Proletari din toate țările, uniti-vă!ANUL XXXV,

SERIA II,

Nr. 9 338

4 PAGINI

30 BANI

SÎMBĂTÂ

2 IUNIE1979

«O 1 nTGJ 1 <EI W tineretului

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

PRIMIRI LA TOVARĂȘULNICOLAE CEAUȘESCU

Trimisul special al președintelui Republicii Cipru

Mobilizare exemplară, acțiune fermă pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de secretarul general al partidului

UTILIZAREA LA ÎNTREAGA CAPACITATEA MAȘINILOR - UNELTE

1

o problemă ce nu poate fi rezolvată prin „reorganizări44 de circumstanță

Cu un indice de utilizare a mașinilor unelte de 75.9 la sută — întreprinderea ..Electrocon­tact" Botoșani se înscrie in me­dia ^realizată la nivelul județu­lui, banalizată mai îndeaproape, cifra, (mai ales cind se rapor­tează la scara unui județ) devi­ne. evident. îngrijorătoare, fal­șele motivații de felul „județ fără tradiție industrială44 fiind total anacronice — în perspec­tiva celor 10 miliarde lei pro­ducție ce trebuie realizată și aici pinâ la sfîrșitul cincinalului, nu numai pe seama investițiilor ci și pe seama folosirii intensive a capacităților existente.

Iată de ce ne-am deplasat zi­lele trecute la Botoșani urmă­rind. la sediul întreprinderii a- mintite, să elucidăm cauzele care au generat această stare de lucruri și, în același timp, să evidențiem modalitățile concre­te de înlăturare a lor.

O ÎNTREBAREȘl MAI MULTE RĂSPUNSURI...

DELOC CONVINGĂTOARE

— Așadar tovarășe* director Mihai Alexa, întreprinderea pe care o conduceți realizează un indice de utilizare a mașinilor unelte cu mult sub nivelul pla­

nificat. Care sînt cauzele aces­tui fenomen ?

— La o asemenea întrebare se poate răspunde in foarte multe feluri... Am să încerc și o să-1 alegeți pe cel care vă convine...

— Nu cer să-mi convină, ci care să convingă.

— Pe scurt este vorba de fap­tul că modul in care am rapor­tat pînă acum acest indice de

du-mă la strunguri, freze, ferăs- traie mecanice etc., toate uti­laje care executau diferite re­pere ale unui ansamblu. Din păcate insă mașina care urma să’ execute majoritatea lucrări­lor necesare acestui ansamblu nu realiza indicele de utilizare dorit. Acest fapt atrăgea după sine scăderea indicelui de utili­zare pe întreaga întreprindere.

— Prin urmare v-ați concen-

LA ÎNTREPRINDEREA „[LEOMCONTACT" botoșani

utilizare nu corespundea realită­ții din întreprindere. Altfel spus noi raportăm acest indice de utilizare la fiecare utilaj in parte. Fapt neconcludent pen­tru felul in care se desfășoară activitatea la noi. De curind insă am trecut la o nouă organizare care ne va permite o sintetizare a cifrelor, mult mai realistă.

— Iertați-mă. dar nu înțeleg ! Indicele de utilizare nu se cal­culează la fiecare mașină in parte ?

— Și da și nu ! Am să fiu mai explicit : pe trimestrul I, de pildă, noi realizam un indice de utilizare la foarte multe ma­șini de peste 86 la sută. Spun la foarte multe mașini, gindin-

trat atenția asupra acestei ma­șini...

— Bineînțeles. Așa am ajuns la ideea ...utilajului conducător4-. Altfel spus, am realizat tehnilo- gii in flux prin cape diferitele repere executate la așa-numi- tele „utilaje auxiliare14 (mașini­le de care aminteam) ajung în final la „utilajul conducător44, indicele de utilizare calculîndu- se după realizarea sa la acesta din urmă.

—în ultimă instanță deci pro­blema se reduce tot la realiza­rea indicelui de utilizare optim la mașina cu pondere mai mare, în fabricația unui produs, fie că acesta se numește sau nu „uti­

laj conducător44 ! Cum ați reu­șit acest lucru ?

—în primul rind prin intro­ducerea in întreprindere a unor asemenea mașini cu performan­țe tehnice superioare.

— Ne puteți oferi un exem­plu ?

— Desigur. De pildă mașina multiax de prelucrare simulta­nă a mai multor găuri. Acesta este „utilajul conducător4- in procesul de fabricație al limita- toarelor de cursă pentru poduri rulante și macarale. După pre­lucrarea pe strunguri, pe mași­nile de frezat, pe ferăstraie etc., piesele ajung la acest utilaj care realizează o ultimă opera­ție. Pînă acum dădeam găurile cu bormașina. Este limpede a- vantajul acestui utilaj care exe­cută mai multe operații.

Este limpeclfe firește avantajul unei mașini perfecționate. Mai puțin limpede rămine însă ex­plicația faptului că. perfecțio­nate sau nu, mașinile din dota­rea întreprinderii ,,Electrocon­tact44 produc cu mult sub în­tregul lor potențial. Cum discu­ția cu directorul Mihai Alexa risca să se prelungească, fără a

GABRIEL NASTASE

(Continuare in pag. a II-a)

I

Președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit vineri pe ambasadorul George Pelaghias. director general in Ministerul Afacerilor Externe, trimis special al președintelui Republicii Cipru, Spyros Ky- prianou.

La primire a luat parte tova­rășul Ștefan Andrei, ministrul afacerilor externe.

Oaspetele a inmînat tovară­șului Nicolae Ceaușescu un me­saj din partea președintelui Republicii Cipru, Spyros Ky- prianou. in care sint adresate președintelui României un salut prietenesc, cele mai calde urări de progres și prosperitate po­porului român.

Mulțumind pentru mesaj, to­varășul Nicolae Ceaușescu a rugat să se transmită președin­telui Republicii Cipru salutul său cordial și cele mai bune urări de succes, iar poporului prieten cipriot, urări de pace și prosperitate.

în timpul întrevederii au fost evocate bunele raporturi româno-cipriote pe plan politic, economic, tehnico-științific, cul­tural. exprimîndu-se dorința de a dezvolta in continuare rela­țiile de prietenie, colaborare și cooperare in producție dintre România și Cipru, in interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării în Balcani, in Europa și în în­treaga lume. în acest cadru s-a subliniat că apropiata vizită a președintelui Spyros Kyprianou in România va constitui un moment important în dezvol­tarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări și popoare.

A’ avut loc. de asemenea, un schimb de vederi în probleme internaționale și îndeosebi cu privire la situația din Cipru. Oaspetele a informat din partea președintelui Spyros Kyprianou despre acordul la care s-a ajuns recent la Nicosia cu liderul ci- prioților turci. Rauf Denktaș,

Directorul editurii „Nagel“Președintele Republicii So­

cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vi­neri. pe cunoscutul publicist și editor Louis Nagel, directorul editurii ,,Nagel44 din Paris, a- flat in țara noastră cu prilejul deschiderii la București a unei expoziții de cărți publicate de această editură.

La primire au luat parte to­varășul Dumitru Popescu, mem­bra al Comitetului Politic Exe­cutiv. secretar al C.C. al P.C.R.

Oaspetele a adresat călduroase mulțumiri tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru onoarea de a

fi primit. relevînd, totodată, înalta stimă și considerație pe care le nutrește față de șeful statului român, față de activita­tea sa laborioasă consacrată propășirii poporului român, cau­zei păcii. înțelegerii și colabo­rării intre toate națiunile lumii.

Editorul francez a rugat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu să primească, în semn de profund omagiu, exemplare în limbile franceză, engleză, germană și italiană din volumul „Daco- România44, apărut in colecția „Archaeologia Mundi44 a Edi­turii „Nagel-4. înminind aceste

în prezența secretarului general al O.N.U., Kurt Waldheim, cu privire la reluarea, la 15 iunie, a negocierilor intercomunitare în vederea soluționării proble­mei cipriote in ansamblul său.

Președintele Nicolae Ceaușescu a salutat înțelegerile convenite la Nicosia exprimîndu-și spe­ranța că pe această bază se va ajunge la soluționarea rapidă a problemei cipriote. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a reafirmat poziția României privind rezol­varea pe cale politică a proble­mei cipriote care să asigure in­dependența și integritatea Ci­prului, retragerea trupelor străi­ne din insulă, întărirea încre­derii și conlucrării dintre cele două comunități, ceea ce cores­punde intereselor poporului ci­priot, cauzei păcii si colabo­rării în Europa și în întreaga lume.

întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească.

din Parisvolume despre istoria României, el a ținut să sublinieze faptul că apariția noii lucrări ilus­trează, ca și cărțile precedente despre România apărute in a- ceeași editură, interesul mani­festat in lume față de țara noastră, de trecutul său milenar și marile ei realizări contempo­rane obținute sub conducerea președintelui Nicolae Ceaușescu.

Tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit călduros publicistu­lui și editorului Louis Nagel.

A avut loc o convorbire ce s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială.

Cronica de întrecereO NOUĂ ÎNTREPRINDERE

IN VALEA JIULUIIn orașul Vulcan a intrat In

funcțiune o întreprindere de confecții, obiectiv care face parte din programul de mă­suri elaborat din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, in vederea îmbunătățirii acti­vității economice și sociale în Valea Jiului. In această uni­tate vor lucra peste 1 000 de feifiei de la Vulcan și dirt, alte localități miniere ale Văii Jiu­lui. >

Cii acest prilej, colectivul noițj întreprinderi din Vulcan a adresat o telegramă C.C. al P.C.Rx- tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, in care se spu­ne : Mulțumindu-vâ din toată inima pentru minunatele con­diții de muncă și viață create minerilor, vă asigurăm că, ur- mind pilduitorul dumneavoas­tră exemplu, pe care îl oferiți întregului popor, noi, comu­niștii, toți oamenii muncii din întreprindere vom depune toa­te eforturile pentru a răsplăti, prin rezultate de prestigiu, grija părintească ce ne-o pur- tați.

Angajați cu abnegație și răs­pundere în înfăptuirea sarci­nilor ce ne revin, însuflețiți de mărețele evenimente ale aces­tui an — a 35-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XII-lea al partidului — ne vom aduce contribuția la ope­ra de edificare a societății so­cialiste multilateral dezvoltate și a comunismului pe pămîn- tul românesc.

5 MILIOANE LEI PRODUCȚIE SUPLIMENTARĂ

Colectivul întreprinderii mi­niere Baia de Arieș a realizat in primele 5 luni ale anului o producție industrială supli­mentară de peste 5 milioane lei, depășind în același timp planul producției nete cu 10 la sută. Acest succes, rezul­tat ai stabilirii și aplicării unor tehnologii de lucru avansate, cu efect direct în creșterea randamentului activității pro­ductive și sporirea eficienței economice, reprezintă îndepli­nirea angajamentului asumat în întrecerea socialistă pe în­treg anul. De subliniat că rea­lizarea lui a avut loc în con­dițiile economisirii a peste 40 mc cherestea de rășinoase, 5 tone cianură de sodiu, io tone var și alte materiale.

MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ENERGIEI

In unitățile industriale din județul Timiș s-au pus în apli­care noi și eficiente programe de măsuri de ordin tehnic și economic, menite să asigure gospodărirea rațională a tutu­ror resurselor energetice. Ast­fel, la întreprinderea mecani­că Timișoara, prin îmbunătă­țirile aduse sistemelor de ilu­minat și de alimentare a ma- șinilor-unelte, transformatoa­relor și grupurilor de sudare, agregatelor de topire și de tratamente termice, consumul energetic la un milion lei pro­ducție industrială s-a redus, în cadrul întreprinderii mecanice Timișoara cu 10 la sută, înre- gistrîndu-se o economie de peste 210 MWh. La rîndul său, co'.ectivul întreprinderii meca­nice pentru agricultură și in­dustrie alimentară a realizat, prin modernizarea adusă rețe­lelor energetice din halele de producție, economii de 250 000 kWh energie electrică, iar co­lectivul întreprinderii „Elec- trotimiș* a micșorat consumul cu 84 000 kWh.

Ieri, pe baza sportivă pentru copii. „Cireșarii* din Capitală au defilat „speranțele" sportive de

miine.Foto : O. PLEC AN

Manifestări dedicate

„Zilei internaționale a copilului"

în pagina a 3-a

cimpia dunării Brigada„Scînteii

tineretului" transmite

din județulIalomița*

SE APROPIE ORA SECERIȘUL UI

JURNAL DE TABĂRĂSfîrșit de mai, început de iunie. Aici, pe șan­

tierul Canalului Dunărea-Marea Neagră, acest interval de timp coincide cu încheierea activității * primei serii de brigadieri, elevi și studenți și debutul în munca pentru țară a unei noi promo­ții de purtători ai uniformelor albastre cu ecu­son. Prezent în aceste momente printre briga­dierii taberei de la Medgidia, reporterul con­semnează cîteva fapte, gînduri și întîmplări pe­trecute de-a lungul celor trei luni de muncă, pe care, cu un cuvînt frumos, elevul-comandant Petru Abran le numea argumente pentru viitor ; adică

experiențe și certitudini pentru itoare. Dar iată-i în întregime opinia : vins câ la puterea țării noastre, a națiunii

devenirea lor vi- „Sînt con-

• r0_ mâne, acest grandios obiectiv - canalul - putea fi realizat și fârâ contribuția noastră, a elevilor. De aceea, este o mîndrie pentru noi câ am avut șansa de-a participa la măreața con­strucție, un stimulent decantat zilnic în trainice argumente pentru devenirea noastră ca demni cetățeni și buni constructori ai patriei". Așadar, ca într-un autentic jurnal de tabără, în conti­nuare cîteva asemenea argumente.

muncii. Faptele lor ? Dintre cele mai elocvente, așa cum au ră­mas ele înscrise definitiv in construcția podului peste calea ferată și canal, în numeroasele taluzări și amenajări de teren. Primul interlocutor. Lucian A- postrosoaie, imi vorbește acum cu bucurie in ochi despre co­legii de brigadă, care cu toții s-au întrecut pe sine, amintin- du-i pe : Ion Bordeianu, Lau­ren țiu Jitărașu, Dinu Nistor, Viorel Moruzi, Ion Sisiiac. Mar­cel Dupu, Ion Neaună, Laurean

IN BUNA TRADIȚIE MUNCITOREASCĂ

Lucian Apostrosoaie, elev în anul III al Liceului industrial hr. 2 din Dorohoi, membru al brigăzii Botoșani, îmi vorbește cu nostalgie despre cei 43 de co.- legi care au fost nevoiți să re­nunțe, despre Nicolae Vizitiu, Dinu Mărăciuc și Viorel Palade, bunii lui prieteni, rămași acasă pentru că „nu s-a putut44. Pur și simplu nu s-a putut ! Dumi­tru Scutaru, activist al Comite­tului județean Botoșani al U.T.C. explică : „De la liceul din Do­rohoi se înscriseseră pentru a- ceastă serie 80 de elevi. în mod firesc, brigada trebuia alcătuită numai din 30 de membri. Pînă la urmă, am căzut de acord asu­pra a 37 de combatanți44. De unde această puternică afluen­ță, această nestăvilită dorință de a imbrăca uniforma de brigadi­er ? Tot Dumitru Scutaru în­cearcă o explicație : „Anul tre­cut am fost pe șantierul Com­binatului minier „Oltenia44, în­soțind 46 de tineri muncitori din Botoșani — șoferi, lăcătuși, e- lectricieni — detașați 6 luni la Rovinari. La înapoiere, tot jude-

MARCEL DUPU MOROȘANULAUREAN

și care nu vor întirzia să vină aici in această a doua serie.

★...Dar brigadierii botoșeneni

vor fi nevoiți să poarte acum, la înapoiere pe meleagul natal, și un sentiment de mihnire. El provine din aceea că, la nivelul conducerii șantierului, au fost frustrați de unele rezultate ale muncii lor. în două rinduri — deși cadre tehnice ale aceluiași șantier au normat activitatea prestată — li s-a tăiat, prin „re­calculare44, manoperă în valoare de peste 20 000 lei. Mult ? Pu­țin ? Nu aceasta contează în pri­mul rind. ci aspectul moral al întimplării. Circulă chiar vorba : „în teren, cind se măsoară, nu se poate tăia : în birou însă se taie44. Am amintit acest incident — nu știu de este- primul sau unicul pe traseul întregului ca­nal — tocmai pentru câ dacă unii vîrstnici mai apelează la asemenea practici învechite, este de dorit ca ele să nu fie trans­mise tinerilor. Pentru spiritul lor de dreptate, adevăr și fru­mos. care trebuie să rămînă nealterat.

...« •

ION NEAUNA

Trei elevi fruntași, ai brigăzii Botoșani, care a ocupat locul I pe tabără

țul a știut ce-am făcut noi acolo (în paranteză fie spus, am făcut treabă bună), elevii dife­ritelor școli au solicitat întîlniri cu acești brigadieri44.

Așa s-a născut, deci, dorința, spiritul de emulație in rindul tinerilor din Țara de Sus. în buna tradiție muncitorească, ti­neretul studios a cerut uneltele

Cuzuban. SîntMoroșar.u. Ion cei mai buni dintre cei buni. Sint cei pe care îi vor urma, desigur, colegii rămași acasă —

★Aici, la Medgidia, pe lîngă bo-

toșeneni, acționează elevi bri­gadieri din încă 8 județe ale țării — și anume : Alba. Ialomi­ța, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova (și 45 de studenți petroliști) și Vaslui. Cu toții se străduiesc să acumuleze prin muncă acele argumente ce

ION ANDREIȚAFoto : VALERIC TANASOF

L- V

* ■

■

.i®z 6

..

■

■i >■ ■

O posibilă definire a producțiilor din Bărăganul ialomițean este sugerată de gospodarii ogoarelor încă de pe acum, cind recoltările primelor culturi din calendarul acestui an au intrat în activitate, cind secerișul cerealelor se apropie vertiginos, cind lucrările de pră­șit — sfecla de zahăr, floarea-soarelui. porumbul, soia — sint in stadii avansate de vegetație. Argumentul cel mai definitoriu in sprijinul acestei afirmații sînt evaluările producțiilor din acest

nitățiledespre care vom nota cîteva date și fapte Bărăganul ialomițean.

an. dinsurprinse

UN GEST FIRESC, UN TEST NECESAR PENTRU GRÎU. Se­cerișul, marea campanie a verii, începe cu acest gest firesc al ^gospodarului care numără spi-(Continuare in pag. a II-a)

REFLEXIVITATEȘI ACȚIUNE

în numeroasele dezbateri ce s-au purtat. in Dresa literară sau cotidiană, cu privire la eroul contemporan, s-a exprimat. . de multe ori. opinia că personajul caracteristic literaturii actuale este omul care-si pune cit mai multe probleme, altfel spus cel înzestrat cu o natură reflexivă, care aspiră marile probleme ale lumii de azi atit la nivelul teo­retic general, cit mai ales la ni­velul existentei cotidiene. Faptul se cuvine, fără îndoială, retinut. in sensul câ epoca noastră se ca­racterizează prin densitatea si multitudinea problematicii par­curse. nu o dată prin gravitatea acestei problematici. Altfel spus. nu parcurgem o ..belle 6poque“, viata contemporană, pe olan mondial, n-are nimic idilic, sprințar si amuzant, decit iude-

POMPILIU MARCEA

cată cu naivitate superficială. Imaginea umanității care stă „călare pe-un butoi de pulbere44 nu este, din păcate, o simplă metaforă, cele ce se petrec, sub ochii noștri, in atîtea părți ale lumii, nu pot să nu vulnereze conștiința umană. Evident, nici trecutei nu trebuie privit cu nostalgie, istoria omenirii este plină de poteci de singe, dar. judecind lucrurile cu luciditate, ajungem ușor la convingerea că nicicind.sale anterioare, umanitatea, ca unitate integrală, n-a fost atit de amenințată : o stare de be­ligerantă locală poate deveni, au­tomat universală, datorită mai

în decursul existentei

ales mijloacelor de exterminare, cu consecințe fără precedent. Iată de ce. imaginea individului contemplator detașat, răsfrînt în propriu-i interior sau martor so-, litar. atit de frecventă în litera­tura anterioară, devine astăzi to­tal neadecvată, aproape desuetă. Vrem să spunem că nicicînd o- mul n-a simtit o mai mare res­ponsabilitate fată de cetate, o mai puternică solidaritate cu se­menii săi. ca astăzi. Orice gest al fiecăruia dintre noi ca indi­vid. orice faptă se cer apreciate în funcție de ecoul social pe ca- re-1 are. De aceea, ni se pare că o reactualizare a umanismu­lui în practica literară nu poate ovea decit consecințe pozitive pe această latură. Evident, integra-

fără

(Continuare in pag. a Il-a)

cele și boabele, adunînd metic producțiile de mii tone ce vor străbate mai iniii aparatele de treier, buncârele combinelor și apoi vor poposi in hambarele înalte ale silozu­rilor. „Este un test necesar, ne spune tinărul inginer Petre Mărculescu, de la renumita uni­tate ialomițeană Dor Mărunt, pentru a organiza din vreme combinele, mijloacele de trans­port. spațiile de depozitare, tractoarele pentru arat și semă­nat a doua âultură. Recolta se anunță foarte bună, cu cele 600 spice pe metru pătrat și 35—40 boabe în spic, iar ceea ce va hotărî producția finală este operativitatea cu care vom se­cera". Iată de ce dialogul din­tre președintele cooperativei. Popa Constantin, Erou al Mun­cii Socialiste, specialistul uni­tății, și tinărul director al S.M.A., Viorel Bunghez, capătă acum forma concretă a grafice­lor de recoltare, a stadiului de pregătire a combinelor. Toata utilajele au fost reparate, iar in atelierele de mecanizare se fac ultimele revizii și controlul exi­gent al calități. S-au folosit multe repere recondiționate, dar există încă o serie de piese și materiale cum ar fi lanț eu cupe, variatoare de tracțiune, pinioane, cuțite de la masa de tăiere, carbid, electrozi de su­dură.

Foto-anchetă realizată de ȘTEFAN DORGOȘAN și GHEORGHE CUCU

(Continuare in pag. a II-i )

Un tînăr colectiv cu (urmare din pag. 1)

C.I.C.M. BISTRIȚA

La Fabrica mecanică, din ca­drul C.I.CJU., funcționează una dintre cele mai bune „Politeh­nici muncitorești pentru tineret" din orașul Bistrița. Ea oferă, în timpul liber al tinerilor, un ca­dru eficient de ridicare continuă a unui nivel superior de cunoș­tințe teoretice și practice. Și constituie, totodată, o dovadă că acolo unde există preocupări și interes real din partea orga­nelor și organizațiilor U.T.C. și mai ' lor lor, sele tați și modalități eficiente deplina lor valorificare.

Platforma industrială In plină dezvoltare a orașului Bistrița, cu întreprinderi al căror certifi­cat de naștere numără de la cîțiva ani la cîteva luni, oferă Gimp larg de acțiune în acest domeniu. Dealtfel, după cum ne spunea tovarășul Mircea Pur- dea, prim secretar al comitetu­lui orășenesc al U.T.C. „preocu­pări pentru a găsi cadrul cel mai adecvat în vederea ridicării ca­lificării tinerilor noi avem de mai mulți ani. Pentru orașul nostru, unde se construiește foarte mult și unde se dau in funcțiune tot mai multe obiec­tive industriale, pregătirea pro­fesională constituie o latură importantă a organizării timpu­lui liber al tinerilor". Iată, deci, preocupări meritorii și, am pu­tea spune, chiar o anumită ex­periență. Argumente ar fi „politehnicile" existente, cele de la C.I.C.M., Fabrica sticlărie și menaj. Fabrica materiale de construcție.

ales din partea principali - beneficiari, adică a tineri- se găsesc nu numai resur- necesare unei bune activi-

de pregătire profesională ci pentru

putea ca de de

La întreprinderea de autotu­risme din Pitești există nume­roase preocupări pentru ca timpul liber să fie un timp al pregătirii profesionale, al edu­cației politico-ideologice, al lăr­girii orizontului cultural, al re­creației active. Dar nu întotdea­una faptele sint pe mășura pro­iectelor...

După cum remarca tovarășul Alexandru Baltă, responsabil cu activitatea cultural-educativă in biroul comitetului U.T.C., „noi am organizat și organizăm simpozioane și conferințe pe di­ferite teme, spectacole ale bri­găzii artistice, precum și ale formațiilor de muzică populară și ușoară. Dialogurile pe aceeași scenă între secții abordează in programele lor problemele stringente ale zilei, aspectele concrete de la locurile de mun­că. De asemenea, in zilele de joi. sîmbătă si duminică, la clu­bul din Stefănești al întreprin­derii, organizam seri cultural- distractive. Pentru navetiști au fost, create, în tTrmă cu citeva luni, opt cluburi' în comunele în care aceștia locuiesc". De la tovarășul Constantin Drăgan, responsabil cu activitatea spor­tivă și turistică in biroul comi­tetului U.T.C., aflăm că „perio­dic se organizează campionate de fotbal, volei, șah, tenis masă, iar la fiecare sfirșit săotămînă — excursii".

