități in drepturi, a stimei și respectului reciproc. Ne face plăcere să subliniem contribuția esențială, deosebit de importantă pe care au adus-o la dezvoltarea acestor relații întîlnirile și convorbirile dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Alvaro Cunhal.
Subliniem, de asemenea, evoluția ascendentă a raporturilor dintre România și Portugalia și ne exprimăm convingerea că, in spiritul Tratatului de prietenie și colaborare, aceste raporturi vor cunoaște o extindere și diversificare continuă, pe plan politic, economic, tehnico-științific, cultural și în alte domenii. ceea ce corespunde intereselor celor două popoare, cauzei păcii, securității, colaborării și progresului în Europa și în lume.
venitului național și ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor, în spiritul orientărilor și sarcinilor stabilite de Congres, partidul nostru acționează cu consecvență pentru adincirea democrației socialiste și lărgirea continuă a cadrului de participare a întregului popor la conducerea vieții social-economi- ce a țării, desfășurînd, totodată, o intensă activitate politico-edu- cativă pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor, pentru afirmarea multilaterală a personalității umane. Realizările obținute în toate domeniile de activitate ilustrează justețea și realismul politicii partidului și statului nostru, care aplică în mod creator legitățile generale ale socialismului, adevărurile universal valabile la condițiile concrete ale României.
Dragi tovarăși,
Dragi tovarăși,
întregul nostru popor își consacră in prezent energiile și forțele sale creatoare realizării Programului adoptat de cel de-al XI-Iea Congres al Partidului Comunist Român privind edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism. în cursul actualului cincinal, oamenii muncit sub conducerea partidului, au obținut noi și importante succese in creșterea «usținută a forțelor de producție. in aplicarea cuceririlor științei si tehnicii. în modernizarea întregii economii, realizind. pe această bază, ritmuri înalte in dezvoltarea producției, sporirea
Partidul ghez a hotărit să 4 iunie o moțiune ră in parlament guvernului Moța anunțat, joi, secretarul neral al P.S.P., 1Soares.
Potrivit Constituției portugheze, este necesar ca parlamentul să adopte in mai puțin de 30 de zile două moțiuni de neîncredere împotriva guvernului pentru a determina căderea acestuia. Partidul Comunist Portughez și Partidul Social-Democrat și-au anunțat recent intenția de a prezenta moțiuni de cenzură împotriva cabinetului Mota Pinto.
Socialist Portu- depună ia de cenzu- im potriva Pinto,, a
1 ge- Mario
In deplină concordanță cu obiectivele politicii sale interne, Partidul Comunist Român, România socialistă desfășoară o politică externă activă de dezvoltare continuă a prieteniei și colaborării cu toate țările socialiste, de întărire a solidarității și colaborării cu țările în curs de dezvoltare, cu țările nealiniate, de extindere, în spiritul coexistenței pașnice, a raporturilor economice, tehnico-științifice și culturale cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea socială. Așezăm în mod ferm la baza acestor relații principiile independenței și suveranității naționale, deplina egalitate in drepturi, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc, nerecurgerea la forță sau la amenințarea cu folosirea forței.
în activitatea ’ internațională pornim de la marile transformări revoluționare, sociale și naționale, de la schimbările petrecute în raportul de forțe pe arena mondială. Tabloul lumii de azi evidențiază, pe de o parte, afirmarea tot mai hotărî- tă a voinței popoarelor de a trăi libere și independente, de a se dezvolta deplin stăpîne pe destinele lor, într-un climat de pace și colaborare, iar, pe de altă parte, accentuarea politicii imperialiste de dominație și forță, de reîmpărțire a lumii in zone de influență, perpetuarea unor stări de încordare și conflicte, precum și apariția altora noi, ceea ce pune serios în pericol securitatea și liniștea unor popoare, pacea întregii lumi. în aceste condiții deosebit de complexe, partidul nostru consideră că se impune mai mult decît oricind întărirea colaborării și conlucrării popoarelor, a forțelor înaintate de pretutindeni în lupta pentru promovarea unei politici noi, democratice, de deplină egalitate între state, pentru soluționarea problemelor majore care confruntă omenirea, pentru asigurarea păcii și securității internaționale.
Ca țară europeană. România acționează cu fermitate pentru normalizarea și dezvoltarea relațiilor dintre statele continentului, pentru înfăptuirea în viață ca un tot unitar a prevederilor Actului final de la Helsinki. în acest sens considerăm că are o mare importanță pregătirea temeinică a viitoarei re-
uniuni de la Madrid din 1980, în așa fel incit ea să adopte măsuri și hotărîri concrete pentru continuarea și adincirea procesului de edificare a securității pe continent, pentru extinderea colaborării economice, tehnico-științifice și culturale între toate statele europene și, îndeosebi, pentru trecerea la înfăptuirea dezangajării militare și dezarmării, fără de care nu se pot concepe pacea și securitatea în Europa și în întreaga lume.
România se pronunță consecvent și militează ferm pentru eliminarea folosirii forței și amenințării cu forța din relațiile internaționale, pentru lichidarea tuturor focarelor de încordare și conflict existente în lume și soluționarea problemelor litigioase dintre state, exclusiv pe cale pașnică, prin tratative.
Considerăm că instaurarea și consolidarea unui climat de pace și conlucrare liberă între toate națiunile lumii impun adoptarea de măsuri hotărîte pentru oprirea cursei înarmărilor și trecerea la dezarmare, și, în primul rînd, la dezarmarea nucleară. România este hotărîtă ca, alături de celelalte forțe iubitoare de pace și progres, să militeze activ și să-și aducă întreaga contribuție la realizarea acestui vital deziderat al omenirii.
Acordăm, de asemenea, o atenție deosebită problemelor lichidării subdezvoltării și făuririi unei noi ordini economice internaționale, bazată pe deplină egalitate și echitate, care să permită progresul mai rapid al țărilor rămase în urmă, accesul lor nestingherit la cuceririle științei și tehnologiei moderne, stabilitatea economiei mondiale.
Acționînd în spiritul îndelungatelor sale tradiții internaționaliste, Partidul Comunist Român întărește necontenit relațiile sale de prietenie, colaborare și solidaritate cu partidele comuniste și muncitorești, militează consecvent pentru realizarea unei unități de tip nou, bazată pe deplină egalitate și neamestec în treburile interne, pe dreptul fiecărui partid de a-și elabora în mod independent linia politică, tactica și strategia revoluționară, corespunzător condițiilor concrete în care-șl desfășoară activitatea.
în același timp, Partidul Comunist Român consideră că, în zilele noastre, are o importanță deosebită dezvoltarea continuă a colaborării, pe bază de egalitate și respect reciproc, între partidele comuniste și partidele socialiste și social-democrate, alte forte muncitorești și progresiste, mișcările de eliberare națională, în lupta pentru transformări înnoitoare în viața societății, pentru democratizarea vieții internaționale, destindere și pace în lume.
Exprimîndu-ne, încă o dată, convingerea că relațiile de prietenie și colaborare dintre partidele. țările și popoarele noastre se vor dezvolta tot mai puternic în viitor, vă urăm, dragi tovarăși. succes deplin în desfășurarea lucrărilor Congresului dumneavoastră, în activitatea viitoare consacrată dezvoltării independente a Portugaliei pe calea democrației, bunăstării și progresului social.
COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
★
CAMPANIA ELECTORALĂ DIN ITALIA A LUAT SFIRȘIT
Alegătorii sînt chemați să decidăROMA 1 (Agerpres). — Prac
tic in Italia campania electorală in vederea alegerilor generale anticipate s-a încheiat vineri. Intr-o ultimă alocuțiune televizată. primul ministru Giulio Andreotti a reafirmat opoziția Partidului Democrat-Creștin fața de intrarea Partidului comunist in guvernul ce se va forma după alegeri. Totodată. Andreotti s-a pronunța: „pentru o politică de unitate națională". care, in concepția sa. presupune sprijinul in parlament acordat de către partidele arcului constituțional viitorului guvern, din care să nu facă insă parte reprezentanții P.C.I. Pe de alta nane, premierul italian a sugerat că. in cazul in care rezultatele alegerilor vor fi neconcludente și vor determina negocieri îndelungate
intre partide, ar fi util un „guvern de așteptare”, care să ră- mină la conducere pîrîă in toamnă, in speță actualul cabinet minoritar democrat-creștin.
Principalele partide care se vor confrunta pentru obținerea cit mai multor locuri din cele 630 in Camera Deputaților și 315 in Senat sint P.D.C. și P.C.I. La precedentele alegeri generale desfășurate in 1976. P.D.C. a cîștigat 38,7 la sută din voturile exprimate și 263 mandate in Camera Deputaților, iar P.C.I. —- 34.4 la sută din voturi și 228 mandate.
Numărul persoanelor cu ■ drept de vot depășește 42 de milioane, dintre care 22 milioane femei. Aproximativ 2.6 milioane de tineri votează pentru prima oară.
Vineri au continuat lucrările celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Portughez. Delegații, reprezentând pe cei 150 000 membri ai partidului, dezbat raportul de activitate al Comitetului Central prezentat in ziua precedentă de tovarășul Alvaro Cunhal. secretar general al P.C. Portughez.
In, cadrul lucrărilor în plen.
tovarășul Virgil Cazacu, mem- bru al Comitetului Politic Executiv. secretar al C.C. al P.C.R., șeful delegației P.C.R.. a prezentat mesajul partidului nostru a- dresat congresului comuniștilor portughezi.
Mesajul Comitetului Central al Partidului Comunist Român a fost primit cu viu interes de participanții la Congres.
ALGER 1 (Agerpres). — Comunicatul comun iugoslavo-al- gerian, dat publicității la încheierea vizitei președintelui Iosip Broz Tito în Algeria, subliniază gradul înalt al cooperării politice statornicite între cele două țări și1 evidențiază că în domeniul relațiilor economice bilaterale au fost obținute rezultate* satisfăcătoare. Părțile arată, . de asemenea, că există posibilități considerabile pentru promovarea cooperării economice bilaterale și diversificarea formelor acesteia, îndeosebi în domeniile industrial și agricol.
Cele două părți — continuă comunicatul — constată o mare similitudine în pozițiile lor față de problemele internaționale majore care au făcut obiectul
discuțiilor la nivel înalt. Ele au procedat, între altele, la un schimb de vederi asupra situației din regiunea Mediteranei și au hotărit să-și intensifice eforturile pentru a contribui activ la consolidarea păcii și securității în regiune. De asemenea, părțile au subliniat legătura care există între edificarea unui sistem de securitate în Europa și pacea în zona mediteraneană.
Cele două părți și-au reafirmat atașamentul profund față de principiile și țelurile politicii de nealiniere, subliniind că țările nealiniate, împreună cu celelalte țări în curs de dezvoltare, trebuie să-și intensifice eforturile pentru edificarea unei noi ordini economice internaționale.
f
III
IIțIii
Ambulanțe pentru... animaleIdicale „Farum" a elaborat un -procedeu
care permite explorarea de la distanță a funcționării inimii unui bolnav. Biocurenții ' generați de inima persoanei examinate se transmit, prin rețeaua telefonică, aparatelor instalate in cadrul stației de salvare, unde un medic cardiolog descifrează electrocardiograma și transmite, prin telefon, cele constatate medicului aflat Ungă pacient.
alte citeva scheletului trăit in a- 450 000 de antropolo-
ric" ce va adăposti craniul și elemente componente ale Omului din Tautavel, care a ceasta regiune cu aproximativ ani in urmă. Acest exemplar gic descoperit în 1971 de o echipă condusă de arheologul francez Henry de Lumley, este cel mai „bătrin" dintre strămoșii o- mului identificat pînă in prezent pe teritoriul Europei. „Omul din Tautavel" — contemporan cu „Sinantro.pul de Pekin" și cu „Pitecantropul de Java" — aparține
La inițiativa Uniunii societăților de protecție j animalelor din Elveția, la Lausanne s-au pus in funcțiune ambulanțe speciale pentru... ciini $i pisici bolnave, in serviciul clinicilor veterinare. ~ milare mai funcționează Zurich.
