teste grila conta+audit
Post on 28-Jun-2015
723 Views
Preview:
TRANSCRIPT
TESTE GRILA Drept comercial – experti contabiliContabilitate
ALTE DOCUMENTEBilantul intreprinderii CONTABILITATE NOTIUNE SI FUNCTIILE BILANTULUI CONTABIL Calculul si inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe Contabilitatea - componenta a sistemului informational economic EXEMPLU AMORTIZARI FISCALE VS AMORTIZARI CONTABILE STANDARDUL INTERNATIONAL DE RAPORTARE FINANCIARA IFRS 2 – PLATILE ASIMILATE IN ACTIUNI Light manual de utilizare 2 WIZCOUNT - Detalii generale Caracterizarea generala a unui element de active si a unui element de pasiv
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
3. Disciplina: DREPT COMERCIAL
1. Hotãrârile adunãrii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi
atacate în justitie:
a) de toti actionarii;
b) de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generalã
sau care au votat contra, consemnându-se acest lucru în
procesul-verbal al sedintei;
c) numai de actionarii care au votat contra.
2.
Dacã actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot în
adunãrile generale extraordinare apartine:
a) uzufructuarului;
b) nudului proprietar;
c) titularului dreptului de gaj.
3.
Creditorii societãtii se pot îndrepta pentru îndestularea creantelor împotriva:
a) asociatilor în societatea în nume colectiv;
b) asociatilor comanditari;
c) actionarilor comanditari.
4.
Dreptul fondatorilor la actiunea în daune, în cazul dizolvãrii anticipate
a societãtii, se prescrie în termen de:
a) 1 an de la data adoptãrii hotãrârii adunãrii generale a actionarilor;
b) 6 luni de la data adoptãrii hotãrârii adunãrii generale a actionarilor;
c) 3 ani de la data adoptãrii hotãrârii adunãrii generale a actionarilor.
5.
Adunarea generalã extraordinarã va numi unul sau mai multi experti
pentru evaluarea aporturilor în naturã în cazul:
a) constituirii societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã;
b) majorãrii capitalului social prin aporturi în naturã;
c) numai în cazul aporturilor de imobile.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
6.
Asociatul din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu
rãspundere limitatã poate fi exclus când nu aduce aportul la care s-a
obligat:
a) numai dacã a fost pus în întârziere;
b) fãrã somatie sau notificare;
c) numai cu acordarea unui termen de gratie.
7.
Retragerea din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu
rãspundere limitatã se poate face:
a) numai prin hotãrâre judecãtoreascã;
b) numai pe baza hotãrârii adunãrii generale a asociatilor;
c)
în cazurile prevãzute în actul constitutiv, cu acordul tuturor asociatilor
sau în lipsa acestora, în baza unei hotãrâri a tribunalului,
pentru motive temeinice.
8.
Întinderea si efectele rãspunderii cenzorilor sunt determinate potrivit
regulilor:
a) comisionului;
b) mandatului;
c) contractului de muncã.
9.
Valoarea nominalã a unei obligatiuni nu poate fi mai micã de:
a) 100 lei;
b) 2,5 lei;
c) 50 lei.
10.
Cenzorii sunt remunerati:
a) cu o indemnizatie fixã;
b) cu o indemnizatie care reprezintã în mod obligatoriu 1/2 din indemnizatia
administratorilor;
c) în mod obligatoriu cu o indemnizatie identicã cu cea a administratorilor.
11.
Fuziunea prin contopire are ca efect:
a) dizolvarea fãrã lichidare a patrimoniului societãtilor care fuzioneazã;
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
b) transmiterea partialã a patrimoniului fiecãrei societãti care fuzioneazã;
c) transmiterea numai a drepturilor patrimoniale cãtre societatea care
se înfiinteazã.
12.
Când aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea
rãspund fatã de societate:
a) individual;
b) colectiv;
c) solidar.
13.
Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt rãspunzãtori solidar de plata
actiunilor timp de:
a) 6 luni de la data efectuãrii mentiunii de transmitere în registrul
comertului;
b) 1 an de la data efectuãrii mentiunii de transmitere în registrul
comertului;
c)
3 ani de la data efectuãrii mentiunii de transmitere în registrul
comertului.
14.
Sunt bunuri mobile prin determinarea legii:
a) actiunile emise de societãtile comerciale;
b) conosamentele;
c) redeventele.
15.
Procedura insolventei se aplicã comerciantilor si celorlalte persoane
prevãzute de Legea nr. 85/2006 care se aflã în urmãtoarea situatie:
a) insolvabilitate;
b) insolventã;
c) refuz de platã.
16.
Dreptul de administrare al debitorului asupra averii sale înceteazã de
drept în cazul:
a) desemnãrii unui administrator;
b) cererii exprese a creditorilor;
c) falimentului.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
17.
Obligatiunile pot fi emise de cãtre:
a) societãtile cu rãspundere limitatã;
b) societãtile pe actiuni;
c) regiile autonome.
18.
În societãtile de persoane, aportul la capitalul social poate sã constea:
a) în sume de bani, naturã si creante;
b) numai în creante;
c) în industrie.
19.
Asociatii pot lua din casa societãtii sume de bani pentru trebuinte proprii,
dacã s-a prevãzut în actul constitutiv al societãtii, în cazul:
a) societãtii cu rãspundere limitatã;
b) societãtii în nume colectiv;
c) societãtii în comanditã simplã.
20.
Asociatii comanditati pot aduce la capitalul social:
a) numai lichiditãti;
b) numai bunuri în naturã;
c) lichiditãti, bunuri în naturã si creante.
21.
Asociatii comanditati rãspund pentru obligatiile societãtii:
a) solidar si nelimitat;
b) numai solidar;
c) în mod colectiv cu ceilalti asociati.
22.
Nu sunt titluri negociabile:
a) actiunile nominative;
b) obligatiunile materializate;
c) pãrtile sociale.
23.
Capacitatea unui fond de comert de a atrage clientela reprezintã:
a) un drept nepatrimonial al comerciantului;
b) clientela;
c) vadul comercial.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
24.
Au personalitate juridicã:
a) sucursalele;
b) filialele;
c) reprezentantele.
25.
Administrarea societãtilor în nume colectiv se realizeazã:
a) numai de asociati;
b) numai de asociatii fondatori;
c) de asociati, dar si de neasociati.
26.
O societate comercialã poate fi declaratã în stare de faliment dacã se
aflã într-una din urmãtoarele situatii:
a) incapacitate de platã;
b) insolvabilitate;
c) compensare a datoriilor.
27.
Pot fi administratori în societatea în comanditã simplã:
a) numai asociatii comanditati;
b) asociatii comanditari si comanditati;
c) asociatii comanditari, comanditati si tertele persoane.
28.
Numãrul minim de asociati necesar pentru constituirea unei societãti în
nume colectiv este:
a) 1;
b) 2;
c) 50.
29.
Rãspund solidar si nelimitat fatã de tertele persoane pentru neîndeplinirea
formalitãtilor legale de constituire a societãtii pe actiuni:
a) fondatorii;
b) primii membri ai consiliului de administratie;
c) numai persoanele care au semnat actul constitutiv al societãtii.
30.
Cererile introductive privind declansarea procedurii insolventei pot fi
formulate:
a) numai de cãtre creditori;
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
b) numai de cãtre debitorul aflat în incapacitate de platã;
c) de cãtre creditori sau debitori.
31.
La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã orice acceptant
se poate retrage anuntând pe fondatori, dacã evaluarea aporturilor în
naturã stabilitã de experti este inferioarã aceleia arãtatã de fondatori cu:
a) 30%;
b) 50%;
c) 20%.
32.
Clientela este:
a) bun corporal al fondului de comert;
b) bun incorporal al fondului de comert;
c) un drept de creantã.
33.
Planul de reorganizare judiciarã a activitãtii debitorului, potrivit Legii
nr. 85/2006, se admite de cãtre:
a) creditorii care reprezintã cel putin 50% din valoarea creantelor;
b) comitetul creditorilor;
c) judecãtorul sindic.
34.
În momentul constituirii, aportul la capitalul social al societãtilor bancare
poate sã constea:
a) numai în bunuri în naturã;
b) numai în sume de bani;
c) în sume de bani, creante si bunuri în naturã.
35.
Firma deosebeste:
a) un comerciant de alt comerciant;
b) un comert de alt comert;
c) un serviciu de alt serviciu.
36.
Dobânzile obtinute de titularii de obligatiuni sunt:
a) fructe civile;
b) fructe industriale;
c) fructe naturale.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
37.
Prospectul de emisiune de actiuni, necesar la constituirea societãtii pe
actiuni prin subscriptie publicã, se autorizeazã de cãtre:
a) instanta de judecatã;
b) judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului;
c) Camera de Comert si Industrie teritorialã.
38.
Fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat în numele unei
societãti în curs de constituire rãspund fatã de terti:
a) individual, pentru actele juridice încheiate cu tertii, în contul societãtii;
b) solidar si nelimitat;
c) numai pentru faptele penale.
39.
Aporturile în numerar sunt obligatorii:
a) numai în cazul societãtii cu rãspundere limitatã;
b) numai în cazul societãtii pe actiuni;
c) la constituirea oricãrei forme de societate comercialã.
40.
Hotãrârea adunãrii generale privind majorarea capitalului social trebuie
adusã la îndeplinire în termen de:
a) 6 luni de la data adoptãrii;
b) 1 an de la data adoptãrii;
c) 3 ani de la data adoptãrii.
41.
La autentificarea actului constitutiv al unei societãti comerciale când
este necesarã forma autenticã este obligatoriu a se prezenta si:
a) dovada privind disponibilitatea firmei si emblemei;
b) dovada efectuãrii vãrsãmintelor;
c) toate avizele sau actele de autorizare cerute, în functie de obiectul
de activitate.
42.
Societatea comercialã înceteazã ca entitate juridicã în momentul în care:
a) societatea comercialã se aflã într-una din situatiile de fapt, prevãzute
de legiuitor ca fiind caz de dizolvare;
b) societatea comercialã se aflã în curs de lichidare judiciarã, ca urmare
a stãrii de faliment;
c) judecãtorul delegat dispune radierea societãtii din registrul comertului.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
43.
Directorii unei societãti comerciale pe actiuni pot fi:
a) numai membri ai consiliului de administratie;
b) numai din afara consiliului de administratie;
c) atât din consiliul de administratie, cât si din afara acestuia.
44.
Emblema este:
a) element incorporal al fondului de comert;
b) element corporal al fondului de comert;
c) drept nepatrimonial.
45.
Nu se pot constitui cu capital integral strãin:
a) societãtile bancare;
b) societãtile de asigurare;
c) societãtile de intermedieri de valori mobiliare.
46.
Firma este:
a) element corporal al fondului de comert;
b) element incorporal al fondului de comert;
c) un bun fungibil.
47.
Emblema unei societãti comerciale pe actiuni se poate înstrãina:
a) independent de fondul de comert;
b) numai împreunã cu fondul de comert;
c) nu poate fi înstrãinatã.
48.
Pot beneficia de o cotã de cel mult 6% din beneficiul net corespunzãtor
capitalului initial timp de cel mult 5 ani de la constituire:
a) fondatorii persoane fizice si juridice;
b) numai fondatorii persoane fizice;
c) numai fondatorii persoane juridice.
49.
Asociatii care reprezintã cel putin 1/4 din capitalul social vor putea cere
convocarea adunãrii generale în cazul:
a) societãtii în nume colectiv;
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
b) societãtii cu rãspundere limitatã;
c) societãtii în comanditã simplã.
50.
În cazul societãtii comerciale constituite prin subscriptie publicã capitalul
social subscris trebuie vãrsat, în întregime, în termen de:
a) 3 luni;
b) 9 luni;
c) 12 luni.
51.
În cazul fuziunii prin contopire, aceasta produce efecte din momentul:
a) aprobãrii proiectului de fuziune de cãtre adunarea generalã;
b) publicãrii proiectului de fuziune în Monitorul Oficial;
c) înmatriculãrii în registrul comertului a societãtii care se constituie
prin fuziune.
52.
Dreptul la actiunea de regularizare în contra unei societãti comerciale
care s-a constituit cu încãlcarea cerintelor legale se prescrie:
a)
în termen de 30 de zile din momentul în care oricare dintre persoanele
interesate puteau cere tribunalului sã oblige societatea sã-si
regularizeze cerintele legale încãlcate;
b)
în termen de 5 zile de la data observãrii nerespectãrii conditiilor
prevãzute de lege;
c) în termen de l an din momentul constatãrii încãlcãrii cerintelor legale
de constituire, constatare fãcutã de oricare dintre persoanele interesate.
53.
Prestatiile periodice în naturã ale asociatului în SRL sunt considerate:
a) aport în naturã la capitalul social;
b) aport în industrie la capitalul social;
c) nu reprezintã aport la capitalul social.
54.
Hotãrârile privind modificarea actelor constitutive se iau cu votul tuturor
asociatilor, dacã nu s-a prevãzut altfel, în cazul:
a) societãtii în nume colectiv;
b) societãtii pe actiuni;
c) societãtii cu rãspundere limitatã.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
55.
Se înmatriculeazã la registrul comertului:
a) arhitectii;
b) expertii contabili;
c) comerciantii – persoane fizice.
56.
Adunarea constitutivã poate numi experti, pentru avizarea evaluãrii aporturilor
în naturã, persoane care:
a) primesc sub orice formã un salariu sau o remuneratie de la fondator,
îndeplinesc alte calitãti decât acelea de expert;
b) sunt sotii fondatorilor sau ai celor care au vãrsat aporturi în naturã;
c)
au capacitate de exercitiu deplinã si nu sunt rude sau afini pânã la
gradul IV inclusiv, ori soti, sau remunerati sub orice formã ai fondatorilor
sau ai celor care au vãrsat aporturi în naturã.
57.
În legãturã cu dreptul comercial, este corectã urmãtoarea afirmatie:
a) dreptul comercial este o ramurã de drept privat;
b) dreptul comercial este o ramurã a dreptului procesual civil;
c) dreptul comercial este o ramurã a dreptului civil.
58.
Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor cuvenite asociatilor se
prescrie în termen de:
a) 1 an de la data distribuirii lor;
b) 6 luni de la data distribuirii lor;
c) 3 ani de la data distribuirii lor.
59.
Administratorul judiciar poate sã propunã un plan de reorganizare în
termen de:
a) 30 de zile de la data întocmirii tabelului definitiv de creante;
b) 60 de zile de la data deschiderii procedurii;
c) 90 de zile de la data deschiderii procedurii.
60.
Cererea formulatã de creditori prin care se solicitã ridicarea dreptului
debitorului de a-si mai conduce activitatea se judecã de cãtre:
a) tribunal;
b) judecãtorul sindic;
c) administrator.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
61.
Fondul de comert adus de un asociat ca aport la capitalul social reprezintã:
a) aport în naturã de bunuri corporale;
b) aport în naturã de bun incorporal;
c) aport în creante.
62.
Marca de produs se înstrãineazã:
a) numai odatã cu fondul de comert;
b) independent de fondul de comert;
c) odatã cu emblema.
63.
Societãtile comerciale dobândesc personalitate juridicã:
a) din momentul semnãrii actelor constitutive;
b) din momentul autorizãrii constituirii de cãtre judecãtorul delegat la
oficiul registrului comertului;
c) din momentul înmatriculãrii în registrul comertului.
64. Creditorii societãtii pot face opozitie:
a) numai în cazul reducerii capitalului social;
b) numai în cazul fuziunii si divizãrii societãtii;
c) în cazul reducerii capitalului social, al fuziunii, divizãrii si dizolvãrii
anticipate a societãtii.
65.
Emblema deosebeste:
a) un comerciant de alt comerciant;
b) un produs de alt produs al aceluiasi comerciant;
c) un comert de alt comert.
66.
Actul constitutiv poate sã prevadã cã pentru adunãrile generale votul se
exprimã si prin corespondentã, în cazul:
a) societãtii cu rãspundere limitatã;
b) societãtii pe actiuni;
c) societãtii în comanditã pe actiuni.
67.
Nu dau dreptul la vot în adunãrile generale:
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
a) actiunile nominative;
b) pãrtile sociale;
c) obligatiunile si actiunile nevotante.
68.
Prospectul de emisiune trebuie sã cuprindã mentiunea referitoare la
dividendele plãtite în ultimii 5 ani în cazul:
a) majorãrii capitalului social al societãtii pe actiuni prin subscriptie
publicã;
b) majorãrii capitalului social al societãtii pe actiuni prin subscriptie
simultanã;
c) emisiunii de obligatiuni.
69.
Dacã în actul constitutiv nu se prevede altfel, au drept de preferintã în
cazul emisiunii de noi actiuni:
a) toti actionarii, în proportie cu numãrul actiunilor pe care le posedã;
b) numai actionarii privilegiati;
c) numai actionarii care detin actiuni nominative.
70.
În procedura insolventei, de regulã, hotãrârile judecãtorului sindic sunt:
a) supuse apelului;
b) supuse recursului în toate cazurile;
c) definitive si executorii.
71.
Dacã aportul la capitalul social în cazul emisiunii de noi actiuni constã în
numerar, acesta trebuie achitat în momentul subscrierii în proportie de:
a) 50%;
b) 30%;
c) 100%.
72.
Dacã în actul constitutiv nu se prevede altfel, bunurile în naturã aportate
la capitalul social trec în proprietatea societãtii, în momentul:
a) înmatriculãrii societãtii în registrul comertului;
b) predãrii efective a bunului care face obiectul aportului;
c)
evaluãrii bunului de cãtre experti desemnati de judecãtorul delegat
la oficiul registrului comertului.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
73. În cazul în care valoarea aporturilor în naturã, stabilitã de experti, este
mai micã cu 1/5 decât cea prevãzutã de fondatori în prospectul de emisiune,
orice acceptat are dreptul:
a) sã cearã dizolvarea societãtii;
b) sã se retragã din societate, anuntându-i pe fondatori;
c) sã pretindã despãgubiri de la societate.
74. Pot fi comercianti:
a)
persoanele fizice cu capacitate deplinã de exercitiu care sãvârsesc
în mod obisnuit fapte de comert;
b)
parlamentarii, judecãtorii;
c)
femeia mãritatã care a împlinit vârsta de 17 ani.
75. Procedura generalã a insolventei prevãzutã de Legea nr. 85/2006 se
aplicã:
a) numai societãtilor comerciale;
b) numai comerciantilor persoane fizice;
c) societãtilor comerciale, societãtilor cooperative, societãtilor agricole,
organizatiilor cooperatiste, grupurilor de interes economic si oricãrei
alte persoane juridice de drept privat.
76. În procedura insolventei, poate fi desemnat administrator judiciar sau
lichidator:
a)
persoana fizicã sau delegatul permanent, persoana fizicã din partea
societãtii comerciale administratoare care este numai expert contabil
si cu o vechime de 10 ani în activitatea practicã;
b)
persoana fizicã licentiatã numai în studii economice;
c)
persoana fizicã sau delegatul permanent, persoana fizicã din partea
societãtii comerciale administratoare care are calitatea de practician
în reorganizare si lichidare, în conditiile legii.
77. Dreptul de vot este suspendat pentru asociatul care nu este la curent cu
vãrsãmintele ajunse la scadentã pentru:
a) asociatii în societatea în nume colectiv;
b) asociatii comanditati în societatea în comanditã simplã;
c) actionarii în societatea pe actiuni.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
78.
Dacã nu s-a fãcut opozitie de cãtre creditori, asociatii decid asupra
fuziunii sau divizãrii în termen de:
a) un an de la data expirãrii termenului de opozitie;
b) o lunã de la data expirãrii termenului de opozitie;
c) douã luni de la data expirãrii termenului de opozitie.
79.
La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã trebuie sã
verifice existenta capitalului social vãrsat:
a) fondatorii;
b) adunarea constitutivã;
c) cenzorii.
80.
Contine în mod obligatoriu raportul de schimb al actiunilor sau al pãrtilor
sociale si, dupã caz, sulta:
a) numai proiectul de fuziune;
b) numai proiectul de divizare;
c) proiectul de fuziune si de divizare.
81.
Planul de reorganizare judiciarã va fi confirmat de cãtre:
a) tribunal;
b) judecãtorul sindic;
c) adunarea creditorilor.
NOTÃ: Începând cu nr. 82, întrebãrile necesitã analizã si judecatã profesionalã
proprie.
82.
A.P. (persoanã fizicã) si SC „MM” SRL (persoanã juridicã) au hotãrât
sã constituie societatea în nume colectiv „A.P.-MM”. A.P. s-a obligat
sã aducã la capitalul social suma de 5.000 lei, iar SC „MM” SRL un
teren în suprafatã de 5.000 m2, în valoare de 100.000 lei. În actul constitutiv
al societãtii, asociatii au prevãzut ca asociata SC „MM” SRL, fiind
o societate cu rãspundere limitatã, sã rãspundã pentru obligatiile societãtii
numai în limita capitalului social subscris.
Este valabilã clauza inseratã în actul constitutiv privind rãspunderea
asociatilor pentru obligatiile societãtii?
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
83.
SC „ML” este o societate în nume colectiv care a încheiat un contract de
credit de 3 milioane lei cu societatea bancarã SC „MB” SA pentru a-si
achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatând
cã societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat
la termenele stabilite în contract, creditoarea, în baza art. 3 alin. (2) din
Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, a chemat în judecatã pe
asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitând ca acestia
sã fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societãtii.
Asociatii rãspund în mod solidar pentru obligatiile societãtii?
Asociatii au beneficiul de discutiune în cazul în care sunt actionati de
creditorii societãtii?
84.
Prin ce modalitãti (mijloace) se realizeazã „punerea în întârziere” în
contextul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã?
85.
SC „MIXAM” SRL este o societate cu rãspundere limitatã formatã din
trei asociati, respectiv douã persoane fizice si o persoanã juridicã.
Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv sã aducã la
capitalul social munca pe care o vor desfãsura în societate, respectiv
activitate de marketing/publicitate, în vederea atragerii unei clientele
stabile a societãtii, în valoare de 100.000 lei. Pe de altã parte, aportul la
capitalul social al persoanei juridice constã în actiunile pe care aceasta
le detine deja la societatea comercialã „FN” SA. Totodatã, cei trei asociati
au vãrsat ca aport la capitalul social suma de 5.000 lei. Verificând
continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta de judecatã
a constatat cã existã neregularitãti în privinta constituirii capitalului
social al societãtii.
Arãtati care sunt neregularitãtile sesizate de instanta de judecatã cu privire
la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor.
86.
Se poate înfiinta o societate comercialã declarându-si sediul într-un spatiu
în care functioneazã mai multe societãti?
87.
Trei persoane fizice, în calitate de fondatori, au hotãrât constituirea unei
societãti pe actiuni prin subscriptie publicã, întocmind prospectul de
emisiune în care s-a mentionat capitalul social, numãrul de actiuni, valoarea
nominalã a unei actiuni si data închiderii subscriptiei. Numitul
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
V.R. a subscris un numãr de 100 actiuni depunând la CEC valoarea
actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificând continutul
prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecatã constatarea
nulitãtii acestuia întrucât nu cuprinde mentiunea privind participarea la
beneficii (pierderi) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18
alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicatã si
modificatã.
Actiunea în constatarea nulitãtii prospectului de emisiune întocmit de
fondatori este întemeiatã? Argumentati solutia.
88.
În ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea
unei societãti pe actiuni prin subscriptie publicã se pot retrage în faza
prealabilã înmatriculãrii societãtii în registrul comertului?
89.
La data de 15 noiembrie 2003 a fost înmatriculatã în registrul comertului
SC „NABO” SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. În scopul
achizitionãrii unei constructii necesare desfãsurãrii activitãtii, asociatul
V.T. a depus la bancã în contul societãtii suma de 2 milioane lei, urmând
ca societatea sã-i restituie acest împrumut în termen de 10 ani. Întelegerea
cu privire la acordarea împrumutului si restituirea lui a intervenit între
cei doi asociati numai prin acord verbal.
Este valabil acordul verbal încheiat între cei doi asociati privind împrumutul
acordat societãtii? În ce cazuri legea prevede obligativitatea
formei scrise?
90.
Într-o societate cu rãspundere limitatã în care pãrtile sociale apartin unei
singure persoane existã ca organ de conducere adunarea generalã a
asociatilor?
Asociatul unic poate îndeplini mandatul de administrator al societãtii?
91.
În actul constitutiv al SC „OLVEX” SNC s-a prevãzut ca asociatul
L.E. sã procure clientelã societãtii prin deplasarea în tarã pentru a face
publicitate acesteia, urmând sã participe la profit si pierderi în proportie
de 30%.
Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezintã aport la capitalul
social al societãtii?
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
92.
În cazul unei societãti pe actiuni constituitã prin subscriptie publicã,
avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori.
Este suficient ca subscriitorii sã accepte avantajele patrimoniale acordate
fondatorilor?
93.
La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã, aportul în
naturã poate fi vãrsat numai în proportie de 50%?
94.
Precizati cine are competenta legalã de a examina si valida rãspunsul
expertilor de evaluare a aporturilor în naturã, în cazul constituirii unei
societãti pe actiuni prin subscriptie publicã.
95.
SC „MIX” SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie
publicã pe o duratã de 10 ani, prevãzându-se în actul constitutiv
cã fondatorii vor încasa timp de 5 ani de la constituirea societãtii un
procent de 6% din profitul net al societãtii. Întrucât societatea nu a realizat
profit în primii doi ani, actionarii au hotãrât dizolvarea societãtii.
Fondatorii cãrora li s-au recunoscut prin actul constitutiv avantaje
patrimoniale se pot opune dizolvãrii hotãrâte de actionari?
96.
Indicati situatiile în care, la constituirea societãtii pe actiuni, judecãtorul
delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai
multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei
expertize.
97.
Ce trebuie sã cuprindã raportul de expertizã întocmit de experti în cazul
în care judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea
unei expertize necesarã înmatriculãrii unei societãti pe actiuni?
98.
Arãtati care sunt incompatibilitãtile prevãzute de Legea nr. 31/1990,
republicatã si modificatã, privind calitatea de expert?
99.
Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: „Filiala reprezintã
sediul secundar al societãtii comerciale mamã”.
Motivati:
a) adevãrat;
b) fals.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
100. Cinci persoane fizice si o persoanã juridicã au convenit constituirea
unei societãti pe actiuni, semnând actul constitutiv, procurând toate actele
necesare înmatriculãrii societãtii în registrul comertului. Pentru depunerea
cererii la registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului
persoanã juridicã care nu a efectuat procedura în termen de 15 zile de la
semnarea actului constitutiv.
Fatã de împrejurarea cã cererea de înmatriculare în registrul comertului
a societãtii nu a fost depusã de persoana împuternicitã, asociatii pot
obtine o hotãrâre judecãtoreascã de obligare a persoanei respective sã
efectueze procedura?
101. SC „MICA” SRL a fost înmatriculatã în registrul comertului fãrã ca
administratorul desemnat prin actul constitutiv sã fi depus specimenul
de semnãturã. Totodatã, la dosar nu a fost depusã dovada sediului social.
Existã posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dupã înmatricularea
societãtii?
102. S-a constituit o societate cu rãspundere limitatã în care unicul asociat a
adus la capitalul social un teren situat intravilan în localitatea unde s-a
declarat sediul social al societãtii. Dupã trecerea unui termen de doi ani
de la data înmatriculãrii în registrul comertului, s-a constatat cã actul
constitutiv nu a fost încheiat în forma autenticã, asa cum prevede art. 5
alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, formulându-
se o actiune în constatarea nulitãtii societãtii.
Este întemeiatã actiunea în constatarea nulitãtii societãtii?
103. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societãti înmatriculate.
104. Pentru înmatricularea societãtii, asociatii F.G. si L.M. au încheiat un contract
de închiriere privind un spatiu în care a fost declarat sediul societãtii.
Dupã înmatriculare societatea a achitat o lunã chiria datoratã, dupã care
a refuzat sã mai plãteascã chiria datoratã numitului M.N., motivând cã
cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocând dispozitia cuprinsã
în art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, a solicitat
asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivând cã acestia rãspund
în mod solidar si nelimitat pentru actele încheiate în contul societãtii.
Cui apartine rãspunderea pentru actele juridice încheiate de reprezentantii
societãtii în faza de constituire? Motivati solutia în cazul de fatã.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
105. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea
SC „MONDOMAR” SA pentru cã lipsea din actul constitutiv prevederea
referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul
social. Societatea fusese înmatriculatã în registrul comertului la data
de 1 septembrie 2000 si încheiase cu mai multe societãti comerciale
contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de
încasat o parte din pret.
Nulitatea societãtii produce efecte asupra contractelor încheiate pânã la
data constatãrii ei? Care este calea de atac îndreptatã împotriva încheierilor
pronuntate de judecãtorul delegat privitoare la înmatricularea sau
la orice alte înregistrãri în registrul comertului si în ce termen se exercitã?
106. În cazul unei societãtii în nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul
social un numãr de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC
„OVEX” SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea
emitentã de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa încât la sfârsitul
anului 2005 societatea în nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare
a plãtii asociatului care a aportat obligatiunile respective.
Ce fel de aport reprezintã obligatiunile? Este admisibil la o societate în
nume colectiv? Societatea creditoare poate sã-l urmãreascã silit pe asociatul
care a aportat obligatiunile respective?
107. Între douã societãti comerciale s-a încheiat un contract de livrare de
mãrfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiarã a refuzat
achitarea pretului desi a primit marfa, considerând cã produsele livrate
nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinând cã administratorul
societãtii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunzãtoare
cãtre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat.
Societatea beneficiarã a produselor considerate calitativ necorespunzãtoare
a chemat în judecatã pe administratorul societãtii furnizoare pentru
ca acesta sã rãspundã.
Actiunea îndreptatã împotriva administratorului este întemeiatã? Motivati
solutia.
108. S-a constituit o societate în comanditã simplã în care asociatul comanditat
S.M. a ascuns faptul cã sotia sa este asociat într-o societate în nume
colectiv cu aceleasi obiect de activitate.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate
a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seamã
cã nu i-a încunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte
societãti în care sotia sa este asociat cu rãspundere nelimitatã.
Poate fi exclus asociatul comanditat în situatia de fapt prezentatã?
Motivati solutia.
109. Societatea în comanditã simplã „MN si FL” a fost obligatã, prin hotãrâre
judecãtoreascã, sã plãteascã altei societãti de antreprizã de lucrãriconstructii
suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucrãri
de consolidare a clãdirii în care se aflã sediul societãtii debitoare.
Împotriva societãtii debitoare s-a încercat executarea silitã, dar s-a constatat
cã aceasta nu are bunuri cu care sã achite datoria, motiv pentru
care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si
V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivând cã hotãrârea
judecãtoreascã este pronuntatã împotriva societãtii si, ca atare, nu le
este opozabilã.
Apãrãrile asociatilor comanditati sunt întemeiate? Motivati solutia.
110. SC „LIR” SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare
participând la capitalul social cu un aport în numerar de câte 2.000 lei,
adicã un procent din capitalul social de 33% fiecare.
În clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi, asociatii
au prevãzut ca asociatul L.M. sã participe în proportie de 20%, iar ceilalti
doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de câte 40% fiecare.
Este legalã clauza înseratã în actul constitutiv privind modul de participare
a asociatilor la profitul si pierderile societãtii? Motivati rãspunsul.
111. În ce termen societatea comercialã este obligatã sã plãteascã asociatilor
dividendele aprobate de adunarea generalã a asociatilor (AGA) si care
este sanctiunea prevãzutã de lege în cazul neachitãrii lor?
112. Arãtati care este momentul de la care se calculeazã termenul de 3 ani
prevãzut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã,
privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor
pentru plata dividendelor.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
113. La data de 15 iulie 2003 s-a încheiat contractul de cesiune de actiuni
prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numãr de 100 de actiuni în valoare
totalã de 100.000.000 lei. Prin hotãrârea AGA din 15 martie 2004 s-a
aprobat distribuirea dividendelor aferente exercitiului financiar al anului
2003, fiecare actionar urmând sã primeascã dividende în functie de
numãrul de actiuni detinute si de cota de participare la capitalul social.
Pentru exercitiul financiar al anului 2003, dividendele aferente celor
100 de actiuni au fost atribuite în totalitate numitului V.D., care detinea
actiunile respective la data adoptãrii hotãrârii AGA.
M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2003 pânã la
data de 15 iulie, iar dupã aceasta sã i se atribuie cesionarului V.D.
Cererea de platã a dividendelor formulatã de actionarul cedent M.N.
este întemeiatã?
114. SC „MILAV” SRL si SC „ANVEL” SRL au hotãrât sã fuzioneze prin
absorbtia SC „ANVEL” SRL de cãtre SC „MILAV” SRL.
SC „MILAV” SRL are cinci asociati, cu un capital social de 50.000.000 lei,
divizat în 500 pãrti sociale a câte 100.000 lei fiecare.
SC „ANVEL” SRL are doi asociati, respectiv SC „MILAV” SRL si
L.M. (persoanã fizicã).
Capitalul social al SC „ANVEL” SRL este de 2.000.000 lei, divizat în
20 pãrti sociale a câte 100.000 lei fiecare, împãrtite în mod egal între cei
doi asociati.
SC „ANVEL” SRL a înregistrat în ultimii doi ani pierderi în asa fel
încât în conturile societãtii nu a mai existat nici mãcar capitalul social.
Pentru a salva societatea „ANVEL” SRL, SC „MILAV” SRL a hotãrât
absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea.
În situatia de fapt se mai retine cã SC „ANVEL” SRL concesionase un
teren în scopul construirii unei fabrici si încheiase un contract de asociere
în participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract în care nu si-a executat
obligatia de aportare a sumei de 200.000.000 lei pentru achizitionarea
unor mãrfuri.
Adunarea generalã extraordinarã a asociatilor fiecãrei societãti a hotãrât
fuziunea prin absorbtie, s-a întocmit bilantul de fuziune la fiecare societate
având aceeasi datã si s-a întocmit proiectul de fuziune care a fost depus
la registrul comertului pentru a fi avizat de judecãtorul delegat si a fi
publicat în Monitorul Oficial.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
Dat fiind cã societãtile care fuzioneazã nu-si înceteazã activitatea dupã
depunerea proiectului de fuziune la registrul comertului, SC „MILAV”
SRL hotãrãste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din
strãinãtate, pentru care beneficia de facilitãti fiscale (vamale).
Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legalã a fuziunii.
115. Reclamantii B.V. si SC „V.S.” SRL au chemat în judecatã pe M.C.
solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta sã se dispunã excluderea
pârâtului din societate, obligând societatea la plata drepturilor ce i se
cuvine celui exclus, cu motivarea cã M.C., în calitate de asociat si
administrator, a încãlcat Legea contabilitãtii prin efectuarea unor activitãti
care au fost de naturã sã fraudeze societatea.
Pârâtul M.C., prin cerere reconventionalã, a solicitat excluderea reclamantului
B.V. din societate, motivând cã situatia falimentarã a societãtii
se datoreazã culpei exclusive a acestuia.
În urma probelor administrate, instanta de fond a admis atât cererea
principalã si în parte cea reconventionalã, dispunând excluderea din
societate a reclamantului pârât, cât si a pârâtului reclamant, dispunând
totodatã si dizolvarea societãtii în conditiile în care prin excluderea celor
doi asociati a mai rãmas în societate un asociat.
Celelalte cereri privind pretentiile bãnesti au fost respinse.
Pentru a pronunta aceastã solutie, instanta de fond a retinut cã reclamantul
a desfãsurat o activitate contrarã interesului societãtii, în sensul
cã a folosit în scop personal o parte din suma ce constituia aport la
capitalul social, plãtitã de M.C., a vândut pãrtile componente din utilajele
societãtii fãrã încuviintarea celorlalti asociati.
Pârâtul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea cã acesta a între
prins activitãti contrare scopului societãtii, în sensul cã a efectuat operatiuni
contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi
nu avea specimen de semnãturã în bancã.
Instanta de fond a dispus si dizolvarea societãtii, în baza art. 229 alin. (1)
din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, deoarece prin excludere
societatea a rãmas cu unic asociat, aceasta fiind cauzã de dizolvare a
societãtii cu urmãtoarea motivare:
1.
Dispozitia cuprinsã în art. 222 lit. c) nu se aplicã asociatilor unei
societãti cu rãspundere limitatã, ci unei societãti în nume colectiv
sau în comanditã simplã.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
2.
Nedepunerea la bancã a aportului la capitalul social al asociatului
M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de rãspundere
pentru daunele produse.
3.
Deturnarea fondurilor sociale nu reprezintã o faptã care sã însemne
fraudã în dauna societãtii atât timp cât cu sumele respective au fost
cumpãrate alte bunuri în folosul societãtii.
4.
Inabilitãtile manageriale ale administratorului nu se sanctioneazã
cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si
obligarea la daune cãtre societate.
Dispozitiile cuprinse în art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicatã si
modificatã, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si
limitativ arãtate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecãrei
dispozitii legale?
Este corectã solutia de dizolvare a societãtii?
116. Asociatii care au hotãrât dizolvarea societãtii pot renunta la aceasta,
chiar si dupã publicarea în Monitorul Oficial a hotãrârii adunãrii generale
extraordinare a asociatilor?
117. Arãtati în ce constã „contrarietatea de interese” în cazul asociatilor unei
societãti în nume colectiv.
118. SC „M” SA si SC „VL” SA, prin reprezentantii legali, au încheiat un
protocol prin care au hotãrât dizolvarea prin absorbtie a SC „VL” SA si
transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societãtii SC „VL” SA
cãtre SC „M” SA.
Protocolul încheiat între cele douã societãti este suficient pentru realizarea
transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC „VL” SA cãtre
SC „M” SA?
119. SC „VL” este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei
divizat în 9.000 actiuni a câte 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari
în mod egal.
În decurs de 3 ani de la constituirea societãtii activitatea acesteia a
fost profitabilã, achizitionând trei terenuri, douã clãdiri si aparaturã de
birou, astfel încât adunarea generalã extraordinarã a hotãrât majorarea
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu primã de emisiune,
valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodatã, actionarii au hotãrât
ca achitarea actiunilor emise cu primã sã se facã în proportie de 30% în
momentul subscrierii si diferenta în termen de 3 ani.
Este legalã hotãrârea de majorare a capitalului social în conditiile stabilite
de actionari?
120. SC „AC” SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L.,
având un capital social de 60.000 lei divizat în 60 pãrti sociale în valoare
de 100 lei fiecare. Dupã trei luni de la înmatricularea societãtii în registrul
comertului asociatul A.L. decedeazã, având ca mostenitori sotia supravietuitoare
si un copil minor. La prima sedintã a adunãrii generale a
asociatilor a participat în locul asociatului decedat sotia supravietuitoare
în nume propriu si în calitate de reprezentant al copilului minor, exprimându-
si votul cu privire la majorarea capitalului social.
Sotia supravietuitoare are drept de vot în adunarea generalã a asociatilor
în nume propriu si ca reprezentantã a minorului asociatului decedat?
Motivati solutia.
121. În actul constitutiv al SC „L” SRL s-a prevãzut cã modificarea actului
constitutiv poate fi decisã cu votul asociatilor care reprezintã majoritatea
calificatã a capitalului social.
Având în vedere dispozitia cuprinsã în art. 192 din Legea nr. 31/1990,
republicatã si modificatã, hotãrârea de modificare a actului constitutiv
trebuie sã fie adoptatã de toti asociatii?
122. Retragerea dintr-o societate comercialã este prevãzutã de legiuitor pentru
asociatii din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere
limitatã (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã).
Cu toate acestea existã posibilitatea legalã ca si actionarii dintr-o societate
pe actiuni sã se retragã?
123. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?
124. S.M. si S.E., soti, au hotãrât sã constituie o societate comercialã – SRL –
în care sã aducã la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
situat în imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumpãrat de cei
doi soti în timpul cãsãtoriei. În schimbul aportului la capitalul social al
imobilului bun comun fiecare sot a primit în mod egal pãrti sociale.
Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comercialã? Este necesarã
împãrtirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul
cã imobilul a fost adus la capitalul social în schimbul cãruia sotii au
primit pãrti sociale în procent de 50% fiecare înseamnã o partajare
conventionalã a bunurilor comune, operatiune interzisã de legiuitor
potrivit art. 30 alin. (2)din Codul familiei?
125. SC „MN” SRL, în calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii
introductive de faliment formulatã de creditoarea SC „FG” SA, arãtând
cã în ultimele douã luni nu a mai efectuat plãti cãtre creditori deoarece
el însusi are de încasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodatã,
debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii arãtând cã în
patrimoniul propriu existã mai multe bunuri mobile si imobile pe care
creditorii le pot urmãri silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si îndestula
creantele.
Cererea formulatã de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este
întemeiatã?
126. Arãtati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecãtorului
sindic în procedura insolventei.
127. Împotriva SC „AC” SA în calitate de debitor s-a deschis procedura de
insolventã, la cererea creditorilor SC „OP” SRL si SC „PV” SA, desemnându-
se prin hotãrârea de deschidere a procedurii în calitate de administrator
judiciar numitul M.A.
Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocatã adunarea creditorilor
de cãtre creditorii ale cãror creante reprezintã 20% din valoarea totalã a
acestora. În cuprinsul convocãrii, creditorii au mentionat cã la adunare
se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus
de cãtre debitor, cât si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi
în ziua desfãsurãrii adunãrii generale.
La adunare s-au prezentat creditorii ale cãror creante reprezintã 75%
din totalul acestora, hotãrând respingerea planului de reorganizare a
activitãtii debitorului.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
Împotriva hotãrârii adoptate de creditorii prezenti, debitorul a formulat
actiune în anulare pentru urmãtoarele motive:
1.
Adunarea creditorilor nu putea fi convocatã decât de administratorul
judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea
nr. 85/2006;
2.
Ordinea de zi a sedintei nu prevede în mod expres toate problemele
care vor fi discutate;
3.
Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fãrã a
avea procurã specialã.
Actiunea în anularea hotãrârii adoptate de adunarea creditorilor este
legalã?
128. Care sunt conditiile legale pe care trebuie sã le îndeplineascã o persoanã
fizicã sau juridicã pentru a fi desemnatã ca administrator judiciar în
cadrul procedurii insolventei?
129. Raportul întocmit de administratorul judiciar desemnat în cadrul
procedurii insolventei trebuie sã continã elemente, date privind situatia
patrimoniului debitorului si a activitãtii sale.
Ce aspecte trebuie mentionate în cuprinsul raportului administratorului?
130. Definiti starea de „insolventã” potrivit Legii nr. 85/2006.
131. Care sunt conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã creantele creditorilor
pentru a putea fi declansatã procedura reorganizãrii judiciare si
a falimentului?
132. Delimitati conceptul de „insolventã” de cel de „insolvabilitate” si de
„refuz de platã”.
133. În cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni
este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii?
134. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii
reorganizãrii judiciare si a falimentului?
135. Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: „Deschiderea procedurii
insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
constând în dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra
bunurile (averea) si de a dispune de ele”:
a) adevãrat;
b) fals.
136. Indicati categoriile de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani
anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte în care prestatia debitorului
depãseste vãdit pe cea primitã.
137. Indicati trei categorii de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani
anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anulãrii.
138. Contractul de închiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi
desfiintat în cadrul procedurii insolventei?
139. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de
verificare prevãzutã de Legea nr. 85/2006?
140. Care sunt efectele decãderii din dreptul de a depune cerere de admitere
a creantelor în cadrul procedurii reorganizãrii judiciare si a falimentului,
prevãzutã de Legea nr. 85/2006?
141. Care este continutul planului de reorganizare a activitãtii debitorului,
conform Legii nr. 85/2006?
142. Precizati care sunt regulile potrivit cãrora se voteazã planul de reorganizare
a activitãtii debitorului de cãtre creditori.
143. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a
activitãtii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006?
144. Indicati situatiile în care judecãtorul sindic dispune intrarea în faliment
a debitorului aflat în stare de insolventã.
145. SC „X” SRL este supusã procedurii falimentului si are cinci creditori,
din care unul „Y” si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a douã
automobile din patrimoniul debitorului. În urma scoaterii la vânzare a
automobilelor s-a obtinut suma de 100.000 lei, insuficientã pentru acoperirea
integralã a creantei creditorului „Y”, creantã de 300.000 lei.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
Cum îsi va recupera diferenta de creantã creditorul care a beneficiat de
o garantie realã imobiliarã (gaj)?
146. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute în urma
lichidãrii averii debitorului?
147. Care sunt efectele hotãrârii judecãtoresti ale închiderii procedurii
falimentului?
148. Definiti infractiunea de bancrutã frauduloasã.
149. Arãtati ce efecte produce înregistrarea în registrul comertului a firmei si
a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicitã
înregistrarea.
150. SC „BM” SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv „SL” si „VN”,
cu participare egalã la capitalul social, fiecare detinând un procent de
50% din totalul pãrtilor sociale.
Asociatul „SL” cesioneazã în totalitate pãrtile sociale celuilalt asociat,
încheindu-se contractul de cesiune de pãrti sociale fãrã ca operatiunea
de cesiune sã fie înregistratã în registrul comertului.
Contractul de cesiune de pãrti sociale este opozabil si fatã de tertele
persoane sau produce efecte numai între asociati?
151. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sã cearã înmatricularea
în registrul comertului a activitãtii pe care o desfãsoarã si totodatã sã
solicite înscrierea de mentiuni în registrul comertului?
152. Care este regimul juridic al încheierilor pronuntate de judecãtorul delegat
la oficiul registrului comertului privitoare la înmatricularea sau la orice
alte înregistrãri în registrul comertului?
153. Care este instanta de judecatã competentã sã solutioneze recursul
îndreptat împotriva încheierii pronuntate de judecãtorul delegat la oficiul
registrului comertului?
154. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a înmatriculãrilor
sau a mentiunilor efectuate?
155. Definiti fondul de comert si arãtati care este temeiul juridic.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
156. Delimitati „fondul de comert” de notiunea de „sucursalã”.
157. Definiti firma si arãtati care sunt caracterele (trãsãturile) acesteia.
158. Comparatie între clientelã si vadul comercial.
159. SC „OM” SRL a încheiat un contract de împrumut bancar garantând
creditul cu mãrfurile aflate în magazinul situat chiar la sediul societãtii.
Ulterior perfectãrii contractului de împrumut (credit) si al contractului
de garantie realã mobiliarã, mãrfurile au fost vândute urmând ca pretul
sã fie încasat în termen de 30 de zile de la predare.
Este valabil contractul de vânzare-cumpãrare privind mãrfuri care fac
obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)?
160. Care este deosebirea dintre aportul în societate al fondului de comert si
vânzarea acestuia?
161. În situatia în care un contract de garantie realã mobiliarã (gaj) este anulat
pentru eroare-viciu de consimtãmânt, înscrierea garantiei în Arhiva
Electronicã de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului?
Explicati rãspunsul.
162. Este admisibilã cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de
comert?
163. O persoanã fizicã A.M. împrumutã de la o bancã o sumã de bani. Pentru
a acorda creditul, banca îi cere un garant personal care sã se oblige sã
plãteascã în cazul în care A.M. nu ramburseazã creditul. În aceste conditii
A.F. se obligã, în calitate de fidejusor, alãturi de A.M. Termenul de
rambursare a expirat, iar A.F. este urmãrit la platã atât pentru creditul
nerambursat, cât si pentru dobânzile aferente.
Ce sumã va fi tinut sã plãteascã fidejusorul? Argumentati.
164. Societatea comercialã „Carol” SA a început sã distribuie dividende
actionarilor pentru anul 2004 începând cu data de 4 martie 2005. Actionarul
A.M., constatând cã nu-si primeste dividendele, a actionat în
judecatã societatea comercialã la data de 17 aprilie 2005.
De la ce datã poate cere si dobânzi de întârziere? Argumentati solutia
aleasã.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
165. AVAS încheie un contract de vânzare-cumpãrare de actiuni cu Compania
Aneida International SA. Nerespectarea unor obligatii contractuale
dã nastere unei neîntelegeri între pãrti.
Cãrei instante urmeazã sã se adreseze pãrtile: instantei de contencios
administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleasã.
166. A.M. încheie un contract de asigurare de viatã cu SC „CAROM” SA
obligându-se sã-i plãteascã trimestrial primele de asigurare. Pentru cã
nu si-a respectat obligatia de platã, societatea de asigurãri intenteazã o
actiune judecãtoreascã împotriva lui A.M.
Cãrei instante i se va adresa asiguratorul, celei civile sau celei comerciale?
Motivati solutia aleasã.
167. Regia autonomã de Gospodãrie Comunalã Galati si asociatia de locatari
nr. 600 din Galati încheie un contract pentru executarea de lucrãri de
reparatie a instalatiei de încãlzire, canalizare, apã rece, apã caldã si
menajerã la douã blocuri.
Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, în
calitate de reclamantã, se va adresa instantei civile sau celei comerciale?
Motivati solutia aleasã.
168. A.T., comerciant, cumpãrã la data de 1 octombrie 2004 o garsonierã.
La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar în 15 ianuarie 2005 îsi
cumpãrã o nouã garsonierã.
Au vânzãrile-cumpãrãrile încheiate de comerciant naturã comercialã?
Argumentati solutia aleasã.
169. A.T. si B.T., cãsãtoriti, având doi copii minori de 16, respectiv 17 ani
vor sã desfãsoare o activitate economicã având ca obiect comertul cu
flori, în cadrul unei asociatii familiale.
Potrivit reglementãrilor în vigoare, este posibilã constituirea acesteia?
Motivati solutia aleasã.
170. A.T. a fost condamnat prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru
evaziune fiscalã pe când desfãsura o activitate economicã în mod
independent.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
Poate el sã se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati
solutia.
171. Comerciantul A.Z. s-a înmatriculat la registrul comertului din judetul
Constanta, având sediul principal în municipiul Constanta.
Înfiintându-se o sucursalã în orasul Mangalia va fi nevoit sã facã o nouã
înregistrare, de data aceasta a sucursalei? Motivati solutia aleasã.
172. Prin divizarea societãtii „A”, societãtile „B” si „C”, societãti pe actiuni,
preiau patrimoniul societãtii „A” care îsi înceteazã activitatea. Cu ocazia
adunãrii generale extraordinare a societãtii „B” se aprobã proiectul de
divizare si preluare a patrimoniului societãtii „A” (în cota-parte prevãzutã
de proiect), precum si mãrirea obligatiilor actionarilor societãtii „B”, ca
urmare a divizãrii, cu votul a 50% din actionari.
Este legalã decizia AGA? Motivati.
173. În termen de douã luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor
societãtilor care fuzioneazã prin absorbtie au loc adunãrile generale
extraordinare ale societãtii Impex SRL ce urmeazã sã fie absorbitã si a
societãtii Coral SA ca societate absorbantã. Ca urmare a aprobãrii de
cãtre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc:
a)
dizolvarea cu lichidare a societãtilor absorbite, care îsi înceteazã
existenta;
b)
transmiterea universalã a patrimoniului Impex SRL cãtre Coral SA;
c)
atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA
care si-a mãrit astfel patrimoniul.
Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia.
174. Judecãtorul delegat de la registrul comertului a refuzat sã autorizeze
constituirea societãtii comerciale „Tibles” SA obtinutã prin fuziunea
prin contopire a douã societãti care si-au încetat existenta: o societate în
nume colectiv si o societate în comanditã simplã. Judecãtorul delegat a
motivat cã, deoarece în patrimoniul societãtii obtinute prin contopire
s-a adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce
reprezentantii societãtii comerciale nu au fãcut. Acestia au invocat lipsa
autentificãrii prin aceea cã imobilul fãcea parte din patrimoniul societãtii
în nume colectiv, al cãrui act de constituire fusese autentificat, dar prin
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
încetarea existentei acestei societãti si prin faptul cã noua societate
constituitã prin contopire nu mai este o societate de persoane, ci de
capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat.
Cine are dreptate? Motivati.
175. Adunarea asociatilor a respins ca nefondatã cererea reclamantului, asociat
la o societate cu rãspundere limitatã aflatã în lichidare, de a numi un alt
lichidator, pe motiv cã actualul lichidator nu a întrunit unanimitatea
voturilor asociatilor. Reclamantul a considerat nelegalã numirea lichidatorului,
desi el întrunise cvorumul cerut de 3/4 din numãrul asociatilor
impus de actul constitutiv, sustinând cã Legea nr. 31/1990, republicatã
si modificatã, prevede cã numirea lichidatorilor la societãtile cu rãspundere
se poate face numai cu votul tuturor asociatilor, fapt ce nu s-a
realizat.
De ce a fost respinsã cererea? Este corect?
176. Într-o societate cu rãspundere limitatã cu doi asociati, unul dintre acestia
decedeazã. În actul constitutiv existã clauzã de continuare a societãtii
cu mostenitorii, dar acestia nu consimt sã continue activitatea în cadrul
societãtii în locul defunctului.
Este aceasta o cauzã de dizolvare a societãtii? Ce vor primi mostenitorii?
177. Lichidatorul unei societãti pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei
financiare anuale, cã activul societãtii este în valoare de 300 milioane lei,
iar pasivul de 600 milioane lei.
Ce trebuie sã facã lichidatorul când fondurile de care dispune societatea
nu sunt suficiente sã acopere pasivul exigibil?
178. Lichidatorul a întocmit situatia financiarã finalã a unei societãti pe actiuni,
arãtând partea ce se cuvine fiecãrei actiuni din repartizarea activului
societãtii. Situatia financiarã a fost depusã la registrul comertului si s-a
publicat în Monitorul Oficial, si deoarece niciun actionar nu a fãcut
opozitie, situatia financiarã considerându-se aprobatã, lichidatorul a fost
eliberat din functie.
Ce se întâmplã în aceste conditii dacã dupã douã luni de la publicarea
situatiei financiare niciun actionar nu si-a încasat suma cuvenitã prin
repartizare?
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
179. O persoanã fizicã, A.B., a introdus la data de 18 august 2004 o actiune
în justitie împotriva unei societãti comerciale aflate în lichidare.
Lichidatorul si-a depus specimenul de semnãturã la registrul comertului
la data de 17 august 2004, dar societatea comercialã este radiatã din
registrul comertului la data de 20 decembrie 2004.
Instanta a respins actiunea reclamantei, considerând-o nulã pe motiv cã
pârâta, societatea comercialã, a intrat în lichidare, moment la care nu
mai are personalitate juridicã si nu mai poate fi atacatã în instantã.
Este corectã solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia
aleasã.
180. În societatea în nume colectiv „Podgoria Nelu Stan”, asociatii sunt N.S.,
S.I. si P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la înfiintare.
Dupã un an de activitate, S.I. si P.I. au încercat sã modifice contractul de
societate, fãrã acordul lui N.S., în sensul cã au majorat capitalul social si
au inclus în societate un nou asociat, prin act aditional autentificat, pe
care l-au prezentat judecãtorului delegat de la oficiul registrului comertului,
care a dispus înregistrarea modificãrii si publicarea în Monitorul Oficial.
Ce poate cere asociatul N.S. în aceste conditii? Motivati solutia aleasã.
181. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolvãrii societãtii cu rãspundere
limitatã înfiintatã de ei, pe motiv cã, desi la data de 15 mai 2005 expira
timpul stabilit în actul constitutiv pentru durata societãtii, înainte de
dizolvare, administratorul I.O. trebuia sã-i consulte dacã doresc sau nu
prelungirea duratei societãtii, chiar înainte de împlinirea datei de 15 mai
2005. Administratorul, în contradictoriu, sustine cã, în mod automat, la
împlinirea datei prevãzute în actul constitutiv pentru încetarea activitãtii,
societatea se dizolvã de plin drept.
Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.
182. Pentru cã cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o societate în nume colectiv
nu au cãzut de acord asupra persoanei care sã fie numitã lichidator al
societãtii, instanta l-a numit pe I.O. sã îndeplineascã aceastã functie, cu
toate cã A.M. s-a opus în mod constant la aceastã numire, motivând cã
I.O. s-a implicat în cauzã prin expertiza de evaluare a activului si pasivului
societãtii întocmitã si însusitã de asociati.
Este corectã numirea lui I.O. ca lichidator?
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
183. Societatea comercialã „Mobilrom” SA s-a constituit cu 10 actionari si
un capital social de 50 milioane lei, divizat în 500 actiuni la purtãtor a
câte 100.000 lei fiecare.
S-a constatat cã termenul de platã pentru 10 actiuni s-a împlinit fãrã ca
actiunile sã fie plãtite în întregime.
Deoarece actiunile sunt la purtãtor, se pune întrebarea cum se va determina
cine sunt cei ce trebuie urmãriti la platã? Motivati solutia aleasã.
184. O societate comercialã pe actiuni, constituitã cu cinci actionari si cu un
capital social de 50 milioane lei divizat în 50 mii actiuni a câte 10.000 lei
fiecare, decide sã-si majoreze capitalul social cu suma de 70 milioane lei
prin emitere de noi actiuni.
Prezentând situatia financiarã a societãtii, administratorul precizeazã cã
100 din actiunile emise deja nu au fost integral plãtite.
Ce va decide adunarea generalã extraordinarã? Motivati solutia aleasã.
185. Adunarea generalã extraordinarã a unei societãti comerciale pe actiuni
este întrunitã la prima convocare, fiind prezenti actionarii reprezentând
3/4 din capitalul social si obtinându-se votul a 25% dintre ei, în vederea
conversiei actiunilor nominative în actiuni la purtãtor.
Hotãrârea adunãrii generale a actionarilor este temeinicã? Motivati
solutia aleasã.
186. O societate comercialã pe actiuni având un capital social de 90.000 lei
a emis 100 actiuni la purtãtor în valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare
actiune contine:
–
denumirea si durata societãtii;
–
data actului constitutiv, numãrul de înmatriculare în registrul comertului,
codul unic de înregistrare si numãrul Monitorului Oficial în
care s-a fãcut publicarea;
–
capitalul social, numãrul actiunilor si numãrul lor de ordine, valoarea
nominalã si vãrsãmintele efectuate;
–
avantajele fondatorilor;
– semnãturile administratorilor.
Continutul actiunilor respectã prevederile legale? Motivati solutia aleasã.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
187. O societate în comanditã pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele
au fost înmânate comanditatilor, purtând semnãturile ambilor administratori,
iar restul de 500 au fost înmânate comanditarilor, purtând
semnãtura unui singur administrator.
Sunt îndeplinite conditiile legale la înmânarea actiunilor? Motivati.
188. O societate comercialã pe actiuni având un capital social de 100 milioane
lei emite 750 actiuni nominative materializate în valoare de 100.000 lei
fiecare si 100 actiuni la purtãtor în valoare de 25.000 lei fiecare.
Corespunde aceastã repartizare prevederilor legale? Motivati solutia
aleasã.
189. Este legalã stipularea într-un act constitutiv al unei societãti pe actiuni
potrivit cãreia capitalul social de 80 milioane lei este divizat în 60 actiuni
ordinare a câte un milion fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a
câte un milion fiecare? Motivati.
190. Din cele 300 de actiuni nominative a câte 100 lei fiecare emise de o
societate comercialã în urma distribuirii lor cãtre actionari s-a constatat cã:
–
285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor;
–
24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului
de administratie;
–
51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori;
– 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti.
S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleasã.
191. În actul constitutiv al unei societãti pe actiuni s-a prevãzut posibilitatea
constituirii de adunãri generale speciale ale actionarilor ce detin categorii
diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni
nominative preferentiale fãrã drept de vot, stipulându-se numãrul minim
al actionarilor ce se pot constitui în adunãri speciale si valoarea minimã
a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevãzut nimic în legãturã cu conditiile
în care adunãrile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si
numãrul de voturi necesare luãrii unei hotãrâri valabile.
În lipsa acestor prevederi contractuale, hotãrârile adunãrilor speciale
pot fi nule?
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
192. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate
comercialã pe actiuni. Deoarece doreste sã le înstrãineze, odatã cu
încasarea pretului lor, le înmâneazã cumpãrãtorului.
Este valabilã transmiterea dreptului de proprietate cãtre cumpãrãtor?
Motivati solutia aleasã.
193. În actul constitutiv al unei societãti comerciale în comanditã pe actiuni
se prevede expres cã actiunile preferentiale cu dividend prioritar, fãrã
drept de vot, se pot transmite cãtre terti, cu conditia ca dobânditorii sã
devinã actionari comanditati cu atributii de administrare.
Este legalã stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleasã.
194. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea sã i le cesioneze
lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni A.M. mentioneazã declaratia
de cesiune si o semneazã alãturi de semnãtura cumpãrãtorului
(cesionar) la data de 1 martie 2005. Predarea actiunilor si plata lor se
face la 15 martie 2005.
Din ce moment cesionarul poate sã devinã actionar al societãtii emitente?
Motivati solutia aleasã.
195. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comercialã, pe care le
cesioneazã lui I.O. la data de 24 februarie 2005. Ulterior I.O. aflã cã
actiunile nu erau integral plãtite si este urmãrit la platã de societatea
emitentã. I.O. refuzã plata argumentând cã, potrivit legii, A.T. trebuia
urmãrit la platã timp de 12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru
acest motiv considerã cã, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie
2003, obligatia de platã s-a stins prin prescriptie, la 17 martie 2004.
Este întemeiat refuzul de platã al lui I.O.? Motivati solutia aleasã.
196. O societate pe actiuni constituitã la data de 15 ianuarie 2004 constatã cã
la data de 20 ianuarie 2005 10 actionari nu si-au executat integral obligatia
de vãrsãmânt.
Cum îi poate invita sã-si îndeplineascã aceastã obligatie? Motivati solutia
aleasã.
197. Ce solutie va putea adopta consiliul de administratie în cazul în care,
chiar în urma somatiilor colective, actionarii nu si-au efectuat vãrsãmintele?
Motivati solutia aleasã.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
198. O societate comercialã pe actiuni are trei actionari care în termen de un
an de la înmatriculare nu si-au executat obligatia de platã a vãrsãmintelor
restante. Dupã împlinirea acestui termen, respectând dispozitiile legii,
i-a somat pe cei trei sã plãteascã si, constatând cã nici în urma somatiei
nu-si îndeplinesc obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale
celor trei.
Din ce moment este opozabilã tertilor aceastã decizie? Motivati solutia
aleasã.
199. Constatând neîndeplinirea obligatiilor de vãrsãmânt a unor actionari, si
cã nici dupã somatia publicatã în conditiile legii debitorii nu-si achitã
datoria, consiliul de administratie al unei societãti pe actiuni decide anularea
actiunilor nominative neachitate. Ulterior se publicã în Monitorul
Oficial, Partea a IV-a, numele actionarilor ale cãror actiuni au fost anulate.
Este legalã aceastã mãsurã? Motivati solutia aleasã.
200. În cazul în care o societate pe actiuni decide si publicã decizia de anulare
a actiunilor acelor actionari ce nu si-au îndeplinit vãrsãmintele restante
este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor
anulate? Motivati solutia aleasã.
201. Actionarul A.T. detine la o societate pe actiuni trei actiuni nominative,
având numerele de ordine 34, 35, 36, în valoare de 10 lei fiecare. Pentru
cã a întârziat cu plata acestora, consiliul de administratie decide anularea
actiunilor si, dupã publicarea deciziei de anulare, emite noi actiuni, având
numerele de ordine 40, 41, 42, în valoare de 10.000 lei fiecare, pe care
le pune în vânzare.
Este corectã solutia adoptatã? Motivati solutia aleasã.
202. În cazul în care societatea emitentã decide anularea unei pãrti din actiunile
emise si revânzarea lor ca sanctiune a neplãtii vãrsãmintelor restante
de cãtre actionarii titulari, se pune problema ce sumã se va restitui actionarilor
ale cãror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleasã.
203. O societate pe actiuni, ca urmare a anulãrii unui numãr de actiuni, a
efectuat urmãtoarele cheltuieli: 2.000 lei pentru publicarea si vânzarea
noilor actiuni emise în locul celor anulate, 6.000 lei pentru
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
dobânzile de întârziere, iar din vânzarea noilor actiuni s-a obtinut doar
suma de 3.000 lei.
De la cine se va recupera suma neacoperitã? Motivatia solutia aleasã.
204. A.T., dobânditor a 10 actiuni la societatea „Impex” SA, titular al acestora
de la data înregistrãrii cesiunii în registrul actionarilor, respectiv 3 mai
2005, este urmãrit în mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru
cheltuielile prilejuite de societate cu vânzarea de noi actiuni, ca urmare
a anulãrii celor 10 actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi
acoperite pentru vânzarea noilor actiuni, neexistând persoane interesate
sã cumpere.
Deoarece societatea comercialã s-a înregistrat în registrul comertului la
data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat plata pentru care era urmãrit în
mod solidar, motivând cã obligatia era prescrisã.
Este corectã argumentatia lui A.T.? Motivati solutia aleasã.
205. O societate comercialã pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vânzarea noilor
actiuni si acoperirea dobânzilor de întârziere a actiunilor anulate, ca urmare
a neplãtii integrale a acestora, suma de 35 milioane lei, recuperând din
vânzarea noilor actiuni emise în locul celor anulate doar 10 milioane lei.
Urmãrindu-i la platã pentru diferentã în mod solidar pe actionarii subscriitori
si cesionarii ulteriori au putut obtine 15 milioane lei. Neputând
acoperi întreaga sumã datoratã societãtii, adunarea generalã a actionarilor
a decis reducerea capitalului social cu suma de 15 milioane lei.
Este legalã decizia? Motivati solutia aleasã.
206. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat sã
voteze în AGA din data de 17 martie 2005 în locul unui alt actionar ce
detine cinci actiuni integral achitate.
În lipsa oricãrei stipulatii contrare în actul constitutiv, câte voturi poate
exercita A.T. la data de 17 martie 2005 în nume propriu? Motivati solutia
aleasã.
207. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la societatea comercialã „Coral” SA.
Actul constitutiv al societãtii prevede cã dreptul de vot al actionarilor ce
detin mai mult de 40 de actiuni este limitat. Actionarul A.M. considerã
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
cã stipulatia din actul constitutiv este nelegalã, deoarece Legea nr. 31/1990,
republicatã si modificatã, formuleazã principiul proportionalitãtii, potrivit
cãruia orice actiune plãtitã dã dreptul la un vot în AGA.
Este temeinicã sustinere 11511r174l a lui A.M.? Motivati solutia aleasã.
208. Constatând cã de la data de 15 iunie 2005 actionarul A.M. este în întârziere
cu plata vãrsãmintelor, consiliul de administratie al societãtii
comerciale care a emis actiunile decide anularea actiunilor lui A.M. la
data de 17 august 2005, dupã ce, în prealabil, l-a somat sã-si execute
obligatia la 15 aprilie 2005, respectând dispozitiile legii.
De la ce datã este suspendat dreptul de vot în AGA al actionarului
A.M.? Motivati solutia aleasã.
209. Conform testamentului lãsat de A.M., cei trei fii ai sãi mostenesc si
actiunile lui A.M. la societatea comercialã „Relon” SA.
Tinând cont cã este vorba de 17 actiuni nominative, câte va mosteni
fiecare din fii? Motivati solutia aleasã.
210. Doi frati achizitioneazã prin cesiune 29 de actiuni la purtãtor de la o
societate comercialã pe actiuni.
Deoarece în contractul de cesiune nu s-a prevãzut de câte actiuni vor
beneficia fiecare, cum se va proceda dupã plata pretului? Motivati solutia
aleasã.
211. Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dobândesc certificat de mostenitor
în cotã egalã a averii defunctei. Printre bunurile mostenite se aflã
si 10 actiuni la societatea comercialã „Sara” SA.
Tinând cont cã defuncta avea de efectuat unele vãrsãminte restante cãtre
societatea comercialã, pentru cât din datoria defunctei poate fi tinut A si
pentru cât B? Motivati solutia aleasã.
212. Adunarea generalã extraordinarã a decis dobândirea de actiuni proprii
în valoare de 5% din capitalul social subscris. Împotriva deciziei au
fãcut opozitie 30 de actionari motivând cã Legea nr. 31/1990, republicatã
si modificatã, interzice expres dobândirea de actiuni proprii.
Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
213. Adunarea generalã extraordinarã a unei societãti în comanditã pe actiuni
a decis dobândirea de actiuni proprii, astfel încât, împreunã cu cele aflate
în portofoliul sãu, reprezintã 10% din capitalul social subscris. În cadrul
adunãrii s-a arãtat cã, la data adunãrii, capitalul vãrsat reprezintã 90%
din capitalul subscris.
Este legalã decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia aleasã.
214. În conditiile în care AGA extraordinarã, hotãrând dobândirea de actiuni
proprii în conditiile legii, precizeazã ca termen-limitã pentru efectuarea
operatiunii 12 luni, depãsirea acestui termen si realizarea efectivã dupã
20 de luni va atrage nulitatea absolutã a hotãrârii de dobândire de actiuni
proprii? Motivati solutia aleasã.
215. În cazul în care un actionar garanteazã un împrumut bancar cu actiunile
sale nominative materializate, unde trebuie înregistrat gajul constituit
asupra actiunilor? Motivati solutia aleasã.
216. A.M. a dobândit de la I.O. 10 actiuni la purtãtor materializate la data de
1 martie 2005. Pe data de 15 aprilie a fost somat sã restituie actiunile lui
A.M., deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un împrumut
bancar pe care nu l-a restituit.
Ce poate invoca I.O. în apãrarea sa? Motivati solutia aleasã.
217. Se considerã legal întrunitã AGA unei societãti comerciale pe actiuni,
publicatã în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, fãrã sã se mai solicite
publicarea si într-un ziar din localitatea în care se aflã sediul societãtii
comerciale, deoarece în acea localitate nu existã niciun ziar? Motivati
solutia aleasã.
218. În textul convocãrii pentru prima adunare generalã a asociatilor se
precizeazã cã, dacã nu se tine prima adunare, programatã la orele 12,00
în aceeasi zi, la orele 18,00, va avea loc cea de-a doua adunare.
Este legal întrunitã AGA? Motivati solutia aleasã.
219. A.M., actionar la o societate pe actiuni, sustine cã adunarea generalã a
actionarilor din data de 16 aprilie 2005 nu a fost legal întrunitã, deoarece,
desi convocatorul afisat la sediul societãtii a fost semnat încã din data
de 1 aprilie 2005 de cãtre toti actionarii înscrisi în aceasta, numele sãu
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
nu se regãsea pe aceastã listã si, în consecintã, el nu a semnat. În replicã,
administratorul unic al societãtii i-a amintit lui A.M. cã este în întârziere
cu vãrsãmintele datorate societãtii si cã, pe perioada cât întârzie, dreptul
sãu de vot este suspendat.
Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.
220. Actionarul I.O. considerã cã hotãrârea adunãrii generale este ilegalã si
ca atare nu-i este opozabilã, deoarece, desi el a votat contra, hotãrârea a
fost consideratã adoptatã.
Este temeinicã motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleasã.
221. În cadrul unei societãti comerciale pe actiuni, actionarul persoanã juridicã
este reprezentat în cadrul AGA de organele sale de conducere, în spetã
de vicepresedintele consiliului de administratie. În procesul-verbal al
AGA s-a mentionat pozitia unui actionar, A.M., care considerã nelegalã
participarea vicepresedintelui consiliului de administratie, atât timp cât
nu-si prezintã procura specialã care sã-l împuterniceascã sã participe, în
numele actionarului – persoanã juridicã, la AGA.
Este temeinicã sustinere 11511r174l a lui A.M.? Motivati solutia aleasã.
222. Actionarul I.O. a atacat în justitie hotãrârea adunãrii generale a societãtii
comerciale pe actiuni a cãrui actionar este, invocând absenta sa la AGA,
fapt consemnat si în procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru
care considerã cã hotãrârea AGA nu îi este opozabilã si nu poate
produce efecte nici fatã de ceilalti actionari.
Ce va hotãrî instanta de judecatã? Motivati solutia aleasã.
223. Actionarul A.M., detinãtor al unui numãr de actiuni reprezentând 51,31%
din capitalul social, s-a adresat instantei judecãtoresti, solicitându-i sã
autorizeze convocarea adunãrii generale si stabilirea persoanei care o
va prezida, motivând cã, desi erau întrunite conditiile din actul constitutiv
pentru convocarea AGA, administratorul societãtii comerciale refuzã
sã o convoace.
Ce solutie va formula instanta? Motivati solutia aleasã.
224. Administratorul unei societãti comerciale pe actiuni a cerut întrunirea
AGA ordinarã la o a doua convocare, considerând cã la primul termen
nu s-a întrunit cvorumul legal de actionari reprezentând cel putin jumãtate
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
din capitalul social. Actionarii reprezentând întregul capital social au
respins cererea administratorului, sustinând cã, din cauza faptului cã
prima convocare se datoreazã actionarilor reprezentând întregul capital
social si deoarece niciunul dintre acestia nu au fãcut opozitie, adunarea
se poate considera valabil întrunitã chiar fãrã întrunirea cvorumului legal
invocat de administrator.
Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.
225. În fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut cã, în mod gresit,
prima instantã i-a respins actiunea ca tardivã (intentatã prea târziu),
deoarece, pentru actiunea în anulare a unei hotãrâri a adunãrii generale
contrare actului constitutiv, termenul general de prescriptie este de 3 ani,
potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hotãrâre a AGA, dupã
16 zile de la data publicãrii acesteia în Monitorul Oficial.
Este temeinicã sustinere 11511r174l a lui A.M.? Motivati solutia aleasã.
226. Dreptul de uzufruct al unui numãr de 10 actiuni nominative a fost
transmis de A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2005.
Cine va avea dreptul de vot în adunarea generalã extraordinarã din data
de 1 iunie 2005, A.M. sau I.O.? Motivati solutia aleasã.
227. A.M., actionar al unei societãti comerciale pe actiuni, si-a depus în gaj
10 actiuni la purtãtor la sediul BCR, ca garantie pentru creditul acordat
de aceasta, rambursabil la data de 15 noiembrie 2005. Dacã la data de
17 octombrie 2005 are loc o adunare generalã extraordinarã, cine are
dreptul de vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia aleasã.
228. Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat în AGA de tutorele sãu,
îi dã procurã specialã împuternicindu-l sã voteze în locul sãu la adunarea
din 17 martie 2005 pe actionarul major I.M., deoarece la acea datã tutorele
sãu nu poate fi prezent la AGA.
Este temeinicã împuternicirea datã de A.T.? Motivati solutia aleasã.
229. La data de 17 martie 2005 actionarii neplãtiti îsi formuleazã cererea
pentru plata dividendelor, hotãrâtã în AGA din data de 20 decembrie
2003. Societatea emitentã si-a dobândit 9% din propriile actiuni în 2003.
Poate ea sã se alãture celorlalti actionari creditori ai dividendelor? Motivati
solutia aleasã.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
230. Având la ordinea de zi a adunãrii generale ordinare a unei societãti pe
actiuni alegerea membrilor consiliului de administratie s-a propus,
respectând prevederile actului constitutiv, sã se treacã la vot deschis în
vederea alegerii.
Este legalã propunerea formulatã? Motivati solutia aleasã.
231. Ca urmare a hotãrârii adunãrii generale extraordinare a unei societãti pe
actiuni s-a decis modificarea actului constitutiv, în sensul majorãrii
capitalului social si al schimbãrii sediului social. Pentru aceasta s-a
întocmit un act aditional cuprinzând testul integral al clauzelor modificate.
Pentru opozabilitate fatã de terti a hotãrârii AGA se va depune la registrul
comertului si se va publica în Monitorul Oficial textul hotãrârii AGA
sau actul aditional, sau si una si cealaltã? Motivati solutia aleasã.
232. În cadrul adunãrii generale ordinare, unicul administrator al unei societãti
pe actiuni a fost revocat din functie. Un actionar a atacat în instantã
hotãrârea adunãrii generale de revocare.
Deoarece o astfel de actiune se judecã de cãtre tribunalul de la sediul
societãtii si, tinând cont cã cererea se solutioneazã în contradictoriu cu
societatea, se pune întrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta dacã administratorul
a fost revocat? Motivati solutia aleasã.
233. Când se poate retrage un actionar al unei societãti pe actiuni si care este
procedura în acest caz? Motivati solutia aleasã.
234. O societate cu rãspundere limitatã este actionar în cadrul unei societãti
pe actiuni. Pentru cã nu a fost de acord cu schimbarea obiectului principal
de activitate, societatea cu rãspundere limitatã, ca actionar persoanã
juridicã, se retrage din societatea pe actiuni.
Ce se va întâmpla cu actiunile la purtãtor detinute de societatea cu rãspundere
limitatã? Motivati solutia aleasã.
235. Cum rãspund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile
asumate de grup? Motivati solutia aleasã.
236. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate
constitui grupul de interes economic? Motivati rãspunsul.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
237. Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semnãturã
privatã? Motivati rãspunsul.
238. Într-o societate cu rãspundere limitatã cu doi actionari, unul dintre
acestia, A.M., se retrage. Cererea de retragere, formulatã la 13 ianuarie
2004, a fost supusã discutiei adunãrii generale din aceeasi zi, care, în
unanimitate, si-a dat acordul în sensul retragerii lui A.M.
Ulterior, societatea comercialã nu si-a modificat actul constitutiv, potrivit
noii situatii.
La data de 19 noiembrie 2004, când are loc o adunare generalã a societãtii,
în procesul-verbal al adunãrii se consemneazã participarea lui A.M.
în calitate de actionar.
I.O., tert fatã de societate, introduce actiune împotriva societãtii comerciale,
cerând dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2004, când nemaiavând
numãrul minim de doi asociati, se încadreazã în cazurile speciale
de dizolvare.
Este întemeiatã cererea lui I.O.? Motivati solutia aleasã.
239. Într-o societate în comanditã pe actiuni, unicul asociat comanditat, A.M.,
este si administratorul societãtii comerciale.
S-a dovedit cã acesta, folosind în interes propriu semnãtura societãtii, a
retras din contul acesteia suma necesarã achizitionãrii din strãinãtate a
unor utilaje si aparaturã electronicã, operatiuni care n-au fost evidentiate
în contabilitatea societãtii.
Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauzã de dizolvare
a societãtii în comanditã pe actiuni? Motivati solutia aleasã.
240. Societatea comercialã „Moni” SA avea la constituire un capital social
de 90.000 lei. La data de 15 martie 2007, AGA extraordinarã decide
reducerea capitalului social la 20.000 lei.
Peste o lunã, la data de 15 aprilie, AGA extraordinarã decide transformarea
societãtii în SRL.
Este legalã decizia de transformare sau trebuia sã se dizolve de la data
de 15 martie 2007? Motivati solutia aleasã.
241. În adunarea generalã extraordinarã a unei societãti pe actiuni s-a hotãrât
dizolvarea societãtii comerciale. Deoarece nu avusese loc nicio repartitie
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
din activ, dupã o lunã, tot adunarea generalã extraordinarã, cu cvorumul
cerut de lege, decide ca societatea sã nu se dizolve, ci sã-si continue activitatea.
Este legalã o astfel de revenire asupra primei hotãrâri? Motivati solutia aleasã.
242. Când o persoanã detine actiuni la purtãtor ce va trebui sã facã pentru
a-si exercita dreptul de vot în adunarea generalã a actionarilor?
243. Cum se stabileste care sunt actionarii îndreptãtiti sã încaseze dividende?
244. Dacã în actul constitutiv se precizeazã cã termenul de depunere al procurilor
speciale, prin care actionarii împuternicesc alti actionari sã voteze
în locul lor, este de cinci zile înainte de data la care va avea loc adunarea
generalã, iar în convocator se precizeazã un termen mai scurt, respectiv
de douã zile, care este termenul valabil?
245. Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor când toate actiunile sunt
nominative? Motivati solutia aleasã.
246. Ce date trebuie sã continã în mod obligatoriu convocarea actionarilor la
adunarea generalã? Motivati solutia aleasã.
247. În ce constã dreptul la expertizã al actionarilor unei societãti pe actiuni?
248. La data de 13 martie 2005 o societate pe actiuni a decis emiterea a
70 obligatiuni de 50.000 lei si 100 obligatiuni de 75.000 lei. Este legalã
decizia societãtii comerciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati
solutia aleasã.
249. Subscriind 10 obligatiuni în valoare de 7.500 lei fiecare, ce sumã va
trebui sã verse de la început A.M., subscriitorul? Motivati solutia aleasã.
250. Dacã se supun conversiei 100 de actiuni a câte 50.000 fiecare, care va
fi valoarea totalã a obligatiunilor ce se vor obtine? Motivati solutia aleasã.
251. În cadrul adunãrii generale, reprezentantul detinãtorilor de obligatiuni a
cerut sã se consemneze în procesul-verbal cã se opune conversiei obligatiunilor
în actiuni si cã el contestã decizia AGA deoarece nu i s-a
permis sã voteze.
Este întemeiatã pretentia sa? Motivati solutia aleasã.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – experti contabili
252. Obligatarul A.M., constatând cã s-au distribuit dividendele de cãtre
societatea emitentã, a solicitat administratorului sã i se plãteascã si lui
dividendele, prezentând ca dovadã obligatiunea ce o detinea a cãrei
scadentã se împlinise.
Este întemeiatã pretentia lui A.M.? Motivatia solutia aleasã.
253. Este suficientã evidenta în registrul actionarilor a valorilor mobiliare
emise de o societate detinutã public, tranzactionate pe o piatã reglementatã?
Motivati solutia aleasã.
254. Cu cât timp înainte de ziua stabilitã pentru sedinta adunãrii generale
administratorii trebuie sã prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari
situatia financiarã anualã pentru exercitiul financiar precedent, însotitã
de raportul lor si de documentele justificative?
255. Cum se constituie fondul de rezervã al unei societãti pe actiuni? Motivati
solutia aleasã.
256. Ce documente trebuie sã depunã administratorii în termen de 15 zile de
la data adunãrii generale la oficiul registrului comertului, precum si la
Ministerul Finantelor? Motivati solutia aleasã.
257. Care societãti comerciale au obligatia publicãrii în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societãtii si prin grija oficiului
registrului comertului, a unui anunt prin care se confirmã depunerea
situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului si Ministerul
Finantelor?
258. În cadrul cãrei forme de societate comercialã administrarea este încredintatã
unuia sau mai multor asociati comanditati? Motivati solutia
aleasã.
259. Care registre ale societãtilor pe actiuni se pot tine manual sau în sistem
computerizat?
260. Ce documente trebuie sã rãmânã depuse la sediul societãtii si la cel al
sucursalelor în cele 15 zile ce preced adunarea generalã, pentru a fi
consultate de actionari? Motivati solutia aleasã.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
4. Disciplina: AUDIT FINANCIAR
1. Prin audit, în general, se întelege:
a)
examinarea profesionalã a unei informatii, în vederea exprimãrii
unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un
criteriu de calitate;
b)
exprimarea unei opinii asupra imaginii fidele a contabilitãtii;
c)
exprimarea unei opinii profesioniste asupra regularitãtii si sinceritãtii
contabilitãtii.
2.
Anomalia – ca termen în normele de audit – reprezintã:
a) o informatie contabilã sau financiarã inexactã, insuficientã sau
omisã, ca urmare a unor erori sau fraude;
b) o informatie financiarã incorectã;
c) o informatie modificatã ca urmare a unor interese.
3.
Auditul situatiilor financiare reprezintã:
a) o opinie responsabilã cu privire la situatiile financiare;
b) examinarea efectuatã de un profesionist competent si independent
asupra situatiilor financiare, în vederea exprimãrii unei opinii
motivate prin raportarea la un referential contabil identificat;
c) o îmbinare între auditul extern si cel intern, precum si între auditul
statutar si cel contractual.
4.
Exhaustivitatea – ca termen în normele de audit – reprezintã:
a) toate faptele importante au fost mentionate;
b) toate activele au fost înregistrate;
c) toate activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost
înregistrate si toate faptele importante au fost mentionate.
5.
Obiectivele auditului intern constau în:
a) gestionarea corectã, potrivit legii, a patrimoniului întreprinderii;
b) tinerea corectã si la timp a contabilitãtii, potrivit normelor emise de
Ministerul Finantelor;
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
c)
validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea întreprinderii.
6.
Evaluarea – ca termen în normele de audit – reprezintã:
a) înregistrarea unui activ sau a unui pasiv la costul sãu istoric;
b) înregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa de inventar;
c) înregistrarea unui activ la costul de achizitie.
7.
Obiectivele auditului extern – misiune de bazã – constau în:
a) reflectarea fidelã, clarã si completã în contabilitate a obligatiilor
fatã de stat;
b) imaginea fidelã, clarã si completã a înregistrãrilor în contabilitate si
a rezultatelor obtinute de întreprindere;
c)
imaginea fidelã, clarã si completã a pozitiei si situatiei financiare,
precum si a rezultatelor obtinute de întreprindere.
8.
Asigurarea rezonabilã – ca termen în normele de audit – reprezintã:
a) asigurarea ridicatã, dar nu absolutã, cã informatiile verificate nu
contin anomalii semnificative;
b) asigurarea cã nu sunt anomalii în situatiile financiare;
c) satisfactia auditorului referitoare la fiabilitatea unei declaratii.
9.
Criteriul corectei înregistrãri în contabilitate si al corectei prezentãri în
situatiile financiare presupune:
a) respectarea întocmai a normelor emise de Ministerul Finantelor;
b) contabilizarea în perioada corespunzãtoare, urmãrindu-se respectarea
independentei exercitiilor;
c) corecta determinare a rezultatelor financiare.
10.
Declaratii ale directiunii înseamnã:
a) declaratii fãcute de personalul financiar-contabil;
b) declaratii fãcute de cãtre directiune auditorului în cursul unui audit,
în mod spontan sau ca rãspuns la întrebãrile (chestionarele) puse
de auditor;
c) declaratii fãcute de cenzorii societãtii.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
11.
Pentru a putea sã se pronunte cu privire la imaginea fidelã, auditorul
trebuie sã se asigure cã urmãtoarele criterii în tinerea contabilitãtii sunt
respectate:
a)
toate informatiile prezentate prin situatiile financiare sã poatã fi
justificate si verificate;
b) toate operatiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în
contabilitatea analiticã si sinteticã;
c) sunt respectate toate normele contabile, fiscale si financiare emise
de Ministerul Finantelor, în baza legii.
12.
Deficiente majore în auditul statutar reprezintã:
a) insuficiente ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificative
asupra situatiilor financiare;
b) limitãri ale misiunii de audit;
c) absenta controlului intern.
13.
Normele de audit financiar sunt emise de:
a) Ministerul Finantelor si se aprobã prin ordin al ministrului;
b) Ministerul Finantelor si se aprobã prin hotãrâre de Guvern;
c) autoritatea profesionalã prevãzutã de lege.
14.
Eroarea tolerabilã este:
a) eroarea maximalã pe care auditorul poate sã o accepte pentru a trage
concluzia cã rezultatele sondajului au atins obiectivul de audit fixat;
b) eroarea minimã acceptatã de auditor;
c) eroarea medie acceptatã de auditor în cadrul sondajului efectuat.
15.
Normele de referintã ale auditului financiar sunt:
a) norme fiscale;
b) norme de audit;
c) norme legale.
16.
Întinderea lucrãrilor de audit reprezintã:
a)
diligentele efectuate de auditor si limitate de cãtre conducerea societãtii;
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
b)
diligentele apreciate ca fiind necesare, în circumstante precise, pentru
atingerea obiectivului auditului;
c)
diligentele efectuate fãrã a putea fi atins obiectivul auditului.
17.
Expert – ca termen folosit în normele de audit – înseamnã:
a) o persoanã fizicã sau juridicã ce posedã competentele, cunostintele
si o experientã într-un domeniu, altul decât contabilitatea si
auditul;
b) o persoanã sau un cabinet care posedã experientã în contabilitate;
c) o persoanã care posedã multã experientã în audit.
18.
Riscurile avute în vedere la determinarea pragului de semnificatie pot fi:
a) riscuri generale legate de întreprindere;
b) riscuri survenite pe parcursul desfãsurãrii misiunii de audit;
c) riscul de faliment.
19.
Semnificativ – ca termen în normele de audit – înseamnã:
a) termen utilizat pentru a exprima valoarea absolutã a unei informatii
din situatiile financiare;
b) termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile,
unei informatii sau unei iregularitãti cuprinsã în situatiile financiare;
c) termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil.
20.
Principiul fundamental pe care se întemeiazã regulile de eticã în activitatea
de audit este:
a) corectitudinea;
b) independenta;
c) pregãtirea ireprosabilã.
21.
Serviciile conexe se referã la:
a) examenele limitate;
b) examenele pe bazã de proceduri convenite si misiuni de compilare;
c) examene limitate, examenele pe bazã de proceduri convenite si
misiuni de compilare.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
22.
Dosarul permanent contine:
a) un curriculum vitae al expertului contabil;
b) foi de lucru si chestionare privind descrierea întreprinderii si a activitãtii
ei;
c) organigrama.
23.
Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este:
a) inferior celui furnizat printr-un audit;
b) superior celui furnizat printr-un audit;
c) egal celui furnizat printr-un audit.
24.
Procedeele si tehnicile de audit utilizate pentru obtinerea elementelor
probante privesc:
a) controlul asupra pieselor justificate si control de fond;
b) controlul de gestiune asupra principalelor operatii ale firmei;
c) examenul conturilor anuale.
25.
În misiunile de proceduri convenite, auditorul:
a) nu exprimã nicio asigurare;
b) exprimã o asigurare rezonabilã;
c) exprimã o minimã asigurare.
26.
Dosarul exercitiului contine informatii si documente privind:
a) contractul de prestãri încheiat cu clientul;
b) planificarea misiunii;
c) analiza conturilor anuale.
27.
Dosarele de lucru sunt:
a) proprietatea auditorului;
b) proprietatea societãtii auditate;
c) nu sunt în proprietate mixtã.
28.
Elemente de bazã ale raportului de audit:
a) raportul fãrã rezerve prezentat filialelor Corpului si conducerii firmei;
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
b) titlul;
c) cuprinsul raportului.
29.
Termenul de fraudã în audit semnificã:
a) un act voluntar emis de una sau mai multe persoane din conducere,
salariati sau terti, care conduce la situatii financiare eronate;
b) un act involuntar, dar care are drept consecintã obtinerea de informatii
false;
c) o încãlcare a normelor legale definitã ca atare prin legea penalã.
30.
Succesiunea lucrãrilor într-o misiune de audit de bazã cuprinde:
a) depunerea jurãmântului;
b) acceptarea mandatului (misiunii);
c) legãtura cu Administratia financiarã.
31.
Termenul de eroare în audit semnificã:
a) o deturnare a activelor;
b) o inexactitate involuntarã, continutã în situatiile financiare;
c) o falsificare a documentelor.
32.
Ce tipuri de opinie recunoasteti:
a) opinie fãrã rezerve;
b) opinie fãrã rezerve, însã cu mentiuni speciale în anexã;
c) refuz limitat de certificare.
33.
Circumstante sau evenimente care indicã riscul de fraudã sau de eroare
sunt:
a) aspecte privind integritatea sau competenta conducerii;
b) elemente probante insuficiente;
c) informatii din mass-media.
34.
Evenimentele posterioare închiderii exercitiului se referã la:
a) fapte petrecute pânã la data raportului de audit;
b) fapte petrecute dupã data de 31 martie a anului viitor;
c) numai fapte petrecute dupã depunerea bilantului.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
35.
Programul de lucru defineste:
a) data începerii misiunii de audit;
b) data încheierii misiunii de audit;
c) natura, calendarul si întinderea lucrãrilor necesare pentru punerea
în aplicare a planului de audit.
36.
În cazul utilizãrii în audit a lucrãrilor unui expert, acesta poate fi:
a) angajat de auditor sau salariat al auditorului;
b) angajat al întreprinderii-client sau salariat al acesteia;
c) în oricare din situatiile de la lit. a) si b).
37.
Elementele de referintã în determinarea pragului de semnificatie pot fi:
a) capitalurile proprii;
b) volumul afacerilor totale;
c) impozitul pe profit.
38.
Elementele probante sunt:
a) documente pe care se sprijinã opinia de audit;
b) informatii care dau contabilitãtii un caracter probant;
c) informatii obtinute de auditor prin controalele proprii.
39.
Conturile semnificative sunt:
a) cele care contin riscuri de eroare semnificative;
b) cele care contin riscuri de eroare mici;
c) cele care nu contin riscuri de eroare.
40.
Normele nationale de audit reprezintã:
a) un ansamblu de norme de audit stabilite prin lege sau de cãtre un
organism profesional competent la nivel national, care au un caracter
obligatoriu si care se aplicã în realizarea unei misiuni de audit sau
de servicii conexe;
b) ansamblul de norme stabilite de Ministerul Finantelor;
c) normele legale privind activitatea cenzorilor (auditorilor statutari)
si cele referitoare la auditul contractual.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
41.
Dacã suma totalã a anomaliilor necorectatã tinde sã depãseascã pragul
de semnificatie fixat:
a) auditorul va pune în aplicare proceduri suplimentare de audit;
b) va emite o opinie cu rezerve;
c) modificã pragul de semnificatie.
42.
Incertitudini grave si multiple pot conduce auditorul la:
a) formularea unor rezerve;
b) formularea unei opinii defavorabile;
c) imposibilitatea exprimãrii unor opinii.
43.
Riscul de nedescoperire este:
a) o componentã a riscului de audit;
b) o notiune contabilã;
c) un risc legat de control.
44.
Dezacordul cu conducerea întreprinderii asupra principiilor contabile
poate conduce la:
a) imposibilitatea exprimãrii unei opinii;
b) introducerea unui paragraf de observatii;
c) opinie cu rezerve sau opinie defavorabilã.
45.
Evaluarea riscului legat de control se face în douã etape:
a) evaluarea preliminarã;
b) evaluarea intermediarã;
c) evaluarea initialã.
46.
Prin „situatii financiare în audit” se întelege:
a) conturile anuale;
b) contabilitatea financiarã;
c) contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiarã.
47.
Analiza sistemului contabil si de control intern se face folosind urmãtoarele
tehnici:
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
a) descrieri narative si chestionare;
b) verificarea înregistrãrilor contabile;
c) controale inopinate.
48.
Prin „cabinet de audit” se întelege:
a) o societate sau altã entitate care furnizeazã servicii de audit;
b) mai multi auditori care se asociazã pentru efectuarea unui audit;
c) persoane fizice sau juridice care au ca obiect de activitate auditul
financiar.
49.
Riscurile inerente si cele legate de control se evalueazã:
a) separat;
b) împreunã;
c) nu se evalueazã deloc.
50.
Sistemul contabil reprezintã:
a) ansamblul de proceduri si documente ale unei entitãti economice
sau sociale care permit tratarea tranzactiilor în scopul înregistrãrii
în conturi;
b) ansamblul de proceduri si documente prevãzute prin legislatia
financiar-contabilã;
c)
graficul de circulatie al documentelor din contabilitatea unei
întreprinderi.
51.
Riscul de nedetectare:
a) poate fi eliminat în totalitate;
b) nu poate fi eliminat în totalitate, indiferent care sunt tehnicile si
procedurile folosite de auditor;
c) nu existã.
52.
Elaborarea unui plan al misiunii de audit este:
a) o obligatie;
b) o mãsurã suplimentarã de control al lucrãrilor;
c) o necesitate, pentru a asigura cã auditul se va realiza de o manierã
eficientã.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
53. Elementele probante desemneazã:
a)
informatiile obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care
sã se bazeze opinia sa;
b)
orice fel de informatii;
c)
numai informatii statistice.
54.
Programul de lucru este:
a) un instrument de realizare a planului misiunii de audit;
b) o lucrare facultativã;
c) un instrument prin care se stabilesc onorariile.
55.
Testele de procedurã sunt:
a) toate testele efectuate de auditor;
b) testele care permit sã se obtinã elemente probante asupra eficacitãtii
conceperii si functionãrii sistemelor contabile si controlului intern;
c) testele asupra controlului intern al întreprinderii.
56.
Pragul de semnificatie trebuie fixat de auditor:
a) când determinã natura, calendarul si întinderea procedurilor de audit
si evalueazã efectul anomaliilor;
b) la începutul oricãrei misiuni de audit;
c) când auditorul considerã necesar.
57.
„Controalele substantive” sunt:
a) de douã tipuri;
b) de cinci tipuri;
c) de trei tipuri.
58.
Caracter semnificativ într-o misiune de audit reprezintã:
a) sectiunile cu cea mai mare pondere în bilantul întreprinderii;
b) conturi si operatiuni care au solduri sau rulaje superioare pragului
de semnificatie;
c) informatii a cãror omisiune sau inexactitate este susceptibilã de a
influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
59. Observarea în audit reprezintã:
a)
o operatie care constã în examinarea unui proces sau a unei
proceduri executate de alte persoane;
b)
examinarea notelor contabile;
c)
o operatiune de control.
60. Auditul intern este:
a)
un compartiment de control în cadrul entitãtilor economice sau sociale;
b)
o firmã specializatã angajatã pentru verificarea procedurilor de
control intern al entitãtii;
c)
controlul intern al entitãtii economice sau sociale.
61. Cererea de informatii constã în:
a)
procurarea de informatii de la persoanele competente, atât din interiorul,
cât si din exteriorul entitãtii;
b)
procurarea oricãror informatii;
c)
controlul informatiilor.
62. Pãrtile legate reprezintã:
a) întreprinderi asociate;
b) întreprinderi afiliate;
c) pãrti în care una poate exercita un control sau o influentã notabilã
asupra celeilalte.
63. Calculul, în audit, reprezintã:
a)
verificarea înregistrãrilor contabile;
b)
verificarea corectitudinii aritmetice a documentelor justificative si
a documentelor contabile sau a unor calcule distincte;
c)
verificãri statistice.
64. Referential (referintã) contabil(ã) înseamnã:
a)
ansamblul de criterii utilizate pentru pregãtirea situatiilor financiare
care se aplicã la toate elementele importante;
b)
normele contabile emise de Ministerul Finantelor;
c)
Standardele Internationale de Contabilitate.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
65.
Confirmarea conturilor de debitori reprezintã:
a) confirmarea directã a sumelor de primit sau a sumelor care compun
soldul conturilor respective;
b) verificarea documentelor justificative;
c) controlul conturilor.
66.
Prin prag de semnificatie, la elaborarea situatiilor financiare, se întelege:
a) nivelul cunoasterii profesionistului, peste care acesta considerã cã
o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidelã
a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului;
b)
nivelul, mãrimea unei sume peste care profesionistul contabil
considerã cã o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta
imaginea fidelã a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului;
c)
o limitã a unei informatii financiare, stabilitã pe baza normelor
profesionale.
67.
Constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor si productiei
în curs de executie reprezintã:
a) o cheltuialã;
b) crearea unei rezerve legale;
c) crearea unui fond cu destinatie specialã;
68.
Controlul de calitate asupra lucrãrilor de audit se organizeazã si se
exercitã:
a) de Ministerul Finantelor, potrivit legii;
b) de organele cu atributii de control financiar;
c) de regulã, de organismul profesional.
69.
Raportul, în cazul unei misiuni de audit de bazã, trebuie sã precizeze cã
auditul a fost planificat si executat de o manierã care sã asigure în mod
rezonabil cã în conturile anuale nu sunt anomalii semnificative, în
urmãtoarele situatii:
a) când se cere expres prin Normele profesionale;
b) când se cere expres prin dispozitii legale;
c) în orice misiune de acest gen.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
70.
În evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros, costul de achizitie este
egal cu:
a)
pretul de cumpãrare + taxele nerecuperabile + cheltuielile de
transport aprovizionare + alte cheltuieli accesorii necesare pentru
punerea în stare de utilitate sau intrare a bunului;
b)
pretul de cumpãrare + cheltuielile de transport aprovizionare + cheltuielile
generale de administratie + cheltuielile financiare;
c) pretul de cumpãrare + cheltuielile de încãrcare-descãrcare + taxele
nedeductibile + cheltuielile financiare.
71.
O misiune de audit de bazã la o întreprindere cotatã se planificã, se
organizeazã si se realizeazã potrivit:
a) normelor profesionale emise de organismul profesional;
b) normelor profesionale emise de CNVM;
c) normelor legale din domeniul contabilitãtii.
72.
Precizati care din urmãtoarele afirmatii reprezintã postulate ale teoriei
auditului:
a) existenta unui control intern satisfãcãtor eliminã probabilitatea
iregularitãtilor;
b) auditul trebuie sã fie liber de influente si prejudecãti;
c)
în activitatea desfãsuratã apare necesitatea ca auditul sã actioneze
în concordantã cu codul eticii profesionale.
73.
Situatiile în care un observator ar avea motive pentru a se îndoi de
obiectivitatea unui auditor sunt:
a) implicarea financiarã directã sau indirectã în activitãtile unui client;
b) limitarea întinderii lucrãrilor auditorului;
c) dezacord cu conducerea întreprinderii.
74.
Tehnicile de examinare a conturilor anuale se sprijinã pe:
a) selectionarea esantionului;
b) stabilirea indicatorilor de analizã financiarã si compararea lor cu
cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate;
c) corecta evaluare a patrimoniului, conform reglementãrilor în vigoare.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
75.
Fisa de acceptare a mandatului are ca obiective:
a) aprecieri cu privire la independenta si la absenta incompatibilitãtilor;
b) de a materializa lucrãrile efectuate înaintea acceptãrii;
c) determinarea naturii si întinderii controalelor, în raport cu pragul
de semnificatie ales.
76.
Auditorul verificã dacã s-au creat provizioane adecvate pentru clientii
rãu-platnici. Ca obiectiv de audit se are în vedere:
a) exhaustivitatea;
b) existenta;
c) evaluarea.
77.
Procedurile analitice constau în:
a) analiza tendintelor si ratiourilor semnificative, precum si examene
de coerentã cu alte informatii pertinente;
b) orice fel de analizã;
c) analiza pe bazã de bilant.
78.
Ce obiective de audit sunt asociate reconcilierii soldurilor din balanta
de verificare cu registrul mijloacelor fixe:
a) acuratete si existentã;
b) exhaustivitate si separatia dintre exercitii;
c) drepturi si obligatii.
79.
Auditorul trebuie sã aplice proceduri analitice:
a) la începutul misiunii;
b) la sfârsitul auditului, pentru a trage o concluzie generalã;
c) la mijlocul misiunii.
80.
Dintre urmãtoarele documente, sunt necesare auditãrii cheltuielilor:
a) jurnal zilnic al cumpãrãrilor, note de receptie a bunurilor;
b) rapoarte independente de evaluare;
c) titluri de proprietate.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
81.
Aplicarea procedurilor analitice se sprijinã pe ipoteza:
a) existentei unor relatii coerente între date si informatii;
b) existentei unui sistem informational;
c) existentei unor cifre comparative.
82.
Obiectivul de audit – exhaustivitatea – în cazul capitalului constã în:
a) toate drepturile si obligatiile ce decurg din capital si rezerve sunt
corect identificate;
b) toate modificãrile autorizate în capitalul social au fost înregistrate
corespunzãtor în contabilitate;
c) capitalul social corespunde cu actele constitutive ale societãtii.
83.
O estimare contabilã înseamnã:
a) o evaluare aproximativã a unei valori a unui element (de exemplu,
calculul unor provizioane pentru deprecierea creantelor);
b) o evaluare exactã a unei valori a unui element;
c) o evaluare fãcutã de un expert.
84.
Obiectivele de audit esentiale pentru trezorerie sunt:
a) exhaustivitatea, drepturile si obligatiile, evaluarea;
b) evaluarea, existenta, prezentarea si evidentierea;
c) existenta, separarea exercitiilor, drepturile si obligatiile.
85.
Pentru a putea sã se pronunte cu privire la imaginea fidelã, auditorul
trebuie sã se asigure cã urmãtoarele criterii în tinerea contabilitãtii sunt
respectate:
a) corecta evaluare si imputare în conturi;
b) sunt respectate toate normele contabile, fiscale si financiare emise
de Ministerul Finantelor, în baza legii;
c) tinerea corectã si la timp a contabilitãtii.
86.
Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit înseamnã:
a) raport asupra unei rubrici din situatiile financiare;
b) raport asupra bilantului contabil;
c) raport de gestiune.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
87.
Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit înseamnã:
a) raport privind respectarea clauzelor contractuale;
b) raport asupra procedurilor convenite;
c) raport asupra contului de profit si pierdere.
88.
Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit înseamnã:
a) raport de verificare si certificare a situatiilor financiare;
b) raport asupra situatiilor financiare condensate (rezumate);
c) raport asupra unor componente ale situatiilor financiare.
89.
Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sã continã:
a) identificarea firmei de audit;
b) identificarea situatiilor financiare auditate;
c) identificarea bilantului si a contului de profit si pierdere auditate.
90.
Referirea la normele de audit în baza cãrora s-a efectuat auditul este
prezentatã în Raportul de audit în paragraful:
a) introductiv;
b) opiniei;
c) privind natura si întinderea lucrãrilor de audit.
91.
Descrierea lucrãrilor de audit este sintetizatã în Raportul de audit în
paragraful:
a) introductiv;
b) opiniei;
c) privind natura si întinderea lucrãrilor de audit.
92.
În câte forme se poate exprima opinia fãrã rezerve a auditorului într-un
Raport de audit al situatiilor financiare:
a) patru;
b) douã;
c) una.
93.
Referirea la normele contabile avute în vedere la efectuarea lucrãrilor
de audit financiar este prezentatã în Raportul de audit:
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
a) în partea finalã a Raportului de audit;
b) în paragraful referitor la natura si întinderea lucrãrilor de audit;
c) în paragraful opiniei.
94.
Opinia fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observatii, se formuleazã:
a) când apar elemente care nu afecteazã opinia auditorului;
b) când deficientele nu sunt semnificative;
c) când auditorul face constatãri pe care tine neapãrat sã le introducã
în raport.
95.
Raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei societãti comerciale
are rolul de:
a) instrument de comunicare cu actionarii pentru decizii economice si
cu ceilalti utilizatori ai situatiilor financiare;
b) document prevãzut expres prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 94/2001;
c) instrument de protejare a patrimoniului societãtii comerciale auditate.
96.
Dacã nu a participat la inventarierea anualã a stocurilor la societateaclient
si nici nu a putut aplica metode alternative de control, auditorul
va exprima o opinie:
a) defavorabilã;
b) cu rezerve;
c) auditorul se aflã în imposibilitatea exprimãrii unei opinii.
97.
Printre actiunile ce trebuie întreprinse de auditor pentru fundamentarea
deciziei de a accepta un client de audit se numãrã:
a) negocierea încheierii contractului de audit;
b) examenul cu privire la independenta si la absenta incompatibilitãtilor;
c)
studierea prealabilã a reglementãrilor emise de Camera Auditorilor
Financiari.
98.
În cazul unui client nou, auditorul trebuie sã contacteze auditorul anterior
(sau cenzorii societãtii):
a) în etapa de acceptare a mandatului si contactarea lucrãrilor de audit;
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
b) pe parcursul desfãsurãrii lucrãrilor de audit;
c) nu este necesar un asemenea contact.
99.
Când nu se poate sprijini pe controlul intern din societatea-client, auditorul
va elabora un program propriu de control:
a) extins;
b) total;
c) general si total, dar prin sondaj.
100. Care din urmãtoarele exprimãri sunt incorecte:
a) auditul intern este un compartiment de control din cadrul entitãtii
care are ca obiectiv de bazã verificarea eficacitãtii sistemului contabil
si a sistemului de control intern;
b) verificarea eficacitãtii sistemului contabil si a sistemului de control
intern se poate realiza prin auditori interni sau prin contractarea
unui auditor extern;
c)
auditorii interni dintr-o entitate (toti sau numai seful acestora) trebuie
sã fie membri ai Camerei Auditorilor Financiari.
101. Câte tipuri de opinie se pot prezenta într-un Raport de audit asupra
situatiilor financiare ale unei entitãti:
a) patru;
b) una;
c) cinci.
102. Câte tipuri de opinie se pot prezenta în cazul auditului asupra situatiilor
financiare ale unei entitãti:
a) patru;
b) una;
c) douã: „imaginea fidelã” sau „prezintã în mod sincer…”.
103. Obiectivul unei misiuni de audit de bazã este:
a) de a permite auditorului sã exprime o opinie potrivit cãreia situatiile
financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform
unei referinte contabile identificate;
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
b)
de a permite auditorului sã exprime o opinie potrivit cãreia situatiile
financiare sunt sincere si corecte în raport cu reglementãrile în
vigoare;
c)
de a permite auditorului sã exprime o opinie potrivit cãreia toti
utilizatorii situatiilor financiare sã poatã lua decizii corecte pe baza
informatiilor cuprinse în acestea.
104. Ce înseamnã auditul financiar:
a) o opinie responsabilã si motivatã asupra situatiilor financiare;
b) examinarea efectuatã de un profesionist competent si independent,
în vederea exprimãrii unei opinii motivate asupra unei informatii
contabile;
c) o îmbinare între auditul contractual si cel legal.
105. Normele de referintã în auditul financiar sunt:
a) norme contabile si norme de audit;
b) norme legale, norme contabile si norme de audit;
c) norme deontologice, norme contabile si norme de audit.
106. Enumerati ce înseamnã evenimente posterioare închiderii exercitiului:
a) fapte petrecute dupã 31 decembrie a anului respectiv;
b) fapte petrecute dupã data raportului de audit, dar înaintea publicãrii
situatiilor financiare;
c) fapte petrecute dupã publicarea situatiilor financiare.
107. Dacã se utilizeazã lucrãrile unui expert pentru definitivarea unui audit,
acesta poate fi:
a) angajat de auditor sau salariat al auditorului;
b) angajat al întreprinderii-client al acesteia;
c) în oricare din situatiile de la lit. a) si b).
108. Care conturi sunt semnificative:
a) cele care contin riscuri de eroare semnificative;
b) cele care contin riscuri de eroare mici;
c) cele care nu contin riscuri de eroare.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
109. Ce este auditul intern:
a) un control asupra modului de respectare a procedurilor de control
intern;
b) o firmã specializatã angajatã pentru verificarea procedurilor de
control intern ale entitãtii;
c) control intern al entitãtii economice sau sociale.
110. Care sunt situatiile în care un observator ar avea motive pentru a se
îndoi de obiectivitatea unui auditor:
a) relatii familiale cu directorul întreprinderii-client;
b) onorarii de audit sub nivelul pietei;
c)
efectuarea auditului pe o perioadã mai mare de 5 ani la acelasi
client.
111. Când se verificã continutul procedurilor de inventariere:
a) înainte de inventariere;
b) în timpul inventarierii;
c) dupã inventariere.
112. Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sã continã:
a) identificarea responsabilitãtilor;
b) identificarea bilantului auditat;
c) precizarea cã este un audit independent.
113. Furnizarea unei baze rezonabile pentru opinie este prezentatã în Raportul
de audit în paragraful:
a) privind natura si întinderea lucrãrilor de audit;
b) privind opinia;
c) dupã paragraful opiniei.
114. Paragraful de observatii se situeazã de regulã:
a) dupã paragraful de opinie;
b) înaintea paragrafului de opinie;
c) în paragraful introductiv.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
115. Rezervele care însotesc opinia auditorului se prezintã:
a) înaintea paragrafului de opinie;
b) dupã paragraful de opinie;
c) în paragraful privind natura si întinderea lucrãrilor de audit.
116. Dezacordul cu conducerea întreprinderii, având incidentã semnificativã
asupra situatiilor financiare conduce auditorul la a formula:
a) o opinie cu rezerve;
b) o opinie defavorabilã;
c) o opinie fãrã rezerve dar cu un paragraf de observatii.
117. Raportul de audit asupra situatiilor financiare are rolul:
a) de confirmare a încrederii în situatiile financiare prezentate;
b) de a proteja activele societãtii auditate;
c) de a da garantie Ministerului Finantelor cã situatiile financiare sunt
corect întocmite.
118. Dacã nu a participat la inventarierea anualã a stocurilor la societateaclient,
auditorul va exprima o opinie:
a) defavorabilã;
b) favorabilã, dar cu un paragraf de observatii;
c) cu rezerve sau se aflã în imposibilitatea de a emite o opinie.
119. În cazul unui client nou, auditorul trebuie sã contacteze auditorul anterior
(sau cenzorii societãtii):
a) înainte de începerea lucrãrilor de audit;
b) în etapa de acceptare a mandatului si contractarea lucrãrilor de audit;
c) pe parcursul lucrãrilor de audit.
120. Când controlul intern al societãtii-client permite un grad rezonabil de
asigurare cã înregistrãrile contabile ale tranzactiilor sunt fiabile, programul
de control al auditorului va fi:
a) bazat pe sondaje;
b) restrâns;
c) stabilit de auditor în functie si de alte informatii.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
121. Asigurarea datã utilizatorilor situatiilor financiare auditate este o
asigurare:
a) totalã;
b) ridicatã;
c) ridicatã, dar nu absolutã.
122. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare sunt:
a) inteligibilitatea;
b) continuitatea;
c) prudenta.
123. În normele de audit se foloseste termenul semnificativ. Ce reprezintã
acesta:
a) termen utilizat pentru a exprima valoarea absolutã a unei informatii
din situatiile financiare;
b) termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile cuprinse
în situatiile financiare;
c) termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil.
124. Pentru obtinerea elementelor probante, ce procedee si tehnici de audit
se utilizeazã:
a) control asupra pieselor justificate si control de fond;
b) sondaje;
c) calcule si analize.
125. Ce semnificatie are o eroare tolerabilã nulã sau micã:
a) contul poate fi auditat în întregime cu cheltuieli mici si nu se asteaptã
descoperirea niciunei erori;
b) contul poate fi verificat cu cheltuieli extrem de mici, probabil prin
proceduri analitice;
c)
cea mai mare parte a soldului contului a rãmas neschimbat din anul
precedent si nu este nevoie sã fie auditat.
126. Care este numãrul de etape (pasi) ce trebuie parcursi în procedura de
aplicare a pragului de semnificatie în auditul situatiilor financiare?
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
a) 3;
b) 5;
c) 7.
127. În cursul auditãrii contului de vânzãri ati constatat un numãr de erori în
valoare netã de 10.000 dintr-un esantion de 80.000 extras dintr-o populatie
de 800.000. Care este eroarea totalã care o veti retine, stiind cã
eroarea de esantionare ati apreciat-o la 25%?
a) 300.000;
b) 125.000;
c) 250.000.
128. În functie de natura lor, sondajele pe care le realizeazã auditorul pot
fi:
a) sondaje statistice si nestatistice;
b) sondaje asupra atributiilor si sondaje asupra valorilor;
c) sondaje asupra elementelor-cheie si sondaje asupra multimilor.
129. Elementele-cheie dintr-o multime sunt:
a) elementele care – fie datoritã naturii, fie datoritã valorii lor – prezintã
riscuri;
b) elementele care sunt supuse verificãrii integrale de cãtre auditor;
c) elementele care sunt stabilite de auditor încã din faza de planificare
a lucrãrilor de audit.
130. La selectarea esantionului auditorul are în vedere ca:
a) acesta sã fie reprezentativ;
b) acesta sã continã toate elementele-cheie;
c) acesta sã aibã o talie corespunzãtoare.
131. Elementele probante reprezintã informatii care au la bazã:
a) numai documente justificative si documente contabile;
b) documente justificative, documente contabile si alte surse;
c) surse interne si surse externe.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
132. Care dintre urmãtoarele afirmatii este exactã:
a) controlul intern are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile,
relevante, complete si oportune structurilor implicate în luarea
deciziilor si utilizatorilor externi;
b) controlul intern are ca obiectiv detectarea cazurilor de abatere de la
normele legale;
c) controlul intern are ca obiectiv punerea la dispozitia consiliului de
administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea mãsurilor de
prevenire a fraudelor.
133. Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern?
a) controlul intern se referã la existenta si aplicarea procedurilor, iar
auditul intern se referã la controlul procedurilor respective;
b) ambele se referã la aceeasi structurã organizatoricã a entitãtii;
c) controlul intern se realizeazã de personalul entitãtii, iar auditul intern
se realizeazã numai de un auditor financiar persoanã fizicã sau
juridicã.
134. Independenta auditorului intern presupune:
a) independenta fatã de celelalte structuri de conducere si de executie;
b) independenta fatã de activitãtile auditate si de activitãtile pe care le
implicã în mod curent controlul intern;
c) dreptul de a comunica cu personalul, cu conducerea executivã si
cu consiliul de administratie.
135. Exprimarea unei opinii motivate potrivit cãreia situatiile financiare au
fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unei referinte
contabile identificate constituie:
a) obiectul unei misiuni de audit de bazã;
b) scopul fundamental al auditului financiar;
c) definitivã auditului extern, în general.
136. Când se verificã respectarea principiilor contabile în ce priveste capitalurile
proprii, ce obiective de audit identificati:
a) drepturi si obligatii si evaluarea;
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
b) drepturi si obligatii si existenta;
c) numai existenta.
137. Când verificati fundamentarea provizioanelor la sfârsit de an aveti în
vedere:
a) modul de calcul si conformitatea cu contractele si/sau textele legale;
b) deductibilitatea;
c) o iesire viitoare de resurse.
138. Când verificati amortizarea imobilizãrilor corporale vã asigurati cã:
a) planul de amortizare este acelasi ca în anul precedent;
b) planul de amortizare contabilã e diferit de planul de amortizare
fiscalã;
c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevãzute în reglementãrile
în vigoare.
139. Controlul fizic al imobilizãrilor corporale presupune:
a) verificarea modului în care s-a efectuat inventarierea;
b) inspectia imobilizãrilor corporale;
c) existenta concordantei între registrul imobilizãrilor corporale si
contabilitate.
140. Când verificati cheltuielile cu întretinerea si reparatiile la imobilizãrile
corporale vã asigurati:
a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizãri sau la conturile
de cheltuieli ale perioadei;
b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe bazã de
documente justificative;
c) cã cheltuielile sunt reale si se justificã cu documente legale.
141. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie sã gãsiti la
contul de viramente interne la 31 decembrie:
a) debitor;
b) creditor;
c) fãrã sold.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
142. Când efectuati controlul separãrii exercitiilor în contabilitatea stocurilor
procedati la:
a) inventarierea la 31 decembrie;
b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionãri identificate în inventarul
fizic;
c)
controlul tuturor aprovizionãrilor din ultimele 15 zile ale exercitiului.
143. Dacã ati constatat incertitudini care însã nu afecteazã în mod semnificativ
situatiile financiare, opinia va fi:
a) fãrã rezerve;
b) fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observatii;
c) procedati la extinderea controlului.
144. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sã comporte
erori semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezintã:
a) risc inerent;
b) risc de audit;
c) risc de nedetectare.
145. Imaginea fidelã este:
a) o consecintã a regularitãtii si sinceritãtii conturilor;
b) o conditie pentru a emite o opinie fãrã rezerve;
c) un criteriu de apreciere a situatiilor financiare.
146. Societatea Stirex SA, auditatã de dumneavoastrã, a achizitionat la 1 iulie
2003 un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmãtoarele
cheltuieli:
•
pretul de cumpãrare al terenului ................................... 30.000 lei
•
pretul de cumpãrare al constructiei ............................. 125.000 lei
•
taxe de înregistrare ....................................................... 12.000 lei
•
alte cheltuieli cu actele....................................................... 800 lei
•
onorarii notar .................................................................. 1.500 lei
(din care TVA 240 lei)
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
•
comisioane ..................................................................... 1.800 lei
(din care TVA 290 lei)
•
cheltuieli arhitecti ........................................................... 3.600 lei
(din care TVA 575 lei)
•
cheltuieli renovare ........................................................ 85.000 lei
(din care TVA 13.500 lei)
Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la
terenuri 30.000 lei si la constructii 125.000 lei. Care este suma corectã
ce trebuia contabilizatã în cheltuielile perioadei?
a) 7.700 lei;
b) 0 lei;
c) 85.000 lei.
147. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizatã
în contul „Terenuri”?
a) 33.013 lei;
b) 37.800 lei;
c) 42.000 lei.
148. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma care trebuia contabilizatã
în contul „Constructii”?
a) 207.295 lei;
b) 212.082 lei;
c) 203.095 lei.
149. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA ati constatat cã la
31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.
Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscând cã întreprinderea
foloseste metoda FIFO, cã stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitãti
a 10.000 lei fiecare, cã în 10 decembrie s-au cumpãrat 500 unitãti a
12.000 lei fiecare si cã în 20 decembrie au iesit 400 unitãti:
a) 7.000.000 lei;
b) 6.600.000 lei;
c) 6.200.000 lei.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
150. Ati constatat cã în costurile de transformare a stocurilor întreprinderea
auditatã a cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentând costurile unui
împrumut aferent stocurilor. Cum retineti aceastã constatare cunoscând
cã, potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate, integrarea costurilor
aferente împrumuturilor în costul de transformare a stocurilor este:
a) obligatorie;
b) optionalã;
c) interzisã.
151. La auditul stocurilor aveti în vedere cã, potrivit IAS 2, nu fac parte din
costul stocului unui produs:
a) valoarea deseurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv;
b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricatie;
c) cheltuielile de comercializare.
152. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar
achizitionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru
teren), amortizabil în 20 ani; cu aceastã ocazie a eliminat amortismentele
din valoarea contabilã. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a
fost stabilitã cu aceastã ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul);
durata de viatã nu a fost modificatã.
La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei.
Care este diferenta din reevaluare ce trebuia înregistratã de societate:
a) 178.000 lei;
b) 162.000 lei;
c) 170.000 lei.
153. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma amortizãrii în anul N:
a) 12.500.000 lei;
b) 16.000.000 lei;
c) 8.000.000 lei.
154. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma plusvalorii înregistratã
cu ocazia vânzãrii?
a) 137.500 lei;
b) 284.000 lei;
c) 315.500 lei.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
155. În cadrul auditului efectuat asupra imobilizãrilor necorporale ati constatat
cã o imobilizare necorporalã identificabilã intratã cu ocazia unei fuziuni
a fost înregistratã la valoarea contabilã. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia
înregistratã:
a) la costul sãu;
b) la valoarea contabilã;
c) la valoarea justã.
156. Exprimarea unei opinii motivate potrivit cãreia situatiile financiare au
fost stabilite în toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte
contabile identificate, constituie:
a) obiectul unei misiuni de auditare a situatiilor financiare;
b) scopul fundamental al auditului bancar;
c) definitia auditului extern în general.
157. Auditorul poate fi fãcut rãspunzãtor de prevenirea non-respectului textelor
legislative în cadrul bãncii auditate?
a) da;
b) nu;
c) da, numai în anumite cazuri.
158. În legãturã cu rolul legislatiei în vigoare în auditarea situatiilor financiare
ale unei bãnci, responsabilitãtile auditorului se referã la:
a) detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei generale si
bancare;
b) activitãtile auditorului legate de examinare, comunicare si de
întrerupere a misiunii;
c) comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei, cãtre
Banca Nationalã.
159. Dacã auditorul concluzioneazã cã nerespectarea unui text legal are
consecinte semnificative asupra situatiilor financiare ale bãncii nu au
fost corect preluate în aceste situatii financiare, el trebuie sã exprime:
a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilã;
b) o opinie fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observatie;
c) o opinie defavorabilã.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
160. Riscurile cu impact însemnat asupra situatiei patrimoniale sau reputationale
ale bãncii sunt:
a) riscul de credit si riscul reputational;
b) riscuri semnificative;
c) riscul de credit si riscul de lichiditate.
161. Care din urmãtoarele afirmatii este exactã:
a) controlul intern al unei bãnci are ca obiectiv furnizarea unor informatii
credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate
în luarea deciziilor si utilizatorilor externi;
b) controlul intern al unei bãnci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor
de abatere de la normele legale si de la politicile si procedurile
stabilite de conducerea bãncii;
c) controlul intern al unei bãnci are ca obiectiv punerea la dispozitia
consiliului de administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea
mãsurilor de prevenire a fraudelor.
162. Cine aprobã si revizuieste periodic (cel putin anual) strategiile generale
si politicile privind activitãtile unei bãnci comerciale?
a) Banca Nationalã a României;
b) consiliul de administratie (sau de supraveghere) al bãncii respective;
c) adunarea generalã a actionarilor bãncii.
163. Principiul separãrii responsabilitãtilor în sistemul de control intern al
unei bãnci presupune:
a) evitarea alocãrii de responsabilitãti personalului, care sã conducã
la conflicte de interese;
b) punerea unei persoane în situatia de a actiona în front office;
c) punerea unei persoane în situatia de a actiona în back office.
164. Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern al unei bãnci?
a) controlul intern se referã la existenta si aplicarea procedurilor, iar
auditul intern se referã la controlul asupra procedurilor respective;
b) ambele se referã la aceeasi structurã organizatoricã a bãncii;
c) controlul intern se face de personalul bãncii, iar auditul intern se
face de un auditor financiar (persoanã fizicã sau juridicã).
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
165. Bãncile organizeazã auditul intern în vederea:
a) asigurãrii unei evaluãri independente a existentei, adecvãrii si respectãrii
politicilor si procedurilor necesare desfãsurãrii activitãtilor
bancare;
b) îmbunãtãtirii activitãtii bãncii;
c) detectãrii tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale si a
reglementãrilor bancare.
166. Independenta auditorului intern bancar presupune:
a) independenta fatã de celelalte structuri de conducere si de executie
ale bãncii;
b) independenta fatã de activitãtile auditate si de activitãtile pe care le
implicã în mod curent controlul intern;
c)
dreptul de a comunica cu personalul bãncii, cu conducerea bãncii
si cu consiliul de administratie a bãncii.
167. Comitetul de audit al bãncii este:
a) o structurã a bãncii care functioneazã în baza unui regulament
propriu aprobat de Banca Nationalã;
b) un comitet permanent, independent de conducãtorii bãncii, subordonat
consiliului de administratie si care are o functie consultativã;
c)
un comitet permanent cu rol consultativ si care este condus de un
auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari.
168. Care este diferenta dintre auditul intern si controlul intern într-o bancã:
a) controlul intern se referã la existenta procedurilor, iar auditul intern
se referã la controlul asupra existentei, adecvãrii si aplicãrii procedurilor;
b) controlul intern se subordoneazã conducerii bãncii, iar auditul intern,
consiliului de administratie;
c)
controlul intern se realizeazã de un compartiment al bãncii, iar
auditul intern poate fi realizat de un auditor financiar.
169. Elementele probante în auditul situatiilor financiare ale unei bãnci trebuie
sã fie:
a) obtinute din controlul propriu al auditorului;
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
b) obtinute din surse interne sau externe;
c) suficiente si adecvate.
170. Elementele probante reprezintã informatii care au la bazã:
a) numai documente justificative si documente contabile;
b) documente justificative, documente contabile si alte surse;
c) surse interne si surse externe.
171. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente si adecvate
conduce auditorul la formularea:
a) unei opinii fãrã rezerve, dar cu observatii;
b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;
c) unei opinii defavorabile.
172. Examenul analitic al unei bãnci comerciale cuprinde:
a) analiza functionalã, performantele, gestiunea riscurilor si analiza
economico-financiarã;
b) calculul unor ratiouri pe baza bilantului si a contului de profit si
pierdere;
c) analiza detaliatã a tuturor unitãtilor si subunitãtilor (sediilor) bãncii.
173. Analiza functionalã a unei bãnci are ca obiect:
a) cele trei functii fundamentale ale bãncii (de lichiditate, de intermediere
si relationalã);
b) toate functiile economice si financiare ale bãncii;
c) functia financiarã si functia de trezorerie.
174. Durata de transformare a resurselor în folosinte este un indicator care
exprimã functia de intermediere a unei bãnci si se determinã ca raport
între:
a) activele si pasivele bãncii;
b) durata medie a folosintelor si durata medie a resurselor;
c) activele bilantiere si cele în afara bilantului.
175. Marja netã a dobânzii la o bancã se calculeazã ca un raport între:
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
a) dobânzi încasate minus dobânzi plãtite si active totale minus active
nevalorificate;
b) dobânzi încasate minus dobânzi plãtite si venituri bancare;
c) dobânzi încasate minus dobânzi plãtite si totalul activelor bancare
(bilantiere si nebilantiere).
176. Ce rol are raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei bãnci:
a)
instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitãtilor
si instrument de confirmare a încrederii în situatiile financiare
prezentate;
b) instrument de garantare a fidelitãtii situatiilor financiare în fata publicului;
c) instrument de raportare prevãzut prin contractul de prestãri de servicii.
177. Tinerea corectã si la zi a registrelor contabile ale bãncii; aceasta reprezintã
pentru auditor:
a) o responsabilitate de bazã;
b) o responsabilitate secundarã;
c) o responsabilitate aditionalã.
178. În cazul unei opinii fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observatii, acesta
se situeazã:
a) înaintea paragrafului de opinie;
b) dupã paragraful de opinie;
c) într-o notã anexã la raportul de audit.
179. În cazul unei opinii, alta decât cea fãrã rezerve, motivele se situeazã:
a) înaintea paragrafului de opinie;
b) dupã paragraful de opinie;
c) numai în notele anexe la raportul de audit.
180. Câte opinii se pot înscrie în raportul de audit asupra situatiilor financiare
ale unei bãnci:
a) patru;
b) una;
c) depinde de numãrul elementelor probante.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
NOTÃ: Începând cu nr. 181, întrebãrile necesitã analizã si judecatã profesionalã
proprie.
181. Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l
deosebesc de auditul contractual.
182. Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazatã pe proceduri convenite
de o misiune de audit statutar?
183. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
184. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
185. Prin ce se caracterizeazã raportul auditorului asupra respectãrii clauzelor
contractuale?
186. Prin ce se caracterizeazã raportul auditorului asupra situatiilor financiare
condensate?
187. Care sunt elementele de bazã ale unui raport asupra situatiilor financiare
condensate?
188. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.
189. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionale: caracteristici.
190. Explicati termenii de previziuni si proiectii în audit.
191. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat
(revizuire).
192. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).
193. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).
194. Raportarea unei misiuni de compilare.
195. Cum explicati necesitatea unui Cod etic în audit?
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
196. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul
etic?
197. Explicati principiul integritãtii si obiectivitãtii în audit.
198. Explicati principiul competentei în audit.
199. Explicati principiul confidentialitãtii în audit.
200. Conceptul de independentã în audit.
201. Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
202. Interesul propriu – amenintare la adresa independentei.
203. Slãbirea autocontrolului – amenintare la adresa independentei.
204. Renuntarea la convingeri – amenintare la adresa independentei.
205. Manifestãri de familiarism – amenintare la adresa independentei.
206. Actiuni de intimidare – amenintare la adresa independentei.
207. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.
208. Protejarea independentei prin clauze contractuale cu clientul.
209. Protejarea independentei prin mãsuri interne cabinetului.
210. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.
211. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din
România?
212. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.
213. Obligatiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultantã
fiscalã.
214. Cum explicati responsabilitãtile etice ale altor profesionisti utilizati în
cadrul unei misiuni de audit de bazã?
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
215. Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al
profesionistilor contabili din România.
216. Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de
audit.
217. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
218. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
219. Rolul si importanta dosarului exercitiului.
220. Rolul si importanta dosarului permanent.
221. Structura dosarului exercitiului.
222. Structura dosarului permanent.
223. Elementele de bazã ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar.
224. Opinia defavorabilã: motive, mod de prezentare.
225. Explicati semnificatia datãrii raportului de audit.
226. Imposibilitatea exprimãrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
227. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
228. Opinia fãrã rezerve: semnificatie, mod de prezentare.
229. Opinia fãrã rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod
de prezentare.
230. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
231. Paragraful privind natura si întinderea lucrãrilor de audit.
232. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
233. Situatii care conduc la formularea altei opinii decât opinie fãrã rezerve.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
234. Cazuri de dezacord cu conducerea întreprinderii-client.
235. Continutul raportului de audit.
236. Rolul raportului de audit.
237. Rolul si continutul notei de sintezã.
238. Rolul si continutul chestionarului de sfârsit de misiune.
239. Rolul si continutul scrisorii de afirmare.
240. Utilizarea lucrãrilor unui alt auditor.
241. Utilizarea lucrãrilor auditorului intern.
242. Utilizarea lucrãrilor unui expert.
243. Elementele posterioare închiderii exercitiului.
244. Faptele descoperite pânã la data raportului de audit.
245. Fapte descoperite dupã data raportului de audit, dar înaintea publicãrii
situatiilor financiare.
246. Fapte descoperite dupã data publicãrii situatiilor financiare.
247. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.
248. Examenul situatiilor financiare.
249. Particularitãti privind pãrtile afiliate (legate) în audit.
250. Ipoteza continuitãtii activitãtii în auditul situatiilor financiare.
251. Auditul estimãrilor contabile.
252. Procedurile analitice în auditul situatiilor financiare.
253. Confirmarea externã (directã).
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
254. Tehnica observãrii fizice.
255. Tehnica sondajului.
256. Elementele probante: definitie, rol, criterii de apreciere.
257. Programul de control: rol, continut, forme de prezentare.
258. Continutul unui raport asupra controlului intern.
259. Ce sunt testele de conformitate?
260. Ce sunt testele de permanentã?
261. Evaluarea controlului intern: continut, etape.
262. Planul de misiune: continut, rol.
263. Orientarea si planificarea auditului.
264. Programul de muncã.
265. Faze si etape în executarea unei misiuni de audit, de bazã.
266. Acceptarea mandatului si contractarea lucrãrilor de audit.
267. Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?
268. Care sunt prevederile de bazã ale contractului de prestãri de servicii de
audit?
269. Ce este expertul contabil?
270. Care sunt normele de referintã în auditul situatiilor financiare?
271. Ce sunt si ce rol joacã normele de audit?
272. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
273. Ce este si cum se determinã pragul de semnificatie?
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
274. Ce este si cum se calculeazã eroarea estimatã prin extrapolare directã?
275. Ce este si cum se estimeazã eroarea tolerabilã?
276. Riscul de audit: componentele si relatiile între acestea.
277. Ce este riscul legat de control?
278. Ce este riscul inerent?
279. Ce este riscul de nedetectare?
280. Ce este si ce semnificatie are importanta relativã?
281. Dati definitia auditului în general si elementele principale ale acesteia.
282. Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia.
283. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?
284. Auditul contractual: caracteristici si obiect.
285. Societatea Alfa, auditatã de dumneavoastrã, a achizitionat la 5 aprilie
2002 un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmãtoarele
cheltuieli:
•
pret cumpãrare teren .................................................... 90 mil. lei
•
pret cumpãrare constructie.......................................... 410 mil. lei
•
taxe înregistrare ........................................................... 83 mil. lei
•
cheltuieli cu actele ....................................................... 3,5 mil. lei
•
onorarii notar ......................................................... 14.744 mil. lei
(din care TVA 2.744 mii lei)
•
comisioane ............................................................ 29.900 mil. lei
(din care TVA 4.900 mii lei)
•
cheltuieli arhitecti ................................................. 23.920 mil. lei
(din care TVA 3.920 mii lei)
•
reparatii ................................................................ 263.120 mii lei
(din care TVA 43.120 mii lei)
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei.
Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate în cheltuielile perioadei, în
contul terenuri si în contul constructii?
286. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA ati constatat cã la 31 decembrie
stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.
Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând cã întreprinderea
foloseste metoda FIFO, cã stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitãti a
10.000 lei fiecare, cã în 10 decembrie s-au cumpãrat 500 unitãti a
12.000 lei fiecare si cã în 20 decembrie au iesit 400 unitãti?
287. Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar
achizitionat în anul N-11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei
pentru teren), amortizabil în 20 de ani; cu aceastã ocazie a eliminat
amortismentele din valoarea contabilã. Valoarea de utilitate a ansamblului
imobiliar a fost stabilitã cu aceastã ocazie la 450.000.000 lei (din
care 150.000.000 lei terenul); durata de viatã nu a fost modificatã.
La 1 iulie anul N ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000.000 lei.
Care sunt:
-diferenta din reevaluare ce trebuia înregistratã;
-suma amortizãrii în anul N;
-suma plusvalorii înregistratã cu ocazia vânzãrii.