Care este calitatea acestor țiuni. reușesc ele să atragă număr mare de tineri ? Iată teva opinii ale celor care sînt beneficiari direcți : „Se aduc din cind în cind bilete pentru un film sau un spectacol, mai rar cite o excursie și cam atit". (Mucenic Panait — banda 1 sol si aeriană); „Sînt acțiuni frumoa­se la nivelul comitetului U.T.C. Cel puțin noi sintem chemați și participăm destul de des la diferite acțiuni culturale". (Ele­na Ilie — secretara comitetului U.T.C. TESA): „Clubul navetiș­tilor la noi la Mărâcineni ? O sală de clasă goală — nimic mai mult !" (Gheorghe Olteanu — banda 1 sol și aeriană); „Cu cîteva sâptămîni în urmă bri-

de de

ac- un ci-

• •••••• ••••••

(Urmare din pag. I) blate, ritmul la cosit insă nu s-a ameliorat. Mecanizatorul Constantin Ruse, de la Inde­pendența. ne spune că motivul acestei încetiniri este lipsa re­morcilor pentru transport. Doar 12 remorci în loc de minim 16 au fost repartizate la formația furajeră, astfel incit productivi-

SE APROPIE ORA SECERIȘULUI9

tatea unei combine, hectare pe zl este redusă la mai puțin de jumătate. Șeful fermei afirmă că „treaba mer­ge greu la siloz", unde ar fi in­suficiente forțe pentru prelua­rea cantităților recoltate in timp. Dar, ace3t lucru se știe de 3 zile și in ciuda insistențe­lor celor veniți în ajutor nu s-a luat nici o măsură. Astfel că utilajele de recoltat așteaptă în cîmp ore în șir sosirea re- • morcxlor. In schimb furajele nu așteaptă, și perioada lor pptimă de recoltare fiind depășită pierd importante procente calitate.

DIALOG JUSTIFICATIV. LOC DE OPERATIVITATE ACȚIUNE.

— De trei zile sîntem campania de recoltat mazăre, ne spune Marin Mihăilescu, șeful stației de batozare de la coope­rativa agricolă din Ceacu. Am organizat echipe in două schim-

A'//-

O RESTANȚA DE DOUA SAPTAMÎNI. Cinci combine de recoltat furaje intîlnim pe o parcelă cu Lolium a cooperati­vei agricole Mihai Viteazu. Șe­ful fermei zootehnice, Marin Zîmbila, nu are insă motive

(Urmare din pag. I)

pune punctul pe „i“, am căutat explicația trecînd pe rind prin secțiile întreprinderii.

ARGUMENTUL CEL MAI CONCRET - SITUAȚIA EXISTENTA IN SECȚII

însoțiți de Vasile Ilaș, cretarul comitetului U.T.C. întreprindere, și de Guzu, activist al

se- din

Gheorghe ____ _ ______ _ comitetului municipal al U.T.C., ajungem in secția strungărie. Ceea ce im­presionează din primul moment este desigur zumzetul monoton al motoarelor. Un zumzet care nu este însă pe măsura celor 45 de strunguri care se află aici, ci mult diminuat. Iar aceasta nu pentru că utilajelor li s-au adus îmbunătățiri privind silențiozi- tatea, ci pur și simplu pentru că foarte multe... nu funcționea­ză ! Ne apropiem de un prim grup de 12 strunguri pentru a constata că dintre toate funcțio­nează doar 3 ! Aflată lîngă unul din ele, Ștefania Sava ne măr­turisește că, de fapt, „nu-și a- mintește să fi mers vreodată toate 12" ! Care sînt motivele acestui... repaos ? Nu aflăm de­cît că unul e defect, iar la altul s-a terminat comanda. între timp, lingă noi apăr Eugen

Să revenim insa la Fabrica mecanică. ..Muncitorii cu peste 5 ani vechime îi putem număra pe degete“, după cum ne spu­nea directorul întreprinderii, tovarășul Andrei Klimek. Fap­tul că la baza organizării „Po­litehnicii" a stat inițiativa tine­rilor a fost subliniat de însuși conducătorul unității.

Cîteva elemente concrete le­

idei valoroase și cuvoință de acțiune

gate de modul de funcționare și conținutul celor predate le-am aflat de la unul din lectori, tină- rul inginer loan Avram :

— întreaga noastră activitate este organizată pe două cicluri. Primul cuprinde noțiuni gene­rale de desen tehnic, organiza­rea locului de muncă, tehnolo­gia materialelor, controlul de calitate etc. Cel de-al doilea d-

gada secției a fost în două co­mune. Ultima acțiune cultural- distractivă la care am partici­pat ? Prin... septembrie 1978 • (Tudor Dumitrascu — secretar al organizației U.T.C. numărul 2 forjă); „Nu s-au făcut acțiuni care să corespundă cerințelor specifice ale tinerilor specialiști. Mă gindesc la schimburi de ex­periență între generațiile de ingineri din întreprindere, excursii cu tematici precise pen­tru lărgirea orizontului profe­sional și cultural* (Ing. Otiac Ștefan — forjă) ; „Unde își pe­trec timpul.........................joritatea la

liber tinerii ? Ma- Pitești, acolo mai e

I.A.P. PITEȘTI

Dacă și faptelear fi pe măsuraproiectelor!?...

un film, mai e dans._ în comu­ne nu prea ai ce face-. (Mlhâi- ță Ancuța — prelucrări meca­nice și motoare).

După cum se vede, acțiunile inițiate sint intr-un număr re- strins intr-o sâptamină. Mai mult, sint de o slabă calitate și varietate.

Tinerii care locuiesc in cămi­nul de nefamilișxi petrec aici multe din ceasurile lor de răgaz. Ce fel de condiții le sint asi­gurate ? Ce fel de ambiantă domnește in cămin ? Cîteva pre­cizări. Faptul că la LA.P. nu mai există nid o cerere de pri­mire in cămin nerezolvată arată

prea mari pentru a fi lin:ș Din cele 1600 tone sikrz pla ficat a fi realizate pină la mai. numai 800 tone sint adăpost. Și pentru că mecar.i: torii de la S.M.A. Incepende ța au finalizat această lucra: au venit in ajutorul celor de la Mihai Viteazu. Cu forțele du-

Pușcașu și Gheorghe Aniță. me­canici de întreținere. Foarte „preocupați44 trec de la un strung la altul... „căutăm conductele la mecanismul de răcire-, buie să le găsiți aici ?‘ buie !“ „Și dacă nu „Atunci le luăm de la zie ?". Ii .urindu-le „mult noroc" . ... grijă, ne spun, pină la 3

„Tre- „Tre-

sint Y* maga-

părăsim pe cei doi („nici o

ne

descurcăm !“); pentru a ajunge la un alt grup de strunguri tip SN-400. După cum constatăm, lucrurile stau „ceva mai bine" : se lucrează după sistemul „din 2 în 2". adică un strung lucrea­ză, altul nu. „Unde vă sînt cole­gii de la strungurile din față și din spate ?“ îl întrebăm pe Marcel Velniciuc unul dintre puținii muncitori activi. ..Nu știu, erau pe aici ! Probabil au plecat după piese !“ Să-i aștep­tăm ? N-are rost, oricum se vor întoarce. Se numesc Dan Cojoc și Constantin Carpen. Am fi vrut să ne cunoaștem, dar nu avem timp. în față, într-un alt grup, din 11 strunguri lucrează doar 7. „Două sînt în revizie

clu are menirea de a-i pune in contact pe tineri cu tehnica de virf cu care am fost dotați. Este vorba de prelucrarea pe mașini de performanță cum ar fi strun­gurile cu comandă numerică, precum și acumularea unor cu­noștințe legate de tehnologiile cele mai avansate. Tematica este de fapt rezultatul unor ob­servații făcute de noi asupra

modului de comportare a tine­rilor afla ți față in față cu ce­rințele zilnice ale producției.

Alegerea și structurarea tregii tematici lectiv in care șefi de echipă, șefi de secție, îndoială, unul importanți tor

în- de către un co- au fost prezenți maiștri, ingineri, constituie, fără dintre factorii

ce au asigurat aces- •«uri ancorarea și inte-

grija existentă aici pentru asi­gurarea unor condiții bune de viață tinerilor constructori de autoturisme. Cele trei cămine au o capacitate de 3W locuri fie­care. dar numai unul singur, cel din Stefănesu. este ocupat in în­tregime.

Clminul tineretului din Mio- venl Sintem însoțiți de Ion Pi- țigol responsabil cu probleme de muncă si viață in comitetul U.T.C. pe întreprindere. De la început acesta își justifică lipsa de preocupare față de cămine și de aed vita tea desfășurată de către comitetele de cămin prin aceea că- este foarte ocupat la

tea

planificată — ne spune maistrul Dumitru Aniței — iar două nu au materiale (este plecat dele­gatul de două zile să aducă pa­lama de 6~\ Nu insistăm. Dealt­fel, imaginea de ansamblu a sec­ției o repetă pe cea a grupurilor la care ne-am oprit. Și totuși, ni s-a spus înainte „utilajele auxi­liare- (printre care și strunguri­le, conform noului sistem) și-au

realizat tn bună parte indicele de utilizare ’ Poate nu era vorba de strunguri !

Rememorăm prima întrebare pusă directorului întreprinderii : „Care sint cauzele indicelui scă­zut de utilizare a mașinilor unelte ?“ Și replica mai multe răspunsuri...". Poate, intr-adevăr, există mai multe. în ceea ce ne privește insă am putut constata unul singur, cre­dem, cel mai concludent. El se traduce simplu prin lipsa unei bune organizări. Toate celelalte, argumentate de studii ergono- mice și de calcul a economiei de energie sînt „sufocate" pină la proba contrarie de constată-

niște relații foarte apro- în acest fel se poate spu- ia naștere o adevărată fa- Marea familie a tinerilor Fabrica mecanică. Vor-

grarea lor în specificul și nece­sitățile producției întreprinderii.

Discuțiile avute cu un mare număr de tineri participant! au scos în evidență faptul că aceste cursuri se bucură de aprecierea și interesul lor tot mai mare. Se realizează o accelerare a proce­sului de îmbogățire a cunoștin­țelor legate de probleme prac­tice, concrete ale fiecărei sec­ții, atelier, loc de muncă. Din­colo de toate acestea, după cum am putut constata, se mai creea­ză și un alt aspect, foarte intere­sant", observa inginerul șef al unității. Toți cei care predau cursurile sînt foarte tineri și deosebit de receptivi la proble­mele întreprinderii. Activitatea și timpul petrecut de aceștia in mijlocul tinerilor creează și sta­bilesc piate. ne că miile, de la bind despre utilitatea și eficien- ța cursurilor, o parte din lectorii cu care am discutat, evidențiau și un alt fapt : „cursurile ne fo­losesc chiar și nouă*4 — spuneau inginerul loan Avram și tehni­cianul Vasile Filimon.

Iată, bînzile nucleu forma aflat rizare. toate acestea a fost și este ne­voie de multă muncă. Mai sint și greutăți. Important este insă că sint depășite prin voința și eforturile tinărului colectiv de a se ridica la nivelul și cerin­țele impuse de producție.

VALENTIN NEAGU

așadar, citeva dintre iz- și împlinirile acestui nou muncitoresc de pe plat-

industrială bistrițeană in plin proces de matu- Desigur, pentru a realiza

respondents. ne «pune tlnărul Ion Tom ui eseu, de la secția Ca­roserie. dar nu avem cui să ne adresăm4*. Gazeta de perete „Căminul* expunea un articol din ziarul „Scntela* (31 octom­brie 1978) și un tabel cu frun­tași in producție (din 3 septem­brie 1978). în rest. doar_ praf. Și totuși— „nu am găsit nere­guli* — a concluzionat colecti­vul de control al comitetului U.T.C. după o recentă vizită fă­cută aici.

Căminul tineretului din Găva- na. Zi de odihnă- Duminică. Se apropie trate «intern i ordinea si curai mari «i primitoare. La bil «e află tabele cu fiecărei camere si cu comitetului de nă cu acrrcni«trator,j!

cămin.

amiaza. încă de la in- ipresionari de nia acestei case

loc vizi- loca tarii membrii Impreu-

___ Valeria Zaharta si inginerul Vasile Rai- cu. vicepreședintele comitetului de cămin, vizitam pe îndelete căminul și discutăm cu citi va dintre tinerii locatari. multi dintre ei fiind plecați acasă, plimbare. in excursie meri. în geBeeal camerei frumos aranjate și cura: aspect plăc-jt. reconforta creau florile care abundat cest cămin.

Acestea sint doar cîteva pecte care se pot con~.ir.ii tot ari tea argumente pentru mai exigentă analiză a activi ții organelorU.T.C., activitate care nu oferă motive pentru in«taiarea acelei stări de automulmmire care ghicește sub multe afirmații ale unor factori răspunzători După opinia noastră se impune o reali preocupare oentru orga­nizarea timpului liber al tineri­lor in așa fel incit acesta să de­vină cu adevărat un cadru care, folosit din plin, să contribuie la ridicarea nivelului profesio­nal.

și s-a

Raid-anchetă de FLORIN DOC HI A. NICOLAE ACHIM

și IOAN DAVID

cultural și de educație.

lira

sela...

ÎN IN

în

rile de mai sus făcute de noi într-o zi obișnuită de lucru la primul schimb.

Ne întrebăm totuși ce se în­treprinde concret aici în vederea îmbunătățirii acestui indice, din­colo de noile denumiri ce se acordă mașinilor într-un așa zis nou flux tehnologic care, după cum am văzut, nu face decît să amine rezolvarea unei situații

ce nu suferă amînare. Oare nu se pot găsi soluții optime de în­deplinire a acestui deziderat? După cum ne așteptam, soluții există. Ele nu așteaptă însă decît atenția necesară în vede­rea verificării și aplicării ime-

Există diate în practică.

CELE MAI BUNE SOLUȚII SE AFLA, FIREȘTE,

IN ÎNTREPRINDERE I

Am lăsat la urmă constatările făcute într-una din secțiile cu rezultatele cele mai slabe din întreprindere : gculeria, unde am analizat împreună cu șeful secției, inginerul Petre Babii,

au

nu vor lipsi din configurația viitoare.

CUM SE LEAGA CEA MAI TRAINICA PRIETENIE

Elevii județului Prahovalucrat in echipe complexe, al­cătuite — dincolo de profesii — din muncitori și militari. La capătul a trei luni de activitate comună, iată opinia lui Constan­tin Popescu, de la Liceul indus­trial din Urlați : „Nu-i doar un avantaj material cînd lucrezi alături de muncitori, de militari (in viața civilă, tot muncitori), care te pot ajuta totdeauna cu un sfat, cu o faptă. Marele ciș- tig este de natură spirituală. Totdeauna alături, cot la cot, muncitorește — la greu, la bucu­rie, pe ploaie, pe vînt, pe soare, mereu împreună — înveți să gîndești și să acționezi munci­torește. Personal, mă întorc acasă cu doi prieteni de nădejde in inimă : muncitorul Ion But- naru și militarul Gheorghe Ol­teana".

Așadar, cea mai trainică prie­tenie se leagă în muncă, numai prin muncă, fapte și năzuințe comune. Pe lîngă Constantin Popescu, alți elevi prahoveni — între care Aurel Stoica, Emil Tătaru, Nicolae Stoica — revin la locurile de baștină, fiecare cu cel puțin doi prieteni buni : un muncitor destoinic și un tînăr militar. Prietenii trainice, mun­citorești au legat însă și cei­lalți brigadieri-elevi din tabăra Medgidia, ca. dealtfel, toți tinerii ce populează spațiul de muncă și aspirație al marelui canal.ZECE CENTIMETRI DE ISTORIE

Relatează, mai abitirghid de muzeu, Nicolae Birjaru. elev la Liceul agroindustrial din Lehliu : „Noi ialomlțenii am lucrat în cadrul șantierului ar­heologic de la Castelu. Știți, p? aici vor trece apele și pe fieca­re astfel de șantier se fac săpături arheologice. Asa intimplat si Ia Porțile de Fier. Statul nostru alocă fonduri spe­cial? pentru aceste investigații Ktoriee. La Castel», am săpat la un metru adineime. a’ungind pini in secolele IX—X. dară

ca un

Rasa. Dar. in loc de am realizat numai— o

este producție sufi-

buri și am stabilit un grafic pentru recoltare cu patru uni­tăți — Cuza Vodă. Ceacu. Gră­diștea și 20 tone, tonă.

— Nu cientă ?

— Pe timp este recoltă, dir mașinile de recoltat mazăre nu pot funcționa pentru că nu s-a respectat tehnologia culturii Au fost mobilizați cooperatorii cu seceri și coase, dar productivi­tatea este scăzută. Port zilnic discuții cu directorul S.MA., tovarășul Ion Năstase, dar in loc de soluții operative, ne asi­gură că treaba va demara șl~ răminem cu promisiuni

nu numai cauzele deficiențelor înregistrate aid. dar și modali­tățile concrete propuse spre re­zolvare. Modalități care, deo­camdată. se află insă in stadiul de proiecte de viitor ale șefului de secție.

Fluxul tehnologic despre care se amintea la început nu s-a realizat incă in această secție. Și nid nu se poate aplica, atit

timp cît fiecare matrițer preia o lucrare de la degroșare și o dispecerează in continuare pină la omologare. Faptul provoacă, după cum ne spune șeful sec­ției, o pierdere de către fiecare muncitor a circa 60 la sută din timpul său productiv. (Să adău­găm și slaba disciplină a unora care prin acest mod nu pot fi controlați, găsind oricind o ex­plicație a părăsirii locului de muncă). Insăsi pregătirea matri- țerilor lasă de dorit, faptul ma- nifestîndu-se negativ în nume­roasele rebuturi care, pe pri­mele 4 luni ale acestui an. le deoășesc pe cele din aceeași pe­rioadă a anului trecut. Dealtfel, în acest interval, planul secției

avem in vedere că un strat de zece centimetri de pâmînt con­stituie trecerea unui secol. Am săpat altul, ceva timp.celor __ _____țin savanții, nu ne prisosesc da­tele), am descoperit, între altele, vetre de lut ars. bordeie, cera­mică, pietre șlefuite și două rîșnițe — dovezi ale continui­tății și trăiniciei ființei noastre naționale".

Nu pun întrebări, nu-1 în­trerup ; ascult — și am senti­mentul că ascult una din cele mai autentice lecții de istorie,

cu grijă de Ia un secol la încercînd să depistăm cite

din trăsăturile fiecărui La bază, acolo la hotarul două milenii (unde, sus-

ARGUMENTEPENTRU VIITOR

pătrunsă de un vibrant patrio­tism. Alți posibili și la fel de valoroși ghizi : Gelu Rusu, Cos- tel Tapalan, Marin Stoica, Ion Bunescu, toți cei 20 de elevi-bri- gadieri prahoveni Pentru acest frumos excurs, pentru temeini­cia acestor frumoase sentimente patriotice, un cuvint de mulțu­mire se cuvine adresat profeso­rului Victor Panaitescu, de la Muzeul Constanța, cel care aici, pe șantierul viitorului canal, a condus lucrările de arheologie.

TINEREȚEA VETERANULUIAici, la Medgidia, l-am reîn-

tîlnit pe brigadierul veteran Gheorghe Sirbu : același care, în urmă cu 31 de ani, luase cu asalt șantierele naționale Apaca și Salva-Vișeu. ÎI cunoscusem anul trecut, în brigada sibieni- lor de la Combinatul minier „Oltenia". Desigur, prezenta ve­teranului pe șantiere fusese un element de mare surpriză. Ve­nise simplu, firesc si solicitase să muncească alături de briga­dieri. Trei luni de zile a lucrat acolo. La despărțire (îl chiar

Drept, ambalajul vorbelor cu promisiuni neonorate, nu pot compensa zilele pierdute la re­coltarea și prelucrarea mazării, care între timp se usucă pe cîmp în detrimentul calității, al efi­cienței unei producții mun­cite și care depășește valoarea planificată. în schimb, la o altă stație de batozare, de la Tudor Vladimirescu, unde pentru 4 ma­șini de recoltat în lan sint asi­gurate 16 remorci, in, primele zile de recoltare graficele de muncă au fost depășite cu 20 la sută, astfel incit depășirea de producție înregistrată la ferma tinărului inginer Virgil David este valorificată operativ, în a- vantajul balanței economice.

nu a fost realizat decit în pro­cent de 68 la sută, productivita­tea muncii nedepășind 40 la sută.

— Cum credeți, tovarășe ing. Petre Babii, că trebuie interve­nit pentru redresarea acestei secții ?

— Prin realizarea unui flux tehnologic, in accepția sa defi­nitorie : aceea de realizare con­trolată a reperelor din mașina pină la montaj. Faptul presupu­ne insă o reorganizare in cel puțin 4 direcții fundamentale : 1. schimbarea sistemului de co­tare a reperelor ; 2. executarea proiettului S.D.V. cu desen pen­tru fiecare reper : 3. tehnologii de lucru pentru fiecare reper de sculă; 4. asigurarea cu A.M.C. pentru toți cei ce lu­crează pe mașini. Alături de a- ceasta. firește, o creștere a ni­velului pregătirii Drofesionale. o întărire a disciplinei fiecărui muncitor.

O reorganizare care nu presu­pune așadar, dincolo de preocu­parea reală pentru bunul mers al secției. al întreprinderii de fapt, eforturi deosebite. Vom re­veni, promitem, cu speranța că înnoirile de circumstanță vor fi înlocuite printr-o mobilizare e- xemplară a întregului colectiv în vederea înlăturării grabnice a acestei situații.

bătea gindul statornicirii) i-am urat odihnă plăcută — și pe de­plin meritată, din 1975 fiind pensionar. Dar iatâ-1 din nou aici, la Medgidia, in brigada Me­hedinți, el însuși fiind din Drobeta-Turnu Severin. L-am urmărit în toate Ipostazele vieții de șantier : muncă, masă, odih­nă, distracție. Are 65 de ani, dar este stăpînit de vîrsta colegilor de brigadă — tinerețea. Rețin, în consecință, propriile-i cuvin­te : „Nu pot sta o clipă degea­ba, iar acasă voi avea destul timp să stau. Numai muncind învăț mereu să trăiesc, să fiu tinăr". Este cel mai frumos exemplu de longevitate tinereas­

că cunoscută aici, la canal. Și poate nu doar la canal.

GESTUL CARE NU SE UITADouă întîmplări mai deosebi­

te, două gesturi spontane rămîn. alături de roadele muncii aces­tei serii, în memoria locului. Primul s-a petrecut la un ma­gazin din oraș, unde Izbucnise un incendiu. Brigadierii s-au luptat cu flăcările, cot la cot cu pompierii, salvînd numeroase bunuri de valoare, gest pentru care au primit felicitările auto­rităților locale. Al doilea gest aparține elevului Marin Vălea- nu — de la Liceul silvic Gur- ghiu, brigada Mureș — cunoscut și ca talentat pictor amator. Cu gindul la locurile natale — co­muna Arpașu de Sus, aflată la poalele Făgărașilor — a pictat la Medgidia cîteva splendide ta­blouri de natură montană. îna­inte de plecare le-a dăruit gră­diniței de copii din colonia mun­citorească, el urmînd să picteze acasă, altele, închinate îndeosebi mării, pe care acum a văzut-o prima oară.

Reflexivitateși acțiune

(Urmare din nag. I)

rea individului in corpul colec­tiv. necesitatea conștiinței soli­dare. nu lezează personalitatea eroului, nu atentează la indivi­dualitatea sa. Am putea spune, dimpotrivă, că tocmai valorifi­carea disponibilităților indivi­duale in cadrul larg al grupuri­lor sociale le asigură adecvatul spațiu de manifestare si deci a- devărata încărcătură axiologică. In acest spirit trebuie înțeleasă și ideea de libertate fundamen­tală in etica actuală. Libertățile individuale sint. desigur, sacro­sancte. dar ele nu pot fi apre­ciate în afara libertăților gene­rale si în afara intereselor gene­rale. Scriitorul contemporan tre­buie să distingă, cu claritate, între personajele care poartă cu ele vechea mentalitate cu privire la individ si personajele care reprezintă noua înțelegere a dia­lecticii dintre libertate si necesi­tate. Si putem spune, cu convin­gere. că multe dintre persona­jele literaturii actuale cugetă si acționează în spiritul unei ase­menea înțelegeri a lucrurilor, dovedind o conștiință avansată, dirijată de mobilul intereselor colective. Nicolae Moromete din Marele singuratic, ca să luăm un prim exemplu, si-a format un fel de a doua natură din ata­șamentul Ia problemele obstei si. în ciuda faptului că fusese lovit de elemente înapoiate si carie­riste, ceea ce-1 aruncase în so­litudine si mizantropie o bună bucată de vreme, chemarea vo­cației sale de activist devine ire- nresibilă si în finalul romanului rezultă limpede recuperarea to­tală a eroului, spre profitul ob­stei si. în aceeași măsură, ă in­dividului. prin redobîndirea e- chilibrului său. Un erou din ace­eași categorie este Tică Dunărin- tu. personaj din romanul lui D. R. Popescu, al cărui spirit

Justițiar este o dimensiune a so­cietății si nu o simplă vendettă, în ciuda faptului că victima in­justiției fusese tocmai tatăl său. Eroul face însă din demersul a- flării adevărului o problemă per­sonală în măsura în care ea este instituită în primul rînd ne plan social. Un personaj exemplar pentru noua categorie tipologică este profesorul si savantul Ion Cristian din romanul lui Augus­tin Buzura. Orgolii. Ceea ce im­pune. dintru început eroul, este simțul demnității si curajul cu care si-1 apără, mergînd pînă în pragul sacrificiului. Dar nu de dragul propriei persoane (obser­vația că este un orgolios ni se pare nedreaptă), ci din convin­gerea că încălcarea demnității este o problemă socială funda­mentală. că instituirea unei ase­menea practici duce la deterio­rarea morală a întregii societăți. ..Drept să-ti spun, se adresează el unui coleg, nu mă interesează perpetuarea numelui meu. între­ținerea unui cult în jurul lui. ci să fie oameni, să cerceteze, să

Doua gesturi simple, obișnui­te, omenești, dar care — tini nd seama de solidaritatea și fru­musețea ce lb-a generat — de­vin gesturi care nu se uită.„PENTRU RAPORT, ÎNAINTE!"