Comitetului internațional al Partidului Laburist. vicepreședinte al Internaționalei Socialiste, aflat in vizită in Iugosla- via.
Servicii sila Geneva siCa eea ateatat a fast remis,
riaeri dxmiaeata. Ia Roma de crapârfle teroriue. După rum iaferax »tî ageatia Franre Presse. uata aresxui >tar a ron- stitah-e sedial nari secții * Pirtîdaloi Dwaeerat-Creștin, rare a fort distrus de expieri* maci bembr. Na s-au înregistrat decît paxube ataterixle.
Atentatul nu a fast ineă re- rendieat.• KIM IR SEN. președintele
R.P.D. Coreene, a primit delegația culturală chineză, condusă de Huang Zhen, ministrul culturii. aflată in vizită la Phenian.
Delegația chineză a avut convorbiri cu o delegație similară din R.P.D. Coreeană, fiind a- bordate aspecte ale cooperării culturale dintre cele două țări.
• STANE DOLANȚ. membru al Prezidiului C.C. al U.C.I.. a avut la Belgrad o întrevedere cu Ian Mikardo, membru al Camerei Comunelor, membru al
• MINISTRUL DE EXTERNE al Franței. Jean Francois-Pon- cet. va face o vizită oficială la Washington in perioada 3—5 iunie, la invitația secretarului de stat al S.U.A., Cyrus Vance, s-a anunțat joi la Paris.
înapoi la morile de vintFemeile ți numele uraganelorAdministrația națională
me oceanice yi atmosferice a S.U.A. a anunțat că uraganele care se vor dezlăn- țui in următorii cinci ani in zona Atlanticului, Golfului Mexic și Marii Caraibilor nu vor mai purta nume de femei, ci nume de bărbați sau, pur ji simplu, vor avea denumiri neutre. La adoptarea acestei hotărîri au contribuit in mare măsură cererile opiniei publice, in special ale femeilor, care și-au exprimat nemulțuihirea în legătură cu faptul că asemenea fenomene devastatoare purtau in exclusivitate nume feminine. In baza înțelegerii la care s-a ajuns, uraganele ce se vor forma in regiunea menționată vor purta numele Bob (al doilea mare uragan ce se va produce in Atlantic in 1979), Henri și Juan (1979), Mitch (1980), Phillippe, Sebastien și Debonair (în perioada de după 1980).
pentru probi e- IJr1a Ms
ll i ioGUVERN NEPALEZNOULdeDe La Ceaiul de dirijare
zborului spațial se anunță echipajul stației au:oma:e _Sa- liut-d*. format dm Vladimir Liabov și Valeri Riumin. continuă executarea experiențelor prevăzute de programul de zbor. Acesta cuprinde, ca și ia zilele precedente. executarea unor lucrări cu diferitele aparate existente la bordul complexului spațial.
Echipajul continuă să acorde, de asemenea, o atenție deosebită executării unor exerciții fizice cu ajutorul benzii rulante și al ^bicicletei ergome- trice. Vineri, cei doi cosmonauți au montat și utilizat dispozitivul de duș cosmic.
2ent a că Nepalului, Birendra Bir
Shah Dev, a desemnat guvern, compus din 28
Regele Bikram un nou „ , _de membri și condus de Surya Bahadur Thapa. Un comunicat oficial precizează că regele a numit cabinetul in această componență la recomandarea primului ministru Bahadur Thapa, care cumulează și funcțiile de ministru de finanțe și de ministru pentru problemele palatului regal.
Portofoliul afacerilor externe este deținut de K. B. Shahi.
Muzeu preistoric in FranțaIn cursul acestei luni, în mica localitate
Tautavel din sudul Franței (Pirineii Orientali) va fi inaugurat „Muzeul preisto-
perioadei preneandertaliene a evoluției speciei umane. Descoperirea unui os iliac al scheletului său confirmă țpoteza că el era un „homo erectus" — adică mergea in picioare. Resturile de oase de elefanți, lei, cai, cerbi și mufloni descoperite apropierea scheletului său, atestă, de semenea,*că „opiul din Tautavel" era nător. Nu au fost identificate urme cărbune sau de foc in grota-în care adăpostea, ceea ce demonstrează, pe altă parte, că nu cunoștea focul.
Cardiologie prin telefonur-tn-
Serviciul de asistență medicală de gență din Varșovia, în cooperare cu treprinderea producătoare de aparate me-
Cetățeanul vest-german, Wilhelm E- genhoff, din localitatea Zetel, landul Sa- xonia Inferioară, pasionat constructor de mori de vint, a realizat două modele originale de asemenea instalații, care pot fi folosite ca surse ieftine de energie. In fotografie : W. Egenhoff in fața cîtorva din construcțiile sale.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața „Sclnteii**. Tel: 1? 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și difuzorîi din Întreprinderi șt instituții — Tiparul c Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“, Cititorii din străinătate se pot abona adresindu-se la ILEX1M — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. 3. 40362
TELEGRAMEExcelentei Sale
Domnului ALESSANDRO PERTINIPreședintele Republicii Italiene
ROMAZiua națională a Republicii Italiene îmi oferă plăcutul prilej de a
vă adresa, din partea mea și a poporului român, calde felicitări și cele mai bune urări de prosperitate poporului italian prieten.
îmi exprim convingerea că relațiile tradiționale de prietenie și colaborare româno-italiene se vor dezvolta și in viitor in folosul popoarelor noastre, spre binele păcii, înțelegerii și colaborării in Europa și în lume.
NICOLAE CEAUȘESCUPreședintele Republicii Socialiste România
Cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Italiene, tovarășul Ilie Verdeț, prim-ministru al guvernului român, a adresat o telegramă de felicitare președintelui Consiliului de Mi-
niștri al acestei țări, Giulio Andreotti, prin care ii transmite cele mai bune urări de fericire personală, de progres continuu pentru poporul italian.
AGENDAVineri la amiază a sosit în
Capitală Jagjivan Ram, vice- prim-ministiu și ministrul apărării al Indiei, care împreună cu o delegație militară face o vizită oficială în țara noastră.
La sosire pe aeroportul Oto- peni, oaspetele a fost salutat de general-colonel Ion Coman, ministrul apărării naționale, de adjuncți ai ministrului apărării naționale, de generali și ofițeri superiori.
Au fost de față Asok Kumar Ray, ambasadorul Indiei in țara noastră, și membri ai ambasadei.
f *In aceeași zi între ministrul
aoărării naționale al Republicii Socialiste România și viceorim- ministrul și ministrul apărării al Indiei au avut loc convorbiri desfășurate într-o atmosferă cordială.
"După-amiază, oasoetele a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor patriei.
în cadrul Zilelor culturii poarelor și naționalităților Iugoslavia, organizate in noastră, vineri, in sala ..Modex" din Timișoara, a avut loc o seară de poezie iugoslavă susținută de poeți din țara vecină și prietenă. Creațiile poeților iugoslavi, traduse in limba română, au fost citite de actori ai Teatrului național din localitate. In încheiere, ansamblul folcloric „Zora" al Casei de cultură a municipiului Timișoara a oferit un spectacol de cintece și jocuri populare din Banat.
Tot vineri, locuitorii comunei Cîrța. din județul Sibiu, s-au întilnit cu un grup de scriitori iugoslavi.
Cu același prilej, la cinematograful „Arta" din Tg. Mureș a fost prezentat noul film iugoslav „Să ajungem pinâ în zori*.
po- din
țara
Manifestări dedicate „Zilei internaționale a copilului"
în rotonda sălii mici a Palatului din Capitală s-a deschis vineri la amiază o Expoziție de cărți pentru copii. Organizată de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, ca o manifestare menita să omagieze „Anul internațional al copilului", expoziția prezintă peste 800 de volume publicate in editurile „Ion Creangă", „Kriterion", „Albatros", „Dacia4*, „Junimea" „Facla", „Scrisul românesc", „Muzicală", ..Sport-turism", precum și de Editura politică și Editura didactica și pedagogică, în ultimii cinci ani, in limba română. în cele ale naționalităților conlocuitoare și în limbi de circulație internațională. Este ilustrată, astfel, varietatea producției editoriale pentru copii, preocuparea de a răspunde problemelor multipe pe care le ridică instruirea și educarea tinerei generații. în cuprinsul expoziției sint prezentate cărți pentru preșcolari și elevi, manuale școlare, literatură de informare, precum și volume apărute in coeditare. Rețin, de asemenea, atenția volumele scoase in colecțiile „Traista cu povești *, „Biblioteca școlarului", ..Biblioteca pentru toți copiii". „Povești nemuritoare", ,.ABC“, ș.a.
La festivitatea de deschidere a expoziției au rostit alocuțiuni scriitorii Ion Hobana, secretar al Uniunii Scriitorilor, Mircea Sin- timbreanu. directorul Editurii „Albatros" și pioniera Marilena Gheorghiu.
Au fost de față Constantin Boștină. președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor, președintele Comitetului Național Român pentru UNICEF, reprezentanți ai Consiliului Culturii și rectori public.
presie a recunoștinței lor fără margini pentru condițiile ce le sînt asigurate de partidul și statul nostru.
★centrala a orașului desfășurat, vineri, o
Educației Socialiste, di- de edituri, un numeros
★pacea copiilor lumii" generos al expoziției
Sîmbătă, 2 iunie, orele 17,00 la Teatrul de vară din Tg. Jiu (în caz de vreme nefavorabilă, la Sala spor turilor) Duminică, 8 iunie, orele 9,00, la Monumentul lui Tudor Vladimirescu, din Cîmpia Soarelui — Padeș.
z\
Vineri dimineață a părăsit Capitala delegația C.C. al Frontului Național din Republica Socialistă Cehoslovacă, condusă de tovarășul Tomas Travnicek, vicepreședinte, care, la invitația Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, a făcut o vizită in țara noastră.
La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegația cehoslovacă a fost salutată de tovarășul Mihai Dalea, vicepreședinte al Consiliului Național al F.U.S.. de reprezentanți ai Frontului Unității Socialiste.
La Casa de cultură a I.R.R.C.S. a avut loc, vineri după-amiază, o manifestare culturală dedicată apropiatei sărbătoriri a Constituției Danemarcei.
Zilei
Direcția drumurilor din nisterul Transporturilor și comunicațiilor reamintește r_ ticipanților la traficul rutier că pe DN 7, intre Călimănești și Brezoi, datorită unor lucrări in curs de execuție, circulația continuă să fie întreruptă zilnic între orele 11.30 și 15,30, cu excepția zilelor de sîmbătă, duminică și luni.