288. Enumerati si explicati opt diferente între auditul extern si auditul intern.
289. Care sunt principalele lucrãri de efectuat când examinati conturile de
imobilizãri corporale?
290. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de imobilizãri
financiare.
291. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de stocuri.
292. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de trezorerie.
293. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de capitaluri
proprii.
TESTE GRILÃ... Audit financiar – experti contabili
294. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de vânzãri si
de clienti.
295. Prezentati 10 lucrãri de efectuat când examinati conturile de cumpãrãri
si de furnizori.
296. Enumerati opt diferente între auditul extern si auditul intern.
297. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitãti?
298. Care sunt elementele de bazã ale controlului intern al unei entitãti?
299. Explicati importanta separãrii sarcinilor în organizarea controlului intern
al unei entitãti.
300. Definiti auditul intern si controlul intern, si relatia dintre acestea.
301. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?
302. Care sunt cele patru categorii de audit intern în functie de naturã?
303. Prezentati o clasificare a misiunilor de audit intern.
304. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern?
305. Continutul si structura planurilor de control al conturilor.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
5. Disciplina:
EVALUAREA ECONOMICÃ
ªI FINANCIARÃ A ÎNTREPRINDERII
1.
Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza:
a) bilantului contabil;
b) bilantului economic;
c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.
2.
Care din urmãtoarele categorii de factori fac necesarã pozitionarea sistematicã
a întreprinderii pe piatã:
a) factorii legati de existenta preturilor libere;
b) inflatia;
c) politicile de restructurare.
3.
Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã
evaluãrii, pe bazã de expertizã si diagnostic:
a) aplicând una dintre metodele FIFO sau LIFO;
b) în functie de raportul de schimb leu/dolar;
c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor
de achizitie din cea mai recentã perioadã.
4.
Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã:
a) cu cât riscul de tarã este mai mare, cu atât rata de actualizare este
mai mare;
b) cu cât riscul de tarã este mai mic, cu atât rata de actualizare este mai
mare;
c) cu cât riscul de tarã este mai mare, cu atât rata de actualizare este
mai micã.
5.
Ce relatie existã între valoarea întreprinderii si rata de actualizare:
a) direct proportionalã;
b) invers proportionalã;
c) depinde de numãrul si mãrimea riscurilor.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
6.
Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea
ca explicatie:
a) o perceptie diferitã despre riscuri;
b) un nivel diferit de informare si documentare;
c) nu este posibilã o astfel de situatie.
7.
Insuficienta de amortizare a imobilizãrilor dintr-o întreprindere (amortizarea
scripticã este inferioarã amortizãrii tehnico-economice) influenteazã
artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul:
a) micsorãrii;
b) majorãrii;
c) nu are nicio influentã.
8.
Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere,
se urmãreste:
a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea
economicã a bunurilor;
c)
corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea
raportului de schimb leu/dolar.
9.
Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã:
a) numai când este prevãzutã prin acte normative;
b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii;
c) dacã normele contabile permit aceasta.
10.
Atunci când se determinã fluxul de trezorerie, în vederea evaluãrii unei
întreprinderi, profitul net se corecteazã cu:
a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia
de mentinere;
b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia
de mentinere;
c)
investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de
rulment.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
11.
Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea
întreprinderii în sensul:
a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie;
b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie;
c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse.
12.
Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã
urmãtorul bilant economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000;
obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente de reevaluare
50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000:
a) 140.000;
b) 150.000;
c) 780.000.
13.
Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacitãtii beneficiare
a unei întreprinderi în ceea ce priveste perioada de referintã:
a) 2;
b) 3;
c) 4.
14.
Evaluãrile pot fi:
a) evaluãri contabile, evaluãri administrative si evaluãri bazate pe expertizã
si diagnostic;
b) evaluãri contabile si evaluãri economice;
c) evaluãri pe bazã de acte normative.
15.
Obiectivul evaluãrii economice si financiare îl reprezintã:
a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a
întreprinderilor;
b) determinarea valorii de piatã a bunurilor si întreprinderilor;
c) reevaluarea bunurilor din întreprindere în vederea aducerii la
inflatie.
16.
Care este diferenta dintre uzura scripticã si uzura fizicã a unei clãdiri:
a) nu este nicio diferentã;
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
b) uzura scripticã este durata de recuperare a investitiei, iar cea fizicã
este durata de viatã;
c) aprecierea economicã a vietii unei clãdiri.
17.
La ce se foloseste reevaluarea mijloacelor fixe:
a) sã schimbe valorile mijloacelor fixe din bilantul contabil;
b) sã reactualizeze valoarea patrimonialã pentru privatizare, asociere etc.;
c) sã stabileascã valorile reale de impozitare.
18.
Care sunt metodele de piatã de evaluare a terenurilor folosind chiria si
informatiile de tranzactionare:
a) metoda rentei de bazã si a capitalizãrii rentei de bazã;
b) metoda comparatiei directe;
c) doar metoda rentei de bazã.
19.
Capacitatea beneficiarã se referã la:
a) beneficiul realizat în trecut;
b) un beneficiu viitor;
c) beneficiul realizat de întreprindere la data analizei.
20.
Activul net corectat prin metoda aditivã se determinã dupã formula:
a) capitaluri permanente +/– diferente din reevaluare;
b) capitaluri proprii +/– diferente din reevaluare;
c) activ reevaluat corijat +/– total datorii.
21.
Activul net corectat prin metoda substractivã se determinã dupã formula:
a) capitaluri proprii +/– diferente din reevaluare;
b) activ reevaluat corijat – total datorii;
c) activ reevaluat corijat – obligatii financiare.
22.
Care dintre urmãtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare:
a) dobânda la împrumutul de stat;
b) rata de remunerare a activelor fixe;
c) dobânda bancarã.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
23.
Rata de actualizare este:
a) un element al pietei financiare;
b) un element al pietei de bunuri si servicii;
c) dobânda la împrumutul de stat.
24.
Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi sau a unui
activ:
a) activul net contabil;
b) activul net corijat (corectat);
c) activul net reevaluat.
25.
Sinteza diagnosticelor functiilor întreprinderilor reprezintã:
a) o metodã de cunoastere a rentabilitãtii;
b) o modalitate de determinare a profitului net;
c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor întreprinderii
la un moment dat.
26.
Diagnosticul functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului
urmãreste examinarea:
a) structurii întreprinderii;
b) absenteismului;
c) resurselor umane ale întreprinderii.
27.
Obiectivul diagnosticului functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii
personalului are drept scop:
a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare);
b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a contribui la realizarea
obiectivelor si functiilor întreprinderii;
c) stabilirea calitãtii conducerii si a salariatilor întreprinderii.
28.
Obiectivul diagnosticului organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului
are drept scop:
a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare);
b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a-si da concursul la
realizarea activitãtilor întreprinderii;
c) stabilirea organigramei întreprinderii.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
29.
Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare în cadrul
evaluãrii întreprinderii are drept scop:
a) stabilirea gradului de uzurã si a valorii mijloacelor fixe;
b) necesitatea de restructurare a întreprinderii;
c) aprecierea în ce mãsurã mijloacele de productie materiale rãspund
nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale achizitorului
(cumpãrãtorului) ei potential.
30.
Diagnosticul functiei comerciale se aflã în relatie de interdependentã cu
diagnosticul:
a) functiei de organizare, conducere si gestionare a personalului;
b) functiei financiar-contabile;
c) tuturor functiilor întreprinderii.
31.
Durata de decontare medie a încasãrii datoriilor clientilor se face ca
raport între:
Soldul la 31 decembrie al contului Clienti
a)
x 365 zile;
Rulajul anual creditor al contului Clienti
Soldul mediu lunar al perioadei al contului Clienti
b) ;
Rulajul creditor anual al contului Clienti
Soldul la 31 decembrie – soldul la 1 ianuarie
c)
x 100.
Soldul la 31 decembrie
32.
Diagnosticul comercial urmãreste determinarea:
a) raporturilor dintre întreprindere si mediul sãu exterior social-economic;
b) pietei si a locului ocupat de întreprindere pe aceastã piatã;
c) nivelul calitativ al produselor si serviciilor sau al lucrãrilor executate
de întreprindere.
33.
Goodwill-ul reprezintã:
a) fondul comercial al întreprinderii;
b) un plus de valoare recunoscutã întreprinderii cu ocazia unei transmiteri
care are ca sursã elementele intangibile ale acesteia;
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
c)
un plus de valoare înregistratã în bilant care corespunde fondului
comercial al întreprinderii.
34.
Evaluarea economicã si financiarã a întreprinderii se face pe baza:
a) unui act normativ;
b) unei expertize si unui diagnostic;
c) bilantului contabil al întreprinderii.
35.
Elementele de calcul, pentru a evalua o întreprindere prin rentabilitate,
sunt:
a) profitul din bilant, rata de actualizare si perioada de referintã;
b) capacitatea beneficiarã, rata de actualizare si perioada de referintã;
c) capacitatea beneficiarã, rata inflatiei, rata de actualizare si perioada
de referintã.
36.
Goodwill-ul unei întreprinderi se gãseste înregistrat în bilantul întreprinderii
la închiderea exercitiului:
a) da;
b) nu;
c) da, ca fond comercial.
37.
Elementele intangibile influenteazã valoarea întreprinderii:
a) patrimonial;
b) prin rentabilitate;
c) nu influenteazã.
38.
Bilantul contabil serveste ca bazã de date pentru stabilirea:
a) activului net contabil;
b) rezultatului net contabil;
c) conturilor de regularizare.
39.
Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli în contul
de profit si pierdere se face:
a) dupã regulile de deductibilitate fiscalã;
b) dupã natura veniturilor si cheltuielilor;
c) dupã principiul necompensãrii veniturilor cu cheltuielile.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
40.
Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilantul contabil se face:
a) în ordinea crescândã a simbolurilor conturilor;
b) în sume nete atât în activ, cât si în pasiv;
c) în ordinea fluxurilor economice.
41.
Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv:
a) stabilirea corectã a înregistrãrilor contabile;
b) aprecierea fiabilitãtii conturilor anuale;
c) determinarea profitului brut.
42.
Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregãtire, sexe si vechime
în întreprindere relevã anomalii în ceea ce priveste:
a) nivelul corespunzãtor de pregãtire a personalului;
b) ocuparea functiilor de conducere de cãtre personalul feminin;
c) nivelul corespunzãtor de pregãtire a sefilor de compartimente.
43.
Separarea bunurilor din întreprinderea supusã evaluãrii se face în functie
de:
a) prevederile legale;
b) gradul de utilizare a acestora;
c) utilitatea exprimatã si mãsuratã prin gradul de participare la rea
lizarea profiturilor.
44.
Care este regula (formula) actualizãrii propriu-zise:
a) x(1 + i)n = y; x si y – sume care se referã la perioade
diferite de timp;
1
b)x = y ;
i – rata de capitalizare, de fructificare
(1 + i)n
sau de actualizare;
1
1 –
(1 + i)n
c) ; n – perioada de referintã (an, luni, zile etc.).
i
45. Care este regula (formula) capitalizãrii:
a) x(1 + i)n = y;
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
1
b)x = y ;
(1 + i)n
1 – (1 + i)n
c) .
i
46.
Tehnicile pentru realizarea actualizãrii sunt:
a) capitalizarea si actualizarea propriu-zisã;
b) factorul timp si fructificarea;
c) rata de actualizare sau de capitalizare.
47.
Care dintre urmãtoarele ajustãri aduse profitului din bilant, în vederea
determinãrii capacitãtii beneficiare a întreprinderii, este inexactã:
a) corectii legate de politica de amortizare a întreprinderii;
b) corectii legate de politica de salarizare a întreprinderii;
c) corectii legate de politica de comercializare a întreprinderii.
48.
În ce constã ajustarea profitului din bilant în functie de politica de amortizare
a întreprinderii:
a) înlãturarea excesului sau a insuficientei de amortizare;
b) calculul amortizãrii în functie de metoda liniarã, indiferent de metoda
folositã de întreprindere;
c) evitarea metodei de amortizare acceleratã.
49.
Urmãtorii factori trebuie avuti în vedere atunci când se reevalueazã bunurile
dintr-o întreprindere, unul dintre ei fiind eronat:
a) evolutia preturilor;
b) raportul de schimb leu/dolar;
c) modul de contabilizare a costurilor.
50.
Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care dupã
reevaluarea bunurilor prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital
social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante
15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare
14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000;
instalatii luate cu chirie 10.000.000:
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.
51.
Care este valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi care dupã
reevaluarea bunurilor prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital
social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante
15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare
14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000;
instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 53.500.000;
b) 28.500.000
c) 18.500.000.
52.
Metoda de evaluare „la termen” este recomandabil sã fie folositã în
cazul:
a) întreprinderilor aflate în dificultate;
b) întreprinderilor aflate în dificultate, neredresabile;
c) întreprinderilor aflate în dificultate, redresabile.
53.
Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care
este aceasta, dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000;
rezerve 10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale
(cheltuieli de înfiintare) 5.000.000:
a) da; 23.000.000;
b) da; 33.000.000;
c) nu.
54.
O instalatie datã cu chirie influenteazã valoarea patrimonialã de bazã a
unei întreprinderi:
a) da;
b) nu;
c) da, deoarece se amortizeazã altfel.
55.
În evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilantul
contabil constituie:
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
a) un element de calcul al valorii întreprinderii;
b) punct de pornire în determinarea capacitãtii beneficiare a întreprinderii;
c) un profit economic la care, prin aplicarea unui multiplicator
(coeficient), se obtine valoarea întreprinderii.
56.
Care din urmãtoarele afirmatii este inexactã:
a)
cresterea ratei de actualizare micsoreazã valoarea întreprinderii;
b)
cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã,
contabilã micsoreazã valoarea întreprinderii;
c)
cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã,
contabilã micsoreazã rata de actualizare si, ca atare, micsoreazã
valoarea întreprinderii.
57.
Metodele combinate de evaluare abordeazã:
a) atât activul, cât si pasivul din bilant;
b) atât patrimoniul, cât si rentabilitatea;
c) atât resursele, cât si destinatia acestora.
58.
Ce semnificatie are relatia ANC.i în evaluarea elementelor intangibile
ale unei întreprinderi, în care: ANC = activul net corijat; i = rata de
capitalizare:
a) prag de semnificatie în cadrul diagnosticului;
b) prag de rentabilitate al întreprinderii;
c) goodwill-ul întreprinderii.
59.
Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bazã criteriul principal:
a) recomandat de bibliografia consultatã;
b) rationamentul profesional al evaluatorului;
c) tipul de întreprindere de evaluat.
60.
Evaluarea întreprinderii necesitã aplicarea:
a) a trei sau mai multor metode;
b) cel putin a douã metode;
c) metodelor care dau rezultate apropiate.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
61.
În procesul de evaluare, evaluatorul estimeazã:
a) costul;
b) valoarea;
c) toate cele de mai sus.
62.
Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:
a) conditiile concrete de evaluare;
b) constatãrile din diagnosticul de evaluare;
c) dorinta beneficiarului evaluãrii.
63.
Pretul pietei pentru bunurile care au utilitate pentru întreprindere este
egal cu:
a) valoarea de intrare, mai putin deprecierea;
b) pretul de cumpãrare al unui bun similar sau cu caracteristici similare,
mai putin deprecierea;
c) pretul de vânzare existent în cataloagele furnizorilor.
64.
Utilitatea bunului în întreprindere se determinã în functie de:
a) gradul de participare la realizarea profiturilor;
b) parametrii tehnici de eficientã;
c) gradul de uzurã.
65.
Valoarea de lichidare a unui bun este egalã cu:
a) valoarea de origine, mai putin uzura;
b) pretul de vânzare posibil de obtinut, mai putin datoriile care greveazã
bunul si cheltuielile ocazionate de lichidare;
c) valoarea actualã a bunului.
66.
Diagnosticul efectuat de evaluator urmãreste:
a) stabilirea competitivitãtii întreprinderii;
b) modalitatea de manifestare a functiilor întreprinderii si stabilirea
concluziilor;
c) determinarea rentabilitãtii întreprinderii.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
67.
Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator tine seama de:
a) mediul economic exterior întreprinderii si conditiile asigurate de
întreprindere mediului intern de manifestare a functiilor ei;
b) dispozitiile legale în vigoare;
c) vointa proprietarilor întreprinderii.
68.
Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor
anual al acestora este de 186.150 mii lei; care a fost durata în zile a
încasãrii clientilor:
a) 15 zile;
b) 45 zile;
c) 30 zile.
69.
Se dau urmãtoarele elemente de bilant:
– total activ = 425.000 mii lei;
– cheltuieli de constituire = 2.500 mii lei;
– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
– brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat
(corijat) în minus cu:
a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei;
c) 118.000 mii lei.
70.
Bilantul economic se prezintã cu un:
– activ net corijat de 23.000 mii lei;
– pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonialã a întreprinderii va fi de:
a) 18.000 mii lei;
b) 20.000 mii lei;
c) 19.000 mii lei.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
71.
Se constatã cã o halã industrialã în valoare rãmasã de 145.000 mii lei
nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a
uzinei face posibilã vânzarea terenului încã liber de orice sarcinã.
Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar tran
sportul si taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei.
Pentru materialele recuperabile se estimeazã obtinerea din vânzarea
acestora a sumei nete de 45.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) în
minus bilantul contabil:
a) 265.000 mii lei;
b) 75.000 mii lei;
c) 220.000 mii lei.
72.
Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de
3.000 mii lei, iar rata neutrã este de 20%.
Superprofitul va fi de:
a) plus 2.000 mii lei;
b) minus 1.400 mii lei;
c) plus 1.400 mii lei.
73.
Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate
este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la
terti este de 75.000 mii lei. Valoarea substantialã brutã a întreprinderii
va fi de:
a) 455.000 mii lei;
b) 320.000 mii lei;
c) 350.000 mii lei.
74.
Capacitatea beneficiarã a întreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobânda
la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea
întreprinderii, utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare
a veniturilor, va fi de:
a) 25.600 mii lei;
b) 26.500 mii lei;
c) 26.667 mii lei.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
75. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea
beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este
de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii
prin metoda bazatã pe goodwill este de:
a) 8.800 mii lei;
b) 8.600 mii lei;
c) 8.480 mii lei.
76.
O întreprindere neredresabilã cu un activ net pozitiv intrã în lichidare
având urmãtoarele date estimative:
– activ net contabil = 120.000 mii lei;
– plus valoarea imobilizãrilor = 5.000 mii lei;
– minus valoarea imobilizãrilor = 6.000 mii lei;
(plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate în urma lichidãrii – vânzãrii
imobilizãrilor);
– cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidãrii = 2.000 mii lei.
Valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare este de:
a) 117.000 mii lei;
b) 118.000 mii lei;
c) 116.000 mii lei.
77.
În câte grupe se pot împãrti metodele de evaluare combinate:
a) 3;
b) 2;
c) 4.
78.
Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000, capacitatea
beneficiarã este de 1.000, rata neutrã (i) este de 11%, iar rata de actualizare
a superprofitului este 25%. Valoarea globalã a întreprinderii
va fi de:
a) 8.600;
b) 8.800;
c) 8.480.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
79.
Reluând informatiile de la întrebarea 72, precizati care este valoarea
goodwill-ului aplicând o ratã de actualizare de 30%:
a) -4.666 lei;
b) +6.666 lei;
c) +4.666 lei.
80.
Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea
întreprinderii în sensul:
a) reducerii;
b) cresterii;
c) nu influenteazã.
81.
Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã?
a) direct proportionalã;
b) invers proportionalã;
c) nu existã relatie directã.
NOTÃ: Începând cu nr. 82, întrebãrile necesitã analizã si judecatã profesionalã
proprie.
82.
Explicati necesitatea evaluãrii economice si financiare a unei întreprinderi.
83.
Explicati rolul bilantului contabil în evaluarea unui activ sau a unei
întreprinderi.
84.
Explicati diferentele dintre pret si valoare.
85.
Clasificati diferitele tipuri de evaluãri.
86.
Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?
87.
Explicati legãtura dintre scop si metodã în evaluarea întreprinderii.
88.
Definiti valoarea de piatã.
89.
Definiti valoarea justã.
90.
Definiti valoarea actualã a unui bun.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
91.
Definiti valoarea de origine.
92.
Definiti valoarea de utilizare.
93.
Definiti valoarea substantialã.
94.
Prezentati trei momente din viata întreprinderii în care este obligatorie
evaluarea.
95.
De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizãrii unei întreprinderi?
96.
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.
97.
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.
98.
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic
si de exploatare.
99.
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare,
management si resurse umane.
100. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiarcontabil.
101. Aveti urmãtoarele informatii despre întreprindere: cheltuieli de înfiintare
5.000; licente 10.000; clãdiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri
200.000; creante 300.000; bãnci 10.000; venituri în avans 80.000; capital
social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; împrumuturi bancare
150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si
cheltuieli 65.000.
Elaborati bilantul contabil în principalele sale mase, bilantul financiar si
bilantul functional si explicati rolul acestora în cadrul diagnosticului de
evaluare.
102. Rolul bilantului în diagnosticul de evaluare.
103. Rolul bilantului functional în diagnosticul de evaluare.
104. Care sunt pasii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei
întreprinderi?
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
105. Care sunt componentele fundamentale ale oricãrei evaluãri de întreprindere?
106. În ce constã separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare
si bunuri nenecesare?
107. Care sunt criteriile în functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o
întreprindere în vederea determinãrii activului net corijat?
108. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi?
109. În ce constã metoda substractivã de calcul al activului net corijat?
110. În ce constã metoda aditivã de calcul al activului net corijat?
111. Explicati relatia dintre activul net corijat al unei întreprinderi si valoarea
acesteia.
112. Cum se calculeazã valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi?
Explicati semnificatia acesteia.
113. Determinati activul net corijat al unei întreprinderi prin ambele metode,
cunoscând urmãtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa
10.000; banca 150.000; cheltuieli de înfiintare 15.000; clãdiri 200.000;
echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori
80.000; împrumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve
10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.
114. Ce este rata de actualizare?
115. Care sunt tehnicile de actualizare?
116. Prezentati trei metode de determinare a ratei de actualizare.
117. Ce este actualizarea?
118. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei
întreprinderi.
119. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
120. Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
121. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea întreprinderii.
122. Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea întreprinderii.
123. Enumerati câteva posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei întreprinderi
cu influentã asupra ratei de actualizare.
124. Ce semnificatie are coeficientul de volatilitate al actiunilor unei întreprinderi
asupra valorii acesteia?
125. Ce este valoarea patrimonialã a unei întreprinderi? Prezentati câteva
metode de determinare.
126. Ce este capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si ce semnificatie
are în evaluarea întreprinderii?
127. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitãtii beneficiare a
unei întreprinderi?
128. Prezentati si explicati patru corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul
contabil pentru determinarea capacitãtii beneficiare.
129. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã
cu amortizãrile si provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor?
130. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã
cu cheltuielile salariale?
131. Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul
contabil pentru a determina capacitatea beneficiarã a întreprinderii.
132. Ce sunt efectele sinergice si ce influentã au asupra valorii unei tranzactii?
133. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitãtii beneficiare
a unei întreprinderi?
134. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii
prin rentabilitate?
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
135. Ce întelegeti prin perioada de referintã a unei întreprinderi în evaluarea
acesteia prin rentabilitate?
136. Ce este si cum se determinã prima de risc a unei întreprinderi?
137. Ce relatie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiarã si valoarea
întreprinderii?
138. Capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi, exprimatã prin profitul net,
este de 800, iar dobânda la obligatiunile de stat este de 12%. Care este
valoarea întreprinderii prin metoda capitalizãrii veniturilor si explicati
semnificatia acesteia?
139. Ce semnificatie are multiplicatorul capitalistic y pentru evaluarea prin
rentabilitate a unei întreprinderi si care sunt formele de prezentare a
acestuia?
140. Ce este valoarea de randament propriu-zisã si cum se determinã?
141. Ce este valoarea de rentabilitate limitatã si cum se determinã?
142. Ce este valoarea de rentabilitate continuã si cum se determinã?
143. Definiti capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si prezentati formele
de exprimare a acesteia.
144. Cum se determinã si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie în evaluarea
unei întreprinderi?
145. În ce constã metoda fluxurilor de disponibilitãti actualizate?
146. Care sunt cele patru etape (pasi) în evaluarea întreprinderii prin metoda
fluxurilor de disponibilitãti actualizate?
147. Ce este valoarea rezidualã, cum se determinã si când se foloseste în
evaluarea întreprinderii?
148. Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi si care sunt acestea?
149. Ce este partea „invizibilã” a unei întreprinderi si cum se determinã valoarea
acesteia?
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
150. Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi si ce semnificatie are
în evaluarea acesteia?
151. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie
are si cum influenteazã valoarea întreprinderii?
152. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi si în ce relatie se aflã cu valoarea
acesteia?
153. Ce relatie existã între fondul comercial si goodwill-ul unei întreprinderi?
154. Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii si în câte grupe
se pot clasifica?
155. Explicati în ce constã metoda practicienilor de evaluare a întreprinderii.
156. În ce constã metoda remunerãrii valorii substantiale brute?
157. În ce constã metoda remunerãrii capitalurilor permanente necesare
exploatãrii?
158. Care sunt ipotezele de bazã în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerãrii
valorii substantiale brute?
159. Se dau urmãtoarele informatii: imobilizãri corporale 29.000; fond de
comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitãti 5.000;
capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare
25.000 si împrumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a
valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiarã exprimatã
prin profitul previzional net este 1.000/an; rata de actualizare este de 12%.
Se cere sã evaluati întreprinderea calculând o rentã a goodwill-ului
redusã la 5 ani.
160. Cum se evalueazã actiunile detinute de întreprindere la capitalul altor
întreprinderi?
161. Cum se evalueazã stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
162. Cum se evalueazã creantele din bilantul unei întreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
163. Cum se evalueazã disponibilitãtile din bilantul unei întreprinderi pentru
a determina valoarea acesteia?
164. Cum se evalueazã imobilizãrile necorporale ale unei întreprinderi pentru
determinarea valorii acesteia?
165. Cum se evalueazã obligatiile din bilantul unei întreprinderi pentru determinarea
valorii acesteia?
166. Care sunt situatiile în care este posibilã evaluarea unei întreprinderi în
dificultate?
167. În ce constã metoda activului net de lichidare, când se foloseste si cum
se calculeazã valoarea întreprinderii în dificultate?
168. În ce constã metoda valorii la termen, când se foloseste si cum se calculeazã
valoarea întreprinderii în dificultate?
169. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii si divizãrii.
170. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii?
171. Cum influenteazã raportul de schimb al monedei nationale valoarea
unei întreprinderi?
172. Cum influenteazã modificarea preturilor valoarea unei întreprinderi?
173. Rata de remunerare a activelor este de 10%, valoarea patrimonialã a
întreprinderii este de 10.000, iar capacitatea beneficiarã exprimatã prin
profitul net este 1.500.
Care este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill a întreprinderii?
174. Care este valoarea unei întreprinderi dacã are o capacitate beneficiarã
exprimatã prin profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei întreprinderi
este de 15%?
175. Se dau urmãtoarele informatii despre o întreprindere: total active 150.000,
din care cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din
reevaluare 50.000, capitaluri proprii 25.000.
Determinati activul net corijat al acestei întreprinderi.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
176. Care este rolul bilantului economic în evaluarea unei întreprinderi?
177. Explicati rolul evaluãrii pentru elaborarea situatiilor financiare ale întreprinderii.
178. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii.
179. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea întreprinderii?
180. Ce întelegeti prin valoarea patrimonialã a unei întreprinderi?
181. Cum influenteazã riscul de tarã valoarea unei întreprinderi?
182. Conturile din afara bilantului influenteazã valoarea unei întreprinderi?
Dacã da, cum?
183. O întreprindere si-a constituit un patrimoniu compus în principal din
participatii minoritare în afaceri industriale si comerciale. Bilantul sãu
se prezintã astfel la sfârsitul exercitiului N:
ACTIV PASIV
Imobilizãri corporale nete 5 Capitaluri proprii 112
Imobilizãri financiare 120 Datorii financiare 25
Disponibilitãti bãnesti 12
TOTAL 137 TOTAL 137
Imobilizãrile corporale ale afacerii sunt constituite în principal din
mobilier de birou pe care îl utilizeazã pentru propriile nevoi si care are
o valoare de piatã estimatã la 11 milioane u.m. Imobilizãrile financiare
cuprind portofoliul de participatii minoritare care includ douã categorii
distincte:
–
titluri ale societãtilor necotate pentru o valoare netã contabilã de
88 milioane u.m. care genereazã, în opinia managerilor, plusvalori
potentiale brute de 15 milioane u.m.
–
titluri ale societãtilor cotate a cãror valoare bursierã reprezintã, pentru
partea detinutã de întreprindere, 50 milioane u.m.
Întreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exercitiului
anterior, un rezultat reportat negativ de 15 milioane u.m. Aceste pierderi
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
se vor recupera în urmãtorii 5 ani, perioadã în care se va determina o
economie de impozit pe profit.
Impozitul pe profit este de 40%, iar cel aferent plusvalorilor activelor
este de 28%. Rentabilitatea capitalurilor proprii asteptatã de piatã pentru
acest tip de afacere este de 10%.
Sã se determine plusvalorile nete aferente activelor.
184. Se reia enuntul de la problema 183 cu urmãtoarea cerintã: sã se determine
economia de impozit pe profit indusã de pierderi.
185. Se reia enuntul de la problema 183 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze
activul net contabil corectat.
186. Grupul Y detine, prin intermediul societãtii-mamã, un control majoritar
asupra a trei societãti: A, B si C.
Bilantul societãtii-mamã încheiat la sfârsitul exercitiului N se prezintã
astfel:
ACTIV PASIV
Imobilizãri necorporale
(din care cheltuieli de
constituire)
4
(1)
Capitaluri proprii 63
Imobilizãri corporale 10 Datorii financiare 80
Imobilizãri financiare
(din care participatii)
122
(110)
Disponibilitãti 7
TOTAL 143 TOTAL 143
Se mai cunosc urmãtoarele:
–
imobilizãrile corporale corespund clãdirii ce reprezintã sediul social
al grupului (regrupeazã ansamblul serviciilor administrative si
comerciale ale grupului si ale celor trei filiale); o expertizã recentã
îi atribuie o valoare de piatã de 16 milioane u.m.;
–
imobilizãrile financiare cuprind pe de o parte valoarea netã contabilã
a participatiilor în societãtile A, B si C, si pe de altã parte un împrumut
de 12 milioane u.m. acordat unui partener comercial al grupului
care are unele dificultãti financiare. Dupã ultimele informatii, acest
partener ar putea ajunge în situatia încetãrii plãtilor.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
În privinta filialelor, se mai stie:
–
A reprezintã în bilantul grupului o valoare netã contabilã de 50 milioane
u.m. Este o societate necotatã care are datorii financiare de
18 milioane si care a obtinut în ultimul exercitiu un rezultat din
exploatare de 9 milioane. Societãtile cotate ale aceluiasi sector de
activitate prezintã actualmente urmãtorii multipli asupra rezultatelor
ultimului exercitiu: 10 pentru rezultatul exploatãrii si 15 pentru
rezultatul net.
–
B este o societate cotatã pe piata secundarã de 2 ani. Valoarea netã
contabilã în cadrul grupului, care detine din capitalurile sale o cotã
de 55%, este de 35 milioane. În urma unor performante deosebite,
B prezintã la ora actualã, pe baza mediei cursurilor înregistrate pe
parcursul ultimei luni bursiere, o capitalizare bursierã de 130 milioane.
–
C este o societate tânãrã, în puternicã crestere, a cãrei finantare a
fost realizatã deocamdatã doar din capitaluri proprii. Rentabilitatea
sa nu este mare, dar tinând seama de potentialul sãu, se estimeazã o
valoare globalã apropiatã de cifra de afaceri anualã, de 32 milioane
pentru ultimul exercitiu. Grupul detine 100% din capitalul sãu.
Alte informatii: impozit pe profit 40%, impozit pe plusvalorile aferente
activelor pe termen lung 28%.
Sã se determine valoarea actualã a participatiilor în societãtile A, B si C.
187. Se reia enuntul de la problema 186 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze
activul net contabil corectat al grupului Y.
188. Societatea A, cotatã la bursã, prezintã caracteristicile financiare urmãtoare:
milioane u.m.
–
capitaluri proprii ..................................................................... 100
–
datorii financiare.....................................................................200
–
imobilizãri nete ....................................................................... 220
–
nevoie de fond de rulment ........................................................ 80
– rezultatul exploatãrii ................................................................. 50
Se mai cunosc urmãtoarele:
–
rata dobânzii fãrã risc pe piatã 5,7%;
–
prima de risc mediu pe piatã a actiunilor 4%;
–
rata medie a dobânzii la datoriile societãtii 7,5%;
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
–
cota de impozit 40%;
–
coeficientul ß 1,1;
–
capitalizarea bursierã a societãtii este actualmente de 225 milioane u.m.;
–
imobilizãrile nete cuprind o participatie minoritarã în sumã de 20 milioane
într-o altã societate cotatã, a cãrei valoare de piatã (pe baza
mediei cursurilor ultimei luni bursiere) este de 35 milioane u.m.;
–
investitiile realizate de societate în cursul ultimului exercitiu au fost
de 50 milioane si nevoia de fond de rulment a crescut cu 10 milioane.
Cheltuielile cu amortizarea au fost de 45 milioane u.m.
Sã se determine costul mediu ponderat al capitalului ca referintã a ratei
de actualizare.
189. Se reia enuntul de la problema 186 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze
cash flow-ul disponibil si sã se estimeze valoarea de piatã a societãtii
presupunând cã acest cash flow va creste la infinit cu 4% pe an.
(Metode de evaluare bazate pe randament)
190. Un grup de societãti prezintã urmãtoarele situatii financiare pentru
ultimul exercitiu:
milioane u.m.
Cifra de afaceri .......................................................................... 1.000
Excedentul brut de exploatare ....................................................... 250
– Amortizãrile ................................................................................ 50
= Rezultatul exploatãrii ................................................................ 200
+ Rezultatul financiar ....................................................................-15
+ Rezultatul extraordinar ................................................................ 25
– Impozitul pe profit ...................................................................... 85
– Amortizarea pe plusvalori (specificã consolidãrilor) ................... 10
= Rezultatul net consolidat ........................................................... 115
Bilant
ACTIV PASIV
Imobilizãri nete
Active curente de
exploatare
Disponibilitãti
500
450
80
Capitaluri proprii
Datorii curente de
exploatare
Datorii financiare
450
280
300
TOTAL 1.030 TOTAL 1.030
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
Alte informatii:
–
investitiile au reprezentat 60 milioane u.m. în cursul ultimului
exercitiu;
–
nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane u.m. la sfârsitul
exercitiului precedent;
–
cota de impozit pe profit 40%;
–
rata de rentabilitate a pietei, fãrã risc, 4%;
–
prima de risc medie a pietei actiunilor 5%;
–
coeficientul ß al grupului 1,3;
– rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%.
Se cere sã se calculeze valoarea creatã de grup în ultimul exercitiu.
191. Se reia enuntul de la problema anterioarã cu urmãtoarea cerintã: sã se
evalueze afacerea prin comparatii bursiere, stiind cã pentru societãtile
cotate din acelasi sector de activitate s-au observat multiplii urmãtori
pentru rezultatele ultimului exercitiu: PER = 18, multiplul rezultatului
din exploatare = 10.
192. Se reia enuntul de la problema anterioarã cu urmãtoarea cerintã: sã se
evalueze afacerea prin metoda cash flow-urilor disponibile (pentru
afacere, entitate) actualizate presupunând cã acest cash flow va creste
cu 10% pe an în urmãtoarele trei exercitii, apoi cu 4% pânã la infinit.
193. O întreprindere oferã actionarilor un randament global pe dividende de
3%. ªtiind cã pentru clasa de risc consideratã piata cere o rentabilitate a
capitalurilor proprii de 10%, trebuie gãsitã rata de crestere implicitã a
dividendelor la infinit care permite asigurarea acestei rentabilitãti.
194. O întreprindere a fost introdusã la bursã în exercitiul N-1. Ultimul sãu
dividend, de 10 u.m., tocmai s-a plãtit. Se asteaptã o crestere a dividendului
sãu într-un ritm anual de 8% pânã la sfârsitul celui de-al treilea an,
apoi de 6% pe an pentru urmãtorii doi ani, si apoi o crestere de 4% pânã
la infinit.
Sã se determine valoarea de piatã a afacerii (actiunii) stiind cã rata de
rentabilitate asteptatã de actionari pentru capitalurile proprii este de
10%.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
195. Dacã pretul actiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata
de crestere anticipatã a beneficiilor este de 9% si dividendul anticipat la
sfârsitul exercitiului este de 1.500 lei, care este rata de rentabilitate speratã
a titlului?
196. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare:
–
capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;
–
rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%;
–
rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere:
10%.
Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezei: superprofitul
va fi constant pe o duratã nedeterminatã de timp.
197. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare:
–
capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;
–
rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%;
–
rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în
afacere: 10%.
Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezei: superprofitul
va creste cu o ratã anualã constantã de 5% pe un orizont de prognozã
de 10 ani.
198. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor
comerciali pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea
de valoare pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare:
cresterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fatã de obiective.
Se mai cunosc urmãtoarele:
–
marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit:
20% (PO/CA);
–
CMPC: 7%;
–
CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.;
–
cota de impozit pe profit: 40%.
Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
199. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor
comerciali pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea
de valoare pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare: reducerea
cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri).
Se mai cunosc urmãtoarele:
–
marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit:
20% (PO/CA);
–
CMPC: 7%;
–
CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.;
–
cota de impozit pe profit: 40%.
Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?
200. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale:
milioane u.m.
Cifra de afaceri ............................................................................. 100
Rezultatul exploatãrii .................................................................... 150
Rezultatul financiar ........................................................................... 9
Rezultatul extraordinar .................................................................... 20
Impozitul pe profit ....................................................................... 71,6
Rezultatul net consolidat ............................................................ 107,4
Rezultatul aferent participatiilor minoritare .................................. (11)
Rezultatul net – partea grupului ................................................... 96,4
Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate
conduc la urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul
N+1: PER = 21.
Impozitul pe profit: 40%.
Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului, prin
metode comparative.
201. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale:
milioane u.m.
Cifra de afaceri ............................................................................. 100
Rezultatul exploatãrii .................................................................... 150
Rezultatul financiar ........................................................................... 9
Rezultatul extraordinar .................................................................... 20
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
Impozitul pe profit ....................................................................... 71,6
Rezultatul net consolidat ............................................................ 107,4
Rezultatul aferent participatiilor minoritare .................................. (11)
Rezultatul net – partea grupului ................................................... 96,4
Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate
conduc la urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul
N+1: multiplul pentru rezultatul exploatãrii = 13.
Impozitul pe profit: 40%.
Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului, prin
metode comparative.
202. Sã se determine activul net contabil corectat pe baza urmãtoarelor informatii:
–
capital social: 10.000;
–
rezerve: 3.000;
–
rezultat reportat: 5.000;
–
cheltuieli de constituire: 2.000;
–
cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creãrii unui
produs pentru înlocuirea altuia care va iesi de pe piatã anul urmãtor;
–
cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
203. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate în afara
exploatãrii?
204. Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vânzare
negativ pentru o întreprindere redresabilã (în locul optiunii falimentului)?
205. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actualã în România nu
pot fi acceptate în totalitate în cazul evaluãrii economice, fiind necesare
corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora?
206. Care dintre urmãtoarele puncte nu se încadreazã în analiza SWOT
aplicabilã functiei juridice în vederea stabilirii diagnosticului partial:
relatiile comerciale cu furnizorii traditionali, promovarea produselor
întreprinderii, existenta Regulamentului de ordine interioarã, posibilitãti
de îmbunãtãtire a cãilor de acces si a utilitãtilor?
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
207. Care dintre verificãrile urmãtoare vi se par relevante pentru stabilirea
diagnosticului resursei umane: locul de muncã anterior angajãrii în întreprinderea
evaluatã, dependenta managerilor de bãnci sau de actionarii
majoritari, structura si numãrul sindicalistilor, calificarea medie a personalului
de executie?
208. Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii?
209. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante
sau care cresc cu o ratã constantã pe o perioadã nedeterminatã (infinitã)
de timp?
210. Ce exemple de coeficienti multiplicatori utilizati în practica evaluãrii
puteti da?
211. În câte moduri puteti scrie formula de calcul a valorii unei afaceri dacã
se capitalizeazã beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognozã
nedeterminat si se considerã cã acest beneficiu este constant?
212. Cum poate fi definitã valoarea rezidualã a unei afaceri inclusã în calculele
de actualizare a cash flow-urilor?
213. Care sunt premisele aplicãrii metodei rentei goodwill-ului?
214. Care sunt premisele aplicãrii metodei capitalizãrii superprofitului?
215. Care este semnificatia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul pretului
pe actiune), indicator bursier si coeficient multiplicator?
216. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
217. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
218. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative si
ce exemple puteti da?
219. Care este definitia goodwill-ului?
220. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci
când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
221. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea constructiilor
atunci când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil
corectat?
222. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor
atunci când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?
223. În cadrul formulei de calcul a costului mediu ponderat al capitalului
(una dintre referintele necesare determinãrii ratei de actualizare), în ce
mod se ia în considerare influenta fiscalitãtii atunci când se determinã
costul datoriilor?
224. Care sunt factorii în functie de care se estimeazã de cãtre evaluator
coeficientul de depreciere utilizat, spre exemplu, în cadrul metodei
costului de înlocuire net (CIN)?
225. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesarã determinãrii
ratei de actualizare?
226. Care este criteriul principal de clasificare a elementelor bilantului functional
– instrument complex de analizã financiarã – utilizat pentru stabilirea
diagnosticului financiar?
227. Care dintre indicatorii urmãtori poate fi folosit pentru aprecierea
circulatiei si stabilitãtii personalului?
–
numãr de grevisti / numãr total de salariati x 100;
–
intrãri de personal / numãr mediu scriptic de personal x 100;
–
numãr de personal cu vechime mai mare de 5 ani / numãr mediu
scriptic de personal.
228. Care este formula de calcul a lichiditãtii restrânse – indicator calculat
pentru interpretarea bilantului contabil în cadrul diagnosticului financiar?
229. Care sunt documentele financiare de sintezã pe care le verificã auditorul
financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor
contabile?
230. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu,
Valoarea substantialã)?
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
231. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu,
Activul net contabil corectat)?
232. Ce reprezintã rata de actualizare a capitalurilor?
233. Care sunt situatiile în care în contabilitate se apeleazã la evaluãri economice
ale activelor?
234. Care sunt caracteristicile lichidãrii judiciare a întreprinderii din punct
de vedere al evaluãrii?
235. Prin ce se deosebesc valorile entitãtii (functionale, ale ansamblului
resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?
236. Care este formula de calcul a fondului de rulment – indicator de echilibru
financiar specific bilantului functional?
237. Prin ce se deosebeste goodwill-ul de activele intangibile identificabile?
238. Care sunt factorii în functie de care se alege un etalon de comparatie
reprezentativ (actiune sau afacere)?
239. Cum poate fi definitã evaluarea economicã?
240. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specifice activelor
(metoda capitalizãrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparatiei
directe) se poate aplica si fãrã sã se dispunã integral de informatii de piatã?
241. De ce uzura scripticã a bunurilor de natura imobilizãrilor corporale nu
poate fi acceptatã în cazul unei evaluãri economice?
242. Dacã se lucreazã în unitãti monetare curente, din ce se compune rata de
actualizare?
243. Care este formula de calcul a rentabilitãtii economice, ca indicator
compus al rezultatelor?
244. Cum poate fi transformat un rezultat contabil într-un cash flow?
245. Care este semnificatia includerii amortizãrii (alãturi de rezultatul net
contabil, cu semnul plus) la determinarea cash flow-ului?
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
246. Prin ce se deosebeste valoarea estimatã de evaluator de pretul care este
eventual stabilit de cãtre cei care au cerut efectuarea evaluãrii?
247. Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatãrii
– valoare patrimonialã?
248. Dati exemple de factori care influenteazã mãrimea orizontului de prognozã
estimat în cadrul metodelor de randament.
249. Indicati tipul de valoare aferentã activelor cãreia îi corespunde definitia:
suma estimatã pentru care o proprietate (activ) ar putea fi schimbatã la
data evaluãrii, între un cumpãrãtor si un vânzãtor hotãrâti, într-o tranzactie
echilibratã, dupã un marketing adecvat, în care fiecare parte actioneazã
în cunostintã de cauzã, prudent si fãrã constrângeri.
250. Precizati când este recomandabil sã fie folositã rata de evaluare „curs
bursier / cash flow”.
251. Marcati cu adevãrat (A) sau fals (F) rãspunsurile la urmãtoarea afirmatie:
Situatiile financiare ale întreprinderii nu sunt prelucrate ca atare de evaluator,
fiind necesare corectii:
–
contabilitatea nu este tinutã întotdeauna potrivit normelor si principiilor
contabile în vigoare;
–
se referã la o perioadã trecutã;
–
nu reflectã neapãrat valori de piatã;
–
include goodwill-ul, or acesta nu este întotdeauna calculat de evaluator.
252. Enumerati trei dintre scopurile evaluãrii de active sau de afaceri.
253. Motivati prin trei-patru argumente utilitatea diagnosticului pentru evaluarea
afacerii.
254. Prezentati criteriile dupã care se judecã o întreprindere ca fiind în dificultate.
255. Prezentati trei dintre conditiile obtinerii valorii de piatã a activelor, incluse
în definitia acesteia conform Standardelor Internationale de Evaluare
(IVS – International Valuation Standards).
256. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor de randament ale
afacerii.
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
257. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor patrimoniale ale
afacerii.
258. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor bazate pe comparatii
de piatã ale afacerii.
259. Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de
o întreprindere care îsi continuã activitatea.
260. Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de
o întreprindere care îsi înceteazã activitatea.
261. Prezentati trei dintre corectiile care se aplicã rezultatului contabil pentru
a-l transforma într-un beneficiu reproductibil, recurent (capacitate beneficiarã).
262. Prezentati caracteristicile activelor intangibile identificabile.
263. Exemplificati trei principii ale evaluãrii specifice sau aplicabile metodelor
de randament.
264. Prezentati diferentele dintre actualizare si capitalizare – întelesul lor
pentru evaluare.
265. Enumerati câteva rate de rentabilitate ale pietei care pot fi alese ca ratã
neutrã – componentã a ratei de actualizare.
266. Prezentati caracteristicile afacerilor redresabile.
267. Prezentati caracteristicile generale ale unui cash flow.
268. Expuneti elementele de compunere a costului de înlocuire net – valoare
sau procedurã de evaluare a activelor.
269. Prezentati componentele ratei de actualizare atunci când este înteleasã
ca ratã de rentabilitate a investitiilor alternative.
270. Enumerati patru elemente intangibile care pot fi evaluate distinct.
271. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului juridic:
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
–
contractele de muncã individuale si colective;
–
relatiile cu furnizorii traditionali;
–
controlul productiei ca existentã si organizare.
272. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului comercial:
– ritmicitatea aprovizionãrilor;
– oferta întreprinderii comparativ cu sectorul ei de activitate;
–
productivitatea muncii.
273. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului tehnic:
–
principalele surse de venit ale întreprinderii ca evolutie trecutã si
viitoare;
– organizarea generalã a productiei;
–
existenta unui regulament de organizare si functionare.
274. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului resursei umane:
–
respectarea principiului de protejare a patrimoniului;
–
starea cãilor de acces si a utilitãtilor pentru productie;
–
atributiile, competentele si instructiunile emise de cadrele de
conducere.
275. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru
stabilirea diagnosticului financiar:
–
nivelul activitãtii si al rezultatului;
–
echilibrul financiar;
–
gradul de utilizare a capacitãtii de productie.
276. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor
investite în afacere, în categoria valorii capitalurilor proprii (valori
matematice, nete).
277. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor
investite în afacere, în categoria valorii ansamblului resurselor investite
(valori ale entitãtii, valori functionale).
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
278. Prezentati formula de calcul a PER (Price Earnings Ratio), indicator
bursier si coeficient multiplicator în cadrul metodelor de randament.
279. Prezentati formula de calcul a costului de înlocuire net – procedurã de
evaluare sau valoare atribuitã activelor atunci când se determinã activul
net contabil corectat sau valori juste destinate înregistrãrilor contabile.
280. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a creantelor
clienti” exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea
diagnosticului financiar.
281. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a datoriilor
furnizori” exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea
diagnosticului financiar.
282. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a stocurilor”
exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului
financiar.
283. Precizati prin ce se caracterizeazã pozitia de consultant a evaluatorului.
284. Indicati formula de calcul a trezoreriei nete – indicator de echilibru
financiar specific bilantului functional.
285. Marcati afirmatiile care se potrivesc evaluãrii administrative (reevaluãrile
obligatorii din anii 1990, 1992 si 1994):
–
uzura luatã în calcule este cea scripticã (din contabilitate), si nu cea
realã (tehnicã);
–
metoda de stabilire a valorii administrative este unicã (indicialã);
–
indicii aplicati au tinut seama de inflatie, curs valutar si alti factori
de naturã economicã.
286. Prezentati formula de calcul a valorii lichidative, un activ net determinat
în cazul lichidãrii benevole (progresive, nejudiciare) a întreprinderii.
287. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente în
vederea determinãrii activului net contabil corectat.
288. Indicati câteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma
în capacitate beneficiarã (metode de randament).
TESTE GRILÃ... Evaluarea economicã... – experti contabili
289. Prezentati semnificatia superprofitului – punct de plecare în dimensionarea
goodwill-ului.
290. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent unei întreprinderi.
291. Dati câteva exemple privind cauzele intrãrii unei întreprinderi în stare
de dificultate.
292. Indicati formula de calcul a profitabilitãtii economice, ca indicator specific
diagnosticului financiar.
293. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute – valoare patrimonialã
a întreprinderii.
294. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului comercial:
– actiunile juridice în curs pentru litigii cu caracter comercial;
– actele de proprietate asupra bunurilor întreprinderii;
– actele de închiriere asupra bunurilor utilizate de întreprindere.
295. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului resursei umane:
– dacã au depus garantiile legale;
– dacã au studii superioare de specialitate;
– dacã sunt si actionari ai societãtii analizate;
– dacã au un stil de conducere descentralizat sau centralizat.
296. Prezentati Modelul „Z”de evaluare a riscului de faliment al firmei.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
6. Disciplina: CONTROL FINANCIAR
1.
Activitatea economicã a unei entitãti poate fi determinatã prin:
a) compararea stãrii acesteia, la un moment dat, cu prevederile legale
prin care a fost definitã;
b) analiza explicatiilor scrise sau verbale ale personalului entitãtii;
c) analiza documentelor prin care a fost înregistratã.
2.
Activitatea de control financiar se defineste ca fiind:
a) actiunea de verificare a unor documente, activitãti sau procese
economice;
b) actiunea de verificare a activitãtii economice prin compararea datelor
din documentele financiar-contabile cu prevederile legale în domeniu;
c)
actiunea de verificare a unor elemente ce caracterizeazã procesele
si fenomenele economice ce compun o activitate economicã.
3.
Controlul financiar este un instrument economic utilizat pentru:
a) a servi intereselor statului în realizarea politicii fiscale;
b) a servi intereselor unor agenti economici;
c) a servi intereselor unor persoane fizice.
4.
Controlul financiar se clasificã în functie de:
a) structurile care îl organizeazã si/sau îl exercitã;
b) momentul declansãrii acestuia;
c) operatiunile controlate.
5.
Dupã momentul derulãrii operatiunilor evidentiate în documentele
supuse verificãrii, activitatea de control poate fi clasificatã astfel:
a) control financiar anterior;
b) control financiar ulterior;
c) control financiar documentar.
6.
Dupã structurile care o exercitã, activitatea de control financiar poate fi
clasificatã astfel:
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
a)
control financiar exercitat de institutii specializate;
b)
control financiar exercitat de organele Ministerului Administratiei
si Internelor;
c)
control financiar exercitat de conducãtorii propriei entitãti.
7.
În functie de volumul documentelor financiar-contabile analizate,
controlul financiar poate fi:
a) control financiar total;
b) control financiar selectiv;
c) control financiar aleatoriu.
8.
Controlul financiar poate fi definit ca fiind:
a) o activitate de determinare a necesitãtii si legalitãtii unor proiecte
de operatiuni economice, evidentiate în documentele financiar-contabile;
b) o activitate de verificare a unor operatiuni economice, în vederea
stabilirii eficientei acestora;
c)
o activitate de control al tuturor operatiunilor si documentelor financiar-
contabile înaintea întocmirii bilantului si anexelor la acesta.
9.
Principalele caracteristici ale activitãtii de control financiar preventiv sunt:
a) se exercitã înainte de efectuarea operatiunii supuse verificãrii sau
înainte de lansarea unui document în circuitul economic;
b) se organizeazã în cadrul compartimentului care initiazã operatiunea;
c) se urmãreste de cãtre conducãtorul unitãtii economice.
10.
Obiectivul principal al controlului financiar preventiv este:
a) sã opreascã, înainte de efectuare, toate documentele privind operatiunile
care nu sunt legale, reale, necesare, oportune, economicoase,
eficace si eficiente, în faza de angajare si de platã, respectiv de
încasare, dupã caz;
b) sã identifice operatiunile si documentele care nu îndeplinesc
conditiile stabilite prin prevederi si norme legale;
c)
sã stabileascã toate cazurile de posibile abateri financiare înainte ca
acestea sã se producã.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
11.
Sfera de actiune a controlului financiar preventiv este formatã din:
a) toate actiunile desfãsurate în compartimentele unei entitãti, indiferent
de structura capitalului social al acesteia;
b) toate operatiunile desfãsurate de o entitate în relatiile cu alte entitãti
aflate în colaborare, indiferent de structura capitalului social;
c) ansamblul documentelor si operatiunilor din care derivã drepturile
si obligatiile patrimoniale pe care o entitate economicã le are fatã
de institutiile statului, cât si fatã de orice persoanã fizicã sau juridicã
în legãturã cu obiectul ei de activitate.
12.
Activitãtile derulate si documentele întocmite în cadrul unei societãti
comerciale cu capital privat ce pot fi supuse activitãtii de control financiar
preventiv sunt:
a) contractele si/sau comenzile interne si externe de aprovizionare;
b) concesionarea si transferul bunurilor ce formeazã patrimoniul entitãtii;
c) efectuarea de plãti privind obligatiile proprii ale personalului cãtre
alte persoane fizice sau juridice.
13.
Activitãtile derulate si documentele întocmite în cadrul unei institutii
publice supuse activitãtii de control financiar preventiv sunt:
a) angajamentele din care rezultã, direct sau indirect, obligatii de platã
cãtre terti;
b) efectuarea de plãti privind obligatiile proprii ale personalului cãtre
alte persoane fizice sau juridice.
c)
închirierea gratuitã si/sau schimbul de bunuri ce formeazã patrimoniul
institutiei.
14.
Documentele si operatiunile supuse controlului financiar preventiv nu
pot fi efectuate, respectiv înregistrate în diferitele evidente operative,
financiare, contabile sau de sintezã dacã:
a)
au fost vizate de persoanele desemnate cu efectuarea controlului
financiar preventiv;
b) nu au primit viza de control financiar preventiv;
c) nu au primit viza de control financiar preventiv, desi au fost aprobate
de alte persoane competente.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
15.
Controlul financiar preventiv poate fi clasificat în functie de structurile
care îl exercitã, dupã cum urmeazã:
a) control financiar organizat si exercitat de organisme specializate
din sectorul privat;
b) control financiar organizat si exercitat de autoritãti specializate din
sectorul public si privat;
c)
control financiar organizat si exercitat de cãtre structurile proprii,
apartinând entitãtii.
16.
Controlul evidentelor tehnico-operative, financiare si contabile urmãre
ste dacã:
a)
documentele si formularele tipizate au fost difuzate numai de furnizori
autorizati, iar bonurile de materiale pe baza cãrora au fost
predate evidentiazã seriile si numerele acestora;
b)
sunt respectate corelatiile dintre evidenta tehnico-operativã si evidenta
financiar-contabilã, precum si dintre evidenta analiticã si cea
sinteticã;
c)
evidentele tehnico-operative asigurã suficiente informatii pentru
întocmirea bilantului contabil.
17.
Activitatea de determinare a stãrii unor operatiuni economice efectuate,
reprezentate în documentele financiar-contabile, prin raportarea acestora
la prevederile si normele legale prin care au fost definite reprezintã definitia:
a) controlului financiar operativ curent;
b) controlului financiar ulterior;
c) controlului financiar total.
18.
Sfera de actiune a controlului financiar ulterior este formatã din:
a) totalitatea operatiunilor economice realizate de cãtre diferitele unitãti
economice, institutii ale statului, regii autonome, societãti comerciale
sau bancare cu capital de stat sau privat, asociatii familiale;
b) totalitatea contractelor economice sau a comenzilor interne sau ex-
terne de aprovizionare, precum si a celor care au ca obiect executarea
de lucrãri sau prestãri de servicii;
c)
totalitatea documentelor întocmite si a activitãtilor realizate în cadrul
unitãtilor patrimoniale, indiferent de forma de organizare a acestora.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
19.
Controlul financiar serveste:
a)
intereselor personalului din structuri specializate în vederea realizãrii
politicii fiscale a statului pe termen lung;
b)
intereselor entitãtilor care îl organizeazã si exercitã, indiferent de
structura capitalului social, atât prin actiunea de prevenire a situatiilor
de disfunctionalitate în procesul de gestionare a patrimoniului, cât
mai ales prin cea de remediere a unor abateri de la prevederile legale,
cu efecte perturbatorii în activitatea acestora;
c)
intereselor diferitelor persoane fizice sau juridice, privind situatia
patrimoniului unor agenti economici, în vederea mediatizãrii
aspectelor pozitive sau negative, dupã caz.
20.
Caracterul formativ al activitãtii de control financiar constã în:
a)
activitatea de îndrumare ce se desfãsoarã concomitent cu activitatea
de verificare, în legãturã atât cu unele abateri constatate, care pot fi
remediate chiar în aceastã perioadã, cât si cu modul de rezolvare a
problemelor care au generat aceste abateri;
b)
efectul de preîntâmpinare a abaterilor de la prevederile legale sau
de la normele prin care a fost reglementatã activitatea unei unitãti
economice;
c)
activitatea de studiere, împreunã cu organul controlat, a propunerilor
de modificãri legislative în domeniul respectiv.
21.
Dupã structurile care îl exercitã, controlul financiar poate fi:
a) control financiar al statului pentru realizarea politicii fiscale;
b) control financiar extern;
c) control financiar intern.
22.
Controlul financiar propriu se defineste ca o fiind formã a controlului
financiar care:
a)
se efectueazã în scopul evitãrii nerespectãrii prevederilor legale în
vigoare, ce ar genera efecte cu caracter perturbator asupra activitãtii
economice desfãsurate de cãtre agentii economici;
b)
se organizeazã si se exercitã în cadrul unitãtilor economice, în scopul
prevenirii si/sau al depistãrii si solutionãrii efectelor unor abateri de
la prevederile si normele legale, prin care activitãtile realizate în
cadrul acestora sunt definite;
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
c)
se efectueazã în scopul respectãrii prevederilor legale, precum si a
normelor interne cu privire la gestionarea si gospodãrirea mijloacelor
materiale si bãnesti, pe baza operatiunilor economice înregistrate
în documente si, ulterior, în evidenta tehnico-operativã si
financiar-contabilã din cadrul unei societãti comerciale.
23.
Principalul obiectiv al controlului financiar de gestiune constã în:
a) verificarea modului de formare, administrare si întrebuintare a resurselor
financiare ale statului si ale sectorului public;
b)
cresterea rãspunderii factorilor de decizie în angajarea cheltuielilor;
c)
stabilirea integritãtii valorilor materiale si bãnesti din gestiunile
entitãtii.
24.
Sfera de actiune a controlului financiar intern este formatã din:
a) ansamblul gestiunilor supuse verificãrii pe o anumitã perioadã de
timp fixã, de obicei de un an;
b) ansamblul activitãtilor, proceselor si operatiunilor, precum si al
documentelor primare, centralizatoare si de sintezã aferente cu care
opereazã structurile unei institutii publice;
c) totalitatea activitãtilor desfãsurate si a documentelor întocmite, din
cadrul unitãtilor patrimoniale, indiferent de forma de organizare a
acestora.
25.
Sistemul metodologic de exercitare a controlului financiar se defineste
ca fiind:
a)
un ansamblu de proceduri utilizate în scopul cunoasterii unui domeniu,
reunind, de obicei, propriile tehnici cu cele ale altor discipline,
înrudite sau nu, toate având ca obiectiv principal determinarea prin
cercetare a modului concret de manifestare a subiectului analizat;
b)
un proces de cunoastere a realitãtii faptice în legãturã cu starea la
un moment dat a unor fenomene si activitãti economice;
c)
un ansamblu de activitãti interdependente care, prin utilizarea unor
procedee si tehnici specifice, are drept scop realizarea procesului
de cunoastere a unui fenomen, a unui proces sau a unei activitãti
economice prin raportarea modului concret de manifestare a acestora
la prevederile legale, normele sau instructiunile prin care au
fost definite.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
26.
Controlul documentar contabil, ca procedeu al controlului financiar,
poate fi definit ca fiind:
a)
un complex de actiuni de verificare efectuate în scopul stabilirii
legalitãtii si realitãtii unor date sau a unor operatiuni economice
înregistrate în documentele primare si/sau în evidentele tehnicooperative,
financiare si contabile, precum si de verificare a calitãtii
efectuãrii acestora;
b)
un ansamblu de tehnici specifice utilizate în scopul realizãrii obiectivului
sãu principal, care constã în stabilirea existentei si miscãrii,
într-o anumitã perioadã de timp determinatã, a tuturor mijloacelor
materiale si bãnesti dintr-o unitate economicã;
c)
un complex de activitãti de stabilire a realitãtii privind integritatea
tuturor valorilor materiale si bãnesti sau a modului de efectuare a
unor operatiuni cu caracter tehnic, integrate însã unui proces economic
supus activitãtii de verificare.
27.
Realizarea procedeului de control faptic presupune utilizarea mai multor
tehnici si anume:
a) controlul invers cronologic;
b) inspectia fizicã si observarea directã;
c) fotografierea si intervievarea.
28.
Controlul documentar contabil, ca procedeu al controlului financiar,
are ca obiectiv principal:
a)
stabilirea abaterilor si a deficientelor, prin raportarea activitãtilor ce
fac obiectul verificãrii la normele si prevederile legale prin care
acestea au fost definite si institutionalizate;
b)
stabilirea realitãtii în ceea ce priveste starea unui fenomen economic,
rezultatã din compararea modului de manifestare a acestuia cu o
serie de criterii prin care a fost definit si institutionalizat;
c)
stabilirea stãrii fizice a mijloacelor materiale, a modului de prelucrare
a acestora, precum si a felului în care sunt respectate prevederile
legale în legãturã cu utilizarea lor în procesul economic.
29. Realizarea activitãtii de înregistrare a operatiunilor economice în evidenta
contabilã, pune în evidentã:
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
a) functia de control a acesteia;
b) functia de sintezã a acesteia;
c) functia de diagnosticare a acesteia.
30. Sfera de activitate a procedeului de control documentar, realizat prin
utilizarea tehnicii de control reciproc, cuprinde:
a)
numai documentele întocmite ca urmare a efectuãrii verificãrii ce
trebuie sã continã elemente recunoscute de cãtre personalul cu
sarcini de serviciu, care constau în gestionarea elementelor de activ
si pasiv;
b)
numai documentele grupate pe activitãti, acordate cu durata de timp
necesarã verificãrii fiecãreia dintre acestea, încadratã însã în bugetul
total stabilit pentru realizarea întregii actiuni de verificare;
c)
numai partea comunã a informatiilor, urmãrind doar eventualele
deficiente care ar putea genera perturbãri în activitatea economicã
viitoare.
31. În situatia în care nu se poate stabili direct dacã informatiile privind
existenta elementelor de activ si de pasiv înscrise în documentele primare
sau în evidentele tehnico-operative, financiare si contabile sunt reale,
poate fi utilizatã urmãtoarea tehnicã de control:
a) observarea directã;
b) inventarierea;
c) inspectia fizicã.
32. În situatia în care documentele financiar-contabile primare întocmite în
mai multe exemplare, cu circuit diferit, contin o serie de informatii
comune, tehnica de control utilizatã pentru identificarea eventualelor
diferente poate fi:
a) controlul cronologic;
b) controlul invers cronologic;
c) controlul încrucisat.
33. Actiunea de control faptic, ce se realizeazã la locul unde îsi desfãsoarã
activitatea personalul care conduce sau executã operatiunile supuse
controlului financiar, presupune utilizarea tehnicii numite:
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
a) inspectia de control;
b) observarea directã pe teren;
c) inventarierea de control.
34. Operatiunea de inventariere se organizeazã, în mod obligatoriu, în urmãtoarele
situatii:
a) cel putin o datã pe lunã, odatã cu întocmirea balantei de verificare;
b) în cazul fuzionãrii, divizãrii sau încetãrii activitãtii;
c) înainte de începerea activitãtii, cu scopul de a evalua capitalul social.
35.
Controlul cronologic este tehnica de control financiar având ca obiectiv:
a) analizarea documentelor ce fac obiectul verificãrii, în ordinea emiterii
si înregistrãrii în evidente, fãrã grupãri sau sistematizãri prealabile
pe diverse criterii sau activitãti ale acestora;
b) stabilirea identitãtii informatiilor comune înscrise în documente
diferite;
c)
cuprinderea mai multor obiective tematice ce vizeazã activitãti
diferite, dar realizate în cadrul aceleiasi unitãti.
36.
Curtea de Conturi verificã utilizarea:
a) fondurilor puse la dispozitia României de cãtre Uniunea Europeanã;
b) fondurilor gestionate de bãncile private;
c) fondurilor gestionate de asociatiile de drept privat.
37.
Dacã la sãvârsirea unei fapte ce constituie contraventie au participat
mai multe persoane, sanctiunea se aplicã:
a) în termen de un an de la data sãvârsirii faptei, respectiv constatãrii,
dacã prin lege nu se dispune altfel;
b) separat pentru fiecare persoanã în parte;
c)
tuturor persoanelor, numai dacã a fost constatatã în cadrul termenului
legal.
38.
Paguba poate fi definitã ca fiind:
a)
un prejudiciu cu caracter patrimonial, cu consecinte constând în
pierderi materiale suferite de victimã;
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
b)
o faptã ilicitã prin care a fost cauzatã o sursã de obligatie materialã;
c)
sursa obligatiei de despãgubire, a debitorului sau a persoanelor si
bunurilor de care acesta este chemat sã rãspundã, în cazul în care
fapta a fost sãvârsitã ilicit si din culpã.
39.
Conducerea Curtii de Conturi se exercitã de cãtre:
a) plenul Curtii de Conturi;
b) presedinte;
c) vicepresedinte.
40.
Obiectivul principal al controlului faptic, ca procedeu de control financiar,
constã în:
a)
furnizarea de solutii corecte pentru înregistrarea în evidenta contabilã
a unor operatiuni economice, fãrã a furniza însã si informatii despre
realitatea datelor înregistrate;
b)
stabilirea existentei si miscãrii, într-o anumitã perioadã de timp determinatã,
a tuturor mijloacelor materiale si bãnesti dintr-o entitate
economicã;
c)
verificarea tuturor informatiilor necesare sustinerii unor elemente
care atestã efectuarea corectã a operatiunilor controlate.
41.