— Brigadieri, v-aliniați I Bri­gadieri, drepți ! Pentru raport, înainte !

Cuvintele răsună solemn, în dimineața înaltă de mai. Au gravitatea vremelnicelor despăr­țiri ori, mai ales, a hotăririlor adinei, definitorii. Acum, la ul­timul careu, Aurel Coșaru. co­mandantul taberei Medgidia, in- mînează trofeele pentru fruntași. Brigăzile Botoșani și Mehedinți sînt distinse cu Diploma de Onoare a C.C. al U.T.C., pentru ocuparea locurilor I și, respec­tiv, II. Ocupantele locurilor III și IV — brigăzile Vaslui și Neamț — primesc Drapelul de brigadă fruntașă. Patru Diplo­me de Onoare ale C.C. al U.T.C. se acordă, individual, brigadie­rilor : Alexandru Stan, elev-Mu- reș ; Petru Purice, elev-Vaslui : Levantin Răducanu, student- Prahova și, desigur, tinărului veteran brigadier al șantierelor naționale — Gheorghe Sir iu. Fiecare participant la mărci operă de construcție a canalului primește carnetul și insigna de brigadier, păstrate amintire o- dată cu propriile lor fapte-ar- gument pentru viitorul ce-i aș­teaptă.

P.S. Intr-o discuție ulteri­oară, avută cu tovarășul Ni- colae Ivanov, secretarul Co­mitetului U.T.C. de la canal, comandant al Șantierului na­țional al tineretului, am re­ținut faptul că in această primă serie din anul în curs, de-a lungul întregului canal au muncit 1 500 de brigadieri, elevi și studenți, venițj aici din 37 de județe și din Capi­tală. Organizați în patru ta­bere — Cumpăna, Basarabi. Medgidia, Cernavodă — ei au realizat în cele trei luni de activitate o producție în va­loare de girca 40 milioane lei, reveninau-Ie o manoperă de aproximativ 5,5 milioane Iei.

I. A.

nu aibă complexe... să nu aibă teamă". Problema i se pare mai dificil de soluționat decit leacul contra cancerului.

Cum ușor se noate observa din exemplificările anterioare, ia care s-ar fi putut adăuga si al­tele. din romanele lui Al. Iva- siuc. Dinu Săraru. Al. Simion. dar și din romanele unor debu- tanți, ca loan Dan Nicolescusau Mircea Săndulescu. numeroase personaje ale prozei actuale! nu numai că îsi pun întrebări exis­tențiale. demonstrind disponibili­tăți complexe de ordin spiritual dar, avind un acut simt al res­ponsabilității sociale, trec din­colo de întrebări, formulînd răs­punsuri si. De cît pot. încercînd să le omologheze prin faptă. I- postaza întrebărilor, a nedume­ririlor. destinată să sondeze a- dîncurile universului, interior sau exterior, să sugereze com­plexitatea infinită a existentei umane. în plan epistemologic, nu poate constitui însă un scop în sine, reflexivitatea trebuie între­gită cu soluții si opțiuni si. pină la urmă, se cere convertită in faptă si. pe cît este posibil, in faptă care să cuprindă si să an­treneze masele, asa cum preco­nizează socialismul științific. E- roul contemporan nu-si inhibă, desigur, propensiunea spre visa­re. nu-si interzice zborul fantas­tic al imaginației, nu-si reprimă dimensiunea romantică pe care o considerăm o permanentă a spiritului uman. EJ nu trăiește sub zodia pragmatismului îngust, alienant. Dimpotrivă, bogăția si complexitatea extraordinare pro­prii epocii noastre alimentează si amplifică disponibilitățile ima­ginației, creîndu-i o mai solidă platformă de manifestare. Izbîn- zile fără precedent ale omului in lupta cu natura, transformarea în realitate a celor mai îndrăz­nețe proiecte ale fanteziei nu su­primă cîtusi de puțin fantezia, dimpotrivă. îi dăg arini necunos­cute. Este un fapt elementar că un succes. în orice ramură, nu întrerupe seria succeselor, dim­potrivă. o declanșează cu toată energia, orice nas înainte este de încurajare a altora. Astăzi, orizontul uman este incompara­bil mai cuprinzător decît în se­colele ori în deceniile trecute, iar lărgimea viziunii este o condiție esențial?, a complexității structu­rii umane. Omul de astăzi, con­tinuând să-si pună întrebări fun­damentale asupra existentei. Si daaltlel așa șl procedează, alt­fel nu ne-am explica saltul fără precedent. în ordinea științei, tehnicii, a civilizației, realizat de semenii noștri de azi. Cuceririle aproape miraculoase obținute de poporul român în ultimele dece­nii sînt.. ele însele, o dovadă de netăgăduit că omul socialismului românesc, continuind să-si pună întrebări, găsește si răspunsurile necesare, mai ales prin fapta m. Spre acest om. al faptei cute­zanțe în folosul tuturor, se cu­vine să-si îndrepte întreaga a- tentie truditorii scrisului.

TELEGRAMEExcelentei Sale

Domnului ALESSANDRO PERTINIPreședintele Republicii Italiene

ROMA

Ziua națională a Republicii Italiene îmi oferă plăcutul vă adresa, din partea mea și a poporului român, calde . ,cele mai bune' urări de prosperitate poporului italian prieten.

Tmi exprim convingerea că relațiile tradiționale de prietenie și colaborare româno-italiene se vor dezvolta și in viitor în folosul popoarelor noastre, spre binele păcii, înțelegerii și colaborării in Europa în lume.

prilej de a felicitări și

NICOLAE CEAUȘESCUPreședintele Republicii Socialiste România

Cu prilejul sărbătorii naționa­le a Republicii Italiene, tovară­șul Ilie Verdeț, prim-ministru al guvernului român, a adresat o telegramă de felicitare pre­ședintelui Consiliului de Mi-

niștri al acestei țări, Giulio Andreotti, prin care îi transmite cele mai bune urări de fericire personală, de progres continuu pentru poporul italian.

Vineri la amiază a sosit în Capitală Jagjivan Ram, vice- prim-ministru și ministrul apă­rării al Indiei, care împreună cu o delegație militară face o vizită oficială în țara noastră.

La sosire pe aeroportul Oto- peni, oaspetele a fost salutat de general-colonel Ion Coman, mi­nistrul apărării naționale, de adjuncți ai ministrului apărării naționale, de generali și ofițeri superiori.

Âu fost de față Asok Kumar Ray, ambasadorul Indiei în țara noastră, și membri ai ambasadei.

★în aceeași zi între ministrul

apărării naționale al Republicii Socialiste România și viceprim- ministrul și ministrul apărării al Indiei au avut loc convorbiri desfășurate într-o atmosferă cordială.

. , După-amiază, oaspetele a de­pus o coroană de flori la Mo­numentul eroilor patriei.

în cadrul Zilelor culturii poarelor și naționalităților Iugoslavia, organizate in țara noastră, vineri, in sala „Modex" din Timișoara, a avut loc o sea­ră de poezie iugoslavă susținută de poeți din țara vecină și prie­tenă. Creațiile poeților iugo­slavi, traduse în limba română, au fost citite de actori ai Tea­trului național din localitate. în încheiere, ansamblul folcloric „Zora“ al Casei de cultura a municipiului Timișoara a oferit un spectacol de cîntece și jocuri populare din Banat.

Tot vineri, locuitorii comunei Cirța. din județul Sibiu, s-au întîlnit cu un grup de scriitori iugoslavi.

Cu același prilej, la cinemato­graful „Arta* din Tg. Mureș a fost prezentat noul film iugo­slav ..Să ajungem pînâ în zori“.

po- din

Manifestări dedicate„Zilei internaționale a copilului"

în rotonda sălii mici a Pala­tului din Capitală s-a deschis vineri la amiază o Expoziție de cărți pentru copii. Organizată de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, ca o manifestare me­nită să omagieze „Anul interna­țional al copilului", expoziția prezintă peste 800 de volume pu­blicate în editurile „Ion Crean- gă“, „Kriterion", „Albatros", „Dăcia“, „Junimea** „Facla“, „Scrisul românesc", „Muzicală". „Sport-turisnT‘, precum și de Editura politică și Editura di­dactică și pedagogică, in ultimii cinci ani, în limba română, in cele ale naționalităților conlo­cuitoare și în limbi de cir­culație internațională. Este ilustrată, astfel, varietatea pro­ducției editoriale pentru copii, preocuparea de a răspunde pro­blemelor multipe pe care le ridică instruirea și educarea tinerei generații. în cuprinsul expoziției sint prezentate cărți pentru pre­școlari și elevi, manuale școlare, literatură de informare, precum și volume apărute în coeditare. Rețin, de asemenea, atenția vo­lumele scoase in colecțiile „Traista cu povești". „Biblioteca școlarului", „Biblioteca pentru toți copiii". „Povești nemuritoa­re", „ABC", ș.a.

La festivitatea de deschidere a expoziției au rostit alocuțiuni scriitorii Ion Hobana, secretar al Uniunii Scriitorilor. Mircea Sin- timbreanu, directorul Editurii „Albatros" și pioniera Marilena Gheorghiu.

Au fost de față Constantin Boștină, președintele Consiliului Național al Organizației Pionie­rilor, președintele Comitetului Național Român pentru UNICEF, reprezentanți ai Consiliului Cul­turii și ‘ rectori public.

presie a recunoștinței lor fără margini pentru condițiile ce le sint asigurate de partidul și sta­tul nostru.

★centrală a orașului desfășurat, vineri, o

In zona Craiova s-a paradă a costumului național la care au luat parte sute de copii îmbrăcați în costume naționale reprezentind toate zonele folclo­rice ale țării. în continuare, în piața Al. I. Cuza au avut loc în­treceri sportive.

Manifestări asemănătoare au fost organizate și in județul Mehedinți — la Drobeta-Turnu Severin. Orșova. Strehaia, Vînju Mare și Baia de Aramă, ca și în județul Gorj — la Tg. Jiu, Novaci. Tg. Cărbunești, și Țicleni.

Motru

Educației Socialiste, di- de edituri, un numeros

★pacea copiilor lumii” generos al expoziției

Vineri dimineață a părăsit Capitala delegația C.C. al Fron­tului Național din Republica Socialistă Cehoslovacă, condusă de tovarășul Tomas Travnicek. vicepreședinte, care, la invitația Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste, a făcut o vizită în țara noastră.

Li plecare, pe aeroportul Otopeni, delegația cehoslovacă a fost salutată de tovarășul Mi­hai Dalea, vicepreședinte al Consiliului Național al F.U.S., de reprezentanți ai Frontului Unității Socialiste.

La Casa de cultură a I.R.R.C.S. a avut loc, vineri după-amiază, o manifestare culturală dedicată apropiatei sărbătoriri a Constituției Danemarcei.

Zilei

Direcția drumurilor din nisterul Transporturilor și comunicațiilor reamintește ticipanților la traficul rutier că pe DN 7, între Călimănești și Brezoi, datorită unor lucrări în curs de execuție, circulația con­tinuă să fie întreruptă zilnic între orele 11.30 și 15.30. cu ex­cepția zilelor de simbâtâ, dumi­nică și luni.

Mi- Tele- par-

„Salvați este titlul „ _de artă plastică deschisă, vineri după-amiază, la sediul Muzeului colecțiilor de artă din Capitală. Expoziția, organizată, de Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, in cadrul Festivalului național „Cîntarea României", cu prilejul Anului internațional al copilului, cuprinde lucrări de pictură, grafică, jucării și pro­iecte de jucării, obiecte din hir- tie pliată, realizate de elevi ai Școlii generale conducerea prof. Manifestarea a nirea cu lumea preocupări a copiilor noștri, cu viața lor fericită, lipsită de griji, constituind o mărturie a dra­gostei lor pentru patrie, părinți și dascăli, pentru natură, o ex-

★Variate manifestări au

loc, vineri și in județul La Casa de cultură din formațiile școlare din localitate au susținut un program intitulat „Copiii lumii iubesc pacea“. în comuna Sărmașu de Cimoie s-au reunit intr-un amplu spectacol peste 600 de pionieri și șoimi ai patriei din 5 comune învecinate, în Piața Trandafirilor din Tg. Mureș. în centrul municipiului Sighișoara, precum și in fru­mosul parc „Gh. Șincai- din Reghin s-au desfășurat con­cursuri de desene pe asfalt

★Mii de pionieri și șoimi ai pa­

triei din județele Galați. Brăila și Tulcea au participat, de ase­menea. la bogate manifestări or­ganizate cu același prilej. La Casa corpului didactic și la Școala generală de artă din Galați s-au deschis expozițiile „Natura și viața In viziunea copiilor" și respectiv : ..Pictura — bucuria copiilor-. în munici­piul Tecuci s-a desfășurat con­cursul de de«ene pe asfalt în­titulat : „Mlăditele anului 200044. iar sub genericul : ..Copiii țârii mulțumesc din inimă partidu­lui" pionierii și șoimii patriei din unitățile de învățămlnt brăi- lene au prezentat spectacole omagiale dedicate patriei și partidului.

avut Mureș. Luduș,

î

î î î î îî î î î î î î î

îi.

Simbătă, 2 iunie, orele 17,00 la Teatrul de vară din Tg. Jiu (în caz de vreme nefavorabilă, la Sala spor turilor) Duminică, 3 iunie, orele 9,00, la Monumentul lui Tudor Vladimirescu, din Cimpia Soarelui — Padeș.

In cadrul tradiționalei manifestări „SERBĂRILE SCÎNTEII TINERETULUI

• COMITETUL JUDEȚEAN GOR1 AL U.T.C. • REDACȚIA ZIARULUI „SCÎNTEIA TINERETULUI • COMITETUL JUDEȚEAN DE CULTURA Șl EDUCAȚIE SOCIALISTA

ORGANIZEAZĂ:

Două spectacole extraordinare sub genericul LA TRECUTU-ȚI MARE. MARE VIITOR"ZA

IN PROGRAM :

O evocare istorica : „Tudor Vladimirescu in conștiința nea­mului românesc", de prof. dr. Dan Berindei - secretar al Comitetului național al istoricilor din România.

— Recital de poezie patriotică. Participapoeții : Nicolae Dragoș, Niculae Stoian, Nlcolae Dan Frunte- lată, Alex. Brad, Ion Cânâvoiu, Adrian Frâțilâ, Ion Bâdițâ și actorii : George Mihâițâ - de la Teatrul de Comedie, Geo Costiniu - de la Teatrul Giulești și Dimitrie Dunea - de la Teatrul „Ion Vdsilescu" — din București.

— Muzică folk cu : Adrian Antonescu, Benedict Popescu - din București, Frații Ion și Gelu Chiriac — pionieri din Vaslui, Grupul folk „Columna" din Tg. Jiu.

Invitați de onoare oi tineretului gorjean : • Anda Câlugârea- nu • Tudor Gheorghe • Formația vocal-instrumentală „Savoy" : solist - Cornel Constantiniu.

— Din fondul de our al cintecului patriotic : Sextetul vocal fe­minin „Vox Musicae”, corul Liceului „Tudor Vladimirescu", grupul vocal „Camerala" din Tg. Jiu.

— Ritmuri și versuri din tezaurul folcloric al cintecului românesc cu : Orchestra de muzica populara a Ansamblului artistic al U.T.C.

• dirijor : Gh. Popo • soliști : Ionela Prodan, Gheorghe Roșogo. — Momente de umor cu grupul satiric „Reflex" din București.

sî ț*

î

nr. 162. sub Ion Dumitriu. prilejuit intil­de ginduri și

Moment de virf în contextul Anului internațional al copilului ziua de 1 Iunie a fost marcată în județele Iași și Vaslui, de o largă gamă de manifestări cultural-artistice. Pe primul plan s-au situat ..Zilele artei pentru copii și tineret*4, acțiune care a debutat cu spectacole de amnloare susținute in Piața Unirii și Pi axa Voievozilor de către șoimi ai patriei, pionieri și elevi ieșeni, sub genericul „Joc la soare".

Pe stadionul „Cirețarii"Foto : O PLEC AN

Invitațiile se pot procura de la comitetele U.T.C.

Pe câțiva quadrați

T. ANAMARIA. Cluj- Napoca : „De cind citesc rubrica „De la om la om“ încă n-am întilnft un caz asemănător cu cel des­pre care eu aș vrea să. vă cer unele sfaturi. Am aș­teptat in speranța că va apare o asemenea scri­soare și voi fi scutită s-o fac eu, dat fiind faptul că nu mă prea pricep să scriu in versuri și nici in proză, cu metafore sau alte figuri de stil, deși sint elevă in anul III de liceu. Nu mi-a plăcut niciodată literatura și nici nu cred că pe viitor am să-mi schimb părerile in această privință. Iar acum să vă spun ce am de spus. Sint o fată puțin băiețoasă, nu prea mică de statură și nu pot să spun că nu plăcută din punct de vedere fizic. Sint o fire mai puțin sau mai mult timidă, dar ceea ce știu precis este că la virsta de 18 ani pe care o am nu am fost îndră­gostită și nici sărutată de vreun băiat. După această succintă caracterizare vreau să trec chiar la su­biect.

Am un văr cu trei ani mai mare decît mine de care mă simt foarte ata-

Nu ați precizat dacă e grad. Dacă e așa. atunci sfatul nostru e să opriți aici idila, pină cînd nu se ivesc consecințe și complicații extrem de neplăcute, mai ales din punct de vedere familial. Din punct de vedere juridic, vă puteți căsă­tori cu ' asta.

șată de la frageda virstă, n-am simțit pentru el ni­mic deosebit decît acea prietenie care poate exis­ta între veri. Dar se pare că problema schimbă, cred că sint drăgoștită de el. Am aminat să cred acest cru crezînd că odată _ mergind in armată îl voi putea neglija, găsind un altul, dar se pare că pro­blema a rămas aceeași, deși sintem despărțiți de sute de kilometri. Vreau să vă rog acum să-mi dați un sfat și anume dacă legătura dintre noi ar putea sâ dăuneze cuiva. Încă intre noi nu s-a întâmplat nimic, nici chiar nu m-a sărutat, după cum v-am mărturi­sit, insă vreau să hotă­răsc un lucru pină nu e prea tirziu (deoarece anul viitor va începe cursurile unei facultăți in aceeași localitate cu mine) dacă se poate continua sau ar fi mai bine să încerc cu toate forțele să mă opresc aici. Vă mulțu­mesc pentru sfat, cred că va fi cel pe care-l voi urma, deoarece părinților nu îndrăznesc să le măr­turisesc așa ceva".

vorba de un văr de primul

acum se

in- tot lu- el

plat aproape nimic — excluzind citeva „inci­dente*. Am fost împreună la un ceai, la o nuntă, la munte de citeva ori, dar de fiecare dată cu colegii de serviciu sau colegi de-ai mei de liceu. Ne-am purtat destul de distant, fără ca cineva să observe că eu țin la eL Îmi era jenă de mine în­sămi, era pentru dată cind țineam băiat.

De ziua meaneam 22 de ani), l-am su-

prima la un

(impii-

spusesem timp de doi ani. Atunci mi-am dat seama că. intr-adevăr, fi el ținea la mine, dar că amindoi eram emotivi ți plini de orgoliu. Mai tir­ziu i-am propus să ple­căm împreună in conce­diu, dar, sub pretextul că lui ii place marea ți mie muntele, a refuzat. A fost prima dată cind mi-am călcat orgoliul in picioare. De atunci am căutat să fiu foarte dis­tantă cu el. Sub influența colegilor a început să

cum acum țin la el mai mult ca la orice și mai mult ceCă mâ

ajutorul unei dispense, dar nu vâ recomand

București : „Nici cum să încep, de

de ION BAIEȘU

I. P., nu știu aceea voi intra direct in stt biect.

La vîrsta de 20 de ani am cunoscut un băiat — dealtfel coleg de servici

■— cu care eram nevoită să lucrez pe aceeași ma­șină timp de 8 ore. La început nu-l prea agream, dar cu timpul ani început să mă simt bine cu el,' fiind un băiat delicat, manierat, cu mult simț, muncitor, in cluzie, un băiat cu nu iți este rușine să ieși în societate. La început

bun con- care

nu vorbeam decît pro­bleme de servici, dar mai tirziu am devenit burii colegi povestindu-ne și lucruri mai intime (mai ales că eu aveam și o si­tuație mai delicată). Nu mă gindeam niciodată că pot avea ceva mai aparte pentru el, dar sentimen­tele frumoase nu au în­târziat să apară și să-și imprime amprenta așa de adine asupra mea, incit timp de patru ani figura lui mă urmărește con­tinuu oriunde și cu oricine aș fi. In toți acești ani nu s-a întîm-

nat și l-am invitat ca la ora 20.30 sâ vină la mine. A acceptat cu plăcere (acea zi va rămine de neuitat pentru mine, a fost o noapte de calvar). Cind a venit, invitații cei­lalți încă nu plecaseră, deși trebuiau să plece la ora 20. eu scuzindu-mâ câ va trebui sâ merg ne­apărat la o mătușă. Prin­tre ei era și un băiat. Cind a venit prietenul meu, i-am spus câ mai am niște invitați. El a lăsat florile și a plecat ; cu toate insistențele mele, nu a vrut să Atunci m-ampină la ora unu noaptea prin ploaie, pe străzi, stringind florile date de el la piept. S-au spart toate planurile mele. Vro­iam ca in acea noapte să-i spun tot ce nu-i

r amină, plimbat

Azi și miine pe stadionul Republicii din Capitală

INTERNAȚIONALELE DE ATLETISM ALE ROMÂNIEI

— cu timp mult, călă-Bul-

facă și el același lucru, astfel distanța dintre, noi mărindu-se mai mult.

Astfel, timp de patru ani mi-am călcat senti­mentele proprii in pi­cioare, bătzndu-mi joc de cei mai frumoși ani toate că in acest m-am distrat foarte Vizitând toată țara, torlnd in Ungaria,garia, mergind la teatre, spectacole, filme și, in general, oriunde se pot distra tinerii zilelor noas­tre. Dar, de fiecare dată, simțeam că lipsește ceva anume și că nimic din tot ce fac nu are sens și atunci îi scriam cite două rinduri pe o ilustrată. De multe ori ii spuneam că sentimentele mele s-au alterat de mult, dar in realitate țineam la el mai mult ca oricind așa

Ieri, la Berlin în partida

amicală de fotbalAstăzi și miine, pe stadionul

Republicii din Capitală, se vor disputa intrecerile celei de-a 25-a ediții a campionatelor in­ternaționali de atletism ale României, la care și-au anunțat participarea peste 300 de spor­tivi și sportive din 21 de țâri, printre care Algeria. Anglia, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, R.P. Chineză, Cuba. R.D. Ger­mană, R.F. Germania, Grecia,

Franța, Italia, Polonia, Suedia și Ungaria.

Din loturile țării noastre fac parte, printre alții, Ileana Silaî, Maricica Puică, Eva Zorgo-Ra- duly, Cornelia Popa, Gabriela Ionescu și Ilie Floroiu, Paul Copu, Gheorghe Ghipu. Horia Toboc și Adrian Proteasa.

Astăzi, concursul începe ora 15,00, iar duminică primul start se va da la ora 16,00.

R.D. GERMANĂ - ROMÂNIA 1-0 (0-0)

la

„CUPA MONDIALĂ" LA GIMNASTICĂîn sala gimnaziului național

„Yoyogi“ din Tokio încep astăzi intrecerile celei de-a patra edi­ții a „Cupei mondiale” la gim­nastică.

La actuala ediție a acestei tradiționale competiții, România va. fi reprezentată in concursul feminin de tripla campioană olimpică și campioană europea­nă absolută Nadia Comăneci, Emilia Eberle și Melita Ruhn, alături de care vor mai concura' gimnaste fruntașe din Cehoslo­vacia, R.D. Germană, S.U.A.

Ungaria, U.R.S.S. și Japonia.Dintre acestea se remarcă Neli Kim și Maria Filatova (ambele U.R.S.S.). Steffi Kraeker (R.D. Germană), Vera Cerna ’ slovacia) și Kathy (S.U.A.)

Printre participanții cursul masculin se numără campionul român Dan Grecu.

în primele două zile sint pro­gramate întrecerile pentru atri­buirea titlului la individual com­pus, urmind ca luni să se des­fășoare concursul special pe aparate.

(Ceho- Johnson

la con-$1

Aproape 45 000 de spectatori, au urmărit vineri din tribunele stadionului berlinez „Welt- jungend“ meciul internațional amical de fotbal dintre echipele R. I). Germane și României. La capătul unei partide în general echilibrate, gazdele au obținut victoria c* scorul de 1—0 ((P-0) prin punctul marcat în minutul 65 de Streich, care a trimis ba­lonul peste portarul Ștefan. De remarcat că, în minutul 60, la o frumoasă acțiune inițiată de echipa română. Chihaia care a primit o pasă de la Dudu Geor­gescu a expediat mingea în bară.

în acest joc, echipa Româ­niei a evoluat în următoarea componență : Ștefan, Tilihoi, Sameș, Păltinișan. Koller, Ro- milă II.(Țălnar min. 75), Dinu, Bdlhni, FI. Grigore, D. Geor­gescu (min. 75 Terheș), Chi­haia.