Mi- Tele-par-
„Salvați este titlul _ de artă plastică - deschisă, vineri după-amiază, la sediul Muzeului colecțiilor de artă din Capitală. Expoziția, organizată de Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, in cadrul Festivalului național „Cîntarea României", cu prilejul Anului internațional al copilului, cuprinde lucrări de pictură, grafică, jucării și proiecte de jucării, obiecte din hir- tie oliată, realizate de elevi ai Școlii generale nr. 162, sub conducerea prof. Ion Dumitriu. Manifestarea a prilejuit întîl- nirea cu lumea de ginduri și preocupări a copiilor noștri, cu viața lor fericită, liosită de griji, constituind o mărturie a dragostei lor pentru patrie, părinți și dascăli, pentru natură, o ex-
în zona Crajova s-a paradă a costumului național la care au luat parte sute de copii îmbrăcați în costume naționale reprezentînd toate zonele folclorice ale țării. în continuare, în piața Al. I. Cuza au avut loc întreceri sportive.
Manifestări asemănătoare au fost organizate și in județul Mehedinți — la Drobeta-Turnu Severin. Orșova, Strehaia, Vinju Mare și Baia de Aramă, ca și in județul Gorj — la Tg. Jiu, Novaci, Tg. Cărbunești, Motru și Țicleni.
★Variate manifestări au avut
loc, vineri și în județul Mureș. La Casa de cultură din Luduș, formațiile școlare din localitate au susținut un program intitulat „Copiii lumii iubesc pacea". în comuna Sărmașu de Cimpie s-au reunit într-un amplu spectacol peste 600 de pionieri și șoimi ai patriei din 5 comune învecinate, în Piața Trandafirilor din Tg. Mureș, in centrul municipiului Sighișoara. precum și în frumosul parc „Gh. Șincai" Reghin s-au desfășurat c cursuri de desene pe asfalt.
★Mii de pionieri și șoimi ai pa
triei din județele Galați, Brăila și Tulcea au participat, de asemenea, la bogate manifestări organizate cu același prilej. La Casa corpului didactic și la Școala generală de artă din Galați s-au deschis expozițiile „Natura și viața in viziunea copiilor" și resnectiv : „Pictura — bucuria copiilor". în municipiul Tecuci s-a desfășurat concursul de desene pe asfalt întitulat : „Mlădițele anului 2000", iar sub genericul : „Copiii tării mulțumesc din inimă partidului" pionierii și șoimii patriei din unitățile de învățămînt brăi- lene au prezentat omagiale partidului.
spectacolededicate patriei și
★de virf in contextulMoment _
Anului internațional al copilului ziua de 1 Iunie a fost marcată în județele Iași și Vaslui, de o largă gamă de manifestări cultural-artistice. Pe primul plan s-au situat „Zilele artei pentru coDii și tineret4*, acțiune care a debutat cu spectacole de amoloare susținute in Piața Unirii și Piața Voievozilor de către șoimi ai patriei, pionieri și elevi ieșeni, sub genericul „Joc la soare".
III
IIIIj
In cadrul tradiționalei manifestări „SERBĂRILE SCÎNTEII TINERETULUI"
• COMITETUL JUDEȚEAN GORJ AL U J.C. • REDACȚIA ZIARULUI „SCINTEIA TINERETULUI" • COMITETUL JUDEȚEAN DE CULTURĂ Șl EDUCAȚIE SOCIALISTA
ORGANIZEAZĂ:
Două spectacole extraordinare sub genericul LA TRECUTU-ȚI MARE, MARE VIITOR"/A
IN PROGRAM :
O evocare istorica : „Tudor Vladimirescu in conștiința neamului românesc”, de prof. dr. Dan Berindei — secretar al Comitetului național al istoricilor din România.
— Recital de poezie patriotica. Participăpoeții ; Nicolae Dragoș, Niculae Stoian, Nicolae Dan Frunte- latâ, Alex. Brad, Ion Cănâvciu, Adrian Frățilă, Ion Bădiță și actorii : George Mihâițâ - de la Teatrul de Comedie, Geo Costiniu — de la Teatrul Giulești și Dimitrie Dunea — de la Teatrul „Ion Vasilescu" - din București.
— Muzică folk cu : Adrian Antonescu, Benedict Popescu — din București, Frații Ion și Gelu Chiriac - pionieri din Vaslui, Grupul folk „Columna" din Tg. Jiu.
Invitați de onoare ai tineretului gorjean : • Anda Călugârea- nu • Tudor Gheorghe • Formația vocal-instrumentalâ „Savoy” : solist — Cornel Constantiniu.
— Din fondul de aur al cintecului patriotic : Sextetul vocal feminin „Vox Musicae”, corul Liceului „Tudor Vladimirescu", grupul vocal „Camerala" din Tg. Jiu.
— Ritmuri și versuri din tezaurul folcloric al cintecului românesc cu : Orchestra de muzică populară a Ansamblului artistic al U.T.C.
• dirijor : Gh. Popa • soliști : Ionela Prodan, Gheorghe Roșoga.— Momente de umor cu» grupul satiric „Reflex" din București.
1 \ \ \ \ \ \ \ \
\ \ \ \ \ \ \
\
Invitațiile se pot procura de la comitetele U.T.C.
Pe cîțiva quadrați
Pe stadionul „Cir e țarii*Foto : O PLEC AN
T. ANAMARIA, Cluj- Napoca : „De cind citesc rubrica „De la om In om* încă n-am întilnit un caz asemănător cu cel despre care eu aș vrea să vă cer unele sfaturi. Am așteptat in speranța că va apare o asemenea scrisoare și voi fi scutită s-o fac eu, dat fiind faptul că nu mă prea pricep să șcrlu in versuri și nici in proză, Cu metafore sau alte figuri de stil, deși sînt elevă in anul III de liceu. Nu mi-a plăcut niciodată literatura și nici nu cred că pe viitor am să-mi schimb părerile in această privință. Iar acum să vă spun ce am de Spus. Sînt o fată puțin băiețoasă, nu prea mică de statură și nu pot să spun că nu plăcută din punct de vedere fizic. Sînt o fire mai puțin sau tpai mult timidă, dar ceea ce știu precis este că la, vi^ta de 18 ani pe care o am nu am fost îndrăgostită și nici sărutată de vreun băiat. După această succintă caracterizare vreau sa trec chiar la subiect.
Am un văr cu trei ani mai mare decit mine de care mă simt foarte ata-
Nu ați precizat dacă e ___ __ __ ______ r_______grad. Dacă e așa, atunci sfatul nostru e să opriți aici idila, pînă cind nu se ivesc consecințe și complicații extrem de neplăcute, mai ales din punct de vedere familial. Din punct de vedere juridic, vă puteți căsători cu asta.
I. P., nu știu aceea voi intra direct în subiect.
La virsta de 20 de ani am cunoscut un băiat — dealtfel coleg de servici T- cu care eram nevoită să lucrez pe aceeași mașină timp de 8 ore. La început nuri prea agream, dar cu timpul am început să mă simt bine cu el, fiind un băiat delicat, manierat, cu mult bun simț, muncitor, în concluzie, un băiat cu care nu iți este rușine să ieși in societate. La început
șată de la fragedă virstă, n-am simțit pentru el nimic deosebit decit acea prietenie care poate exista intre veri. Dar acum se pare că problema schimbă, cred că sînt drăgostită de el. Am animat să cred acest cru crezind că odată mergind în- armată îl voi putea neglija, găsind un- altul, dar se pare că problema a rămas aceeași, deși sintem despărțiți de sute de kilometri. Vreau să vă rog acum să-mi dați un sfat și anume dacă legătura dintre noi ar putea să dăuneze cuiva. încă intre noi nu s-a intimplat nimic, nici chiar nu m-a sărutat, după cum v-am mărturisit, inșă vreau să hotărăsc un lucru pină nu e prea tirziu (deoarece anul viitor va începe cursurile unei facultăți in aceeași localitate cu mine) dacă se poate continua sau ar fi mai bine să încerc cu toate forțele să mă opresc aici. Vă mulțumesc pentru sfat, cred că va fi cel pe care-l voi urma, deoarece părinților nu îndrăznesc să le mărturisesc așa ceva*.
vorba de un văr de primul
se in- tot lu- el
plat aproape nimic — excluzînd citeva „incidente*. Am fost împreună la un ceai, la o nuntă, la munte de citeva ori, dar de fiecare dată cu colegii de serviciu șart colegi de-ai mei de liceu. Ne-am purtat destul de distant, fără ca cineva să observe că eu țin la el. Îmi era jenă de mine însămi, era pentru dată cind țineam băiat.
De ziua meaneam 22 de ani), l-am su-
prima la un
(impli-
spusesem timp de doi ani. Atunci mi-am dat seama că, intr-adevăr, și el ținea la mine, dar că amindoi eram emotivi și plini de orgoliu. Mai tirziu i-am propus să plecăm împreună în concediu, dar, sub pretextul că lui îi place marea și mie
refuzat. A dată cind orgoliul în atunci am foarte dis-
muntele, a fost prima mi-am călcat picioare. De căutat să fiu , tantă cu el. Sub influenta colegilor a început să
de ION BAIEȘU
cum acum țin la el mai mult ca la orice și mai mult ca ce anume să-i Că toți mă tracasează cu căsătoria și examenul la facultate „pentru a nu fi mai prejos decit el (al lor) care are o facultate terminată și mă vrea, îl vor, dar eu nu-l vreau ?! Sau să-i spun că nu vreau să învăț nici măcar pentru bacalaureat pentru a nu-mi găsi tata alt loc de muncă — să mă ia de
Dacă la mijloc nu se află _________un incident minor, atunci e, intr-adevăr, tragic pierdut patru ani de existență fără nici o - mă și rațiune. Nu vă rămin decit două lucruri de făcut : să 'uați inițiativa și să limpeziți cumva situația. fă?indu-l să înțeleagă frumoasele sentimente ce 1 le purtați și. în c’zu! in care descoperiți că gestul dv. tirziu, să renunțați și să cepe totul de la capăt
oricind.spui
din familie cu
lingă el — al meu — fă nu-i mai spun ..bună" „pa. la revedere* zih pentru că cu asta mulțumesc din mai 1974, de atunci de cind trdtesc cu speranța zilei de miine. .Jăsind ca timpul să-și spună curintul*, cum râspundeați dv.. tov. Băieșu. la scrisoarea unei tinere ? ! Răspunsul sau sfatul dv. îl aștept și cu la rindu-mi, știind că ați fost alături de tineri tot timpul. Pentru aceasta eu vă mulțumesc anticipat*. decit un orgoliu stupid și
ic să fi
SÎMBAlA, 2 IUNIE
PROGRAMUL I
limbă limbă prînz.
județeni populară
ajutorul unei dispense, dar nu vă recomand
București : „Nici cum să încep, de
nu vorbeam decit probleme de servici, dar mai tirziu am devenit buni colegi povestindu-ne și lucruri mai intime (mai ales că eu aveam și o siJ tuație mai delicată). Nu, mă gindeam niciodată ci pot avea ceva mai aparte pentru el, dar sentimentele frumoase nu au in- tîrziat să apară și să-și imprime amprenta așa de adine asupra mea, incit timp de patru ani figura lui mă urmărește continuu oriunde și cu oricine aș fi. In toți acești ani nu s-a întim-
nat și l-ăm invitat ca la ora 20,30 să vină la mine. A acceptat cu plăcere (acea zi va rămine de neuitat pentru mine, a fost o noapte de calvar). Cind a venit, invitații ceilalți încă nu plecaseră, deși trebuiau să plece la ora 20, eu scuzîndu-mă că va trebui să merg neapărat la o mătușă. Printre ei era și un băiat. Cind a venit prietenul meu, i-am spus că mai am niște invitați. El a lăsat florile și a plecat ; cu toate insistențele mele, nu a vrut să Atunci m-am pină la ora unu noaptea prin ploaie, pe străzi, stringind florile date de ■ el la piept. S-au spart toate planurile mele. Vroiam ca in acea noapte, să-i spun tot ce nu-i
rămină. plimbat
_ vine pre-icăutați puteri pentru a in-
— cu timp mult, călă- Bul-
facă și el același lucru, astfel distanța dintre noi mărindu-se mai mult.