Calculul de control, ca tehnicã a procedeului de control documentar,
presupune:
a)
verificarea tuturor documentelor financiar-contabile primare, centralizatoare,
care contin informatii comune diferitelor exemplare
apartinând aceluiasi document;
b)
refacerea de cãtre organul de control, pe baza datelor înregistrate în
documentele oficiale, primare sau centralizatoare si a procedurilor
legal stabilite, a tuturor calculelor din care rezultã o informatie ce
face obiectul controlului;
c)
respectarea strictã a duratei afectate fiecãrei grupe de documente
supuse verificãrii, evitându-se tratarea superficialã a acestora.
42.
Autoritãtile administratiei publice locale pot stabili si sanctiona, prin
hotãrâri, contraventiile:
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
a)
în toate domeniile de activitate pentru care le sunt stabilite atributii
prin lege;
b)
în domeniile în care actele normative nu prevãd în mod expres
sanctiuni;
c)
si în alte domenii în care se constatã fapte ce constituie contraventii,
urmând ca sanctiunile sã fie aplicate pentru fiecare dintre acestea.
43.
Pentru a putea fi înscrise în actele de control, abaterile si/sau deficientele
trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
a) sã existe o prevedere sau o normã legalã care a fost respectatã si al
cãrei efect sunt;
b) sã fie reale, cu referire la activitatea controlatã si consecintele asupra
acesteia;
c)
sã fie sãvârsite de oricare dintre persoanele din entitatea controlatã,
chiar dacã nu au legãturã directã cu activitatea supusã verificãrii.
44.
Curtea de Conturi verificã si analizeazã:
a) conturile anuale de profit si pierderi ale companiilor si societãtilor
comerciale cu capital privat, de interes national;
b) contul general anual de executie a datoriei publice a statului si situatia
garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe con-
tractate de cãtre diferite persoane juridice;
c)
situatia creantelor si datoriilor agentilor economici cu capital privat,
raportate prin anexele la bilant.
45.
În baza prevederilor legale în vigoare, controlul financiar ulterior extern
exercitat de Curtea de Conturi are ca obiectiv principal:
a)
nominalizarea în propriul program de control a tuturor entitãtilor
economice, pe baza rezultatelor unor documentãri care sã justifice
necesitatea includerii acestora în program;
b)
verificarea activitãtii unor institutii publice conduse de ordonatori
de credite secundari si tertiari, în functie de programarea activitãtii
la ordonatorul principal si numai dupã consultarea situatiilor
financiare întocmite de acesta în anii anteriori;
c)
stabilirea modului de respectare a prevederilor legale în domeniile
si la entitãtile din sfera de actiune a acestora.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
46.
Pentru realizarea functiei de control financiar, structurile Ministerului
Finantelor utilizeazã, în principal, urmãtoarele forme si tehnici:
a) controlul încrucisat sau prin sondaj;
b) controlul anterior;
c) controlul sistematic.
47.
În vederea stabilirii bazei reale de impunere, examinarea situatiei fiscale
a unui contribuabil se face prin:
a) verificarea prin sondaj a documentelor justificative si a evidentelor
administrative care pot constitui si probe;
b) verificarea tuturor documentelor justificative si a evidentelor financiar-
contabile si fiscale care pot constitui si probe;
c)
verificarea tuturor evidentelor care se întocmesc în cadrul unei unitãti
economice si care pot constitui si probe.
48.
În cazul în care un contribuabil contestã decizia de reverificare a unei
anumite perioade, documentul care constituie mijloc de probã, atât pentru
acesta, cât si pentru structura fiscalã competentã, este:
a)
declaratia scrisã, pe propria rãspundere a contribuabilului, la finalul
inspectiei fiscale, din care rezultã cã toate documentele si informatiile
relevante pentru efectuarea inspectiei fiscale au fost puse la dispozitia
inspectorului fiscal;
b)
declaratia contribuabilului, datã la începutul verificãrii, din care
rezultã cã toate documentele relevante pentru efectuarea inspectiei
fiscale au fost puse la dispozitia inspectorului fiscal;
c)
declaratia verbalã a contribuabilului prin care a confirmat cã toate
documentele si informatiile relevante pentru efectuarea inspectiei
fiscale au fost puse la dispozitia inspectorului fiscal.
49.
Principalele acte de control financiar întocmite ca urmare a constatãrii
unor abateri de la prevederile legale sau de la alte norme prin care activitãtile
verificate au fost definite si institutionalizate sunt:
a) note bilaterale de constatare;
b) procese-verbale de control si procese-verbale de constatare si
sanctionare;
c) note unilaterale de constatare.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
50.
Viza de control financiar preventiv delegat, organizat de Ministerul
Finantelor prin personal special desemnat pentru efectuarea acestei
activitãti, este:
a)
o atestare prin care se confirmã cã toate operatiunile supuse controlului
au fost efectuate în conformitate cu prevederile legale în domeniu;
b)
o atestare emisã de cãtre o persoanã fizicã sau juridicã prin care se
confirmã cã proiectele de operatiuni supuse controlului au fost
constituite în baza prevederilor legale;
c)
o atestare emisã de cãtre o autoritate legalã prin care se confirmã cã
operatiuni supuse controlului sãu au fost efectuate în conformitate
cu prevederile legale prin care au fost definite.
51.
Principalele activitãti asupra cãrora se poate exercita controlul financiar
preventiv propriu, în vederea acordãrii vizei, sunt:
a) trecerea pe cheltuieli, fonduri sau rezultate a unor sume care duc la
diminuarea profitului sau a capitalului social;
b) solicitarea unor credite pentru finantarea obiectivelor de investitii,
în continuare, nespecificate în „lista de investitii”;
c) închirierea si concesionarea unor bunuri ce nu apartin entitãtii.
52.
Obiectivul general al Gãrzii Financiare constã în efectuarea controlului
financiar:
a) extern si intern în vederea prevenirii si combaterii actelor si faptelor
din sectorul financiar, având ca efect evaziunea si frauda fiscalã;
b)
operativ curent privind prevenirea, descoperirea oricãror acte si fapte
din domeniul economic, financiar si vamal, având ca efect combaterea
evaziunii si fraudei fiscale;
c)
propriu privind prevenirea, descoperirea oricãror fapte din domeniul
economic si care are ca efect evaziunea si frauda fiscalã.
53.
Garda Financiarã efectueazã diverse activitãti de control financiar care
constau în:
a)
efectuarea, în baza prevederilor legale, a unor actiuni de control în
localurile publice sau particulare, dacã existã indicii cã în aceste
locuri functioneazã instalatii cu care se realizeazã produse destinate
comercializãrii fãrã îndeplinirea obligatiilor fiscale;
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
b)
verificarea unor documente care privesc solicitãrile agentilor economici
de fonduri externe pentru dezvoltare;
c)
monitorizarea implementãrii Programului National de Prevenire a
Coruptiei si a Planului National de Actiune Împotriva Coruptiei.
54.
Sfera activitãtii de verificare, realizatã în cadrul Curtii de Conturi, este
formatã din:
a)
regiile autonome, societãtile comerciale la care statul, unitãtile
administrativ-teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome
detin singure sau împreunã, integral sau mai mult de jumãtate din
capitalul social;
b)
organismele autonome de asigurãri sau de altã naturã care gestioneazã
bunuri, valori sau fonduri, indiferent de natura capitalului social;
c) companiile private si unitãtile administrativ-teritoriale care gestioneazã
bunuri din sectorul particular.
55.
Activitatea Ministerului Finantelor se desfãsoarã în baza prevederilor
legale de organizare si functionare, pornind de la urmãtoarele principii:
a) principiul coerentei, stabilitãtii si predictibilitãtii cadrului macroeconomic;
b) principiul independentei în gestionarea fondurilor publice;
c) principiul descentralizãrii deciziilor.
56.
Instrumentul practic utilizat în procesul de verificare economicã, realizat
de cãtre personalul cu atributii în acest domeniu în scopul stabilirii unor
adevãruri, prin raportarea modului de efectuare a unor operatiuni din
activitatea unei unitãti economice la un sistem de conventii aprioric
stabilit este:
a) tehnica de control;
b) procedeul de control financiar;
c) investigatia de control.
57.
Sanctiunile contraventionale principale sunt:
a) mustrarea scrisã cu avertisment;
b) amenda contraventionalã;
c) suspendarea sau anularea, dupã caz, a avizului, a acordului sau a
autorizatiei de exercitare a unei activitãti.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
58.
Raportul asupra modului de gestionare a contului de executie, întocmit
de controlorii Curtii de Conturi a României, este supus analizei unui
complet care, prin încheierea de sedintã, poate dispune:
a)
sesizarea organelor de urmãrire penalã atunci când din analiza
raportului si a documentelor anexate la acesta au fost constatate
abateri care, potrivit prevederilor legii penale, constituie infractiuni;
b)
sesizarea instantelor de jurisdictie competente, apartinând Sectiei
Jurisdictionale din cadrul Curtii Constitutionale, în vederea stabilirii
rãspunderii juridice;
c)
anularea raportului.
59.
Repararea în naturã sau în echivalent bãnesc a unui prejudiciu suferit
sub forma unei pierderi concretizate în distrugerea sau degradarea unor
bunuri care prin destinatia lor economicã sau prin natura lor nu produceau
beneficiu poate fi realizatã numai dacã:
a) prejudiciul a fost cauzat din imprudentã sau neglijentã;
b) mãrimea prejudiciului a fost, în prealabil, mãsuratã si evaluatã
corespunzãtor;
c) victimei îi este asiguratã o stare patrimonialã identicã cu cea avutã
înainte de a se produce fapta ilicitã.
60.
În cadrul mãsurilor de valorificare a constatãrilor în baza prevederilor
legale, Curtea de Conturi, prin presedintele Sectiei de control financiar
ulterior, are dreptul sã dispunã prin decizie urmãtoarele:
a)
blocarea fondurilor externe atunci când se constatã utilizarea ilegalã
sau neeficientã a acestora;
b)
aplicarea mãsurilor care contravin reglementãrilor legale în domeniile
financiar, contabil si fiscal;
c)
înlãturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilã
controlatã, corectarea bilanturilor contabile, a conturilor de profit si
pierdere si a conturilor de executie.
61.
Activitatea de control financiar ulterior extern, exercitatã de Curtea de
Conturi se realizeazã pe baza programului de control propriu, care
trebuie sã cuprindã:
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
a)
actiunile de control programate la agenti economici cu capital privat,
pentru verificarea contului de profit si pierdere si a obligatiilor la
buget si fondurilor speciale;
b)
institutiile publice conduse de ordonatorii principali, indiferent de
volumul creditelor bugetare înregistrate si raportate de acestea, având
în vedere constatãrile rezultate din verificãrile precedente si, eventual,
existenta unor indicii care sã justifice necesitatea efectuãrii
controlului în fiecare an financiar;
c)
actiunile de documentare si informare a personalului asupra reglementãrilor
financiare, contabile, fiscale, vamale, precum si a
normelor si regulilor în vigoare.
62.
Formele organizate ale controlului financiar propriu, exercitate diferentiat
în functie de sfera de activitate si de obiectivele propuse, sunt:
a) controlul financiar preventiv;
b) controlul financiar ulterior;
c) controlul financiar concomitent.
63.
Personalul însãrcinat cu exercitarea controlului financiar de gestiune
are obligatia:
a)
sã nu punã la dispozitia organului de control toate registrele, actele
si piesele justificative, corespondenta si orice alte documente necesare
realizãrii controlului financiar de gestiune;
b)
sã nu dispunã, prin interpretare sau aplicare eronatã a dispozitiilor
legale, mãsuri care sã producã prejudicii de orice naturã unitãtii
economice;
c)
sã propunã sau sã dispunã mãsuri de înlãturare a lipsurilor si
abaterilor consemnate în actele de control, în vederea intrãrii în
legalitate.
64.
Abaterile de la prevederile legale constatate ca urmare a exercitãrii
controlului financiar de gestiune se consemneazã în:
a) note de constatare si sanctionare a abaterilor;
b) procese-verbale de constatare;
c) note de constatare.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
65.
Procedeele specifice, respectiv de cunoastere, perfectionare a unui fenomen,
a unui proces sau a unei activitãti economice, componente
principale ale metodologiei de control, sunt:
a) controlul documentar contabil;
b) controlul sistematic;
c) controlul operativ curent.
66.
Rãspunderea civilã poate fi stabilitã:
a) în timpul controlului, dacã prin sãvârsirea unei contraventii nu a
fost cauzatã vreo pagubã si nici nu existã bunuri materiale ce
urmeazã a fi confiscate ca urmare a abaterii sãvârsite, dar numai
dacã organele care efectueazã controlul au aceastã competentã iar
rãspunderea poate fi stabilitã si aplicatã;
b) dupã control, dacã au fost îndeplinite conditiile cumulative stabilite
prin hotãrâri ale consiliului de administratie;
c) prin decizii ale conducãtorilor unitãtilor economice.
67.
Din analiza conturilor financiare anuale, supuse verificãrii în baza
prevederilor legale, se constatã dacã:
a)
conturile financiare analizate sunt exacte si conforme cu realitatea,
iar inventarierea patrimoniului entitãtilor publice a fost efectuatã la
termen si în conditiile stabilite de lege;
b)
veniturile agentilor economici care beneficiazã de diverse forme
de sprijin financiar au fost corect stabilite;
c) sunt respectate prevederile legale în cadrul aparatului de lucru al
Guvernului, ministere, institutii publice centrale si locale.
68.
La baza organizãrii si functionãrii Curtii de Conturi a României stã
principiul independentei, conform cãruia:
a) decide în evaluarea situatiei existente la un moment dat, a rezultatelor
obtinute la finalul actiunilor de control efectuate din oficiu;
b)
se supune numai legii, programul sãu de control este decis în mod
independent si în deplinã autonomie, iar membrii sãi se bucurã de
inamovibilitate;
c)
are acces neîngrãdit la informatiile necesare îndeplinirii atributiilor
sale legislative sau jurisdictionale.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
69.
Principalele trãsãturi caracteristice ale controlului financiar operativ
curent sunt:
a) se realizeazã de personal calificat, angajat într-o structurã de control
financiar apartinând statului;
b)
se exercitã pe toatã durata desfãsurãrii proceselor economice supuse
actiunii de verificare de cãtre personal calificat, subordonat direct
conducãtorului entitãtii;
c)
se exercitã de conducãtorii compartimentelor de specialitate, la
finalul proceselor economice.
70.
Obiectivele controlului financiar operativ curent constau în verificarea
modului de respectare a prevederilor legale în legãturã cu:
a) efectuarea receptiilor, a inventarierii patrimoniului si cu modul de
conducere a evidentelor contabile;
b) programul de deplasãri interne al conducãtorului entitãtii, privind
încheierea contractelor pentru export;
c)
stabilirea nivelului de salarizare si a atributiilor membrilor comisiei
de receptie a produselor finite.
71.
Controlul financiar operativ curent se defineste ca fiind:
a) activitatea de determinare a stãrii unor operatiuni economice evidentiate
în documente financiare si contabile, în momentul efectuãrii
sau pe mãsura derulãrii în cadrul sistemelor din care fac parte, prin
raportarea modului de manifestare a acestora la prevederile si normele
legale prin care au fost definite;
b) determinarea stãrii unor operatiuni economice reprezentate în evidentele
financiare si contabile, prin raportarea modului de manifestare
a acestora la prevederile si normele legale prin care au fost
definite, dupã momentul efectuãrii în cadrul sistemelor din care fac
parte;
c) activitatea de determinare a stãrii unor operatiuni economice reprezentate
în documente financiare si contabile, prin raportarea
ulterioarã a modului de manifestare a acestora la prevederile si
normele legale prin care au fost definite.
72.
Principalele obiective ale controlului financiar exercitat în cadrul institutiilor
publice sunt de a stabili:
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
a)
necesitatea cheltuielilor efectuate în numerar sau prin alte mijloace
de platã, în lei si/sau în valutã;
b)
modul de administrare a donatiilor si subventiilor;
c)
modul de administrare a fondurilor primite din buget si de îndeplinire
a obligatiilor financiare si fiscale fatã de diferite structuri
guvernamentale.
73.
Caracterul postoperativ al functiei de cunoastere-evaluare a controlului
financiar se manifestã prin:
a)
ansamblul informatiilor referitoare la activitãtile economice supuse
analizei, pe care aceastã activitate le poate furniza si care constituie
sursele principale de informatii pentru fundamentarea si aplicarea
deciziilor necesare remedierii abaterilor si intrãrii în regimul de
legalitate;
b)
actiunea de prevenire a abaterilor, mult mai beneficã desfãsurãrii în
regim de eficientã a unei activitãti economice decât actiunea de
corectie ulterioarã, care implicã mai multe costuri;
c)
activitatea de îndrumare, pe care controlorul financiar o desfãsoarã
concomitent cu activitatea de verificare, în legãturã atât cu unele
abateri constatate, care pot fi remediate chiar în aceastã perioadã,
cât si cu modul de rezolvare de cãtre alti operatori economici a
problemelor care au generat aceste abateri.
74.
La baza creãrii si aprobãrii cadrului legal privind organizarea si functionarea
institutiilor statului cu atributii de control financiar, care sã
asigure realizarea în conditii de eficientã a diferitelor forme de manifestare
a acestei activitãti, în raport de structura si noile cerinte ale economiei
nationale, au stat urmãtoarele principii:
a) principiul specializãrii personalului;
b) principiul independentei;
c) principiul separãrii puterilor în stat.
75.
Controlul financiar preventiv delegat se exercitã asupra operatiunilor
economice desfãsurate în cadrul:
a)
societãtilor comerciale cu capital de stat si privat;
b)
institutiilor publice în care este exercitatã functia de ordonator principal
de credite;
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
c)
unitãtilor publice în care este exercitatã functia de ordonator secundar
sau tertiar de credite.
76.
Controlul financiar efectuat de Curtea de Conturi a României poate fi
extins si la persoane juridice, astfel:
a)
care beneficiazã de garantii guvernamentale pentru credite interne
si externe, de subventii sau de alte forme de sprijin financiar din
partea statului;
b)
care administreazã, în baza unui contract de concesiune sau de
închiriere, bunuri apartinând sectorului privat;
c) la care statul, unitãtile administrativ-teritoriale si institutiile publice
detin mai putin de 50% din componenta capitalului social al acestora.
77.
Activitatea de control financiar preventiv este reglementatã prin norme
metodologice aprobate de ministrul finantelor, prin care sunt stabilite:
a)
tipurile de operatiuni supuse acestui control si limitele valorice
minime de la care se exercitã controlul financiar preventiv delegat
pentru fiecare operatiune;
b) documentele supuse controlului financiar ulterior;
c) procedura de exercitare a controlului financiar preventiv ulterior
pentru fiecare operatiune supusã verificãrii.
78.
La nivelul institutiilor publice si al altor unitãti asimilate acestora, activitatea
de control financiar propriu se organizeazã în formele:
a) control financiar preventiv propriu;
b) control financiar ulterior propriu;
c) control financiar de gestiune.
79.
Instituirea la nivelul unitãtilor economice a diferitelor forme ale controlului
financiar intern trebuie sã rãspundã urmãtoarelor cerinte principale:
a) sã contribuie la perfectionarea întregului personal, atât de conducere,
cât si de executie;
b) sã contribuie la perfectionarea personalului de conducere;
c)
sã realizeze o supraveghere permanentã a activitãtilor producãtoare
de venituri si generatoare de obligatii financiare.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
80.
Necesitatea organizãrii activitãtii de control financiar de gestiune ca
structurã distinctã, în directa coordonare a conducãtorului societãtii comerciale,
este determinatã de obligativitatea realizãrii de cãtre aceasta a
urmãtoarelor atributii:
a)
exercitarea controlului direct si permanent al activitãtii tuturor compartimentelor
functionale din subordine si a celui inopinat, desfãsurat
în locurile unde se pãstreazã si se utilizeazã valori materiale si
bãnesti;
b)
stabilirea pentru fiecare persoanã cu atributii de conducere a sarcinilor
de control preventiv;
c) instituirea si dezvoltarea spiritului autocritic la tot personalul societãtii.
NOTÃ: Începând cu nr. 81, întrebãrile necesitã analizã si judecatã profesionalã
proprie.
81.
În urma inventarierii unei gestiuni de materii prime s-a stabilit urmãtoarea
situatie:
Materii
prime
Stoc
inventar
Stoc
scriptic
Pret de
înregistrare
Cantitate
intratã
Coeficient de
perisabilitate
A1 830 800 38.000 15.000 0,1%
A2 420 400 40.000 10.000 0,1%
A3 600 660 30.000 8.000 0,1%
Sã se stabileascã si sã se regularizeze rezultatele inventarierii si sã se
determine prejudiciul firmei.
82.
În urma inventarierii unei gestiuni de materiale s-a stabilit urmãtoarea
situatie:
Materii
prime
Stoc
inventar
Stoc
scriptic
Pret de
înregistrare
Cantitate
intratã
Coeficient de
perisabilitate
A1 320 360 25.000 15.000 0,1%
A2 440 400 20.000 30.000 0,1%
A3 400 430 22.000 20.000 0,1%
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
Sã se stabileascã si sã se regularizeze rezultatele inventarierii si sã se
determine prejudiciul firmei.
83.
În urma inventarierii unei gestiuni de produse finite s-a stabilit urmãtoarea
situatie:
Materii
prime
Stoc
inventar
Stoc
scriptic
Pret de
înregistrare
Cantitate
intratã
Coeficient de
perisabilitate
A1 400 450 26.000 10.000 0,2%
A2 410 380 28.000 40.000 0,2%
B 320 360 25.000 12.000 0,15%
Sã se stabileascã si sã se regularizeze rezultatele inventarierii si sã se
determine prejudiciul firmei.
84.
În urma inventarierii unei gestiuni de semifabricate s-a stabilit urmãtoarea
situatie:
Semifabricate Stoc
inventar
Stoc
scriptic
Pret de
înregistrare
A1 280 300 20.000
A2 240 250 18.000
A3 260 230 21.000
Sã se stabileascã si sã se regularizeze rezultatele inventarierii si sã se
determine prejudiciul firmei.
85. În urma inventarierii unei gestiuni de mãrfuri s-a stabilit urmãtoarea
situatie:
Mãrfuri Stoc
inventar
Stoc
scriptic
Pret de
înregistrare
Cantitate
intratã
Coeficient de
perisabilitate
A 3.500 3.480 18.000 10.000 0,1%
B 700 730 14.000 20.000 0,2%
C 850 900 17.000 10.000 0,1%
Sã se stabileascã si sã se regularizeze rezultatele inventarierii si sã se
determine prejudiciul firmei.
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
86. În urma inventarierii unei gestiuni de materii prime s-a stabilit urmãtoarea
situatie:
Materii
prime
Stoc
inventar
Stoc
scriptic
Pret de
înregistrare
Cantitate
intratã
Coeficient de
perisabilitate
A 1.000 1.050 15.000 20.000 0,15%
B 350 360 16.000 15.000 0,2%
C 1.300 1.260 12.000 30.000 0,1%
Sã se stabileascã si sã se regularizeze rezultatele inventarierii si sã se
determine prejudiciul firmei.
87.
În urma inventarierii unei gestiuni de obiecte de inventar s-a stabilit
urmãtoarea situatie:
Obiecte de
inventar
Stoc
inventar
Stoc
scriptic
Pret de
înregistrare
Cantitate
intratã
Coeficient de
perisabilitate
A 350 400 7.000 10.000 0,2%
B 290 270 10.000 7.000 0,1%
C 360 350 15.000 8.000 0,1%
Sã se stabileascã si sã se regularizeze rezultatele inventarierii si sã se
determine prejudiciul firmei.
88.
În urma inventarierii unei gestiuni de materiale s-a stabilit urmãtoarea
situatie:
Materiale Stoc
inventar
Stoc
scriptic
Pret de
înregistrare
Cantitate
intratã
Coeficient de
perisabilitate
A1 390 370 20.000 7.000 0,1%
A2 400 420 18.000 10.000 0,1%
B 350 380 22.000 11.000 0,2%
Sã se stabileascã si sã se regularizeze rezultatele inventarierii si sã se
determine prejudiciul firmei.
89.
În urma inventarierii unei gestiuni de ambalaje s-a stabilit urmãtoarea
situatie:
TESTE GRILÃ... Control financiar – experti contabili
Materiale Stoc
inventar
Stoc
scriptic
Pret de
înregistrare
Cantitate
intratã
Coeficient de
perisabilitate
A1 370 400 10.000 8.000 0,15%
A2 320 300 12.000 10.000 0,15%
B 340 380 13.000 10.000 0,2%
Sã se stabileascã si sã se regularizeze rezultatele inventarierii si sã se
stabileascã prejudiciul firmei.
90.
În urma inventarierii unei gestiuni de produse finite s-a stabilit urmãtoarea
situatie:
Produse
finite
Stoc
inventar
Stoc
scriptic
Pret de
înregistrare
Cantitate
intratã
Coeficient de
perisabilitate
A1 410 380 41.000 15.000 0,1%
A2 520 560 40.000 10.000 0,1%
B 390 380 38.000 20.000 0,2%
Sã se stabileascã si sã se regularizeze rezultatele inventarierii si sã se
determine prejudiciul firmei.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
7. Disciplina:
EXPERTIZA CONTABILÃ;
DOCTRINÃ ªI DEONTOLOGIE
PROFESIONALÃ
1.
Raportul de expertizã judiciarã întocmit de un expert contabil, membru
al Corpului, trebuie sã cuprindã:
a) constatãri, concluzii, opinii si recomandãri;
b) cazuri de încãlcãri ale normelor legale, concluzii si recomandãri;
c) introducere, desfãsurare a lucrãrilor si concluzii.
2.
Din punct de vedere al competentei profesionale, expertul contabil este
persoana care:
a)
a dobândit legal calitatea si este competent sã verifice legalitatea
bilantului si a contului de profit si pierdere;
b)
a dobândit legal calitatea si poate face expertize contabile;
c)
a dobândit legal calitatea si se poate prezenta la examenul de auditor
financiar.
3.
Care din urmãtoarele interdictii nu permit unei persoane sã se prezinte
la examenul de acces la profesia de expert contabil:
a)
interdictia dreptului de a fi administrator de societate;
b)
interdictia dreptului de gestiune si de administrare a societãtilor
comerciale;
c)
interdictia dreptului de a conduce o entitate economicã sau socialã;
4.
Expertul contabil si auditorul financiar sunt:
a) profesii diferite;
b) profesii complementare;
c) calitãti ale aceleiasi profesii contabile care se disting din punct de
vedere al sferei de cuprindere.
5.
Profesia contabilã si auditul financiar se aflã în raport:
a)
de la parte la întreg;
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
b) de la întreg la parte;
c) sunt activitãti diferite.
6.
Principalele activitãti care compun profesia contabilã sunt:
a) tinerea contabilitãtii si elaborarea conturilor anuale (situatii
financiare); examinarea contabilitãtii; auditul financiar; misiuni
speciale; misiuni legale;
b) tinerea contabilitãtii si întocmirea situatiilor financiare;
c) tinerea contabilitãtii si întocmirea situatiilor financiare potrivit nor
melor legale; efectuarea de expertize contabile; activitatea de cenzor.
7.
Evaluãrile patrimoniale pot fi efectuate de:
a) auditorii financiari;
b) evaluatorii autorizati potrivit legii;
c) auditorii financiari si expertii contabili.
8.
Absolventul unei facultãti de contabilitate cu o vechime la serviciul
contabilitate al SC Romas SA de 2 ani si 11 luni:
a) poate sã sustinã examenul de acces la calitatea de expert contabil,
dar nu va profesa fiind salariat în afara Corpului;
b) poate sã sustinã examenul de acces, sã efectueze un stagiu de 3 ani
si sã sustinã examenul de aptitudini;
c) nu poate sã sustinã examenul de acces.
9.
O persoanã cu studii superioare economice, salariat la o societate comercialã,
dupã promovarea examenului de acces, efectuarea perioadei de
stagiu si promovarea examenului de aptitudini, va obtine calitatea de:
a) expert contabil;
b) expert contabil activ;
c) expert contabil inactiv.
10.
Expertii contabili pot fi:
a) activi sau inactivi;
b) experti contabili pur si simplu;
c) compatibili si incompatibili.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
11.
Potrivit Regulamentului de organizare si functionare a Corpului, deliberarea
asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil
si de contabil autorizat este atribut al:
a) Conferintei Nationale;
b) Consiliului Superior;
c) Biroului Permanent al Consiliului Superior.
12.
Stabilirea directiilor de bazã si luarea mãsurilor necesare pentru asigurarea
bunei exercitãri a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat
este un atribut al:
a) Conferintei Nationale;
b) Consiliului Superior;
c) Biroului Permanent.
13.
Consilierii unei filiale a Corpului sunt alesi:
a)
prin vot secret, pe bazã de propuneri de candidati fãcute în adunarea
generalã;
b)
prin vot secret, în adunarea generalã, pe bazã de liste de candidati
stabilite în prealabil;
c)
prin vot deschis în adunarea generalã.
14.
Într-o adunare generalã de dare de seamã si alegeri, lista candidatilor
noi se referã la:
a) 2/3 din consilieri;
b) toti consilierii, cenzorii si membrii comisiei de disciplinã;
c) 1/2 din numãrul de consilieri, prevãzut în Regulament.
15.
Reînnoirea a jumãtate din numãrul consilierilor prevãzuti în Regulament
se face:
a) din 4 în 4 ani;
b) din 2 în 2 ani;
c) anual.
16.
Mandatul unui consilier în Consiliul filialei sau în Consiliul Superior
este de:
a)
5 ani;
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
b) 4 ani;
c) 2 ani si poate fi reînnoit.
17.
În declaratia de candidaturã, un membru al Corpului poate opta:
a) pentru un loc în Consiliul filialei;
b) pentru un loc în Consiliul filialei si un loc în Consiliul Superior;
c) pentru membru al unui Consiliu al Corpului, presedinte al Consiliului
Superior sau al Consiliului filialei.
18.
În declaratia de candidaturã, un membru al Corpului poate opta:
a) pentru un loc în Consiliul filialei sau în Consiliul Superior;
b) pentru un loc în Consiliul Superior;
c) pentru un loc în Consiliul filialei si în Consiliul Superior.
19.
Consiliul Superior este format din 24 de experti contabili – membri
titulari si 8 experti contabili – membri supleanti numai dacã ponderea
expertilor contabili în raport cu numãrul total al membrilor Corpului, la
nivelul tãrii, este de:
a) peste 65%;
b) 85%;
c) 100%.
20.
Consiliul Superior al Corpului este format din:
a) 24 de membri titulari si 8 membri supleanti;
b) 24 de membri titulari din care 10 contabili autorizati si 8 membri
supleanti din care 4 contabili autorizati;
c) 32 de membri cuprinzând experti contabili si un numãr de contabili
autorizati determinat proportional cu ponderea acestora în totalul
membrilor Corpului.
21.
Stabilirea anualã a cotizatiilor de membru al Corpului constituie un
atribut al:
a) adunãrilor generale ale filialelor;
b) Consiliului Superior al Corpului;
c) Conferintei Nationale a Corpului.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
22.
Codul etic elaborat de Corp este obligatoriu pentru toti membrii Corpului
indiferent de activitãtile pe care acestia le realizeazã pe piata produselor
si serviciilor contabile:
a) da;
b) nu;
c) da, cu exceptia activitãtilor de audit financiar.
23.
Codul etic elaborat de Corp trebuie respectat de membrii Corpului:
a) în orice împrejurare, indiferent de statutul membrului;
b) nu, pentru lucrãrile de audit financiar;
c) da, în orice activitate prestatã liber pe piata produselor si serviciilor
contabile.
24.
5 profesionisti contabili, din care 2 experti contabili membri ai Corpului,
pot înfiinta o societate de expertizã contabilã în care expertii contabili
detin 75% din capitalul social:
a) da, pentru cã majoritatea expertilor detin 75% din capitalul social;
b) nu;
c) nu, pentru cã nu rezultã dacã actiunile sunt nominative.
25.
5 profesionisti contabili, din care 3 experti contabili membri ai Corpului,
pot înfiinta o societate de expertizã contabilã în care expertii au 50%
din capitalul social:
a) da, pentru cã expertii sunt majoritari;
b) nu;
c) nu, pentru cã nu rezultã dacã obiectul de activitate se încadreazã în
prevederile legii.
26.
Pentru ca un profesionist contabil sã poatã tine contabilitatea si elabora
situatiile financiare ale unei întreprinderi trebuie sã îndeplineascã, între
altele, urmãtoarele conditii:
a)
sã fie angajat cu contract individual de muncã al întreprinderii sau
sã aibã calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, membru
al Corpului;
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
b)
sã fie angajat cu contract individual de muncã sau cu conventie de
prestare de servicii;
c)
sã posede cunostinte necesare.
27.
Potrivit legii contabilitãtii, o persoanã angajatã cu contract de muncã
poate tine contabilitatea societãtii comerciale respective?
a) da;
b) nu, pentru cã nu este persoanã autorizatã;
c) da, dacã are documente din care sã rezulte cã are pregãtirea necesarã.
28.
Faptul cã într-o lucrare doi sau mai multi experti contabili ajung la rezultate
diferite constituie o abatere disciplinarã:
a) da;
b) da, pentru cã rezultatul trebuia sã fie unic;
c) nu, dacã au fost respectate normele profesionale emise de Corp.
29.
Relatia contractualã între membrii Corpului si clientii acestora se stabile
ste prin:
a) contract de muncã sau contract scris de prestãri servicii;
b) contract scris de prestãri servicii sau scrisoare de misiune;
c)
contract de muncã, conventie civilã de prestãri servicii sau contract
scris de prestãri servicii.
30.
Persoanele alese care, cu ocazia exercitãrii functiilor elective, se fac
vinovate de orice act, cuvânt sau înscrisuri fãcute cu stiintã în scopul
împiedicãrii functionãrii normale a organismelor alese comit:
a) o faptã ce este sanctionatã atât de legea penalã, cât si de cea civilã;
b) o faptã ce este sanctionatã disciplinar de Regulamentul profesiei cu
suspendarea din functie;
d) o încãlcare a îndatoririlor fatã de profesie si a obligatiei speciale din
sarcina lor, fiind pasibili de sanctionãrile prevãzute de Regulamentul
de organizare si functionare al Corpului.
31.
Orice act contrar dispozitiilor Codului etic al Corpului, comis cu violarea
jurãmântului prestat ca membru al Corpului, este:
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
a)
pasibil de sanctiunile dreptului comun;
b)
pasibil de sanctiunile disciplinare prevãzute de Regulamentul de
organizare si functionare al Corpului;
c)
pasibil de sanctiunile disciplinare când actul respectiv nu este urmat
de prejudicii sau de sanctiunile dreptului comun când acesta este
urmat de prejudicii.
32.
Membrii Corpului au dreptul:
a)
sã se asocieze în sindicate afiliate la una din Confederatiile sindicale
nationale, legal înfiintate;
b)
sã se asocieze în sindicate care sã apere interesele membrilor Corpului;
c)
sã se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociatii
profesionale care trebuie sã respecte atributiile consiliilor Corpului
si ale organelor de pe lângã aceste consilii.
33.
Organizarea profesiei si regulile privind conduita eticã si profesionalã
se aplicã în mod obligatoriu:
a)
tuturor profesionistilor contabili;
b)
tuturor economistilor si contabililor care au promovat examenul de
acces la profesie si se aflã în perioada de stagiu;
c)
profesionistilor contabili, membri ai Corpului.
34.
În sedintele organelor de conducere ale Corpului de la nivel central si
teritorial:
a) atât deliberãrile, cât si hotãrârile sunt publice;
b) atât deliberãrile, cât si hotãrârile sunt secrete;
c) deliberãrile au caracter strict secret, iar hotãrârile sunt fãcute publice.
35.
Un expert contabil, membru al Corpului, poate primi titlul de „expert
contabil de onoare” dacã:
a)
are o activitate profesionalã ca expert contabil de cel putin 30 de
ani si se bucurã de prestigiu profesional si moral;
b)
are o activitate profesionalã de cel putin 30 de ani si este la zi cu
toate obligatiile fatã de Corp;
c)
este aprobat de adunarea generalã si confirmat de Conferinta
Nationalã.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
36.
Declaratiile de candidaturã pentru functia de presedinte al Corpului:
a) se depun personal la Secretariatul general al Corpului;
b) se transmit prin postã, fax sau e-mail la Consiliul filialei care are
obligatia sã o transmitã Consiliului Superior în cel mult 3 zile;
c) se transmit prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire
Consiliului Superior al Corpului, pânã la data limitã stabilitã de
acesta.
37.
Un membru de onoare al Corpului poate alege si sã fie ales în organele
de conducere ale Corpului:
a) da;
b) nu;
c)
da, dacã a obtinut prealabil o aprobare de la Consiliul Superior sau
Consiliul filialei.
38.
Pentru a alege si a fi ales, un membru al Corpului trebuie, printre alte
conditii:
a) sã fie la zi cu plata obligatiilor profesionale;
b) sã aibã o vechime în Corp de cel putin 2 ani;
c) sã fi anuntat în prealabil prezenta la adunarea generalã.
39.
Pentru a fi ales în organele de conducere ale Corpului trebuie sã prezinte
succint în „declaratia de candidaturã” obiectivele si strategia pe care si
le propune, dacã va fi ales; dacã nu contine aceste prevederi:
a) declaratia pentru candidaturã se returneazã pentru completare;
b) persoana respectivã nu este înscrisã în listele cuprinzând candidatii;
c) se va solicita candidatului sã-si precizeze obiectivele si strategia, în
adunarea generalã, cu ocazia discutãrii candidaturii sale.
40.
Presedintele Consiliului Superior si presedintii filialelor în exercitarea
atributiilor prevãzute de Regulament emit:
a) ordine si decizii;
b) ordine, respectiv decizii;
c) ordine, decizii, note de serviciu sau hotãrâri.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
41.
Birourile Permanente ale Consiliului Superior si Consiliilor filialelor în
exercitarea atributiilor prevãzute de regulament emit:
a) decizii;
b) hotãrâri;
c) decizii si hotãrâri.
42.
Veniturile Corpului se formeazã din (un rãspuns este eronat):
a) cotizatii anuale asupra veniturilor realizate;
b) subventii de la organisme guvernamentale si neguvernamentale si
donatii;
c) taxele de înscriere la examene si taxele de înscriere în Tabloul
Corpului.
43.
Potrivit Regulamentului, actele, contractele si conventiile pentru exercitarea
profesiei de cãtre persoanele care nu au exercitiul dreptului de a
practica profesia sunt:
a) piese care rãmân în dosarul de lucru;
b) nule;
c) documente valabile numai dacã persoana respectivã îsi clarificã
statutul de profesionist.
44.
Absenta nejustificatã de la cursurile de pregãtire si perfectionare reglementate
de Corp:
a) constituie abatere disciplinarã;
b) nu constituie o abatere dacã membrul respectiv a achitat contravaloarea
cursurilor;
c) constituie o abatere de drept comun.
45.
Din cine este format Biroul Permanent al Consiliului Superior al Corpului?
a) din 6 membri;
b) din presedinte si 5 membri;
c) din presedinte si 5 vicepresedinti.
46.
Contestatiile fãcute împotriva hotãrârilor luate de Comisia Superioarã
de Disciplinã se rezolvã de:
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
a) Conferinta Nationalã;
b) Consiliul Superior care decide în termen de 30 de zile;
c) Consiliul Superior în prima sa reuniune de lucru.
47.
Comisia Superioarã de Disciplinã este formatã din:
a)
7 membri titulari si 7 membri supleanti;
b)
3 membri titulari si 3 membri supleanti, membri ai Corpului, si
4 membri numiti de Ministerul Finantelor;
c)
numãrul membrilor variazã în functie de numãrul actiunilor de
judecatã.
48.
Contestarea sanctiunilor hotãrâte de Conferinta Nationalã se face:
a)
la judecãtoria din raza de domiciliu a membrului contestatar în
termen de 15 zile;
b)
la Sectia contencios administrativ a Curtii de Apel în termen de
30 de zile;
c)
la insistentele de drept comun.
49.
Contestatia la Comisia Superioarã de Disciplinã împotriva hotãrârilor
Comisiilor de disciplinã ale filialelor se face:
a) în termen de 15 zile;
b) în termen de 25 de zile;
c) în termen de 30 de zile de la data comunicãrii hotãrârii Comisiilor
de disciplinã a filialelor.
50.
Consiliul unei filiale a Corpului are, în functie de numãrul de experti
contabili membri ai filialei:
a)
minim 4 membri titulari si 2 membri supleanti si maxim 14 membri
titulari si 6 membri supleanti;
b)
minim 6 membri titulari si 4 membri supleanti si maxim 12 membri
titulari si 6 membri supleanti;
c)
minim 6 membri titulari si 4 membri supleanti si maxim 14 membri
titulari si 6 membri supleanti;
51.
Ministerul Finantelor este sesizat ori de câte ori hotãrârile Corpului
contravin reglementãrilor legale de cãtre:
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
a) Comisia Superioarã de Disciplinã;
b) reprezentantul Ministerului Finantelor pe lângã Consiliul Superior
al Corpului;
c) orice membru al Corpului, dacã o face cu bunã credintã.
52.
Consiliul Superior al Corpului este sesizat asupra deciziilor Comisiilor
Superioare de Disciplinã pe care le considerã nelegale de cãtre:
a) presedintele Comisiei Superioare de Disciplinã;
b) reprezentantul Ministerului Finantelor pe lângã Consiliul Superior
al Corpului;
c) orice membru al Comisiei Superioare de Disciplinã dacã nu a fost
de acord cu decizia respectivã.
53.
Jurãmântul scris se depune de cãtre membrii Corpului:
a) dupã înscrierea în Tablou si se pãstreazã în dosarul membrului respectiv
de înscriere în Tablou;
b) la depunerea dosarului de înscriere ca membru al Corpului pentru
obtinerea legitimatiei de expert contabil sau de contabil autorizat;
c) oricând, dupã sustinerea si promovarea examenului de aptitudini.
54.
Actiunile sau pãrtile sociale ale societãtilor comerciale de expertizã
contabilã trebuie sã fie:
a) nominative;
b) la purtãtor;
c) nominative sau la purtãtor, potrivit Legii nr. 31/1990.
55.
Un membru al Corpului poate fi actionar la douã sau mai multe societãti
de expertizã membre ale Corpului:
a) da;
b) nu;
c) legea nu distinge.
56.
În actul constitutiv al unei societãti de expertizã contabilã, asociatii
au convenit un consiliu de administratie format din 3 membri, din care
2 experti contabili care detin câte 30% din capitalul social; poate fi înregistratã
legal?
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
a) da;
b) nu;
c) legea nu distinge în acest caz.
57. Consiliul de administratie al unei societãti de expertizã contabilã este
format din 3 membri, din care unul este expert contabil care detine 51%
din capitalul social; poate fi înregistratã legal?
a) da;
b) nu;
c) da, pentru cã expertul are majoritatea capitalului social.
58. Plângerea unui membru al Corpului împotriva unui alt membru al
Corpului constituie:
a) o culpã dacã este formulatã cu usurintã si o abatere gravã dacã este
calomnioasã;
b) o cale de prevenire a unor încãlcãri grave ale Codului etic;
c) Codul etic al Corpului nu are prevederi în aceastã problemã.
59. Fapta unui membru al Corpului solicitat de un client sã execute o misiune
de a cere în scris colegului anterior informatiile necesare constituie:
a) o obligatie profesionalã;
b) o abatere disciplinarã;
c) Regulamentul sau Codul etic nu precizeazã.
60. Orice participare voluntarã a unui membru al Corpului la o fraudã fiscalã
atrage:
a) sanctiunile fiscale si penale prevãzute de lege;
b) sanctiunile prevãzute de Codul penal;
c)
pe lângã sanctiunile fiscale si penale prevãzute de lege, si sanctiunile
disciplinare prevãzute de Regulament.
61. Orice nou client si orice lucrare nouã cerutã de un client vechi, înaintea
acceptãrii si încheierii contractului, trebuie sã facã obiectul:
a)
unei evaluãri a riscurilor unei verificãri privind respectarea principiului
independentei profesiei si unei aprecieri asupra competentei
si posibilitãtilor de executare a lucrãrilor;
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
b)
unei evaluãri a riscurilor corelate cu nivelul onorariilor;
c)
unei verificãri asupra posibilitãtilor de executare a lucrãrilor cu
costuri cât mai reduse.
62.
O descãrcare de responsabilitate semnatã de client în favoarea unui
profesionist contabil:
a)
îl scuteste pe acesta de actiunile privind stabilirea rãspunderii sale
pentru încãlcarea Regulamentului si Codului;
b)
nu-l scuteste pe acesta de actiunile privind stabilirea rãspunderii
sale pentru încãlcarea Regulamentului si Codului;
c)
depinde de deciziile Comisiilor de disciplinã ale Corpului.
63.
Membrii Corpului care se gãsesc în situatia imposibilitãtii executãrii
lucrãrilor datoritã neprimirii datelor si informatiilor necesare trebuie:
a) sã se adreseze în scris presedintelui filialei pentru a arbitra cazul;
b) sã rezilieze, motivat, contractul cu acest client;
c) sã sesizeze adunarea generalã a actionarilor societãtii-client si dupã
caz instanta de judecatã.
64.
Expertii contabili, membri ai Corpului, în exercitarea atributiilor lor
profesionale, au dreptul (un rãspuns este gresit):
a) sã solicite recuperarea cheltuielilor în baza contractului cu clientul;
b) sã îndeplineascã misiuni de audit statutar;
c) sã influenteze activitatea de administrare si conducere a societãtii
client.
65.
Care din urmãtoarele fapte atrag dupã sine sanctiuni care pot merge
pânã la radierea din Tabloul Corpului a membrilor respectivi:
a)
solicitarea de onorarii exagerat de mari fatã de costurile cu realizarea
misiunii;
b)
condamnãrile de drept comun si dezordinile din viata privatã,
susceptibile sã aducã atingere demnitãtii profesiei;
c)
nerespectarea clauzelor contractuale convenite cu clientul, dacã
acesta sesizeazã fapta.
66.
Criteriul de referintã în aprecierea calitãtii lucrãrilor unui membru al
Corpului îl reprezintã:
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
a)
respectarea Normelor profesionale emise de Corp pentru fiecare
misiune sau categorie de lucrãri;
b)
nivelul pregãtirii profesionale a membrului si interesul acestuia
pentru formarea si instruirea continuã;
c)
respectarea normelor legale în domeniul contabilitãtii.
67.
Un expert contabil are de executat o misiune de audit statutar si, constatând
anomalii în evaluarea activelor fixe, decide o evaluare economicã
si financiarã a acestora. Cum va proceda:
a) va efectua evaluarea întrucât are si calitatea de expert evaluator;
b) va aplica ultima reglementare existentã pentru evaluarea activelor
fixe (imobilizãrilor);
c) va subcontracta lucrarea unor alti experti evaluatori.
68.
Într-o lucrare de expertizã vi se solicitã sã determinati iesirile dintr-un
stoc în trimestrul I al anului stiind cã firma a folosit inventarul intermitent;
dupã verificarea inventarelor la început si sfârsit de perioadã si a intrãrilor
(aprovizionãrilor) veti folosi formula:
a) Si + I – Sf = E;
b) Si + E – I = Sf;
c) nu existã o formulã de calcul al iesirilor.
69.
Principiul integritãtii în profesie cere expertului contabil, membru al
Corpului, ca în orice misiune profesionalã sã fie:
a) direct, cinstit si sincer în executarea lucrãrilor sale;
b) drept, cinstit si sincer în executarea lucrãrilor sale;
c) obiectiv si sã nu cedeze unor prejudecãti sau concepte apriorice.
70.
Profesionistul contabil, membru al Corpului, trebuie sã fie si sã se manifeste
liber fatã de orice interes care ar putea fi avut în vedere ca fiind
incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa; ati recunoscut principiul
fundamental al:
a) integritãtii si obiectivitãtii în profesie;
b) independentei în profesie;
c) comportamentului deontologic în profesie.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
71.
Efectuarea lucrãrilor în conformitate cu normele tehnice profesionale
emise de Corp constituie:
a) un principiu fundamental de eticã ce trebuie respectat de membrii
Corpului;
b) o obligatie a fiecãrui membru al Corpului prevãzutã în Regulament;
c)
o procedurã la care recurge membrul Corpului dupã ce s-a asigurat
cã au fost respectate normele legale în materie.
72.
Implicarea profesionistului contabil, membru al Corpului, în activitãtile
unui client în calitate de administrator sau de membru al executivului
acestuia, de angajat al clientului constituie:
a) amenintãri la principiile deontologiei profesionale;
b) amenintãri la adresa principiului fundamental al independentei;
c) legea nu are precizãri în acest sens.
73.
Principiul fundamental al secretului profesional presupune:
a) respectarea caracterului confidential al informatiilor obtinute cu
ocazia executãrii lucrãrilor sale;
b) respectarea caracterului confidential al informatiilor si nedivulgarea
niciunei informatii cãtre terti în afarã de cazul când a fost obtinutã
autorizarea clientului sau existã o obligatie legalã sau profesionalã;
c) respectarea caracterului confidential al informatiilor obtinute si
nedivulgarea niciunei informatii cãtre terti în afarã de cazul când a
fost obtinutã autorizarea clientului sau existã o obligatie legalã.
74.
Fatã de prevederile legislatiei actuale privind activitatea de expert contabil
si de auditor financiar, care dintre urmãtoarele exprimãri considerati
cã este corectã:
a) orice auditor financiar poate fi expert contabil;
b) orice expert contabil poate fi auditor financiar;
c) expertul contabil si auditorul financiar sunt calitãti care ar trebui
atribuite aceleiasi persoane.
75.
Profesia de expert contabil se exercitã în conditiile stabilite de OG nr.
65/1994 de cãtre:
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
a) persoanele care au absolvit învãtãmântul superior economic;
b) persoanele care au aceastã calitate si sunt membri CECCAR;
c) membrii activi ai CECCAR.
76. Potrivit legii, expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice si
juridice urmãtoarele lucrãri, una din afirmatii fiind inexactã:
a) efectueazã analize economico-financiare, audit financiar-contabil
si evaluãri patrimoniale;
b) executã alte lucrãri cu caracter financiar-contabil, fiscal, de organizare
administrativã si informaticã;
c)
acordã asistentã pentru evaluarea si privatizarea societãtilor comerciale.
77. Tinerea sau supravegherea contabilitãtii, precum si întocmirea sau verificarea
si certificarea situatiilor financiare pentru întreprinderi constituie
servicii care pot fi executate de:
a) persoanele cu pregãtire economicã superioarã;
b) persoanele care au calitatea de expert contabil;
c) persoanele cu pregãtire corespunzãtoare care îsi desfãsoarã activi
tatea pe bazã de contract de prestãri servicii.
78. Care din urmãtoarele categorii de servicii ale profesiei contabile nu
necesitã calitatea de expert contabil:
a) verificarea si certificarea situatiei financiare;
b) auditul financiar contabil;
c) mandatul de cenzor la societãtile comerciale.
79. O societate de expertizã contabilã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele
conditii:
a) sã aibã ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b) sã aibã capital social minim prevãzut de lege;
c) sã aibã ca actionari numai experti contabili.
80. Pentru ca o societate de expertizã sã functioneze legal trebuie ca:
a) majoritatea actionarilor sau asociatilor sã fie experti contabili;
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
b) cel putin 2/3 din numãrul actionarilor sau asociatilor sã fie experti
contabili;
c) toti actionarii sau asociatii sã fie experti contabili sau contabili
autorizati.
81.
Într-o societate de expertizã contabilã, expertii contabili trebuie sã detinã:
a) cel putin 2/3 din numãrul actiunilor sau al pãrtilor sociale;
b) majoritatea actiunilor sau a pãrtilor sociale;
c) conducerea si administrarea societãtii.
82.
Consiliul de administratie al unei societãti de expertizã contabilã trebuie
ales:
a) în proportie de 2/3 dintre expertii contabili;
b) în majoritate dintre expertii contabili;
c) în majoritate dintre asociatii sau actionarii experti contabili.
83.
Actiunile unei societãti de expertizã contabilã trebuie sã fie:
a) la purtãtor sau nominative;
b) nominative;
c) legea nu distinge.
84.
Activitatea de expertizã contabilã se poate exercita:
a) individual;
b) în societãti de expertizã contabilã;
c) individual sau în societãti de expertizã contabilã.
85.
O societate de expertizã contabilã poate îndeplini mandatul de cenzor
la societãtile comerciale:
a) nu;
b) da;
c) da, numai dacã e condusã de experti contabili.
86.
Rãspunderea civilã a expertilor contabili si a contabililor autorizati se
garanteazã:
a)
printr-o politã de asigurare sau subscrierea unei contributii la fondul
de garantii;
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
b) printr-o politã de asigurare la SC ROMAS – CECCAR;
c) nu este obligatorie asigurarea.
87.
Obligatia calculãrii si vãrsãrii impozitului aferent onorariilor pentru experti
revine:
a) expertului contabil care încaseazã onorariile;
b) plãtitorului de onoratii;
c)
plãtitorului, când acesta este o persoanã juridicã, si expertului contabil,
când plãtitorul este o persoanã fizicã.
88.
Pentru neplata la termenele stabilite a cotizatiei anuale si a celorlalte
obligatii bãnesti, pe durata unui an calendaristic, se aplicã sanctiunea:
a) interdictia dreptului de a exercita profesia;
b) suspendarea dreptului exercitãrii profesiei pe o duratã de la 3 luni
la un an;
c) avertisment scris.
89.
Pentru neplata cotizatiei anuale si a celorlalte obligatii bãnesti, aferente
unui an calendaristic, se aplicã sanctiunea:
a) interdictia dreptului exercitãrii profesiei;
b) suspendarea dreptului exercitãrii profesiei pe o duratã de la 3 luni
la un an;
c) avertisment scris.
90.
Publicitatea fãcutã de un expert contabil, fãrã respectarea prevederilor
Codului etic, se sanctioneazã cu:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) interdictia dreptului de exercitare a profesiei.
91.
Neplata la buget, în cuantumul si termenele prevãzute de lege, a impozitelor
cuvenite statului asupra onorariilor încasate se sanctioneazã cu:
a) interdictia dreptului de exercitare a profesiei;
b) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei;
c) avertisment scris.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
92.
Refuzul de a pune documentele privind activitatea profesionalã la dispozitia
organelor de control ale CECCAR se sanctioneazã cu:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) interdictia dreptului de exercitare a profesiei.
93.
Nerespectarea normelor privind apãrarea si pãstrarea secretului profesional
se sanctioneazã cu:
d) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadã de la
3 luni la un an;
e) avertisment scris;
f) amendã penalã.
94.
Încãlcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei emise de Corp
se sanctioneazã cu:
a) mustrare;
b) amendã contraventionalã;
c) interdictia dreptului de exercitare a profesiei.
95.
Suspendarea dreptului de a exercita profesia se face pe o perioadã de:
a) 3 luni pânã la un an;
b) un an calendaristic;
c) legea nu limiteazã perioada de timp.
96.
Activitatea de expert contabil si de contabil autorizat poate fi exercitatã,
potrivit legii:
a)
de orice expert contabil, contabil autorizat sau societate de expertizã
contabilã;
b)
numai de persoanele fizice si juridice, membre ale Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din România, înscrise în
Tabloul Corpului;
c)
de expertii contabili si contabilii autorizati, membri ai Corpului,
înscrisi în Tabloul Corpului.
97.
Cine asigurã buna desfãsurare a activitãtii expertilor contabili si a contabililor
autorizati:
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
a) CECCAR, împreunã cu Ministerul Finantelor;
b) CECCAR;
c) CECCAR, împreunã cu celelalte organisme neguvernamentale care
îsi desfãsoarã activitatea în domeniul profesiei contabile.
98. CECCAR functioneazã ca:
a) un organism guvernamental;
b) un organism neguvernamental, conform unei legi;
c) o asociatie profesionalã.
99. Din punct de vedere juridic, CECCAR este:
a) o asociatie a profesionistilor contabili;
b) o persoanã juridicã de utilitate publicã si autonomã care functioneazã
în baza unei legi;
c) o institutie a societãtii civile.
100. Cine elaboreazã si publicã, potrivit Legii nr. 42/1995, normele privind
activitatea profesionalã si conduita eticã a expertilor contabili si a contabililor
autorizati:
a) Guvernul;
b) CECCAR;
c) Ministerul Finantelor, împreunã cu CECCAR.
101. Cine elaboreazã, potrivit Legii nr. 42/1995, ghidurile profesionale în
domeniul financiar-contabil:
a) Ministerul Finantelor;
b) Ministerul Finantelor, dar si CECCAR;
c) CECCAR.
102. Pentru a putea sã-si desfãsoare activitatea în interes public, expertii
contabili si contabilii autorizati trebuie sã fie înscrisi în Tablou. Când,
unde si de ce se publicã Tabloul National al Corpului:
a) anual, în Monitorul Oficial al României, pentru a asigura publicitatea;
b) la fiecare doi ani, în Monitorul Oficial si în cel putin douã ziare
centrale de mare tiraj, pentru cunoasterea de cãtre publicul interesat;
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
c)
anual, în cel putin douã ziare centrale si locale de mare tiraj, pentru
a asigura publicitatea.
103. Când depun jurãmântul expertii contabili si contabilii autorizati:
a) dupã ce au fost declarati admisi la concursul pentru accesul la profesie;
b) dupã înscrierea în Tabloul Corpului;
c) când se întocmeste dosarul de înscriere ca membru al Corpului.
104. Radierea din Tabloul Corpului se face pentru:
a) refuzul unei lucrãri de expertizã contabilã;
b) neîntelegeri repetate cu clientii sau cu conducerea filialei CECCAR;
c) neplata cotizatiilor profesionale pe o perioadã de un an.
105. Radierea din Tabloul Corpului se face atunci când expertul contabil
sau contabilul autorizat:
a) nu depune, în termenul si la nivelul prevãzut de lege, impozitul
asupra onorariilor încasate de la persoane fizice;
b) nu respectã indicatiile si recomandãrile filialei;
c) a plecat în strãinãtate pe o perioadã mai mare de un an.
106. Care sunt organele de conducere ale Corpului:
a) Congresul, Conferinta Nationalã si Biroul Permanent;
b) Conferinta Nationalã, Consiliul Superior si Biroul Permanent;
c) Conferinta Nationalã, Consiliul Superior si Presedintele.
107. Care sunt organele de conducere ale filialelor Corpului:
a) adunarea generalã, Consiliul filialei si Biroul Permanent al Consiliului
filialei;
b) adunarea generalã, presedintele filialei si Comisia de cenzori;
c) adunarea generalã, Biroul Permanent si Comisia de cenzori.
108. Profesionistul contabil trebuie sã fie drept, cinstit si sincer în executarea
lucrãrilor sale; despre ce principiu fundamental înscris în Codul etic al
Corpului este vorba:
a)
obiectivitate;
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
b) integritate;
c) independentã.
109. Profesionistul contabil trebuie sã nu cedeze unor prejudecãti si sã aibã
un comportament impartial; ce principiu fundamental înscris în Codul
etic al Corpului ati recunoscut:
a) obiectivitate;
b) integritate;
c) independentã.
110. Care din urmãtoarele activitãti aduce o încãlcare a principiului independentei
înscris în Codul etic al Corpului:
a) neîncheierea contractului de prestãri servicii cu clientul;
b) implicarea financiarã directã sau indirectã în activitãtile clientului;
c) nerespectarea instructiunilor emise de Corp cu privire la relatiile cu
clientii.
111. Care din urmãtoarele activitãti aduce o încãlcare a principiului independentei
înscris în Codul etic al Corpului:
a)
acte de comert sau slujbe care pot sfârsi printr-un conflict de interese
sau care sunt, prin natura lor, incompatibile cu exercitarea liberã a
profesiei;
b) neîncheierea contractului de prestãri servicii cu clientul;
c) nerespectarea instructiunilor emise de Corp cu privire la relatiile cu
clientii.
112. Potrivit Codului etic, pe emblema Corpului este înscrisã deviza:
a) stiintã, competentã, constiintã;
b) stiintã, moralitate, constiintã;
c) stiintã, independentã, moralitate.
113. Potrivit legislatiei actuale, o societate de expertizã contabilã poate cota
la bursã:
a) numai pe piata secundarã;
b) atât la bursa de valori, cât si la RASDAQ;
c) nu.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
114. Dupã destinatia SA, expertiza contabilã poate fi:
a) judiciarã si extrajudiciarã;
b) expertizã solicitatã de persoane fizice si juridice;
c) expertizã solicitatã de organele administrative si judecãtoresti.
115. Expertiza contabilã judiciarã este:
a) un mijloc de probã în justitie;
b) posibilitatea expertului de a afla adevãrul;
c) lucrare efectuatã de un profesionist la cererea justitiei.
116. Expertiza se deosebeste de control prin aceea cã:
a) se realizeazã prin mijloace diferite;
b) se efectueazã de unul sau mai multi experti;
c) include opinia expertului în legãturã cu operatiile expertizate.
117. Care din urmãtoarele exprimãri sunt inexacte:
a) controlul financiar constatã, expertiza confirmã sau infirmã;
b) controlul financiar si expertiza au la bazã acelasi domeniu de
activitate – contabilitatea;
c) controlul financiar si expertiza contabilã se exercitã si respectiv se
efectueazã în baza normelor emise de Ministerul Finantelor.
118. Obiectivele care se dau spre rezolvare expertului contabil trebuie (un
rãspuns este inexact):
a) sã se refere la probleme care necesitã cunostinte de contabilitate;
b) sã fie în strânsã legãturã cu continutul cauzei si sã decurgã din
împrejurãrile cauzei;
c) sã fie stabilite la timp, pentru ca expertul sã poatã sã se încadreze în
termenele stabilite.
119. În legãturã cu constituirea si functionarea societãtilor comerciale, expertiza
poate avea ca obiective:
a) elaborarea unui raport cu privire la legalitatea înfiintãrii;
b) evaluarea aporturilor în naturã;
c) îndeplinirea conditiilor prevãzute de lege.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
120. În legãturã cu constituirea si functionarea societãtilor comerciale,
expertiza poate avea ca obiective:
a) operatiunile încheiate de fondatori în contul societãtii ce se constituie
si avantajele rezervate fondatorilor;
b) îndeplinirea conditiilor prevãzute de lege cu privire la publicitate;
c) legalitatea înfiintãrii.
121. În legãturã cu constituirea si functionarea societãtilor comerciale, expertiza
poate avea ca obiective (un rãspuns este inexact):
a) mãrirea capitalului social prin aporturi în naturã;
b) pierderea din capitalul social;
c) îndeplinirea conditiilor legale pentru înfiintare.
122. Expertul contabil trebuie sã se abtinã:
a) în situatiile în care ar exista posibilitatea sã nu fie obiectiv;
b) când nu cunoaste dosarul si împrejurãrile cauzei;
c) când onorariul este insuficient.
123. Expertul contabil trebuie sã se recuze:
a) când si-a spus pãrerea cu privire la pricina ce se judecã;
b) când nu este multumit de onorariu;
c) când nu cunoaste cauza în care este chemat sã efectueze expertiza.
124. Verificarea la 31 martie anul N a realitãtii unui stoc existent la 31 decembrie
anul N se face cu ajutorul relatiei:
a) Si + I = Sf; Si = Stoc (sold) initial;
b) Si + I = Sf + E; I = Intrãri pe bazã de documente;
c) Si = Sf + E – I; E = Iesiri pe bazã de documente;
Sf = Stoc (sold) final.
125. Cine aprobã Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati:
a) prin hotãrâre de Guvern;
b) Ministerul Finantelor si Ministerul Justitiei;
c) Conferinta Nationalã a CECCAR.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
126. Cine alege presedintele Corpului:
a) Consiliul Superior;
b) Conferinta Nationalã;
c) se propune de Consiliul Superior si se aprobã de Ministerul Fi
nantelor.
127. Cine alege presedintii filialelor CECCAR:
a) Consiliile filialelor;
b) adunãrile generale ale filialei;
c) sunt propusi de Consiliile filialelor si aprobati de Ministerul Fi
nantelor.
128. Regulamentul de organizare a concursului pentru accesul la profesia de
expert contabil si contabil autorizat se aprobã de:
a) Guvern;
b) Ministerul Finantelor;
c) Conferinta Nationalã.
129. Calitatea de expert contabil se obtine prin:
a) examen organizat de CECCAR;
b) concurs de admitere, efectuând un stagiu de 3 ani si sustinerea unui
examen de aptitudini;
c) examen si o perioadã de 3 ani.
130. Expertii contabili nu pot:
a) sã-si exercite atributiile conferite de aceastã calitate atunci când se
aflã în situatii de incompatibilitate sau de conflicte de interese;
b) sã efectueze concomitent mai multe lucrãri pentru clienti;
c) sã solicite din proprie initiativã onorarii mai mari.
131. Expertii contabili nu pot:
a) efectua lucrãri pentru terti, în situatii în care existã elemente care
atestã starea de conflict de interese sau de incompatibilitate;
b) îndeplini mai multe functii în acelasi timp;
c) cere onorarii peste cele stabilite de instantã.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
132. Onorariile de expert nu pot fi plãtite:
a)
altei persoane;
b)
sub forma avantajelor în naturã, comisioanelor sau participatiilor
aparente sau oculte;
c)
în valutã.
133. Competenta profesionalã a expertului contabil se obtine:
a)
prin concurs de admitere, efectuarea stagiului si promovarea examenului
de aptitudini;
b)
prin recunoasterea de cãtre Corp si Ministerul Finantelor;
c)
prin promovarea concursului de admitere.
134. Competenta profesionalã a expertului se mentine:
a)
prin recunoasterea de cãtre autoritatea profesionalã;
b)
prin formarea profesionalã continuã, în cadrul unui program elaborat
de CECCAR;
c)
prin sustinerea periodicã a unor examene.
135. Expertiza contabilã poate avea ca obiect:
a)
stabilirea vinovãtiei unei persoane pentru fapte încriminate de
organele de cercetare;
b)
fapte, împrejurãri sau situatii ce apar în activitatea economicofinanciarã
si gestionarã a unei unitãti patrimoniale, pentru a cãror
solutionare este necesar sã se apeleze la un expert contabil;
c)
analiza economico-financiarã, în vederea stabilirii de mãsuri,
inclusiv pentru sanctionarea organelor de conducere si de executie
dintr-o unitate patrimonialã.
136. În expertiza contabilã extrajudiciarã:
a) expertul contabil ia direct legãtura cu pãrtile în litigiu;
b) nu are loc o interventie judecãtoreascã;
c) expertul contabil este numit de CECCAR.
137. Ce raport existã între profesia contabilã si activitatea specializatã de
consultantã fiscalã?
a) de interdependentã, ambele presupunând cunostinte contabile;
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
b) de la întreg la parte;
c) sunt profesii diferite.
138. Ce raport existã între profesia contabilã si activitatea specializatã de
audit financiar?
a) de interdependentã, ambele presupunând cunostinte contabile;
b) de la întreg la parte;
c) sunt profesii diferite.
139. Ce formeazã totalitatea serviciilor profesionale care presupun cunostinte
de contabilitate si de cine pot fi acestea executate fãrã restrictii?
a) profesia contabilã; expertii contabili;
b) profesia contabilã; liber-profesionistii contabili;
c) profesia contabilã; economistii si contabilii.
140. Adoptarea Codului etic IFAC drept cod national poate fi fãcutã:
a) de orice organism profesional dintr-o tarã;
b) de orice organism guvernamental dintr-o tarã;
c) numai de organismul profesional membru al IFAC.
141. Adoptarea Codului etic IFAC drept cod national si punerea lui în aplicare
se face prin urmãtoarele documente:
a) un act normativ (emis de Parlament sau de Guvern);
b) o declaratie si o hotãrâre a Consiliului de Conducere al organismului
profesional membru al IFAC;
c) Declaratia de principiu si Prefata aprobate prin hotãrâre a forului
de conducere al organismului membru al IFAC.
142. De ce este necesar un Cod etic national al profesionistilor contabili?
a) asigurarea protectiei profesionistilor contabili si a tertilor;
b) asigurarea respectãrii legilor si a normelor morale;
c) asigurarea unei calitãti a lucrãrilor contabile efectuate.