• începutul verii este marcat prin noi și ample activități tine­reii, anticipind marile acțiuni ale vacanței. • Perioada primei jumătăți a lunii iunie este dedicată, în principal, in marea ma­joritate a localităților botoșânene, acțiunilor de întreținere a pA- șunilor. Angajamentul — IU 000 hectare • Iunie este declarată „lună a colectării plantelor medicinale- in județul Neamț. Cifre­le sint mobilizatoare • Pe șantierele județene brăilene sint pro­gramate, azi și miine, acțiuni de muncă patriotică pentru reali­zarea investițiilor, cu participarea unui număr sporit de briga­dieri. Cele mai animate puncte de lucru vor fi la extinderea C.F.A. și construcția grajdurilor C.A.P. Brăila • O frumoasă și emoționantă aniversare a muncii, are loc la clubul „Progresul" din Brăila, cu prilejui împlinirii a 55 de ani de existență a în­treprinderii de utilaj greu. Tinerii se întilnesc cu lucrători care au activat peste 35 de ani în această unitate • Peste 3 000 ute- ciști din Buzău și Rm. Sărat au fost mobilizați pe șantierele construcțiilor de locuințe, a celor șapte cămine pentru nefami- liști și Casei științei și tehnicii • O coloană de autobuze ii va purta pe cei peste 500 tineri craioveni spre podgoriile din Go- ești unde vor sprijini lucrările I.A.S.-ului la legatul viei. Seara vor beneficia de un binemeritat program artistic oferit de for­mațiile Casei tineretului din Craiova© Lă întreprinderea de va­goane Arad se întrec miine cei mai buni strungari și frezori din județ © Scena Teatrului de vară din Bacău aparține azi elevilor liceului pedagogic și, bineințeles, spectatorilor prezenți la pro­gramul artistic oferit de formațiile acestei școli © La serata de miine a liceului „G. Bacovia" vor participa și cei 45 reprezen­tanți ai liceelor din municipiu care se vor fi confruntat la sesiu­nea științifică cu tema „Matematica și mecanica- © La Țebea Iși dau întîlnire cu muzica și poezia tînără hunedoreană sute de ti­neri pentru a evoca lupta poporului român pentru libertate și independență © Mare meci, mare, Intre secția „Gazete- și „Ad­ministrativii" Combinatului poligrafic „Casa Scînteii". Nn scorul de 4—0 (2—0) este important, ci mișcarea. Marcatori: nea Co- stică (2), Haralambie și Dobre.

lingă el — al meu — să nu-i mai spun „bună* ?i „pa. la revedere* zilnic, pentru că cu asta mă mulțumesc din mai 1974, de atunci de cind trăiesc cu speranța zilei de mii­ne, „lâsind ca timpul să-și spună cuvintul*, cum răspândeați dv., tov. Băiesu. la scrisoarea unei tinere ? ! Răspunsul sau sfatul dv. îl aștept și eu la rindu-mi, știind că ați fost alături de tineri tot timpul. Pentru aceasta eu vă mulțumesc anticipat*. decit un orgoliu stupid și

oricind. Dar spun ? !

din fițmilie cu că­

sătoria și examenul la facultate ..pentru a nu fi mai prejos decit el (al lor) care are o facultate terminată și mâ vrea, il vor, dar eu nu-l vreau ?! Sau sâ-i spun că nu vreau sâ fcirdf nici măcar pen­tru bacalaureat pentru a nu-mi găsi tata alt loc de muncă — să mâ ia de

Dacă la mijloc nu se aCâ _ .un incident minor, atunci e. intr-adevăr, tragic să fi pierdut patru ani de existentă fără nici o noimă și ra-

Nu vâ rămin decit două lucruri de făcut : să nițiativa și să limpeziți cumva situația, făcindu-1 aleagă frumoasele sentimente ce i le purtați și,

e descoperiți câ gestul dv. ițați â sâ

anume să-i toți tracasează

Și«ÎMBATA, 2 IUNIE

PROGRAMUL I

în cazul in car tirziu. să renur . cepe totul de la capăt.

A. Badea. Craiova. Ur­măresc cu deosebit inte­res rubrica ..De la om la om*, această rubrici a noastră, a oamenilor. îmi place foarte mult cum sint dezbătute cazurile ti­nerilor. cum încercați să dați sfaturi părintești pentru spulberarea sufe­rințelor noastre. Nu sint prizonierul suferințelor din dragoste, ci alta este problema pe care o fac cunoscută. In ziua de 17 februarie a.c. a fost pu­blicată scrisoarea tinăru- lui craiovean Otiliu Ma­rinei in care se ^plingea de atitudinea unor huli­gani care prin comportă­rile lor grosolane aduc necazuri unor persoane pe care nici măcar nu le cunosc. „Dramele* rela­tate de Otiliu sint foarte adevărate și incă sint puține la număr in com­parație cu ceea ce se pe­trece aici, in acest oraș. Aș adăuga incă o intim-

Sigur că organele noastre de ordine au datoria de a întîmpina și preintimpina agresiunile de orice fel asupra oamenilor pașnici și liniștiți de către indivizi certați cu legea. Dar să nu uităm că e de datoria noas­tră, a tuturor, să creăm, printr-o atitudine fermă ?’ imediată, acel climat moral care să descurajeze fap­tele antisociale și pe autorii lor. Iată o chestiune care ar merita discutată mai pe larg.

vine prea câutați puteri pentru a in-

plare (trăită de mine) din care reies cele spuse de eL lntr-o dimineață eram la casa de bilete a cine­matografului ..Patria"*. Cind s-a deschis casa, speculanții nu mai erau cu picioarele pe pâmint, ci in capul oamenilor, care așteptau la rind. Acești huligani săreau de pe fereastră și „înotau* deasupra oamenilor pină la ghișeu, in acest timp, organul de ..ordine* se retrage intr-un colț ți privește liniștit ..specta­colul* dinaintea spectaco­lului. Atunci ce e de fă­cut pentru a preintimpi- na asemenea atitudini ale „șmecher ari lor* (cum se cred ei) care se adună in ..triburi*? Ce si cum să facem ca acești indivizi să plece din calea noas­tră, sâ nu mai stăm sea­ra (sau chiar ziua) cu gindul că la cutare colț

săde strada s-ar putea fim jigniți sau loviți?

• In sala sporturilor „Dinamo* din Capitală, au început vineri finalele campionatelor națio­nale de judo. In prima zi, au fost stabiliți, noii campioni la trei categorii, după cum ur­mează : mijlocie : Mihalache Toni a (Dinamo București) : se­migrea : Constantin Știrbii (Di­namo Brașov) ; grea : Deszo Ud vâri (Universitatea Cluj-Na­poca). întrecerile continuă as­tăzi de Ia orele 9 și 16 urmind să fie cunoscuți campionii la tegorule semiușoară, ușoară semimijlocie.

ca-

s-a• VINERI Ia Medgidia, disputat meciul internațional amical de fotbal dintre echi­pele de juniori II ale României și Franței. Fotbaliștii români au obținut victoria cu scorul de 2—1 (1—1), prin punctele mar­cate de Radu (min. 24) și Va- sile (min. 57). Pentru oaspeți a înscris Sassue (min. 5). Jocul a fost urmărit de aproape 15 000 de spectatori. Revanșa va avea loc duminică în Capitală, de la ora 9,30, pe stadionul „Autobu­zul".

înregistrate în proba de simplu masculin : Orantes (Spania) — Taroczy (Ungaria) 7—6, 6—1,6—2 ; Caujolle (Franța) — Tea­cher (S.U.A.) 7—6. 1—6, 6—2,6—1 : Lendl (Cehoslovacia) — Asche (S.U.A.) 5—7, 7—6, 6—2, 6—3 (mare surpriză) ; Gottfried (S.U.A. — Warwick (Australia)6— 2, 6—0. 6—4 : Vilas (Argen­tina) — Vasselin (Franța) 6—4,7— 5. 6—3 ; feminin : Stove(Olanda) — Simon (Franța) 7-6. 4—fi, 6—3 : Smith (S.U.A.) — Acker (S.U.A.) 6—1. 6—0 ;Marsikova (Cehoslovacia) — Forood (S.U.A.) 6—3. 6—2 : To- manova (Cehoslovacia) — Wade (Anglia) 6—2, 4—6, 6—2.

• VINERI la Paris, în turul doi al probei feminine de sim­plu, din cadrul campionatelor internaționale de tenis ale Fran­ței, jucătoarea româncă Lucia Romanov a învins-o cu 6—1, 6—4, pe americana Kathy May Teacher.

• VINERI au continuat p? te­renurile de la ..Roland Garros* din Paris, campionatele inter­naționale de tenis ale Franței. In primul tur al probei de du­blu masculin, perechea Dîrzu, Segărceanu (România) a elimi­nat cu 6—1, 7—5, pe Brunet, Chanfreau (Franța). Rezultate

• DUPĂ CUM S-A MAI A- NUNȚAT, reprezentativa de fotbal a Cubei va întreprinde în această lună un Europa urmind să jocuri in România partide în Ungaria vacia. Tn primul

turneu în susțină trei și alte trei și Cehoslo-

meci, fotba­liștii cubanezi vor întîlni dumi­nică, 3 iunie, formația Baia Mare.

F.C.

12.00 Telex. 12,05 Curs de șpaniolâ. 12.25 Curs de franceză. 12.45 Concert de 13.25 Corespondenții transmit... 13.45 Muzică ____cu tineri interpreți. 14.00 *Un fapt văzut de aproape : ..Soarele cel dintotdeauna- 14,20 Festivalul na­țional ..Cîntarea României" — faza interjudețeană. 14.35 Carnet TV.14.45 România pitorească. 15.05 Do­cumentar : Piemonte șl Vaiie D’Aosta. 15.35 Antologii artistice : Gala copiilor (II) — reluare. 16.40 Stadion — emisiune de selecțiuni sportive. 17,20 Clubul tineretului... la Rîmnicu Vîlcea. 18,10 Agenda culturală. 18.30 Mai 1979: Cronica evenimentelor politice interne și internaționale. 18.50 1001 de seri. 19.00 Telejurnal. 19.30 Teleenciclo- pedia. 20.05 Publicitate. 20.10 Film serial : ..Rădăcini- — episodul 2. 21,00 Intilnirea* de simbâtâ seara — emisiune rauzical-distractivă.21.45 Telejurnal. Sport. 22.00 în­chiderea programului.

limbă limbă prînz.

județeni populară

DUMINICA, 3 IUNIE

PROGRAMUL I

8.30 Gimnastica la domiciliu. 8.40 Tot înainte! 9.25 Șoimii patriei. 9.25 Film serial pentru copii: „Să­geata neagră". Episodul 3. 10.00Viața satului. 11.30 Pentru cămi­nul dumneavoastră. 11.45 Bucurii­le muzicii. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Telex. 13.05 Album dumini­cal. 16,45 Pe marea scenă a țării. Popas la Pitești. 17.45 Film serial: ,.Dickens la Londra". Episodul 12.18.40 Micul ecran pentru cei mici. 19.00 Telejurnal. 19.20 Cîntec pen­tru ..Țara-om“. Reportaj dedicat Anului internațional al copilului.19.40 Studio muzical — 1. 20.15 Pu­blicitate. 20.20 Film artistic: „Des­culț în parc". Premieră TV. 21,50 Telejurnal.

LUNI, 4 IUNIE

PROGRAMUL I

18.00 Emisiune în limba maghia­ră. 18.50 1001 de seri. 19.00 Tele­jurnal. 19.20 Panoramic. 19.50 Ro- man-foileton: „Poldark". Episodul 15. 20.45 Mal aveți o întrebare? Viitorul energetic al planetei. 21.15 cadran mondial. 21.35 Telejurnal.

MARȚI, 5 IUNIE

PROGRAMUL I

9,00 Teleșcoală. 10,00 Roman-foî- leton: „Poldark". Reluarea episo­dului 15. 10,55 Pentru frumusețea satului românesc. Arhitectură tra­dițională. materiale de construc­ții locale, meșteri prlcepuțl. 11,10 în alb șl negru — Lassie. 11,55 Cîntarea României. Secvențe din faza interjudețeană. Centrul Su­ceava. 12,25 Telex. 17,05 Teleșcoa- lă. 17.25 Curs de limbă engleză. 17,45 Omagiu unui poet. Produc­ție a studiourilor de filme dane­ze. 18.00 Documentar artistic. Gheorghe Lazăr — 200 de ani de la naștere. 18,20 Publicitate. 18.25 Revista social-politică TV. 18,50 1001 de seri. 19.00 Telejurnal. 19,20 Ancheta TV. Legea respectării le­gii. 19.45 Publicitate. 19.50 Seară de teatru: „Institutorul Hofer". Premieră pe țară. Producție a studiourilor din R.F. Germania. 21,35 Telejurnal.

MIERCURI, 6 IUNIE

PROGRAMUL I

9.0o Teleșcoală. 10.00 Teatru scurt : „Inspectorul broaștelor" de Victor Eftimiu. 11.00 Muzică popu­lară. 11.25 șoimii patriei. 11.35 Festivalul național „Cîntarea României".' Aspecte din activita­tea formațiilor artistice ale jude­țelor Maramureș, Bistrița-Năs&ud și Sălaj, prezente in etapa Inter­județeană Zalău. 12,05 Telecronl- ca pentru pionieri. 12.20 Telex. 17,00 Telex. 17,05 Gala rapsozilor populari (reluare). 18,15 Tragerea pronoexpres 18,25 Cîntarea Româ­niei, Aspecte din activitatea de creație tehnică și artistică. 18,30 1001 de sârb 19.00 Telejurnal. 19,25 Noi, femeile! 19.50 Teleclnemate- ca. Ciclul Mari regizori, mari ac­tori: „A avea sau a nu avea". Premieră pe țară. Producție a stu­diourilor americane. 21,35 Tele­jurnal.

Corespondențe fin concursSEARA DE „ȘTIINȚA

Șl TEHNICA"

Revista „Știință și tehnică- organizea­ză luni, 4 iunie 1979, în localul Ca­sei de cultură a sindicatelor din Ba­ia Mare. împreu­nă cu comitetul ju­dețean Maramureș al U.T.C., o seară de știință și tehnică pe tema —‘*~4noi în i superioară I nereurilor roase".

Specialiști < nume, vor cu tinerii pe de larg interes din domeniile : agri­cultură. meteorolo­gie. cosmologie, bio­logie, psihologie etc. De asemenea, se vor prezenta filme cu tematică științifi­că. vor fi oferite răspunsuri la între­bările tinerilor, vor avea loc întîlniri cu inovatori premiali la faza județeană a concursului de crea-, ție tehnico-științi-

i ..Orientări valorificarea

a mi- nefe-

de re- dialoga

; teme

fică. precum și un concurs tematic„Cine știe, cîști- gâ !“.

Acțiunea se va în­cheia cu un spec­tacol cultural-dis- tractlv susținut de tinere formații ma­ramureșene laurea­te la actuala ediție a Festivalului națio­nal ..Cîntarea Româ­niei". (LUCIA BEZ- DEDEANU).

câ, cercurile pionie­rești din școli și caȘe ale pionierilor șl șoimilor patriei din țară vor de­monstra practle la roata olarului, sco- țînd în evidență de­prinderile și apti­tudinile pentru a- cest meșteșug.

FLOAREA DE LOTUS

„COCOSUL DE HUREZ"

Consiliul de edu­cație politică și cul­tură socialistă al o- rașului Horezu, jud. Vîlcea, organizea­ză, în zilele de 2, 3 iunie a.c., a IX-a ediție a Tîrgului a- nual al ceramicii populare românești ..Cocoșul de Hurez" la care participă creatori și coopera­tive meșteșugărești cu secții de profil din toată țara.

Pentru perpetuarea tradiției populare în acest domeniu de creație, dumini-

Vizitați, dacă vă aflați în preajmă, grădina botanică din Cluj-Napoca, pre­gătită pentru sezo­nul estival Cu co­voare florale „țe­sute" de meșteri horticultori din mii și zeci de mii de plante, în cele mai frumoase aranja­mente. o atracție deosebită o consti­tuie florile celebru­lui lotus ...........Amazonia”, meroșilor Săptă minai.

neîntrecută frumuseți poposesc

mii vizita-

ceastă oază de naturale circa 15 tort

.Victoria ale nu- cactuși.

în a-

CINE STAR T. V.Serialul „Rădăcini* („Roots"),

pe care Televiziunea română îl difuzează in douăsprezece episoade, este o producție recentă (1977) a televiziunii americane, dramatizarea„best-seller*-ului cu același nume a lui Alex Haley. A fost vizionat de americani mai mult decît oricare altă emisiune T.V. Compania americană „A.B.C.* a repur­tat cea mai strălucită medie săptăminală de audiență in masă : în total 130 milioane de americani au urmărit „Roots*. La Chicago se vor­bește despre „Cometa lui Haley*, in Atlanta se pretin­de că serialul este un „super- bolid*. iar televiziunea din New Vork t-a numit „cel mai spectaculos serial din punct de vedere educativ* privind problema rasială in Statele Unite. „Rădăcini* poate fi comparat, in ceea ce privește „priza la public*, cu succesul repurtat de „Pe aripile vintului*.

„Rădăcini* zugrăvește is­toria familiei autorului, de răpirea unuia dintre strămo­șii lui, Kunta Kinte, din Africa de Vest, la mijlocul secolului al XVIII-lea. de către negustorii de sclavi, și nenorocirile cauzate de scla­vie în Virginia și Carolina de Nord. Ceea ce explică Succesul serialului este, poa­te. faptul că el a prezentat sclavia din punctul de ve­dere ăl sclavului. Serialul a fost primit diferit de criticii de televiziune1; care și-au ex­primat rezerva in legătură cu acuratețea adevărului is­toric și cu conținutul melo­dramatic. Distincția intre me­lodramă și evenimentele iste­rice merită atenție, cu toate că istoricii de profesie nu rezerve in privința respec­tării realității. Sclavia, atit

de evidentă, in imoralitatea ei, riscă să devină o imagine fărimițată. Rămine. totuși, certă valoarea estetică și edu­cativă a filmului, certificată și de cele șapte premii „Emmy* obținute, echivalen­tul premiilor „Oșcar* in tele­viziune : premiul pentru cel mai bun scenariu de serial, premiul pentru cea mai bună regie de serial, premiul interpretare pentru principal, premiul de preț are pentru rolul dar, premiul pentru de serial, premiul .......montaj de serial și premiul pentru coloana sonoră.

„Rădăcini* a fost produs de David L. Wolper cu partici­parea unui mare număr de actori conduși de David Greene, John Erman și Gil­bert Moses. Vom reveni in­tr-o rubrică următoare cu date biografice și film.ografii ale interpreților principali.

de actorul inter-

secun- muzică pentru

GEORGE MILITARU

CU I.T.B.LA ȘTRAND

Vremea se anunță propice excursiilor și drumețiilor, pe­trecerii la locurile de agre­ment. Pentru a satisface ce­rințele bucureștenilor, I.T.B. a programat pentru duminică curse directe spre ștrandurile Mogoșoaia, Băncasa și Cerni- ca, cu plecare din marile car­tiere : Drumul Taberei (Valea Oltului. Al. Moghiroș), Mili­tari (Apusului), Pajura (Cap. 87), Berceni (Dumitru Petres­cu), Colentina (C.F.R. obor), Titan (Aleea Barajul Dunării), Giulești (Bd. Constructorilor, complex). Plecarea la orele 9, 10 și li. Pentru întoarcere, in­formații la conducătorii auto. Sperăm să nu ne facă... glume.

Rubrică realizată de V. RAVESCU

HOTARE Mesajul C.C. al P.C.R. adresat( • știri,note, comentarii • știri,note,comentarii <T)

Rezoluții la U.N.C.T.A.D V încheierea convorbirilorMOSCOVA

celui de al IX-lea Congres al P.C. PortughezDragi tovarăși,

MANILA 1 — Trimisul special Agerpres, Iosif Socaciu. mite : Plenara celei sesiuni a Conferinței Națiunilor Unite pentru comerț și dezvol­tare a adoptat, vineri, mai multe rezoluții ce reafirmă necesitatea edificării unor raporturi econo­mice internaționale juste și e~ chitabile, a sprijinirii efo: lor de progres și dezvoltare in­dependentă ale s*atelor in curs de dezvoltare.

Exprimind preocuparea comu­nității internaționale față de grava problemă a foame’ei si malnutriției ce mai persistă in- tr-o serie de regiuni ale globu­lui. plenara a adoptat o rezo­luție ce cheamă, intre altele, la sporirea substanțială a asistentei tehnice și a investițiilor pentru a veni in sprijinul eforturilor țâ­rilor in curs de dezvoltare in vederea accelerării producției alimentare.

Plenara a adoptat totodată un document referitor la ratificarea de către toate statele a codului de conduită in domeniul trans­porturilor maritime de mărfuri, astfel îneît reglementările conți­nute de acest cod să poată de­veni efective.

O altă rezoluție adoptată la propunerea țărilor in curs de dezvoltare se referă la problema exploatării resurselor teritoriilor submarine. Rezoluția recomandă statelor să se abțină de la ac­țiuni de exploatare a acestor zone în afara limitelor apelor teritoriale stabilite prin legislația lor internă, pină la elaborarea unei convenții internaționale in acest sens — convenție care ur­mează să fie discutată la Con­ferința O.N.U. pentru dreptul mării.

, O altă rezoluție adoptată referă la necesitatea încheierii

trans- de-a V-a

unui acord internațional în do­meniul tungstenului, astfel in­cit să se garanteze pentru țările exportatoare prețuri echitabile și stabile.

în încheierea ședinței, plenara a adoptat o rezoluție privind ne­cesitatea intensificării ajutorului multilateral acordat mișcărilor de eliberare națională recunos­cute de organizațiile regionale interguvernamentale. în rezolu­ție se subliniază dreptul tuturor popoarelor și țârilor de a-și exercita suveranitatea deplină, electivă și permanentă, precum și controlul asupra resurselor lornaturale și asupra celorlalte re­surse și activități economice. Rezoluția cerc- -ecretarului ge­neral al U.N.CT.A.D. să ini­țieze un studiu cu privire la si­

ci si popoare și odic in legătură

tuația acestor ți

propunerea iitoarea se-

ungaro-sovieticeLa 1 iunie, la Budapesta

s-au încheiat convorbirile intre delegațiile de partid și guvernamentale ale R.P. Un­gare și U.R.S.S.. conduse de Janos Kadar. prim-secretar al C.C. al P3!KL\ și Leo­nid Brejnev. secretar gene­ral al C.C. a! P.C.U.S- pre­ședintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al U-R-S-S. Au fost discutate probleme ale relațiilor dintre cele două țări, ca și unele aspecte pri­vind <ituația internațională

La încheierea convorbiri­lor. conducătorii celor două delegații au semna: o De­clarație comună. Miniștrii de externe ai R-P. Ungar*» și U.RSJS. au semnat, cu ace­lași prilej, un acor^ intergu- vemamențai ixivind colabo­rarea culturală și științifică

Dezbateri in Consiliul de Securitateasupra situației din Liban

această

gtu:

ra fi rep« i. exodul p ie se va in:

31

Sesiunea Comisiei interguvernamentaleromăno-sovietice de colaborare

MOSCOVA 1 — Coresponden­tul Agerpres. M. Coruț. trans­mite : între 30 mai și 1 iunie, s-au desfășurat la Moscova lu­crările celei de-a Xl-a sesiuni a Comisiei interguvernamentale roma-o-sovietice de colaborare

• COMPANIA națională iraniană a petrolului (NIOC) a anunțat majorarea prețu­lui per baril al petrolului ușor, incepind cu 1 iunie, cu 1,30 dolari, iar a prețului pe­trolului greu cu 1.10 dolari. Ca urmare, prețul per baril al primei varietăți va ajunge la 18,47 dolari, iar prețul ce­lei de-a doua va fi de 17,74 dolari.

meZor. Reprezentanml

Ghassan Tueci. a de Securitate

Loan-a

economică și tehnico-științifică.Delegația romană la sesiune a

fost condusă de tovarășul Cornel Burtică, viceprim-mir.istru al guvernului român, președintele părții române in comisie, iar de­legația sovietică de tovarășul K. F. Katușe»*. vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U-R^JS.. președintele pârtii so­vietice in comisie. în cadrul tra­tativelor. purtate in spiritul în­țelegerilor convenite cu prilejul intilnirikx* $: convorbirilor la nivel înalt dintre conducătorii de partid și de stat ai Republi­cii Socialiste România si Uniu­nii Republicilor Sovietice Socia­liste. tovarășii Nicolae Ceaușescu și Leonid Brejnev. delegațiile

examinat stadiul de dezvol- re a coooerârii și specializării producție, de realizare a acor­

durilor și protocoalelor comer- ciaie. precum și posibilitățile de creștere in ritm susținut a schimbărilor economice dintre ceie două târî. De ambele părți a fost exprimată satisfacția pen­tru rezultatele de ansamblu ale colaborării economice multilate­rale. evidențiindu-se totodată posxbiktâule reale existente in

Comisia a constatat că in pe-

au

NAȚIUNILE UNITE 1 (Ager­pres). — Adunarea Generală a O.N.U. a adoptat joi seara o re­zoluție în care cere Consiliului de Secuirtate să se reunească pentru a adopta sancțiuni obli­gatorii împotriva Africii Rezoluția, adoptată in ședinței de închidere a nii Adunării Generale erate Namibiei cu 118

de Sud. cadrul sesiu- consa- voturi

pentru și 16 abțineri (nici un vot împotrivă), cere statelor membre, ca și organizațiilor in­ternaționale să sporească asis­tența lor militară și financiară acordată SWAPO (Organizația Poporului din Africa de Sud- Vest). recunoscută ca singurul reprezentant autentic al po - porului namibian, astfel ca a- ceasta să fie in măsură să-și intensifice lupta pentru elibera­rea națională.