Astfel, timp de patru ani mi-am călcat senti-' mentele proprii în picioare, bătindu-mi joc de cei mai frumoși ani toate că în acest m-am distrat foarte vizitind toată țara, torind in Ungaria,garia, mergind la teatre, spectacole, filme și, în general, oriunde se pot distra tinerii zilelor noastre. Dar, de fiecare dată, simțeam că lipsește ceva anume și că nimic din tot ce fac nu are sens și atunci ii scriam cite două rinduri pe o ilustrată. De multe ori îi spuneam că sentimentele mele s-au alterat de mult, dar în realitate țineam la el mai mult ca oricind așa
A. Badea, Craiova. Urmăresc cu deosebit interes rubrica „De la om la om*, această rubrică a noastră, a oamenilor. îmi place foarte mult cum sint dezbătute cazurile tinerilor, cum încercați să dați sfaturi părintești pentru spulberarea suferințelor noastre. Nu sint prizonierul suferințelor din dragoste, ci alta este problema pe care o fac cunoscută. In ziua de 17 februarie a.c. a fost publicată scrisoarea tinaru- lui craiovean Otiliu Marinei în care se plingea de atitudinea unor huligani care prin comportările lor grosolane aduc necazuri unor persoane pe care nici măcar nu le cunosc. „Dramele* relatate de Otiliu sint foarte adevărate și încă sint puține la număr in comparație cu ceea ce se petrece aici, în acest oraș. Aș adăuga încă o întim-
Sigur că organele noastre de ordine au datoria a întîmpina și preîntîmpina agresiunile de orice__asupra oamenilor pașnici și liniștiți de către indivizi certați cu legea. Dar să nu uităm că e de datoria noastră, a tuturor, să creăm, printr-o atitudine fermă și imediată, acel climat moral care să descurajeze faptele antisociale și pe autorii lqr. Iată o chestiune care ar merita discutată mai pe -larg.
plare (trăită de mine) din care reies cele spuse de el. Intr-o dimineață eram la casa de bilete a cinematografului ..Patria*. Cind s-a deschis casa, speculanții nu mai erau cu picioarele pe pămint. Ci in capul oamenilor, care așteptau la rind. Acești huligani săreau de pe fereastră și „înotau" deasupra oamenilor pină la ghișeu. In acest timp, organul de „ordine* se retrage intr-un colț și privește liniștit „spectacolul* dinaintea spectacolului. Atunci ce e de făcut pentru a preintimpi- na asemenea atitudini ale „șmecherașilor* (cum se cred ei) care se adună in „triburi*? Ce și cum să facem ca acești indivizi să plece din calea noastră, să nu mai stăm seara (sau chiar ziua) cu gindul că la cutare colț
săde stradă s-ar putea fim jigniți sau loviți?
dfl fel
Azi și miine pe stadionul Republicii din Capitală Ieri, la Berlin în partida
INTERNAȚIONALELE DE ATLETISM ALE ROMÂNIEI amicală de fotbalAstăzi și miine, pe stadionul
Republicii din Capitală, se vor disputa întrecerile celei de-a 25-a ediții a campionatelor internaționale de atletism ale României, la care și-au anunțat participarea peste 300 de sportivi și sportive din 21 de țări, printre care Algeria, Anglia, Belgia. Bulgaria, Cehoslovacia, R.P. Chineză, Cuba, R.D. Germană, R.F. Germania, Grecia,
Franța, Italia, Polonia, Suedia și Ungaria.
Din loturile țării noastre fac parte, printre alții, Ileana Silai, Maricica Puică. Eva Zorgo-Ra- duly, Cornelia Popa, Gabriela Ionescu și Ilie Floroiu, Paul Copu, Gheorghe Ghipu, Horia Toboc și Adrian Proteasa.
Astăzi, concursul începeora 15,00, iar duminică primul start se va da la ora 16,00.
R.D. GERMANĂ - ROMÂNIA 1-0 (0-0)
la
„CUPA MONDIALĂ" LA GIMNASTICĂîn sala gimnaziului național
„Yoyogi" din Tokio înceu astăzi întrecerile celei de-a patra ediții a „Cupei mondiale" la gimnastică.
La actuala ediție a acestei tradiționale competiții, România va fi reprezentată în concursul feminin de tripla campioană olimpică și campioană europeană absolută Nadia Comăneci, Emilia Eberle și Melita Ruhn, alături de care vor mai concura gimnaste fruntașe din Cehoslovacia, R.D. Germană, S.U.A.
Ungaria, U.R.S.S. și Japonia. Dintre acestea se remarcă Neli Kim și Maria Filatova (ambele U.R.S.S.), Steffi Kraeker (R.D. Germană), Vera Cerna (Cehoslovacia) și Kathy Johnson (S.U.A.)
Printre pârticipanții la concursul masculin se numără și campionul român Dan Grecu.
în primele două zile sint programate Întrecerile pentru atribuirea titlului la individual compus, urmînd ca luni să se desfășoare concursul special pe aparate.
Aproape 45 000 de spectatori, au urmărit vineri din tribunele stadionului berlinez „Welt- jungend" meciul internațional amical de fotbal dintre echipele R. D. Germane și României. La capătul unei partide in general echilibrate, gazdele au obținut victoria cu scorul de 1—0 (0—0)
. prin punctul marcat în minutul 65 de Streich, care a trimis balonul peste portarul Ștefan. De remarcat că, in minutul 60, la o - frutnoasă acțiune inițiată de echipă română, Chihaia care a primit o pasă de la Dudu Georgescu a expediat mingea in bară.
în acest joc, echipa Româ- .niei a .evoluat în următoarea componență : Ștefan, Tilihoi, Sameș, Păltinișan, Koller, Ro- milă II-(Țălnar min. 75), Dinu, Bdldni^. Fl. Grigore, D. Georgescu (min. 75 Terheș), Chihaia.
• In sala sporturilor „Dinamo" din Capitală, au început vineri finalele campionatelor naționale de judo. In prima zi, au fost stabiliți noii campioni la trei categorii, după cum urmează : mijlocie : Mihalache Toma (Dinamo București) ; semigrea : Constantin Știrbu (Dinamo Brașov) ; grea : Deszo Udvari (Universitatea CIuj-Na- poca). întrecerile continuă astăzi de la orele 9 și 16 urmînd sâ fie cunoscuți campionii la tegoriile semiușoară, ușoară semimijlocie.
ca-Și
s-a• VINERI Ia Medgidia, disputat meciul internațional amical dc fotbal dintre echipele de juniori II ale României și Franței. Fotbaliștii români au obținut victoria cu scorul de 2—1 (1—1), prin punctele marcate de Radu (min. 24) și Va- sile (min. 57). Pentru oaspeți a înscris Sassus (min. 5). Jocul a fost urmărit de aproape 15 000 de spectatori. Revanșa va avea loc duminică în Capitală, de la ora 9,30, pe stadionul „Autobuzul".
© VINERI au continuat pe terenurile de la „Roland Garro^4 din Paris, campionatele internaționale de tenis ale Franței, în primul tur al probei de dublu masculin, perechea Dirzu, Segărceanu (România) a eliminat cu 6—1, 7—5, pe Brunet, Chanfreau (Franța). Rezultate
înregistrate in proba de simplu masculin : Orantes (Spania) — Taroczy (Ungaria) 7—6, 6—4,6—2 ; Caujolle (Franța) — Teacher (S.U.A.) 7—6, 1—6, 6—2,6—4 ; Lendl (Cehoslovacia) — Asche (S.U.A.) 5—7, 7—6, 6—2, 6—3 (mare surpriză) ; Gottfried (S.U.A. — Warwick (Australia)6— 2, 6—0, 6—4 ; Vilas (Argentina) — Vasselin (Franța) 6—4,7— 5, 6—3 ; feminin : Stove(Olanda) — Simon (Franța) 7—6. 4—6, 6—3 ; Smith (S.U.A.) — Acker (S.U.A.) 6—1. 6—0 îMarsikova (Cehoslovacia) — Forood (S.U.A.) 6—3, 6—2 ; To- manova (Cehoslovacia) — Wade (Anglia) 6—2, 4—6, 6— 2.
• VINERI la Paris, în turul doi al probei feminine de simplu, din cadrul campionatelor internaționale de tenis ale Franței, jucătoarea româncă Lucia Romanov a învins-o cu 6—1, 6—4, pe americana Kathy May Teacher.
• DUPĂ CUM S-A MAI A- NUNȚAT, reprezentativa de fotbal a Cubei va întreprinde în această lună un Europa urmînd să jocuri in România partide în Ungaria vacia. în primul liștii cubanezi vor întîlni duminică, 3 iunie, formația F.C. Baia Mare.
turneu în susțină trei și alte trei și Cehoslo-
meci, fotba-
12,00 Telex. 12,05 Curs de spaniolă. 12.25 Curs de franceză. 12,45 Concert de 13,25 Corespondenții transmit... 13.45 Muzică ____cu tineri interpreți. 14.00 Un fapt văzut de aproape : „Soarele cel. dintotdeauna- 14,20 Festivalul național „Cîntarea României" — faza interjudețeană. 14,35 Carnet TV.14.45 România pitorească. 15,05 Documentar : Piemonte și Valle D’Aosta. 15.35 Antologii artistice : Gala copiilor (II) — reluare. 16.40 Stadion — emisiune de selecțiuni sportive. 17,20 Clubul tineretului... la Rimnicu Vîlcea. 18,10 Agenda culturală. 18,30 Mai 1979: Cronica evenimentelor politice interne si internaționale. 18.50 1001 de seri. 19.00 Telejurnal. 19.30 Teleenc.clo- pedia. 20.05 Publicitate. 20.10 Film serial : ..Rădăcini- — episodul 2. 21,00 Intilnirea de sîmbătă seara — emisiune muzical-distractivă.21.45 Telejurnal. Sport. 22,00 închiderea programului.
DUMINICA, 3 IUNIE
PROGRAMUL I
8.30 Gimnastica la domiciliu. 8,40 Tot înainte! 9.25 Șoimii patriei. 9,25 Film serial pentru copii: „Săgeata neagră-. Episodul 3. 10.00Viața satului. 11,30 Pentru căminul dumneavoastră. 11,45 Bucuriile muzicii. 12,3® De strajă patriei. 13.00 Telex. 13.05 Album duminical. 16.45 Pe marea scenă a țării. Popas la Pitești. 17,45 Film serial: „Dickens la Londra". Episodul 12.18.40 Micul ecran pentru cei mici. 19.00 Telejurnal. 19.20 Cîntec pentru „Țara-om“. Reportaj dedicat Anului internațional al copilului.19.40 Studio muzical — 1. 20.15 Publicitate. 20.20 Film artistic: „Desculț în parc-. Premieră TV. 21,50 Telejurnal.