143. Care din urmãtoarele formulãri este corectã?
a)
autoritatea lucrãrilor executate de membrii Corpului este conferitã de
faptul cã acestea sunt subordonate unor reguli clare si precise de eticã;
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
b)
încãlcarea regulilor clare si precise de eticã atrage sanctionarea
disciplinarã a membrilor Corpului;
c)
inexistenta unor reguli clare si precise de eticã afecteazã onoarea si
independenta profesionistului contabil.
144. Profesia contabilã, spre deosebire de alte profesii, se caracterizeazã
prin:
a) se bazeazã pe cunostinte contabile obtinute într-o unitate de învãtãmânt
superior;
b) acceptarea existentei unei îndatoriri vizavi de public;
c)
este compusã din mai multe activitãti specializate, cum ar fi: tinerea
contabilitãtii, auditul financiar, consultanta fiscalã, managementul
financiar-contabil etc.
145. Adoptarea de cãtre fiecare profesionist contabil a unui program de control
de calitate a serviciilor în raport cu normele Corpului constituie:
a) o obligatie profesionalã;
b) o obligatie legalã;
c) o cale de mentinere a competentei profesionale.
146. Care sunt componentele fundamentale ale competentei profesionale:
a) obtinerea si mentinerea;
b) studiile si vechimea;
c) studiile, examenul de acces, stagiul practic si examenul de aptitudini.
147. Principiul confidentialitãtii se referã la:
a) pãstrarea secretului asupra informatiilor;
b) nedivulgarea informatiilor;
c) divulgarea si folosirea în interes personal a informatiilor.
148. Just, neimplicat în conflicte de interese, impartial si fãrã prejudecãti,
sunt componente ale principiului:
a) integritãtii;
b) obiectivitãtii;
c) independentei.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
149. Un ansamblu de mijloace prin care auditorul demonstreazã publicului
cã îsi poate efectua auditul într-o manierã obiectivã si corectã se referã
la principiul:
a) integritãtii;
b) obiectivitãtii;
c) independentei.
150. Laturile componente ale independentei se referã la:
a) spirit (gândire) si aparentã;
b) spirit (gândire), aparentã si sârguintã;
c) spirit (gândire), aparentã, sârguintã si obiectivitate.
151. Un control de calitate pus la punct constituie:
a) unul din mecanismele pentru asigurarea cerintelor privind independenta;
b) un mecanism de evitare a abaterilor disciplinare si a sanctiunilor;
c) o obligatie prevãzutã în Regulamentul de organizare si functionare
a Corpului.
NOTÃ: Începând cu nr. 152, întrebãrile necesitã analizã si judecatã profesionalã
proprie.
152. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sanctioneazã cu
suspendare sau interdictie?
153. Obligatiile de comunicare în cazul aplicãrii de sanctiuni disciplinare
membrilor.
154. Care sunt atributiile reprezentantului Ministerului Finantelor pe lângã
consiliile filialelor?
155. Enumerati opt atributii ale adunãrii generale ale filialei CECCAR.
156. Prezentati si explicati cele sase principii fundamentale prevãzute în
Codul etic national al profesionistilor contabili.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
157. Cum se rezolvã conflictele de eticã potrivit Codului etic national al profesioni
stilor contabili?
158. Principalele prevederi ale Codului etic referitoare la confidentialitate.
159. Activitatea de consultantã fiscalã, conform prevederilor Codului etic.
160. Explicati interesul public, potrivit prevederilor Codului etic.
161. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii, în sprijinul Codului etic
national.
162. Listati 6 situatii de incompatibilitãti si conflicte de interese în exercitarea
profesiei de expert contabil si contabil autorizat conform normelor etice
ale Corpului.
163. Ce obligatii are CECCAR fatã de profesionistii contabili angajati în
industrie, comert, educatie, sectorul public etc.?
164. Care sunt principalele orientãri strategice ale CECCAR pentru perioada
2005-2010?
165. Prezentati structura si pãrtile componente ale Codului etic national al
profesionistilor contabili.
166. Care sunt atributiile Conferintei Nationale a Corpului Expertilor Contabili
si Contabililor Autorizati din România?
167. Care sunt atributiile Consiliului Superior al CECCAR?
168. Care sunt atributiile presedintelui CECCAR?
169. Care sunt organele cu atributii de control în cadrul CECCAR, la nivel
central si teritorial?
170. Care sunt organele si structurile Corpului cu atributii de investigare,
judecare si tragere la rãspundere?
171. Care sunt atributiile Comisiilor de disciplinã de pe lângã filialele Corpului
si ale Comisiei Superioare de Disciplinã?
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
172. Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor
Corpului?
173. Ce este si cum functioneazã Comisia de disciplinã a unei filiale CECCAR?
174. Ce este si cum functioneazã Comisia Superioarã de Disciplinã?
175. Care este structura organizatoricã (organigrama) unei filiale a CECCAR?
176. Cum este structura organizatoricã (organigrama) CECCAR la nivel
central?
177. Care sunt drepturile membrilor CECCAR?
178. Care sunt principalele 4 obligatii ale unui membru CECCAR?
179. Ce contine jurãmântul pe care un membru îl depune la înscrierea în
Tabloul Corpului?
180. Care este logo-ul CECCAR si ce contine sigla CECCAR?
181. Care sunt conditiile pentru acordarea vizei de exercitare a profesiei de
cãtre membrii CECCAR?
182. În ce constã procedura de acordare a vizei anuale de exercitare a
profesiei?
183. Care sunt elementele principale pe care le contine „Declaratia anualã”
depusã de membrii CECCAR în vederea obtinerii vizei de exercitare a
profesiei?
184. Care sunt conditiile pentru a deveni expert contabil? Precizati nivelul
de pregãtire teoreticã si practicã necesare.
185. Care sunt atributiile CECCAR?
186. Care sunt rãspunderile membrilor CECCAR? Dar sanctiunile disciplinare
care se aplicã acestora?
187. Care sunt sursele de finantare ale CECCAR?
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
188. Ce conditii trebuie sã îndeplineascã o societate comercialã pentru a
deveni membrã a Corpului?
189. Explicati în ce constã stagiul pentru a participa la examenul de aptitudini
si obtinerea calitãtii de expert contabil si de contabil autorizat.
190. În ce constã pregãtirea stagiarilor în sistem centralizat?
191. Ce obligatii au filialele Corpului pe linia comunicãrii cu membrii?
192. Care sunt obligatiile de raportare ale membrilor?
193. Ce este si ce contine Programul national de formare si dezvoltare profesionalã
continuã?
194. Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul
de organizare si desfãsurare a cursurilor pentru întelegerea si aplicarea
IFRS/IAS?
195. Care sunt conditiile pentru a deveni auditor de calitate în cadrul CECCAR?
196. Ce întelegeti prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate
de membrii Corpului?
197. Ce întelegeti prin integritate?
198. Ce întelegeti prin obiectivitate?
199. Ce întelegeti prin competentã profesionalã?
200. Ce întelegeti prin independentã?
201. Pãrtile componente si elementele de bazã ale unui raport de expertizã
contabilã judiciarã.
202. Cine poate efectua expertiza contabilã?
203. Cum se clasificã expertizele contabile?
204. Independenta absolutã si independenta relativã a expertului contabil.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
205. Ce se întelege prin competenta expertului contabil?
206. Ce se întelege prin calitatea expertizelor contabile?
207. În ce constã secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil?
208. Care sunt situatiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?
209. Ce trebuie sã cuprindã încheierea de sedintã de numire a expertului
contabil într-o cauzã civilã?
210. Contractarea expertizei contabile.
211. Exceptii de la delegarea si supravegherea lucrãrilor privind expertizele
contabile.
212. Importanta documentãrii si a studiului documentar.
213. Care este continutul materialului documentar în cazul expertizelor
judiciare?
214. Care este continutul dosarului expertului contabil privind documentarea
expertizei contabile?
215. Care este continutul capitolului I al Raportului de expertizã contabilã?
(Introducere).
216. Care este continutul capitolul II al Raportului de expertizã contabilã?
217. Ce cuprinde un Raport de expertizã calificat? (sau cu observatii?)
218. Situatii, cazuri de imposibilitate a întocmirii unui raport de expertizã si
continutul Raportului de imposibilitate a efectuãrii expertizei contabile.
219. În ce constã semnarea si depunerea Raportului de expertizã contabilã?
220. Care este continutul (care sunt elementele) contractului privind expertiza
contabilã?
221. Care sunt conditiile cerute pentru ocuparea postului de expert verificator?
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
222. Ce atributii are expertul contabil verificator?
223. Cum procedeazã expertul contabil verificator privind îndeplinirea
atributiilor sale?
224. Care este continutul referatului întocmit de expertul contabil verificator?
225. Ce este expertiza?
226. Care sunt prevederile reglementãrilor legale privind expertizele contabile
judiciare si extrajudiciare?
227. Care este sediul reglementãrilor profesionale privind expertiza contabilã?
228. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?
229. Care este finalitatea expertizelor contabile?
230. Care sunt principiile deontologice dupã care se ghideazã expertul
contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare?
231. Care sunt calitãtile esentiale ce conferã autoritate stiintifico-profesionalã
lucrãrilor expertului contabil si cum le dezvoltã?
232. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?
233. Cum se numesc expertii contabili în dosarele civile?
234. Numirea expertilor contabili în dosarele penale.
235. Cum se numesc expertii contabili pentru efectuarea de expertize extrajudiciare?
236. Care sunt clauzele minimale ale contractului pentru executarea de expertize
contabile extrajudiciare?
237. Care sunt operatiunile /etapele de lucru luate în calcularea bugetului de
timp necesar efectuãrii expertizelor contabile?
238. În ce constã rãspunderea disciplinarã a expertului contabil?
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
239. Care sunt faptele care pot atrage rãspunderea disciplinarã a expertilor
contabili?
240. În ce constã rãspunderea contraventionalã sau administrativã a expertului
contabil?
241. În ce situatii expertul contabil rãspunde penal?
242. În ce constã rãspunderea civilã a expertului contabil?
243. Cine poate exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?
244. În ce constã diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat;
dintre contabilul autorizat si contabilul salariat?
245. Cine este expertul contabil?
246. Cine este contabilul autorizat?
247. Cum se obtine calitatea de expert contabil?
248. Cum se obtine calitatea de contabil autorizat?
249. Cum se mentine calitatea de expert contabil si calitatea de contabil
autorizat?
250. Care sunt lucrãrile ce pot fi executate de expertii contabili?
251. Care sunt lucrãrile ce pot fi executate de contabilii autorizati?
252. Cum se exercitã profesia expert contabil si de contabil autorizat?
253. Incompatibilitãti în exercitarea profesiei?
254. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.
255. Care sunt rãspunderile profesionistilor contabili?
256. Ce este CECCAR?
257. Ce se întelege prin calitatea de persoanã juridicã a Corpului?
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
258. Ce se întelege prin autonomia Corpului?
259. Care este organizarea CECCAR?
260. Care sunt atributiile Corpului?
261. Ce atributii are Conferinta Nationalã Ordinarã?
262. Ce atributii are Consiliul Superior?
263. Care sunt atributiile presedintelui Consiliului Superior al Corpului?
264. Organizarea si constituirea Comisiilor de Disciplinã.
265. Competentele Comisiei Superioare de Disciplinã.
266. Competentele Comisiei de Disciplinã a filialei.
267. Cum functioneazã Comisiile de Disciplinã?
268. Care este locul si rolul reprezentantului MF?
269. Care sunt atributiile reprezentantului MF?
270. Care sunt principalele fapte ce constituie abateri disciplinare a unui
membru al Corpului?
271. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului?
272. Ce este Etica?
273. Ce sunt serviciile profesionale?
274. Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile?
275. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
276. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectului profesiei
contabile?
277. Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea
obiectivelor profesiei contabile?
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
278. Cum este definitã integritatea în profesia contabilã?
279. Ce se întelege prin obiectivitatea în profesia contabilã?
280. În ce constã competenta profesionalã?
281. În ce constã confidentialitatea?
282. Ce se întelege prin profesionalism?
283. Care este structura Codului etic al IFAC?
284. Conflicte de interese – circumstante de care trebuie tinut seama. Descriere.
285. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament
contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin personal?
286. Explicati principiul confidentialitãtii.
287. Care este comportamentul profesionalismului contabil într-o activitate
de consilier fiscal?
288. Care sunt componentele independentei?
289. Enumerati amenintãri si riscuri care afecteazã independenta.
290. Riscuri legate de interesul propriu – descriere.
291. Amenintãri legate de familiarism sau încredere – descriere.
292. Amenintãri legate de intimidare – descriere.
293. Relatiile personale, familiale si independenta – descriere.
294. Onorariile si independenta – descriere.
295. Competenta profesionalã si responsabilitatea când se utilizeazã lucrãrile
altui expert.
296. Criterii de stabilire a onorariilor.
TESTE GRILÃ... Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
297. Activitãti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
298. Relatiile cu ceilalti membri – Acceptarea de noi misiuni.
299. Relatiile cu ceilalti membri – Înlocuirea cu un alt liber profesionist contabil.
300. Ce se întelege prin publicitate în profesia contabilã?
301. Enumerati situatiile care nu rãspund criteriilor de obiectivitate, încredere,
cinste, decentã si bun gust pentru o actiune de promovare?
302. Care sunt conditiile cerute unei actiuni de promovare atunci când publicitatea
nu este autorizatã?
303. Care sunt regulile de eticã aplicabile contabililor salariati în industrie,
comert, transport, sector public?
304. Principiile fundamentale privind conduita eticã si profesionalã.
305. Calitãtile membrilor, conditii pentru mentinerea acestora.
TESTE GRILÃ, EXERCITII, ÎNTREBÃRI
ªI STUDII DE CAZ PENTRU VERIFICAREA
CUNOªTINTELOR ÎN VEDEREA ACCESULUI
LA PROFESIA DE CONTABIL AUTORIZAT
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
1. Disciplina: CONTABILITATE
1.
Potrivit Cadrului general IASC si IAS 1 „Prezentarea situatiilor financiare”,
informatiile prezentate în situatiile financiare sunt credibile în
mãsura în care asigurã:
a)
comparabilitate, inteligibilitate, relevantã, prudentã, pragul de semnificatie,
completitudine;
b) reprezentare fidelã, prevalenta economicului asupra juridicului,
comparabilitate, prudentã, consecventa prezentãrii;
c) reprezentare fidelã, prevalenta economicului asupra juridicului,
neutralitate, prudentã, integralitate.
2.
Unul dintre criteriile de mai jos nu poate fi retinut pentru clasificarea unui
activ drept activ curent (circulant) atunci când (indicati rãspunsul eronat):
a) reprezintã numerar sau echivalente de numerar a cãror utilizare este
restrictionatã;
b)
este detinut în principal în scopul comercializãrii sau pe termen
scurt si se asteaptã sã fie realizat în termen de 12 luni de la data
bilantului;
c)
titlurile de plasament sunt clasificate ca active curente dacã se asteaptã
sã fie realizate în termen de 12 luni de la data bilantului.
3.
Potrivit IAS 1 „Prezentarea situatiilor financiare”, politicile contabile
reprezintã:
a) principiile, conventiile si metodele specifice adoptate de o întreprindere
pentru întocmirea si analiza conturilor anuale;
b) principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice adoptate
de o întreprindere la întocmirea si prezentarea situatiilor financiare;
c)
optiunile, metodele si interesele formulate de întreprindere cu privire
la productia si prezentarea informatiilor contabile destinate utilizatorilor
externi.
4.
În anul N, o societate A achizitioneazã de la o altã societate, B, o linie
tehnologicã pentru extractia petrolului. Cheltuielile legate de achizitie
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
sunt: pret de cumpãrare 60.000.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare
12.000.000 lei; taxã vamalã 6.000.000 lei; comision vamal
600.000 lei; cheltuieli cu punerea în functiune 18.000.000 lei; onorariile
inginerilor 14.000.000 lei; cheltuieli cu modernizarea unor componente
cu scopul de a îmbunãtãti substantial capacitatea de productie
9.000.000 lei; cheltuieli cu reclama 6.000.000 lei; pierderi initiale din
exploatare înregistrate înainte ca activul sã atingã parametrii planificati
7.000.000 lei; reducere comercialã 2.000.000 lei.
În conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”, costul de achizitie
va fi:
a) 108.600.000 lei;
b) 123.600.000 lei;
c) 117.600.000 lei.
5.
O societate comercialã detine o instalatie procuratã în anul 1 la valoarea
de 50.000.000 lei, amortizatã linear în 5 ani. La sfârsitul anului 3 se
decide reevaluarea sa, valoarea justã stabilitã fiind de 25.000.000 lei.
În conditiile aplicãrii metodei actualizãrii valorii nete, conform IAS 16
„Imobilizãri corporale”, înregistrãrile contabile sunt:
a) 5.000.000 lei 213 = 105 5.000.000 lei
b) 30.000.000 lei 2813 = 213 30.000.000 lei
5.000.000 lei 213 = 105 5.000.000 lei
c) 25.000.000 lei 213 = 105 25.000.000 lei
6.
O societate comercialã care tine evidenta mãrfurilor la pret de vânzare
inclusiv TVA si care practicã un adaos comercial de 30% a vândut si a
încasat mãrfuri în sumã de 2.629.900 lei, la pret de vânzare.
Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferent acestei
vânzãri si cum se înregistreazã iesirea din gestiune a mãrfurilor vândute:
a)
1.700.000 lei 607 = 371 2.629.900 lei
510.000 lei 378
419.900 lei 4428
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
b)
1.700.000 lei 607 = 371 2.629.900 lei
510.000 lei 378
419.900 lei 4427
c)
2.103.920 lei 607 = 371 2.629.900 lei
525.980 lei 378
7.
În anul N, o societate vinde mãrfuri unui client A în valoare de 8.330.000 lei,
inclusiv TVA 19%. La sfârsitul anului N probabilitatea de încasare a
creantei este de 60%. În anul N+1 probabilitatea de neîncasare a creantei
este de 70%.
Care sunt înregistrãrile anului N+1:
a) 8.330.000 lei 4118 = 4111 8.330.000 lei
2.100.000 lei 6814 = 491 2.100.000 lei
b) 700.000 lei 6814 = 491 700.000 lei
c) 833.000 lei 6814 = 491 833.000 lei
8.
O societate comercialã vinde unui client la 01.01.N mãrfuri în valoare
de 2.000.000 lei, conditiile de platã fiind: 50% din pret se plãteste în
momentul vânzãrii, 20% din pret se va plãti dupã un an de la vânzare,
iar 30%, dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment
clientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiarã la o
ratã a dobânzii de 20%.
La sfârsitul exercitiului N veniturile financiare, conform IAS 18 „Venituri”,
se contabilizeazã prin formula:
a) 250.000 lei 4111 = 472 250.000 lei
b) 350.000 lei 472 = 766 350.000 lei
c) 200.000 lei 766 = 472 200.000 lei
9.
Situatia stocurilor unei societãti comerciale este: 01.08. stoc initial
– 5.000 buc. x 4.000 lei/buc.; intrãri: pe 05.08 – 2.000 buc. x 6.000 lei/buc.,
pe 09.08 – 3.000 buc. x 7.000 lei/buc., pe 25.08 – 6.000 buc. x
3.000 lei/buc., pe 30.08 – 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.; iesiri: pe 18.08
– 8.000 buc. si pe 28.08 – 4.000 buc.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Care este valoarea iesirilor din data de 28.08 si a stocului final evaluat
prin metoda costului mediu ponderat calculat dupã fiecare operatie de
intrare:
Iesiri 28.08 Stoc final
a)
14.300.000 lei 14.300.000 lei
b)
14.300.000 lei 15.800.000 lei
c)
42.400.000 lei 14.300.000 lei
10.
O societate comercialã importã o instalatie pentru extractia gazelor
naturale, cheltuielile legate de achizitie fiind: pret de cumpãrare
45.000.000 lei; taxã vamalã 4.500.000 lei; comision vamal 450.000 lei;
cheltuieli legate de punerea în functiune 12.000.000 lei; cheltuieli cu
reclama 15.000.000 lei. Societatea estimeazã cã, la terminarea extractiei,
cheltuielile cu demontarea si mutarea activului recunoscute printr-un
provizion se vor ridica la 16.000.000 lei.
În conditiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este formula
contabilã legatã de achizitie:
a) 77.950.000 lei 213 = 404 57.000.000 lei
446 4.950.000 lei
1513 16.000.000 lei
b) 92.950.000 lei 213 = 404 76.950.000 lei
1513 16.000.000 lei
c) 61.950.000 lei 213 =
404 57.000.000 lei
446 4.950.000 lei
11.
Dispuneti de urmãtoarele date la închiderea exercitiului N: impozit pe
profit calculat si înregistrat la 30.11.N – 800.000 lei, din care plãtit,
500.000 lei; venituri aferente exercitiului N – 18.000.000 lei, din care
dividende încasate, 2.000.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N –
5.000.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile, 400.000 lei
si amenzi datorate autoritãtilor române, 1.100.000 lei. Cota de impozit
pe profit este de 16%.
Care este suma impozitului pe profit datorat si de plãtit pentru exercitiul
N:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Impozit datorat Impozit de plãtit
a)
2.128.000 lei 1.628.000 lei
b)
2.064.000 lei 1.564.000 lei
c)
2.448.000 lei 1.948.000 lei
12.
Dispuneti de urmãtoarele informatii: profit înaintea impozitãrii 25.000 lei;
cheltuieli cu amortizarea 1.700 lei; pierderi din diferente de curs valutar
1.200 lei; venituri din investitii financiare 3.600 lei; clienti: sold initial
4.000 lei, sold final 4.600 lei; stocuri: sold initial 7.000 lei, sold final
1.500 lei; furnizori: sold initial 4.600 lei, sold final 3.500 lei; dobânzi plãtite
1.200 lei; impozit pe profit plãtit 1.400 lei; asigurare încasatã 200 lei.
Conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de trezorerie”, fluxul de trezorerie
din activitatea de exploatare este:
a) 24.300 lei;
b) 25.500 lei;
c) 25.700 lei.
13.
Pentru fabricarea produsului A, întreprinderea a efectuat în exercitiul N
urmãtoarele cheltuieli: cheltuieli directe 600.000 lei; cheltuieli indirecte
240.000 lei, din care variabile 180.000 lei; cheltuieli exceptionale
120.000 lei. Capacitatea de productie a fost utilizatã pentru 60% din
nivelul de activitate normal.
Obtinerea produsului finit se înregistreazã în contabilitatea financiarã si
în cea de gestiune astfel:
a) 345 = 711 816.000 lei 931 = 902 816.000 lei
b)
345 = 711 840.000 lei 931 = 902 840.000 lei
c)
345 = 711 936.000 lei 931 = 902 936.000 lei
14.
Întreprinderea ALFA emite un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici:
numãrul de obligatiuni 10.000 titluri; valoarea nominalã
10.000 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 9.000 lei/obligatiune;
valoarea de rambursare 12.000 lei/obligatiune; durata creditului 10 ani,
cu rambursare integralã la expirarea scadentei. Dupã 4 ani împrumutul
este rambursat prin rãscumpãrare la bursa obligatiunilor, pretul de rãscumpãrare
fiind de 12.500 lei.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Care este formula contabilã la rambursarea prin anularea obligatiunilor:
a) 100.000.000 lei 161 = 506 125.000.000 lei
25.000.000 lei 668
b) 120.000.000 lei 161 = 506 125.000.000 lei
5.000.000 lei 668
c) 120.000.000 lei 161 = 506 125.000.000 lei
5.000.000 lei 169
15.
O societate achizitioneazã mãrfuri în baza facturii: pret de cumpãrare
10.000.000 lei, scont de decontare 1%, TVA 19%. Ulterior, printr-o
facturã de reducere se primeste un rabat (risturn) de 2%.
Precizati înregistrãrile contabile privind primirea facturii ulterioare:
a) 237.620 lei 401 = 371 200.000 lei
4426 37.620 lei
2.000 lei 767 = 401 2.000 lei
b) 235.620 lei 401 = 371 198.000 lei
4426 37.620 lei
2.000 lei 767 = 401 2.000 lei
c) 238.000 lei 401 = 371 200.000 lei
4426 38.000 lei
16.
Dispuneti de urmãtoarele date: o întreprindere produce 2 produse, A si B,
costurile indirecte fiind de 14.000.000 lei, din care fixe 6.000.000 lei.
Folosind salariile directe în valoare de 4.640.000 lei, din care aferente
produsului A, 3.100.000 lei, ca bazã de referintã, care sunt costurile
indirecte imputate rational celor 2 produse, în conditiile în care gradul
de activitate este de 60%, si formula contabilã corespunzãtoare:
AB
a) 921 = 923 7.750.000 lei 3.850.000 lei
AB
b) 923 = 901 7.192.000 lei 3.572.800 lei
AB
c) 901 = 923 7.750.000 lei 3.572.800 lei
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
17.
O întreprindere de vânzãri cu amãnuntul, exclusiv TVA, are bunuri
disponibile pentru vânzare în valoare de 1.000.000 lei pret cu amãnuntul
si 600.000 lei cost de cumpãrare, si un stoc final în valoare de 100.000 lei
pret cu amãnuntul.
Care este costul estimat al bunurilor vândute:
a) 900.000 lei;
b) 540.000 lei;
c) 600.000 lei.
18.
Postulatul (sau principiul) entitãtii a fost generat de:
a) delimitarea patrimoniului întreprinderii de cel personal al proprietarilor;
b) delimitarea patrimoniului întreprinderii de cel personal al proprietarilor
si dorinta proprietarilor de a cunoaste rezultatele întreprinderii
lor;
c) introducerea obligativitãtii tinerii contabilitãtii.
19.
Continuitatea exploatãrii, ca postulat (principiu) contabil, este analizatã
în raport cu diverse criterii de apreciere, care pot fi grupate în:
a) criterii bazate pe prevederi fiscale;
b) criterii de pe pozitie economicã;
c) criterii bazate pe situatia financiarã, pe exploatare si alte criterii.
20.
Abandonul principiului de continuitate a activitãtii întreprinderii are
urmãtoarele efecte:
a) permanenta metodelor nu mai este aplicatã;
b) independenta exercitiilor nu mai este aplicatã;
c) postulatul entitãtii este abandonat.
21.
Costul istoric, ca bazã de evaluare, are urmãtoarele calitãti:
a) determinare obiectivã si verificabilitate;
b) realitate si fiabilitate;
c) determinare obiectivã si permanentã în timp.
22.
Care dintre consecintele aplicãrii postulatului (principiului) independentei
exercitiului enumerate mai jos este eronatã:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
a) practicarea contabilitãtii de angajamente;
b) utilizarea conturilor de regularizare;
c) gruparea angajamentelor dupã exigibilitate.
23.
În analiza continutului postulatului independentei exercitiului se au în
vedere cinci categorii de aspecte. Unul dintre aspectele enumerate în
continuare este eronat. Care?
a) analiza trezoreriei întreprinderii;
b) conectarea cheltuielilor la venituri;
c) afectarea pierderilor si profiturilor la exercitiul curent.
24.
Postulatul permanentei metodelor considerã cã au apãrut „schimbãri de
metodã” în una dintre urmãtoarele situatii. Una este gresitã. Care?
a) schimbarea de metode contabile;
b) schimbarea de metode statistice;
c) schimbarea de metode fiscale.
25.
Cu unul dintre principiile sau obiectivele mentionate în continuare, principiul
prudentei este într-un conflict acut. Care este acela?
a) principiul costului istoric;
b) permanenta metodelor;
c) imaginea fidelã.
26.
Utilizarea costurilor istorice în conditii de inflatie si hiperinflatie crescãtoare
conduce la unele deformãri ale datelor în bilant si în contul de
profit si pierdere, asa cum se mentioneazã în continuare, una dintre
precizãri fiind gresitã:
a) subevaluarea cheltuielilor cu materialele în contul de rezultate;
b) subevaluarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizãrilor în contul
de rezultate;
c) subevaluarea rezultatelor si scãderea impozitului pe profit.
27.
În conformitate cu principiul costului istoric, în momentul intrãrii în
patrimoniu, elementele de activ si de pasiv sunt evaluate dupã cum urmeazã,
una dintre afirmatii fiind gresitã:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
a)
bunurile aduse ca aport în naturã la capitalul social, la valoarea
netã de capitalizare;
b)
bunurile intrate cu titlul gratuit la valoare de utilitate;
c)
creantele si datoriile la valoarea lor nominalã.
28.
Principiul recunoasterii rezultatelor presupune cã rezultatul poate fi
înregistrat în diferite puncte si momente ale ciclului afacerilor.
Care dintre aceste momente expuse în continuare este varianta cea mai
rãspânditã si se aplicã si în România:
a) facturarea bunurilor;
b) livrarea productiei;
c) încasarea vânzãrilor.
29.
Principiul partidei duble se concretizeazã în urmãtoarele aspecte/afirmatii
(una nefiind specificã):
a)
se au în vedere douã ansambluri de reprezentare: unul de naturã
juridicã, patrimonialã, în bilant si altul de naturã economicã, ca
expresie a gestiunii, în contul de profit si pierdere;
b)
existenta acestor douã ansambluri sub forma conturilor anuale per-
mite un dublu calcul si o dublã verificare a rezultatului exercitiului:
un rezultat constatat prin bilant si acelasi rezultat explicat prin contul
de rezultate;
c)
contabilitatea este organizatã în douã variante: monist si dualist.
30.
Care dintre principiile contabile enumerate determinã o supraevaluare
a rezultatului:
a) prudenta;
b) costul istoric;
c) sinceritatea.
31.
Una dintre consecintele enumerate mai jos nu este proprie principiului
independentei exercitiului:
a)
calcularea amortizãrilor si provizioanelor la închiderea exercitiului;
b)
contabilizarea unor evenimente posterioare închiderii exercitiului,
dar anterioare închiderii conturilor;
c)
recunoasterea cheltuielilor si veniturilor în functie de lichiditatea lor.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
32.
Respectarea principiului prudentei are relevantã în:
a) alegerea metodelor si tratamentelor contabile;
b) contabilizarea activelor si profiturilor probabile;
c) permanentizarea metodelor si procedurilor contabile.
33.
Una dintre caracteristicile calitative ale informatiilor din situatiile financiare
enumerate în continuare nu este prevãzutã de cadrul contabil
conceptual:
a) inteligibilitatea;
b) eficienta;
c) pertinenta (relevanta).
34.
Care este relatia de calcul corectã pentru activul net contabil (ANC):
a) ANC = Capitaluri proprii – Datorii;
b) ANC = Activ bilantier – Capitaluri proprii;
c) ANC = Activ bilantier – Datorii.
35.
Care dintre principiile contabile indicate mai jos sunt retinute în mod
explicit în Reglementãrile contabile din România armonizate cu Directiva
a IV-a a Comunitãtilor Economice Europene (CEE) si cu Standardele
Internationale de Contabilitate:
a)
continuitatea activitãtii; costul istoric; permanenta metodelor; independenta
exercitiului; evaluarea separatã a elementelor de activ si
de pasiv; intangibilitatea bilantului de deschidere; necompensarea;
fidelitatea; pragul de semnificatie;
b)
continuitatea activitãtii; prudenta; permanenta metodelor; independenta
exercitiului; evaluarea separatã a elementelor de activ si de
pasiv; intangibilitatea bilantului de deschidere; necompensarea;
prevalenta economicului asupra juridicului; pragul de semnificatie;
c)
continuitatea activitãtii; costul istoric; permanenta metodelor; independenta
exercitiului; sinceritatea; intangibilitatea bilantului de deschidere;
necompensarea; prevalenta economicului asupra juridicului;
neutralitatea informatiilor.
36.
Care este relatia de calcul a valorii matematice contabile a unei actiuni
(VMC):
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
a) VMC = Capital social / Nr. de actiuni;
b) VMC = Capital propriu / Nr. de actiuni;
c) VMC = Capital permanent / Nr. de actiuni.
37.
Care este relatia de calcul a valorii matematice intrinsece a unei actiuni
(VMI):
a) VMI = Activul net intrinsec / Nr. de actiuni;
b) VMI = Activul net contabil / Nr. de actiuni;
c) VMI = Activul bilantier / Nr. de actiuni.
38.
La o societate comercialã, capitalul social este de 15.000.000 lei, rezervele
3.000.000 lei, nr. de actiuni 6.000 buc. Se hotãrãste majorarea
capitalului social prin combinarea primei de emisiune cu dreptul de subscriptie
prin emiterea a 4.000 actiuni la o valoare de emisiune negociatã
de 2.800 lei/actiune.
Care este valoarea contabilã veche si cea nouã a unei actiuni, raportul
de paritate si dreptul de subscriptie:
a) 3.000; 2.980; 3/2; 20;
b) 3.000; 2.980; 2/3; 20;
c) 3.000; 2.920; 3/2; 80.
39.
La o societate comercialã, capitalul social este de 15.000.000 lei, rezervele
3.000.000 lei, nr. de actiuni 6.000 buc. Se hotãrãste cresterea
capitalului social pe calea includerii de rezerve proprii prin emiterea a
600 buc. actiuni noi la valoarea nominalã, atribuite gratuit actionarilor.
Care este valoarea contabilã veche si cea nouã a unei actiuni, dreptul de
atribuire si cum se înregistreazã majorarea capitalului social:
a)
3.000; 2.500; 500; 106 = 1012 1.500.000
b)
3.000; 2.727; 273; 106 = 1012 1.500.000
c)
2.727 3.000; 273; 106 = 1012 1.500.000
40.
O întreprindere cumpãrã de pe piata financiarã 2.000 de actiuni proprii
având valoarea nominalã de 8.000 lei/buc. si cea de rãscumpãrare de
9.000 lei/buc., si le distribuie salariatilor la 10.000 lei/buc.
Care sunt înregistrãrile ce se impun:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
a) 501 = 5121 18.000.000
5121 = 502 18.000.000
b) 501 = 5121 18.000.000
5121 = 501 20.000.000
c) 501 = 5121 18.000.000
5121 = % 20.000.000
501 18.000.000
764 2.000.000
41.
Activul net al unei societãti, de 50.000.000 lei, este structurat în: capital
social 30.000.0000 lei, rezervã legalã 5.000.000 lei, alte rezerve
15.000.000 lei. Un asociat având o participatie de 20% din capitalul
social este exclus din societate.
Care este suma netã ce i se va plãti asociatului (impozit pe profit 16%,
impozit pe dividende 10%):
a) 9.456.000 lei;
b) 12.900.000 lei;
c) 12.000.000 lei.
42.
Activul net al unei societãti, de 50.000.000 lei, este structurat în: capital
social 30.000.000 lei, rezervã legalã 5.000.000 lei, alte rezerve
15.000.000 lei. Un asociat,având o participatie de 20% din capitalul
social este exclus din societate.
Care este suma impozitelor ce va fi retinutã asociatului exclus (impozit
pe profit 16%, impozit pe dividende 10%):
a) 250.000 lei;
b) 352.000 lei;
c) 544.000 lei.
43.
O societate comercialã detine un utilaj având valoarea contabilã de
5.000.000 lei, durata de amortizare 5 ani, amortizat linear cu o valoare
a amortizãrii înregistratã de 2.000.000 lei. Utilajul este supus unei reevaluãri
a valorii neamortizate de la 3.000.000 lei la 4.200.000 lei.
Care sunt sumele si înregistrãrile contabile implicate de reevaluare si de
amortizare în anul 3 de folosintã, în conditiile eliminãrii amortizãrii
cumulate din valoarea contabilã brutã a activului:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
a) 2813 = 2131 2.000.000
2131 = 105 1.200.000
b) 2131 = 105 1.200.000
6811 = 2813 1.400.000
c) 2813 = 2131 2.000.000
2131 = 105 1.200.000
6811 = 2813 1.400.000
105 = 1175 400.000
44.
O societate comercialã a achizitionat, la 20.12.N, o instalatie în valoare
de 20.000.000 lei, amortizabilã în 5 ani, finantatã 25% din resurse proprii
si 75% dintr-o subventie de la buget.
În conditia aplicãrii metodei de amortizare degresivã, care vor fi sumele
si operatiile contabile înregistrate în anul N+2:
a) 6811 = 2813 4.200.000
131 = 7584 4.200.000
b) 6811 = 2813 4.200.000
131 = 7584 3.150.000
c) 6811 = 2813 7.500.000
131 = 7584 3.150.000
45.
O societate comercialã emite 5.000 obligatiuni având valoarea nominalã
20.000 lei; valoarea de emisiune este de 18.000 lei si valoarea de rambursare
este de 21.000 lei. Durata împrumutului este de 5 ani, iar dobânda
anualã este de 20%.
Care sunt înregistrãrile specifice emiterii acestui împrumut obligatar:
a) % = 161 100.000.000
461 90.000.000
169 10.000.000
b) % = 161 110.000.000
461 90.000.000
169 20.000.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
c) % = 161 105.000.000
461 90.000.000
169 15.000.000
46.
Potrivit principiului costului istoric, costul unei imobilizãri corporale
obtinute din productie proprie cuprinde obligatoriu:
a)
costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate,
celelalte cheltuieli directe de productie, cota cheltuielilor
indirecte determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia;
b)
costurile directe de productie, cheltuielile indirecte de productie
angajate, cheltuielile generale de administratie;
c)
costurile directe de productie, costurile indirecte de productie, costurile
de distributie.
47.
În care dintre situatiile de mai jos este posibilã înregistrarea:
6813 = 291 500.000
a)
în situatia în care la inventarierea anualã se constatã cã valoarea de
inventar este mai micã decât valoarea rãmasã de amortizat, iar diferenta
este ireversibilã;
b)
în situatia în care la inventarierea anualã se constatã cã valoarea de
inventar este mai micã decât valoarea rãmasã de amortizat, iar
diferenta este reversibilã;
c)
în situatia în care la inventarierea anualã se constatã cã valoarea de
inventar este mai mare decât valoarea rãmasã de amortizat, iar diferenta
este reversibilã.
48.
În care dintre conturile anuale va fi evidentiat un utilaj complet amortizat
aflat în inventarul si folosinta unei întreprinderi:
a) în activul bilantului;
b) în contul de profit si pierdere, la venituri;
c) în notele la situatiile financiare.
49.
La o societate comercialã se cumpãrã o masinã de lucru în valoare de
2.400.000 lei, cu durata normatã de utilizare de 6 ani, data punerii în
functiune fiind 20 septembrie anul N.
Care este suma amortizãrii de înregistrat în anul N, calculatã în conformitate
cu metodele: linearã, degresivã (AD1), acceleratã:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
a) 100.000; 150.000; 300.000;
b) 300.000; 600.000; 900.000;
c) 100.000; 200.000; 300.000.
50.
Ce semnificã înregistrarea contabilã:
6868 = 169 900.000
a) amortizarea imobilizãrilor financiare;
b) ajustãri constituite pentru imobilizãri financiare;
c) amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor.
51.
Un utilaj are o valoare de intrare de 9.000.000 lei si o duratã de amortizare
de 5 ani, fiind intrat si pus în functiune la 26.12.N. Aplicându-i-se
regimul de amortizare degresiv (AD1), în care an se va trece la valori
anuale de amortizare egale (lineare) si la ce sumã se ridicã amortizarea:
a) anul 2; 1.800.000;
b) anul 3; 1.470.000;
c) anul 4; 1.500.000.
52.
Un utilaj a intrat în întreprindere la 26.12.N, având valoarea de intrare
9.000.000 lei si o duratã normalã de folosintã de 5 ani. Dacã pentru
anul N+3 s-a calculat o amortizare în sumã de 1.470.000 lei, ce regim
de amortizare a aplicat întreprinderea:
a) linear;
b) degresiv;
c) accelerat.
53.
În regulamentul privind amortizarea capitalului imobilizat se prevede
regimul degresiv de amortizare cu influenta uzurii morale (AD2). Dacã
un utilaj are valoarea contabilã de intrare 10.000.000 lei si durata normalã
de utilizare 15 ani, care este durata de utilizare în cadrul cãreia se
realizeazã amortizarea integralã:
a) 9 ani;
b) 6 ani;
c) 3 ani.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
54.
Se considerã urmãtoarele date referitoare la un utilaj: valoarea de intrare
40.000.000 lei; durata normalã de functionare, conform catalogului,
10 ani; cota medie de amortizare degresivã 20%.
Utilizând principiile de bazã pentru calculul amortizãrii degresive, fãrã
influenta uzurii morale, specificati ce valoare are amortizarea anualã
degresivã pentru anul 5 si înregistrarea corespunzãtoare:
a) 6811 = 281 2.621.000 lei
b) 6811 = 281 3.276.800 lei
c) 6813 = 281 3.276.800 lei
55.
La o clãdire închiriatã au fost efectuate de cãtre chiriasi lucrãri de investitii
în regie proprie, pentru modernizarea acesteia, în sumã de 10.000.000 lei.
Cum se înregistreazã receptionarea si punerea în functiune a acestei
investitii:
a)
212 = 722 10.000.000
b)
231 = 722 10.000.000
c)
231 = 721 10.000.000
212 = 231 10.000.000
56.
La o constructie specialã închiriatã, în valoare de 100.000.000 lei, chirias
ul a executat, cu acordul proprietarului, lucrãri de modernizare în valoare
de 50.000.000 lei. Pe perioada contractului de închiriere au fost amortizate
linear 30.000.000 lei din aceastã investitie.
Care sunt înregistrãrile contabile efectuate de chiriasi la expirarea
contractului de închiriere pentru aceastã investitie:
a) % = 212 50.000.000
2812 30.000.000
6583 20.000.000
b) % = 212 50.000.000
2812 30.000.000
6583 20.000.000
C 8031 100.000.000
c) % = 212 50.000.000
2812 30.000.000
6583 20.000.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
461 = % 23.800.000
7583 20.000.000
4427 3.800.000
C 8031 100.000.000
57.
La o societate comercialã, un utilaj a ocazionat pentru dezmembrarea
sa cheltuieli de 1.500.000 lei, iar din aceastã dezmembrare s-au recuperat
valori de 2.000.000 lei.
Ce înregistrare are loc pentru contabilizarea diferentei:
a) 281 = 213 500.000
b) 6588 = 281 500.000
c) 6583 = 281 500.000
58.
Cum se înregistreazã cheltuielile de dezmembrare a unui utilaj, lucrãrile
fiind executate de un tert, cu facturã în valoare de 800.000 lei, plus
TVA 19%:
a) % = 401 952.000
611 800.000
4426 152.000
b) % = 401 952.000
6588 800.000
4426 152.000
c)
% = 462 952.000
6583 800.000
4426 152.000
59.
La scoaterea din folosintã a unui utilaj au fost recuperate diverse
subansamble în valoare de 2.000.000 lei, fãrã a interveni cheltuielile cu
dezmembrarea mijlocului.
Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun:
a) 302 = 7588 2.000.000
6811 = 281 2.000.000
b) 302 = 7588 2.000.000
c) 302 = 7583 2.000.000
6583 = 281 2.000.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
60.
O societate comercialã are în inventar un mijloc de transport cu valoarea
de intrare de 15.000.000 lei si amortizarea înregistratã de 6.000.000 lei.
Se vinde acest mijloc de transport la pretul de 11.000.000 lei, plus TVA
19%, cu facturã, unei alte întreprinderi.
Cum se înregistreazã factura de vânzare:
a) 461 = 701 11.000.000
b) 461 = % 13.090.000
7583 11.000.000
4427 2.090.000
c) 411 = % 13.420.000
7583 11.000.000
4427 2.090.000
61.
O societate comercialã care are ca obiect fabricarea de autocamioane
dispune ca, din stocul de produse finite de autocamioane, sã fie retinut
un autocamion pentru nevoile proprii ale întreprinderii. Costul de productie
al unui autocamion se ridicã la 35.000.000 lei.
Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun:
a) 2133 = 722 35.000.000
b) 711 = 345 35.000.000
2133 = 722 35.000.000
c) 2133 = 345 35.000.000
62.
O societate comercialã are în inventar si în evidentã un teren cu valoarea
contabilã de intrare de 75.000.000 lei. La închiderea exercitiului, valoarea
de inventar (de piatã) a terenului este de 70.000.000 lei în conditiile
utilizãrii metodei ajustãrilor de valoare.
Ce înregistrare contabilã se face conform principiilor prudentei si independentei
exercitiului:
a) 6811 = 2111 5.000.000
b) 6813 = 2111 5.000.000
c) 6813 = 291 5.000.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
63.
O societate comercialã are în inventar un teren A cu valoarea contabilã
înregistratã de 20.000.000 lei si o ajustare pentru pierderea de valoare
constituitã la închiderea exercitiului N de 2.000.000 lei, precum si un
alt teren B achizitionat în anul de gestiune N+1, cu o valoare contabilã
de intrare de 15.000.000 lei. La închiderea exercitiului N+1, valorile de
inventar (de piatã) ale celor douã terenuri sunt: A = 21.500.000 lei si
B = 14.000.000 lei.
Care sunt înregistrãrile contabile ce trebuie efectuate:
a) 6813 = 291/A 1.000.000
b) 291/A = 7813 2.000.000
6813 = 291/B 1.000.000
c) 291/A = 7813 1.500.000
6813 = 291/B 1.000.000
64.
Se achizitioneazã 5.000 de titluri financiare de valori imobilizate la pretul
de cumpãrare de 2.000 lei/buc., partea eliberatã, achitatã imediat, fiind
de 40%.
Ce înregistrãri contabile trebuie fãcute:
a) 261 = 512 10.000.000
b) 261 = 269 10.000.000
c) 261 = % 10.000.000
512 4.000.000
269 6.000.000
65.
Societatea comercialã detine alte titluri imobilizate – 10.000 titluri a
1.000 lei, valoarea totalã fiind de 10.000.000 lei, din care eliberate 25%,
restul urmând a fi eliberate în 5 ani. Aceste titluri sunt cesionate înainte
de achitare la un pret de 1.100 lei (350 lei + 750 lei).
Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun si sumele aferente:
a) 512 = 263 10.000.000
269 = 7721 11.000.000
b) 6641 = 263 10.000.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
% = 7641 11.000.000
512 3.500.000
269 7.500.000
c) % = 263 10.000.000
6641 2.500.000
269 7.500.000
512 = 7641 11.000.000
66.
La ce valori permite legislatia românã evaluarea stocurilor la intrarea în
entitate:
a) cost efectiv de productie, cost efectiv de achizitie, costuri (preturi) prestabilite
cu conditia evidentierii diferentelor de pret, valoare de utilitate;
b) cost efectiv de achizitie, cost prestabilit de achizitie, pret de vânzare;
c)
cost prestabilit de achizitie, cost prestabilit de productie, valoare de
utilitate, pret de vânzare.
67.
La iesirea din gestiune, stocurile pot fi evaluate utilizând una dintre
metodele ce figureazã la pozitia:
a) valorii medii de intrare, LIFO;
b) valorii medii de intrare, LIFO, FIFO;
c) identificãrii specifice, costului mediu ponderat, FIFO, LIFO.
68.
Dispuneti de produse finite în stoc la cost de productie prestabilit de
4.000.000 lei si o diferentã nefavorabilã între costul prestabilit si cel
efectiv de 10%. Jumãtate din aceste produse se transferã magazinului
propriu de desfacere care tine evidenta mãrfurilor la cost de achizitie.
Care sunt înregistrãrile contabile corecte si sumele aferente?
a)
371 = 345 2.200.000
345 = 348 2.000.000
b)
371 = 345 2.000.000
371 = 348 200.000
sau
711 = 345 2.000.000
711 = 348 200.000
371 = 701 2.000.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
c) 711 = 345 2.200.000
371 =
701 2.200.000
69.
Dispuneti de produse finite în stoc la cost de productie prestabilit de
4.000.000 lei si o diferentã nefavorabilã între costul prestabilit si cel
efectiv de 10%. Jumãtate din aceste produse se transferã magazinului
propriu de desfacere, care tine evidenta mãrfurilor la pret de vânzare
fãrã TVA si practicã un adaos comercial de 20%.
Care sunt înregistrãrile contabile corecte si sumele aferente:
a) 371 = % 2.200.000
345 2.000.000
348 200.000
371 = 378 440.000
sau
711 = 345 2.000.000
711 =
348 200.000
371 =
701 2.000.000
378 400.000
b) 371 = % 2.640.000
701 2.200.000
378 440.000
711 = % 2.200.000
345 2.000.000
348 200.000
c) 371 = % 2.640.000
711 2.200.000
378 440.000
701 = % 2.200.000
345 2.000.000
348 200.000
70.
O societate comercialã, furnizor, înregistreazã valoarea ambalajelor de
transport refolosibile facturate clientului, 100 buc. a 2.000 lei/buc. Din
aceste ambalaje, clientul îi restituie 80 buc., iar 20 buc. le retine pentru
nevoile proprii. Pentru aceste ambalaje nerestituite, furnizorul emite si
transmite facturã suplimentarã si descarcã gestiunea de ambalaje.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Care sunt înregistrãrile ce se impun:
a) 4111 = 419 200.000
419 = 4111 160.000
419 = 708 40.000
4111 = 4427 7.600
608 = 381 40.000
b) 419 = 4111 200.000
% = 419 207.600
4111 160.000
608 40.000
4426 7.600
c) 419 = 4111 200.000
% = 419 207.600
401 160.000
381 40.000
4428 7.600
71.
Dispuneti de urmãtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc
initial 2.000 buc. a 500 lei/buc.; intrãri 1.000 buc. a 800 lei/buc.; iesiri
1.800 buc.
Care este valoarea iesirilor si a stocului final determinate dupã metodele:
pretului mediu (PM) si FIFO:
PM FIFO
a)
1.000.000/800.000 680.000/1.120.000
b)
1.200.000/600.000 820.000/980.000
c)
1.080.000/720.000 900.000/900.000
72.
Dispuneti de urmãtoarele date privind stocurile de produse finite: stoc
initial 50 buc. a 80 lei/buc.; intrãri I, 350 buc. a 90 lei/buc.; intrãri II,
100 buc. a 100 lei/buc.; iesiri 480 buc. Valoarea iesirilor s-a calculat a fi
43.900 lei, iar stocul final este 1.600 lei. Precizati ce metodã de evaluare
a iesirilor a fost utilizatã:
a) preturilor medii;
b) LIFO;
c) FIFO.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
73.
Au fost trimise spre prelucrare la terti 400 kg materiale a 500 lei/kg. De la
terti se reîntorc si se depoziteazã 200 buc. unelte. Factura pentru manopera
de prelucrare de cãtre furnizor cuprinde 300.000 lei, plus TVA 19%.
Care sunt înregistrãrile contabile ce se fac la primirea uneltelor de prelucrare,
metoda de contabilizare a stocurilor fiind inventarul permanent:
a) 303 = 351 200.000
% = 401 357.000
303 300.000
4426 57.000
b) 303 = 351 200.000
% = 401 357.000
602 300.000
4426 57.000
c) 303 = % 557.000
351 200.000
401 300.000
4426 57.000
74.
La începutul exercitiului N, valoarea stocurilor de materii prime este de
850.000 lei si de produse finite, 2.200.000 lei. La finele exercitiului,
valoarea stocurilor este 1.000.000 lei la materii prime si 2.500.000 lei la
produse finite.
Care este influenta globalã a acestor modificãri asupra rezultatului întreprinderii:
a) cresterea profitului cu 150.000;
b) cresterea profitului cu 300.000;
c) cresterea profitului cu 450.000.
75.
Indicati înregistrarea contabilã corectã privind cumpãrarea mãrfurilor,
conform facturii, de la furnizor, care cuprinde: costul mãrfurilor 50.000 lei,
cheltuieli de transport 10.000 lei, TVA 19%.
Evidenta mãrfurilor se tine la cost de achizitie, conform metodei inventarului
permanent:
a) % = 401 71.400
371 60.000
4426 11.400
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
b) % = 401 71.400
371 50.000
607 10.000
4426
11.400
c) % = 401 71.400
371 50.000
378 10.000
4426
11.400
76.
O societate comercialã achizitioneazã mãrfuri de la furnizor al cãror
pret de vânzare, conform facturii, este de 100.000 lei si la care furnizorul
acordã rabat 5%, remizã 10% si scont de decontare 2%.
Considerând cã întreprinderea aplicã un adaos comercial de 20%, care
este suma adaosului ce trebuie înregistrat la intrarea mãrfurilor, în
conditia evidentierii acestora la pret de vânzare:
a) 17.100 lei;
b) 18.400 lei;
c) 16.800 lei.
77.
O societate comercialã tine evidenta mãrfurilor la pret de vânzare fãrã
TVA si practicã un adaos comercial de 20%.
Care sunt înregistrãrile contabile, în conditiile inventarului permanent,
privind o facturã a furnizorului ce cuprinde: mãrfuri 800.000 lei, TVA
152.000 lei:
a) % = 401 952.000
371 800.000
4426 152.000
b) % = 401 952.000
371 800.000
4426 152.000
371 = 378 160.000
c) 371 = % 1.112.000
401 952.000
378 160.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
78.
Care sunt elementele componente ale costului de achizitie în vamã al
mãrfurilor importate:
a) valoarea externã FOB si taxele vamale;
b) valoarea externã FOB si cheltuielile de transport extern;
c) valoarea externã FOB, cheltuielile de transport extern, taxele va
male, comisionul vamal.
79.
În conditia în care se achizitioneazã o marfã de la furnizor al cãrei pret
de vânzare este de 100.000 lei, rabat acordat de furnizor 5%, remizã
10%, scont de decontare 2%, TVA 19%, care este pentru cumpãrãtor
costul de achizitie:
a) 85.500 lei;
b) 95.000 lei;
c) 83.790 lei.
80.
O societate comercialã achizitioneazã mãrfuri de la furnizor al cãror
pret de vânzare, conform facturii, este 100.000 lei, rabat acordat de
furnizor 5%, remizã 10%, scont de decontare 2%. Dacã adaosul comercial
practicat este de 20% si TVA 19%, care este pretul de vânzare,
inclusiv TVA, determinat la cumpãrãtor:
a) 142.800 lei;
b) 122.094 lei;
c) 119.652 lei.
81.
O vânzare de stocuri de materii prime se regãseste în contul de profit si
pierdere la pozitiile:
a)
venituri din vânzarea mãrfurilor si cheltuieli privind mãrfurile
vândute;
b)
alte venituri din exploatare si alte cheltuieli de exploatare;
c)
venituri din activele diverse si cheltuieli cu materiile prime.
82.
La o societate comercialã se cunosc urmãtoarele date privind stocurile
si ajustãrile pentru deprecierea stocurilor: solduri la închiderea exercitiului
N: 301 = 950.000 lei; 391 = 50.000 lei; 345 = 600.000 lei;
371 = 1.200.000 lei; 397 = 100.000 lei. La închiderea exercitiului N+1,
valorile de inventar (de piatã) ale stocurilor sunt: 301 = 890.000 lei;
371 = 1.200.000 lei; 345 = 575.000 lei.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Care sunt înregistrãrile contabile ce trebuie efectuate si cu ce sume, la
închiderea exercitiului N+1:
a) 6814 = 391 10.000
6814 = 394 25.000
397 = 7814 100.000
b) 6814 = 391 35.000
c) 6814 = 394 35.000
83.
La o societate comercialã figureazã în contabilitate un stoc de materiale
consumabile cu valoarea de 400.000 lei. Pretul de inventar (de piatã) a
cunoscut urmãtoarea dinamicã la închiderea unor exercitii financiare
succesive: N = 420.000; N+1 = 310.000; N+2 = 350.000 lei.
Conform principiului prudentei, ce înregistrãri contabile se impun la
sfârsitul celor trei exercitii, în conditiile utilizãrii metodei ajustãrilor de
valoare:
N
N+1 N+2
a) 6814 = 392 20.000; 6814 = 392 10.000; 392 = 7814 50.000
b) 6814 = 392 20.000; 6814 = 392 90.000; 392 = 7814 40.000
c) –;
6814 = 392 90.000; 392 = 7814 40.000
84.
La o societate comercialã existã în stoc mãrfuri în valoare de 9.000.000
lei cost de achizitie si o ajustare pentru depreciere de 1.000.000 lei.
Aceste mãrfuri sunt vândute cu numerar în valoare de 12.000.000 lei,
care cuprinde TVA 19% corespunzãtoare.
Care sunt înregistrãrile ce trebuie fãcute:
a) 531 = % 14.280.000
707 12.000.000
4427 2.280.000
607 = 371 9.000.000
b) 531 = % 12.000.000
707 10.084.033
4427 1.915.967
607 = 371 9.000.000
397 = 7814 1.000.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
c) 531 = % 12.000.000
707 10.084.033
4427 1.915.967
607 = 371 9.000.000
85.
Care este formula de calcul a coeficientului si a sumei (cotei) diferentelor
de pret pentru stocurile de materiale iesite:
Si 308 + R 308
a) K308 =
; S308 = Rc301 x K308
Si 301 + Rd 301
Si 328 + R 328
b) K308 =
; S308 = Rc (301 + 302) x K 308
Si (301 + 302) + Rd (301 + 302)
Si 308 + R 308
c) K308 =
; S308 = Rc (301 + 302) x K 308
Si (301 + 302) + Rd (301 + 302)
86.
Dispuneti de urmãtoarele informatii privind ajustãrile pentru deprecierea
produselor finite: ajustare existentã 200.000 lei; ajustare necesarã
100.000 lei.
Precizati înregistrarea contabilã care reflectã situatia ajustãrilor pentru
deprecierea produselor finite la inventar:
a) 6814 = 394 100.000
b) 394 = 7814 300.000
c) 394 = 7814 100.000
87.
În conformitate cu principiul costului istoric, care este înregistrarea
corectã privind cheltuielile de transport facturate de cãtre un tert în valoare
de 500.000 lei, plus TVA 19%? Metoda de contabilizare este inventarul
permanent:
a) % = 401 595.000
601 500.000
4426 95.000
b) % = 401 595.000
301 500.000
4426 95.000
c) % = 401 595.000
624 500.000
4426 95.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
88.
O societate comercialã are o creantã fatã de un client în sumã de
2.380.000 lei (din care TVA 380.000 lei). Acest client este declarat în
stare de faliment, probabilitatea de neîncasare a creantei fiind de 75%.
Care sunt operatiile contabile si sumele corecte aferente lor:
a)
4118 = 4111 2.380.000
4427 = 4428 380.000
b) 4118 = 4111 2.380.000
4427 = 4428 380.000
6812 = 1511 1.785.000
c)
4118 = 4111 2.380.000
6814 = 491 1.785.000
89.
O societate comercialã vinde unui client o marfã cu facturã la pretul de
800.000 lei, exclusiv TVA, având costul de achizitie 600.000 lei. Ulterior,
acordã acestui client o reducere comercialã de 5% si un scont pentru
achitarea facturii înainte de termen de 2%.
Ce influente au aceste operatiuni asupra structurilor din contul de profit
si pierdere al furnizorului:
a) rezultat din exploatare pozitiv 600.000; rezultat financiar negativ
16.000; rezultat final pozitiv 584.000;
b) rezultat din exploatare pozitiv 144.800; rezultat financiar pozitiv
15.200; rezultat final pozitiv 160.000;
c) rezultat din exploatare pozitiv 160.000; rezultat financiar negativ
15.200; rezultat final pozitiv 144.800.
90.
Se livreazã produse finite unui client fãrã întocmirea facturii. Pretul de
vânzare contractat este de 600.000 lei, TVA 19%, si costul de productie
este de 500.000 lei.
Care sunt înregistrãrile contabile corecte:
a) 4111 = % 714.000
701 600.000
4427 114.000
7111 = 345 500.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
b) 418 = % 714.000
701 600.000
4427 114.000
711 = 345 500.000
c) 418 = % 714.000
701 600.000
4428 114.000
711 = 345 500.000
91.
O societate comercialã a receptionat si a înregistrat fãrã facturã materii
prime al cãror pret de cumpãrare contractat a fost de 600.000 lei, plus
TVA 19%. Ulterior primeste factura furnizorului din care rezultã un
pret de 700.000 lei, plus TVA 19%.
Care sunt înregistrãrile contabile fãcute la primirea facturii:
a) 408 = 401 714.000
4426 = 4428 114.000
% = 401 119.000
301 100.000
4426 19.000
b) 408 = 401 714.000
4426 = 4428 114.000
c) 401 = 408 714.000
4426 = 4428 114.000
% = 401 119.000
301 100.000
4426 19.000
92.
O societate comercialã a receptionat si înregistrat fãrã facturã materii
prime al cãror pret de cumpãrare contractat a fost de 600.000 lei plus
TVA 19%. Ulterior primeste factura furnizorului din care rezultã un
pret de 500.000 lei plus TVA 19%.
Care sunt înregistrãrile contabile fãcute la primirea facturii:
a) 408 = 401 595.000
4426 = 4428 95.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
408 = % 119.000
301 100.000
4428 19.000
b) 408 = % 714.000
401 595.000
301 100.000
4428
19.000
c) 401 = % 714.000
408 595.000
301 100.000
4428
19.000
93.
Dispuneti de urmãtoarele date privind investitiile financiare pe termen
scurt (actiuni). Stoc initial 1.500 buc. a 2.000 lei/buc., intrãri 2.500 buc.
a 2.200 lei/buc.. stoc final 1.000 buc. în valoare de 2.200.000 lei si
iesiri 3.000 buc. în valoare de 6.300.000 lei. Arãtati dupã ce metodã au
fost evaluate iesirile:
a) LIFO;
b) FIFO;
c) pret mediu ponderat.
94.
Dispuneti de urmãtoarele date privind valorile de plasament (actiuni):
stoc initial 1.500 buc. a 2.000 lei/buc; intrãri 2.500 buc. a 2.200 lei/buc.;
stoc final 1.000 buc. în valoare de 2.000.000 lei si iesiri 3.000 buc. în
valoare de 6.500.000 lei. Arãtati dupã ce metodã au fost evaluate ies
irile:
a) LIFO;
b) FIFO;
c) NIFO.
95.
La care dintre posturile de mai jos sunt evidentiate titlurile de valori
achizitionate pe termen scurt, în scopul realizãrii de profituri financiare:
a) titluri puse în echivalentã;
b) titluri de participatie;
c) investitii financiare pe termen scurt.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
96. O societate comercialã achizitioneazã prin bancã, de pe piata financiarã,
4.000 actiuni având valoarea nominalã 5.000 lei/buc. si pretul de cumpãrare
5.200 lei/buc. Din actiunile cumpãrate vinde 3.000 buc. la pretul
de 6.000 lei/buc.
Cum se înregistreazã aceste operatiuni:
a) 503 = 5121 20.800.000
5121
= % 18.000.000
503 15.600.000
7642 2.400.000
b) 503 = % 20.800.000
5121 20.000.000
7642 800.000
5121 =
503 15.600.000
c) % = 5121 20.800.000
503 20.000.000
6642 800.000
5121 = % 18.000.000
503 15.000.000
7642 3.000.000
97. O societate comercialã achizitioneazã prin bancã, de pe piata financiarã,
4.000 actiuni, având valoarea nominalã 5.000 lei/buc. si pretul de cumpãrare
5.500 lei/buc. Din actiunile cumpãrate vinde 3.000 buc. la pretul
de 5.300 lei/buc.
Cum se înregistreazã aceste operatiuni?
a) 503 = 5121 22.000.000
% = 503 16.500.000
5121 15.900.000
6642 600.000
b) 503 = 5121 15.900.000
% = 503 16.500.000
5121 15.000.000
6642 1.500.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
c)
503 = 5121 20.000.000
5121 = % 15.900.000
503 15.000.000
7642 900.000
98.
La o societate care are ca obiect de activitate importul direct de mãrfuri
cu plata la vedere, dispunem de urmãtoarele date privind un import de
mãrfuri: valoarea externã a mãrfurilor la FOB 1.000 $ a 25.000 lei/$,
transportul extern, pentru care nu existã facturã, 10% din valoarea mãrfurilor,
deci 100 $ a 25.000 lei/$, taxa vamalã 10% din CIF, comisionul
vamal 0,5% din CIF, TVA deductibilã 19% la costul de achizitie în vamã.
Care este suma plãtilor ce se efectueazã în vamã, cu ordin de platã, si
care sunt înregistrãrile contabile corespunzãtoare:
a)
% = 5124 2.750
401 2.500
408 250
b)
446 = 5121 288,75
c) 446 = 5124 288,75
4426 = 5121 577,3625
99.
La o societate comercialã care face export de mãrfuri pe cont propriu si
credit comercial pe termen scurt se înregistreazã factura pentru livrãri
de mãrfuri, cunoscând datele: valoarea externã a mãrfii la CIF 2.500 $,
cheltuielile de transport 300 $, dobânda externã 4% pe an, termenul
creditului comercial 9 luni. Cursul dolarului 2,6 lei/$.
Care sunt sumele totale si partiale ale facturii si înregistrãrile contabile
corespunzãtoare:
a)
4111 = % 7.498,4
707 6.500
708 780
766 218,4
b) 5124 = % 7.498,4
707 6.500
708 780
766 218,4
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
c) 4111 = %
707
708
766
7.498,4
6.500
780
218,4
5124 = 4111 7.498,4
100. Creanta de încasat de la un client extern la valoarea nominalã este de
5.000 $, cursul fiind 2,5 lei/$. Se încaseazã aceastã creantã prin bancã,
cursul zilei fiind 2,55 lei/$.
Ce înregistrãri contabile se efectueazã:
a) 5124 = 4111 12.500
b) 5124 = % 12.750
4111 12.500
765 250
c) % = 4111 12.750
5124 12.500
665 250
101. La o facturã de vânzare-cumpãrare de mãrfuri în sumã de 5.000.000 lei,
TVA 19%, furnizorul acordã ulterior o facturã pentru reduceri
comerciale de 4%, pentru vânzarea efectuatã.
Cum se înregistreazã aceastã facturã la furnizor si la client:
a) 601 = 301 200
301 = 707 200
b) % = 4111 238
707 200
4427 38
401= % 238
371 200
4426 38
c) % = 4111 238
707 200
4428 38
401= % 238
371 200
4428 38
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
102. Factura de plãtit unui furnizor extern este de 3.000 $, valoarea nominalã
având un curs de 2,5 lei/$. Plata facturii are loc prin bancã, la un curs de
2,45 lei/$.
Care sunt înregistrãrile contabile care se efectueazã:
a) 401 = 5124 7.350
b) % = 5124 7.500
401 7.350
665 150
c) 401 = % 7.500
5124 7.350
765 150
103. O întreprindere acordã unui furnizor un avans de 2.380 lei, din care
TVA 380 lei, în vederea unei prestãri de servicii. Prestatia efectuatã si
facturatã este de 5.000 lei plus TVA 19%.
Care sunt înregistrãrile contabile si sumele corecte privind acordarea
avansului si decontarea facturii:
a) % = 5121 2.380
409 2.000
4426 380
401 = % 5.950
409 2.000
4426 380
5121 3.570
b) 409 = 5121 2.380
401 = 409 2.380
c) 409 = 5121 2.380
401 = % 5.950
409 2.380
5121 3.570
104. La încheierea exercitiului, o societate comercialã are creante în valutã
de 2.500 $ a 2,4 lei/$ valoarea nominalã. Cursul de schimb la închiderea
exercitiului este de 2,3 lei/$.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun:
a) 665 = 4111 250
b) 4111 = 765 250
c) 707 = 4111 250
105. La închiderea exercitiului, o societate comercialã are datorii în valutã
de 1.500 $, la cursul de 2,5 lei/$. Cursul de schimb la închiderea exercitiului
este 2,4 lei/$.
Care sunt înregistrãrile contabile ce se impun:
a) 401 = 765 150
b) 665 = 401 150
c) 401 = 765 150
6812 = 1511 150
106. O întreprindere detine o cambie în valoare de 4.000 lei pe care o încaseazã
prin bancã, banca retinând un comision de 1,5%.
Ce înregistrare se efectueazã?
a) 413 = 5121 4.000
b) 5121 = 413 4.000
c) % = 413 4.000
5121
3.940
627 60
107. Care dintre elementele de mai jos nu reprezintã o componentã a salariului
brut:
a) compensãri si indexãri;
b) contributia la profit;
c) avantaje în naturã.