Rezoluția afirmă că Africa de

SALISBURY

Fisuri în așa-numita reglementare internăSALISBURY 1 (Agerpres). —

Un purtător de cuvint al poli­ției din Salisbury a făcut cu- Yioscut că autoritățile rhode? siene au deschis o anchetă în legătură cu recenta arestare a cinci membri ai grupării con­duse de reverendul de culoare Ndabaningi Sithole. Agențiile de presă relevă că reverendul Sithole. împreună cu alți mem­bri ai grupării sale, a refuzat să participe la noul guvern con­dus de Abel Muzorewa, in urma simulacrului de alegeri din Rho­desia, înscenate pentru a asi­gura perpetuarea și apărarea in­tereselor minorității albe din această țară. Refuzul lui Sitho­le a fost urmat de arestarea sa și a altor patru lideri ai gru­pării pe care o conduce.

După cum se știe. Ndabaningi Sithole a semnat împreună cu autoritățile rasiste de la Salis­bury așa-zisul acord de regle­mentare internă a problemei rhodesiene. denunțat de Fron­tul Patriotic Zimbabwe.

KHOUNA OULD HEYDALLA DESEMNAT

PRIM-MI NISTRU AL MAVRITANIEI

Comitetul Militar de Salvare Națională (C.M.S.N.) din Mauri­tania. reunit in ședință extraor­dinară. a desemnat pe minis­trul apărării, lt. col. Khouna Ould Heydalla. in funcția de prim-ministru. in locul lui Ah­med Ould Bouceif. rare și-a pierdut viața intr-un accident de aviație — se arată intr-ua comunicat oficial difuzat la Nouakchott, relatat de agențiile de presă. Khouna Ould Hey­dalla a fost ales, de ase­menea. ca prim-vicepreședinte al C.M.S.N.

Reuniunea Comitetului Militar de Salvare Națională a fost pre­zidată de Mustapha Ould Mo­hamed Salek, președintele C.M.S.N.

• LA BONN a sosit, la 1 iu­nie. ministrul de externe al_ Cu­bei. Isidoro In aceeași zi,

Malmierca Peoli. el a avut prima

silfului încetarea tu:: li ta te față de către Israel baneze. solei atitor vieți < citat desfâșu turi pentru ambiguități UNIFIL

Reprezenta

Sud los. prelungii planului occ

a acțioru servindu

de

ror acte Liban, a

i- ssivera ă cu j

a Coci- zmpenă

îiării de

i e;-3 Ab-□ecla-

aă țâri, rezultat

»

ia

Â3J

ș* proțpnalizar

Jui de Se â din su

azi

oal

reniO

mentare a prob; ne pentru a se i națiuni sinistre" porului namibian.

regie- namitxe

La

Permanente italieneAstăzi este sărbă­

toarea națională a Ita­liei. Evenimentul — de amplă rrzorunti ta viața și destinele po­porului italian — sem­nifică aniversarea a 33 de ani de la re fere o- dumui de la ? iunie 1946. cind Italia a de­venit republică, nad cetățenii acestei stră­vechi peninsule s-aa pronunțat ferm pea- tru dezvoltarea tării pe calea progresa ini social, al democraticu Evenimentul marchea­ză încununarea luptei antifasciste si de re­zistență i fonelor populare și patriotice împotriva dictaturii mussoliaiene ci « «ce- patiei hitlerisle.

în timpul care «-a scurs de la acest eve­niment. poporul ita­lian. care a adus o contribuție marrantâ. de-a lunzul secolelor, la îmbogățirea patri­moniului culturii si civilizației universale, a înscris noi și impor­tante realizări pe calea progresului economic, succese ce situează a«- tăzi Italia printre ta­rile industrializate ale lumii. Progrese impor­tante au fost abținute, de asemenea, in dome­niile științei, tehaieii. in alte domenii de ac­tivitate. in unirea efor­tului. menit să ducă ta rezolvarea problemelor care confruntă tara ia

tfleira

a

run< de trul de Hans-Die1

F.G

au

bt

ACTTVTTÂTT LA BORDUL LUI -SALILT-6"

tifle de

ATENTAT TERORIST LA ROMA

ie deosebită a acordat evoluției schimburilor de mărfurt. stabilin- comun acord măsxiri tinderea si dîi'ers’fi- : sccermatâ a acestora, âsor potemiahilui eco-

creștere

efectuat un

ratnin c^nt canvinse ei ■ r*pariurile prietenești ■ dintre țările fi po-pairele noastre vor raalinaa fă se dezvol­te m in viitor in in­teresul reciproc. al cauzei păcii «i înțele­gerii in Europa și in lume.GH. SPRINȚEROIU

amplu schimb de păreri asupra mersului lucrărilor de coordo­nare a planurilor de dezvoltare a economiilor naționale ale Re­publicii Socialiste România și Uniunii Sovietice pe cincinalul viitor (1981—1985). fiind apre­ciată pozitiv activitatea depusă in acest domeniu de organele centrale de planificare din cele două țări.

Lucrările sesiunii s-au desfă­șurat intr-o atmosferă cordială, de prietenie și înțelegere reci­procă.

Protocolul. încheiat la sfirșitul lucrărilor sesiunii, a fost semnat din partea română de tovarășul Cornel Burtică, iar din partea sovietică de tovarășul K. F. Ka- tusev.

La seihnare au luat parte Gheorghe Badrus. ambasadorul României in Uniunea Sovietica, membri ai ambasadei, precum și membrii celor două delegații.

★Aflat la Moscova, tovarășul

Cornel Burtică, viceprim-minis- tru al guvernului român, minis­trul comerțului exterior și coo­perării economice internaționale, a avut intiîniri de lucru și con­vorbiri cu N. K. Baibakov, vice­președinte a! Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S.. președintele Comitetului de Stat al _ Plani­ficării. N.S. Patolicev. ministrul comerțului exterior al U.R.S.S.. precum și cu V. G. Morozov, prim-vicepreședinte al Comitetu­lui de Stat pentru Relații Eco­nomice Externe al Consiliului de Miniștri al UJLS.S.

în cadrul acestor întrevederi au fost examinate, intr-o atmo­sferă de lucru, prietenească, pro­bleme privind dezvoltarea in continuare a colaborării si coo­perării economice bilaterale, spo­rirea schimburilor reciproce de mărfuri intre România și U.R.S.S.

Confruntare militară dură in Nicaragua MANAGUA 1 (Agerpres). —

Frontul Sandinist de Eliberare Națională (F.S.LN.) din Nicara­gua continuă ofensiva declanșa­tă in ultimele zile m mai mul­te sectoare ale țării, cele mai puternice ciocniri cu trupele Gărzii Naționale somoziste in- registrindu-se La Rivas. Naranjo și Leon, al doilea oraș nicara- guaian ca importanță. Trupele somoziste au fost sprijinite de artilerie, tancuri și avioane. Ciocniri deosebit de violente au avut loc și la El Naranjo, oraș din <udul țării, declarat de F.S.LN. ..teritoriu liber nicara- guaian-. Forțelor sandiste li s-au alăturat milițiile populare și numeroși țărani din zonă. Postul ..Radio Sandino” anunță că lupte intense au loc. de ase­menea. in departamentul Rivas și in regiunea minieră Siuna. la 350 km nord-est de Managua.

Pe de altă parte. Direcțiunea națională comună a F.S.L.N. a adresat un apel, populației, de a sprijni incepind de la 4 iunie, greva generală împotriva dicta­turii lui Anastasio Somoza. în ziua anunțată, in Nicaragua vor fi suspendate toate activitățile economice și sociale.

Ne face o deosebită plăcere ca, în numele Partidului Comu­nist Român, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în numele oamenilor muncii din România, să vă adre­săm un cald salut de prietenie și solidaritate, dumneavoastră, participanților la Congresul Partidului Comunist Portughez, tuturor militanților partidului dumneavoastră, precum și între­gului popor portughez prieten.

Comuniștii români, toți oame­nii muncii din țara noastră ur­măresc cu viu interes și senti­mente de solidaritate activitatea Partidului Comunist Portughez care. împreună cu celelalte for-

’ țe progresiste, democratice și patriotice din Portugalia, acțio­nează pentru apărarea și con­solidarea cuceririlor revoluțio­nare. democratice ale poporului portughez pe calea deschisă la 25 aprilie 1974 și consacrată in Constituția Republicii Portughe­ze, in concordanță cu voința și aspirațiile sale legitime de li­bertate. independență și progres social.

Dorim să ne exprimăm și cu acest prilej satisfacția pentru relațiile tradiționale de priete­nie. colaborare și solidaritate militantă care s-au statornicit și se dezvoltă intre partidele noastre, pe baza deplinei egali­tăți in drepturi, a stimei și res­pectului reciproc. Ne face plă­cere să subliniem contribuția esențială, deosebit de importan­tă pe care au adus-o la dezvol­tarea acestor relații întîlnirile și convorbirile dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Alvaro Cunhal.

Subliniem, de asemenea, evo­luția ascendentă a raporturilor dintre România și Portugalia și ne exprimăm convingerea că, in spiritul Tratatului de priete­nie și colaborare, aceste rapor­turi vor cunoaște o extindere și diversificare continuă, pe plan politic, economic, tehnico-știin­țific, cultural și în alte dome­nii. ceea ce corespunde intere­selor celor două popoare, cau­zei păcii, securității, colaborării și progresului în Europa și în lume.

venitului național și ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor, în spiritul orientărilor și sarci­nilor stabilite de Congres, partidul nostru acționează cu consecvență pentru adincirea democrației socialiste și lărgirea continuă a cadrului de parti­cipare a întregului popor la conducerea vieții social-economi- ce a țării, desfășurînd, totodată, o intensă activitate politico-edu- cativă pentru dezvoltarea con­științei socialiste a maselor, pentru afirmarea multilaterală a personalității umane. Realizările obținute în toate domeniile de activitate ilustrează justețea și realismul politicii partidului și statului nostru, care aplică în mod creator legitățile generale ale socialismului, adevărurile universal valabile la condițiile concrete ale României.

Dragi tovarăși,

Dragi tovarăși,

întregul nostru popor își con­sacră in prezent energiile și forțele sale creatoare realizării Programului adoptat de cel de-al XI-Iea Congres al Partidului Comunist Român privind edifi­carea societății socialiste multi­lateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism. în cursul actualului cincinal, oa­menii muncit sub conducerea partidului, au obținut noi și im­portante succese in creșterea «usținută a forțelor de produc­ție. in aplicarea cuceririlor ști­inței si tehnicii. în modernizarea întregii economii, realizind. pe această bază, ritmuri înalte in dezvoltarea producției, sporirea

Partidul ghez a hotărit să 4 iunie o moțiune ră in parlament guvernului Moța anunțat, joi, secretarul neral al P.S.P., 1Soares.

Potrivit Constituției portu­gheze, este necesar ca parla­mentul să adopte in mai pu­țin de 30 de zile două mo­țiuni de neîncredere împotri­va guvernului pentru a de­termina căderea acestuia. Partidul Comunist Portughez și Partidul Social-Democrat și-au anunțat recent intenția de a prezenta moțiuni de cenzură împotriva cabinetu­lui Mota Pinto.

Socialist Portu- depună ia de cenzu- im potriva Pinto,, a

1 ge- Mario

In deplină concordanță cu obiectivele politicii sale interne, Partidul Comunist Român, România socialistă desfășoară o politică externă activă de dez­voltare continuă a prieteniei și colaborării cu toate țările socia­liste, de întărire a solidarității și colaborării cu țările în curs de dezvoltare, cu țările neali­niate, de extindere, în spiritul coexistenței pașnice, a raportu­rilor economice, tehnico-științi­fice și culturale cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea socială. Așezăm în mod ferm la baza acestor relații principiile independenței și suveranității naționale, deplina egalitate in drepturi, neamestecul în trebu­rile interne, avantajul reciproc, nerecurgerea la forță sau la amenințarea cu folosirea forței.

în activitatea ’ internațională pornim de la marile transfor­mări revoluționare, sociale și naționale, de la schimbările pe­trecute în raportul de forțe pe arena mondială. Tabloul lumii de azi evidențiază, pe de o parte, afirmarea tot mai hotărî- tă a voinței popoarelor de a trăi libere și independente, de a se dezvolta deplin stăpîne pe des­tinele lor, într-un climat de pace și colaborare, iar, pe de altă parte, accentuarea politicii im­perialiste de dominație și forță, de reîmpărțire a lumii in zone de influență, perpetuarea unor stări de încordare și conflicte, precum și apariția altora noi, ceea ce pune serios în pericol securitatea și liniștea unor po­poare, pacea întregii lumi. în aceste condiții deosebit de com­plexe, partidul nostru consideră că se impune mai mult decît oricind întărirea colaborării și conlucrării popoarelor, a forțe­lor înaintate de pretutindeni în lupta pentru promovarea unei politici noi, democratice, de deplină egalitate între state, pentru soluționarea problemelor majore care confruntă omenirea, pentru asigurarea păcii și secu­rității internaționale.

Ca țară europeană. România acționează cu fermitate pentru normalizarea și dezvoltarea re­lațiilor dintre statele continen­tului, pentru înfăptuirea în viață ca un tot unitar a preve­derilor Actului final de la Hel­sinki. în acest sens considerăm că are o mare importanță pre­gătirea temeinică a viitoarei re-

uniuni de la Madrid din 1980, în așa fel incit ea să adopte măsuri și hotărîri concrete pen­tru continuarea și adincirea pro­cesului de edificare a securită­ții pe continent, pentru extin­derea colaborării economice, tehnico-științifice și culturale între toate statele europene și, îndeosebi, pentru trecerea la înfăptuirea dezangajării milita­re și dezarmării, fără de care nu se pot concepe pacea și secu­ritatea în Europa și în întreaga lume.

România se pronunță consec­vent și militează ferm pentru eliminarea folosirii forței și amenințării cu forța din relați­ile internaționale, pentru lichi­darea tuturor focarelor de în­cordare și conflict existente în lume și soluționarea probleme­lor litigioase dintre state, exclu­siv pe cale pașnică, prin trata­tive.

Considerăm că instaurarea și consolidarea unui climat de pace și conlucrare liberă între toate națiunile lumii impun adoptarea de măsuri hotărîte pentru opri­rea cursei înarmărilor și trece­rea la dezarmare, și, în primul rînd, la dezarmarea nucleară. România este hotărîtă ca, ală­turi de celelalte forțe iubitoare de pace și progres, să militeze activ și să-și aducă întreaga contribuție la realizarea acestui vital deziderat al omenirii.

Acordăm, de asemenea, o atenție deosebită problemelor lichidării subdezvoltării și fău­ririi unei noi ordini economice internaționale, bazată pe deplină egalitate și echitate, care să permită progresul mai rapid al țărilor rămase în urmă, accesul lor nestingherit la cuceririle ști­inței și tehnologiei moderne, stabilitatea economiei mondiale.

Acționînd în spiritul îndelun­gatelor sale tradiții internațio­naliste, Partidul Comunist Ro­mân întărește necontenit relați­ile sale de prietenie, colaborare și solidaritate cu partidele co­muniste și muncitorești, mili­tează consecvent pentru reali­zarea unei unități de tip nou, bazată pe deplină egalitate și neamestec în treburile interne, pe dreptul fiecărui partid de a-și elabora în mod independent linia politică, tactica și strategia revoluționară, corespunzător condițiilor concrete în care-șl desfășoară activitatea.

în același timp, Partidul Co­munist Român consideră că, în zilele noastre, are o importanță deosebită dezvoltarea continuă a colaborării, pe bază de egali­tate și respect reciproc, între partidele comuniste și parti­dele socialiste și social-demo­crate, alte forte muncitorești și progresiste, mișcările de elibe­rare națională, în lupta pentru transformări înnoitoare în viața societății, pentru democratizarea vieții internaționale, destindere și pace în lume.

Exprimîndu-ne, încă o dată, convingerea că relațiile de prie­tenie și colaborare dintre parti­dele. țările și popoarele noastre se vor dezvolta tot mai puternic în viitor, vă urăm, dragi tova­răși. succes deplin în desfășu­rarea lucrărilor Congresului dumneavoastră, în activitatea viitoare consacrată dezvoltării independente a Portugaliei pe calea democrației, bunăstării și progresului social.

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

★

CAMPANIA ELECTORALĂ DIN ITALIA A LUAT SFIRȘIT

Alegătorii sînt chemați să decidăROMA 1 (Agerpres). — Prac­

tic in Italia campania electorală in vederea alegerilor generale anticipate s-a încheiat vineri. Intr-o ultimă alocuțiune televi­zată. primul ministru Giulio Andreotti a reafirmat opoziția Partidului Democrat-Creștin fața de intrarea Partidului comunist in guvernul ce se va forma după alegeri. Totodată. Andreotti s-a pronunța: „pentru o politică de unitate națională". care, in con­cepția sa. presupune sprijinul in parlament acordat de către partidele arcului constituțional viitorului guvern, din care să nu facă insă parte reprezentanții P.C.I. Pe de alta nane, premie­rul italian a sugerat că. in ca­zul in care rezultatele alegerilor vor fi neconcludente și vor de­termina negocieri îndelungate

intre partide, ar fi util un „gu­vern de așteptare”, care să ră- mină la conducere pîrîă in toamnă, in speță actualul cabi­net minoritar democrat-creștin.

Principalele partide care se vor confrunta pentru obținerea cit mai multor locuri din cele 630 in Camera Deputaților și 315 in Senat sint P.D.C. și P.C.I. La precedentele alegeri generale desfășurate in 1976. P.D.C. a cîștigat 38,7 la sută din voturile exprimate și 263 mandate in Camera Deputaților, iar P.C.I. —- 34.4 la sută din voturi și 228 mandate.

Numărul persoanelor cu ■ drept de vot depășește 42 de milioane, dintre care 22 milioane femei. Aproximativ 2.6 milioane de ti­neri votează pentru prima oară.

Vineri au continuat lucrările celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Portughez. Delegații, reprezentând pe cei 150 000 membri ai partidului, dezbat raportul de activitate al Comitetului Central prezentat in ziua precedentă de tovarășul Alvaro Cunhal. secretar general al P.C. Portughez.

In, cadrul lucrărilor în plen.

tovarășul Virgil Cazacu, mem- bru al Comitetului Politic Exe­cutiv. secretar al C.C. al P.C.R., șeful delegației P.C.R.. a prezen­tat mesajul partidului nostru a- dresat congresului comuniștilor portughezi.

Mesajul Comitetului Central al Partidului Comunist Român a fost primit cu viu interes de participanții la Congres.

ALGER 1 (Agerpres). — Co­municatul comun iugoslavo-al- gerian, dat publicității la înche­ierea vizitei președintelui Iosip Broz Tito în Algeria, subliniază gradul înalt al cooperării poli­tice statornicite între cele două țări și1 evidențiază că în dome­niul relațiilor economice bila­terale au fost obținute rezul­tate* satisfăcătoare. Părțile arată, . de asemenea, că există posibili­tăți considerabile pentru pro­movarea cooperării economice bilaterale și diversificarea for­melor acesteia, îndeosebi în do­meniile industrial și agricol.

Cele două părți — continuă comunicatul — constată o mare similitudine în pozițiile lor față de problemele internaționale majore care au făcut obiectul

discuțiilor la nivel înalt. Ele au procedat, între altele, la un schimb de vederi asupra situa­ției din regiunea Mediteranei și au hotărit să-și intensifice efor­turile pentru a contribui activ la consolidarea păcii și securi­tății în regiune. De asemenea, părțile au subliniat legătura care există între edificarea unui sistem de securitate în Europa și pacea în zona mediteraneană.

Cele două părți și-au reafir­mat atașamentul profund față de principiile și țelurile politicii de nealiniere, subliniind că ță­rile nealiniate, împreună cu ce­lelalte țări în curs de dezvol­tare, trebuie să-și intensifice eforturile pentru edificarea unei noi ordini economice in­ternaționale.

f

III

IIțIii

Ambulanțe pentru... animaleIdicale „Farum" a elaborat un -procedeu

care permite explorarea de la distanță a funcționării inimii unui bolnav. Biocu­renții ' generați de inima persoanei exa­minate se transmit, prin rețeaua telefo­nică, aparatelor instalate in cadrul stației de salvare, unde un medic cardiolog des­cifrează electrocardiograma și transmite, prin telefon, cele constatate medicului aflat Ungă pacient.

alte citeva scheletului trăit in a- 450 000 de antropolo-

ric" ce va adăposti craniul și elemente componente ale Omului din Tautavel, care a ceasta regiune cu aproximativ ani in urmă. Acest exemplar gic descoperit în 1971 de o echipă condusă de arheologul francez Henry de Lumley, este cel mai „bătrin" dintre strămoșii o- mului identificat pînă in prezent pe te­ritoriul Europei. „Omul din Tautavel" — contemporan cu „Sinantro.pul de Pekin" și cu „Pitecantropul de Java" — aparține

La inițiativa Uniunii societăților de pro­tecție j animalelor din Elveția, la Lau­sanne s-au pus in funcțiune ambulanțe speciale pentru... ciini $i pisici bolnave, in serviciul clinicilor veterinare. ~ milare mai funcționează Zurich.

Comitetului internațional al Partidului Laburist. vicepre­ședinte al Internaționalei Socia­liste, aflat in vizită in Iugosla- via.

Servicii si­la Geneva siCa eea ateatat a fast remis,

riaeri dxmiaeata. Ia Roma de crapârfle teroriue. După rum iaferax »tî ageatia Franre Presse. uata aresxui >tar a ron- stitah-e sedial nari secții * Pirtîdaloi Dwaeerat-Creștin, rare a fort distrus de expieri* maci bembr. Na s-au înregis­trat decît paxube ataterixle.

Atentatul nu a fast ineă re- rendieat.• KIM IR SEN. președintele

R.P.D. Coreene, a primit dele­gația culturală chineză, condusă de Huang Zhen, ministrul cul­turii. aflată in vizită la Phenian.

Delegația chineză a avut con­vorbiri cu o delegație similară din R.P.D. Coreeană, fiind a- bordate aspecte ale cooperării culturale dintre cele două țări.

• STANE DOLANȚ. membru al Prezidiului C.C. al U.C.I.. a avut la Belgrad o întrevedere cu Ian Mikardo, membru al Ca­merei Comunelor, membru al

• MINISTRUL DE EXTERNE al Franței. Jean Francois-Pon- cet. va face o vizită oficială la Washington in perioada 3—5 iunie, la invitația secretarului de stat al S.U.A., Cyrus Vance, s-a anunțat joi la Paris.

înapoi la morile de vintFemeile ți numele uraganelorAdministrația națională

me oceanice yi atmosferice a S.U.A. a anunțat că uraganele care se vor dezlăn- țui in următorii cinci ani in zona Atlan­ticului, Golfului Mexic și Marii Caraibilor nu vor mai purta nume de femei, ci nume de bărbați sau, pur ji simplu, vor avea denumiri neutre. La adoptarea acestei hotărîri au contribuit in mare măsură ce­rerile opiniei publice, in special ale fe­meilor, care și-au exprimat nemulțuihirea în legătură cu faptul că asemenea feno­mene devastatoare purtau in exclusivitate nume feminine. In baza înțelegerii la care s-a ajuns, uraganele ce se vor forma in regiunea menționată vor purta numele Bob (al doilea mare uragan ce se va pro­duce in Atlantic in 1979), Henri și Juan (1979), Mitch (1980), Phillippe, Sebastien și Debonair (în perioada de după 1980).

pentru probi e- IJr1a Ms

ll i ioGUVERN NEPALEZNOULdeDe La Ceaiul de dirijare

zborului spațial se anunță echipajul stației au:oma:e _Sa- liut-d*. format dm Vladimir Liabov și Valeri Riumin. con­tinuă executarea experiențelor prevăzute de programul de zbor. Acesta cuprinde, ca și ia zilele precedente. executarea unor lucrări cu diferitele apa­rate existente la bordul com­plexului spațial.

Echipajul continuă să acorde, de asemenea, o atenție deose­bită executării unor exerciții fizice cu ajutorul benzii ru­lante și al ^bicicletei ergome- trice. Vineri, cei doi cosmonauți au montat și utilizat dispoziti­vul de duș cosmic.

2ent a că Nepalului, Birendra Bir

Shah Dev, a desemnat guvern, compus din 28

Regele Bikram un nou „ , _de membri și condus de Surya Bahadur Thapa. Un comunicat oficial precizează că regele a numit cabinetul in această com­ponență la recomandarea pri­mului ministru Bahadur Thapa, care cumulează și funcțiile de ministru de finanțe și de minis­tru pentru problemele palatului regal.

Portofoliul afacerilor externe este deținut de K. B. Shahi.

Muzeu preistoric in FranțaIn cursul acestei luni, în mica localitate

Tautavel din sudul Franței (Pirineii Ori­entali) va fi inaugurat „Muzeul preisto-

perioadei preneandertaliene a evoluției speciei umane. Descoperirea unui os iliac al scheletului său confirmă țpoteza că el era un „homo erectus" — adică mergea in picioare. Resturile de oase de elefanți, lei, cai, cerbi și mufloni descoperite apropierea scheletului său, atestă, de semenea,*că „opiul din Tautavel" era nător. Nu au fost identificate urme cărbune sau de foc in grota-în care adăpostea, ceea ce demonstrează, pe altă parte, că nu cunoștea focul.