LUNI, 4 IUNIE
PROGRAMUL I
16,00 Emisiune în limba maghiară. 18.50 1 001 de seri. 19.00 Telejurnal. 19,20 Panoramic. 19,50 Ro- man-foileton: „Poldark". Episodul 15. 20,45 Mai aveți o întrebare? Viitorul energetic al planetei. 21,15 Cadran mondial 21,35 Telejurnal.
MARȚI, 5 IUNIE
PROGRAMUL I
9,00 Teleșcoală. 10.00 Roman-foi- leton: ..Poldark". Reluarea episodului 15. 10,55 Pentru frumusețea satului românesc. Arhitectură tradițională, materiale de construcții locale, meșteri pricepuți. 11,10 In alb și negru — Lassie. 11.55 Cîntarea României. Secvențe din faza interjudețeană, centrul Suceava. 12,25 Telex. 17,05 Teleșcoală. 17,25 Curs de limbă engleză. 17,45 Omagiu unui poet. Producție a studiourilor de filme daneze. 18,00 Documentar artistic, Gheorghe Lazăr — 200 de ani de la naștere. 18,20 Publicitate. 18,25 Revista social-politlcă TV. 18.50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,20 Ancheta TV. Legea respectării legii. 19,45 Publicitate. 19,50 Seară de teatru: „Institutorul Hofer". Premieră pe țară. Producție a studiourilor din R.F. Germania. 21,35 Telejurnal.
MIERCURI, 6 IUNIE
PROGRAMUL I
9,00 Teleșcoală. 10,00 Teatru scurt : „Inspectorul broaștelor“ de Victor Eftimiu. 11,00 Muzică populară. 11.25 Șoimii patriei. 11.35 Festivalul național „Cîntarea României". Aspecte din activitatea formațiilor artistice ale județelor Maramureș, Bistrița-Năsăud și Sălaj, prezente în etapa interjudețeană Zalău. 12,05 Telecroni- ca pentru pionieri. 12,20 Telex. 17,00 Telex. 17,05 Gala rapsozilor populâri (reluare). 18,15 Tragerea pronoexpres 18,25 Cîntarea României. Aspecte din activitatea de creație tehnică și artistică. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,25 Noi, femeile! 19,50 Telecinemate- ca. Ciclul Mari regizori, mari actori: ,,A avea sau a nu avea". Premieră pe țară. Producție a studiourilor americane. 21,35 Telejurnal.
• începutul verii este marcat prin noi și ample activități tinere.?.!, andcipind marile acțiuni ale vacanței. • Perioada primei jumătăți a iunii iunie este dedicată, in principal, in marea majoritate a localităților botoșănene, acțiunilor de întreținere a pășunilor. Angajamentul — 10 000 hectare • iunie este declarată „lună a colectării plantelor medicmale" in județul Neamț. Cifrele sini mobilizatoare • Pe șantierele județene brăilene sînt pro- gr.:ina;e, azi si miine, acțiuni de muncă patriotică pentru reali- z. rea investițiilor, cu participarea unui număr sporit de brigadieri. Cele mai animate pune e de lucru vor fi la extinderea C.F.A. și construcția grajdurilor C.A.P. Brăila • O frumoasă și emoționantă aniversare a muncii, are loc la clubul „Progresul" din Brăila, cu prilejul împlinirii a 55 de ani de existență a întreprinderii ue utilaj greu. Tinerii se întîlnesc cu lucrători care au activat peste 35 de ani în această unita.e q Peste 3 000 ute- ciști din Buzău și Rm. Sărat au fost mobilizați pe șantierele construcțiilor de locuințe, a celor șapte cămine pentru nefami- liști și Casei științei și tehnicii • O coloană de autobuze îi va purta pe cei peste 500 tineri craioveni spre podgoriile din Go- e.ști unde vor sprijini lucrările I.A.S.-ului la legatul viei. Seara vor beneficia de un binemeritat program artistic oferit de formațiile Casei tineretului din Craiova o La întreprinderea de va- Joane Arad șe intrec miine cei mai buni strungari și frezori dti ude; q Scena Teatrului de vară din Bacău aparține azi elevilor
liceulu! pedagogic și, bineînțeles, spectatorilor prezenți Ia programul artistic oferit de formațiile acestei școli • La serata de miine a ljceului „G. Bacovia" vor participa și cei 45 reprezentanți ai liceelor din municipiu care se vor fi confruntat ia sesiunea științifică cu tema „Matematica și mecanica" $ La Țebea își dau inîîlnire cu muzica și poezia tinără hunedoreană sute de tineri pentru a evoca lupta poporului român pentru libertate și independență q Mare meci, mare, intre secția „Gazete" și „Administrativii" Combinatului poligrafic „Casa Scinteii". Nu scorul de 4—0 (2—0) este importan , ci mișcarea. Marcatori: nea Co- s.ică (2), Haralambie și Dobre.
Corespondențe in concursSEARA DE „ȘTIINȚA
Șl TEHNICA"
Revista „Știință și tehnică- organizează luni, 4 iunie 1979, în localul Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, împreună cu Comitetul județean Maramureș al U.T.C., o seară de știință și tehnică pe tema '*“* ** 'noi în i superioară < nereurilor roase".
Specialiști < nume, vor cu tinerii pe ___de larg interes din domeniile : agricultură, meteorologie. cosmologie, biologie, psihologie etc. De asemenea, vor prezenta filme cu tematică științifică. vor fi oferite răspunsuri la întrebările tinerilor, vor avea loc întîlniri cu inovatori premiați la faza județeană a concursului de creație tehnico-științi-
i ..Orientări valorificarea
a mi- nefe-
de re- dialoga
• teme
se
fică. precum și un concurs tematic„Cine știe, cîști- gă !".
Acțiunea se va încheia cu un spectacol culturai-dls- tractiv susținut de tinere formații maramureșene laureate la actuala ediție a Festivalului național „Cîntarea ’României". (LUCIA BEZ- DEDEANU).
că, cercurile pionierești din școli și .case ale pionierilor și șoimilor patriei din țară vor demonstra practic la roata Olarului, sco- țînd în evidență deprinderile și aptitudinile pentru a- cest meșteșug.
FLOAREA DE LOTUS
„COCOSUL DE HUREZ"
Consiliul de educație politică și cultură socialistă al o- rașului Horezu, jud. Vîlcea, organizează, în zilele de 2, 3 iunie a.c., a IX-a ediție a Tîrgulul a- nual al ceramicii populare românești ..Cocoșul de Hurez" la care participă creatori și cooperative meșteșugărești cu secții de profil din toată țara.
Pentru perpetuarea tradiției populare în acest domeniu de creație, dumini-
Vizitați, dacă vă aflați în preajmă, grădina botanică din Cluj-Napoca, pregătită pentru sezonul estival cu covoare florale „țesute" de meșteri horticultori din mii și zeci de mii de plante, în cele mai frumoase aranjamente. O atracție deosebită o constituie florile celebrului lotus Amazonia", meroșilor Săptă minai, ceastă oază de naturale circa 15 tori.
„Victoria ale nu- cactUși.
în a- neîntrecută
frumuseți poposesc
mii vizita-
CINE-ST AR T. V.Serialul „Rădăcini* („Roots*),
pe care Televiziunea română îl difuzează in douăsprezece episoade, este o producție recentă (1977) a televiziunii americane, dramatizarea „best-seller*-ului cu același nume a lui Alex Haley. A fost vizionat de americani mai mult decit oricare altă emisiune T.V. Compania americană „A.B.C.* a repurtat cea mai strălucită medie săptămînală de audiență in masă : in total 130 milioane de americani au urmărit „Roots*. La Chicago se vorbește despre „Cometa lui Haley*, în Atlanta se pretinde că serialul este un „super- bolid*, iar televiziunea din New York l-a numit „cel mai spectaculos serial din punct de vedere educativ* privind problema rasială in Statele Unite. „Rădăcini* poate fi comparat, în ceea ce privește „priza la public*, cu succesul repurtat de „Pe aripile vintului*
„Rădăcini* zugrăvește istoria familiei autorului, de ta răpirea unuia dintre strămoșii lui, Kunta Kinte, din Africa de VăSt. la mijlocul secolului al XVIII-lea, de către negustorii de sclavi, și nenorocirile cauzate de sclavie în Virginia și Carolina de Nord. Ceea ce explică succesul serialului este, poate, faptul că el a prezentat sclavia din punctul de vedere al sclavului. Serialul a fost primit diferit de criticii de televiziune, care și-au exprimat rezerva in legătură cu acuratețea adevărului istoric și cu conținutul melodramatic. Distincția între melodramă și evenimentele istorice merită atenție, cu toate că istoricii de profesie au rezerve in privința respectării realității. Sclavia, atît
de evidentă în imoralitatea ei, riscă să devină o imagine fărîmițată. Rămine, totuși, certă valoarea estetică și educativă a filmului, certificată și de cele șapte premii „Emmy* obținute, echivalentul premiilor „Oscar* în televiziune : premiul pentru cel mai bun scenariu de serial, premiul pentru cea mai bună regie de serial, premiul interpretare pentru principal, premiul de pretare pentru rolul dar, premiul pentru de serial, premiul montaj de serial și premiul pentru coloana sonoră.
„Rădăcini* a fost produs de David L. Wolper cu participarea unui măre număr de actori conduși de David Greene. John Erman și Gilbert Moses. Vom reveni într-o rubrică următoare cu date biografice și filmografii ale interpreților principali.
de actorul inter-
secun- muzică pentru
GEORGE MILITARE
CU I.T.B.LA ȘTRAND
Vremea se anunță propice excursiilor și drumețiilor, petrecerii la locurile de agrement. Pentru a satisface cerințele bucureștenilor, I.T.B. a programat pentru duminică curse directe spre ștrandurile Mogoșoaia, Băneasa și Cemi- ca, cu plecare din marile cartiere : Drumul Taberei (Valea Oltului, AI. Moghiroș), Militari (Apusului), Pajura (Cap. 87), Berceni (Dumitru Petrescu), Colentina (C.F.R. Obor), Titan (Aleea Barajul Dunării), Giulești (Bd. Constructorilor, complex). Plecarea la orele 9, 10 și 11. Pentru întoarcere, informații la conducătorii auto. Sperăm să nu ne glume.
facă...
Rubrică realizată de V. RĂVESCU
( •stiri.note, comentarii •știri,note,comentarii • )TT
Rezoluții la U.N.C.T.A.D V încheierea convorbirilorMOSCOVA
Mesajul C.C. al P.C.R. adresatcelui de al IX-lea Congres al P.C. Portughez
Dragi tovarăși,
MANILA 1 — Trimisul special Agerpres. Iosif Socaciu. transmite : Plenara celei cie-a V-a sesiuni a Conferinței Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare a adoptat, vineri, mai multe rezoluții ce reafirmă necesitatea edificării unor raporturi economice internaționale juste și e- chitabile, a sprijinirii eforturilor de progres și dezvoltare independentă ale statelor in curs de dezvoltare.
Exprimind preocuparea comunității internaționale fată de grava problemă a foametei și malnutriției ce mai persistă intr-o serie de regiuni ale globului. plenara a adoptat o rezoluție ce cheamă, intre altele, la sporirea substanțială a asistenței tehnice și a investițiilor pentru a veni in sprijinul eforturilor țărilor in curs de dezvoltare in vederea accelerării producției alimentare.