108. Cum se înregistreazã contributia salariatilor la asigurãrile sociale pentru
sãnãtate:
a) 641 = 431 700.000
b) 425 = 431 700.000
c) 421 = 431 700.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
109. Cum se înregistreazã sumele cuvenite personalului din participarea la
profitul întreprinderii:
a) 129 = 424 5.000.000
b) 129 = 1171 5.000.000
c)
129 = 1171 5.000.000
1171 = 424 5.000.000
110. Considerând cã un minus de produse finite stabilit la inventar în sumã
de 80.000 lei a fost imputat gestionarului, înregistrarea va fi:
a) 4482 = 701 80.000
b) 4282 = % 95.700
758 80.000
4427 15.200
c)
461 = 758 80.000
111. În urma hotãrârii judecãtoresti si a termenului legal, societatea comercialã
înregistreazã reactivarea unui debit fatã de un tert în sumã de 3.000 lei.
Care sunt înregistrãrile contabile efectuate:
a) 4282 = 754 3.000
b) 461 = 754 3.000
c)
461 = 754 3.000
C 8034 3.000
112. Cum se înregistreazã o diferentã de impozit pe salariu, neretinutã din
drepturile bãnesti ale salariatilor:
a) 461 = 444 500.000
b) 421 = 444 500.000
c) 4282 = 444 500.000
113. Au loc vânzãri de mãrfuri cu plata în rate în sumã de 6.100.000 lei,
inclusiv TVA. Dacã acontul plãtit de cumpãrãtor reprezintã 25% din
aceastã sumã, dobânda calculatã este de 915.000 lei, iar rata se încaseazã
în trei transe, care sunt înregistrãrile contabile ce se efectueazã cu ocazia
încasãrii primei rate în numerar:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
a)
531 = 411 1.830
472 = 766 305
4428 = 4427 243,487
b)
531 = 411 1.830
472 = 707 1.830
707 = 766 305
c)
531 = 411 1.830
472 = 707 1.830
707 = 766 305
4428 = 4427 243,487
114. Se înregistreazã chiria facturatã de furnizor în anul N, pentru anul N+1,
în sumã de 2.000 lei plus TVA 19%:
a) % = 401 2.380
612 2.000
4426 380
b) % = 401 2.380
471 2.000
4426 380
c) % = 401 2.380
471 2.000
4428 380
115. La o întreprindere, regie autonomã, se înregistreazã subventia de primit
pentru exploatare pe luna curentã în sumã de 15.000 lei.
Care este înregistrarea contabilã corespunzãtoare:
a) 5121 = 741 15.000
b) 5121 = 445 15.000
c) 445 = 741 15.000
116. La receptia unor mãrfuri primite de la un furnizor, se constatã un minus
cantitativ-valoric de 750 lei; cauza nu a fost încã identificatã.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Care sunt înregistrãrile contabile ce trebuie fãcute:
a) 371 = 401 750
401 = 371 750
b) 371 = 401 750
607 = 371 750
c) % = 401 750
473 588,235
4426 161,765
117. La inventarierea combustibilului se constatã o diferentã cantitativ-valoricã
în minus de 40.000 lei, plus TVA 19%, pentru care nu sunt încã
stabilite cauzele.
Ce înregistrãri contabile se efectueazã pânã la solutionare:
a) 602 = 302 40.000
b) 473 = 302 40.000
c) % = 302 47.600
473 40.000
4426 7.600
118. Cu ocazia inventarierii materiilor prime s-a constatat un minus cantitativvaloric,
nesolutionat, de 500 lei. Ulterior se constatã cã acesta reprezintã
un minus neimputabil, suportat de întreprindere.
Care sunt operatiile contabile efectuate cu ocazia solutionãrii minusului:
a) 473 = 301 500
b) 473 = 301 500
601 = 473 59,5
c) 601 = 473 500
635 = 4426 95
119. Se înregistreazã factura furnizorului pentru cheltuielile efectuate cu
reparatiile imprevizibile si ale cãror efecte se repartizeazã pe mai multe
exercitii. Valoarea facturii este de 2.700 lei, plus TVA 19%, iar esalonarea
are loc pe exercitiile N, N+1, N+2.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Care sunt înregistrãrile contabile care au loc în exercitiul N:
a) %
611
4426
= 401 3.213
2.700
513
b) %
471
4428
= 401 3.213
2.700
513
c) %
611
4426
= 401 1.071
900
171
%
471
4428
= 408 2.142
1.800
342
120. În conditiile unui leasing operational, factura emisã de locator (proprietar),
persoanã juridicã românã, cuprinde ratele de încasat în sumã
de 2.000 lei si TVA 19%.
Cum efectuati înregistrarea facturii la locator:
a) 411 = % 2.380
706 2.000
4427 380
b)
461 = % 2.380
706 2.000
4427 380
c)
413 = % 2.380
706 2.000
4427 380
121. În conditiile unui leasing operational, când factura emisã de locator
(proprietar), persoanã juridicã românã, cuprinde ratele de încasat în sumã
de 2.000 lei si TVA 19%, cum efectuati înregistrãrile contabile la locatar
(utilizator):
a)
% = 401 2.380
612 2.000
4426 380
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
b) % = 404 2.380
471 2.000
4428 380
c) % = 401 2.380
205 2.000
4426 380
122. În conditiile unui leasing operational, când factura emisã de locator
(proprietar), persoanã juridicã românã, cuprinde ratele de încasat în sumã
de 2.000 lei si TVA 19%, cum se înregistreazã aceastã facturã la locator
(proprietar) si locatar (utilizator):
a) 411 = % 2.380
706 2.000
4427 380
% = 401 2.380
612 2.000
4426 380
b) 461 = % 2.380
706 2.000
4427 380
% = 462 2.380
612 2.000
4426 380
c) 411 = % 2.380
706 2.000
4427 380
% = 404 2.380
612 2.000
4426 380
123. La închiderea exercitiului existã disponibil în cont curent la bancã în
valutã 5.000 $. Cursul la 31.12 este 2,6 lei/$. Soldul contului 5124 este
12.700 lei, debitor. Ce înregistrare contabilã faceti:
a) 5121 = 5124 300
b) 5124 = 765 300
c) 665 = 5124 300
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
124. La închiderea exercitiului existã disponibil în cont curent la bancã în
valutã 5.000 $. Cursul la 31.12 este 2,6 lei/$. Soldul contului 5124 este
13.150 lei, debitor. Ce înregistrare contabilã faceti:
a) 665 = 5124 150
b) 5124 = 665 150
c) 5121 = 5124 150
125. La închiderea exercitiului existã disponibil în contul curent de la bancã
în valutã 5.000 $; cursul la 31.12 este 2,6 lei/$. Soldul contului 5124
este 13.500 lei, debitor.
Ce înregistrare contabilã are loc la închiderea exercitiului financiar:
a) 5124 = 665 500
b) 5124 = 765 500
c) 665 = 5124 500
126. O societate comercialã acordã un avans pentru deplasare în strãinãtate,
în valutã, din casierie, în sumã de 1.000 $, la cursul zilei de 2,2 lei/$.
Aceastã sumã este justificatã ulterior prin cheltuieli de transport, cazare
si diurnã de 890 $ si restituiri la casã de 110 $.
Cum înregistrati aceste operatiuni, dacã la justificarea avansului cursul
de schimb este 2,3 lei/$:
a) 542 = 5314 2.200
625 = 542 2.200
b) 542 = 5314 2.200
%
625
5314= 542 2.200
1.958
242
c) 542 = 5314 2.200
625 = 542 1.958
5314 = %
542
765
253
242
11
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
127. Din casierie a fost depusã la bancã, în contul curent, suma de 1.200 lei.
În extrasul de cont de la 30.09.2004 al contului curent suma nu apare
ca depusã.
Care sunt înregistrãrile contabile de efectuat:
a) 5121 = 5311 1.200
b) 581 = 5311 1.200
5121 = 581 1.200
c) 581 = 5311 1.200
5125 = 581 1.200
128. Se achizitioneazã cu numerar mãrci postale în sumã de 150 lei, din care
se folosesc pentru corespondentã mãrci în sumã de 60 lei.
Care sunt înregistrãrile contabile care se efectueazã:
a) 5321 = 5311 150
626 = 5321 60
b) 626 = 5311 60
c) % = 5311 150
5321 90
626 60
sau
5321 = 5311 90
129. Cum se înregistreazã virarea sumei de 8.000 lei din contul de la bancã,
acordatã ca sponsorizare unei terte persoane:
a) 668 = 5121 8.000
b) 7588 = 5121 8.000
c) 6582 = 5121 8.000
130. Cum înregistrati perisabilitãtile calculate si acordate la produse finite în
sumã de 190 lei cost de productie:
a) 711 = 345 190
b) 7588 = 345 190
c) 6588 = 345 190
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
131. Cum înregistrati o sumã de 5.000 lei intratã în contul curent ca sponsorizare:
a) 5121 = 7582 5.000
b) 5121 = 768 5.000
c) 5121 = 741 5.000
132. Cum înregistrati dividendele de încasat, în sumã de 6.000 lei, calculate
la actiunile detinute la entitãtile afiliate:
a) 5121 = 763 6.000
b) 461 = 763 6.000
c) 461 = 761 6.000
133. Ce semnificã înregistrarea contabilã:
213 = 456 15.000
a) intrarea unui utilaj prin donatie;
b) plus de inventar la utilaje;
c) aport de capital în utilaje.
134. Ce semnificã înregistrarea contabilã:
2111 = 131 22.000
a) primirea unui teren prin donatie;
b) trecerea în folosintã a unei investitii de amenajare a terenului;
c) aport de teren la capitalul social.
135. Ce semnificã înregistrarea contabilã:
303=603 90
a) intrarea de materiale de natura obiectelor de inventar primite dupã
prelucrarea de cãtre terti;
b) plus de inventar la materiale de natura obiectelor de inventar din
magazie;
c)
primirea prin donatie a unor materiale de natura obiectelor de
inventar.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
136. Ce semnificã înregistrarea contabilã:
% = 4111 8.000
512 7.405
667 500
4427 95
a) anularea partialã a facturii clientului;
b) încasarea facturii de la client si acordarea de sconturi;
c) primirea de sconturi de decontare acordate de furnizor.
137. Ce semnificã înregistrarea contabilã:
461 = 761 3.500.000
a) dividende încasate pentru actiuni detinute la entitãtile afiliate;
b) dividende de încasat pentru interese de participare;
c) dividende de încasat pentru actiuni detinute la entitãtile afiliate.
138. Ce semnificã înregistrarea contabilã:
6868 = 169 800.000
a) amortizarea imobilizãrilor financiare;
b) înregistrarea primelor de rambursare la emiterea obligatiunilor;
c) amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor.
139. Ce înseamnã soldul contului 1011:
a) capitalul social nominal al societãtii;
b) capitalul propriu al societãtii;
c) capitalul social nominal subscris si nevãrsat.
140. Ce semnificã soldul contului 711 înainte de închidere:
a) costul produselor finite obtinute din productie;
b) costul productiei neterminate la începutul perioadei;
c) diferenta dintre stocarea si destocarea productiei perioadei la cost
de productie efectiv.
141. Ce semnificã soldul debitor al contului 458:
a) veniturile primite prin transfer din operatii în participatie;
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
b)
cheltuielile transferate din operatiuni în participatie;
c)
sumele ce urmeazã a fi încasate ca profit din operatii în participatie
sau sumele datorate de coparticipanti pentru acoperirea pierderilor
din operatii în participatie.
142. Indicati în care dintre operatiile contabile, efectuate la sfârsitul exercitiului,
se manifestã principiul prudentei:
a)
471 = 5121 1.200
b) 6863 = 296 1.200
c)
213 = 231 1.200
143. Arãtati în care dintre înregistrãrile contabile de mai jos se regãseste principiul
independentei exercitiului:
a) 5121 = 472 1.500
b)
121 = 601 1.500
c)
707 = 121 1.500
144. Cum se înregistreazã, la sfârsitul exercitiului, diferentele pozitive de
curs valutar aferente soldului lichiditãtilor în devize privind aportul la
capitalul social în valutã:
a
5124 = 1068 750.000
b) 5124 = 765 750.000
c) 5124 = 764 750.000
145. Cum înregistrati la utilizator redeventa datoratã din leasing operational:
a) % = 404 357.000
612 300.000
4426 57.000
b) % = 401 357.000
471 300.000
4426 57.000
c) % = 401 357.000
612 300.000
4426 57.000
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
146. La utilizator (locatar), mijlocul fix primit în leasing operational se înregistreazã
în debitul contului:
a) 212;
b) 8036;
c) 205.
147. Cum înregistrati constituirea unor provizioane pentru deprecierea investitiilor
pe termen scurt:
a) 503 = 6864 1.900
b) 6864 = 503 1.900
c) 6864 = 591 1.900
148. Cum înregistrati taxa datoratã pentru drumurile publice (rovinieta):
a) 635 = 462 1.800
b) 635 = 446 1.800
c) 635 = 447 1.800
149. Cum înregistrati TVA calculatã asupra produselor si serviciilor acordate
salariatilor:
a) 635 = 447 75
b) 635 = 4427 75
c) 635 = 4428 75
150. Cum înregistrati impozitele calculate si retinute din ajutoarele materiale
datorate personalului:
a) 423 = 444 125
b) 421 = 446 125
c) 421 = 444 125
151. Cum înregistrati impozitul pe dividende calculat si datorat bugetului:
a) 457 = 441 900
b) 457 = 447 900
c) 457 = 446 900
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
152. Care dintre elementele mentionate nu se includ în costul productiei:
a) dobânzi aferente împrumuturilor la produsele cu ciclu lung de fabricatie;
b) adaosuri si penalitãti plãtite;
c) contributia la asigurãrile sociale aferente salariilor directe.
153. Dispuneti de urmãtoarele date: cantitatea de produse fabricate si vândute
400 tone; cheltuielile variabile totale 400.000 lei; cheltuielile fixe
totale 60.000 lei; veniturile realizate din vânzarea produselor fabricate
480.000 lei.
Care este cantitatea de produse ce trebuie fabricatã si vândutã pentru ca
profitul sã fie zero:
a) 200 t;
b) 300 t;
c) 350 t.
154. Ce semnificã înregistrarea contabilã:
901 = 931 800.000
a) preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiarã;
b) transferarea cheltuielilor în contabilitatea financiarã;
c) interfata între costul productiei obtinute si cheltuielile ocazionate.
155. În contabilitatea de gestiune, cheltuielile generale de administratie neincluse
în costul de productie al produselor se înregistreazã prin formula
contabilã:
a) 921 = 924 75.000
b) 901 = 924 75.000
c) 902 = 924 75.000
156. Unul dintre obiectivele enumerate în continuare nu este specific contabilitãtii
de gestiune:
a) calcularea costurilor;
b) calcularea cifrei de afaceri;
c)
stabilirea rezultatelor si a rentabilitãtii produselor, lucrãrilor si serviciilor
executate.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
157. O societate comercialã produce si vinde 2.000 buc. produse; cheltuieli
variabile 80 lei/buc.; pret de vânzare 120 lei/buc.; cheltuieli fixe totale
60.000 lei.
Care este cantitatea de produse în punctul de echilibru si ce valoare îi
corespunde:
a) 1.350 buc. 160.000 lei;
b) 1.400 buc. 170.000 lei;
c) 1.500 buc. 180.000 lei.
158. Dacã o societate comercialã fabricã produsul A cu cheltuieli variabile
de 150 lei/buc. si pret de vânzare de 200 lei/buc., si produsul B, cu cheltuieli
variabile de 400 lei/buc. si pret de vânzare de 500 lei/buc., care
este mãrimea relativã a factorului de acoperire pentru cele douã produse:
AB
a) 75% 80%
b) 25% 20%
c) 33% 25%
159. Dispuneti de urmãtoarele date: cheltuieli directe înregistrate în cursul
perioadei pentru produsul A = 800.000 lei; pentru produsul B =
1.200.000 lei; cheltuieli comune pe sectie din cursul perioadei 600.000 lei.
Repartizarea cheltuielilor comune pe produse se face în functie de
ponderea cheltuielilor directe.
Productia neterminatã: Produs A = 40.000 lei la începutul perioadei si
Produs B = 50.000 lei la finele perioadei.
Care este costul efectiv de productie al produselor finite A si B si cum
se înregistreazã obtinerea acestora la cost efectiv:
a) 931 = 902 A . 1.080.000 lei B . 1.510.000 lei
b) 901 = 931 A . 1.080.000 lei B . 1.510.000 lei
c) 902 = 921 A . 1.080.000 lei B . 1.510.000 lei
160. Dispuneti de urmãtoarele date: costuri fixe totale 480.000 lei, marjã
procentualã asupra costurilor variabile 40%.
Care este cifra de afaceri doritã pentru a obtine un profit de 200.000 lei:
a) 1.480.000 lei;
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
b) 1.700.000 lei;
c) 1.680.000 lei.
161. O societate fabricã douã produse, A si B, capacitatea normalã de productie
fiind de 100.000 buc. pentru produsul A si 60.000 buc. pentru
produsul B. În exercitiul N societatea a fabricat 90.000 buc. din produsul
A si 30.000 buc. din produsul B.
ªtiind cã în anul N cheltuielile fixe au fost de 50.000 lei, care este costul
subactivitãtii:
a) 12.500 lei;
b) 5.000 lei;
c) 25.000 lei.
162. Pentru fabricarea produsului A, întreprinderea a efectuat în exercitiul N
urmãtoarele cheltuieli: cheltuieli directe 200.000 lei; cheltuieli indirecte
80.000 lei, din care: cheltuieli variabile 60.000 lei si cheltuieli fixe
20.000 lei. Cheltuielile exceptionale sunt de 40.000 lei. Capacitatea de
productie a fost utilizatã pentru 60% din nivelul de activitate normal.
Obtinerea produsului finit la cost de productie efectiv se înregistreazã
în contabilitatea financiarã si de gestiune astfel:
a) 345 = 711 280.000 902 = 921 280.000
b) 331 = 711 320.000 933 = 921 320.000
c) 345 = 711 272.000 902 = 921 272.000
163. O societate comercialã fabricã si vinde 5 produse în urmãtoarele conditii:
pret de vânzare unitar/cheltuieli variabile pe unitate: A = 900 lei / 700 lei;
B = 1.500 lei / 1.000 lei; C = 1.500 lei / 1.200 lei; D = 700 lei / 500 lei;
E = 2.000 lei / 1.500 lei.
Dacã restrictia de vânzare este limitatã la 3 din cele 5 produse iar volumul
maxim de fabricatie pentru fiecare produs este 1.000 buc., care sunt
cele douã produse la fabricarea cãrora va renunta pentru a-si asigura
marja contributiei:
a) A + B;
b) C + D;
c) A + D.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
164. O societate comercialã fabricã si vinde 5 produse în urmãtoarele conditii:
pret de vânzare unitar / cheltuieli variabile pe unitate: A = 600 lei / 450 lei;
B = 800 lei / 700 lei; C = 450 lei / 250 lei; D = 500 lei / 450 lei; E =
1.000 lei / 800 lei.
Dacã productia maximã pe fiecare produs este de 100 bucãti, iar cheltuielile
fixe identificabile pe produs sunt de 5.000 lei, care dintre cele 5
produse este cel mai putin rentabil:
a) E;
b) D;
c) A.
165. Conform tabloului soldurilor intermediare de gestiune, rezultatul exploatãrii
este egal cu:
a)
excedentul brut de exploatare + alte venituri din exploatare – alte
cheltuieli de exploatare;
b)
excedentul brut de exploatare – cheltuielile de exploatare privind
amortizãrile, provizioanele si ajustãrile pentru depreciere;
c)
excedentul brut din exploatare + alte venituri din exploatare +
veniturile din provizioane si ajustãrile pentru depreciere privind
activele de exploatare – alte cheltuieli de exploatare – cheltuielile
de exploatare privind amortizãrile, provizioanele si ajustãrile pentru
depreciere.
166. Calculul valorii adãugate prin metoda remunerãrii factorilor de productie
are la bazã relatia:
a)
salarii si alte cheltuieli sociale + rezultatul exercitiului + dobânzi –
consumuri de la terti;
b)
salarii si alte cheltuieli sociale + consumuri materiale + amortisment
– impozite si taxe;
c)
salarii si alte cheltuieli sociale + amortismente + dobânzi + impozite
si taxe + rezultatul exercitiului.
167. Una dintre pozitiile de mai jos nu face parte din utilizãrile stabile prevãzute
în tabloul de finantare:
a) achizitia de imobilizãri;
b) achizitia de materii prime si materiale;
c) rambursarea datoriilor financiare pe termen lung si mediu.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
168. În tabloul de finantare sunt prevãzute urmãtoarele resurse stabile, una
dintre pozitii fiind eronatã:
a) capacitatea de autofinantare;
b) încasarea creantelor de la clienti;
c) cesiunea sau reducerea activelor imobilizate.
169. Care dintre ciclurile de operatii de mai jos, pe care se bazeazã structurarea
bilantului functional, este eronat specificatã:
a) operatii de finantare;
b) operatii de investire;
c) operatii de cercetare-dezvoltare.
170. Ecuatiile specifice bilantului functional sunt (una este gresitã):
a) ecuatia fondului de rulment;
b) executia nevoii în fond de rulment în afara exploatãrii;
c) capacitatea de autofinantare.
171. Fondul de rulment net global este egal cu:
a) Finantãri stabile – Activul imobilizat brut;
b) Disponibilitãti – Credite si creante pe termen scurt;
c) Activul circulant – Datorii.
172. Dispuneti de urmãtoarele date: rezultatul brut al exercitiului – profit
10.000 lei; clienti: sold initial 4.000 lei, sold final 3.000 lei; furnizori:
sold initial 6.000 lei, sold final 5.500 lei; stocuri: sold initial 4.000 lei,
sold final 4.600 lei; plãti privind impozitul pe profit: 3.000 lei.
Sã se calculeze fluxul net de trezorerie relativ la activitãtile de exploatare:
a) 9.100 lei;
b) 6.900 lei;
c) 7.100 lei.
173. Precizati care dintre pozitiile de conturi enumerate, desi sunt conturi de
datorii, pot sã aparã, în raport cu soldul lor, în cadrul activelor bilantului:
a) 519, 161, 121, 404;
b) 4428, 4423, 519, 441;
c) 431, 446, 444, 451.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
174. Precizati care dintre pozitiile de conturi enumerate cuprinde exclusiv
conturi bifunctionale:
a) 4424, 441, 121, 473;
b) 4423, 4428, 107, 512;
c) 4428, 117, 473, 482.
175. Precizati care dintre pozitiile de conturi enumerate cuprinde exclusiv
conturi bifunctionale care la sfârsitul perioadei nu apar în bilant:
a) 107, 482, 473;
b) 121, 4428, 481;
c) 481, 482, 581.
176. O societate comercialã cedeazã 10 titluri de participare la pretul de
50 lei/titlu, pret de achizitie 51 lei/titlu si ajustare pentru depreciere
constituitã 20 lei. Analiza acestor operatiuni dezvãluie urmãtoarele incidente
structurale în contul de profit si pierdere:
a) rezultat de exploatare pozitiv 10 lei;
b) rezultat de exploatare negativ 10 lei;
c) rezultat financiar pozitiv 10 lei.
177. Dispuneti de urmãtoarele informatii din contabilitatea curentã: venituri
totale 100.000 lei, din care venituri din ajustãri deductibile fiscal în
exercitiul financiar precedent 2.000 lei si venituri din dividende încasate
500 lei; cheltuieli totale 80.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal
3.000 lei.
Care este relatia corectã de determinare a profitului impozabil:
a) 100.000 – 80.000 + 3.000 + 2.000 + 500;
b) 100.000 – 80.000 + 3.000 – 2.000 – 500;
c) 100.000 – 80.000 + 3.000 + 2.000 – 500.
178. Dispuneti de urmãtoarele date din conturi reprezentând soldurile acestora
la sfârsitul perioadei: imobilizãri corporale 2.000.000 lei; clienti-creditori
8.000 lei; amortizarea imobilizãrilor corporale 400.000 lei; materii prime
50.000 lei; ajustãri pentru deprecierea materiilor prime 10.000 lei; provizioane
pentru litigii 2.000 lei.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Precizati care este suma activelor bilantiere:
a) 1.640.000 lei;
b) 1.642.000 lei;
c) 1.660.000 lei.
179. Conform bilantului, dispuneti de urmãtoarele date: capital social 800.000
lei; împrumuturi din emisiunea de obligatiuni 1.200.000 lei; furnizoridebitori
500.000 lei; efecte comerciale de plãtit 100.000 lei; ajustãri
pentru depreciere 80.000 lei; participarea personalului la profit 200.000
lei; impozit pe salarii 120.000 lei.
Care este suma datoriilor:
a) 2.000.000 lei;
b) 2.200.000 lei;
c) 1.620.000 lei.
180. Dispuneti de urmãtoarele date: 101 = 1.500.000; 212 = 2.000.000;
106 = 5.000.000; 404 = 300.000; 281 = 900.000; 301 = 90.000; 531 =
400.000; 391 = 70.000; 409 = 250.000; 413 = 80.000; 261 = 450.000.
Care este suma totalã a activelor:
a) 2.000.000;
b) 2.100.000;
c) 2.300.000.
181. Dispuneti de urmãtoarele date: venituri totale ale perioadei 5.000.000,
din care dividende încasate de la o altã societate comercialã 600.000;
cheltuieli totale ale perioadei 3.900.000, din care amenzi si penalitãti
datorate autoritãtilor române 200.000 si cheltuieli aferente exercitiului
urmãtor 300.000.
Care este suma impozitului pe profit, aplicând cota de impozit de 16%?
a) 350.000;
b) 400.000;
c) 160.000.
182. Care dintre afirmatiile ce urmeazã, privind influenta cursului de schimb
al leului fatã de moneda strãinã asupra rezultatului, este corectã:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
a) cresterea cursului de schimb în momentul încasãrii creantelor în
devize determinã micsorarea profitului;
b) cresterea cursului de schimb în momentul încasãrii creantelor în
devize determinã cresterea profitului;
c) scãderea cursului de schimb în momentul plãtii datoriilor în devize
determinã micsorarea profitului.
NOTÃ: Începând cu nr. 183, întrebãrile necesitã analizã si judecatã profesionalã
proprie.
183. Societatea X a dat în functiune, începând cu 1 ianuarie N, un utilaj cu o
valoare de 720.000 u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeazã
linear pe 3 ani. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului va fi de:
160.000 u.m. în N, 240.000 u.m. în N+1, respectiv 320.000 u.m. în N+2.
Cota de impozit pe profit: 30%.
Sã se calculeze si sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate
cu IAS 12 la sfârsitul fiecãruia dintre cele trei exercitii.
184. Se cunosc urmãtoarele informatii privind o categorie de clãdiri ale societãtii
X:
Informatii Valoare
contabilã
Bazã de
impozitare
Valoarea clãdirilor la 01.01.N
– Amortizarea în anul N
= Valoarea clãdirilor la 31.12.N
100.000
(10.000)
90.000
80.000
(15.000)
65.000
La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri,
valoarea reevaluatã fiind 127.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea
nu este recunoscutã. Cota de impozit pe profit: 16%. La începutul
exercitiului N exista un pasiv de impozit amânat de 1.000 u.m.
Sã se calculeze si sã se contabilizeze impozitul amânat, în conformitate
cu IAS 12, la 31.12.N.
185. Societatea procedeazã la retratarea situatiilor financiare în conformitate
cu prevederile IAS 29 pentru prima datã în exercitiul N. Din punct de
vedere fiscal, retratarea situatiilor financiare nu este recunoscutã.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Presupunem urmãtoarele informatii privind imobilizãrile corporale ale
societãtii la deschiderea exercitiului N:
Valoarea contabilã (valoare corectatã de
efectele inflatiei) ............................................................. 180.000 u.m.
Baza de impozitare (valoare istoricã) ............................. 120.000 u.m.
Diferenta temporarã impozabilã ....................................... 60.000 u.m.
Cota de impozit pe profit: 16%.
Sã se calculeze si sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate
cu IAS 12.
186. La 31.12.N, societatea detine un utilaj cu valoarea contabilã de 200.000 u.m.
si baza de impozitare de 160.000 u.m. La deschiderea exercitiului N,
exista un pasiv de impozit amânat de 2.000 u.m. În cursul exercitiului N,
cota de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%.
Sã se calculeze si sã se contabilizeze impozitul amânat în exercitiul N
în conformitate cu IAS 12.
187. O societate din industria petrolierã a instalat o rafinãrie pe un teren
închiriat. În contract se precizeazã cã la sfârsitul perioadei de închiriere
rafinãria va fi mutatã într-o altã locatie strategicã. Se estimeazã cã pentru
mutarea rafinãriei sunt necesare cheltuieli de 500.000 u.m.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”.
188. Un magazin de vânzãri cu amãnuntul are o politicã de rambursare a
contravalorii bunurilor returnate de cãtre clientii nemultumiti, chiar si
atunci când nu are obligatia legalã de a o face. Politica sa este cunoscutã
pe piatã. Statisticile aratã cã, anual, sunt returnate produse a cãror valoare
reprezintã 1% din cifra de afaceri. În anul N, cifra de afaceri a fost de
30.000.000 u.m.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion,
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”.
189. O societate din industria chimicã polueazã mediul prin activitãtile sale.
Desi tara în care îsi desfãsoarã activitatea nu dispune de o reglementare
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
care sã prevadã obligativitatea societãtilor poluante de a suporta costurile
cu decontaminarea, existã dezbateri asupra unui proiect de lege în acest
sens si este aproape sigur cã proiectul respectiv va fi în curând promulgat.
Se estimeazã costuri cu decontaminarea în valoare de 100.000 u.m.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”.
190. Conform contractului, o societate acordã garantie de un an tuturor bunurilor
pe care le vinde. Statisticile aratã cã 60% din produsele vândute nu
prezintã defecte, 25% prezintã defecte minore si 15% prezintã defecte
majore. Dacã toate produsele ar avea defecte minore, cheltuielile cu
reparatiile ar fi de 100.000 u.m. Dacã toate produsele ar avea defecte
majore, cheltuielile cu reparatiile ar fi de 1.000.000 u.m.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion,
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”.
191. La sfârsitul anului 1, societatea X a achizitionat dreptul de a exploata o
minã timp de 6 ani. Prin contract, ea este obligatã ca la sfârsitul perioadei
de exploatare sã îndepãrteze echipamentele si sã recoperteze
solul. Se estimeazã cã pentru îndeplinirea obligatiilor contractuale sunt
necesare cheltuieli de 100.000 u.m. Presupunem o ratã de actualizare
de 5%.
Sã se verifice dacã la sfârsitul anului 1 sunt îndeplinite conditiile de
constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane,
datorii contingente si active contingente”.
192. Societatea X îsi desfãsoarã activitatea în domeniul transportului aerian
de persoane. Prin lege, ea este obligatã ca la fiecare 3 ani sã procedeze
la revizia aparatelor de zbor.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”.
193. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze constructiile sale.
Activele în cauzã au fost achizitionate la un cost de 400 miliarde lei si
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
sunt amortizate pentru suma de 100 miliarde lei. Valoarea justã a constructiilor
determinatã de experti este de 450 miliarde lei.
Sã se contabilizeze operatia de reevaluare stiind cã, în conformitate cu
IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se foloseste ca procedeu de reevaluare
reevaluarea simultanã a valorilor brute si a amortizãrilor cumulate.
194. O întreprindere al cãrei obiect de activitate este locatia de mijloace de
transport pune în practicã o politicã de închiriere a vehiculelor timp de
3 ani, dupã care le vinde la valoarea lor netã contabilã. Deci durata de
utilitate a vehiculului achizitionat este de 3 ani. Conducerea întreprinderii
si expertii sãi estimeazã cã în primul an vehiculul se depreciazã pentru
40% din valoare, în al doilea an, pentru 20% din valoare, iar în al treilea
an, pentru 10%.
Sã se calculeze amortizarea unui vehicul achizitionat la un cost de
600.000.000 lei în cei 3 ani, stiind cã societatea aplicã IAS 16 „Imobilizãri
corporale”.
195. La 28 decembrie N, o întreprindere achizitioneazã un echipament la un
cost de 294.000.000 lei. Durata de viatã fizicã a activului este de 7 ani,
dar conducerea estimeazã vânzarea lui dupã 5 ani de utilizare. Valoarea
rezidualã este estimatã la 94.000.000 lei.
Sã se calculeze si sã se contabilizeze amortizarea imobilizãrii în exercitiul
N+1 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”.
196. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport, la un
cost de achizitie de 520.000.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata
de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea rezidualã,
de 40.000.000 lei.
Sã se calculeze amortizarea prin metoda SOFTY (SYD), stiind cã cifrele
atasate celor 5 ani sunt: 5, 4, 3, 2 si 1.
197. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un
cost de achizitie de 520.000.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata
de utilitate a mijlocului de transport este 5 ani, iar valoarea rezidualã de
40.000.000 de lei.
Sã se calculeze amortizarea prin metoda SOFTY (SYD), stiind cã cifrele
atasate celor 5 ani sunt: 8, 6, 3, 2 si 1.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
198. O întreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un
cost de achizitie de 520.000.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata
de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani iar valoarea rezidualã
de 40.000.000 lei.
Sã se calculeze amortizarea prin metoda degresivã, utilizând o ratã de
amortizare degresivã de 40%.
199. Durata de utilitate a unui utilaj cumpãrat la începutul exercitiului N-2 si
amortizat linear a fost fixatã initial la 7 ani. Prin analiza stãrii activului
respectiv, la închiderea exercitiului N se apreciazã cã durata sa rezidualã
de utilitate este numai de 3 ani începând din acest moment. Presupunem
un cost de achizitie de 280.000.000 lei si o valoare rezidualã nulã estimatã
la data punerii în functiune.
Sã se calculeze amortizarea aferentã exercitiilor N-2, N-1, N, N+1, N+2
si N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”.
200. Societatea A este specializatã în productia de autoturisme. În exercitiul
N, cu ocazia unui târg international auto, ea a lansat pe piatã un model
nou din care a vândut 10 bucãti. Dupã vânzare, s-au constatat defectiuni
grave la sistemul de frânare.
Societatea a informat cumpãrãtorii asupra defectiunilor si s-a angajat sã
le repare gratuit. Cheltuielile cu reparatiile sunt estimate la 3.000.000 u.m.
Furnizorul sistemului de frânare si-a asumat responsabilitatea defectiunii
si a decis sã ramburseze societãtii A suma de 2.500.000 u.m. pentru
acoperirea cheltuielilor cu reparatiile.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”.
201. La începutul exercitiului N-2, societatea X a semnat un contract de
închiriere a unei clãdiri în care sã functioneze sediul societãtii. Durata
contractului este de 5 ani; redeventa anualã este de 450.000 u.m. În
contract se precizeazã cã spatiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar,
iar în caz de reziliere se vor plãti penalizãri de 400.000 u.m. pentru
fiecare an de neîndeplinire a contractului. La sfârsitul exercitiului N,
societatea si-a mutat sediul într-un nou centru administrativ.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion,
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”.
202. Societatea presteazã servicii de curierat pe plan intern si international.
Pe 1 decembrie N, Consiliul de administratie decide ca, începând cu
1 ianuarie N+1, sã lichideze activitãtile interne. Pe 10 decembrie N, s-a
aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii. În zilele urmãtoare
s-a procedat la informarea clientilor si a personalului asupra procesului
de restructurare.
Se estimeazã cã pentru lichidarea activitãtilor externe se vor angaja
cheltuieli de 5.000.000 u.m.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”.
203. Societatea îsi desfãsoarã activitatea în domeniul prelucrãrii cãrnii. Din
cauza concurentei pe piatã, rezultatele ultimelor exercitii au fost mult
mai mici decât cele bugetate. Din acest motiv, în exercitiul N, Consiliul
de administratie a decis sã renunte la fabricarea ruladei de carne si sã
înceapã productia de suncã presatã.
În planul de restructurare sunt prevãzute urmãtoarele:
–
indemnizatii pentru concedierea unei pãrti din salariati: 4.000.000 u.m.;
–
cheltuieli cu achizitia de instalatii pentru producerea noului
sortiment: 8.000.000 u.m.;
–
cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizãrii noilor
instalatii: 500.000 u.m.;
–
profituri estimate a se obtine din vânzarea instalatiilor utilizate în
producerea ruladei de carne: 1.000.000 u.m.;
– cheltuieli cu promovarea noilor produse: 600.000 u.m.
La sfârsitul exercitiului N s-au anuntat public principalele caracteristici
ale planului de restructurare. Acest anunt a indus salariatilor, clientilor
si furnizorilor asteptarea cã societatea va implementa procesul de
restructurare.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
204. Pe 1 iulie N, societatea M garanteazã creditele bancare contractate de
societatea F. La acea datã, situatia financiarã a societãtii F era solidã. În
cursul exercitiului N+1, situatia financiarã a societãtii F se agraveazã,
iar pe 30 septembrie N+1 se declarã falimentul. La 31.12.N+1 se estimeazã
cã sumele ce trebuie acoperite în numele societãtii F sunt de
900.000 u.m.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”, la 31.12.N si la 31.12.N+1.
205. În luna martie exercitiul N societatea a fost actionatã în instantã de cãtre
un fost angajat. Reclamantul solicitã despãgubiri pentru daunele suferite
în timpul unei accidentãri în perioada în care lucra pentru societate,
sustinând cã aceasta nu a respectat regulile prevãzute de legislatie în
domeniul protectiei muncii. La 31.12.N, avocatii societãtii sunt de pãrere
cã aceasta nu va fi fãcutã responsabilã. La 31.12.N+1, tinând cont de
evolutia procesului, avocatii considerã cã societatea va fi fãcutã rãspunzãtoare
si va trebui sã plãteascã despãgubiri în valoare de 500.000 u.m.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”, la 31.12.N si la 31.12.N+1.
206. În cursul exercitiului N, societatea M a actionat în instantã un concurent
pentru utilizarea ilegalã a unei licente. Tribunalul a decis cã societatea
concurentã îi va plãti lui M despãgubiri în valoare de 300.000 u.m.
Concurentul a fãcut recurs la o instantã superioarã. Pânã la închiderea
exercitiului N, recursul nu a fost solutionat.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”.
207. O agentie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 200.000.000 u.m.
Ea percepe un comision de 10% din pretul de vânzare, restul de 90%
revenind companiilor aeriene în numele cãrora s-a realizat vânzarea.
Sã se contabilizeze operatia de vânzare în conformitate cu IAS 18
„Venituri”.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
208. La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mãrfuri în valoare
de 200.000.000 u.m. Conditiile de decontare sunt urmãtoarele: 50% la
semnarea contractului, 25% peste 1 an si 25% peste 2 ani.
Se estimeazã cã societatea-client ar fi putut obtine un credit echivalent
pe piata bancarã la o ratã de 5%.
Sã se contabilizeze operatia de vânzare si repartizarea cheltuielilor financiare
între exercitii în conformitate cu IAS 18 „Venituri”.
209. O întreprindere A schimbã cu întreprinderea B un stoc de materiale
consumabile cu valoarea justã de 200.000 u.m. contra unui stoc de
materii prime cu valoarea justã de 300.000 u.m.
Sã se contabilizeze operatia de schimb în conformitate cu IAS 18
„Venituri”.
210. O societate are un departament de cercetare care dezvoltã, în cursul exercitiului
N, douã proiecte, pe care le vom numi proiectul 1 si proiectul 2.
În cazul proiectului 1, întreprinderea nu poate demonstra încã fezabilitatea
acestuia. În ceea ce priveste însã proiectul 2, acesta îndeplineste,
chiar de la începutul exercitiului N, conditiile pentru recunoasterea unei
cheltuieli de dezvoltare.
În exercitiul N, cheltuielile departamentului, în u.m., au fost urmãtoarele:
Informatii Cheltuieli
generale
Proiectul
1
Proiectul
2
Cheltuieli materiale si servicii
Cheltuieli cu personalul:
-directe
-salariul conducãtorului
de departament
-personal administrativ
Cheltuieli generale:
-directe
-indirecte
300
-
500
1.000
-
250
2.500
1.750
-
-
600
200
1.500
750
-
-
400
200
Conducãtorul de departament consumã 20% din timpul de lucru pentru
proiectul 1 si 30% pentru proiectul 2.
Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul
de cercetare pentru cele douã proiecte, în conformitate cu
IAS 38 „Imobilizãri necorporale”.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
211. Societatea a realizat cu ajutorul informaticienilor sãi un program de
contabilitate. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au
fost distribuite astfel:
–
în perioada 01.06-30.06.N: pentru studiul prealabil 4.000 u.m.;
–
în perioada 01.07-18.07.N: pentru analiza functionalã 16.000 u.m.;
–
în perioada 19.07-29.07.N: pentru analiza organicã 22.000 u.m.;
–
în perioada 30.07-10.09.N: pentru programare 36.000 u.m.;
–
în perioada 11.09-20.09.N: pentru teste 2.000 u.m.;
–
în perioada 21.09-29.09.N: pentru întocmirea documentatiei
necesare utilizatorilor 1.600 u.m.; si
–
în perioada 30.09-25.10.N: pentru formarea personalului 1.200 u.m.
La sfârsitul analizei functionale, managerii apreciazã cã proiectul are
sanse mari de reusitã si hotãrãsc continuarea acestuia.
Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea
programului informatic în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri
necorporale”.
212. O societate dezvoltã un nou produs. Centrul de cercetare al societãtii a
angajat, în exercitiul N, în faza de cercetare, cheltuieli de 50.000 u.m.
La începutul exercitiului N+1, s-a demonstrat fezabilitatea tehnicã si
comercialã a produsului. Cheltuielile angajate în N+1 au fost: cheltuieli
cu personalul 20.000 u.m. si taxe legale pentru înregistrarea brevetului
15.000 u.m. În N+2, s-au cheltuit 10.000 u.m. pentru a apãra societatea
într-un proces de urmãrire legalã împotriva recunoasterii brevetului.
Sã se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exercitiile
N, N+1 si N+2 în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri necorporale”.
213. O societate detine o categorie de imobilizãri necorporale achizitionate
la închiderea exercitiului N-2 cu 100.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã
linear, începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani. La 31 decembrie
N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor.
Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economicã a
procesului de productie, valoarea justã a imobilizãrilor necorporale este
estimatã la 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1, tinând cont de faptul cã
s-a reusit perfectionarea procesului de productie, imobilizãrile sunt din
nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 120.000 u.m. Se foloseste
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
ca procedeu de reevaluare anularea amortizãrii cumulate si reevaluarea
valorii nete.
Sã se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri
necorporale”.
214. O societate detine o categorie de imobilizãri necorporale achizitionate
la închiderea exercitiului N-2 cu 100.000 u.m. Imobilizãrile se amortizeazã
linear, începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 5 ani. La 31 decembrie
N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizãrilor.
Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economicã a
procesului de productie, valoarea justã a imobilizãrilor necorporale este
estimatã la 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1, tinând cont de faptul cã
s-a reusit perfectionarea procesului de productie, imobilizãrile sunt din
nou reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 120.000 u.m. Se folose
ste ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute si a amortizãrii
cumulate.
Sã se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizãri
necorporale”.
215. Societatea detine echipament tehnologic pe care intentioneazã sã îl
vândã. Pentru a stabili valoarea de piatã a echipamentului tehnologic,
s-a apelat la serviciile unui evaluator. Valoarea justã a fost estimatã de
cãtre evaluator la 950.000 u.m. Pentru remunerarea evaluatorului s-au
fãcut cheltuieli de 20.000 u.m. Pentru a vinde echipamentul, societatea
trebuie sã procedeze la dezinstalarea acestuia, ceea ce ar antrena cheltuieli
de 30.000 u.m. De asemenea, ar fi necesare cheltuieli cu pregãtirea
echipamentului în vederea transportului (ambalarea) de 8.000 u.m. si
cheltuieli cu actele de 2.000 u.m.
Sã se calculeze valoarea justã diminuatã cu cheltuielile estimate de
vânzare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
216. La 31.12.N existã indicii cã un utilaj a pierdut din valoare. Informatiile
disponibile privind utilajul respectiv sunt:
–
costul de achizitie al utilajului: 4.100.000 u.m.;
–
pentru achizitia utilajului s-a fãcut apel la un credit care genereazã
cheltuieli anuale cu dobânzile de 22.000 u.m.;
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
– pretul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului:
1.000 u.m.;
– costul de productie pe unitatea de produs: 750 u.m.
Se estimeazã cã toate veniturile si cheltuielile vor creste cu 3% pe an
din cauza inflatiei.
În anul N, s-au vândut 2.000 bucãti de produs, dar societatea estimeazã
cã volumul vânzãrilor va creste cu 5% pe an.
În anul N+2, utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreste
mentinerea acestuia la nivelul performantelor estimate initial. Cheltuielile
estimate cu revizia sunt de 15.000 u.m. De asemenea, în anul N+3 se
va proceda la o reparatie capitalã prin care sã se mãreascã performantele
utilajului. Cheltuielile cu reparatiile sunt estimate la 40.000 u.m.
Utilajul va fi vândut la sfârsitul exercitiului N+6. Valoarea rezidualã a
utilajului este estimatã la 30.000 u.m.
Sã se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul
valorii de utilitate, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
217. Societatea X utilizeazã modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului.
Se cunosc urmãtoarele informatii: rata dobânzii fãrã risc (Rf) 10%,
rata de rentabilitate speratã de piatã (R) 20% si riscul sistematic de
piatã al titlurilor (ß) 2.
m
Sã se calculeze rata de randament ce va fi utilizatã pentru actualizarea
fluxurilor de trezorerie în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
218. Societatea detine un brevet pentru producerea unui medicament. Brevetul
expirã peste 4 ani. Societatea estimeazã cã, în fiecare dintre urmãtorii
4 ani, cererea pentru medicamentul respectiv va creste cu 20%.
Experienta aratã cã societãtile concurente invadeazã piata cu versiuni
ale medicamentului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de
brevet. În consecintã, societatea nu se asteaptã ca brevetul sã mai genereze
fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani.
În exercitiul precedent, veniturile nete din vânzarea medicamentului au
fost de 10.000 u.m.
Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie
aferente brevetului este de 10%.
Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea
activelor”.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
219. Societatea detine un utilaj achizitionat la începutul exercitiului N la un
cost de 700.000.000 u.m. Durata de utilitate a fost estimatã în momentul
achizitiei la 10.000 ore de functionare. În cursul exercitiului N, utilajul
a functionat 1.000 ore. Managerii estimeazã cã, în fiecare dintre urmãtorii
4 ani, utilajul va functiona câte 2.250 ore. Numãrul de produse realizate
va fi de 4 bucãti pe orã.
La sfârsitul exercitiului N, existã indicii cã utilajul s-a depreciat.
Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obtine întreprinderea din vânzarea
unui produs sunt estimate la 15.000 u.m./buc. Rata la care se
actualizeazã fluxurile de trezorerie este de 10%.
Presupunem cã existã o piatã activã pe care utilajul poate fi tranzactionat.
Pretul de vânzare (valoarea justã) ar fi de 610.000.000 u.m., iar cheltuielile
determinate de iesire ar fi de 10.000.000 u.m.
Sã se calculeze si sã se contabilizeze deprecierea constatatã în conformitate
cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
220. În exercitiul N, societatea X vinde produse program. Prin contract, ea
se angajeazã sã furnizeze servicii de întretinere timp de doi ani de la
data vânzãrii. Pretul de vânzare (100.000 u.m.) trebuie alocat între suma
corespunzãtoare produselor-program (80.000 u.m.) si suma identificabilã
a serviciilor ulterioare (20.000 u.m.).
Sã se contabilizeze operatia de vânzare în conformitate cu IAS 18
„Venituri”.
221. Pe 25 decembrie N, societatea M a transferat societãtii F mãrfuri în
valoare de 20.000 u.m. pentru a le vinde în regim de consignatie la un
pret de 22.000 u.m. Mãrfurile au fost vândute pe 5 ianuarie N+1.
Sã se contabilizeze operatia de vânzare în conformitate cu IAS 18
„Venituri”.
222. Pe data de 10 decembrie N, societatea A vinde mãrfuri în urmãtoarele
conditii: pret de vânzare 100.000.000 u.m., costul mãrfurilor vândute
80.000.000 u.m. Creditul acordat nu depãseste duratele obisnuite de
creditare.
Sã se contabilizeze operatia de vânzare în conformitate cu IAS 18
„Venituri”.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
223. La 1 iunie N, societatea X a achizitionat 200 de obligatiuni la un pret
unitar de 2.000 u.m. Pe 1 august N, societatea încaseazã, în numele
obligatiunilor, dobânda aferentã perioadei 1 august N-1 – 30 iulie N.
Dobânda anualã pentru fiecare obligatiune este de 60 u.m.
Sã se contabilizeze achizitia obligatiunilor si încasarea dobânzilor în
conformitate cu IAS 18 „Venituri”.
224. Pe data de 1 octombrie N, societatea a semnat un contract de concesiune
a unui teren pentru o perioadã de 20 ani. Acest contract genereazã
venituri totale de 240.000.000 u.m. Veniturile sunt repartizate în mod
uniform pe durata contractului si se încaseazã anual pe 30 septembrie.
Sã se contabilizeze veniturile aferente exercitiului N în conformitate cu
IAS 18 „Venituri”.
225. La 1 octombrie N, s-au achizitionat 2.000 de actiuni X la un pret unitar
de 5.000 u.m. Pe 1 mai N+1, la societatea X s-a luat decizia de distribuire
a dividendelor aferente exercitiului N: 50 u.m./actiune.
Sã se contabilizeze achizitia actiunilor si încasarea dividendelor în conformitate
cu IAS 18 „Venituri”.
226. Pe 1 ianuarie N, societatea M achizitioneazã, la data emisiunii, 40.000
obligatiuni la un pret egal cu valoarea nominalã: 100 u.m. Obligatiunile
au scadenta peste 5 ani, iar pretul de rambursare total este 4.225.484
u.m. Dobânda nominalã este 5% si se încaseazã anual la 31 decembrie.
Presupunem cã rata de randament asteptatã de piatã pentru acest tip de
plasament este 6%.
Sã se contabilizeze achizitia obligatiunilor, încasarea dobânzilor si
amortizarea primelor în conformitate cu IAS 18 „Venituri”.
227. În exercitiul N+1, societatea M a constatat cã a contabilizat, la veniturile
exercitiului N, vânzãri de 80.000 u.m., care s-au dovedit a fi fictive.
Aceastã eroare repune în discutie fiabilitatea situatiilor financiare ale
exercitiului N.
În conditiile unei cote de impozit ipotetice de 25%, rezultatul exercitiului
N a fost incorect majorat cu: 80.000 x 75% = 60.000 u.m.
Structura contului de profit si pierdere în N, în u.m., se prezintã astfel:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Venituri din vânzãri 400.000
Costul mãrfurilor vândute -320.000
Rezultatul activitãtilor ordinare 80.000
Cheltuieli privind impozitul pe profit -20.000
Rezultatul net 60.000
Rezultatele nedistribuite au fost de 200.000 u.m. atât la începutul exer
citiului N, cât si la închiderea acestuia.
În anul N+1, veniturile din vânzãri sunt de 500.000 u.m., iar costul
bunurilor vândute de 400.000 u.m.
Sã se contabilizeze corectarea de erori în conformitate cu IAS 8 „Politici
contabile, modificãri în estimãrile contabile si erori” (corectarea este acceptatã
din punct de vedere fiscal) si sã se retrateze informatiile comparative.
228. O întreprindere realizeazã constructia unui baraj fãrã sã facã apel la o
finantare specialã. Împrumuturile si lucrãrile în curs de executie, la
începutul si la închiderea exercitiului N, precum si mediile aferente, în
milioane u.m., se prezintã astfel:
Informatii 01.01.N 31.12.N Media
Împrumuturi:
Împrumutul 1 (dobândã 5%)
Împrumutul 2 (dobândã 6%)
Total împrumuturi
Costul lucrãrilor realizate
60.000
90.000
150.000
144.000
48.000
75.000
123.000
192.000
54.000
82.500
136.500
168.000
La nivelul exercitiului N, cheltuielile cu dobânzile au fost de
8.000.000.000 u.m.
Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate
cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”.
229. În cursul lunii noiembrie N, societatea a achizitionat un teren în valoare
de 100.000.000 u.m. Pe 2 decembrie N, s-a obtinut un împrumut de
12.000.000 u.m., pe doi ani, la o ratã a dobânzii de 5%, plãtitã la sfârsitul
fiecãrei luni. Împrumutul a fost obtinut special pentru amenajarea terenului.
Lucrãrile de amenajare au fost demarate la începutul exercitiului
N+1 si au continuat pe parcursul întregului exercitiu.
Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile, în conformitate
cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
230. Un teren cumpãrat în exercitiul N-4 la un cost de 800.000.000 u.m. a
fost reevaluat, în exercitiul N-2, la 1.100.000.000 u.m. Între timp (din
N-2 pânã în prezent), rezerva din reevaluare contabilizatã nu a suportat
nicio modificare. La închiderea exercitiului N, valoarea realã a terenului,
consideratã a fi egalã cu valoarea recuperabilã, este de 840.000.000 u.m.
Sã se calculeze si sã se contabilizeze deprecierea constatatã în conformitate
cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
231. Un teren cumpãrat în exercitiul N-4, la un cost de 800.000.000 u.m. a
fost reevaluat, în exercitiul N-2, la 1.100.000.000 u.m. Între timp (din
N-2 pânã în prezent), rezerva din reevaluare contabilizatã nu a suportat
nicio modificare. La închiderea exercitiului N, valoarea realã a terenului,
consideratã a fi egalã cu valoarea recuperabilã, este de 700.000.000 u.m.
Sã se calculeze si sã se contabilizeze deprecierea constatatã în conformitate
cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
232. Existã indicii cã un utilaj petrolier a pierdut din valoare. Valoarea contabilã
netã: 60.000.000 u.m. Utilajul nu produce fluxuri de trezorerie independente
de alte active, motiv pentru care trebuie determinatã unitatea
generatoare de trezorerie de care apartine. Din aceastã unitate generatoare
de trezorerie mai fac parte un teren cu valoarea contabilã netã de
132.000.000 u.m. si o instalatie cu valoarea contabilã de 48.000.000 u.m.
Deoarece societatea este obligatã ca, la sfârsitul perioadei de utilizare,
sã îndepãrteze utilajul si sã restaureze vegetatia, s-a constituit un provizion
pentru riscuri si cheltuieli în valoare de 6.000.000 u.m.
Sã se calculeze valoarea contabilã a unitãtii generatoare de trezorerie în
conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
233. La 31.12.N, existã indicii cã societatea X a pierdut din valoare. Ea are
douã unitãti generatoare de trezorerie: unitatea A, cu o valoare contabilã
netã de 50.000 u.m., si unitatea B, cu o valoare contabilã netã de
72.000 u.m. Sediul societãtii se aflã într-o clãdire cu valoarea contabilã
netã de 12.000 u.m. Activul-suport poate fi alocat unitãtilor A si B în
functie de valorile contabile ale acestora.
Durata de utilizare rãmasã este de 4 ani pentru unitatea A, respectiv 6 ani
pentru unitatea B si pentru clãdirea în care se aflã sediul societãtii.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Presupunem cã valoarea recuperabilã a unitãtilor generatoare de trezorerie
coincide cu valoarea de utilitate a acestora. Pentru calculul valorii
de utilitate sunt avute în vedere fluxurile de trezorerie din tabelul Z.
Rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie este de 12%.
Tabelul Z
Anul Factor de
actualizare
Fluxuri de
trezorerie
estimate
pentru
unitatea A
Valoare
actualizatã
Fluxuri de
trezorerie
estimate
pentru
unitatea B
Valoare
actualizatã
N+1 (1 + 12%)-1 12.000 10.714 10.000 8.928
N+2 (1 + 12%)-2 15.000 11.958 12.000 9.566
N+3 (1 + 12%)-3 17.000 12.100 14.000 9.964
N+4 (1 + 12%)-4 20.000 12.710 18.000 11.440
N+5 (1 + 12%)-5 20.000 11.348
N+6 (1 + 12%)-6 18.000 9.120
Valoare de utilitate 47.482 60.366
Sã se aloce valoarea activului-suport si sã se calculeze pierderea de
valoare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
234. Existã indicii cã un echipament tehnic, cu valoarea contabilã netã de
60.000.000 u.m., a pierdut din valoare. Echipamentul nu produce fluxuri
de trezorerie independente de alte active, el fãcând parte din aceeasi
unitate generatoare de trezorerie cu o clãdire cu valoarea contabilã
netã de 180.000.000 u.m. si cu un teren cu valoarea contabilã de
120.000.000 u.m. Nu existã fond comercial ce poate fi atasat rational
unitãtii generatoare de trezorerie.
Presupunem cã valoarea recuperabilã a unitãtii generatoare de trezorerie
este de 324.000.000 u.m.
Sã se calculeze si sã se contabilizeze deprecierea unitãtii generatoare de
trezorerie în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
235. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 150.000.000 u.m.
pentru un utilaj cu valoarea contabilã de 600.000.000 u.m. Durata de
utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
La 31.12.N, existã indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.
Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a utilajului este
de 432.000.000 u.m.
Sã se analizeze situatia la 31.12.N-2 si la 31.12.N în conformitate cu
IAS 36 „Deprecierea activelor” si sã se contabilizeze deprecierile (reluãrile
de depreciere) constatate.
236. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 150.000.000 u.m.
pentru un utilaj cu valoarea contabilã de 600.000.000 u.m. Durata de
utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani.
La 31.12.N existã indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.
Presupunem cã la 31.12.N valoarea recuperabilã a utilajului este
510.000.000 u.m.
Sã se analizeze situatia la 31.12.N-2 si la 31.12.N în conformitate cu
IAS 36 „Deprecierea activelor” si sã se contabilizeze deprecierile (reluãrile
de deprecieri) constatate.
237. La 31.12.N, existã indicii cã o sectie de productie a pierdut din valoare.
Valoarea contabilã netã a activelor ce compun sectia de productie este
de 105.000 u.m. Durata rãmasã de utilizare este de 6 ani. Nu existã
fond comercial atasabil sectiei de productie.
Presupunem cã sectia de productie este foarte specializatã si este imposibil
sã se determine pretul net de vânzare pentru aceasta. Ca urmare, valoarea
recuperabilã coincide cu valoarea de utilitate a sectiei de productie. Pentru
calculul valorii de utilitate sunt avute în vedere fluxurile de trezorerie
din Tabelul A. Rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie este de 12%.
Tabelul A
Anul Factor de
actualizare
Fluxuri de
trezorerie
Valoare
actualizatã
1 (1 + 12%)-1 10.000 8.928
2 (1 + 12%)-2 12.000 9.566
3 (1 + 12%)-3 14.000 9.964
4 (1 + 12%)-4 18.000 11.440
5 (1 + 12%)-5 20.000 11.348
6 (1 + 12%)-6 18.000 9.120
Total x x 60.366
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Sã se analizeze situatia unitãtii generatoare de trezorerie la închiderea
exercitiului N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor” si sã
se contabilizeze deprecierile constatate.
238. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu urmãtoarele
caracteristici:
–
data începerii contractului: 31.12.N;
– durata contractului: 3 ani;
– obiectul contractului: un echipament tehnic;
–
valoarea justã a echipamentului: 270.000 u.m.;
–
sunt prevãzute 3 redevente anuale, de 100.000 u.m. fiecare, achitabile
în ultima zi a anului de contract;
–
locatarul plãteste în fiecare an 2.000 u.m. pentru asigurare;
–
la sfârsitul perioadei de locatie, echipamentul va fi returnat locatorului;
–
locatarul îi garanteazã locatorului o valoare rezidualã de 20.000 u.m.
la 31.12.N+3;
–
rata marginalã de împrumut a locatarului: 10%.
Sã se contabilizeze primirea echipamentului de cãtre locatar în conformitate
cu IAS 17 „Contracte de leasing”.
239. Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu urmãtoarele
caracteristici:
–
data începerii contractului: 31.12.N;
– durata contractului: 3 ani;
– obiectul contractului: un echipament tehnic;
–
valoarea justã a echipamentului: 270.000 u.m.;
–
sunt prevãzute 3 redevente anuale, de 100.000 u.m. fiecare, achitabile
în ultima zi a anului de contract;
–
locatarul plãteste în fiecare an 2.000 u.m. pentru asigurare;
–
la sfârsitul perioadei de locatie, echipamentul va fi returnat locatorului;
–
locatarul îi garanteazã locatorului o valoare rezidualã de 20.000 u.m.
la 31.12.N+3;
–
rata marginalã de împrumut a locatarului: 10%.
Sã se calculeze tabloul de amortizare a datoriei fatã de locator si sã se
contabilizeze datoria fatã de locator, referitoare la dobânzi, pentru întreaga
perioadã a contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
240. Societatea X a demarat, pe 20 februarie N, lucrãrile de construire a
unui depozit. Se estimeazã cã acesta va fi finalizat peste 2 ani. În cursul
exercitiului N, s-au fãcut urmãtoarele plãti în numele constructiei:
–
pe 28 februarie N: 320.000 u.m.
–
pe 31 martie N: 720.000 u.m.
–
pe 31 mai N: 160.000 u.m.
–
pe 31 iulie N: 320.000 u.m.
–
pe 31 octombrie N: 400.000 u.m.
Total 1.920.000 u.m.
Plata de pe 28 februarie nu a fost onoratã din împrumuturi cu caracter
special. Pe 31 martie N, societatea X a obtinut un împrumut pe termen
de un an de 1.400.000 u.m., la o ratã anualã a dobânzii de 5%, plãtitã la
sfârsitul fiecãrei luni. Împrumutul a fost obtinut special pentru finantarea
clãdirii. Excedentul de fonduri împrumutate a fost plasat temporar la o ratã
a dobânzii de 4% pe an. Pentru a onora o parte din plãtile de la 31 octombrie
N, s-a fãcut din nou apel la împrumuturi fãrã caracter special.
Din cauza unor importante lucrãri tehnice si administrative întreprinse,
lucrarea de constructie a fost suspendatã pentru o perioadã de 15 zile.
Datoriile societãtii, la 31.12.N, sunt urmãtoarele:
–
împrumut bancar pe termen scurt: 1.400.000 u.m.;
–
împrumut obligatar, contractat în N-1, valoare nominalã 28.000.000 u.m.,
pret de rambursare 28.000.000 u.m., rata anualã a dobânzii 6%;
dobânda se plãteste anual pe 31 decembrie, iar împrumutul este
rambursabil în N+5.
În cursul exercitiului N, societatea a beneficiat de creditul primit direct
în contul curent. În medie, creditul primit direct în contul curent în anul N
a fost de 2.600.000 u.m., iar dobânzile aferente acestuia au fost de
100.000 u.m.
Sã se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate
cu prelucrarea alternativã din IAS 23 „Costurile îndatorãrii”.
241. O societate procedeazã la construirea unei clãdiri în care se vor plasa
birourile administratiei. Pentru constructia clãdirii, întreprinderea a
obtinut, în N-1, un împrumut bancar de 60.000.000 u.m., la o ratã a
dobânzii de 6%, plãtitã la sfârsitul fiecãrei luni. Împrumutul se ramburseazã
integral pe 31 decembrie N.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Pe 31 august N, s-a încheiat constructia fizicã a clãdirii. Ea nu poate fi
datã însã în functiune imediat, întrucât se doreste decorarea sãlilor de
conferinte si instalarea unor accesorii.
Sã se stabileascã în ce moment se stopeazã capitalizarea costurilor
împrumuturilor în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorãrii”.
242. Societatea X construieste prin forte proprii o clãdire. Dobânzile
împrumuturilor relative la aceastã constructie au fost pânã în prezent
capitalizate. În cursul exercitiului N, întreprinderea decide sã schimbe
tratamentul costurilor împrumuturilor si sã contabilizeze aceste dobânzi
la cheltuieli. Dobânzile în cauzã au fost de:
– 2.000 u.m. în exercitiul N;
– 1.800 u.m. în exercitiul N-1;
– 2.800 u.m. în exercitiile anterioare lui N-1.
Contul de profit si pierdere al exercitiului N prezintã un rezultat ordinar,
înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile si a cheltuielilor cu
impozitul pe profit, de 10.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de
16%. Din motive didactice, presupunem cã nu existã diferente permanente
între rezultatul contabil si cel fiscal.
Societatea nu a început sã amortizeze depozitul, deoarece acesta nu
este încã dat în functiune.
Din punct de vedere fiscal, o schimbare de politici contabile nu este
acceptatã.
Contul de profit si pierdere publicat în exercitiul N-1 se prezintã astfel:
Rezultat înainte de deducerea dobânzilor si a
impozitului pe profit 8.000
Cheltuielile cu dobânzi -
Rezultatul activitãtilor ordinare 8.000
Cheltuieli privind impozitul pe profit -1.280
Rezultatul net 6.720
La începutul exercitiului N-1, rezultatul nerepartizat era 20.000 u.m.,
iar la închiderea exercitiului N-1 era 26.720 u.m.
Sã se contabilizeze efectul schimbãrii de politici contabile în conformitate
cu IAS 8 „Politici contabile, modificãri în estimãrile contabile si erori”
si sã se retrateze informatiile comparative.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
243. La 30.06.N, o întreprindere obtine o subventie de 32.000.000 u.m. pentru
a achizitiona o instalatie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. si care
va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administratia
publicã conditioneazã acordarea subventiei de angajarea a trei
absolventi pentru o duratã minimã de un an.
Sã se contabilizeze achizitia imobilizãrii, primirea subventiei si tratamentul
subventiei în exercitiul N în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea
subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate
de asistenta guvernamentalã”, stiind cã se foloseste metoda contabilizãrii
subventiei la venituri în avans.
244. La 30.06.N, o întreprindere obtine o subventie de 32.000.000 u.m. pentru
a achizitiona o instalatie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. si care
va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani. Administratia
publicã conditioneazã acordarea subventiei de angajarea a trei
absolventi pentru o duratã minimã de un an.
Sã se contabilizeze achizitia imobilizãrii, primirea subventiei si tratamentul
subventiei în exercitiul N în conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea
subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate
de asistenta guvernamentalã”, stiind cã se foloseste metoda deducerii
subventiilor pentru investitii din costul activului.
245. La 25 aprilie N, o întreprindere obtine o subventie de 3.000.000 u.m.
pentru finantarea consumului de energie electricã în luna martie N.
Factura privind consumul de energie electricã al lunii martie N are o
valoare de 20.000.000 u.m.
Sã se contabilizeze factura de energie electricã si primirea subventiei în
conformitate cu IAS 20 „Contabilitatea subventiilor guvernamentale si
prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã
se foloseste metoda înregistrãrii subventiilor la venituri.
246. La 10 martie N, o întreprindere obtine o subventie de 9.000.000 u.m.
pentru finantarea consumului de apã în luna februarie N. Factura privind
consumul de apã al lunii februarie N are o valoare de 30.000.000 u.m.
Sã se contabilizeze factura de apã si primirea subventiei în conformitate
cu IAS 20 „Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea
informatiilor legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã se foloseste
metoda deducerii subventiei.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
247. La 20 martie N, o întreprindere obtine o subventie de 9.000.000 u.m.
pentru finantarea consumului de apã în luna februarie N. Factura privind
consumul de apã al lunii februarie N are o valoare de 30.000.000 u.m.
În anul N+1, administratia publicã a informat întreprinderea cã, din
motive întemeiate, este obligatã sã ramburseze integral subventia pentru
consumul de apã pe care o primise în exercitiul precedent.
Sã se contabilizeze rambursarea subventiei în conformitate cu IAS 20
„Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor
legate de asistenta guvernamentalã”.
248. La 30.06.N, o întreprindere obtine o subventie de 32.000.000 u.m.
pentru a achizitiona o instalatie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. si
care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani.
Administratia publicã conditioneazã acordarea subventiei de angajarea
a trei absolventi pentru o duratã minimã de un an.
Presupunem cã, în exercitiul N+1, societatea a fost obligatã sã ramburseze
90% din subventia pentru investitii pe care o primise în exercitiul precedent.
Sã se contabilizeze rambursarea subventiei în conformitate cu IAS 20
„Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor
legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã, la data primirii sale,
subventia se înregistrase la venituri în avans.