Cardiologie prin telefonur-tn-

Serviciul de asistență medicală de gență din Varșovia, în cooperare cu treprinderea producătoare de aparate me-

Cetățeanul vest-german, Wilhelm E- genhoff, din localitatea Zetel, landul Sa- xonia Inferioară, pasionat constructor de mori de vint, a realizat două modele ori­ginale de asemenea instalații, care pot fi folosite ca surse ieftine de energie. In fo­tografie : W. Egenhoff in fața cîtorva din construcțiile sale.

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața „Sclnteii**. Tel: 1? 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și difuzorîi din Întreprinderi șt instituții — Tiparul c Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“, Cititorii din străinătate se pot abona adresindu-se la ILEX1M — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. 3. 40362

TELEGRAMEExcelentei Sale

Domnului ALESSANDRO PERTINIPreședintele Republicii Italiene

ROMAZiua națională a Republicii Italiene îmi oferă plăcutul prilej de a

vă adresa, din partea mea și a poporului român, calde felicitări și cele mai bune urări de prosperitate poporului italian prieten.

îmi exprim convingerea că relațiile tradiționale de prietenie și colaborare româno-italiene se vor dezvolta și in viitor in folosul popoarelor noastre, spre binele păcii, înțelegerii și colaborării in Europa și în lume.

NICOLAE CEAUȘESCUPreședintele Republicii Socialiste România

Cu prilejul sărbătorii naționa­le a Republicii Italiene, tovară­șul Ilie Verdeț, prim-ministru al guvernului român, a adresat o telegramă de felicitare pre­ședintelui Consiliului de Mi-

niștri al acestei țări, Giulio Andreotti, prin care ii transmite cele mai bune urări de fericire personală, de progres continuu pentru poporul italian.

AGENDAVineri la amiază a sosit în

Capitală Jagjivan Ram, vice- prim-ministiu și ministrul apă­rării al Indiei, care împreună cu o delegație militară face o vizită oficială în țara noastră.

La sosire pe aeroportul Oto- peni, oaspetele a fost salutat de general-colonel Ion Coman, mi­nistrul apărării naționale, de adjuncți ai ministrului apărării naționale, de generali și ofițeri superiori.

Au fost de față Asok Kumar Ray, ambasadorul Indiei in țara noastră, și membri ai ambasadei.

f *In aceeași zi între ministrul

aoărării naționale al Republicii Socialiste România și viceorim- ministrul și ministrul apărării al Indiei au avut loc convorbiri desfășurate într-o atmosferă cordială.

"După-amiază, oasoetele a de­pus o coroană de flori la Mo­numentul eroilor patriei.

în cadrul Zilelor culturii poarelor și naționalităților Iugoslavia, organizate in noastră, vineri, in sala ..Modex" din Timișoara, a avut loc o sea­ră de poezie iugoslavă susținută de poeți din țara vecină și prie­tenă. Creațiile poeților iugo­slavi, traduse in limba română, au fost citite de actori ai Tea­trului național din localitate. In încheiere, ansamblul folcloric „Zora" al Casei de cultură a municipiului Timișoara a oferit un spectacol de cintece și jocuri populare din Banat.

Tot vineri, locuitorii comunei Cîrța. din județul Sibiu, s-au întilnit cu un grup de scriitori iugoslavi.

Cu același prilej, la cinemato­graful „Arta" din Tg. Mureș a fost prezentat noul film iugo­slav „Să ajungem pinâ în zori*.

po- din

țara

Manifestări dedicate „Zilei internaționale a copilului"

în rotonda sălii mici a Pala­tului din Capitală s-a deschis vineri la amiază o Expoziție de cărți pentru copii. Organizată de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, ca o manifestare me­nita să omagieze „Anul interna­țional al copilului", expoziția prezintă peste 800 de volume pu­blicate in editurile „Ion Crean­gă", „Kriterion", „Albatros", „Dacia4*, „Junimea" „Facla", „Scrisul românesc", „Muzicală", ..Sport-turism", precum și de Editura politică și Editura di­dactica și pedagogică, în ultimii cinci ani, in limba română. în cele ale naționalităților conlo­cuitoare și în limbi de cir­culație internațională. Este ilustrată, astfel, varietatea pro­ducției editoriale pentru copii, preocuparea de a răspunde pro­blemelor multipe pe care le ridică instruirea și educarea tinerei generații. în cuprinsul expoziției sint prezentate cărți pentru pre­școlari și elevi, manuale școlare, literatură de informare, precum și volume apărute in coeditare. Rețin, de asemenea, atenția vo­lumele scoase in colecțiile „Traista cu povești *, „Biblioteca școlarului", ..Biblioteca pentru toți copiii". „Povești nemuritoa­re", ,.ABC“, ș.a.

La festivitatea de deschidere a expoziției au rostit alocuțiuni scriitorii Ion Hobana, secretar al Uniunii Scriitorilor, Mircea Sin- timbreanu. directorul Editurii „Albatros" și pioniera Marilena Gheorghiu.

Au fost de față Constantin Boștină. președintele Consiliului Național al Organizației Pionie­rilor, președintele Comitetului Național Român pentru UNICEF, reprezentanți ai Consiliului Cul­turii și rectori public.

presie a recunoștinței lor fără margini pentru condițiile ce le sînt asigurate de partidul și sta­tul nostru.

★centrala a orașului desfășurat, vineri, o

Educației Socialiste, di- de edituri, un numeros

★pacea copiilor lumii" generos al expoziției

Sîmbătă, 2 iunie, orele 17,00 la Teatrul de vară din Tg. Jiu (în caz de vreme nefavorabilă, la Sala spor turilor) Duminică, 8 iunie, orele 9,00, la Monumentul lui Tudor Vladimirescu, din Cîmpia Soarelui — Padeș.

z\

Vineri dimineață a părăsit Capitala delegația C.C. al Fron­tului Național din Republica Socialistă Cehoslovacă, condusă de tovarășul Tomas Travnicek, vicepreședinte, care, la invitația Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste, a făcut o vizită in țara noastră.

La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegația cehoslovacă a fost salutată de tovarășul Mi­hai Dalea, vicepreședinte al Consiliului Național al F.U.S.. de reprezentanți ai Frontului Unității Socialiste.

La Casa de cultură a I.R.R.C.S. a avut loc, vineri după-amiază, o manifestare culturală dedicată apropiatei sărbătoriri a Constituției Danemarcei.

Zilei

Direcția drumurilor din nisterul Transporturilor și comunicațiilor reamintește r_ ticipanților la traficul rutier că pe DN 7, intre Călimănești și Brezoi, datorită unor lucrări in curs de execuție, circulația con­tinuă să fie întreruptă zilnic între orele 11.30 și 15,30, cu ex­cepția zilelor de sîmbătă, dumi­nică și luni.

Mi- Tele-par-

„Salvați este titlul _ de artă plastică - deschisă, vineri după-amiază, la sediul Muzeului colecțiilor de artă din Capitală. Expoziția, organizată de Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, in cadrul Festivalului național „Cîntarea României", cu prilejul Anului internațional al copilului, cuprinde lucrări de pictură, grafică, jucării și pro­iecte de jucării, obiecte din hir- tie oliată, realizate de elevi ai Școlii generale nr. 162, sub conducerea prof. Ion Dumitriu. Manifestarea a prilejuit întîl- nirea cu lumea de ginduri și preocupări a copiilor noștri, cu viața lor fericită, liosită de griji, constituind o mărturie a dra­gostei lor pentru patrie, părinți și dascăli, pentru natură, o ex-

în zona Crajova s-a paradă a costumului național la care au luat parte sute de copii îmbrăcați în costume naționale reprezentînd toate zonele folclo­rice ale țării. în continuare, în piața Al. I. Cuza au avut loc în­treceri sportive.

Manifestări asemănătoare au fost organizate și in județul Mehedinți — la Drobeta-Turnu Severin. Orșova, Strehaia, Vinju Mare și Baia de Aramă, ca și in județul Gorj — la Tg. Jiu, Novaci, Tg. Cărbunești, Motru și Țicleni.

★Variate manifestări au avut

loc, vineri și în județul Mureș. La Casa de cultură din Luduș, formațiile școlare din localitate au susținut un program intitulat „Copiii lumii iubesc pacea". în comuna Sărmașu de Cimpie s-au reunit într-un amplu spectacol peste 600 de pionieri și șoimi ai patriei din 5 comune învecinate, în Piața Trandafirilor din Tg. Mureș, in centrul municipiului Sighișoara. precum și în fru­mosul parc „Gh. Șincai" Reghin s-au desfășurat c cursuri de desene pe asfalt.

★Mii de pionieri și șoimi ai pa­

triei din județele Galați, Brăila și Tulcea au participat, de ase­menea, la bogate manifestări or­ganizate cu același prilej. La Casa corpului didactic și la Școala generală de artă din Galați s-au deschis expozițiile „Natura și viața in viziunea copiilor" și resnectiv : „Pictura — bucuria copiilor". în munici­piul Tecuci s-a desfășurat con­cursul de desene pe asfalt în­titulat : „Mlădițele anului 2000", iar sub genericul : „Copiii tării mulțumesc din inimă partidu­lui" pionierii și șoimii patriei din unitățile de învățămînt brăi- lene au prezentat omagiale partidului.

spectacolededicate patriei și

★de virf in contextulMoment _

Anului internațional al copilului ziua de 1 Iunie a fost marcată în județele Iași și Vaslui, de o largă gamă de manifestări cultural-artistice. Pe primul plan s-au situat „Zilele artei pentru coDii și tineret4*, acțiune care a debutat cu spectacole de amoloare susținute in Piața Unirii și Piața Voievozilor de către șoimi ai patriei, pionieri și elevi ieșeni, sub genericul „Joc la soare".

III

IIIIj

In cadrul tradiționalei manifestări „SERBĂRILE SCÎNTEII TINERETULUI"

• COMITETUL JUDEȚEAN GORJ AL U J.C. • REDACȚIA ZIARULUI „SCINTEIA TINERETULUI" • COMITETUL JUDEȚEAN DE CULTURĂ Șl EDUCAȚIE SOCIALISTA

ORGANIZEAZĂ:

Două spectacole extraordinare sub genericul LA TRECUTU-ȚI MARE, MARE VIITOR"/A

IN PROGRAM :

O evocare istorica : „Tudor Vladimirescu in conștiința nea­mului românesc”, de prof. dr. Dan Berindei — secretar al Comitetului național al istoricilor din România.

— Recital de poezie patriotica. Participăpoeții ; Nicolae Dragoș, Niculae Stoian, Nicolae Dan Frunte- latâ, Alex. Brad, Ion Cănâvciu, Adrian Frățilă, Ion Bădiță și actorii : George Mihâițâ - de la Teatrul de Comedie, Geo Costiniu — de la Teatrul Giulești și Dimitrie Dunea — de la Teatrul „Ion Vasilescu" - din București.

— Muzică folk cu : Adrian Antonescu, Benedict Popescu — din București, Frații Ion și Gelu Chiriac - pionieri din Vaslui, Grupul folk „Columna" din Tg. Jiu.

Invitați de onoare ai tineretului gorjean : • Anda Călugârea- nu • Tudor Gheorghe • Formația vocal-instrumentalâ „Savoy” : solist — Cornel Constantiniu.

— Din fondul de aur al cintecului patriotic : Sextetul vocal fe­minin „Vox Musicae”, corul Liceului „Tudor Vladimirescu", grupul vocal „Camerala" din Tg. Jiu.

— Ritmuri și versuri din tezaurul folcloric al cintecului românesc cu : Orchestra de muzică populară a Ansamblului artistic al U.T.C.

• dirijor : Gh. Popa • soliști : Ionela Prodan, Gheorghe Roșoga.— Momente de umor cu» grupul satiric „Reflex" din București.

1 \ \ \ \ \ \ \ \

\ \ \ \ \ \ \

\

Invitațiile se pot procura de la comitetele U.T.C.

Pe cîțiva quadrați

Pe stadionul „Cir e țarii*Foto : O PLEC AN

T. ANAMARIA, Cluj- Napoca : „De cind citesc rubrica „De la om In om* încă n-am întilnit un caz asemănător cu cel des­pre care eu aș vrea să vă cer unele sfaturi. Am aș­teptat in speranța că va apare o asemenea scri­soare și voi fi scutită s-o fac eu, dat fiind faptul că nu mă prea pricep să șcrlu in versuri și nici in proză, Cu metafore sau alte figuri de stil, deși sînt elevă in anul III de liceu. Nu mi-a plăcut niciodată literatura și nici nu cred că pe viitor am să-mi schimb părerile in această privință. Iar acum să vă spun ce am de Spus. Sînt o fată puțin băiețoasă, nu prea mică de statură și nu pot să spun că nu plăcută din punct de vedere fizic. Sînt o fire mai puțin sau tpai mult timidă, dar ceea ce știu precis este că la, vi^ta de 18 ani pe care o am nu am fost îndră­gostită și nici sărutată de vreun băiat. După această succintă caracterizare vreau sa trec chiar la su­biect.

Am un văr cu trei ani mai mare decit mine de care mă simt foarte ata-

Nu ați precizat dacă e ___ __ __ ______ r_______grad. Dacă e așa, atunci sfatul nostru e să opriți aici idila, pînă cind nu se ivesc consecințe și complicații extrem de neplăcute, mai ales din punct de vedere familial. Din punct de vedere juridic, vă puteți căsă­tori cu asta.

I. P., nu știu aceea voi intra direct în subiect.

La virsta de 20 de ani am cunoscut un băiat — dealtfel coleg de servici T- cu care eram nevoită să lucrez pe aceeași ma­șină timp de 8 ore. La început nuri prea agream, dar cu timpul am început să mă simt bine cu el, fiind un băiat delicat, manierat, cu mult bun simț, muncitor, în con­cluzie, un băiat cu care nu iți este rușine să ieși in societate. La început

șată de la fragedă virstă, n-am simțit pentru el ni­mic deosebit decit acea prietenie care poate exis­ta intre veri. Dar acum se pare că problema schimbă, cred că sînt drăgostită de el. Am animat să cred acest cru crezind că odată mergind în- armată îl voi putea neglija, găsind un- altul, dar se pare că pro­blema a rămas aceeași, deși sintem despărțiți de sute de kilometri. Vreau să vă rog acum să-mi dați un sfat și anume dacă legătura dintre noi ar putea să dăuneze cuiva. încă intre noi nu s-a intimplat nimic, nici chiar nu m-a sărutat, după cum v-am mărturi­sit, inșă vreau să hotă­răsc un lucru pină nu e prea tirziu (deoarece anul viitor va începe cursurile unei facultăți in aceeași localitate cu mine) dacă se poate continua sau ar fi mai bine să încerc cu toate forțele să mă opresc aici. Vă mulțu­mesc pentru sfat, cred că va fi cel pe care-l voi urma, deoarece părinților nu îndrăznesc să le măr­turisesc așa ceva*.

vorba de un văr de primul

se in- tot lu- el

plat aproape nimic — excluzînd citeva „inci­dente*. Am fost împreună la un ceai, la o nuntă, la munte de citeva ori, dar de fiecare dată cu colegii de serviciu șart colegi de-ai mei de liceu. Ne-am purtat destul de distant, fără ca cineva să observe că eu țin la el. Îmi era jenă de mine în­sămi, era pentru dată cind țineam băiat.

De ziua meaneam 22 de ani), l-am su-

prima la un

(impli-

spusesem timp de doi ani. Atunci mi-am dat seama că, intr-adevăr, și el ținea la mine, dar că amindoi eram emotivi și plini de orgoliu. Mai tir­ziu i-am propus să ple­căm împreună în conce­diu, dar, sub pretextul că lui îi place marea și mie

refuzat. A dată cind orgoliul în atunci am foarte dis-

muntele, a fost prima mi-am călcat picioare. De căutat să fiu , tantă cu el. Sub influenta colegilor a început să

de ION BAIEȘU

cum acum țin la el mai mult ca la orice și mai mult ca ce anume să-i Că toți mă tracasează cu că­sătoria și examenul la facultate „pentru a nu fi mai prejos decit el (al lor) care are o facultate terminată și mă vrea, îl vor, dar eu nu-l vreau ?! Sau să-i spun că nu vreau să învăț nici măcar pen­tru bacalaureat pentru a nu-mi găsi tata alt loc de muncă — să mă ia de

Dacă la mijloc nu se află _________un incident minor, atunci e, intr-adevăr, tragic pierdut patru ani de existență fără nici o - mă și ra­țiune. Nu vă rămin decit două lucruri de făcut : să 'uați inițiativa și să limpeziți cumva situația. fă?indu-l să înțeleagă frumoasele sentimente ce 1 le purtați și. în c’zu! in care descoperiți că gestul dv. tirziu, să renunțați și să cepe totul de la capăt

oricind.spui

din familie cu

lingă el — al meu — fă nu-i mai spun ..bună" „pa. la revedere* zih pentru că cu asta mulțumesc din mai 1974, de atunci de cind trdtesc cu speranța zilei de mii­ne. .Jăsind ca timpul să-și spună curintul*, cum râspundeați dv.. tov. Băieșu. la scrisoarea unei tinere ? ! Răspunsul sau sfatul dv. îl aștept și cu la rindu-mi, știind că ați fost alături de tineri tot timpul. Pentru aceasta eu vă mulțumesc anticipat*. decit un orgoliu stupid și

ic să fi

SÎMBAlA, 2 IUNIE

PROGRAMUL I

limbă limbă prînz.

județeni populară

ajutorul unei dispense, dar nu vă recomand

București : „Nici cum să încep, de

nu vorbeam decit pro­bleme de servici, dar mai tirziu am devenit buni colegi povestindu-ne și lucruri mai intime (mai ales că eu aveam și o siJ tuație mai delicată). Nu, mă gindeam niciodată ci pot avea ceva mai aparte pentru el, dar sentimen­tele frumoase nu au in- tîrziat să apară și să-și imprime amprenta așa de adine asupra mea, incit timp de patru ani figura lui mă urmărește con­tinuu oriunde și cu oricine aș fi. In toți acești ani nu s-a întim-

nat și l-ăm invitat ca la ora 20,30 să vină la mine. A acceptat cu plăcere (acea zi va rămine de neuitat pentru mine, a fost o noapte de calvar). Cind a venit, invitații cei­lalți încă nu plecaseră, deși trebuiau să plece la ora 20, eu scuzîndu-mă că va trebui să merg ne­apărat la o mătușă. Prin­tre ei era și un băiat. Cind a venit prietenul meu, i-am spus că mai am niște invitați. El a lăsat florile și a plecat ; cu toate insistențele mele, nu a vrut să Atunci m-am pină la ora unu noaptea prin ploaie, pe străzi, stringind florile date de ■ el la piept. S-au spart toate planurile mele. Vro­iam ca in acea noapte, să-i spun tot ce nu-i

rămină. plimbat

_ vine pre-icăutați puteri pentru a in-

— cu timp mult, călă- Bul-

facă și el același lucru, astfel distanța dintre noi mărindu-se mai mult.

Astfel, timp de patru ani mi-am călcat senti-' mentele proprii în pi­cioare, bătindu-mi joc de cei mai frumoși ani toate că în acest m-am distrat foarte vizitind toată țara, torind in Ungaria,garia, mergind la teatre, spectacole, filme și, în general, oriunde se pot distra tinerii zilelor noas­tre. Dar, de fiecare dată, simțeam că lipsește ceva anume și că nimic din tot ce fac nu are sens și atunci ii scriam cite două rinduri pe o ilustrată. De multe ori îi spuneam că sentimentele mele s-au alterat de mult, dar în realitate țineam la el mai mult ca oricind așa

A. Badea, Craiova. Ur­măresc cu deosebit inte­res rubrica „De la om la om*, această rubrică a noastră, a oamenilor. îmi place foarte mult cum sint dezbătute cazurile ti­nerilor, cum încercați să dați sfaturi părintești pentru spulberarea sufe­rințelor noastre. Nu sint prizonierul suferințelor din dragoste, ci alta este problema pe care o fac cunoscută. In ziua de 17 februarie a.c. a fost pu­blicată scrisoarea tinaru- lui craiovean Otiliu Ma­rinei în care se plingea de atitudinea unor huli­gani care prin comportă­rile lor grosolane aduc necazuri unor persoane pe care nici măcar nu le cunosc. „Dramele* rela­tate de Otiliu sint foarte adevărate și încă sint puține la număr in com­parație cu ceea ce se pe­trece aici, în acest oraș. Aș adăuga încă o întim-

Sigur că organele noastre de ordine au datoria a întîmpina și preîntîmpina agresiunile de orice__asupra oamenilor pașnici și liniștiți de către indivizi certați cu legea. Dar să nu uităm că e de datoria noas­tră, a tuturor, să creăm, printr-o atitudine fermă și imediată, acel climat moral care să descurajeze fap­tele antisociale și pe autorii lqr. Iată o chestiune care ar merita discutată mai pe -larg.

plare (trăită de mine) din care reies cele spuse de el. Intr-o dimineață eram la casa de bilete a cine­matografului ..Patria*. Cind s-a deschis casa, speculanții nu mai erau cu picioarele pe pămint. Ci in capul oamenilor, care așteptau la rind. Acești huligani săreau de pe fereastră și „înotau" deasupra oamenilor pină la ghișeu. In acest timp, organul de „ordine* se retrage intr-un colț și privește liniștit „specta­colul* dinaintea spectaco­lului. Atunci ce e de fă­cut pentru a preintimpi- na asemenea atitudini ale „șmecherașilor* (cum se cred ei) care se adună in „triburi*? Ce și cum să facem ca acești indivizi să plece din calea noas­tră, să nu mai stăm sea­ra (sau chiar ziua) cu gindul că la cutare colț

săde stradă s-ar putea fim jigniți sau loviți?

dfl fel

Azi și miine pe stadionul Republicii din Capitală Ieri, la Berlin în partida

INTERNAȚIONALELE DE ATLETISM ALE ROMÂNIEI amicală de fotbalAstăzi și miine, pe stadionul

Republicii din Capitală, se vor disputa întrecerile celei de-a 25-a ediții a campionatelor in­ternaționale de atletism ale României, la care și-au anunțat participarea peste 300 de spor­tivi și sportive din 21 de țări, printre care Algeria, Anglia, Belgia. Bulgaria, Cehoslovacia, R.P. Chineză, Cuba, R.D. Ger­mană, R.F. Germania, Grecia,

Franța, Italia, Polonia, Suedia și Ungaria.

Din loturile țării noastre fac parte, printre alții, Ileana Silai, Maricica Puică. Eva Zorgo-Ra- duly, Cornelia Popa, Gabriela Ionescu și Ilie Floroiu, Paul Copu, Gheorghe Ghipu, Horia Toboc și Adrian Proteasa.

Astăzi, concursul începeora 15,00, iar duminică primul start se va da la ora 16,00.

R.D. GERMANĂ - ROMÂNIA 1-0 (0-0)

la

„CUPA MONDIALĂ" LA GIMNASTICĂîn sala gimnaziului național

„Yoyogi" din Tokio înceu astăzi întrecerile celei de-a patra edi­ții a „Cupei mondiale" la gim­nastică.

La actuala ediție a acestei tradiționale competiții, România va fi reprezentată în concursul feminin de tripla campioană olimpică și campioană europea­nă absolută Nadia Comăneci, Emilia Eberle și Melita Ruhn, alături de care vor mai concura gimnaste fruntașe din Cehoslo­vacia, R.D. Germană, S.U.A.

Ungaria, U.R.S.S. și Japonia. Dintre acestea se remarcă Neli Kim și Maria Filatova (ambele U.R.S.S.), Steffi Kraeker (R.D. Germană), Vera Cerna (Ceho­slovacia) și Kathy Johnson (S.U.A.)

Printre pârticipanții la con­cursul masculin se numără și campionul român Dan Grecu.

în primele două zile sint pro­gramate Întrecerile pentru atri­buirea titlului la individual com­pus, urmînd ca luni să se des­fășoare concursul special pe aparate.

Aproape 45 000 de spectatori, au urmărit vineri din tribunele stadionului berlinez „Welt- jungend" meciul internațional amical de fotbal dintre echipele R. D. Germane și României. La capătul unei partide in general echilibrate, gazdele au obținut victoria cu scorul de 1—0 (0—0)

. prin punctul marcat în minutul 65 de Streich, care a trimis ba­lonul peste portarul Ștefan. De remarcat că, in minutul 60, la o - frutnoasă acțiune inițiată de echipă română, Chihaia care a primit o pasă de la Dudu Geor­gescu a expediat mingea in bară.

în acest joc, echipa Româ- .niei a .evoluat în următoarea componență : Ștefan, Tilihoi, Sameș, Păltinișan, Koller, Ro- milă II-(Țălnar min. 75), Dinu, Bdldni^. Fl. Grigore, D. Geor­gescu (min. 75 Terheș), Chi­haia.

• In sala sporturilor „Dinamo" din Capitală, au început vineri finalele campionatelor națio­nale de judo. In prima zi, au fost stabiliți noii campioni la trei categorii, după cum ur­mează : mijlocie : Mihalache Toma (Dinamo București) ; se­migrea : Constantin Știrbu (Di­namo Brașov) ; grea : Deszo Udvari (Universitatea CIuj-Na- poca). întrecerile continuă as­tăzi de la orele 9 și 16 urmînd sâ fie cunoscuți campionii la tegoriile semiușoară, ușoară semimijlocie.

ca-Și

s-a• VINERI Ia Medgidia, disputat meciul internațional amical dc fotbal dintre echi­pele de juniori II ale României și Franței. Fotbaliștii români au obținut victoria cu scorul de 2—1 (1—1), prin punctele mar­cate de Radu (min. 24) și Va- sile (min. 57). Pentru oaspeți a înscris Sassus (min. 5). Jocul a fost urmărit de aproape 15 000 de spectatori. Revanșa va avea loc duminică în Capitală, de la ora 9,30, pe stadionul „Autobu­zul".