Plenara a adoptat totodată un document referitor la ratificarea de către toate statele a codului de conduită in domeniul transporturilor maritime de mărfuri, astfel incit reglementările conținute de acest cod sâ poată deveni efective.
O altă rezoluție adoptată la propunerea țărilor m curs de dezvoltare se referă la problema exploatării resurselor teritoriilor submarine. Rezoluția recomandă statelor să se abțină de la acțiuni de exploatare a acestor zone in afara limitelor apelor teritoriale stabilite prin legislația lor internă, pinâ la elaborarea unei convenții internaționale in acest sens — convenție care urmează să fie discutată la Conferința O.N.U. pentru dreptul mării.
O altă rezoluție adoptată se referă la necesitatea încheierii
unui acord internațional în domeniul tungstenului. astfel incit să se garanteze pentru țările exportatoare prețuri echitabile și stabile.
în încheierea ședinței, plenara a adoptat o rezoluție privind necesitatea intensificării ajutorului multilateral acordat mișcărilor de eliberare naționala recunoscute de organizațiile regionale interguvernamentale. în rezoluție se subliniază dreptul tuturor popoarelor ș? țărilor de a-și exercita suveranitatea deplină, efectivă și permanentă, precum și controlul asupra resurselor lor naturale și asupra celorlalte resurse și activități economice,
oluția cere secretarului ge- al al U.N.C.T.A.D. să ini- e un studiu cu privire la si
tuația acestor țări și popoare și să raporteze periodic in legătură cu această situație.
Plenara a arestat propunerea Cubei ae a găzdui viitoarea sesiune a U.N.CT-A.D.
Re
ungaro-sovieticeLa 1 iunie, la Budapesta
s-au încheiat convorbirile intre delegațiile de partid și guvernamentale ale R.P. Ungare și U.R.S.S.. conduse de Janos Kadar. prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., și Leonid Brejnev. secretar general al C.C. al P.C.U.S.. președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Au fost discutate probleme ale relațiilor dintre cele două țări, ca și unele aspecte privind situația internațională actuală.
La încheierea convorbirilor. conducătorii celor două delegații au semnat o Declarație comună. Miniștrii de externe ai R.P. Ungare și U.R.S.S. au semnat, cu același prilej, un acord intergu- vernamer.tal privind colaborarea culturală și științifică bilaterală.
Dezbateri in Consiliul de Securitateasupra situației din Liban
Sesiunea Comisiei interguvernamentaleromâno-sovietice de colaborare
5
• COMPANIA națională iraniană a petrolului (NTOC) a anunțat majorarea prețului per baril al petrolului ușor, ineepind cu 1 iunie, eu 1,30 dolari, iar a prețului petrolului greu cu 1.10 dolari. Ca urmare, prețul per baril al primei varietăți va ajunge la 18.47 dolari, iar prețul celei de-a doua va fi de 17,74 dolari.
Waldheim a adănga^ că. dară nu va fi respectată încetarea focului. exodul populației din regiune se va intensifica si exisU riscul creșterii numărului victimelor.
Reprezentau tul Ghassan Tueni. a __ _ _siliului de Securitate să impună încetarea tuturor actelor de ostilitate față de Liban, a violării de către Israel a suveranității libaneze. soldată cu sacrificarea at it or vieți omenești. El a solicitat desfășurarea unor eforturi^ pentru îndeplinirea fără
.. a mandatului
Libanului, cerut Con-
ambiguități UNIFIL.
Reprezentantul Israelului, Ye-
obligatorii împotriva Africii de SudNAȚIUNILE UNITE 1 (Ager
pres). — Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat joi seara o rezoluție in care cere Consiliului de Secuirtate să se reunească pentru a adopta sancțiuni obligatorii împotriva Africii Rezoluția, adoptată in ședinței- de inchidere a nii Adunării Generale erate Namibiei cu 118 pentru și 16 abțineri (nici vot împotrivă), cere membre, ca și organizațiilor internaționale să sporească asistența lor militară și financiară acordată SWAPO (Organizația Poporului din Africa de Sud- Vesl), recunoscută ca singurul reprezentant autentic al poporului namibian, astfel ca a- ceasta să fie in măsură să-și intensifice lupta pentru eliberarea națională.
Rezoluția afirmă că Africa de
de Sud. cadrul sesiu- consa- voturi
un statelor
Sud los. prelungită de negocieri planului men iar ene pentru a se deda la ..mași- națiuni sinistre" împotriva poporului namibian.
a acționat în mod fraudu- servindu-se de perioada
asupra occidental de regle- a problemei namibie-
huda Blum, a susținut că acțiunile israeliene in teritoriul libanez sin: îndreptate impotri- ^■a ^concentrărilor de teroriști" din Liban.
Participind Ia dezbaterile Consiliului de Securitate, reprezentantul Organizației pentru Eliberarea Palestinei. “ del Rahman, a calificat rațiile reprezentantului lian drept un „baraj de ciunt falsificări si deformări". „Ne aflăm in Liban nu pentru că aceasta a fost opțiunea noastră. ci pentru că am fost expulzați din căminele și proprietățile noastre din Palestina" — a declarat reprezentantul O.E.P.
Lucrările Consiliului de Securitate asupra situației din sudul Libanului vor continua la o dată ce va fi stabilită ulterior.
Reprezentantul permanent al Libanului la O.N.U.. Ghassan Tueni. a prezentat in Consiliul de Securitate un memorandum în care cere revizuirea mandatului Forței Interimare a O.N.U. in Liban (UNIFIL). pentru ca aceasta „să poată beneficia de libertate de mișcare in sudul Libanului și să asigure retragerea totală și necondiționată a Israelului".
Permanențe italiene
SALISBURY
Fisuri in așa-numita reglementare internăSALISBURY 1 (Agerpres).—
Un purtător de cuvint al poliției din Salisbury a făcut cunoscut că autoritățile rhode- siene au deschis o anchetă in legătură cu recenta arestare a cinci membri ai grupării conduse de reverendul de culoare Ndabaningi Sithole. Agențiile de presă relevă că reverendul Sithole, împreună cu alți membri ai grupării sale, a refuzat să participe la noul guvern condus de Abel Muzorewa, in urma simulacrului de alegeri din Rhodesia, înscenate pentru a asigura perpetuarea și apărarea intereselor minorității albe din această țară. Refuzul lui Sithole a fost urmat de arestarea sa și a altor patru lideri ai grupării pe care o conduce.
După cum se știe, Ndabaningi Sithole a semnat împreună cu autoritățile rasiste de la Salisbury așa-zisul acord de reglementare interjiă a problemei rhodesiene. denunțat de Frontul Patriotic Zimbabwe.
Astăzi este sărbătoarea națională a Italiei. Evenimentul — de amplă rezonanță in viața și destinele poporului italian — semnifică aniversarea a 33 de ani de la referendumul de la 2 ' 1946, cind Italia venit republică, cetățenii acestei vechi peninsule pronunțat ferm tru dezvoltarea pe calea progresului social, al democrației. Evenimentul marchează încununarea luptei antifasciste și de rezistență a forțelor populare și patriotice împotriva dictaturii mussoliniene și a patiei hitleriste.
In timpul care scurs de la acest niment. poporul lian, care a adus o contribuție marcantă, de-a lungul secolelor, la îmbogățirea patrimoniului culturii si civilizației universale, a înscris noi și importante realizări pe calea progresului economic, succese ce situează astăzi Italia printre țările industrializate ale lumii. Progrese importante au fost obținute, de asemenea. în domeniile științei, tehnicii, în alte domejnii de activitate, în unirea efortului. menit să ducă la rezolvarea problemelor care confruntă țara în
iunie a de-
cind stră- s-au pen- țârii
ocu-
s-a eve- ita-
Hassan Ab- decla- israe- min-
MOSCOVA 1 — Corespondentul Agerpres. M. Coruț. transmite : între 30 mai și 1 iunie, s-au desfășurat la Moscova lucrările celei de-a Xl-a sesiuni a Comisiei interguvernamentale româno-sovietice de colaborare economică și tehnico-științifică.
Delegația română la sesiune a fost condusă de tovarășul Cornel Burtică. viceprim-ministru al guvernului român, președintele părții române in comisie, iar delegația sovietică de tovarășul K. F. Katușev. vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.. președintele părții sovietice in comisie. în cadrul tratativelor. purtate in spiritul înțelegerilor convenite cu prilejul iruilnirilor și convorbirilor la nivel înalt dintre conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Leonid Brejnev. delegațiile au examinat stadiul de dezvoltare a cooperării și specializării in producție, de realizare a acordurilor și protocoalelor comerciale. precum și posibilitățile de creștere in ritm susținut a schimburilor economice dintre cele două țări. De ambele părți a fost exprimată satisfacția pentru rezultatele de ansamblu ale colaborării economice multilaterale. evidențiindu-se totodată posibilitățile reale existente in acest domeniu.
Comisia a constatat că in perioada de la precedenta sesiune de la București au fost întreprinse noi acțiuni și s-au încheiat înțelegeri de cooperare și specializare in producție in ramuri de bază ale economiilor naționale ale celor două țări.
Pornindu-se de la rezultatele înregistrate și pe baza analizei detaliate făcute in timpul sesiunii. comisia a adoptat hotărîri și programe de lucru pentru finalizarea de către ministerele economice și organele centrale de resort din ambele tari a unor noi acțiuni de colaborare, de cooperare și specializare in fabricația unor categorii de produse ce vor fi incluse în programe pe termen lung și în convenții bilaterale.
O atenție deosebită a acordat comisia evoluției schimburilor reciproce de mărfuri, stabilin- du-se de comun acord măsuri pentru extinderea și diversificarea mai accentuată a acestora, corespunzător potențialului economic in continuă creștere al celor două țâri.
La sesiune s-a efectuat un
amplu schimb de păreri asupra mersului lucrărilor de coordonare a planurilor de dezvoltare a economiilor naționale ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice pe cincinalul viitor (1981—1985). fiind apreciată pozitiv activitatea depusă in acest domeniu de organele centrale de planificare din cele două țări.
Lucrările sesiunii s-au desfășurat intr-o atmosferă cordială, de prietenie și înțelegere reciprocă.
Protocolul. încheiat la sfirșitul lucrărilor sesiunii, a fost semnat din partea română de tovarășul Cornel Burtică, iar din partea sovietică de tovarășul K. F. Ka- tusev.
La semnare au luat parte Gheorghe Badrus. ambasadorul României în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadei, precum și membrii celor două delegații.
★Aflat la Moscova, tovarășul
Cornel Burtică, viceprim-minis- tru al guvernului român, ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale, a avut întîlniri- de lucru și convorbiri cu N. K. Baibakov, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.. președintele Comitetului de Stat al Planificării. N.S. Patolicev. ministrul comerțului exterior al U.R.S.S., precum și cu V. G. Morozov. Drim-viceDresedinte al Comitetului de Stat Dentru Relații Economice Externe al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.
în cadrul acestor întrevederi au fost examinate, intr-o atmosferă de lucru, prietenească, probleme privind dezvoltarea in continuare a colaborării si cooperării economice bilaterale, sporirea schimburilor recioroce de mărfuri intre România și U.R.S.S.