249. La 30.06.N+1, o întreprindere obtine o subventie de 32.000.000 u.m.
pentru a achizitiona o instalatie al cãrei cost este de 80.000.000 u.m. si
care va fi amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 4 ani.
Administratia publicã conditioneazã acordarea subventiei de angajarea
a trei absolventi pentru o duratã minimã de un an.
Presupunem cã, în exercitiul N+2, societatea a fost obligatã sã ramburseze
90% din subventia pentru investitii pe care o primise în exercitiul precedent.
Sã se contabilizeze rambursarea subventiei în conformitate cu IAS 20
„Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor
legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã, la data primirii sale,
subventia se dedusese din valoarea activului.
250. Societatea M este proprietara unui imobil, pe care îl închiriazã, pe o
duratã de 5 ani, societãtii F. Contractul a fost semnat la 1 octombrie
exercitiul N. Chiria este de 16.000.000 u.m. pe lunã. Societatea M suportã
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 200.000 u.m. Ea decide
sã înscrie în activ aceste cheltuieli si sã le repartizeze pe întreaga duratã
a contractului. Costul de achizitie al imobilului este de 1.000.000.000 u.m.,
iar durata sa de utilitate (estimatã de locator) este de 50 de ani.
Sã se prezinte calculele si înregistrãrile în contabilitatea locatarului în
conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.
251. Societatea M este proprietara unei clãdiri, pe care o închiriazã, pe o
duratã de 5 ani, societãtii F. Contractul a fost semnat la 1 octombrie
exercitiul N. Chiria este de 16.000.000 u.m. pe lunã. Societatea M suportã
cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 200.000 u.m. Ea decide
sã înscrie în activ aceste cheltuieli si sã le repartizeze pe întreaga duratã
a contractului. Costul de achizitie al imobilului este de 1.000.000.000 u.m.,
iar durata sa de utilitate (estimatã de locator) este de 50 de ani.
Sã se prezinte calculele si înregistrãrile în contabilitatea locatorului în
conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.
252. Pe 30.09.N, o societate M a semnat un contract de leaseback pentru un
utilaj, în urmãtoarele conditii: pret de vânzare 60.000.000 u.m., durata
contractului de închiriere 4 ani, chirie trimestrialã 4.596.000 u.m. La
sfârsitul perioadei de locatie, societatea va redeveni proprietara bunului.
La data vânzãrii, utilajul avea o valoare contabilã netã de 48.000.000 u.m.
Sã se contabilizeze operatia de leaseback la societatea X la data semnãrii
contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.
253. Pe 31.08.N, o societate X a semnat un contract de vânzare asortatã cu o
locatie pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de 30.000.000
u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a fost de
12.500.000 u.m. Durata contractului de închiriere a fost stabilitã la 4 ani.
Pretul de vânzare (45.000.000 u.m.) si chiriile corespund valorii juste.
Sã se contabilizeze operatia de leaseback la societatea X la data semnãrii
contractului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.
254. Pe 31.03.N, o societate M a semnat un contract de vânzare asortatã cu
o locatie pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de
30.000.000 u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a
fost de 12.500.000 u.m. Durata contractului de închiriere a fost stabilitã
la 4 ani.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Pretul de cesiune (45.000.000 u.m.) este superior valorii juste
(40.000.000 u.m.).
Sã se contabilizeze operatia de leaseback la societatea X la data semnãrii
contractului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.
255. Se cunosc urmãtoarele informatii privind exercitiul încheiat la 31.12.N:
–
profit înainte de impozitare: 100.000.000 u.m.;
–
impozit pe profitul din activitãti ordinare: 30.000.000 u.m.
Dividendele în valoare de 40.000.000 u.m. au fost repartizate astfel:
pentru actiuni ordinare 25.000.000 u.m. si pentru actiuni preferentiale
15.000.000 u.m.
La începutul exercitiului N, existau în circulatie 9.000 de actiuni ordinare.
La 30 septembrie N, au fost emise încã 4.000 de actiuni ordinare.
Sã se calculeze rezultatul pe actiune de bazã în conformitate cu IAS 33
„Rezultatul pe actiune”.
256. În exercitiul N-1 au fost emise 40.000 de obligatiuni convertibile în actiuni
ordinare. Valoarea nominalã a unei obligatiuni este de 10.000 u.m.,
dobânda nominalã 10%. La data emisiunii obligatiunilor, s-a stabilit cã
pe 1 iulie N+1 fiecare 100 obligatiuni pot fi convertite în 105 actiuni.
La începutul exercitiului N, societatea avea în circulatie 200.000 actiuni
ordinare. Rezultatul net al exercitiului N aferent actiunilor ordinare a fost
de 1.000.000.000 u.m. Cota ipoteticã de impozit pe profit este de 25%.
Sã se calculeze rezultatul pe actiune de bazã si rezultatul pe actiune
diluat în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe actiune”.
257. La închiderea exercitiului N, activele cuprind:
–
un echipament tehnic a cãrui valoare netã contabilã este de 20.000 euro;
acest echipament a fost achizitionat la 30.06.N-2;
–
un teren achizitionat la un cost de 2.000 euro, pe 01.04.N-3 si
reevaluat la 31.12.N-1 la nivelul sumei de 10.000 euro;
–
un stoc de materii prime cumpãrat la 25.06.N la un cost de 800 euro
si depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exercitiului N;
–
o creantã de 4.000 euro privind drepturile asupra unui client strãin,
corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 21.10.N;
–
suma de 40.000 euro, în contul curent la bancã.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Raportul de schimb euro/leu a evoluat astfel:
01.04.N-3 30.06.N-2 31.12.N-1 25.06.N 21.10.N 31.12.N
26.000 30.000 33.000 37.000 39.000 40.000
Sã se evalueze elementele prezentate anterior în lei, în conformitate cu
IAS 21 „Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar”.
258. La 5 octombrie N, o întreprindere vinde unui client strãin produse în
valoare de 20.000 euro. Contravaloarea produselor a fost decontatã la
5 decembrie N. Cursul de schimb euro/leu a evoluat astfel: la 05.10.N,
1 euro = 39.000 lei, la 05.12.N, 1 euro = 40.000 lei.
Sã se contabilizeze operatia de vânzare si încasarea creantelor.
259. Pe 10 octombrie N, societatea româneascã M a cumpãrat materii prime
în valoare de 10.000 euro. Plata furnizorilor se efectueazã pe 5 ianuarie
N+1. Societatea M îsi închide conturile, în fiecare an, la 31 decembrie.
Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea evolutie:
– la 10 octombrie N: 39.000 lei;
– la 31 decembrie N: 40.100 lei;
– la 5 ianuarie N+1: 40.000 lei.
Sã se contabilizeze operatia de achizitie, evaluarea datoriei la inventar
si plata datoriei.
260. La 15 mai N, societatea româneascã M a acordat un împrumut de
200.000 euro filialei germane X. Acest împrumut are, de fapt, caracterul
unei finantãri permanente. Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea
evolutie:
– la 15 mai N: 38.000 lei;
– la 31 decembrie N: 40.000 lei.
Sã se contabilizeze, la M, acordarea împrumutului si evaluarea creantei
la închiderea exercitiului N, în conformitate cu IAS 21 „Efectele variatiei
cursurilor de schimb valutar”.
261. La 15 mai N, societatea germanã M a acordat un împrumut de 200.000 euro
filialei X din România. Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finantãri
permanente. Cursul monedei europene a suportat urmãtoarea evolutie:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
– la 15 mai N: 38.000 lei;
– la 31 decembrie N: 40.000 lei.
Sã se contabilizeze, la X, primirea împrumutului si evaluarea datoriei la
închiderea exercitiului N, în conformitate cu IAS 21 „Efectele variatiei
cursurilor de schimb valutar”.
262. O întreprindere fabricã un produs pentru care costul variabil unitar de
productie este de 360.000 u.m. Cheltuielile fixe anuale de productie
sunt de 3.600.000 mii u.m. Cantitãtile fabricate au fost de 10.000 bucãti
în exercitiul N, 8.000 bucãti în exercitiul N+1 si de 13.000 bucãti în
exercitiul N+2. Sã se calculeze costul de productie unitar în conformitate
cu IAS 2 „Stocuri”, în conditiile în care presupunem cã mãrimea capacitãtii
normale de productie este de 10.000 bucãti.
263. Stocul mãrfii X la 1 octombrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000
bucãti x 400.000 u.m./bucatã). În luna octombrie, acest stoc este afectat
de urmãtoarele operatii:
– 4 octombrie: o iesire de 400 bucãti;
– 10 octombrie: o intrare de 500 bucãti, la un cost de 410.000 u.m./bucatã;
– 17 octombrie: o iesire de 400 bucãti;
– 25 octombrie: o intrare de 200 bucãti, la un cost de 414.000 u.m./bucatã;
– 30 octombrie: o iesire de 800 bucãti.
Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipotezã): 400.000 u.m./
bucatã.
Sã se întocmeascã fisa stocului în cazul în care se utilizeazã costul mediu
ponderat al perioadei precedente.
264. Stocul mãrfii M la 1 octombrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000
bucãti x 400.000 u.m./bucatã). În luna octombrie, acest stoc este afectat
de urmãtoarele operatii:
– 4 octombrie: o iesire de 400 bucãti;
– 10 octombrie: o intrare de 500 bucãti, la un cost de 410.000 u.m./bucatã;
– 17 octombrie: o iesire de 400 bucãti;
– 25 octombrie: o intrare de 200 bucãti, la un cost de 414.000 u.m./bucatã;
– 30 octombrie: o iesire de 800 bucãti.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipotezã): 400.000 u.m./
bucatã.
Sã se întocmeascã fisa stocului în cazul în care se utilizeazã costul mediu
ponderat calculat dupã fiecare intrare.
265. Stocul mãrfii M la 1 octombrie era evaluat la 400.000.000 u.m. (1.000
bucãti x 400.000 u.m./bucatã). În luna octombrie, acest stoc este afectat
de urmãtoarele operatii:
– 4 octombrie: o iesire de 400 bucãti;
– 10 octombrie: o intrare de 500 bucãti, la un cost de 410.000 u.m./bucatã;
– 17 octombrie: o iesire de 400 bucãti;
– 25 octombrie: o intrare de 200 bucãti, la un cost de 414.000 u.m./bucatã;
– 30 octombrie: o iesire de 800 bucãti.
Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipotezã): 400.000 u.m./
bucatã.
Sã se întocmeascã fisa stocului în cazul în care se utilizeazã metoda
FIFO.
266. Societatea X a dat în functiune, începând cu 1 ianuarie N, un utilaj în
valoare de 1.800.000 u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeazã
linear pe trei ani. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului, în N,
este de 800.000 u.m.
Sã se calculeze eventuala diferentã temporarã în conformitate cu IAS 12
„Impozitul pe profit”.
267. La data bilantului, societatea are o creantã privind dividendele de încasat
de 30.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, dividendele primite nu sunt
impozabile.
Sã se calculeze eventuala diferentã temporarã în conformitate cu IAS 12
„Impozitul pe profit”.
268. În cursul lunii noiembrie N, societatea a încasat redevente în valoare de
50.000 u.m. aferente trimestrului 1 din exercitiul N+1. Presupunem cã,
din punct de vedere fiscal, redeventele sunt impozabile în anul încasãrii
acestora.
Sã se calculeze eventuala diferentã temporarã la 31.12.N în conformitate
cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
269. La începutul exercitiului N, s-a dat în functiune un utilaj în valoare de
40.000 u.m. În anul N, amortizarea contabilã a fost de 4.000 u.m., iar
amortizarea fiscalã, de 5.600 u.m. Cota de impozit pe profit în vigoare
în anul N este de 16%. Pânã la închiderea exercitiului N nu au apãrut
reglementãri privind modificarea cotei de impozit pentru exercitiul viitor.
Sã se calculeze impozitul amânat la închiderea exercitiului N în conformitate
cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.
270. La 31.12.N, societatea are o datorie privind dobânzile de plãtit de 5.000
u.m. Presupunem cã, din punct de vedere fiscal, dobânzile sunt
deductibile în exercitiul financiar în care genereazã fluxuri de trezorerie.
În decembrie N, a apãrut o reglementare conform cãreia, începând cu
01.01.N+1, cota de impozit pe profit va creste de la 30% la 35%.
Sã se calculeze impozitul amânat, la închiderea exercitiului N în conformitate
cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.
271. Se cunosc urmãtoarele informatii privind societatea X la 31.12.N:
Informatii Valori contabile
Imobilizãri corporale (1)
Creante clienti (2)
Dobânzi de încasat (3)
1.500.000
300.000
30.000
Amenzi de plãtit (4)
Dobânzi de plãtit (3)
33.000
15.000
(1) Baza de impozitare pentru imobilizãrile corporale este 1.410.000 u.m.
(2) Creantele clienti au o valoare brutã de 324.000 u.m. si existã o
ajustare de depreciere a creantelor de 24.000 u.m. Ajustarea nu
este deductibilã fiscal.
(3) Presupunem cã dobânzile sunt recunoscute fiscal în exercitiul în
care acestea genereazã fluxuri de trezorerie.
(4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal.
Cota de impozit pe profit: 30%.
La începutul exercitiului N existã un pasiv de impozit amânat de 6.000 u.m.
Sã se calculeze si sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate
cu IAS 12 „Impozitul pe profit”, fãrã a compensa creantele si datoriile
de impozit.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
272. Societatea pe actiuni X se constituie în ziua de 31 martie N cu un capital
de 8.000.000 u.m., divizat în 8.000 de actiuni cu valoarea nominalã de
1.000 u.m.; 3.000 de actiuni remunereazã un aport în naturã constând
într-o clãdire, iar restul actiunilor îmbracã forma de numerar.
Sã se prezinte înregistrãrile contabile de constituire a societãtii.
273. Societatea pe actiuni X are un capital de 8.000.000 u.m., divizat în 8.000
actiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m. Presupunem cã, în exercitiul
N+1, societatea X procedeazã la majorarea capitalului prin emisiunea a
4.000 actiuni noi, în numerar, la un pret de emisiune de 1.100 u.m.
La data majorãrii capitalului social, o actiune X este evaluatã la 1.150 u.m.
Valoarea nominalã: 1.000 u.m.
Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de majorarea capitalului
social.
274. Fie societatea X al cãrei capital este format din 11.800 actiuni cu valoarea
nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã decide diminuarea capitalului
cu 180.000 u.m. în vederea rambursãrii cãtre asociati.
Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.
275. Societatea X are capitalul social format din 12.000 actiuni cu valoarea
nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã a asociatilor decide acoperirea
unei pierderi de 20.000 u.m. prin anularea a 200 actiuni.
Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.
276. La 30 septembrie N, s-a emis un împrumut obligatar cu urmãtoarele
caracteristici:
–
numãr de obligatiuni: 8.000;
–
valoarea nominalã a unei obligatiuni: 1.000 u.m.;
–
pret de emisiune: 990 u.m.;
–
pret de rambursare: 1.020 u.m.;
–
rata dobânzii: 10%; dobânda se plãteste la sfârsitul fiecãrui an de
împrumut;
–
durata împrumutului: 6 ani;
–
prima de rambursare se amortizeazã linear pe durata împrumutului;
–
împrumutul se ramburseazã la sfârsitul perioadei de împrumut.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de lansarea împrumutului
în perioada 30 septembrie N – 30 septembrie N+1.
277. Societatea M a contractat un împrumut bancar în urmãtoarele conditii:
– valoarea împrumutului: 600.000 u.m.;
– rata împrumutului: 10% (ratã anualã);
– durata împrumutului: o lunã.
Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de împrumut.
278. Presupunem cã, la sfârsitul lunii octombrie N, societatea prezintã urmãtoarea
situatie privind taxa pe valoarea adãugatã: TVA deductibilã
19.000 u.m., TVA colectatã 15.200 u.m.
Sã se regularizeze TVA.
279. La 5 noiembrie N, societatea M vinde produse unui client extern, la un
pret de 20.000 euro. Contravaloarea produselor vândute urmeazã a fi
încasatã pe 5 februarie N+1.
În exercitiul N, cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel:
– la 5 noiembrie N, 1 euro = 30.000 lei;
– la 31 decembrie N, 1 euro = 32.000 lei.
Presupunem cã diferentele de curs valutar nerealizate nu sunt recunoscute
din punct de vedere fiscal. Cota de impozit pe profit este de 16%.
Sã se calculeze impozitul amânat aferent creantelor clienti la 31.12.N.
280. O întreprindere româneascã a cumpãrat de la un furnizor elvetian, la
2 octombrie N, mãrfuri în valoare de 50.000 franci. Decontarea contravalorii
mãrfurilor a fost efectuatã la 12 ianuarie N+1. Întreprinderea îsi
închide conturile sale la 31 decembrie N.
Cursul monedei elvetiene a suportat urmãtoarea evolutie:
– la 2 octombrie N: 30.000 lei;
– la 31 decembrie N: 29.000 lei;
– la 12 ianuarie N+1: 32.000 lei.
Sã se prezinte înregistrãrile în contabilitatea societãtii românesti.
281. La 1 septembrie N, societatea româneascã M a acordat un împrumut de
2.000.000 dolari filialei sale americane F. Acest împrumut are, de fapt,
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
caracterul unei finantãri permanente. Cursul monedei americane a
suportat urmãtoarea evolutie:
– la 1 septembrie N: 30.000 lei/$;
– la 31 decembrie N: 31.000 lei/$.
Sã se prezinte înregistrãrile în contabilitatea societãtii M la 1 septembrie
si la 31 decembrie N.
282. La 25 decembrie N, o societate M, din România, livreazã mãrfuri unei
societãti F, din Franta, în valoare de 20.000 euro. Conform contractului,
se încaseazã imediat 50% din valoarea bunurilor, iar restul în douã transe
anuale egale, pe 25 decembrie. Rata dobânzii prevãzutã în contract este
de 10%.
Evolutia cursului euro a fost urmãtoarea:
Data
25 decembrie N 35.000
31 decembrie N 36.000
25 decembrie N+1 37.000
31 decembrie N+1 37.500
25 decembrie N+2 38.000
Curs de schimb lei/euro
Sã se prezinte înregistrãrile generate de acest contract în contabilitatea
societãtii M.
283. Fie o facturã cu urmãtoarele elemente: valoarea brutã a mãrfurilor
1.800.000 u.m., rabat pentru defecte de calitate 100.000 u.m., remizã
246.500 u.m., scont de decontare 2%, TVA 19%.
Sã se contabilizeze factura la furnizor (vânzãtor).
284. Fie o facturã cu urmãtoarele elemente: valoarea brutã a mãrfurilor
1.800.000 u.m., rabat pentru defecte de calitate 100.000 u.m., remizã
246.500 u.m., scont de decontare 2%, TVA 19%.
Sã se contabilizeze factura la cumpãrãtor.
285. La sfârsitul anului N, furnizorul A trimite clientului B o facturã de reducere
reprezentând risturnuri în sumã de 1.000.000 u.m., TVA 19%,
aferente livrãrilor de mãrfuri efectuate în cursul anului.
Sã se contabilizeze factura la B.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
286. La sfârsitul anului N, furnizorul A trimite clientului B o facturã de
reducere reprezentând risturnuri în sumã de 1.000.000 u.m., TVA 19%,
aferente livrãrilor de mãrfuri efectuate în cursul anului.
Sã se contabilizeze factura la A.
287. Furnizorul A emite o facturã reprezentând livrãri de mãrfuri în valoare
de 2.000.000 u.m., TVA 19%, cu decontare dupã 3 luni. Ulterior, clientul
îl înstiinteazã pe vânzãtor cã doreste sã-si deconteze datoria cu douã
luni mai devreme, cu conditia sã beneficieze de un scont. Furnizorul
întocmeste o facturã de reducere în care înscrie un scont de 10%, acordat
asupra livrãrii initiale.
Sã se contabilizeze la societatea A vânzarea de mãrfuri si factura de
reducere.
288. Furnizorul A emite o facturã reprezentând livrãri de mãrfuri în valoare
de 2.000.000 u.m., TVA 19%, cu decontare dupã 3 luni. Ulterior, clientul
îl înstiinteazã pe vânzãtor cã doreste sã-si deconteze datoria cu douã
luni mai devreme, cu conditia sã beneficieze de un scont. Furnizorul
întocmeste o facturã de reducere în care înscrie un scont de 10%, acordat
asupra livrãrii initiale.
Sã se contabilizeze la cumpãrãtor achizitia de mãrfuri si factura de reducere.
289. Societatea X procedeazã la regularizarea TVA aferentã perioadei de
impozitare, cunoscând urmãtoarele:
– TVA colectatã: 8.000.000 u.m.;
– TVA deductibilã: 4.800.000 u.m.;
– TVA de recuperat provenind din lunile precedente: 500.000 u.m.
Sã se regularizeze TVA.
290. Pentru a fabrica 40 de bucãti de produs M în exercitiul N s-au efectuat
urmãtoarele cheltuieli:
– cheltuieli directe: 80.000 u.m.;
– cheltuieli indirecte de productie: 50.000 u.m., din care cheltuieli
variabile 20.000 u.m., cheltuieli fixe 30.000 u.m.
Capacitatea normalã de productie: 100 bucãti.
Sã se calculeze costul de productie unitar si sã se contabilizeze obtinerea
produselor finite.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
291. O întreprindere prezintã urmãtoarele informatii privind stocul de produse
finite, pentru exercitiul N:
–
produse finite obtinute în cursul exercitiului: 2.500.000 u.m.;
–
vânzãri de produse finite, la pret de vânzare: 2.000.000 u.m., TVA
19%;
–
costul produselor vândute: 1.800.000 u.m.
Sã se contabilizeze obtinerea, vânzarea si descãrcarea din gestiune a
produselor, în conditiile utilizãrii metodei inventarului permanent.
292. O întreprindere prezintã urmãtoarele informatii privind stocul de produse
finite, pentru exercitiul N:
–
stoc initial de produse finite: 200.000 u.m.;
–
stoc initial de productie în curs: 400.000 u.m.;
–
stoc final de produse finite: 260.000 u.m.;
–
stoc final de productie în curs: 370.000 u.m.
Sã se prezinte înregistrãrile contabile stiind cã societatea utilizeazã
metoda inventarului intermitent.
293. Se prezintã urmãtoarele informatii: vânzãri de mãrfuri 200.000 u.m.,
TVA 19%, ambalaje mentionate distinct în facturã 30.000 u.m., TVA
19%. Costul de achizitie al ambalajelor vândute 28.000 u.m.
Sã se contabilizeze factura de vânzare si descãrcarea din gestiune a
ambalajelor la vânzãtor.
294. Se prezintã urmãtoarele informatii: vânzãri de mãrfuri 200.000 u.m.,
TVA 19%, ambalaje mentionate distinct în facturã 30.000 u.m., TVA
19%. Costul de achizitie al ambalajelor vândute 28.000 u.m.
Sã se contabilizeze factura la cumpãrãtor.
295. Pe 25 aprilie, societatea M remite spre încasare bãncii un efect comercial
de 1.500.000 u.m., cu scadenta pe 30 aprilie. Pe 2 mai, banca adreseazã
societãtii M borderoul de încasare care comportã un comision bancar
de 75.000 u.m.
Sã se prezinte înregistrãrile la societatea M.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
296. Pe 1 decembrie N, societatea M sconteazã o cambie în valoare de
1.000.000 u.m., cu scadenta pe 31 ianuarie N+1. Avizul de creditare al
bãncii este primit pe 3 decembrie N si prevede un comision bancar de
20.000 u.m.
Sã se contabilizeze scontarea cambiei.
297. La data de 1 septembrie N, societatea M procedeazã la vânzarea unui
teren în urmãtoarele conditii: pret de vânzare 10.000.000 u.m., TVA
19%, costul de achizitie al terenului cedat 9.000.000 u.m. La data cesiunii,
terenul prezenta o ajustare pentru depreciere de 2.000.000 u.m.
Sã se contabilizeze vânzarea si descãrcarea din gestiune a terenului.
298. Pe 15 ianuarie N, societatea M cumpãrã de la X 1.000 actiuni sub
formã de titluri de participare, emise de societatea F, cu scopul de a-si
asigura un control asupra emitentului. Costul de achizitie al titlurilor
este de 10.000.000 u.m., iar partea eliberatã din nominalul acestora este
de 6.000.000 u.m.
Sã se contabilizeze achizitia titlurilor.
299. Societatea M detine 1.000 actiuni emise de societatea F, asigurându-si
astfel un control asupra emitentului. Titlurile au fost achizitionate dupã
cum urmeazã:
– pe 30.03.N: 350 actiuni x 11.000 u.m./actiune;
– pe 17.09.N: 200 actiuni x 12.000 u.m./actiune;
– pe 10.02.N+1: 150 actiuni x 12.500 u.m./actiune;
– pe 19.05.N+1: 300 actiuni x 9.000 u.m./actiune.
La 31.12.N+1, valoarea unei actiuni F este de 10.000 u.m.
Sã se analizeze situatia titlurilor la închiderea exercitiului N+1.
300. Societatea M detine 1.000 actiuni emise de societatea F, asigurându-si
astfel un control asupra emitentului. Titlurile au fost achizitionate dupã
cum urmeazã:
– pe 30.03.N: 350 actiuni x 11.000 u.m./actiune;
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
–
pe 17.09.N: 200 actiuni x 12.000 u.m./actiune;
–
pe 10.02.N+1: 150 actiuni x 12.500 u.m./actiune;
– pe 19.05.N+1: 300 actiuni x 9.000 u.m./actiune.
La 31.12.N+1, valoarea unei actiuni F este de 10.000 u.m.
În cursul exercitiului N+2, societatea M vinde 600 de actiuni F la un
pret unitar de 10.400 u.m. Evaluarea titlurilor iesite se face prin metoda
FIFO.
Se cer urmãtoarele:
1) Sã se analizeze situatia titlurilor la închiderea exercitiului N+1;
2)
Sã se contabilizeze vânzarea titlurilor;
3)
Sã se analizeze situatia titlurilor la închiderea exercitiului N+2, stiind
cã valoarea unei actiuni F este de 12.000 u.m.
301. Pe 15.03.N, societatea M acordã un împrumut societãtii F în urmãtoarele
conditii: valoarea împrumutului 1.200.000 u.m., durata împrumutului 3
ani, rata dobânzii 10%; împrumutul se ramburseazã în trei transe anuale
egale la sfârsitul fiecãrui an de serviciu, când sunt achitate si dobânzile
aferente.
Sã se contabilizeze acordarea împrumutului si sã se prezinte înregistrãrile
aferente primului an de serviciu.
302. Societatea pe actiuni M se constituie pe 1 aprilie N cu un capital de
200.000.000 u.m., divizat în 20.000 actiuni al cãror nominal este de
10.000 u.m.:
–
6.800 actiuni remunereazã un aport în naturã constând dintr-o clãdire
ce va reprezenta sediul societãtii;
–
200 actiuni remunereazã un aport în naturã constând dintr-un program
informatic;
–
1.000 actiuni remunereazã un aport în naturã constând dintr-un stoc
de mãrfuri;
–
12.000 actiuni în numerar sunt eliberate la constituire pentru 50%
din valoare;
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
–
cheltuielile de constituire sunt de 1.000.000 u.m., fiind achitate din
contul curent.
Sã se contabilizeze constituirea societãtii M.
303. Fie societatea M, cu un capital de 200.000.000 u.m., format din 20.000
actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Actiunea este evaluatã la
12.000 u.m.
Societatea decide sã emitã 10.000 actiuni noi, în numerar, la un pret de
emisiune de 10.800 u.m.; actiunile sunt eliberate în proportie de 50%
cu ocazia subscrierii. Prima de emisiune este eliberatã integral la subscriere.
Sã se contabilizeze majorarea capitalului social.
304. Fie societatea M, cu un capital de 200.000.000 u.m., format din 20.000
actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Actiunea este evaluatã la
12.000 u.m.
Societatea decide sã emitã 10.000 actiuni noi, în numerar, la un pret de
emisiune de 10.800 u.m.; actiunile sunt eliberate în proportie de 50%
cu ocazia subscrierii. Prima de emisiune este eliberatã integral la subscriere.
Sã se calculeze valoarea unui drept de subscriere si sã se prezinte pozitia
vechiului actionar.
305. Fie societatea M, cu un capital de 300.000.000 u.m., format din 30.000
actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Actiunea este evaluatã la
11.600 u.m.
Societatea decide sã emitã 4.000 actiuni noi pentru a remunera un aport
în naturã format dintr-o clãdire. Valoarea clãdirii este stabilitã de un
evaluator la 46.400.000 u.m.
Sã se contabilizeze majorarea capitalului social.
306. Fie societatea M, cu un capital de 340.000.000 u.m., format din 34.000
actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Actiunea este evaluatã la
11.600 u.m.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Societatea decide sã emitã 3.400 actiuni noi gratuite prin încorporarea
unei rezerve în valoare de 34.000.000 u.m.
Sã se contabilizeze majorarea capitalului social.
307. Fie societatea M, cu un capital de 340.000.000 u.m., format din 34.000
actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Actiunea este evaluatã la
11.600 u.m.
Societatea decide sã emitã 3.400 actiuni noi gratuite prin încorporarea
unei rezerve în valoare de 34.000.000 u.m.
Sã se calculeze valoarea unui drept de atribuire si sã se prezinte pozitia
vechiului actionar.
308. Fie societatea M, cu un capital de 374.000.000 u.m., format din 37.400
actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Actiunea este evaluatã la
10.545 u.m.
Societatea decide sã emitã 5.000 actiuni noi care vor converti datoria
sa pe termen lung fatã de o institutie bancarã în valoare de
52.725.000 u.m.
Sã se contabilizeze majorarea capitalului social.
309. Fie societatea M, cu un capital de 362.000.000 u.m., format din 36.200
actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m.
Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20% prin diminuarea
valorii nominale a actiunilor existente.
Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.
310. Fie societatea M, cu un capital de 362.000.000 u.m., format din 36.200
actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m.
Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20% prin rambursarea
a 7.240 actiuni.
Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.
311. Fie societatea M, cu un capital de 362.000.000 u.m., format din 36.200
actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20%. În acest sens,
se rãscumpãrã în bursã 7.240 actiuni la un pret de 10.500 u.m./actiune
si se procedeazã la anularea acestora.
Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.
312. Fie societatea M, cu un capital de 362.000.000 u.m., format din 36.200
actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m.
Societatea decide sã diminueze capitalul social cu 20%. În acest sens,
se rãscumpãrã în bursã 7.240 actiuni la un pret de 9.600 u.m./actiune si
se procedeazã la anularea acestora.
Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.
313. Managerii societãtii decid sã reevalueze constructiile. Activele în cauzã
au fost achizitionate la un cost de 800 miliarde lei si sunt amortizate
pentru suma de 200 miliarde lei. Valoarea justã a constructiilor determinatã
de experti este de 900 miliarde lei.
Sã se contabilizeze operatia de reevaluare stiind cã, în conformitate cu
standardul IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se foloseste ca procedeu de
reevaluare reevaluarea simultanã a valorilor brute si a amortizãrilor
cumulate.
314. O întreprindere, al cãrei obiect de activitate este taximetria, pune în
practicã o politicã de utilizare a autovehiculelor timp de 3 ani, dupã
care le vinde la valoarea lor netã contabilã. Deci durata de utilitate a
vehiculului achizitionat este de 3 ani. Conducerea întreprinderii si expertii
sãi estimeazã cã în primul an vehiculul se depreciazã pentru 30%
din valoare, în al doilea an pentru 30% din valoare, iar în al treilea an
pentru 10%.
Sã se calculeze amortizarea unui vehicul achizitionat la un cost de
600.000.000 lei, în cei trei ani, stiind cã societatea aplicã IAS 16 „Imobilizãri
corporale”.
315. Managerii societãtii decid sã reevalueze clãdirile. Activele în cauzã au
fost achizitionate la un cost de 3.200 miliarde lei si sunt amortizate pentru
suma de 800 miliarde lei. Valoarea justã a constructiilor determinatã de
experti este de 3.600 miliarde lei.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Sã se contabilizeze operatia de reevaluare stiind cã, în conformitate cu
standardul IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se foloseste ca procedeu de
reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile, stabilitã prin
deducerea amortizãrilor din costul imobilizãrilor.
316. Managerii societãtii decid sã reevalueze clãdirile. Clãdirile au fost achizitionate
la un cost de 800 miliarde lei si sunt amortizate pentru suma de
200 miliarde lei. Valoarea justã a constructiilor determinatã de experti
este de 520 miliarde lei.
Sã se contabilizeze operatia de reevaluare în conformitate cu standardul
IAS 16 „Imobilizãri corporale”.
317. La 1 aprilie N, s-au achizitionat 1.000 actiuni X la un pret unitar de
10.000 u.m. Pe 1 martie N+1, la societatea X s-a luat decizia de distribuire
a dividendelor aferente exercitiului N: 100 u.m./actiune.
Sã se contabilizeze achizitia actiunilor si încasarea dividendelor în conformitate
cu IAS 18 „Venituri”.
318. Societatea M are capitalul social format din 12.000 actiuni cu valoarea
nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã a asociatilor decide acoperirea
unei pierderi de 20.000 u.m. prin anularea a 200 actiuni.
Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.
319. La 1 octombrie N, s-a emis un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici:
–
numãr de obligatiuni: 8.000;
–
valoarea nominalã a unei obligatiuni: 1.000 u.m.;
–
pret de emisiune: 990 u.m.;
–
pret de rambursare: 1.020 u.m.;
–
rata dobânzii: 10%; dobânda se plãteste la sfârsitul fiecãrui an de
împrumut;
–
durata împrumutului: 6 ani;
–
prima de rambursare se amortizeazã linear pe durata împrumutului;
– împrumutul se ramburseazã la sfârsitul perioadei de împrumut.
Sã se prezinte înregistrãrile contabile aferente exercitiului N.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
320. La 1 decembrie N, societatea X a contractat un împrumut bancar în
urmãtoarele conditii:
– valoarea împrumutului 1.200.000 u.m.;
– rata împrumutului: 10% (ratã anualã);
– dobânda se plãteste la sfârsitul perioadei de împrumut;
– durata împrumutului: 1 an.
Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de împrumut în anul N.
321. Presupunem cã la sfârsitul lunii septembrie N societatea prezintã urmãtoarea
situatie privind taxa pe valoarea adãugatã: TVA deductibilã
20.500 u.m., TVA colectatã 27.500 u.m.
Sã se regularizeze TVA.
322. La 2 octombrie N, societatea X vinde produse unui client extern, la un
pret de 20.000 euro. Contravaloarea produselor vândute urmeazã a fi
încasatã pe 5 februarie N+1.
În exercitiul N, cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel:
– la 2 octombrie N, 1 euro = 30.000 lei;
– la 31 decembrie N, 1 euro = 32.000 lei.
Presupunem cã diferentele de curs valutar nerealizate nu sunt recunoscute
din punct de vedere fiscal. Cota de impozit pe profit este de 16%.
Sã se calculeze impozitul amânat aferent creantelor clienti la 31.12.N.
323. Fie societatea X, cu un capital de 600.000.000 u.m., format din 60.000
actiuni cu valoarea nominalã de 10.000 u.m. Actiunea este evaluatã la
11.600 u.m.
Societatea decide sã emitã 8.000 actiuni noi pentru a remunera un aport
în naturã format dintr-un teren. Valoarea terenului stabilitã de un evaluator
este de 92.800.000 u.m.
Sã se contabilizeze majorarea capitalului social.
324. La data de 31 ianuarie N, societatea M procedeazã la vânzarea unui teren
în urmãtoarele conditii: pret de vânzare 200.000.000 u.m., TVA 19%,
costul de achizitie al terenului cedat 180.000.000 u.m.
Sã se contabilizeze vânzarea si descãrcarea din gestiune a terenului.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
325. Fie societatea M, cu un capital de 600.000.000 u.m., format din 20.000
actiuni cu valoarea nominalã de 30.000 u.m.
Societatea decide sã emitã 10.000 actiuni noi în numerar la un pret de
emisiune de 31.000 u.m. Actiunile sunt eliberate în proportie de 70% cu
ocazia subscrierii. Prima de emisiune este eliberatã integral la subscriere.
Sã se contabilizeze majorarea capitalului social.
326. La 30.03.N, o întreprindere obtine o subventie de 64.000 u.m. pentru a
achizitiona o instalatie, al cãrei cost este de 160.000 u.m. si care va fi
amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 5 ani.
Sã se contabilizeze achizitia imobilizãrii si primirea subventiei în conformitate
cu IAS 20 „Contabilitatea subventiilor guvernamentale si
prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã
se foloseste metoda contabilizãrii subventiei la venituri în avans.
327. La 30.03.N, o întreprindere obtine o subventie de 64.000 u.m. pentru a
achizitiona o instalatie, al cãrei cost este de 160.000 u.m. si care va fi
amortizatã conform metodei lineare pe o duratã de 5 ani.
Sã se contabilizeze achizitia imobilizãrii si primirea subventiei în conformitate
cu IAS 20 „Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea
informatiilor legate de asistenta guvernamentalã”, stiind cã se
foloseste metoda deducerii subventiilor pentru investitii din costul activului.
328. Societatea îsi desfãsoarã activitatea în domeniul exploatãrii petroliere.
Prin contract, ea este obligatã ca la sfârsitul perioadei de exploatare sã
îndepãrteze echipamentele si sã restaureze vegetatia. Se estimeazã cã
pentru îndeplinirea obligatiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de
200.000 u.m.
Sã se verifice dacã sunt îndeplinite conditiile de constituire a unui provizion
în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si
active contingente”.
329. Fie societatea X, cu un capital de 600.000 u.m., format din 20.000 actiuni
cu valoarea nominalã de 30 u.m. Actiunea este evaluatã la 36 u.m.
Societatea decide sã emitã 10.000 actiuni noi în numerar la un pret de
emisiune de 32,4 u.m.
Sã se calculeze valoarea unui drept de subscriere si sã se prezinte pozitia
vechiului actionar.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
330. Se constituie o societate comercialã în nume colectiv cu un capital social
subscris de 20.000 lei, vãrsat integral înainte de înmatriculare astfel:
– numerar depus la bancã: 5.000 lei;
– un utilaj evaluat la 14.000 lei;
– materii prime în valoare de 1.000 lei.
Înregistrati în contabilitate operatiile.
331. Se constituie o societate pe actiuni cu un capital subscris de 200.000 lei
divizat în 20.000 actiuni. La înfiintare, s-a depus la bancã contravaloarea
a 12.000 actiuni si s-au adus aporturi în naturã concretizate în utilaje
evaluate la suma de 50.000 lei, pentru care s-au acordat 5.000 actiuni.
Restul capitalului social s-a depus în contul bancar în termen de 12 luni
de la înfiintare.
Înregistrati în contabilitate operatiile.
332. Adunarea generalã a actionarilor hotãrãste majorarea capitalului social
prin emisiunea a 1.000 actiuni care se vând în numerar la valoarea de
emisiune egalã cu valoarea matematicã contabilã initialã. Capitalurile
proprii ale societãtii, înainte de emisiune, sunt în valoare de 130.000 lei,
iar capitalul social de 100.000 lei este divizat în 10.000 actiuni cu valoarea
nominalã de 10 lei.
Înregistrati în contabilitate operatiile.
333. Adunarea generalã extraordinarã a actionarilor hotãrãste majorarea
capitalului social prin emisiunea unui nou pachet de 5.000 actiuni cu
valoarea nominalã de 10 lei, care se vor achita ulterior în numerar.
Înregistrati în contabilitate operatiile.
334. Adunarea generalã extraordinarã a asociatilor hotãrãste majorarea
capitalului social prin acceptarea unui nou aport în naturã concretizat
într-un camion evaluat la 80.000 lei; valoarea nominalã totalã a actiunilor
emise este de 80.000 lei.
Înregistrati în contabilitate operatiile.
335. Societatea comercialã Alfa a fuzionat, absorbind societatea comercialã
Beta. Activul societãtii absorbite este reprezentat de utilaje în valoare
de 40.000 lei si disponibilitãti bãnesti în conturile bancare de 20.000 lei.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Datoriile societãtii absorbite sunt reprezentate de un împrumut pe termen
mediu, contractat de la bancã, în sumã de 10.000 lei. Se hotãrãste ca
societatea Alfa sã le emitã actionarilor societãtii absorbite 3.500 actiuni,
valoarea nominalã a unei actiuni fiind de 10 lei. Prima de fuziune se
integreazã ulterior la alte rezerve.
Sã se înregistreze în contabilitatea societãtii absorbante aceste operatii.
336. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operatiuni:
a)
Se constituie din profitul net al unitãtii rezerve statutare în sumã de
8.000 lei;
b) Se încorporeazã la alte rezerve prime de emisiune în sumã de
10.000 lei;
c) Se constituie alte rezerve din profitul net al exercitiilor precedente
în valoare de 12.000 lei;
d)
Se constituie alte rezerve din profitul net al anului curent în sumã
de 7.000 lei.
337. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operatiuni:
a)
Se încorporeazã la alte rezerve diferente din reevaluare în sumã de
4.000 lei;
b) Se utilizeazã rezervele legale pentru acoperirea pierderilor din anii
precedenti în valoare de 30.000 lei;
c)
Se încorporeazã în capitalul social alte rezerve care nu au ca sursã
de provenientã profitul, în valoare de 8.000 lei.
338. O societate comercialã primeste în contul bancar o subventie de 60.000 lei
pentru procurarea unui utilaj. Dupã achizitionarea utilajului în valoare
de 60.000 lei si TVA 19%, se achitã prin ordin de platã datoria fatã de
furnizorul de imobilizãri. Durata normalã de functionare a utilajului este
de 5 ani iar regimul de amortizare folosit este cel linear.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatiuni, inclusiv amortizarea
lunarã si trecerea la venituri a unei pãrti din subventie.
339. Se constituie un provizion de 1.500 lei pentru penalitãti probabile; în
anul urmãtor sunt achitate în numerar penalitãti în sumã de 1.400 lei, iar
provizionul se anuleazã.
Înregistrati în contabilitate operatiile.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
340. O societate comercialã emite 5.000 de obligatiuni cu valoarea nominalã
de 10 lei. Dobânda anualã este de 10%. La scadentã – dupã un an –
obligatiunile se restituie si se plãteste dobânda curentã. Vânzarea obligatiunilor
se face prin bancã, iar rambursarea împrumutului si plata dobânzii
se realizeazã prin casieria unitãtii.
Înregistrati în contabilitate operatiile.
341. O societate comercialã emite 1.000 de obligatiuni cu loterie la valoarea
nominalã de 30 lei. La tragerea la sorti se acordã câstiguri în numerar
de 2.000 lei. Ulterior, se rãscumpãrã la bursã 100 de obligatiuni la pretul
de 29 lei/bucatã si 200 de obligatiuni la pretul de 32 lei/bucatã, care
apoi se anuleazã. Toate decontãrile se fac în numerar.
Înregistrati în contabilitate operatiile.
342. O societate comercialã emite 10.000 obligatiuni cu o valoare nominalã
de 1 leu. Fãrã sã ajungã la scadentã, 5.000 obligatiuni sunt rãscumpãrate
de la bursã la pretul de 0,8 lei/bucatã, iar cealaltã jumãtate se rãscumpãrã
la pretul de 1,25 lei/bucatã. Dupã ce s-au rãscumpãrat în întregime,
obligatiunile se anuleazã. Totodatã, se înregistreazã si se plãteste dobânda
pânã la rãscumpãrarea lor în valoare de 2.000 lei. Toate decontãrile se
fac în numerar.
Înregistrati în contabilitate operatiile.
343. O societate comercialã primeste în contul de disponibil un credit bancar
pe 2 ani în sumã de 60.000 lei, care se ramburseazã în transe semestriale
egale. Dobânda anualã este de 10% si se achitã trimestrial. Din motive
financiare, ultima transã a creditului, precum si dobânda aferentã ultimului
trimestru se achitã în cel de-al treilea an.
Înregistrati în contabilitate operatiile.
344. Se constituie o societate comercialã al cãrei asociat depune la casieria
unitãtii suma de 5.000 lei, din care achitã la notar suma de l.000 lei
pentru autentificarea actului de constituire si la registrul comertului suma
de 2.000 lei si TVA 19% pentru alte cheltuieli de constituire: taxe de
înmatriculare, de publicare în Monitorul Oficial. Dupã începerea activitãtii,
cheltuielile de constituire se amortizeazã în 10 luni si se restituie
asociatului suma depusã initial. Unitatea opteazã pentru a fi plãtitoare
de TVA de la începutul activitãtii. Se înregistreazã în contabilitate aceste
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
operatiuni, inclusiv amortizarea lunarã a cheltuielilor de constituire si
scoaterea din evidentã a cheltuielilor amortizate.
Înregistrati în contabilitate operatiile.
345. Se achizitioneazã un brevet de inventie cu pretul de 30.000 lei si TVA
19% care se achitã cu ordin de platã. Brevetul este protejat timp de 5 ani,
dupã care se scoate din evidentã.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatiuni, inclusiv amortizarea
lunarã a brevetului.
346. Se receptioneazã de cãtre personalul firmei un program informatic,
produs în firmã pentru nevoi proprii. Costul sãu este de 8.000 lei si se
amortizeazã în 2 ani. Ulterior este scos din evidentã.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatiuni, inclusiv amortizarea
lunarã a programului informatic.
347. O societate comercialã achizitioneazã din import un utilaj în valoare de
10.000 euro. Cursul este de 3,2 lei/euro. Taxa vamalã este de 10%, iar
comisionul vamal de 0,5%, TVA 19%. Transportul, datorat unei unitãti
din tarã, este de 6.000 lei, TVA 19%. La plata furnizorului extern cursul
este de 3,3 lei/euro.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii. (Toate decontãrile se
efectueazã prin virament bancar.)
348. Se închiriazã o clãdire cu valoarea contabilã de l60.000 lei, cu o chirie
lunarã de 800 lei, TVA 19%. Chiriasul executã lucrãri de modernizare,
efectuându-se în acest scop urmãtoarele cheltuieli care se amortizeazã
pe o perioadã de 1 an, când expirã contractul de închiriere:
–
cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei;
–
cheltuieli cu energia facturatã de furnizor, care se achitã ulterior în
numerar, 8.000 lei si TVA 19%.
Sã se înregistreze aceste operatii în contabilitatea proprietarului.
349. Se hotãrãste modernizarea unei masini pentru fabricarea hârtiei care are
valoarea contabilã de 120.000 lei. Durata normalã de utilizare a masinii
este de 10 ani, iar durata rãmasã de 3 ani. Lucrãrile de modernizare se
realizeazã de un tert care factureazã aceste lucrãri la valoarea de 30.000 lei,
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
TVA 19%, receptia fãcându-se ulterior, achitarea fãcându-se cu ordin
de platã. Amortizarea investitiei se face pe durata rãmasã.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii, inclusiv amortizarea
lunarã a masinii modernizate.
350. Sã se calculeze amortismentul anual prin aplicarea regimului linear
pentru un autoturism achizitionat în 18 iulie 2005 cu pretul de 60.000
lei. Data punerii în functiune este 21 iulie 2005, iar durata normalã de
functionare este de 5 ani.
Sã se înregistreze în contabilitate operatiile.
351. Se constatã lipsã la inventar un mijloc de transport a cãrui valoare
contabilã este de 20.000 lei, iar amortizarea înregistratã este de 8.000 lei;
aceasta lipsã la inventar nu este imputabilã.
Sã se înregistreze în contabilitate operatiile.
352. Se imputã unui gestionar un mobilier de birou cu o valoare de 15.000 lei,
din care amortizarea înregistratã este de 9.000 lei. Pretul de imputare
este de 8.000 lei, TVA 19%.
Sã se înregistreze în contabilitate operatiile.
353. Se achizitioneazã un teren cu pretul de 100.000 lei, TVA 19%, care se
achitã cu ordin de platã. La sfârsitul exercitiului se constatã cã valoarea
de piatã a terenului este de 90.000 lei. La sfârsitul exercitiului urmãtor,
valoarea de piatã a terenului este de 93.000 lei. Ulterior terenul se vinde
cu pretul de 110.000 lei, TVA 19%, cu încasare prin ordin de platã.
Sã se înregistreze în contabilitate operatiile de mai sus.
354. La 31.06.N a fost achizitionat un mijloc de transport care a avut un cost
de achizitie fãrã TVA de 100.000 lei si TVA 19%. Acest mijloc de
transport este supus unui regim de amortizare linear, în functie de o
duratã normalã de utilizare de 5 ani.
La 31.12.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 105.000 lei.
Sã se facã înregistrãrile contabile pentru:
1.
achizitionarea mijlocului de transport si amortizarea pentru anul N;
2.
amortizarea pentru anul N+1 si reevaluarea pentru anul N+1 prin
metoda modificãrii costului istoric si a amortizãrii cumulate.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
355. Se achizitioneazã 20.000 actiuni cu pretul de 10 lei/bucatã cu scopul de
a obtine o influentã asupra gestiunii unitãtii emitente de titluri (societatea
respectivã va fi inclusã în cadrul grupului) si pentru obtinerea unui
venit financiar sub formã de dividende. Se achitã prin bancã suma de
150.000 lei; restul se va achita ulterior prin aceeasi modalitate. Comisionul
achitat în numerar unitãtii care a instrumentat tranzactia este de 1%
si TVA 19%. În anul urmãtor se încaseazã cu ordin de platã dividende
în sumã de 50.000 lei. Mai târziu se vând 1.000 actiuni cu pretul de
15 lei/bucatã, încasarea fãcându-se ulterior în numerar.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
356. Se achizitioneazã cu numerar 2.000 actiuni cu pretul de 15 lei/bucatã în
scopul obtinerii de dividende; în anul urmãtor se încaseazã prin bancã
dividende în sumã de 10.000 lei. Mai târziu se vând 500 actiuni cu
pretul de 21 lei/bucatã, încasarea fãcându-se ulterior prin bancã.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
357. O societate comercialã acordã prin bancã unui tert un împrumut de
200.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobândã anualã de 10%, care
trebuie sã se achite la sfârsitul fiecãrui an. Dobânda din primul an se
încaseazã cu întârziere, adicã în cursul celui de-al doilea an.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
358. Societatea comercialã Mona SA depune prin virament bancar o garantie
la ROMGAZ în sumã de 8.000 lei. Ulterior se restituie în numerar o
parte din garantie în sumã de 1.000 lei.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
359. Societatea comercialã Mona SA constituie la Banca Transilvania un
depozit la termen, pe doi ani, în valoare de 10.000.000 lei. Dobânda
anualã bonificatã de bancã este de 40%.
Sã se înregistreze constituirea depozitului si primirea dobânzii anuale
în contul curent al societãtii.
360. Societatea comercialã X SRL tine evidenta stocurilor la pret prestabilit
cu ajutorul metodei inventarului permanent. Pentru materiile prime ale
societãtii existã urmãtoarea situatie:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
–
stoc initial de materii prime evaluate la pret standard de 15 lei/kg:
100 kg;
– diferente de pret aferente stocului initial: 30 lei.
În cursul lunii se efectueazã urmãtoarele operatii privind materiile prime:
–
cumpãrare de materii prime cu plata prin virament bancar, conform
facturii: 300 kg cu pretul de facturare de 14,333 lei/kg si TVA 19%;
– consum de materii prime: 250 kg.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
361. O întreprindere care tine evidenta stocurilor la pret efectiv prin metoda
inventarului permanent are în evidenta contabilã de la începutul lunii
urmãtoarele date privind materiile prime:
–
stoc initial de materii prime evaluate la pretul efectiv de 105 lei/kg:
200 kg.
În cursul lunii se efectueazã urmãtoarele operatiuni privind materiile
prime:
–
cumpãrare de materii prime la pretul de facturare de 110 lei/kg si
TVA 19%: 300 kg;
–
cheltuieli de transport: 3.000 lei si TVA 19%;
– consum de materii prime: 400 kg.
Decontarea facturilor se face cu ordin de platã. Evaluarea iesirilor se
face dupã metoda FIFO.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
362. La inventariere se constatã un minus de materii prime în valoare de
1.000 lei, care se imputã gestionarului la valoarea actualã de 1.200 lei si
TVA 19%. Debitorul achitã suma la casieria unitãtii.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
363. Societatea comercialã X SRL primeste materiale consumabile conform
facturii în valoare de 1.000 lei si TVA 19%. La receptie se constatã o
diferentã în plus (nefacturatã de furnizor) în valoare, fãrã TVA, de
200 lei; aceastã diferentã în plus este admisã la receptie de societate.
Plata furnizorului se face prin bancã.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
364. Societatea comercialã X face o comandã la societatea Y privind achizitia
a 100 kg fãinã, necesare pentru procesul de productie. Societatea Y
întocmeste, pe baza comenzii primite, factura pentru 100 kg, dar la
receptie se constatã un plus de 20 kg, care nu este admis de societatea X,
asa cã returneazã societãtii Y fãina primitã în plus. Costul unitar de
achizitie este de 1,5 lei si TVA 19%; plata societãtii Y se face prin
virament bancar.
Sã se înregistreze aceste operatii în contabilitatea societãtii X.
365. Se cunosc urmãtoarele date legate de materia primã X a unei societãti
comerciale:
– stoc initial: 100 kg; cost de achizitie: 10 lei/kg;
– cumpãrãri în cursul lunii: 300 kg, cost de achizitie: 12 lei/kg;
– consum de materii prime: 200 kg;
– lipsã la inventar: 50 kg;
– stoc final: 150 kg.
Lipsa la inventar se imputã gestionarului la pretul de 20 lei/kg si TVA
19%. Creanta fatã de gestionar se recupereazã din salariul acestuia.
În conditiile în care contabilitatea sinteticã a stocurilor de materii prime
se realizeazã cu ajutorul metodei inventarului permanent, se cere sã se
facã înregistrãrile contabile corespunzãtoare dacã evaluarea iesirilor din
stoc se face la cost mediu unitar ponderat si evidenta materiilor prime se
tine la cost de achizitie.
366. Se cunosc urmãtoarele date legate de materia primã X a unei societãti
comerciale:
– stoc initial: 100 kg; cost de achizitie: 10 lei/kg;
– cumpãrãri în cursul lunii: 300 kg, cost de achizitie: 12 lei/kg;
– consum de materii prime: 200 kg;
– lipsã la inventar: 50 kg;
– stoc final: 150 kg.
Lipsa la inventar se imputã gestionarului la pretul de 20 lei/kg si TVA
19%. Creanta fatã de gestionar se recupereazã din salariul acestuia.
În conditiile în care contabilitatea sinteticã a stocurilor de materii prime
se realizeazã cu ajutorul metodei inventarului permanent, se cere sã se
facã înregistrãrile contabile corespunzãtoare dacã evaluarea iesirilor din
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
stoc se face prin metoda FIFO si evidenta materiilor prime se tine la
cost de achizitie.
367. Se cunosc urmãtoarele date legate de materia primã X a unei societãti
comerciale:
– stoc initial: 100 kg; cost de achizitie: 10 lei/kg;
– cumpãrãri în cursul lunii: 300 kg, cost de achizitie: 12 lei/kg;
– consum de materii prime: 200 kg;
– lipsã la inventar: 50 kg;
– stoc final: 150 kg.
Lipsa la inventar se imputã gestionarului la pretul de 20 lei/kg si TVA
19%. Creanta fatã de gestionar se recupereazã din salariul acestuia.
În conditiile în care contabilitatea sinteticã a stocurilor de materii prime
se realizeazã cu ajutorul metodei inventarului permanent, se cere sã se
facã înregistrãrile contabile corespunzãtoare dacã evaluarea iesirilor din
stoc se face prin metoda LIFO si evidenta materiilor prime se tine la
cost de achizitie.
368. Se cunosc urmãtoarele date legate de materia primã X a unei societãti
comerciale:
– stoc initial: 100 kg; cost de achizitie: 10 lei/kg;
– cumpãrãri în cursul lunii: 300 kg, cost de achizitie: 12 lei/kg;
– consum de materii prime: 200 kg;
– lipsã la inventar: 50 kg;
– stoc final: 150 kg.
Lipsa la inventar se imputã gestionarului la pretul de 20 lei/kg si TVA
19%. Creanta fatã de gestionar se recupereazã din salariul acestuia.
În conditiile în care contabilitatea sinteticã a stocurilor de materii prime
se realizeazã cu ajutorul metodei inventarului permanent, se cere sã se
facã înregistrãrile contabile corespunzãtoare dacã evidenta materiilor
prime se tine la costul standard de 11 lei/kg.
369. Din procesul de productie rezultã materiale recuperabile (deseuri) evaluate
la suma de 6.000 lei. Ulterior, acestea se vând la pretul de 7.000 lei
+ TVA 19%, încasarea fãcându-se în numerar.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
370. Se obtin 100 kg de semifabricate evaluate la cost efectiv de 1.000 lei.
Jumãtate din semifabricatele obtinute se vând unui client la pretul de
15 lei/kg si TVA 19%, cu încasare prin bancã, iar cealaltã jumãtate se
prelucreazã în continuare în cadrul unitãtii.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
371. La inventarierea de la sfârsitul lunii se constatã în sectiile de bazã produse
în curs de executie evaluate la costul efectiv de 5.000 lei. La sfârsitul
lunii urmãtoare stocul de produse în curs de executie era de 2.000 lei.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
372. O societate comercialã are în stoc 600 kg de produse finite evaluate la
cost prestabilit de 20 lei/kg, costul de productie efectiv fiind de 22 lei/kg.
Unitatea acordã salariatilor sãi, sub formã de avantaje în naturã, 200 kg
de produse finite.
Sã se facã înregistrãrile contabile aferente acestor operatiuni.
373. Stocul initial de produse finite la 1 februarie 2005 este de 150 kg, evaluate
la costul prestabilit de 20 lei/kg. Costul de productie efectiv este
de 19 lei/kg. La data de 10 februarie unitatea obtine 400 kg de produse
finite. La 17 februarie se vând unui client 500 kg de produse finite la
pretul de 30 lei/kg si TVA 19%, cu încasare prin virament bancar. La
sfârsitul lunii februarie, potrivit datelor furnizate de contabilitatea de
gestiune, s-a stabilit costul efectiv al produselor obtinute în cursul lunii
la pretul de 22 lei/kg.
Sã se facã înregistrãrile contabile aferente obtinerii, vânzãrii si descãrcãrii
gestiunii de produsele finite, precum si încasãrii creantei.
374. Se trimit spre prelucrare la terti materii prime în valoare de 5.000 lei.
Costul prelucrãrii este de 1.000 lei si TVA 19%, si se achitã prin ordin
de platã. Ulterior materiile prime se returneazã.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
375. Se primesc, conform facturii, materiale consumabile în sumã de 4.000 lei
si TVA 19% care, din motive obiective, nu se pot receptiona imediat.
Ulterior se face receptia lotului de materiale intrate si se achitã factura
în numerar.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
376. O societate comercialã a vândut produse finite conform facturii în valoare
de 500.000 lei plus TVA 19%, pentru care pãstreazã doar un risc nesemnificativ,
apãrând ulterior incertitudinea cu privire la încasarea a
100.000 lei. Suma nu se mai încaseazã.
Care sunt înregistrãrile în acest caz, stiind cã valoarea efectivã a produselor
finite este de 300.000.000 lei?
377. Se trimite la terti pentru reparare un aparat de mãsurã în valoare de
3.000 lei, costul reparatiei achitat cu un avans de trezorerie fiind de
600 lei si TVA 19%. Dupã reparare, aparatul este adus în unitate.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
378.
Din cauza lipsei spatiilor de depozitare se trimit la terti pentru depozitare
temporarã produse finite în valoare de 5.000 lei. Chiria perceputã este
de 200 lei si TVA 19%, si se achitã în numerar. Ulterior, produsele sunt
aduse în unitate.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
379. Se exportã mãrfuri în valoare de 1.000 USD la cursul de 3,2 lei/USD.
Decontarea se face ulterior la cursul de 3,3 lei/USD. Costul de achizitie
al mãrfurilor vândute este de 2.000 lei. La sfârsitul anului, disponibilitãtile
în devize sunt de 1.000 USD provenind din încasarea mãrfurilor exportate,
iar cursul valutar este de 3,4 lei/USD.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
380. Sã se înregistreze un plus de mãrfuri constatat la inventariere la costul
de achizitie de 3.000.000 lei. Adaosul comercial practicat de unitate
este de 20% din costul de achizitie.
Sã se înregistreze aceastã operatie în urmãtoarele situatii:
a) evidenta mãrfurilor se tine la cost de achizitie;
b) evidenta mãrfurilor se tine la pret de vânzare fãrã TVA;
c) evidenta mãrfurilor se tine la pret de vânzare cu amãnuntul.
381. Societatea Y cumpãrã de la societatea X mãrfuri în valoare de 10.000 lei
si TVA 19%, care sunt ambalate în ambalaje ce circulã pe principiul
restituirii în valoare de 1.000 lei si TVA 19%. Societatea Y retine pentru
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
nevoile proprii ambalaje în valoare de 500 lei fãrã TVA; restul ambalajelor
se restituie societãtii X. Decontãrile se fac prin virament bancar.
Sã se înregistreze aceste operatii în contabilitatea societãtii Y.
382. Se achizitioneazã mãrfuri în valoare de 1.000 lei si TVA 19%, ambalajele
fiind incluse în pret. Ulterior ambalajele se valorificã sub formã de
produse reziduale la valoarea de 1.000 lei si TVA 19%. Decontãrile se
fac prin bancã.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
383. Societatea A livreazã societãtii B un mijloc de transport (produs finit pentru
societatea A, mijloc fix pentru societatea B) în valoare de 90.000 lei
si TVA 19%, costul de productie fiind de 70.000 lei, convenindu-se ca
decontarea sã se facã peste 2 luni. Dupã o lunã societatea B îsi plãteste
datoria fatã de societatea A, obtinând un scont de 40% pe an. Decontarea
se face prin virament bancar.
Sã se facã înregistrãrile contabile pentru societatea A.
384. Societatea A livreazã societãtii B mãrfuri în valoare de 100.000 lei si
TVA 19%. Costul de achizitie al mãrfurilor livrate de societatea A este
de 80.000 lei. Furnizorul acceptã ca decontarea sã se facã pe baza unui
bilet la ordin întocmit de client. Dupã primirea efectului comercial,
furnizorul îl depune la bancã si se încaseazã la scadentã.
Sã se înregistreze aceste operatii în contabilitatea furnizorului (societatea
B).
385. Societatea A livreazã produse finite societãtii B (pentru aceasta produsele
finite sunt materii prime) în valoare de 8.000 lei si TVA 19%.
Furnizorul acceptã ca decontarea sã se facã pe baza unui efect de comert
(bilet la ordin). Dupã primirea efectului comercial, furnizorul îl depune
la bancã spre încasare la scadentã. Pretul de înregistrare al produselor
finite livrate este de 5.000 lei.
Sã se înregistreze operatiile în contabilitatea furnizorului (societatea A).
386. Conform contractului, clientul acordã furnizorului un avans în numerar
de 2.380 lei. Ulterior, furnizorul livreazã clientului semifabricate, respectiv
materii prime în valoare de 15.000 lei si TVA 19%. Pretul de
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 lei. Decontarea
facturii se face prin bancã, tinându-se seama de avansul acordat anterior.
Sã se înregistreze operatiile în contabilitatea clientului.
387. Un asociat împrumutã societatea cu numerar în sumã de 20.000 lei pentru
efectuarea unor plãti cãtre furnizori. Dupã 6 luni asociatului i se restituie
suma în numerar, împreunã cu dobânda de 30% pe an.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
388. Se repartizeazã la dividende profitul reportat din anii precedenti în sumã
de 6.000 lei. Dupã retinerea si virarea impozitului pe dividende de 16%
cu ordin de platã, dividendele nete se lasã temporar de cãtre asociat la
dispozitia unitãtii.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
389. Societatea A emite factura privind chiria lunarã în sumã de 1.000 lei si
TVA 19%, datoratã de societatea B, care îsi achitã datoria cu ordin de
platã.
Sã se înregistreze operatiile în contabilitatea celor doi parteneri.
390. Societatea comercialã A vinde societãtii comerciale B produse finite
în valoare de 3.000.000 lei si TVA 19%, care se deconteazã prin bancã
în 3 rate lunare. Costul de productie al produselor vândute este de
2.000.000 lei. Dobânda lunarã este de 3% si se încaseazã cu numerar.
Sã se înregistreze operatiile în contabilitatea clientului.
391. Unitatea A transmite subunitãtii B materii prime în valoare de 1.000.000 lei
si suma de 1.500.000 lei cu ordin de platã. Ulterior subunitatea B restituie
unitãtii A 1.000.000 lei. De asemenea, subunitatea B transmite unitãtii A
un lot de mãrfuri în valoare de 700.000 lei.
Sã se înregistreze aceste operatii în contabilitatea unitãtii si în cea a
subunitãtii.
392. Se încaseazã din eroare în contul bancar suma de 400.000 lei. Ulterior,
suma se restituie persoanei în cauzã.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
393. Se primeste un credit bancar, pe o duratã de 9 luni, în sumã de 1.000 USD
la cursul de 3,2 lei/USD. La sfârsitul anului cursul este de 3,3 lei/USD.
Restituirea creditului se face la cursul de 3,27 lei/USD.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
394. Se plãteste prin virament bancar o penalizare în valoare de 600 lei care
se aflã în curs de clarificare în ceea ce priveste imputarea ei sau includerea
pe cheltuieli. Ulterior, în urma verificãrilor efectuate, se imputã 400 lei
unui salariat, iar restul reprezintã o cheltuialã a unitãtii.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
395. Se cumpãrã de la bursã 1.000 actiuni ale unei filiale la pretul de 15 lei/actiune
în scopul obtinerii de venituri financiare pe termen scurt. Ulterior, jumãtate
din aceste actiuni se vând la pretul de 17 lei/actiune; 300 de actiuni
se vând la pretul de 10 lei/actiune, iar pentru restul se schimbã intentia
unitãtii în ceea ce priveste detinerea lor, în sensul cã se includ în categoria
imobilizãrilor financiare. Toate decontãrile se fac prin virament bancar.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
396. O societate comercialã pe actiuni emite la 01.04.N cu scadentã la
30.09.N+1 un pachet de obligatiuni cu cupon zero, având valoare de
rambursare (nominalã) de 76.000.000 lei si o valoare de emisiune de
40.000.000 lei.
Sã se facã înregistrãrile contabile aferente întregii perioade a creditului
obligatar.
397. O societate expediazã prin postã mãrfuri în valoare de 2.000 lei si TVA
19%, costul de achizitie al acestora fiind de 1.500 lei. Se primeste
mandatul postal care atestã decontarea creantei, însã suma nu a intrat în
contul bancar. Ulterior suma este consemnatã în extrasul de cont.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
398. O societate comercialã deschide un acreditiv în sumã de 10.000.000 lei,
din care se fac plãti cãtre furnizori în valoare de 9.500.000 lei. Acreditivul
neutilizat se vireazã în contul de disponibil.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
399. Se achizitioneazã 100 actiuni cu pretul de 20 lei/bucatã. Plata acestora
se face ulterior cu ordin de platã. La sfârsitul anului 200N cursul
actiunilor era de 18 lei/bucatã; în perioada urmãtoare se vând în numerar
20 actiuni cu pretul de 19 lei/bucatã. La sfârsitul anului 200N+l cursul
actiunilor a scãzut la 17 lei/bucatã.
Sã se înregistreze în contabilitate aceste operatii.
400. Care sunt modalitãtile legale de organizare si conducere a contabilitãtii?
401. Care sunt modalitãtile de organizare a contabilitãtii analitice corespunzãtoare
principalelor categorii de elemente patrimoniale?
402. Prezentati aspectele mai importante ce se urmãresc cu ocazia verificãrii
formei si fondului (continutului) documentelor justificative.
403. Prezentati aspectele esentiale privind corectarea erorilor constatate în
documentele justificative si în cele contabile.
404. Care sunt regulile ce trebuie respectate în cazul în care prelucrarea documentelor
justificative se face de cãtre unitãti prestatoare de servicii de
informaticã?
405. Precizati care sunt registrele de contabilitate obligatorii, forma sub care
circulã si rolul fiecãruia dintre ele.
