tesutul osos

esutul osos

E o varietate de esut conjunctiv ( esut conjunctiv dur ) el fiind adaptat pentru funciile de suport i protecie fiind esutul cel mai rezistent i mai dur din organism datorit impregnrii substanei fundamentale cu sruri de Ca i P.Alctuit din :I) Celule osoase(1) Osteoblaste celulele tinere formatoare de os care secret substana preosoas numit preosein . n momentul n care osteoblastul s-a nconjurat de substana preosoas el se transform n celul osoas adult numit osteocit.(2) Osteocitele sunt celule difereniate care nu se mai divid i se afl adpostite n caviti numite osteoplaste.(3) Osteoplastele sunt celule multi nucleate cu funcia de resorbie a esutului osos , activitatea lor maxim fiind n perioada de osteogenez.

II) Matricea osoas ( reprezentat de substana fundamental care are 2 componente)1)Componenta organic ( 34%) reprezentat de osein care e secretat de osteoblaste.2)Componenta anorganic(66%) reprezentat de srurile de Ca i P.Oseina e impregnat cu sruri de Ca i P i se dispune sub form de lamele osoase. n funcie de dispunerea lamelelor osoase exist dou varieti de esut osos.A) esut osos compact care formeaz diafiza oaselor lungi i stratul de la suprafaa epifizelor i a oaselor scurte precum i lamele interne i externe ale oaselor late.Fcnd o seciune ntr-un os lung observm n centru canalul medular care conine mduva roie la ft i galben la adult. La exterior diafiza e acoperit de periost iar ntre periost i canalul medular se afl substana osoas a diafizei format din lamele osoase concentrice n numr de 5-30 dispuse n jurul unor canale subiri numite canale Havers n interiorul crora se afl capilare sangvine , fibre nervoase i esut conjunctiv lax. Ansamblu format dintr-un canal Havers , de lamelele osoase care-l nconjoar i de osteoplaste cu osteocite formeaz o unitate morfologic i funcional OSTEON sau sistem Haversian.B) esut spongiosn epifizele oaselor lungi i n interiorul oaselor late i scurte sunt formate din lame osoase denumite TRABECULE care se ntretaie delimitnd cavitile numite AREOLE de aspect i mrime diferit care comunic ntre ele i conin mduv roie hematogen.