© VINERI au continuat pe te­renurile de la „Roland Garro^4 din Paris, campionatele inter­naționale de tenis ale Franței, în primul tur al probei de du­blu masculin, perechea Dirzu, Segărceanu (România) a elimi­nat cu 6—1, 7—5, pe Brunet, Chanfreau (Franța). Rezultate

înregistrate in proba de simplu masculin : Orantes (Spania) — Taroczy (Ungaria) 7—6, 6—4,6—2 ; Caujolle (Franța) — Tea­cher (S.U.A.) 7—6, 1—6, 6—2,6—4 ; Lendl (Cehoslovacia) — Asche (S.U.A.) 5—7, 7—6, 6—2, 6—3 (mare surpriză) ; Gottfried (S.U.A. — Warwick (Australia)6— 2, 6—0, 6—4 ; Vilas (Argen­tina) — Vasselin (Franța) 6—4,7— 5, 6—3 ; feminin : Stove(Olanda) — Simon (Franța) 7—6. 4—6, 6—3 ; Smith (S.U.A.) — Acker (S.U.A.) 6—1. 6—0 îMarsikova (Cehoslovacia) — Forood (S.U.A.) 6—3, 6—2 ; To- manova (Cehoslovacia) — Wade (Anglia) 6—2, 4—6, 6— 2.

• VINERI la Paris, în turul doi al probei feminine de sim­plu, din cadrul campionatelor internaționale de tenis ale Fran­ței, jucătoarea româncă Lucia Romanov a învins-o cu 6—1, 6—4, pe americana Kathy May Teacher.

• DUPĂ CUM S-A MAI A- NUNȚAT, reprezentativa de fotbal a Cubei va întreprinde în această lună un Europa urmînd să jocuri in România partide în Ungaria vacia. în primul liștii cubanezi vor întîlni dumi­nică, 3 iunie, formația F.C. Baia Mare.

turneu în susțină trei și alte trei și Cehoslo-

meci, fotba-

12,00 Telex. 12,05 Curs de spaniolă. 12.25 Curs de franceză. 12,45 Concert de 13,25 Corespondenții transmit... 13.45 Muzică ____cu tineri interpreți. 14.00 Un fapt văzut de aproape : „Soarele cel. dintotdeauna- 14,20 Festivalul na­țional „Cîntarea României" — faza interjudețeană. 14,35 Carnet TV.14.45 România pitorească. 15,05 Do­cumentar : Piemonte și Valle D’Aosta. 15.35 Antologii artistice : Gala copiilor (II) — reluare. 16.40 Stadion — emisiune de selecțiuni sportive. 17,20 Clubul tineretului... la Rimnicu Vîlcea. 18,10 Agenda culturală. 18,30 Mai 1979: Cronica evenimentelor politice interne si internaționale. 18.50 1001 de seri. 19.00 Telejurnal. 19.30 Teleenc.clo- pedia. 20.05 Publicitate. 20.10 Film serial : ..Rădăcini- — episodul 2. 21,00 Intilnirea de sîmbătă seara — emisiune muzical-distractivă.21.45 Telejurnal. Sport. 22,00 în­chiderea programului.

DUMINICA, 3 IUNIE

PROGRAMUL I

8.30 Gimnastica la domiciliu. 8,40 Tot înainte! 9.25 Șoimii patriei. 9,25 Film serial pentru copii: „Să­geata neagră-. Episodul 3. 10.00Viața satului. 11,30 Pentru cămi­nul dumneavoastră. 11,45 Bucurii­le muzicii. 12,3® De strajă patriei. 13.00 Telex. 13.05 Album dumini­cal. 16.45 Pe marea scenă a țării. Popas la Pitești. 17,45 Film serial: „Dickens la Londra". Episodul 12.18.40 Micul ecran pentru cei mici. 19.00 Telejurnal. 19.20 Cîntec pen­tru „Țara-om“. Reportaj dedicat Anului internațional al copilului.19.40 Studio muzical — 1. 20.15 Pu­blicitate. 20.20 Film artistic: „Des­culț în parc-. Premieră TV. 21,50 Telejurnal.

LUNI, 4 IUNIE

PROGRAMUL I

16,00 Emisiune în limba maghia­ră. 18.50 1 001 de seri. 19.00 Tele­jurnal. 19,20 Panoramic. 19,50 Ro- man-foileton: „Poldark". Episodul 15. 20,45 Mai aveți o întrebare? Viitorul energetic al planetei. 21,15 Cadran mondial 21,35 Telejurnal.

MARȚI, 5 IUNIE

PROGRAMUL I

9,00 Teleșcoală. 10.00 Roman-foi- leton: ..Poldark". Reluarea episo­dului 15. 10,55 Pentru frumusețea satului românesc. Arhitectură tra­dițională, materiale de construc­ții locale, meșteri pricepuți. 11,10 In alb și negru — Lassie. 11.55 Cîntarea României. Secvențe din faza interjudețeană, centrul Su­ceava. 12,25 Telex. 17,05 Teleșcoa­lă. 17,25 Curs de limbă engleză. 17,45 Omagiu unui poet. Produc­ție a studiourilor de filme dane­ze. 18,00 Documentar artistic, Gheorghe Lazăr — 200 de ani de la naștere. 18,20 Publicitate. 18,25 Revista social-politlcă TV. 18.50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,20 Ancheta TV. Legea respectării le­gii. 19,45 Publicitate. 19,50 Seară de teatru: „Institutorul Hofer". Premieră pe țară. Producție a studiourilor din R.F. Germania. 21,35 Telejurnal.

MIERCURI, 6 IUNIE

PROGRAMUL I

9,00 Teleșcoală. 10,00 Teatru scurt : „Inspectorul broaștelor“ de Victor Eftimiu. 11,00 Muzică popu­lară. 11.25 Șoimii patriei. 11.35 Festivalul național „Cîntarea României". Aspecte din activita­tea formațiilor artistice ale jude­țelor Maramureș, Bistrița-Năsăud și Sălaj, prezente în etapa inter­județeană Zalău. 12,05 Telecroni- ca pentru pionieri. 12,20 Telex. 17,00 Telex. 17,05 Gala rapsozilor populâri (reluare). 18,15 Tragerea pronoexpres 18,25 Cîntarea Româ­niei. Aspecte din activitatea de creație tehnică și artistică. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,25 Noi, femeile! 19,50 Telecinemate- ca. Ciclul Mari regizori, mari ac­tori: ,,A avea sau a nu avea". Premieră pe țară. Producție a stu­diourilor americane. 21,35 Tele­jurnal.

• începutul verii este marcat prin noi și ample activități tine­re.?.!, andcipind marile acțiuni ale vacanței. • Perioada primei jumătăți a iunii iunie este dedicată, in principal, in marea ma­joritate a localităților botoșănene, acțiunilor de întreținere a pă­șunilor. Angajamentul — 10 000 hectare • iunie este declarată „lună a colectării plantelor medicmale" in județul Neamț. Cifre­le sini mobilizatoare • Pe șantierele județene brăilene sînt pro- gr.:ina;e, azi si miine, acțiuni de muncă patriotică pentru reali- z. rea investițiilor, cu participarea unui număr sporit de briga­dieri. Cele mai animate pune e de lucru vor fi la extinderea C.F.A. și construcția grajdurilor C.A.P. Brăila • O frumoasă și emoționantă aniversare a muncii, are loc la clubul „Progresul" din Brăila, cu prilejul împlinirii a 55 de ani de existență a în­treprinderii ue utilaj greu. Tinerii se întîlnesc cu lucrători care au activat peste 35 de ani în această unita.e q Peste 3 000 ute- ciști din Buzău și Rm. Sărat au fost mobilizați pe șantierele construcțiilor de locuințe, a celor șapte cămine pentru nefami- liști și Casei științei și tehnicii • O coloană de autobuze îi va purta pe cei peste 500 tineri craioveni spre podgoriile din Go- e.ști unde vor sprijini lucrările I.A.S.-ului la legatul viei. Seara vor beneficia de un binemeritat program artistic oferit de for­mațiile Casei tineretului din Craiova o La întreprinderea de va- Joane Arad șe intrec miine cei mai buni strungari și frezori dti ude; q Scena Teatrului de vară din Bacău aparține azi elevilor

liceulu! pedagogic și, bineînțeles, spectatorilor prezenți Ia pro­gramul artistic oferit de formațiile acestei școli • La serata de miine a ljceului „G. Bacovia" vor participa și cei 45 reprezen­tanți ai liceelor din municipiu care se vor fi confruntat ia sesiu­nea științifică cu tema „Matematica și mecanica" $ La Țebea își dau inîîlnire cu muzica și poezia tinără hunedoreană sute de ti­neri pentru a evoca lupta poporului român pentru libertate și independență q Mare meci, mare, intre secția „Gazete" și „Ad­ministrativii" Combinatului poligrafic „Casa Scinteii". Nu scorul de 4—0 (2—0) este importan , ci mișcarea. Marcatori: nea Co- s.ică (2), Haralambie și Dobre.

Corespondențe in concursSEARA DE „ȘTIINȚA

Șl TEHNICA"

Revista „Știință și tehnică- organizea­ză luni, 4 iunie 1979, în localul Ca­sei de cultură a sindicatelor din Ba­ia Mare, împreu­nă cu Comitetul ju­dețean Maramureș al U.T.C., o seară de știință și tehnică pe tema '*“* ** 'noi în i superioară < nereurilor roase".

Specialiști < nume, vor cu tinerii pe ___de larg interes din domeniile : agri­cultură, meteorolo­gie. cosmologie, bio­logie, psihologie etc. De asemenea, vor prezenta filme cu tematică științifi­că. vor fi oferite răspunsuri la între­bările tinerilor, vor avea loc întîlniri cu inovatori premiați la faza județeană a concursului de crea­ție tehnico-științi-

i ..Orientări valorificarea

a mi- nefe-

de re- dialoga

• teme

se

fică. precum și un concurs tematic„Cine știe, cîști- gă !".

Acțiunea se va în­cheia cu un spec­tacol culturai-dls- tractiv susținut de tinere formații ma­ramureșene laurea­te la actuala ediție a Festivalului națio­nal „Cîntarea ’Româ­niei". (LUCIA BEZ- DEDEANU).

că, cercurile pionie­rești din școli și .case ale pionierilor și șoimilor patriei din țară vor de­monstra practic la roata Olarului, sco- țînd în evidență de­prinderile și apti­tudinile pentru a- cest meșteșug.

FLOAREA DE LOTUS

„COCOSUL DE HUREZ"

Consiliul de edu­cație politică și cul­tură socialistă al o- rașului Horezu, jud. Vîlcea, organizea­ză, în zilele de 2, 3 iunie a.c., a IX-a ediție a Tîrgulul a- nual al ceramicii populare românești ..Cocoșul de Hurez" la care participă creatori și coopera­tive meșteșugărești cu secții de profil din toată țara.

Pentru perpetuarea tradiției populare în acest domeniu de creație, dumini-

Vizitați, dacă vă aflați în preajmă, grădina botanică din Cluj-Napoca, pre­gătită pentru sezo­nul estival cu co­voare florale „țe­sute" de meșteri horticultori din mii și zeci de mii de plante, în cele mai frumoase aranja­mente. O atracție deosebită o consti­tuie florile celebru­lui lotus Amazonia", meroșilor Săptă minai, ceastă oază de naturale circa 15 tori.

„Victoria ale nu- cactUși.

în a- neîntrecută

frumuseți poposesc

mii vizita-

CINE-ST AR T. V.Serialul „Rădăcini* („Roots*),

pe care Televiziunea română îl difuzează in douăsprezece episoade, este o producție recentă (1977) a televiziunii americane, dramatizarea „best-seller*-ului cu același nume a lui Alex Haley. A fost vizionat de americani mai mult decit oricare altă emisiune T.V. Compania americană „A.B.C.* a repur­tat cea mai strălucită medie săptămînală de audiență in masă : in total 130 milioane de americani au urmărit „Roots*. La Chicago se vor­bește despre „Cometa lui Haley*, în Atlanta se pretin­de că serialul este un „super- bolid*, iar televiziunea din New York l-a numit „cel mai spectaculos serial din punct de vedere educativ* privind problema rasială in Statele Unite. „Rădăcini* poate fi comparat, în ceea ce privește „priza la public*, cu succesul repurtat de „Pe aripile vintului*

„Rădăcini* zugrăvește is­toria familiei autorului, de ta răpirea unuia dintre strămo­șii lui, Kunta Kinte, din Africa de VăSt. la mijlocul secolului al XVIII-lea, de către negustorii de sclavi, și nenorocirile cauzate de scla­vie în Virginia și Carolina de Nord. Ceea ce explică succesul serialului este, poa­te, faptul că el a prezentat sclavia din punctul de ve­dere al sclavului. Serialul a fost primit diferit de criticii de televiziune, care și-au ex­primat rezerva in legătură cu acuratețea adevărului is­toric și cu conținutul melo­dramatic. Distincția între me­lodramă și evenimentele isto­rice merită atenție, cu toate că istoricii de profesie au rezerve in privința respec­tării realității. Sclavia, atît

de evidentă în imoralitatea ei, riscă să devină o imagine fărîmițată. Rămine, totuși, certă valoarea estetică și edu­cativă a filmului, certificată și de cele șapte premii „Emmy* obținute, echivalen­tul premiilor „Oscar* în tele­viziune : premiul pentru cel mai bun scenariu de serial, premiul pentru cea mai bună regie de serial, premiul interpretare pentru principal, premiul de pretare pentru rolul dar, premiul pentru de serial, premiul montaj de serial și premiul pentru coloana sonoră.

„Rădăcini* a fost produs de David L. Wolper cu partici­parea unui măre număr de actori conduși de David Greene. John Erman și Gil­bert Moses. Vom reveni în­tr-o rubrică următoare cu date biografice și filmografii ale interpreților principali.

de actorul inter-

secun- muzică pentru

GEORGE MILITARE

CU I.T.B.LA ȘTRAND

Vremea se anunță propice excursiilor și drumețiilor, pe­trecerii la locurile de agre­ment. Pentru a satisface ce­rințele bucureștenilor, I.T.B. a programat pentru duminică curse directe spre ștrandurile Mogoșoaia, Băneasa și Cemi- ca, cu plecare din marile car­tiere : Drumul Taberei (Valea Oltului, AI. Moghiroș), Mili­tari (Apusului), Pajura (Cap. 87), Berceni (Dumitru Petres­cu), Colentina (C.F.R. Obor), Titan (Aleea Barajul Dunării), Giulești (Bd. Constructorilor, complex). Plecarea la orele 9, 10 și 11. Pentru întoarcere, in­formații la conducătorii auto. Sperăm să nu ne glume.

facă...

Rubrică realizată de V. RĂVESCU

( •stiri.note, comentarii •știri,note,comentarii • )TT

Rezoluții la U.N.C.T.A.D V încheierea convorbirilorMOSCOVA

Mesajul C.C. al P.C.R. adresatcelui de al IX-lea Congres al P.C. Portughez

Dragi tovarăși,

MANILA 1 — Trimisul special Agerpres. Iosif Socaciu. trans­mite : Plenara celei cie-a V-a sesiuni a Conferinței Națiunilor Unite pentru comerț și dezvol­tare a adoptat, vineri, mai multe rezoluții ce reafirmă necesitatea edificării unor raporturi econo­mice internaționale juste și e- chitabile, a sprijinirii eforturi­lor de progres și dezvoltare in­dependentă ale statelor in curs de dezvoltare.

Exprimind preocuparea comu­nității internaționale fată de grava problemă a foametei și malnutriției ce mai persistă in­tr-o serie de regiuni ale globu­lui. plenara a adoptat o rezo­luție ce cheamă, intre altele, la sporirea substanțială a asistenței tehnice și a investițiilor pentru a veni in sprijinul eforturilor ță­rilor in curs de dezvoltare in vederea accelerării producției alimentare.

Plenara a adoptat totodată un document referitor la ratificarea de către toate statele a codului de conduită in domeniul trans­porturilor maritime de mărfuri, astfel incit reglementările conți­nute de acest cod sâ poată de­veni efective.

O altă rezoluție adoptată la propunerea țărilor m curs de dezvoltare se referă la problema exploatării resurselor teritoriilor submarine. Rezoluția recomandă statelor să se abțină de la ac­țiuni de exploatare a acestor zone in afara limitelor apelor teritoriale stabilite prin legislația lor internă, pinâ la elaborarea unei convenții internaționale in acest sens — convenție care ur­mează să fie discutată la Con­ferința O.N.U. pentru dreptul mării.

O altă rezoluție adoptată se referă la necesitatea încheierii

unui acord internațional în do­meniul tungstenului. astfel in­cit să se garanteze pentru țările exportatoare prețuri echitabile și stabile.

în încheierea ședinței, plenara a adoptat o rezoluție privind ne­cesitatea intensificării ajutorului multilateral acordat mișcărilor de eliberare naționala recunos­cute de organizațiile regionale interguvernamentale. în rezolu­ție se subliniază dreptul tuturor popoarelor ș? țărilor de a-și exercita suveranitatea deplină, efectivă și permanentă, precum și controlul asupra resurselor lor naturale și asupra celorlalte re­surse și activități economice,

oluția cere secretarului ge- al al U.N.C.T.A.D. să ini- e un studiu cu privire la si­

tuația acestor țări și popoare și să raporteze periodic in legătură cu această situație.

Plenara a arestat propunerea Cubei ae a găzdui viitoarea se­siune a U.N.CT-A.D.

Re

ungaro-sovieticeLa 1 iunie, la Budapesta

s-au încheiat convorbirile intre delegațiile de partid și guvernamentale ale R.P. Un­gare și U.R.S.S.. conduse de Janos Kadar. prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., și Leo­nid Brejnev. secretar gene­ral al C.C. al P.C.U.S.. pre­ședintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. Au fost discutate probleme ale relațiilor dintre cele două țări, ca și unele aspecte pri­vind situația internațională actuală.

La încheierea convorbiri­lor. conducătorii celor două delegații au semnat o De­clarație comună. Miniștrii de externe ai R.P. Ungare și U.R.S.S. au semnat, cu ace­lași prilej, un acord intergu- vernamer.tal privind colabo­rarea culturală și științifică bilaterală.

Dezbateri in Consiliul de Securitateasupra situației din Liban

Sesiunea Comisiei interguvernamentaleromâno-sovietice de colaborare

5

• COMPANIA națională iraniană a petrolului (NTOC) a anunțat majorarea prețu­lui per baril al petrolului ușor, ineepind cu 1 iunie, eu 1,30 dolari, iar a prețului pe­trolului greu cu 1.10 dolari. Ca urmare, prețul per baril al primei varietăți va ajunge la 18.47 dolari, iar prețul ce­lei de-a doua va fi de 17,74 dolari.

Waldheim a adănga^ că. dară nu va fi respectată încetarea fo­cului. exodul populației din re­giune se va intensifica si exisU riscul creșterii numărului victi­melor.

Reprezentau tul Ghassan Tueni. a __ _ _siliului de Securitate să impună încetarea tuturor actelor de osti­litate față de Liban, a violării de către Israel a suveranității li­baneze. soldată cu sacrificarea at it or vieți omenești. El a soli­citat desfășurarea unor efor­turi^ pentru îndeplinirea fără

.. a mandatului

Libanului, cerut Con-

ambiguități UNIFIL.

Reprezentantul Israelului, Ye-

obligatorii împotriva Africii de SudNAȚIUNILE UNITE 1 (Ager­

pres). — Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat joi seara o re­zoluție in care cere Consiliului de Secuirtate să se reunească pentru a adopta sancțiuni obli­gatorii împotriva Africii Rezoluția, adoptată in ședinței- de inchidere a nii Adunării Generale erate Namibiei cu 118 pentru și 16 abțineri (nici vot împotrivă), cere membre, ca și organizațiilor in­ternaționale să sporească asis­tența lor militară și financiară acordată SWAPO (Organizația Poporului din Africa de Sud- Vesl), recunoscută ca singurul reprezentant autentic al po­porului namibian, astfel ca a- ceasta să fie in măsură să-și intensifice lupta pentru elibera­rea națională.

Rezoluția afirmă că Africa de

de Sud. cadrul sesiu- consa- voturi

un statelor

Sud los. prelungită de negocieri planului men iar ene pentru a se deda la ..mași- națiuni sinistre" împotriva po­porului namibian.

a acționat în mod fraudu- servindu-se de perioada

asupra occidental de regle- a problemei namibie-

huda Blum, a susținut că ac­țiunile israeliene in teritoriul libanez sin: îndreptate impotri- ^■a ^concentrărilor de teroriști" din Liban.

Participind Ia dezbaterile Con­siliului de Securitate, reprezen­tantul Organizației pentru Eli­berarea Palestinei. “ del Rahman, a calificat rațiile reprezentantului lian drept un „baraj de ciunt falsificări si deformări". „Ne aflăm in Liban nu pentru că aceasta a fost opțiunea noas­tră. ci pentru că am fost expul­zați din căminele și proprietă­țile noastre din Palestina" — a declarat reprezentantul O.E.P.

Lucrările Consiliului de Secu­ritate asupra situației din sudul Libanului vor continua la o dată ce va fi stabilită ulterior.

Reprezentantul permanent al Libanului la O.N.U.. Ghassan Tueni. a prezentat in Consiliul de Securitate un memorandum în care cere revizuirea manda­tului Forței Interimare a O.N.U. in Liban (UNIFIL). pen­tru ca aceasta „să poată bene­ficia de libertate de mișcare in sudul Libanului și să asigure retragerea totală și necondițio­nată a Israelului".

Permanențe italiene

SALISBURY

Fisuri in așa-numita reglementare internăSALISBURY 1 (Agerpres).—

Un purtător de cuvint al poli­ției din Salisbury a făcut cu­noscut că autoritățile rhode- siene au deschis o anchetă in legătură cu recenta arestare a cinci membri ai grupării con­duse de reverendul de culoare Ndabaningi Sithole. Agențiile de presă relevă că reverendul Sithole, împreună cu alți mem­bri ai grupării sale, a refuzat să participe la noul guvern con­dus de Abel Muzorewa, in urma simulacrului de alegeri din Rho­desia, înscenate pentru a asi­gura perpetuarea și apărarea in­tereselor minorității albe din această țară. Refuzul lui Sitho­le a fost urmat de arestarea sa și a altor patru lideri ai gru­pării pe care o conduce.

După cum se știe, Ndabaningi Sithole a semnat împreună cu autoritățile rasiste de la Salis­bury așa-zisul acord de regle­mentare interjiă a problemei rhodesiene. denunțat de Fron­tul Patriotic Zimbabwe.

Astăzi este sărbă­toarea națională a Ita­liei. Evenimentul — de amplă rezonanță in viața și destinele po­porului italian — sem­nifică aniversarea a 33 de ani de la referen­dumul de la 2 ' 1946, cind Italia venit republică, cetățenii acestei vechi peninsule pronunțat ferm tru dezvoltarea pe calea progresului social, al democrației. Evenimentul marchea­ză încununarea luptei antifasciste și de re­zistență a forțelor populare și patriotice împotriva dictaturii mussoliniene și a patiei hitleriste.

In timpul care scurs de la acest niment. poporul lian, care a adus o contribuție marcantă, de-a lungul secolelor, la îmbogățirea patri­moniului culturii si civilizației universale, a înscris noi și impor­tante realizări pe calea progresului economic, succese ce situează as­tăzi Italia printre ță­rile industrializate ale lumii. Progrese impor­tante au fost obținute, de asemenea. în dome­niile științei, tehnicii, în alte domejnii de ac­tivitate, în unirea efor­tului. menit să ducă la rezolvarea problemelor care confruntă țara în

iunie a de-

cind stră- s-au pen- țârii

ocu-

s-a eve- ita-

Hassan Ab- decla- israe- min-

MOSCOVA 1 — Coresponden­tul Agerpres. M. Coruț. trans­mite : între 30 mai și 1 iunie, s-au desfășurat la Moscova lu­crările celei de-a Xl-a sesiuni a Comisiei interguvernamentale româno-sovietice de colaborare economică și tehnico-științifică.

Delegația română la sesiune a fost condusă de tovarășul Cornel Burtică. viceprim-ministru al guvernului român, președintele părții române in comisie, iar de­legația sovietică de tovarășul K. F. Katușev. vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.. președintele părții so­vietice in comisie. în cadrul tra­tativelor. purtate in spiritul în­țelegerilor convenite cu prilejul iruilnirilor și convorbirilor la nivel înalt dintre conducătorii de partid și de stat ai Republi­cii Socialiste România și Uniu­nii Republicilor Sovietice Socia­liste, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Leonid Brejnev. delegațiile au examinat stadiul de dezvol­tare a cooperării și specializării in producție, de realizare a acor­durilor și protocoalelor comer­ciale. precum și posibilitățile de creștere in ritm susținut a schimburilor economice dintre cele două țări. De ambele părți a fost exprimată satisfacția pen­tru rezultatele de ansamblu ale colaborării economice multilate­rale. evidențiindu-se totodată posibilitățile reale existente in acest domeniu.

Comisia a constatat că in pe­rioada de la precedenta sesiune de la București au fost între­prinse noi acțiuni și s-au în­cheiat înțelegeri de cooperare și specializare in producție in ra­muri de bază ale economiilor naționale ale celor două țări.