Ne face o deosebită plăcere ca, in numele Partidului Comunist Român, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în numele oamenilor muncii din România, să vă adresăm un cald salut de prietenie și solidaritate, dumneavoastră, participanților la Congresul Partidului Comunist Portughez, tuturor militanților partidului dumneavoastră, precum și întregului popor portughez prieten.
Comuniștii români, toți oamenii muncii din țara noastră urmăresc cu viu interes și sentimente de solidaritate activitatea Partidului Comunist Portughez care, împreună cu celelalte forțe progresiste, democratice și patriotice din Portugalia, acționează pentru apărarea și consolidarea cuceririlor revoluționare, democratice ale poporului portughez pe calea deschisă la 25 aprilie 1974 și consacrată în Constituția Republicii Portugheze, în concordanță cu voința și aspirațiile sale legitime de libertate, independență și progres social.
Dorim să ne exprimăm și cu acest prilej satisfacția pentru relațiile tradiționale de prietenie. colaborare și solidaritate militantă care s-au statornicit și se dezvoltă între partidele noastre, pe baza deplinei egalități in drepturi, a stimei și respectului reciproc. Ne face plăcere să subliniem contribuția esențială, deosebit de importantă pe care au adus-o la dezvoltarea acestor relații intilnirile și convorbirile dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Alvaro Cunhal.
Subliniem, de asemenea, evoluția ascendentă a raporturilor dintre România și Portugalia și ne exprimăm convingerea că, in spiritul Tratatului de prietenie și colaborare, aceste raporturi vor cunoaște o extindere și diversificare continuă, pe plan politic, economic, tehnico-știin- țific. cultural și în alte domenii. ceea ce corespunde intereselor celor două popoare, cauzei păcii, securității, colaborării și progresului in Europa și în lume.
venitului național și ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor, în spiritul orientărilor și sarcinilor stabilite de Congres, partidul nostru acționează cu consecvență' pentru adîncirea democrației socialiste și lărgirea continuă a cadrului de participare a întregului popor la conducerea vieții social-economi- ce a țării, desfășurînd. totodată, o intensă activitate politico-edu- cativă pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor, pentru afirmarea multilaterală a personalității umane. Realizările obținute în toate domeniile de activitate ilustrează justețea și realismul politicii partidului și statului nostru, care aplică in mod creator legitățile generale ale socialismului, adevărurile universal valabile la condițiile concrete ale României.
Dragi tovarăși,
în deplină concordanță cu obiectivele politicii sale interne, Partidul Comunist Român, România socialistă desfășoară o politică externă activă de dezvoltare continuă a prieteniei și colaborării cu toate țările socialiste. de întărire a solidarității și colaborării cu țările în curs de dezvoltare, cu țările nealiniate, de extindere, în spiritul coexistenței pașnice, a raporturilor economice, tehnico-științi- fice și culturale cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea socială. Așezăm în mod ferm la baza acestor relații 'principiile independenței și suveranității naționale, deplina egalitate în drepturi, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc, nerecurgerea la forță sau la amenințarea cu folosirea forței.
în activitatea internațională pornim de la marile transformări revoluționare, sociale și naționale, de la schimbările petrecute in raportul de forțe pe arena mondială. Tabloul lumii de azi evidențiază, pe de o parte, afirmarea tot mai hotărî- tă a voinței popoarelor de a trăi libere și independente, de dezvolta deplin ștăpîne pe tinele lor, intr-un climat de și colaborare, iar, pe de parte, accentuarea politiciiperialiste de dominație și forță, de reîmpărțire a lumii în zone de influență, perpetuarea unor stări de încordare și conflicte, precum și apariția altora noi, ceea ce pune serios în pericol securitatea și liniștea unor popoare, pacea întregii lumi. In aceste condiții deosebit de complexe, partidul nostru consideră că se impune mai mult decît oricind întărirea colaborării și conlucrării popoarelor, a forțelor înaintate de pretutindeni în lupta pentru promovarea unei politici noi, democratice, de deplină egalitate între state, pentru soluționarea problemelor majore care confruntă omenirea, pentru asigurarea păcii și securității internaționale.
Ca țară europeană. România acționează cu fermitate pentru normalizarea și dezvoltarea relațiilor dintre statele continentului, pentru înfăptuirea in viață ca un tot unitar a prevederilor Actului final de Ia Helsinki. în acest sens considerăm că are o mare importanță pregătirea temeinică a viitoarei re-
a se des- pace altă im-
Dragi tovarăși,
KHOUNA OULD HEYDALLA DESEMNAT
PRIM-MINISTRU AL MAURITANIEI
Comitetul Militar de Salvare Națională (C.M.S.N.) din Mauritania. reunit in ședință extraordinară. a desemnat pe ministrul apărării. It. col. Khouna Ould Heydalla, in funcția de prim-ministru. in locul lui Ahmed Ould Bouceif, care și-a pierdut viața intr-un accident de aviație — se arată intr-un comunicat oficial difuzat la Nouakchott, relatat de agențiile de presă. Khouna Ould Heydalla a fost ales, de asemenea. ca prim-vice președinte al C.M.S.N.
Reuniunea Comitetului Militar de Salvare Națională a fost prezidată de Mustapha Ould Mohamed Salek, președintele C.M.S.N.
• LA BONN a sosit, la 1 iunie. ministrul de externe al Cubei. Isidoro Malmierca Peoli. In aceeași zi, el a avut prima
procesul dezvoltării sale economice și so- cial-politice. combaterea șomajului, a inflației, a terorismului.
în înfăptuirea acestor probleme, poporul și tineretul italian se bucură de întreaga simpatie a poporului și tineretului român.
Aniversarea de astăzi constituie un pri-
liene. cu adinei rădăcini în istorie, au cunoscut in anii din urmă o evoluție continuu ascendentă pe toate planurile. Schimburile comerciale s-au dublat in ultimii cinci ani, existind perspectiva să cunoască in continuare o nouă creștere, paralel cu amplificarea unor forme superioare de cooperare economică, cum ar fi societă-
lej fericit pentru a evoca tradiționalele legături de prietenie ro- mâno-italiene, stimulate puternic de originea comună, de apropierea culturală și lexicală, legături bazate pe principiile egalității in drepturi, respectării suveranității și independenței naționale. neamestecului in treburile interne și avantajului reciproc. Relațiile româno-ita-
țile mixte de desfacere și producție, inclusiv pe terțe piețe, în sectoare economice importante — construcțiile de mașini, metalurgia, chimia și petrochimia, mineritul ș.a. Se intensifică, de asemenea, colaborarea în domeniile tehnico-ști- ințifice, cultural, învățămintului, inului, precum linie de tineret București, fiind
al turis- și pe — Iasem-
nată în urmă cu doi ani „Declarația cu privire la colaborarea româno-italiană in domeniul tineretului" — ceea ce contribuie la mai buna cunoaștere a valorilor materiale și spirituale ale celor două țări, la mai strinsa apropiere și mai buna înțelegere reciprocă.
Un moment istoric de o deosebită importanță în evoluția rela-
româno-italiene constituit vizita
pe care președintele Nicolae Ceausescu a efectuat-o în Italia în primăvara anului 1973. Convorbirile la nivel înalt. Declarația solemnă comună și celelalte documente semnate cu acel prilej au dat noi impulsuri relațiilor dintre cele două țări, asigură o bază largă, de perspectivă ( lucrării bilaterale internaționale, din anul mierului București, le semnate cu prilej au laborarea liană.
Poporul și tineretul român sînt raporturile dintre țările și popoarele noastre vorcontinua să se dezvolte și în viitor în interesul reciproc. al cauzei păcii si înțelegerii în Europa și în lume.GH. SPRINȚEROIU
Confruntare militară dură in NicaraguaMANAGUA 1 (Agerpres). —
Frontul Sandinist de Eliberare Națională (F.S.L.N.) din Nicaragua continuă ofensiva declanșată în ultimele zile in mai multe sectoare ale țării, cele mai puternice ciocniri cu trupele Gărzii Naționale somoziste in- registrindu-se la Rivas. Naranjo și Leon, al doilea oraș nițara- guaian ca importanța. Trupele somoziste au fost sprijinite de artilerie, tancuri și avioane. Ciocniri deosebit de violente au avut loc și la El Naranjo, oraș din sudul țării, declarat de F.S.L.N. „teritoriu liber nicara- guaian". Forțelor sandiste li s-au alăturat milițiile populare și numeroși țărani din zonă. Postul „Radio Sandino41 anunță că lupte intense au loc. de asemenea. in departamentul Rivas și în regiunea minieră Siuna. la 350 km nord-est de Managua.
Pe de altă parte. Direcțiunea națională comună a F.S.L.N. a adresat un apel, populației, de a sprijni ineepind de la 4 iunie, greva generală împotriva dictaturii lui Anastasio Somoza. în ziua anunțată, in Nicaragua vor fi suspendate toate activitățile economice și sociale.
întregul nostru popor își consacră in prezent energiile și forțele sale creatoare realizării Programului adoptat de cel de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român privind edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism. In cursul actualului cincinal, oamenii muncii, sub conducerea partidului, au obținut noi și importante succese in creșterea susținută a forțelor de producție. in aplicarea cuceririlor științei si tehnicii, in modernizarea întregii economii, realizind. pe această bază, ritmuri înalte in dezvoltarea producției, sporirea
Partidul ghez a hotărît să 4 iunie o moțiune ră in parlament guvernului Moța anunțat, joi, secretarul neral al P.S.P., 1Soares.
Potrivit Constituției portugheze, este necesar ca parlamentul să adopte in mai puțin de 30 de zile două moțiuni de neîncredere împotriva guvernului pentru a determina căderea acestuia. Partidul Comunist Portughez și Partidul Social-Democrat și-au anunțat recent intenția ele a prezenta moțiuni de cenzură împotriva cabinetului Mota Pinto.
Socialist Portu- depună la de cenzu- impotriva Pinto, a
I ge- Mario
CAMPANIA ELECTORALĂ DIN ITALIA A LUAT SFIRSIT
rundă de convorbiri cu ministrul de externe aî R.F.G., Hans-Dietrich Genscher. Părțile au făcut un schimb de păreri privind unele aspecte ale relațiilor bilaterale.
ACTIVITĂȚI LA BORDULLUI ,^ALIUT-6U
De la Centrul de dirijare a zborului spațial se anunță că
automate „Sa- din Vladimir Riumin, con-
echipajul stației liut-6", format Liahov și Valeri __tinuă executarea experiențelor prevăzute de programul de zbor. Acesta cuprinde, ca și în zilele precedente. executarea unor lucrări cu diferitele aparate existente la bordul complexului spațial.
Echipajul continuă să acorde, de asemenea, o atenție deosebită executării unor exerciții fizice cu ajutorul benzii rulante și al bicicletei ergome- trice. Vineri, cei doi cosmonauți au montat și utilizat dispozitivul de duș cosmic.
con-5 Ș»
Vizita 1977 a pre- italian la documente-
acest adînrit co- româno-ita-
convinse că prietenești
țările și noastre
Alegătorii sînt chemați să decidăintre partide, ar fi util un „guvern de așteptare44, care să râ- mină la conducere pînă în toamnă. în speță actualul cabinet minoritar democrat-creștin.