Pornindu-se de la rezultatele înregistrate și pe baza analizei detaliate făcute in timpul sesiu­nii. comisia a adoptat hotărîri și programe de lucru pentru fi­nalizarea de către ministerele economice și organele centrale de resort din ambele tari a unor noi acțiuni de colaborare, de cooperare și specializare in fa­bricația unor categorii de pro­duse ce vor fi incluse în pro­grame pe termen lung și în con­venții bilaterale.

O atenție deosebită a acordat comisia evoluției schimburilor reciproce de mărfuri, stabilin- du-se de comun acord măsuri pentru extinderea și diversifi­carea mai accentuată a acestora, corespunzător potențialului eco­nomic in continuă creștere al celor două țâri.

La sesiune s-a efectuat un

amplu schimb de păreri asupra mersului lucrărilor de coordo­nare a planurilor de dezvoltare a economiilor naționale ale Re­publicii Socialiste România și Uniunii Sovietice pe cincinalul viitor (1981—1985). fiind apre­ciată pozitiv activitatea depusă in acest domeniu de organele centrale de planificare din cele două țări.

Lucrările sesiunii s-au desfă­șurat intr-o atmosferă cordială, de prietenie și înțelegere reci­procă.

Protocolul. încheiat la sfirșitul lucrărilor sesiunii, a fost semnat din partea română de tovarășul Cornel Burtică, iar din partea sovietică de tovarășul K. F. Ka- tusev.

La semnare au luat parte Gheorghe Badrus. ambasadorul României în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadei, precum și membrii celor două delegații.

★Aflat la Moscova, tovarășul

Cornel Burtică, viceprim-minis- tru al guvernului român, minis­trul comerțului exterior și coo­perării economice internaționale, a avut întîlniri- de lucru și con­vorbiri cu N. K. Baibakov, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S.. președintele Comitetului de Stat al Plani­ficării. N.S. Patolicev. ministrul comerțului exterior al U.R.S.S., precum și cu V. G. Morozov. Drim-viceDresedinte al Comitetu­lui de Stat Dentru Relații Eco­nomice Externe al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.

în cadrul acestor întrevederi au fost examinate, intr-o atmo­sferă de lucru, prietenească, pro­bleme privind dezvoltarea in continuare a colaborării si coo­perării economice bilaterale, spo­rirea schimburilor recioroce de mărfuri intre România și U.R.S.S.

Ne face o deosebită plăcere ca, in numele Partidului Comu­nist Român, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în numele oamenilor muncii din România, să vă adre­săm un cald salut de prietenie și solidaritate, dumneavoastră, participanților la Congresul Partidului Comunist Portughez, tuturor militanților partidului dumneavoastră, precum și între­gului popor portughez prieten.

Comuniștii români, toți oame­nii muncii din țara noastră ur­măresc cu viu interes și senti­mente de solidaritate activitatea Partidului Comunist Portughez care, împreună cu celelalte for­țe progresiste, democratice și patriotice din Portugalia, acțio­nează pentru apărarea și con­solidarea cuceririlor revoluțio­nare, democratice ale poporului portughez pe calea deschisă la 25 aprilie 1974 și consacrată în Constituția Republicii Portughe­ze, în concordanță cu voința și aspirațiile sale legitime de li­bertate, independență și progres social.

Dorim să ne exprimăm și cu acest prilej satisfacția pentru relațiile tradiționale de priete­nie. colaborare și solidaritate militantă care s-au statornicit și se dezvoltă între partidele noastre, pe baza deplinei egali­tăți in drepturi, a stimei și res­pectului reciproc. Ne face plă­cere să subliniem contribuția esențială, deosebit de importan­tă pe care au adus-o la dezvol­tarea acestor relații intilnirile și convorbirile dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Alvaro Cunhal.

Subliniem, de asemenea, evo­luția ascendentă a raporturilor dintre România și Portugalia și ne exprimăm convingerea că, in spiritul Tratatului de priete­nie și colaborare, aceste rapor­turi vor cunoaște o extindere și diversificare continuă, pe plan politic, economic, tehnico-știin- țific. cultural și în alte dome­nii. ceea ce corespunde intere­selor celor două popoare, cau­zei păcii, securității, colaborării și progresului in Europa și în lume.

venitului național și ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor, în spiritul orientărilor și sarci­nilor stabilite de Congres, partidul nostru acționează cu consecvență' pentru adîncirea democrației socialiste și lărgirea continuă a cadrului de parti­cipare a întregului popor la conducerea vieții social-economi- ce a țării, desfășurînd. totodată, o intensă activitate politico-edu- cativă pentru dezvoltarea con­științei socialiste a maselor, pentru afirmarea multilaterală a personalității umane. Realizările obținute în toate domeniile de activitate ilustrează justețea și realismul politicii partidului și statului nostru, care aplică in mod creator legitățile generale ale socialismului, adevărurile universal valabile la condițiile concrete ale României.

Dragi tovarăși,

în deplină concordanță cu obiectivele politicii sale interne, Partidul Comunist Român, România socialistă desfășoară o politică externă activă de dez­voltare continuă a prieteniei și colaborării cu toate țările socia­liste. de întărire a solidarității și colaborării cu țările în curs de dezvoltare, cu țările neali­niate, de extindere, în spiritul coexistenței pașnice, a raportu­rilor economice, tehnico-științi- fice și culturale cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea socială. Așezăm în mod ferm la baza acestor relații 'principiile independenței și suveranității naționale, deplina egalitate în drepturi, neamestecul în trebu­rile interne, avantajul reciproc, nerecurgerea la forță sau la amenințarea cu folosirea forței.

în activitatea internațională pornim de la marile transfor­mări revoluționare, sociale și naționale, de la schimbările pe­trecute in raportul de forțe pe arena mondială. Tabloul lumii de azi evidențiază, pe de o parte, afirmarea tot mai hotărî- tă a voinței popoarelor de a trăi libere și independente, de dezvolta deplin ștăpîne pe tinele lor, intr-un climat de și colaborare, iar, pe de parte, accentuarea politiciiperialiste de dominație și forță, de reîmpărțire a lumii în zone de influență, perpetuarea unor stări de încordare și conflicte, precum și apariția altora noi, ceea ce pune serios în pericol securitatea și liniștea unor po­poare, pacea întregii lumi. In aceste condiții deosebit de com­plexe, partidul nostru consideră că se impune mai mult decît oricind întărirea colaborării și conlucrării popoarelor, a forțe­lor înaintate de pretutindeni în lupta pentru promovarea unei politici noi, democratice, de deplină egalitate între state, pentru soluționarea problemelor majore care confruntă omenirea, pentru asigurarea păcii și secu­rității internaționale.

Ca țară europeană. România acționează cu fermitate pentru normalizarea și dezvoltarea re­lațiilor dintre statele continen­tului, pentru înfăptuirea in viață ca un tot unitar a preve­derilor Actului final de Ia Hel­sinki. în acest sens considerăm că are o mare importanță pre­gătirea temeinică a viitoarei re-

a se des- pace altă im-

Dragi tovarăși,

KHOUNA OULD HEYDALLA DESEMNAT

PRIM-MINISTRU AL MAURITANIEI

Comitetul Militar de Salvare Națională (C.M.S.N.) din Mauri­tania. reunit in ședință extraor­dinară. a desemnat pe minis­trul apărării. It. col. Khouna Ould Heydalla, in funcția de prim-ministru. in locul lui Ah­med Ould Bouceif, care și-a pierdut viața intr-un accident de aviație — se arată intr-un comunicat oficial difuzat la Nouakchott, relatat de agențiile de presă. Khouna Ould Hey­dalla a fost ales, de ase­menea. ca prim-vice președinte al C.M.S.N.

Reuniunea Comitetului Militar de Salvare Națională a fost pre­zidată de Mustapha Ould Mo­hamed Salek, președintele C.M.S.N.

• LA BONN a sosit, la 1 iu­nie. ministrul de externe al Cu­bei. Isidoro Malmierca Peoli. In aceeași zi, el a avut prima

procesul dezvoltării sale economice și so- cial-politice. combate­rea șomajului, a infla­ției, a terorismului.

în înfăptuirea aces­tor probleme, poporul și tineretul italian se bucură de întreaga simpatie a poporului și tineretului român.

Aniversarea de as­tăzi constituie un pri-

liene. cu adinei rădă­cini în istorie, au cu­noscut in anii din urmă o evoluție continuu as­cendentă pe toate pla­nurile. Schimburile comerciale s-au dublat in ultimii cinci ani, existind perspectiva să cunoască in continuare o nouă creștere, para­lel cu amplificarea unor forme superioare de cooperare economi­că, cum ar fi societă-

lej fericit pentru a evoca tradiționalele le­gături de prietenie ro- mâno-italiene, stimula­te puternic de origi­nea comună, de apro­pierea culturală și lexicală, legături ba­zate pe principiile ega­lității in drepturi, res­pectării suveranității și independenței na­ționale. neamestecului in treburile interne și avantajului reciproc. Relațiile româno-ita-

țile mixte de desface­re și producție, inclu­siv pe terțe piețe, în sectoare economice im­portante — construc­țiile de mașini, meta­lurgia, chimia și petro­chimia, mineritul ș.a. Se intensifică, de ase­menea, colaborarea în domeniile tehnico-ști- ințifice, cultural, învățămintului, inului, precum linie de tineret București, fiind

al turis- și pe — Iasem-

nată în urmă cu doi ani „Declarația cu pri­vire la colaborarea româno-italiană in do­meniul tineretului" — ceea ce contribuie la mai buna cunoaștere a valorilor materiale și spirituale ale celor două țări, la mai strinsa apropiere și mai buna înțelegere reciprocă.

Un moment istoric de o deosebită impor­tanță în evoluția rela-

româno-italiene constituit vizita

pe care președintele Nicolae Ceausescu a efectuat-o în Italia în primăvara anului 1973. Convorbirile la nivel înalt. Declarația solem­nă comună și celelalte documente semnate cu acel prilej au dat noi impulsuri relațiilor dintre cele două țări, asigură o bază largă, de perspectivă ( lucrării bilaterale internaționale, din anul mierului București, le semnate cu prilej au laborarea liană.

Poporul și tineretul român sînt raporturile dintre țările și po­poarele noastre vorcontinua să se dezvol­te și în viitor în in­teresul reciproc. al cauzei păcii si înțele­gerii în Europa și în lume.GH. SPRINȚEROIU

Confruntare militară dură in NicaraguaMANAGUA 1 (Agerpres). —

Frontul Sandinist de Eliberare Națională (F.S.L.N.) din Nicara­gua continuă ofensiva declanșa­tă în ultimele zile in mai mul­te sectoare ale țării, cele mai puternice ciocniri cu trupele Gărzii Naționale somoziste in- registrindu-se la Rivas. Naranjo și Leon, al doilea oraș nițara- guaian ca importanța. Trupele somoziste au fost sprijinite de artilerie, tancuri și avioane. Ciocniri deosebit de violente au avut loc și la El Naranjo, oraș din sudul țării, declarat de F.S.L.N. „teritoriu liber nicara- guaian". Forțelor sandiste li s-au alăturat milițiile populare și numeroși țărani din zonă. Postul „Radio Sandino41 anunță că lupte intense au loc. de ase­menea. in departamentul Rivas și în regiunea minieră Siuna. la 350 km nord-est de Managua.

Pe de altă parte. Direcțiunea națională comună a F.S.L.N. a adresat un apel, populației, de a sprijni ineepind de la 4 iunie, greva generală împotriva dicta­turii lui Anastasio Somoza. în ziua anunțată, in Nicaragua vor fi suspendate toate activitățile economice și sociale.

întregul nostru popor își con­sacră in prezent energiile și forțele sale creatoare realizării Programului adoptat de cel de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român privind edifi­carea societății socialiste multi­lateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism. In cursul actualului cincinal, oa­menii muncii, sub conducerea partidului, au obținut noi și im­portante succese in creșterea susținută a forțelor de produc­ție. in aplicarea cuceririlor ști­inței si tehnicii, in modernizarea întregii economii, realizind. pe această bază, ritmuri înalte in dezvoltarea producției, sporirea

Partidul ghez a hotărît să 4 iunie o moțiune ră in parlament guvernului Moța anunțat, joi, secretarul neral al P.S.P., 1Soares.

Potrivit Constituției portu­gheze, este necesar ca parla­mentul să adopte in mai pu­țin de 30 de zile două mo­țiuni de neîncredere împotri­va guvernului pentru a de­termina căderea acestuia. Partidul Comunist Portughez și Partidul Social-Democrat și-au anunțat recent intenția ele a prezenta moțiuni de cenzură împotriva cabinetu­lui Mota Pinto.

Socialist Portu- depună la de cenzu- impotriva Pinto, a

I ge- Mario

CAMPANIA ELECTORALĂ DIN ITALIA A LUAT SFIRSIT

rundă de convorbiri cu minis­trul de externe aî R.F.G., Hans-Dietrich Genscher. Părți­le au făcut un schimb de pă­reri privind unele aspecte ale relațiilor bilaterale.

ACTIVITĂȚI LA BORDULLUI ,^ALIUT-6U

De la Centrul de dirijare a zborului spațial se anunță că

automate „Sa- din Vladimir Riumin, con-

echipajul stației liut-6", format Liahov și Valeri __tinuă executarea experiențelor prevăzute de programul de zbor. Acesta cuprinde, ca și în zilele precedente. executarea unor lucrări cu diferitele apa­rate existente la bordul com­plexului spațial.

Echipajul continuă să acorde, de asemenea, o atenție deose­bită executării unor exerciții fizice cu ajutorul benzii ru­lante și al bicicletei ergome- trice. Vineri, cei doi cosmonauți au montat și utilizat dispoziti­vul de duș cosmic.

con-5 Ș»

Vizita 1977 a pre- italian la documente-

acest adînrit co- româno-ita-

convinse că prietenești

țările și noastre

Alegătorii sînt chemați să decidăintre partide, ar fi util un „gu­vern de așteptare44, care să râ- mină la conducere pînă în toamnă. în speță actualul cabi­net minoritar democrat-creștin.

Principalele partide care se vor confrunta pentru obținerea cit mai multor locuri din cele 630 in Camera Deputaților și 315 în Senat sint P.D.C. și P.C.I. La precedentele alegeri generale desfășurate în 1976. P.D.C. a ciștigat 38,7 la sută din voturile exprimate și 263 mandate in Camera Deputaților, iar P.C.I. — 34.4 la sută din voturi și 228 mandate.

Numărul persoanelor cu drept de vot depășește 42 de milioane, dintre care 22 milioane femei. Aproximativ 2.6 milioane de ti­neri votează pentru prima oară.

ROMA 1 (Agerpres). — Prac­tic in Italia campania electorală în vederea alegerilor generale anticipate s-a încheiat vineri, într-o ultimă alocuțiune .televi­zată, primul ministru Giulio Andreotti a reafirmat opoziția Partidului Democrat-Creștin față de intrarea Partidului comunist în guvernul ce se va forma după alegeri. Totodată, Andreotti s-a pronunțat ..pentru o politică de unitate națională'1; care, in con­cepția sa, presupune sprijinul in parlament acordat de către partidele arcului constituțional viitorului guvern din care să nu facă însă parte reprezentanții P.C.I. Pe de altă parte, premie­rul italian a sugerat că, in ca­zul în care rezultatele alegerilor vor fi neconcludente și vor de­termina negocieri îndelungate

uniuni de la Madrid din 1980, în așa fel îneît ea să adopte măsuri și hotărîri concrete pen­tru continuarea și adîncirea pro­cesului de edificare a securită­ții pe continent, pentru extin­derea colaborării economice, tehnico-științifice și culturale între toate statele europene și, îndeosebi, pentru trecerea la înfăptuirea dezangajării milita­re și dezarmării, fără de care nu se pot concepe pacea și secu­ritatea în Europa și în întreaga lume.

România se pronunță consec­vent și militează ferm pentru eliminarea folosirii forței și amenințării cu forța din relați­ile internaționale, pentru lichi­darea tuturor focarelor de în­cordare și conflict existente in lume și soluționarea probleme­lor litigioase dintre state, exclu­siv pe cale pașnică, prin trata­tive.

Considerăm că instaurarea și consolidarea unui climat de pace și conlucrare liberă între toate națiunile lumii impun adoptarea de măsuri hotărîte pentru opri­rea cursei înarmărilor și trece­rea la dezarmare, și, in primul rînd, la dezarmai’ea nucleară. România este hotărîtă ca, ală­turi de celelalte forțe iubitoare de pace și progres, să militeze activ și să-și aducă întreaga contribuție la realizarea acestui vital deziderat al omenirii.

Acordăm, de asemenea, o atenție deosebită problemelor lichidării subdezvoltării și fău­ririi unei noi ordini economice internaționale, bazată pe deplină egalitate și echitate, care sâ permită progresul mai rapid al țărilor rămase in urmă, accesul lor nestingherit la cuceririle ști­inței și tehnologici moderne, stabilitatea economiei mondiale.

Acționînd în spiritul îndelun­gatelor sale tradiții internațio­naliste, Partidul Comunist Ro—- mân întărește necontenit relați­ile sale de prietenie, colaborare și solidaritate cu partidele co­muniste și muncitorești, mili­tează consecvent pentru reali­zarea unei unități de tio nou, bazată pe deplină egalitate și neamestec în treburile interne, pe dreptul fiecărui partid de a-și elabora în mod independent linia politică, tactica și strategia revoluționară. corespunzător condițiilor concrete in care-și desfășoară activitatea.

în același timp, Partidul Co­munist Român consideră că, în zilele noastre, are o importanță deosebită dezvoltarea continuă a colaborării, pe bază de egali­tate și respect reciproc, între partidele comuniste și parti­dele socialiste și social-demo- crate. alte forte muncitorești și progresiste, mișcările de elibe­rare națională, în lupta pentru transformări înnoitoare în viata societății, pentru democratizarea vieții internaționale, destindere și pace în lume.

Exprimîndu-ne, încă o dată, convingerea că relațiile de prie­tenie și colaborare dintre parti­dele. țările și popoarele noastre se vor dezvolta tot mai puternic în viitor, vă urăm, dragi tova­răși. succes deplin în desfășu­rarea lucrărilor Congresului dumneavoastră. în activitatea viitoare consacrată dezvoltării independente a Portugaliei pe calea democrației, bunăstării și progresului social.

COMITETUL CENTRALAL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN

★Vineri au continuat lucrările

celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Portughez. Delegații, reprezentind pe cei 150 000 membri ai partidului, dezbat raportul de activitate al Comitetului Central prezentat in ziua precedentă de tovarășul Alvaro Cunhal. secretar general al P.C. Portughez.

în cadrul lucrărilor în plen.

ALGER 1 (Agerpres). — Co­municatul comun iugoslavo-al- gerian, dat publicității la înche­ierea vizitei președintelui Iosip Broz Tito in Algeria, subliniază gradul înalt al cooperării poli­tice statornicite între cele două țări și evidențiază că în dome­niul relațiilor economice bila­terale au fost obținute rezul­tate satisfăcătoare. Părțile arată, de asemenea, că există posibili­tăți considerabile pentru pro­movarea cooperării economice bilaterale și diversificarea for­melor acesteia, îndeosebi în do­meniile industrial și agricol.

Cele două părți — continuă comunicatul — constată o mare similitudine în pozițiile lor față de problemele internaționale majore care au făcut obiectul

tovarășul Virgil Cazacu. mem­bru al Comitetului Politic Exe­cutiv. secretar al C.C. al P.C.R., șeful delegației P.C.R.. a prezenr tai mesajul partidului nostru â-" dresat congresului comuniștilor portughezi.

Mesajul Comitetului CentraJ al Partidului Comunist Roman a fost primit cu viu interes.de participant la Congres.

’ discuțiilor la nivel înalt. Ele au procedat, între altele, la un

• schimb de vederi asupra situa­ției din regiunea Mediteranei și au hotărît să-și intensifice efor­turile pentru a contribui activ la consolidarea păcii și securi­tății in regiune. De asemenea, părțile au subliniat legătura care există ' intre edificarea unui sistem de securitate in Europa și pacea în zona mediteraneană.

Cele două părți și-au reafir­mat atașamentul profund față de principiile și țelurile politicii de nealiniere, subliniind că ță­rile nealiniate, împreună cu ce­lelalte țări în curs de dezvol­tare, trebuie să-și intensifice eforturile pentru edificarea unei noi ordini economice in­ternaționale.

animale

fnapoi la morile de vintpentru proble-

NOUL GUVERN NEPALEZ

Cardiologie prin telefonUT-in-

alte citeva Scheletului trăit in a- 450 000 de antropolo-

ATENTAT TERORIST LA ROMA

Serviciul de asistență 'medicală de gență din Varșovia, în cooperare cu treprinderea producătoare de aparate me­

Servicii si­la Geneva si

Ambulanțe pentru

40362

Un nou atentat a fost comis, vineri dimineața, la Roma de grupările teroriste. După cum informează agenția France Presse, ținta acestui atac a con- stituit-o sediul unei secții a Partidului Democrat-Creștin, care a fost distrus de explozia unei bombe. Nu s-au înregis­trat decit pagube materiale.

Atentatul nu a fost încă re­vendicat.

• KIM IR SEN, președintele R.P.D. Coreene, a primit dele­gația culturală chineză, condusă de Huang Zhen, ministrul cul­turii. aflată în vizită la Phenian.

Delegația chineză a avut con­vorbiri cu o delegație similară din R.P.D. Coreeană, fiind a- bordate aspecte ale cooperării culturale dintre cele două țâri.• STANE DOLANȚ, membru

al Prezidiului C.C. al U.C.I., a avut la Belgrad o întrevedere cu Ian Mikardo, membru al Ca­merei Comunelor, membru

Comitetului internațional Partidului Laburist, vicepre­ședinte al Internaționalei Socia­liste, aflat in vizită in Iugosla­via.• MINISTRUL DE EXTERNE

al Franței, Jean Francois-Pon- cet, va face o vizită oficială la Washington în perioada 3—5 iunie, la invitația secretarului de stat al S.U.A., Cyrus Vanpe, s-a anunțat joi la Paris.

Regele Nepalului, Birendra Bir Bikram Shah Dev, a desemnat un nou guvern, compus din 28 de membri și condus de Surya Bahadur Thapa. Un comunicat oficial precizează că regele a numit cabinetul în această com­ponență ia recomandarea pri­mului ministru Bahadur Thapa, care cumulează și funcțiile de ministru de finanțe și de minis­tru pentru problemele palatului regal.

Portofoliul afacerilor externe este deținut de K. B. Shahi.

La inițiativa Uniunii societăților de pro­tecție a animalelor din Elveția, la Lau­sanne s-au pus in funcțiune ambulanțe speciale pentru... clini și pisici bolnave, în serviciul clinicilor veterinare, milare mai funcționează Zurich.

Femeile și numele uraganelorAdministrația națională . .

me oceanice și atmosferice a S.U.A. a anunțat că uraganele care se vor dezlăn- țui în următorii cinci ani în zona Atlan­ticului, Golfului Mexic și Mării Caraibilor nu vor mai purta nume de femei, ci nume de bărbați sau, pur și simplu, vor avea denumiri neutre. La adoptarea acestei hotărîri au contribuit in mare măsură ce­rerile opiniei publice, in special ale fe­meilor. cctre și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu faptul că asemenea feno­mene devastatoare purtau in exclusivitate nume feminine. în baza înțelegerii la care s-a ajuns, uraganele ce se vor forma în regiunea menționată vor purta numele Bob (al doilea mare uragan ce se va pro­duce in Atlantic in 1979), Henri și Juan. (1979), Mitch (1980), Phillippe, Sebastien și Debonair (in perioada de după 1980).

ric" ce va adăposti craniul și elemente componente ale Omului din Tautavel, care a ceastă regiune cu aproximativ ani în urmă. Acest exemplar gic descoperit in 1971 de o echipă condusă de arheologul francez Henry de. Lumley, este cel mai „bătrin" dintre strămoșii o- mului identificat pînă în prezent pe te­ritoriul Europei. „Omul din Tautavel" — contemporan cu „Sinantropul de Pekin" și cu „Pitecantropul de Java" — aparține

perioadei preneandertaliene a evoluției speciei umane. Descoperirea unui os iliac al scheletului său confirmă ipoteza că el era un „homo erectus" — adică mergea in picioare. Resturile de oase de elefanți, lei, .cai, cerbi și mufloni descoperite în apropierea scheletului său, atestă, de a- semenea, că „omul din Tautavel* era vî- nător. Nu au fost identificate urme de cărbune sau de foc în grota în care se adăpostea, ceea ce demonstrează, pe de altă parte, că nu cunoștea focul.

Muzeu preistoric în Franțaîn cursul acestei luni, în mica localitate

Tautavel din sudul Franței (Pirineii Ori­entali) va fi inaugurat „Muzeul preisto-

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața „Sctnteli". Tel: 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și difuzorii din întreprinderi șl instituții — Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scînteil Cititorii din străinătate se pot abona adresindu-se la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. 3.

dicale „Farum“ a elaborat un procedeu care permite explorarea de la distanță a funcționării inimii unui bolnav. Biocu­renții generați de inima persoanei exa­minate se transmit, prin rețeaua telefo­nică. aparatelor instalate în cadrul stației de salvare, unde un medic cardiolog des­cifrează electrocardiograma și transmite, prin telefon, cele constatate medicului aflat lingă pacient.

Cetățeanul vest-german, Wilhelm E- genhoff, din localitatea Zetel, landul Sa- xonia Inferioară, pasionat constructor de mori de vint, a realizat două modele ori­ginale de asemenea instalații, care pot fi folosite ca surse ieftine de energie. în fo­tografie : W. Egenhoff în fața cîtorva din construcțiile sale.