Principalele partide care se vor confrunta pentru obținerea cit mai multor locuri din cele 630 in Camera Deputaților și 315 în Senat sint P.D.C. și P.C.I. La precedentele alegeri generale desfășurate în 1976. P.D.C. a ciștigat 38,7 la sută din voturile exprimate și 263 mandate in Camera Deputaților, iar P.C.I. — 34.4 la sută din voturi și 228 mandate.
Numărul persoanelor cu drept de vot depășește 42 de milioane, dintre care 22 milioane femei. Aproximativ 2.6 milioane de tineri votează pentru prima oară.
ROMA 1 (Agerpres). — Practic in Italia campania electorală în vederea alegerilor generale anticipate s-a încheiat vineri, într-o ultimă alocuțiune .televizată, primul ministru Giulio Andreotti a reafirmat opoziția Partidului Democrat-Creștin față de intrarea Partidului comunist în guvernul ce se va forma după alegeri. Totodată, Andreotti s-a pronunțat ..pentru o politică de unitate națională'1; care, in concepția sa, presupune sprijinul in parlament acordat de către partidele arcului constituțional viitorului guvern din care să nu facă însă parte reprezentanții P.C.I. Pe de altă parte, premierul italian a sugerat că, in cazul în care rezultatele alegerilor vor fi neconcludente și vor determina negocieri îndelungate
uniuni de la Madrid din 1980, în așa fel îneît ea să adopte măsuri și hotărîri concrete pentru continuarea și adîncirea procesului de edificare a securității pe continent, pentru extinderea colaborării economice, tehnico-științifice și culturale între toate statele europene și, îndeosebi, pentru trecerea la înfăptuirea dezangajării militare și dezarmării, fără de care nu se pot concepe pacea și securitatea în Europa și în întreaga lume.
România se pronunță consecvent și militează ferm pentru eliminarea folosirii forței și amenințării cu forța din relațiile internaționale, pentru lichidarea tuturor focarelor de încordare și conflict existente in lume și soluționarea problemelor litigioase dintre state, exclusiv pe cale pașnică, prin tratative.
Considerăm că instaurarea și consolidarea unui climat de pace și conlucrare liberă între toate națiunile lumii impun adoptarea de măsuri hotărîte pentru oprirea cursei înarmărilor și trecerea la dezarmare, și, in primul rînd, la dezarmai’ea nucleară. România este hotărîtă ca, alături de celelalte forțe iubitoare de pace și progres, să militeze activ și să-și aducă întreaga contribuție la realizarea acestui vital deziderat al omenirii.
Acordăm, de asemenea, o atenție deosebită problemelor lichidării subdezvoltării și făuririi unei noi ordini economice internaționale, bazată pe deplină egalitate și echitate, care sâ permită progresul mai rapid al țărilor rămase in urmă, accesul lor nestingherit la cuceririle științei și tehnologici moderne, stabilitatea economiei mondiale.
Acționînd în spiritul îndelungatelor sale tradiții internaționaliste, Partidul Comunist Ro—- mân întărește necontenit relațiile sale de prietenie, colaborare și solidaritate cu partidele comuniste și muncitorești, militează consecvent pentru realizarea unei unități de tio nou, bazată pe deplină egalitate și neamestec în treburile interne, pe dreptul fiecărui partid de a-și elabora în mod independent linia politică, tactica și strategia revoluționară. corespunzător condițiilor concrete in care-și desfășoară activitatea.
în același timp, Partidul Comunist Român consideră că, în zilele noastre, are o importanță deosebită dezvoltarea continuă a colaborării, pe bază de egalitate și respect reciproc, între partidele comuniste și partidele socialiste și social-demo- crate. alte forte muncitorești și progresiste, mișcările de eliberare națională, în lupta pentru transformări înnoitoare în viata societății, pentru democratizarea vieții internaționale, destindere și pace în lume.
Exprimîndu-ne, încă o dată, convingerea că relațiile de prietenie și colaborare dintre partidele. țările și popoarele noastre se vor dezvolta tot mai puternic în viitor, vă urăm, dragi tovarăși. succes deplin în desfășurarea lucrărilor Congresului dumneavoastră. în activitatea viitoare consacrată dezvoltării independente a Portugaliei pe calea democrației, bunăstării și progresului social.
COMITETUL CENTRALAL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
★Vineri au continuat lucrările
celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Portughez. Delegații, reprezentind pe cei 150 000 membri ai partidului, dezbat raportul de activitate al Comitetului Central prezentat in ziua precedentă de tovarășul Alvaro Cunhal. secretar general al P.C. Portughez.
în cadrul lucrărilor în plen.
ALGER 1 (Agerpres). — Comunicatul comun iugoslavo-al- gerian, dat publicității la încheierea vizitei președintelui Iosip Broz Tito in Algeria, subliniază gradul înalt al cooperării politice statornicite între cele două țări și evidențiază că în domeniul relațiilor economice bilaterale au fost obținute rezultate satisfăcătoare. Părțile arată, de asemenea, că există posibilități considerabile pentru promovarea cooperării economice bilaterale și diversificarea formelor acesteia, îndeosebi în domeniile industrial și agricol.
Cele două părți — continuă comunicatul — constată o mare similitudine în pozițiile lor față de problemele internaționale majore care au făcut obiectul
tovarășul Virgil Cazacu. membru al Comitetului Politic Executiv. secretar al C.C. al P.C.R., șeful delegației P.C.R.. a prezenr tai mesajul partidului nostru â-" dresat congresului comuniștilor portughezi.
Mesajul Comitetului CentraJ al Partidului Comunist Roman a fost primit cu viu interes.de participant la Congres.
’ discuțiilor la nivel înalt. Ele au procedat, între altele, la un
• schimb de vederi asupra situației din regiunea Mediteranei și au hotărît să-și intensifice eforturile pentru a contribui activ la consolidarea păcii și securității in regiune. De asemenea, părțile au subliniat legătura care există ' intre edificarea unui sistem de securitate in Europa și pacea în zona mediteraneană.
Cele două părți și-au reafirmat atașamentul profund față de principiile și țelurile politicii de nealiniere, subliniind că țările nealiniate, împreună cu celelalte țări în curs de dezvoltare, trebuie să-și intensifice eforturile pentru edificarea unei noi ordini economice internaționale.
animale
fnapoi la morile de vintpentru proble-
NOUL GUVERN NEPALEZ
Cardiologie prin telefonUT-in-
alte citeva Scheletului trăit in a- 450 000 de antropolo-
ATENTAT TERORIST LA ROMA
Serviciul de asistență 'medicală de gență din Varșovia, în cooperare cu treprinderea producătoare de aparate me
Servicii sila Geneva si
Ambulanțe pentru
40362
Un nou atentat a fost comis, vineri dimineața, la Roma de grupările teroriste. După cum informează agenția France Presse, ținta acestui atac a con- stituit-o sediul unei secții a Partidului Democrat-Creștin, care a fost distrus de explozia unei bombe. Nu s-au înregistrat decit pagube materiale.
Atentatul nu a fost încă revendicat.
• KIM IR SEN, președintele R.P.D. Coreene, a primit delegația culturală chineză, condusă de Huang Zhen, ministrul culturii. aflată în vizită la Phenian.
Delegația chineză a avut convorbiri cu o delegație similară din R.P.D. Coreeană, fiind a- bordate aspecte ale cooperării culturale dintre cele două țâri.• STANE DOLANȚ, membru
al Prezidiului C.C. al U.C.I., a avut la Belgrad o întrevedere cu Ian Mikardo, membru al Camerei Comunelor, membru
Comitetului internațional Partidului Laburist, vicepreședinte al Internaționalei Socialiste, aflat in vizită in Iugoslavia.• MINISTRUL DE EXTERNE
al Franței, Jean Francois-Pon- cet, va face o vizită oficială la Washington în perioada 3—5 iunie, la invitația secretarului de stat al S.U.A., Cyrus Vanpe, s-a anunțat joi la Paris.
Regele Nepalului, Birendra Bir Bikram Shah Dev, a desemnat un nou guvern, compus din 28 de membri și condus de Surya Bahadur Thapa. Un comunicat oficial precizează că regele a numit cabinetul în această componență ia recomandarea primului ministru Bahadur Thapa, care cumulează și funcțiile de ministru de finanțe și de ministru pentru problemele palatului regal.
Portofoliul afacerilor externe este deținut de K. B. Shahi.
La inițiativa Uniunii societăților de protecție a animalelor din Elveția, la Lausanne s-au pus in funcțiune ambulanțe speciale pentru... clini și pisici bolnave, în serviciul clinicilor veterinare, milare mai funcționează Zurich.
Femeile și numele uraganelorAdministrația națională . .
me oceanice și atmosferice a S.U.A. a anunțat că uraganele care se vor dezlăn- țui în următorii cinci ani în zona Atlanticului, Golfului Mexic și Mării Caraibilor nu vor mai purta nume de femei, ci nume de bărbați sau, pur și simplu, vor avea denumiri neutre. La adoptarea acestei hotărîri au contribuit in mare măsură cererile opiniei publice, in special ale femeilor. cctre și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu faptul că asemenea fenomene devastatoare purtau in exclusivitate nume feminine. în baza înțelegerii la care s-a ajuns, uraganele ce se vor forma în regiunea menționată vor purta numele Bob (al doilea mare uragan ce se va produce in Atlantic in 1979), Henri și Juan. (1979), Mitch (1980), Phillippe, Sebastien și Debonair (in perioada de după 1980).
ric" ce va adăposti craniul și elemente componente ale Omului din Tautavel, care a ceastă regiune cu aproximativ ani în urmă. Acest exemplar gic descoperit in 1971 de o echipă condusă de arheologul francez Henry de. Lumley, este cel mai „bătrin" dintre strămoșii o- mului identificat pînă în prezent pe teritoriul Europei. „Omul din Tautavel" — contemporan cu „Sinantropul de Pekin" și cu „Pitecantropul de Java" — aparține
perioadei preneandertaliene a evoluției speciei umane. Descoperirea unui os iliac al scheletului său confirmă ipoteza că el era un „homo erectus" — adică mergea in picioare. Resturile de oase de elefanți, lei, .cai, cerbi și mufloni descoperite în apropierea scheletului său, atestă, de a- semenea, că „omul din Tautavel* era vî- nător. Nu au fost identificate urme de cărbune sau de foc în grota în care se adăpostea, ceea ce demonstrează, pe de altă parte, că nu cunoștea focul.
Muzeu preistoric în Franțaîn cursul acestei luni, în mica localitate
Tautavel din sudul Franței (Pirineii Orientali) va fi inaugurat „Muzeul preisto-
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața „Sctnteli". Tel: 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și difuzorii din întreprinderi șl instituții — Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scînteil Cititorii din străinătate se pot abona adresindu-se la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. 3.
dicale „Farum“ a elaborat un procedeu care permite explorarea de la distanță a funcționării inimii unui bolnav. Biocurenții generați de inima persoanei examinate se transmit, prin rețeaua telefonică. aparatelor instalate în cadrul stației de salvare, unde un medic cardiolog descifrează electrocardiograma și transmite, prin telefon, cele constatate medicului aflat lingă pacient.
Cetățeanul vest-german, Wilhelm E- genhoff, din localitatea Zetel, landul Sa- xonia Inferioară, pasionat constructor de mori de vint, a realizat două modele originale de asemenea instalații, care pot fi folosite ca surse ieftine de energie. în fotografie : W. Egenhoff în fața cîtorva din construcțiile sale.
top related