406. Mentionati care sunt metodele de evidentã analiticã a bunurilor, precum
si destinatia fiecãreia dintre ele.
407. Sã se prezinte continutul metodei de evidentã analiticã a bunurilor denumitã
„operativ-contabilã”, inclusiv formularele pe care le ocazioneazã.
408. Sã se prezinte continutul metodei de evidentã analiticã a bunurilor
„cantitativ-valoricã”, inclusiv formularele pe care le ocazioneazã.
409. Sã se prezinte continutul metodei de evidentã analiticã a bunurilor „global-
valoricã”, inclusiv formularele pe care aceasta le ocazioneazã.
410. Mentionati care sunt regulile generale privind arhivarea documentelor
justificative si contabile.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
411. Care sunt elementele ce se iau în calcul pentru determinarea costului de
achizitie aferent bunurilor intrate în unitate cu titlu oneros?
412. Care sunt elementele ce se iau în calcul pentru determinarea costului de
productie aferent bunurilor produse în cadrul aceleiasi unitãti?
413. Care sunt definitia si structura generalã privind cheltuielile indirecte de
productie?
414. Mentionati erorile ce pot fi depistate cu ajutorul balantelor de verificare.
415. Sã se reflecte în contabilitate urmãtoarele operatii de natura speculatiilor
bursiere:
a) achizitionarea a 5.000 actiuni cu 10,5 lei/actiune, în vederea revânzãrii;
b) 3.000 actiuni se vând la pretul de 12,5 lei/actiune;
c)
decontarea prin virament a sumei datorate pentru valorile mobiliare
achizitionate.
416. Sã se înregistreze în contabilitatea unei societãti comerciale operatiile:
a) rãscumpãrarea a 3.000 actiuni proprii la pretul de 12,500 lei/actiune
si 2.000 de actiuni la pretul de 9,300 lei/actiune;
b) anularea actiunilor rãscumpãrate.
417. Efectuati calculele si înregistrãrile contabile necesare pentru un import
de materii prime pentru care se cunoaste:
a) valoarea materiilor prime: 2.000 euro;
b) TVA în vamã: 19%;
c)
în ziua întocmirii declaratiei vamale de import, cursul valutar este de
3,96 lei/euro, iar la finele anului se situa la nivelul de 3,97 lei/euro.
418. Pentru achitarea sumei de 2.000 euro cãtre un furnizor extern efectuati
si înregistrati în contabilitate urmãtoarele operatii:
a) se contracteazã un credit pe termen scurt în valoare de 2.000 euro,
la cursul de 3,7 lei/euro;
b)
se achitã furnizorul extern cunoscându-se cursul valutar de la data
înregistrãrii declaratiei vamale de import si cel din ziua achitãrii
facturii de 3,65 lei/euro si respectiv de 3,68 lei/euro.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
419. Sã se contabilizeze operatiile efectuate de o societate comercialã în
legãturã cu un credit bancar pe termen de doi ani, care se ramburseazã
integral la scadentã, astfel:
a)
obtinerea creditului în sumã de 10.000 euro la un curs de 3,8 lei/euro;
b)
evaluarea la finele exercitiului a datoriei în devize, cursul valutar la
31 decembrie fiind de 3,88 lei/euro;
c)
la scadentã, se ramburseazã creditul bancar la cursul valutar de
3,91 lei/euro.
420. Cum se vor înregistra urmãtoarele operatii economice în contabilitatea
unei societãti comerciale cu amãnuntul care utilizeazã pretul cu amãnuntul,
inclusiv TVA, ca pret de evidentã:
a)
aprovizionarea cu mãrfuri referitor la care se cunosc: pretul de evidentã
fãrã TVA de 10.000 lei si pretul aferent facturat de furnizor
de 8.500 lei;
b)
perisabilitãtile pe timpul transportului, acceptate de beneficiar, sunt
în valoare de 2.000 lei, pret facturat de furnizor, care este în limita
recunoscutã fiscal.
TVA este de 19%.
421. O societate comercialã desfãsoarã activitate de comercializare cu amãnuntul
a mãrfurilor. Înregistrati în contabilitate urmãtoarele operatii:
a)
achizitionarea de mãrfuri la valoarea facturatã de 15.000 lei, pretul
de vânzare al mãrfurilor receptionate fiind de 25.000 lei;
b)
furnizorul de mãrfuri se achitã cu numerar.
422. La nivelul unei societãti comerciale care desfãsoarã activitate de comercializare
cu ridicata si totodatã cu amãnuntul a mãrfurilor, înregistrati în
contabilitate urmãtoarele operatii:
a)
se transferã, în gestiunea cu amãnuntul, mãrfuri al cãror cost de
achizitie este de 3.000 lei, pretul lor de vânzare cu amãnuntul, inclusiv
TVA, fiind de 7.000 lei;
b)
la inventarierea gestiunii angro se constatã lipsuri neimputabile în
sumã de 5.000 lei, care se încadreazã în normele de perisabilitãti.
423. Se acordã un împrumut în sumã de 1.000 euro pe o perioadã de 2 ani,
nepurtãtor de dobândã. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
a)
acordarea împrumutului, la cursul de 3,8 lei/euro;
b)
aplicarea prevederilor legale în domeniu atât pentru finele primului
exercitiu, cât si pentru finele celui de-al doilea, cunoscându-se
cursurile oficiale de schimb aferente de 3,75 lei/euro si respectiv de
3,81 lei/euro.
424. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii în contabilitatea unei societãti
comerciale producãtoare de bunuri:
a) obtinerea de produse finite, la pretul standard de 2.000 lei;
b) vânzarea produselor finite cãtre clienti, la pretul de vânzare de
2.400 lei, cu TVA de 19%;
c)
diferentele nefavorabile între pretul de înregistrare si costul efectiv
al produselor finite, în sumã de 150 lei.
425. O societate comercialã înregistreazã urmãtoarele operatii economice ce
privesc:
a) achizitionarea de materii prime, care se primesc de la furnizor fãrã
facturã, pretul estimat fiind de 7.000 lei;
b)
primirea de la furnizor a facturii pentru materiile prime achizitionate,
din care se constatã cã valoarea acestora este de 7.000 lei.
Cum se înregistreazã operatiile de mai sus?
426. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii în contabilitatea unei societãti
comerciale:
a) se obtin produse finite la pretul de înregistrare de 1.250 lei, cu diferente
de pret nefavorabile de 250 lei;
b)
produsele finite obtinute se transferã în magazinul propriu de
prezentare si desfacere, unde evidenta se conduce la cost de achizitie.
Pretul de vânzare corespunzãtor produselor finite transferate este
de 4.500 lei;
c)
mãrfurile se vând în totalitate, descãrcându-se si gestiunea.
427. Referitor la închirierea unei clãdiri, cum se înregistreazã operatiile economice
ce privesc:
a) chiria anualã este de 5.000 lei;
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
b)
modernizarea clãdirii, cu acordul proprietarului, în valoare de
50.000 lei, TVA 19%. Modernizarea este efectuatã cu 5 ani înainte
de expirarea contractului;
c) predarea modernizãrii la expirarea contractului.
428. Se închiriazã tertilor o clãdire a cãrei valoare contabilã este de 600.000 lei;
durata normalã de utilizare este de 40 ani. Cum se vor efectua înregistrãrile
contabile pentru urmãtoarele operatii economice:
a)
amortizarea anualã si chiria anualã sunt de 5.000 lei;
b)
la expirarea contractului se preia o modernizare amortizatã integral,
efectuatã de chirias, în valoare de 50.000 lei.
429. O firmã prestatoare de servicii efectueazã urmãtoarele operatii:
a)
executã lucrãri în favoarea tertilor la tariful facturat de 50.000 lei,
cu TVA de 19%;
b)
50% din valoarea facturatã se deconteazã cu filã CEC;
c)
50% din valoarea facturatã se deconteazã cu numerar încasat înainte
de data stabilitã pentru decontare, cu scont acordat de 5%.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
430. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii economice în contabilitatea
unei unitãti producãtoare de bunuri:
a)
se achizitioneazã ambalaje în valoare de 600 lei, cu TVA de 19%;
b)
ulterior, ambalajele se expediazã integral cãtre terti, cu produse finite
evaluate la pretul de vânzare total de 5.000 lei, cu TVA de 19%;
c)
de la unitatea tertã se reprimesc integral, în sistemul restituirii directe,
ambalajele goale.
431. Cum se vor înregistra în contabilitate urmãtoarele operatii economice
referitoare la vânzarea de produse finite, la pretul total de 500.000 lei,
exclusiv TVA:
a)
încasarea unui avans de la viitorul beneficiar al produselor, reprezentând
25% din pretul de vânzare cu TVA;
b)
vânzarea produselor cu TVA de 19% si pretul de înregistrare aferent
de 390.000 lei;
c)
încasarea diferentei datorate de client.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
432. Cum se vor înregistra în contabilitate urmãtoarele operatii economice
ce privesc un avans spre decontare:
a) acordarea avansului de trezorerie în valoare de 400.000 lei;
b)
justificarea avansului prin achizitionarea unor timbre fiscale si
postale în valoare de 300.000 lei, cu TVA de 19%. Diferenta neconsumatã
se restituie la casierie;
c)
utilizarea a 10% din timbre pentru corespondenta unitãtii.
433. Referitor la efectuarea unei investitii, al cãrei cost este de 100.000 lei,
exclusiv TVA, cum se înregistreazã operatiile de mai jos:
a) subventionarea a 40% din valoarea investitiei de cãtre autoritãtile
locale;
b) achizitionarea activului care face obiectul investitiei ce constã într-o
instalatie pentru diminuarea noxelor emise în aer, TVA fiind de 19%;
c) încasarea subventiei si achitarea contravalorii investitiei.
434. Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operatii economice:
a) obtinerea unui brevet de inventator în valoare de 40.000 lei, ca
urmare a finalizãrii unui obiectiv de cercetare;
b) pentru brevetul obtinut se înregistreazã amortizarea pentru un an,
în sumã de 8.000 lei, dupã care acesta se vinde la pretul de 100.000 lei,
cu TVA de 19%.
435. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii economice în contabilitatea
unei întreprinderi:
a) dividendele cuvenite asociatilor persoane fizice rezidente sunt de
100.000 lei, sunt impozitate cu 16% si sunt lãsate temporar la dispozitia
unitãtii;
b)
dividendele de încasat aferente unor titluri de participare detinute
sunt de 50.000 lei, fiind decontate ulterior prin virament.
436. În legãturã cu stingerea creantei fatã de un client, în valoare totalã de
100.000 lei, cum se înregistreazã operatiile:
a) acceptarea unui efect comercial, stiind cã anterior unitatea a primit
de la client un avans reprezentând 15% din valoarea creantei;
b) la scadentã efectul este depus la bancã pentru încasare; aceasta efectueazã
virarea sumelor, percepând un comision de 1% din valoarea
tranzactiei.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
437. Se achizitioneazã un program informatic de contabilitate în valoare de
20.000 lei, exclusiv TVA. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii
economice:
a) plata unui avans în valoare de 7.000 lei;
b) receptia aplicatiei informatice;
c)
decontarea obligatiei fatã de furnizor, având în vedere cã pentru
diferenta rãmasã de platã se emite si se acceptã un efect comercial
care este decontat la scadentã.
438. În contabilitatea unei întreprinderi comerciale angro care tine evidenta
mãrfurilor la pret de vânzare, inclusiv TVA, cum se vor înregistra urmãtoarele
operatii economice:
a)
vânzarea unor mãrfuri la pretul total de 40.000 lei, cu TVA de 19%,
a cãror decontare se realizeazã ulterior, având în vedere cã întreprinderea
a încasat un avans în sumã de 10.000 lei;
b)
descãrcarea gestiunii pentru costul de achizitie al mãrfurilor vândute
de 30.000 lei, adaosul comercial fiind de 33,33%.
439. În contabilitatea unui atelier de reparatii auto, cum se înregistreazã operatiile
ce privesc:
a) aprovizionarea cu piese de schimb în valoare de 5.000 lei, cu TVA
de 19%;
b) facturarea reparatiilor efectuate la autoturisme, în sumã de 7.000 lei,
cu TVA de 19%;
c) regularizarea lunarã a TVA, precum si decontarea acesteia.
440. Drepturile cuvenite salariatilor pentru participarea la profit ocazioneazã
înregistrarea urmãtoarelor operatii:
a) obligatia unitãtii fatã de personalul propriu în sumã de 20.000 lei;
b) impozitul retinut de la salariati este de 3.200 lei;
c) achitarea în numerar a sumelor nete, având în vedere cã drepturi în
sumã de 6.000 lei nu sunt ridicate în termen de 3 zile, decontarea
lor realizându-se ulterior.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
441. Cum se vor reflecta în contabilitate urmãtoarele operatii economice:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
a)
vânzarea unor actiuni achizitionate anterior la pretul total de 60.000 lei,
având în vedere cã aceastã operatiune se realizeazã în douã transe
egale astfel: prima transã la un pret de vânzare de 31.000 lei, iar
cea de-a doua transã la pretul de vânzare de 28.000 lei;
b)
încasarea primei transe se realizeazã prin virament, iar în cazul celei
de-a doua transe se încaseazã 10% în numerar si diferenta prin
virament.
442. Sã se înregistreze în contabilitate operatiile economice privind chiriile
aferente spatiilor închiriate propriului personal, referitor la care se cunosc
urmãtoarele date:
a)
chiria încasatã anticipat în numerar în sumã de 24.000 lei, cu TVA
de 19%;
b) chiria aferentã lunii în curs este de 2.000 lei, cu TVA de 19%.
443. Obtinerea unui credit bancar pe termen scurt ocazioneazã înregistrarea
urmãtoarelor operatii economice:
a) încasarea creditului în sumã de 100.000 lei, pe o perioadã de 2 luni,
rambursarea realizându-se în douã rate lunare egale;
b) dobânda datoratã la sfârsitul primei luni este de 2.400 lei;
c) se plãteste dobânda datoratã pentru prima lunã si 60% din prima
ratã, diferenta înregistrându-se ca fiind nerambursatã la scadentã.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
444. În contabilitatea financiarã, cum se înregistreazã urmãtoarele operatii
economice referitoare la acordarea si justificarea unui avans de trezorerie:
a) avans de trezorerie, în sumã de 300 euro, acordat unui salariat care
urmeazã sã plece în delegatie. Cursul de schimb este de 3,65 lei/euro;
b)
avansul este justificat la înapoierea din deplasare cu documente
legale pentru suma de 270 euro, iar diferenta se restituie la casierie
la cursul de schimb de 3,66 lei/euro.
445. Cum se oglindesc în contabilitate urmãtoarele operatii economice:
a) achizitia unor titluri de participare de la o societate din afara grupului
în valoare de 80.000 lei, cu decontare imediatã în numerar pentru
30% din valoare si cu decontare prin virament pentru 70%;
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
b)
pentru titlurile detinute, întreprinderii îi revin dividende în valoare
de 10.000 lei, din care încaseazã prin virament 6.000 lei, iar pentru
4.000 lei solicitã si primeste noi titluri de participare.
446. Cum se vor înregistra în contabilitate urmãtoarele operatii economice
referitoare la productia obtinutã:
a) semifabricate si produse finite obtinute, evaluate la pret standard
de 50.000 lei si respectiv 80.000 lei;
b) costul efectiv de productie este de 52.000 lei pentru semifabricate
si 79.000 lei pentru produsele finite;
c)
semifabricate în valoare de 10.000 lei sunt consumate pentru nevoile
proprii ale întreprinderii.
447. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii economice cu ocazia inventarierii
gestiunii de materii prime:
a)
o lipsã nesolutionatã în valoare de 3.000 lei, pentru care diferentele
de pret sunt nefavorabile si reprezintã 7% din valoarea stocurilor
lipsã;
b)
ulterior, aceastã lipsã este imputatã gestionarului, iar debitul se retine
din salariu.
448. Cum se înregistreazã urmãtoarele operatii economice în contabilitatea
unui agent economic:
a) chiria datoratã unitãtii de un salariat, în sumã de 3.000 lei, cu TVA
de 19%;
b)
retinerea din salariu a chiriei datorate, având în vedere cã salariatul
respectiv mai datoreazã si o ratã în sumã de 500 lei pentru un televizor
cumpãrat cu plata în rate, care i se retine, de asemenea, din salariu;
c)
virarea de cãtre tert a ratei retinute.
449. O societate comercialã efectueazã si înregistreazã urmãtoarele operatii
cu actiuni proprii emise anterior:
a) se rãscumpãrã 600 actiuni la pretul unitar de 6.000 lei, cu decontarea
ulterioarã;
b) se vând 400 dintre aceste actiuni cãtre angajati, la pretul unitar de
5.000 lei, cu decontarea în numerar;
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
c)
se anuleazã 200 actiuni, cunoscând cã valoarea nominalã unitarã
este de 5.000 lei.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
450. Apelarea la un împrumut obligatar ocazioneazã efectuarea si înregistrarea
urmãtoarelor operatii economice:
a)
subscrierea de cãtre terti a 5.000 obligatiuni care au valoarea de
vânzare egalã cu cea nominalã si totodatã cu cea de rãscumpãrare,
de 6 lei/obligatiune;
b)
încasarea integralã a împrumutului, dupã cum urmeazã: pentru 3.000
obligatiuni prin virament si pentru 2.000 obligatiuni în numerar;
c) rãscumpãrarea la finele primului an a 1.000 obligatiuni, precum si
anularea acestora.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
451. Împrumutul primit pe o perioadã de 5 ani, cu o dobândã de 18% pe an,
de la o altã unitate, ocazioneazã urmãtoarele operatii ce se înregistreazã
în contabilitate:
a) obtinerea împrumutului în valoare de 500.000 lei;
b) dobânda datoratã tertului pentru primul an;
c) rambursarea ratei si decontarea dobânzii aferente primului an.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
452. În vederea realizãrii unui proiect de dezvoltare, cum se efectueazã si se
înregistreazã urmãtoarele operatii:
a)
realizarea unei pãrti din proiect în unitate, în cadrul a douã puncte
de lucru distincte, unde se ocazioneazã costuri de productie de 6.000
lei si respectiv 30.000 lei;
b)
apelarea la o unitate specializatã pentru unele lucrãri specifice, la
tariful de 15.000 lei, cu TVA de 19%;
c) receptionarea propriu-zisã a obiectivului de cercetare si dezvoltare.
453. Achizitionarea unui program informatic privind organizarea contabilitãtii
se concretizeazã în efectuarea si înregistrarea, în luna curentã, a
urmãtoarelor operatii:
a)
acordarea unui avans de 10% din valoarea negociatã a programului
evaluat la 25.000 lei, cu decontare în numerar;
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
b)
receptionarea programului realizat de tert la pretul de 25.000 lei, cu
TVA de 19%;
c)
diminuarea obligatiei fatã de furnizor cu avansul acordat, diferenta
achitându-se prin virament.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
454. Cum se vor efectua înregistrãrile contabile aferente primirii unui echipament
tehnologic în leasing operational:
a) primirea facturii pentru redeventa de 6.000 lei, cu TVA de 19%;
b)
decontarea obligatiei privind redeventa dupã cum urmeazã: 50%
prin virament si 50% în numerar.
455. O societate comercialã acordã unui tert un împrumut pe termen de 4 ani,
de 800.000 lei, cu dobândã de 20% pe an, referitor la care se efectueazã
înregistrãrile contabile corespunzãtoare operatiilor urmãtoare:
a) acordarea împrumutului în baza contractului încheiat în acest scop;
b) dobânda de încasat aferentã primului an;
c) încasarea în exercitiul urmãtor a ratei si a dobânzii pentru primul an.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
456. Corespunzãtor strategiei de dezvoltare elaborate în cadrul unei întreprinderi,
se realizeazã si se înregistreazã urmãtoarele operatii economice:
a)
achizitionarea a 2.000 actiuni emise de o societate din afara grupului,
la pretul de 20 lei/actiune, în vederea detinerii controlului asupra
acesteia, cu decontare ulterioarã;
b)
efectuarea vãrsãmântului corespunzãtor actiunilor cumpãrate anterior;
c)
participarea la capitalul social al unei întreprinderi asociate cu un
teren ce corespunde unui numãr de 5.500 actiuni, cu o valoare de
10 lei/actiune.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
457. Cum se vor înregistra urmãtoarele operatii referitoare la activitatea de
productie a societãtii comerciale:
a)
obtinerea a 300 unitãti din semifabricatul A, la pretul prestabilit de
200 lei/unitate;
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
b)
vânzarea integralã a productiei obtinute, la pretul unitar de 250 lei,
cu TVA de 19%;
c)
scãderea din evidentã a semifabricatelor vândute.
458. O unitate ce comercializeazã mãrfuri utilizând ca pret de înregistrare
costul efectiv de achizitie efectueazã si înregistreazã operatiile urmãtoare:
a)
aprovizionarea cu mãrfuri, la pretul facturat de furnizor de 9.200 lei,
din care 200 lei reprezintã perisabilitãti constatate la receptie si
acceptate, cu TVA de 19%;
b)
cheltuielile de transport-aprovizionare, facturate de un tert, de 500 lei,
cu TVA de 19%, decontate dintr-un avans de trezorerie;
c)
vânzarea a 50% din marfa aprovizionatã, la pretul negociat de
5.500 lei, cu TVA de 19%, si decontarea ulterioarã.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
459. Cum se vor efectua înregistrãrile operatiilor urmãtoare în contabilitatea
unui agent economic ce comercializeazã mãrfuri, utilizând pentru
evidenta acestora pretul de vânzare cu amãnuntul, inclusiv TVA:
a)
aprovizionarea cu mãrfuri referitor la care se cunosc: pretul facturat
de furnizor, exclusiv TVA, de 6.000 lei, cota de adaos de 10% si
TVA de 19%;
b)
vânzarea mãrfurilor cu încasare imediatã în numerar, în valoare
totalã de 2.000 lei.
460. Comercializarea mãrfurilor, în conditiile evidentei la pretul standard,
ocazioneazã efectuarea si înregistrarea urmãtoarelor operatii:
a)
aprovizionarea cu mãrfuri referitor la care se cunosc: pretul facturat
de furnizor, exclusiv TVA, de 6.000 lei, si pretul standard aferent,
de 5.000 lei;
b)
vânzarea integralã a mãrfurilor aprovizionate, la pretul total de
7.000 lei, cu TVA de 19%, si încasarea imediatã în numerar;
c)
scãderea din evidentã a mãrfurilor vândute si repartizarea diferentei
de pret aferente.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
461. Cum se vor efectua înregistrãrile contabile corespunzãtoare urmãtoarelor
operatii realizate cu clientii unitãtii:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
a)
încasarea unui avans de 6.000 lei, cu TVA de 19%, în vederea
executãrii unei lucrãri;
b)
livrarea a 100 unitãti din semifabricatul A, la pretul de 20 lei/unitate,
cu TVA de 19%, pentru care factura se va întocmi luna urmãtoare;
c)
facturarea proformã a 1.000 bucãti ambalaje care circulã prin restituire
directã, la pretul de 30 lei/bucatã.
462. Cumpãrãrile de la furnizori ocazioneazã, printre altele, efectuarea si
înregistrarea urmãtoarelor operatii economice:
a) receptionarea a 500 kg din materia primã A, la pretul unitar negociat
de 80 lei, cu TVA de 19%, pentru care factura se va primi ulterior;
b)
diminuarea obligatiei de 20.000 lei fatã de furnizorul de mãrfuri,
cunoscând cã 10% se achitã în numerar, iar pentru diferentã se
subscrie un bilet la ordin;
c)
obtinerea unui scont de decontare de 2% din totalul unei obligatii
de 100.000 lei fatã de un furnizor de imobilizãri.
Înregistrati operatiile în contabilitate.
463. Cum se efectueazã si se înregistreazã urmãtoarele operatii economice
referitoare la plasarea disponibilitãtilor financiare pe termen scurt:
a) achizitionarea a 300 obligatiuni emise de o altã unitate, la pretul de
10 lei/obligatiune, cu decontare ulterioarã;
b) cumpãrarea a 500 actiuni emise de o societate din cadrul grupului,
la pretul unitar de 15 lei, cu decontare prin virament;
c)
comisionul de intermediere facturat de un tert pentru actiunile
cumpãrate (operatia anterioarã) este de 5% din valoarea tranzactiei.
464. Un agent economic efectueazã si înregistreazã urmãtoarele operatii prin
contul de la bancã:
a) încasarea unui cec de 50.000 lei, primit anterior de la un client;
b) comisionul de 5% achitat bãncii pentru ridicarea de numerar în
valoare de 70.000 lei;
c) încasarea unui bilet la ordin de 60.000 lei depus anterior spre scontare,
taxa scontului fiind de 10%.
Înregistrati în contabilitate operatiile de mai sus.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
465. Prin contul de la bancã în valutã se efectueazã urmãtoarele operatii ce
se înregistreazã în contabilitate:
a)
se achizitioneazã 1.000 $ necesari plãtii unui furnizor, pe baza
ordinului de cumpãrare, la cursul ferm oferit de bancã de 2,8 lei/$;
b)
se încaseazã creanta de 2.000 $ de la un client extern, cunoscându-se
cã la constituirea acesteia cursul dolarului a fost de 2,7 lei/$, iar la
data încasãrii este de 2,75 lei/$;
c)
se ramburseazã o ratã de 100 $ aferentã unui credit bancar pe termen
lung, la cursul de 2,85 lei/$, acelasi ca la obtinerea creditului.
Înregistrati în contabilitate operatiile de mai sus.
466. În legãturã cu avansurile de trezorerie, cum se efectueazã si se înregistreazã
urmãtoarele operatiuni:
a) acordarea unui angajat a avansului de 5.000.000 lei;
b) achizitionarea din acest avans a unor rechizite în valoare de
2.000.000 lei, cu TVA legalã;
c) retinerea avansului neconsumat din drepturile salariale.
467. O societate comercialã cu capital majoritar de stat încheie exercitiul
financiar cu profit de 50.000 lei care, potrivit hotãrârii AGA, se repartizeazã
pe destinatiile de mai jos:
a) pentru rezerve legale: 2.800 lei;
b) pentru acoperirea pierderii contabile din exercitiile anterioare:
15.200 lei;
c) profitul de 32.000 lei rãmas nerepartizat se va distribui ulterior depunerii
situatiilor financiare la organul fiscal ca dividende cuvenite
bugetului de stat.
Înregistrati în contabilitate operatiile de mai sus.
468. Situatia înainte de cresterea capitalului social se prezintã astfel: capital
social 10.000 lei împãrtit în 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide
cresterea capitalului social prin aporturi noi în numerar pentru care se
emit 5.000 actiuni la un pret de emisiune de 1,2 lei/actiune.
Care sunt: valoarea matematicã contabilã nouã a unei actiuni, mãrimea
DS-ului, raportul actiuni vechi / actiuni noi si formula contabilã privind
cresterea capitalului?
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
469. Situatia înainte de cresterea capitalului se prezintã astfel: capital social
10.000 lei format din 10.000 actiuni; rezerve 5.000 lei. Se decide cresterea
capitalului social prin încorporãri de rezerve în valoare de 2.000 lei
pentru care se emit 2.000 actiuni.
Care sunt: valoarea matematicã contabilã nouã a unei actiuni, mãrimea
DA-ului si raportul actiuni vechi / actiuni noi?
470. Dispuneti de urmãtoarele date: capital social subscris nevãrsat 50.000 lei;
capital social subscris vãrsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei;
prime de conversie a obligatiunilor în actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare
(sold debitor) 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat
(sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei;
repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei.
Se cere sã calculati conform OMFP nr. 1.752/2005 mãrimea capitalurilor
proprii.
471. La o societate comercialã, capitalul social este 24.000 lei, rezervele 6.000 lei,
subventiile pentru investitii 200 lei, numãrul de actiuni 3.000 titluri. Se
procedeazã la cresterea capitalului social prin emiterea a 1.500 actiuni
noi, valoarea de emisiune fiind egalã cu valoarea matematicã contabilã
a vechilor actiuni.
Care sunt: valoarea matematicã contabilã a noilor actiuni, prima de emisiune
si formula contabilã corespunzãtoare privind majorarea capitalului?
472. La o societate comercialã, capitalul social este 5.000 lei, rezervele 1.000 lei,
primele de capital 1.000 lei, numãrul de actiuni 2.000 titluri. Se decide
reducerea capitalului social prin rãscumpãrarea si anularea a 30% din
numãrul actiunilor emise, pretul de rãscumpãrare al unei actiuni fiind
de 2 lei/actiune.
Se cer sumele si înregistrãrile corecte privind anularea actiunilor.
473. O SA a emis, la 1 octombrie anul N, un împrumut obligatar cu urmãtoarele
caracteristici: numãr de obligatiuni 50.000 titluri; valoare nominalã
10 lei; pret de emisiune 9 lei; pret de rambursare 12 lei; rata dobânzii
10%; durata împrumutului 10 ani; rambursarea împrumutului se face în
5 transe egale la sfârsitul exercitiilor N+2; N+4; N+6; N+8 si N+10;
primele de rambursare se amortizeazã linear pe durata împrumutului.
Se cer operatiile contabile înregistrate la inventarul anului N.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
474. O societate emite un împrumut obligatar cu urmãtoarele caracteristici:
numãrul de obligatiuni 1.000; valoarea nominalã 1.000 lei/obligatiune;
pretul de emisiune 990 lei/obligatiune; durata de rambursare 10 ani;
dobânda 13% anual.
În conditiile în care rambursarea se face prin metoda anuitãtilor constante,
anuitatea fiind egalã cu 184.290 lei, precizati înregistrãrile contabile
privind plata anuitãtii în anul al doilea.
475. Întreprinderea ALFA emite un împrumut obligatar cu urmãtoarele
caracteristici: numãrul de obligatiuni 10.000 titluri; valoarea nominalã
10 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 9 lei/obligatiune; valoarea de
rambursare 12 lei/obligatiune, durata creditului 10 ani, cu rambursare
integralã la expirarea scadentei. Dupã 4 ani, împrumutul este rambursat
prin rãscumpãrare la bursa obligatiunilor, pretul de rãscumpãrare fiind
de 11,5 lei.
Se cere formula contabilã la rambursarea prin anularea obligatiunilor.
476. În anul N, o societate A achizitioneazã de la o altã societate, B, o linie
tehnologicã pentru extractia petrolului. Cheltuielile legate de achizitie
sunt: pret de cumpãrare 60.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare
21.000 lei; taxã vamalã 6.000 lei; comision vamal 600 lei; cheltuieli cu
punerea în functiune 18.000 lei; onorariile inginerilor 14.000 lei; cheltuieli
cu reclama 6.000 lei; pierderi initiale din exploatare înregistrate
înainte ca activul sã atingã parametrii planificati 7.000 lei; reducere
comercialã 2.000 lei.
În conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se cere sã determinati
costul de achizitie.
477. O societate comercialã importã o instalatie pentru extractia gazelor naturale,
cheltuielile legate de achizitie fiind: pret de cumpãrare 45.000 lei;
taxã vamalã 4.500 lei; cheltuieli legate de punerea în functiune 12.000 lei;
cheltuieli cu reclama 15.000 lei. Societatea estimeazã cã la terminarea
extractiei cheltuielile cu demontarea si mutarea activului recunoscute
printr-un provizion pentru riscuri si cheltuieli se vor ridica la 16.000 lei.
În conditiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se cere formula
contabilã legatã de achizitie.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
478. O societate comercialã achizitioneazã din import, în exercitiul N, un
echipament tehnologic în vederea extinderii sferei de activitate. Cheltuielile
care s-au efectuat pentru achizitia si punerea în functiune a echipamentului
sunt: pret de cumpãrare al utilajului 200.000 lei, TVA achitatã
la vamã 38.000 lei, taxã vamalã 12.000 lei, cheltuieli cu publicitatea
pentru noile produse 20.000 lei. Înainte de punerea în functiune a echipamentului
se decide achizitionarea si înlocuirea unei piese în valoare
de 20.000 lei în vederea cresterii capacitãtii de productie. Pierderile
tehnologice implicate de punerea în functiune peste limitele normal
admise sunt de 1.000 lei, costul pieselor înlocuite în perioada de probe
pentru functionare sub standard este de 500 lei.
Conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, se cer formulele contabile
privind receptia si punerea în functiune a echipamentului.
479. O societate achizitioneazã o instalatie în baza facturii: pret de cumpãrare,
inclusiv TVA 19%, 10.305,4 lei, reducere comercialã 3%, TVA 19%.
În conditiile în care instalatia nu se receptioneazã si nu se pune în functiune
pânã la sfârsitul anului, se cere formula contabilã.
480. Dispuneti de urmãtoarele date legate de un mijloc de transport: în
urma unei prime reevaluãri s-a înregistrat o diferentã pozitivã egalã cu
9.000 lei; în urma celei de-a doua reevaluãri s-a înregistrat o diferentã
negativã egalã cu 11.000 lei; în urma celei de-a treia reevaluãri s-a
înregistrat o diferentã pozitivã egalã cu 6.000 lei.
În conditiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale”, precizati cum va
afecta situatiile financiare cea de-a treia reevaluare.
481. Dispuneti de urmãtoarele date legate de o instalatie: costul de achizitie
50.000 lei; durata de viatã utilã 10 ani; metoda de amortizare linearã.
Prima reevaluare are loc dupã 3 ani, valoarea justã 42.000 lei. A doua
reevaluare are loc dupã 3 ani de la prima, valoarea justã 16.000 lei.
În conditiile în care rezerva din reevaluare este trecutã la rezultatul
reportat la casarea bunului, precizati care este soldul contului 105 dupã
a doua reevaluare.
482. O societate achizitioneazã, pe data de 9 martie anul N, un utilaj cu valoarea
contabilã de intrare de 24.000 lei. El se amortizeazã degresiv în 5 ani.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
Care sunt: mãrimea amortizãrii în primul an de functionare, numãrul de
ani în care se realizeazã amortizarea degresivã si numãrul de ani în care
se realizeazã amortizarea linearã?
483. O societate achizitioneazã în anul N un utilaj la pretul de 70.000 lei,
amortizat în 5 ani. Utilajul este pus în functiune pe data de 17 mai anul
N si este amortizat degresiv. Valoarea rezidualã estimatã la sfârsitul
duratei de viatã utilã este de 15.000 lei.
În conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care este amortizarea
în primul an?
484. O societate achizitioneazã mãrfuri în baza facturii: pret de cumpãrare
10.000 lei, rabat 1%, TVA 19%. Ulterior, printr-o facturã de reducere
se primeste o remizã de 2%.
Precizati înregistrãrile contabile privind primirea facturii ulterioare.
485. O întreprindere detine în stoc, la 31 decembrie N, 5.400 bucãti de
produse finite A al cãror cost de productie este de 5,108 lei/buc. Pretul
de piatã al produselor, la 31.12.2004, este de 5,2 lei/buc., iar cheltuielile
necesare pentru realizarea vânzãrii reprezintã 0,2 lei/bucatã.
Care este valoarea produselor finite în bilantul de la 31.12.N?
486. Situatia stocurilor de materii prime în cursul lunii august este: 01.08:
sold initial 10 buc. x 1 leu/bucatã; 05.08: intrãri 20 buc. x 20 lei/bucatã;
10.08: intrãri 30 buc. x 30 lei/bucatã; 20.08: intrãri 40 buc. x 40 lei/bucatã;
30.08: intrãri 5 buc. x 45 lei/bucatã; iesiri pe 18.08, 55 buc. si pe 25.08,
43 buc.
Se cere valoarea iesirilor din 25.08 si valoarea stocului final în conditiile
utilizãrii metodei FIFO.
487. O societate comercialã tine evidenta mãrfurilor la pret cu amãnuntul
inclusiv TVA, procentul de adaos comercial fiind de 30%. Ea se aprovizioneazã
cu mãrfuri pe baza facturii: pret de cumpãrare, inclusiv
TVA 19%, 7.735 lei, reducere comercialã 10%, scont de decontare
2%, TVA 19%.
Care este pretul de vânzare afisat în magazin?
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
488. O societate comercialã care tine evidenta stocurilor la pret cu amãnuntul
inclusiv TVA si care practicã un adaos comercial de 30% se aprovizioneazã
cu mãrfuri pe baza facturii; pret de cumpãrare 9.500 lei, cheltuieli
de transport înscrise în facturã 500 lei, TVA 19%.
Se cere sã precizati înregistrarea vânzãrii mãrfurilor.
489. În luna X se livreazã produse finite fãrã facturã; pret de vânzare 3.000 lei,
TVA 19%. În luna X+1 se întocmeste factura, pret de vânzare 4.000 lei,
TVA 19%.
Se cere înregistrarea efectuatã la emiterea facturii.
490. Furnizorul F adreseazã clientului C o facturã reprezentând livrãri de
mãrfuri în valoare de 1.000 lei, TVA 19%, cu decontare dupã 3 luni.
Ulterior, clientul C îl înstiinteazã pe vânzãtor cã doreste sã-si deconteze
datoriile cu 2 luni mai devreme cu conditia sã beneficieze de un scont.
În consecintã, furnizorul întocmeste o facturã de reducere care mentioneazã
un scont de 3% acordat asupra vânzãrii initiale.
Se cere înregistrarea din contabilitatea vânzãtorului privind scontul
acordat ulterior facturãrii.
491. Dispuneti de urmãtoarele informatii pentru luna decembrie anul N:
total vânzãri 10.000 lei, TVA 19%; la inventar se constatã un minus de
combustibil în gestiune, neimputabil peste normele legale, evaluat la
1.000 lei, TVA 19%; total achizitii 4.000 lei, TVA 19%; TVA de recuperat
din luna noiembrie 400 lei.
Se cere înregistrarea TVA de plãtit la bugetul de stat.
492. O societate comercialã procedeazã la regularizarea TVA, cunoscând
cã TVA de recuperat provenind din lunile precedente a fost 10 lei. În
luna expiratã s-au efectuat operatiile: s-a primit factura în valoare de
1.200 lei, TVA 19%, privind achizitia unor materii prime cumpãrate
fãrã facturã în luna anterioarã si contabilizate la pretul de 1.000 lei,
TVA 19%; s-au vândut mãrfuri în valoare de 1.400 lei, TVA 19%; la
inventar s-a constatat un minus de combustibil neimputabil peste normele
legale evaluat la 20 lei, TVA 19%.
Precizati înregistrarea contabilã a TVA de platã la buget în conditiile în
care prorata este 100%.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
493. Situatia stocurilor unei societãti comerciale se prezintã astfel: la sfârsitul
anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 = 1.900 lei, 391 =
700 lei; 345 = 4.000 lei. La sfârsitul anului N+1 valorile contabile
sunt: 301 = 2.000 lei si 345 = 4.500 lei, iar valorile de inventar, 301=
2.000 lei si 345 = 4.000 lei.
Se cer înregistrãrile la sfârsitul anului N+1.
494. O societate achizitioneazã, în anul N, 1.000 actiuni ca titluri de participare
la pretul de 2 lei/actiune. La sfârsitul anului N cursul la bursã al actiunilor
este de 1,6 lei/actiune, iar la sfârsitul anului N+1, de 1,9 lei/actiune.
Se cer înregistrãrile contabile la sfârsitul anului N+1.
495. Un producãtor de televizoare oferã garantie la momentul vânzãrii
bunurilor. Conform termenilor contractului de vânzare, producãtorul
întelege sã elimine prin reparatii sau înlocuire defectele ce apar într-o
perioadã de 12 luni de la data bilantului. Dacã sunt probabile doar
defecte minore, costurile de reparatie si înlocuire vor fi de 4.000 lei, iar
dacã sunt majore, de 50.000 lei. Pe baza informatiilor trecute, întreprinderea
estimeazã cã, în anul 2006, 75% din bunurile vândute nu vor
avea defecte, 10% vor avea defecte minore si 15% vor avea defecte
majore. În anul 2007 expirã perioada de garantie a produselor vândute
si nu s-au produs defectiuni care sã impunã remedieri.
Precizati înregistrãrile contabile aferente anului 2007.
496. Societatea ALFA SA vinde produse însotite de certificate de garantie
pentru 12 luni. În exercitiul financiar 2007 s-au vândut 30.000 de produse.
Experienta întreprinderii si estimãrile indicã pentru anul care
urmeazã cã 60% din produsele vândute în 2007 nu vor înregistra niciun
fel de problemã, 36% vor avea nevoie de reparatii minore cu un cost
mediu de 5 lei/produs, iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completã la
un cost de 3,5 lei/produs. La 1 ianuarie 2007 provizioanele pentru garantii
aferente produselor vândute în anul 2006 erau de 46.000 lei. În cursul
anului 2007 s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor
vândute în anul 2006 în valoare de 25.000 lei, iar provizionul aferent a
fost reluat la venituri.
Precizati înregistrãrile care trebuie efectuate de ALFA SA conform IAS 37
„Provizioane, datorii contingente si active contingente” la 31.12.2007.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
497. O societate comercialã achizitioneazã, în anul N, 1.000 actiuni A ca titluri
de participare la un pret de cumpãrare de 1,7 lei/actiune. La inventarul
anului N, valoarea de piatã a actiunilor este 1,525 lei/actiune. La inventarul
anului N+1 valoarea de piatã a actiunilor devine 1,625 lei/actiune.
Precizati care este înregistrarea contabilã aferentã anului N+1.
498. Dispuneti de urmãtoarele informatii: încasãri de la clienti 200.000 lei;
plãti cãtre furnizori 15.000 lei; plãti cãtre angajati 2.500 lei; dobânzi
plãtite legate de activitatea de exploatare 100 lei; impozit pe profit plãtit
6.000 lei; plãti privind achizitii de terenuri 100.000 lei, achizitii instalatii
400.000 lei; încasãri din vânzarea echipamentelor 50.000 lei; dividende
încasate 120.000 lei; încasãri din emisiuni de capital social 7.000 lei;
încasãri din împrumuturi pe termen lung 1.500 lei.
Conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de trezorerie”, metoda directã,
precizati care sunt fluxurile de trezorerie din activitãtile de exploatare,
investitii si finantare.
499. Dispuneti de urmãtoarele informatii: profit înaintea impozitãrii 25.000 lei;
cheltuieli cu amortizarea 1.700 lei; pierderi din diferente de curs valutar
1.200 lei; venituri din investitii financiare 3.600 lei; clienti: sold initial
4.000 lei – sold final 4.600 lei; stocuri: sold initial 7.000 lei – sold final
1.500 lei; furnizori: sold initial 4.600 lei – sold final 3.500 lei; dobânzi
plãtite legate de exploatare 1.200 lei; impozit pe profit plãtit 1.400 lei;
asigurare încasatã 200 lei.
Conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de trezorerie”, precizati care este
fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare.
500. Dispuneti de urmãtoarele informatii: toate actiunile filialei au fost achizitionate
cu 4.600 lei. Valorile juste ale activelor achizitionate si obligatiilor
preluate sunt urmãtoarele: stocuri 1.500 lei; creante 200 lei; numerar
2.000 lei; terenuri si clãdiri 4.000 lei; furnizori 1.600 lei; împrumuturi
din emisiuni de obligatiuni 1.500 lei. Au fost efectuate plãti în valoare
de 4.200 lei pentru achizitia clãdirilor.
Conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de trezorerie”, precizati care este
fluxul de trezorerie provenit din activitatea de investitii.
501. O societate comercialã prezintã urmãtoarele informatii referitoare la
bilant: active imobilizate 300.000 lei; stocuri si creante 170.000 lei;
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
disponibil la bãnci 30.000 lei; capitaluri proprii 230.000 lei; împrumuturi
din emisiunea de obligatiuni 90.000 lei; furnizori 180.000 lei.
Determinati fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria
netã a societãtii.
502. La începutul anului 2006 o întreprindere detinea 10.000 euro. Cursul
rol/euro la 01.01.2006 era de 3,3 lei/euro. Pe parcursul exercitiului 2006
au fost înregistrate urmãtoarele fluxuri monetare: încasãri de 30.000
euro la cursul zilei de 3,4 lei/euro si de 10.000 euro la cursul zilei de
3,35 lei/euro, si plãti de 20.000 euro la cursul zilei de 3,43 lei/euro si de
15.000 euro la cursul zilei de 3,35 lei/euro. La 31.12.2006 cursul era de
3,41 lei/euro.
Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societãtii si diferenta de
curs nerealizatã?
503. Societatea comercialã ALFA SA emite o facturã pentru vânzãri de produse
finite în valoare de 105.000 lei, conditiile de platã fiind: 60% din pret
de plãteste în momentul vânzãrii, iar restul de 40% se va plãti dupã un
an de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obtine
un credit echivalent de pe piata financiarã la o ratã a dobânzii de 5%.
Precizati cum se contabilizeazã vânzarea produselor finite conform
IAS 18 „Venituri”.
504. O societate comercialã vinde unui client pe data de 01.01.N mãrfuri în
valoare de 2.000 lei, conditiile de platã fiind: 50% din pret se plãteste în
momentul vânzãrii, 20% din pret se va plãti dupã un an de la vânzare,
iar 30%, dupã 2 ani de la vânzare. Se estimeazã cã în acel moment
clientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiarã la o
ratã a dobânzii de 10%.
Precizati cum se înregistreazã la sfârsitul exercitiului N veniturile financiare
conform IAS 18 „Venituri”.
505. O societate vinde în anul N un program informatic pentru suma de
50.000 lei si include în facturã si pretul activitãtii de service dupã instalare
în valoare de 4.000 lei. Activitatea de service se realizeazã în anul N+1.
Precizati care este înregistrarea contabilã în anul N conform IAS 18
„Venituri”.
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
506. O societate încheie în anul N un contract pentru executarea unor prestatii
în valoare totalã de 1.000 lei, iar durata de realizare este de 3 ani. Costurile
aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei trei ani sunt:
anul N = 200 lei, anul N+1 = 100 lei, anul N+2 = 200 lei.
Conform IAS 18 „Venituri”, precizati înregistrarea contabilã în anul N.
507. O societate comercialã cumpãrã la 30.04.2006 un numãr de 150 de
obligatiuni; valoarea nominalã a unei obligatiuni este de 100 lei, pretul
de achizitie este de 102 lei; dobânda anualã este de 10%, încasatã la
31 decembrie.
Precizati încasarea cuponului de dobândã la 31.12.2006 în conformitate
cu prevederile din IAS 18 „Venituri”.
508. O societate comercialã vinde 10 actiuni ca investitii financiare pe
termen scurt la pretul de 20.000 lei/actiune. Pretul de achizitie este de
21 lei/titlu, ajustarea pentru depreciere constituitã este de 3 lei.
Precizati cum se reflectã analiza operatiei de mai sus la nivelul contului
121.
509. În contul de profit si pierdere figureazã urmãtoarele informatii: vânzãri
de mãrfuri 20.000 lei; costul de cumpãrare al mãrfurilor vândute
5.000 lei; productie imobilizatã 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime
5.000 lei; cheltuieli cu personalul deductibile fiscal 8.500 lei; amortizãri
si provizioane pentru exploatare 15.000 lei; venituri din provizioane
privind exploatarea deductibile fiscal la constituire 12.000 lei; amenzi
datorate autoritãtilor române 870 lei si plãtite 600 lei, dividende de
primit 1.200 lei; dividende plãtite 1.500 lei, cota de impozit pe profit
16%.
Care este impozitul pe profit datorat?
510. Dispuneti de urmãtoarele informatii din contabilitatea curentã: venituri
totale 6.000 lei, din care venituri din provizioane deductibile fiscal
1.500 lei si venituri din dividende cuvenite 500 lei; cheltuielile totale
sunt în valoare de 2.000 lei, din care amenzi datorate autoritãtilor române
1.800 lei.
Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind 16%?
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
511. Dispuneti de urmãtoarele date la închiderea exercitiului N: impozit pe
profit calculat si înregistrat la 30.11.N: 800 lei, din care plãtit 500 lei;
venituri aferente exercitiului N: 18.000 lei, din care dividende cuvenite
2.000 lei; cheltuieli aferente exercitiului N: 5.000 lei, din care cheltuieli
de protocol nedeductibile 400 lei si amenzi datorate autoritãtilor române
1.100 lei. Cota de impozit pe profit este de 16%.
Care este suma impozitului pe profit datorat si de plãtit pe exercitiul N?
512. Se dau urmãtoarele informatii: cheltuieli cu alte impozite si taxe 50 lei;
cheltuieli privind materialele consumabile 100 lei; cheltuieli cu lucrãrile
si serviciile prestate de terti 40 lei; cumpãrãri de mãrfuri 60 lei; venituri
din reluarea provizioanelor 30 lei; venituri din vânzarea mãrfurilor
150 lei; venituri din productia de imobilizãri corporale 40 lei. Informatii
complementare: sold initial la mãrfuri 30 lei; sold final la mãrfuri 80 lei.
Care este excedentul brut din exploatare generat de societate?
513. Se dau urmãtoarele informatii: cumpãrãri de materii prime 100 lei; cheltuieli
privind energia electricã si apa 30 lei; produse finite obtinute,
evaluate la cost de productie, 100 lei; venituri din vânzarea produselor
finite 150 lei; venituri din productia de imobilizãri corporale 40 lei.
Informatii complementare: sold initial la materii prime 50 lei; sold final
la materii prime 30 lei; sold initial la produse finite 70 lei; sold final la
produse finite 60 lei.
Care este valoarea adãugatã creatã de întreprindere?
514. Se dau urmãtoarele informatii: capitaluri proprii aferente exercitiului N:
1.000 lei; capitaluri proprii aferente exercitiului N-1: 600 lei. În cursul
exercitiului N au avut loc urmãtoarele operatii: cresteri de capital prin
aporturi noi în naturã 50 lei; conversia datoriilor în capital 20 lei;
încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei; rambursãri de capital
în numerar cãtre asociati 10 lei.
Care este rezultatul net aferent exercitiului N?
515. Chiria se plãteste trimestrial, de 4 ori pe an, pe data de 15 februarie,
15 mai, 15 august si 15 noiembrie. Chiria anualã a fost de 15.000 lei,
dar a crescut la 18.000 lei la 1 aprilie.
Care este mãrimea cheltuielilor cu chiria în contul 121 pentru exercitiul
curent?
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
516. Se dau urmãtoarele informatii aferente exercitiului financiar N: venituri
din vânzarea mãrfurilor 1.000 lei; venituri din sconturi primite 50 lei;
cheltuieli privind mãrfurile vândute 700 lei; cheltuieli privind lucrãrile
si serviciile prestate de terti 20 lei; cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizãrilor corporale 20 lei; venituri din cedarea imobilizãrilor
10 lei; cheltuieli privind activele cedate 5 lei; cheltuieli privind impozitul
pe profit 100 lei.
Care este capacitatea de autofinantare aferentã exercitiului N?
517. Din balanta de verificare s-au extras urmãtoarele date: clienti 8.600 lei,
clienti incerti 3.000 lei, clienti creditori 2.800 lei, conturi curente la bãnci
(sold creditor) 4.200 lei, furnizori 6.300 lei, furnizori debitori pentru
stocuri 3.500 lei, decontãri cu asociatii privind capitalul (sold debitor)
1.000 lei, efecte de platã 800 lei, TVA neexigibilã (sold creditor)
3.100 lei, TVA de recuperat 600 lei, dividende de platã 1.300 lei, impozit
pe profit 380 lei, debitori diversi 2.600 lei, ajustãri pentru deprecierea
debitorilor 300 lei.
Care este mãrimea creantelor si a datoriilor?
518. O întreprindere achizitioneazã, la începutul anului N, 2.000 actiuni ca
titluri de participare, pret de cumpãrare 1,2 lei/actiune, din care eliberate
30%, restul neeliberate, cheltuieli accesorii 100 lei. La inventarul anului
N valoarea de piatã a actiunilor este 1,15 lei/actiune.
Precizati valoarea cu care titlurile de participare vor figura în bilantul
anului N.
519. O întreprindere emite la 30.04.N un împrumut obligatar cu urmãtoarele
caracteristici: numãr de obligatiuni 1.000 titluri, pret de rambursare
1,5 lei/obligatiune, valoare nominalã 1,2 lei/obligatiune, pret de emisiune
0,9 lei/obligatiune, durata împrumutului 10 ani, rata dobânzii 10%.
Împrumutul este rambursat în 5 transe egale începând cu 01.05 anul
N+2 si primele privind rambursarea împrumutului se amortizeazã linear
pe durata împrumutului.
Precizati valoarea cu care împrumutul din emisiuni de obligatiuni va
figura în bilantul anului N.
520. Dispuneti de urmãtoarele informatii din contabilitatea de gestiune
pentru o sectie principalã: cheltuielile directe înregistrate în contul 921:
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
1.000 lei; cheltuieli indirecte de productie înregistrate în contul 923:
500 lei; nivelul de activitate exprimat în ore de functionare a utilajelor:
5.000 ore nivel normal de activitate, 4.000 ore nivel real de activitate,
costul subactivitãtii 60 lei.
Precizati care este mãrimea cheltuielilor fixe si a cheltuielilor indirecte
de repartizat.
521. Dispuneti de urmãtoarele date: într-o întreprindere se produc douã
produse, A si B, cheltuielile directe ale acestora fiind de: pentru produsul
A 10.000 lei si pentru produsul B 20.000 lei. Produsul A se fabricã
numai în Sectia 1, iar produsul B în Sectiile 1 si 2. Cheltuielile Sectiei 1
sunt de 7.500 lei, iar cele ale Sectiei 2 de 7.000 lei. Cheltuielile generale
ale întreprinderii sunt de 500 lei. La produsul A costul productiei neterminate
la începutul perioadei este de 900 lei, iar la sfârsitul perioadei de
200 lei. La produsul B costul productiei neterminate la sfârsitul perioadei
este de 500 lei. Baza de repartizare a cheltuielilor sectiei o reprezintã
cheltuielile directe.
Precizati care este costul de productie aferent produselor finite A si B.
522. Dispuneti de urmãtoarele date: O societate fabricã 2 produse, A si B,
capacitatea normalã de productie fiind de 100.000 unitãti pentru produsul
A si 60.000 unitãti pentru produsul B. În exercitiul N societatea a fabricat
90.000 unitãti produs A si 30.000 unitãti produs B. Se stie cã în anul N
totalul cheltuielilor directe colectate în contul 921 a fost de 100.000 lei,
iar cele indirecte colectate în contul 923 de 80.000 lei, din care variabile
50.000 lei.
Precizati care este costul subactivitãtii.
523. Dispuneti de urmãtoarele date: o întreprindere produce douã produse,
A si B; costurile indirecte de productie sunt de 600 lei, din care fixe
120 lei.
Folosind salariile directe în sumã de 300 lei, din care produsul A 100 lei,
ca bazã de repartizare, care sunt costurile indirecte imputate rational
celor douã produse dacã gradul de activitate este de 80%?
524. Se presupune cã într-o întreprindere cheltuielile generate de obtinerea
urmãtoarelor cantitãti de produse: A = 10.000 buc., B = 40.000 buc.,
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
C = 50.000 buc. sunt în sumã de 510.000 lei. Parametrul utilizat pentru
calculul indicilor de echivalentã este lungimea produselor, care în cazul
produsului A este 40 cm, în cazul produsului B este 80 cm, iar în cazul
produsului C este 24 cm. Baza de comparatie este produsul B.
În conditiile utilizãrii indicilor de echivalentã simpli, calculati ca raport
direct, se cere costul pe unitatea de produs finit.
525. Se presupune cã într-o întreprindere cheltuielile generate de obtinerea
urmãtoarelor cantitãti de produse: A = 300.000 buc., B = 500.000 buc.,
C = 800.000 buc. sunt în sumã de 61.000 lei. Parametrul utilizat pentru
calculul indicilor de echivalentã este lungimea produselor, care în cazul
produsului A este 40 cm, în cazul produsului B este 60 cm, iar în cazul
produsului C este 100 cm. Baza de comparatie este C.
În conditiile utilizãrii indicilor de echivalentã simpli, calculati costul pe
unitatea de produs finit.
526. O sondã petrolierã produce 20.000 t titei si 500.000 m3 gaze de sondã.
Cheltuielile ocazionate de obtinerea ambelor produse sunt în sumã de
13.940 lei. Productia de gaze de sondã, considerate produs secundar,
se echivaleazã cu productia de titei, considerat produs principal dupã
relatia: 1.000 m3 gaze sondã = 1 tonã titei.
Se cere mãrimea costului unitar al produsului principal si al celui secundar.
527. Pentru a fabrica produsul A o întreprindere a efectuat în N urmãtoarele
cheltuieli: cheltuieli directe 3.000 lei; cheltuieli indirecte de productie
1.200 lei, din care variabile 900 lei. Cheltuielile extraordinare sunt de
600 lei. Capacitatea de productie a fost utilizatã pentru 80% din nivelul
de activitate normal.
Precizati cum se înregistreazã obtinerea produselor finite la cost de
productie efectiv în contabilitatea financiarã si cea de gestiune.
528. Dispuneti de urmãtoarele date: cantitatea de produse fabricatã si vândutã
15.000 buc., pret de vânzare unitar 1,5 lei/buc., cheltuieli fixe 5.000 lei.
Care este mãrimea costului variabil unitar pentru a obtine un profit de
5.500 lei?
TESTE GRILÃ... Contabilitate – contabili autorizati
529. Dispuneti de urmãtoarele date: pret de vânzare unitar 1.500 lei; cost
variabil unitar: materii prime 300 lei, salarii 200 lei, cheltuieli indirecte
de productie variabile 400 lei; costuri fixe totale 80.000 lei; cantitate
fabricatã si vândutã 500 buc.
Cu cât ar trebui sã creascã cantitatea de produse fabricatã si vândutã
pentru a acoperi cresterea cu 50% a salariilor si a mentine profitul constant?
530. Dispuneti de urmãtoarele date: cifra de afaceri 360.000 lei; cheltuieli
variabile 120.000 lei; cantitatea fabricatã si vândutã 80 buc.; costuri
fixe totale 173.250 lei.
Care este pragul de rentabilitate în unitãti fizice în conditiile în care
costurile variabile scad cu 10%?
531. O societate comercialã produce 6.000 kg si vinde 4.000 kg produse
finite la pretul de vânzare unitar de 5 lei/kg. Costurile variabile pe unitatea
de produs finit sunt de 2 lei/kg, iar rezultatul din vânzare este de
6.000 lei.
Care este mãrimea costurilor fixe ale perioadei, a factorului de acoperire
si a intervalului de sigurantã?
532. Dispuneti de urmãtoarele date: cheltuieli variabile pe unitate 21 lei/buc.,
costuri fixe totale 1.590 lei, pret unitar de vânzare 47,5 lei/buc.
Care este pragul de rentabilitate în unitãti fizice si profitul realizat stiind
cã în cursul anului s-au vândut 325 produse?
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
2. Disciplina: FISCALITATE
1. Profitul impozabil se determinã ca diferentã între:
a)
veniturile totale realizate si cheltuielile efectuate în scopul realizãrii
de venituri, dintr-un an fiscal;
b)
veniturile realizate din orice sursã si cheltuielile efectuate în scopul
realizãrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile si se adaugã cheltuielile nedeductibile;
c)
veniturile încasate într-un an fiscal si cheltuielile aferente acestora.
2.
Termenele de depunere a declaratiilor anuale de impozit pe profit sunt:
a) pânã în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului urmãtor celui
pentru care se calculeazã impozitul, în cazul societãtilor comerciale
bancare, persoane juridice strãine;
b) pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor, în cazul
contribuabililor care definitiveazã pânã la data de 15 februarie
închiderea anului financiar anterior;
c)
pânã la data de 28 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru
care se calculeazã impozitul, în cazul organizatiilor non-profit.
3.
Contribuabilii, altii decât societãtile comerciale bancare, persoane juri-
dice române si sucursalele din România ale bãncilor, persoane juridice
strãine, au obligatia de a declara si plãti impozitul pe profit:
a)
trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a primei luni urmãtoare trimestrului
pentru care se calculeazã impozitul, în anul 2007;
b)
anual, cu plãti anticipate efectuate trimestrial, în sumã de o pãtrime
din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, începând cu
anul 2008;
c)
anual, pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor celui
pentru care se calculeazã impozitul.
Precizati care dintre variantele de mai sus nu este corectã.
4.
Persoanele în întretinerea contribuabilului pentru care se acordã deducerea
personalã sunt:
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
a)
sotul/sotia, copiii minori în vârstã de pânã la 18 ani împliniti sau alti
membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei
acestuia pânã la gradul al doilea inclusiv, ale cãror venituri, impozabile
si neimpozabile, nu depãsesc 250 lei lunar;
b)
numai copiii minori aflati în întretinerea contribuabilului;
c)
rudele contribuabilului pânã la gradul al doilea inclusiv care obtin
venituri din cultivarea si valorificarea florilor pe suprafete mai mici
de 10.000 m2 în zonele de ses.
5.
Veniturile din activitãti independente cuprind:
a) numai venituri comerciale si venituri din vânzarea bunurilor în regim
de consignatie;
b) venituri din activitatea de expertizã contabilã, venituri din drepturi
de proprietate intelectualã, venituri din activitãti agricole;
c)
venituri comerciale, venituri din profesii libere, venituri din drepturi
de proprietate intelectualã.
6.
Care dintre veniturile enumerate mai jos sunt considerate venituri din
salarii si se impoziteazã:
a)
toate veniturile în bani si/sau în naturã obtinute de o persoanã fizicã
ce desfãsoarã o activitate în baza unui contract individual de
muncã, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporarã de
muncã;
b) veniturile din drepturi de proprietate intelectualã;
c) veniturile obtinute de o persoanã fizicã ce desfãsoarã o activitate în
baza unui contract de muncã, exclusiv indemnizatiile pentru incapacitate
de muncã.
7.
Impozitul pe venitul din transferul proprietãtilor imobiliare din patrimoniul
personal se datoreazã:
a)
la transferul dreptului de proprietate si al dezmembrãmintelor acestuia,
prin acte juridice între vii asupra constructiilor de orice fel si a
terenurilor aferente acestora, dobândite într-un termen de pânã la
3 ani inclusiv;
b)
la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor
de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate;
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
c)
pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembrãmintelor
acestuia cu titlu de mostenire, dacã succesiunea este dezbãtutã si
finalizatã în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii.
8.
Termenul legal de depunere la organul fiscal competent a declaratiei
speciale privind veniturile realizate de persoanele fizice, pentru fiecare
an fiscal, este:
a)
pânã în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului urmãtor celui de
realizare a venitului;
b)
pânã la data de 15 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a
venitului;
c)
pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor, în cazul
contribuabililor care realizeazã într-o formã de asociere venituri din
activitãti independente.
9.
Veniturile sub formã de dividende distribuite persoanelor fizice se impun,
începând cu data de 1 ianuarie 2007:
a) cu o cotã de 5% din suma acestora;
b) cu o cotã de 10% din suma acestora;
c) cu o cotã de 16% din suma acestora.
10.
Veniturile sub formã de dobânzi realizate de persoanele fizice începând
cu data de 1 ianuarie 2007 se impun cu o cotã de:
a) 1% din suma acestora;
b) 10% din suma acestora;
c) 16% din suma acestora.
11.
Nu sunt persoane impozabile, din punct de vedere al TVA:
a)
institutiile publice pentru operatiunile posturilor publice de radio si
televiziune etc.;
b)
angajatii cu contract individual de muncã;
c)
orice persoanã care desfãsoarã de o manierã independentã si indiferent
de loc prestãri de servicii.
12.
Nu constituie livrare de bunuri, în sensul TVA, urmãtoarele:
a)
predarea efectivã a bunurilor cãtre o altã persoanã, ca urmare a
unui contract care prevede cã plata se efectueazã în rate;
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
b)
acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor
promotionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstratii
la punctele de vânzare;
c)
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executãrii
silite.
13.
Din punct de vedere al TVA, sunt operatiuni impozabile în România:
a) livrarea cu platã de cãtre o persoanã fizicã a unei constructii si a
terenului pe care este construitã aceasta;
b) livrãrile de bunuri si prestãrile de servicii efectuate cu platã;
c) acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit, precum si
administrarea garantiilor de credit de cãtre persoana care acordã
creditul.
14.
Transportul international de persoane este o operatiune:
a) impozabilã cu cotã 19% de TVA;
b) impozabilã cu cotã 9% de TVA;
c) scutitã de TVA.
15.
Cota-standard a taxei pe valoarea adãugatã în România este de:
a) 0%;
b) 18%;
c) 19%.
16.
Exercitarea dreptului de deducere a TVA se face:
a) pentru fiecare operatiune în parte;
b) pentru ansamblul operatiunilor realizate în cursul perioadei fiscale;
c) pentru ansamblul operatiunilor realizate în cursul unui an fiscal.
17.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA trebuie sã depunã
la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadã fiscalã, un decont
de taxã pânã la:
a) sfârsitul perioadei fiscale;
b) data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care se încheie perioada
fiscalã respectivã;
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
c)
data de 25 exclusiv a lunii urmãtoare celei în care se încheie perioada
fiscalã respectivã.
18.
Nu se datoreazã accize armonizate pentru urmãtoarele produse si grupe
de produse:
a) bere, vinuri, alcool etilic;
b) cafea verde, cafea prãjitã, cafea solubilã;
c) tutun prelucrat.
19.
Care sunt plãtitorii de accize pentru grupa „alte produse accizabile”:
a) operatorii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane
fizice autorizate – care produc sau care achizitioneazã din
teritoriul comunitar ori din afara teritoriului comunitar astfel de
produse;
b) agentii economici – persoane juridice care comercializeazã astfel
de produse;
c) persoanele fizice care comercializeazã astfel de produse.
20.
Pentru grupa de produse „alcool etilic” acciza datoratã bugetului de stat
se stabileste astfel:
a) în cotã procentualã aplicatã la pretul unitar de vânzare cu amãnuntul;
b) în sumã fixã echivalent euro pe hl de alcool pur;
c) în sumã fixã echivalent euro pe hl de produs.
21.
Momentul plãtii accizelor la bugetul de stat în cazul importului unui
produs accizabil care nu este plasat într-un regim suspensiv este:
a) ziua imediat urmãtoare celei în care au fost vãmuite produsele;
b) stabilit pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care
acciza devine exigibilã;
c) momentul înregistrãrii declaratiei vamale de import.
22.
Microîntreprinderile plãtitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor
sunt de la data de 1 ianuarie 2007 urmãtoarele:
a)
persoanele juridice române care, la data de 31 decembrie a anului
fiscal precedent, îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
•
realizeazã venituri, altele decât cele din consultantã si management,
în proportie de peste 50% din veniturile totale;
•
au de la 1 pânã la 9 salariati inclusiv;
•
au realizat venituri care nu au depãsit echivalentul în lei al
100.000 euro;
•
capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane,
altele decât statul, autoritãtile locale si institutiile publice;
b)
persoanele fizice sau juridice care la data de 31 decembrie a anului
precedent îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:
•
sunt producãtoare de bunuri materiale, presteazã servicii sau
desfãsoarã activitate de comert;
•
au pânã la 9 salariati inclusiv;
•
au realizat venituri reprezentând echivalentul în lei de pânã la
100.000 euro inclusiv;
•
au capital integral privat;
c)
persoanele juridice care la data de 31 decembrie a anului precedent
îndeplinesc cel putin una din urmãtoarele conditii:
•
realizeazã venituri, altele decât cele din consultantã si management,
în proportie de peste 50% din veniturile totale;
•
au de la 1 pânã la 9 salariati inclusiv;
•
au realizat venituri care nu au depãsit echivalentul în lei al
100.000 euro;
•
capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane,
altele decât statul, autoritãtile locale si institutiile publice.
23.
Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de:
a) 3% în anul 2007 si 2,5% în anul 2008;
b) 2,5% în anul 2007 si 3% în anul 2009;
c) 2% în anul 2007 si 2,5% în anul 2008.
24.
Calculul si plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectueazã
astfel:
a)
trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare trimestrului
pentru care se calculeazã impozitul;
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
b) lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru
care se calculeazã impozitul;
c) anual, pânã la data de 31 ianuarie a anului urmãtor.
25.
Orice persoanã juridicã strãinã care înfiinteazã o reprezentantã în cursul
anului fiscal are obligatia de a depune o declaratie fiscalã la autoritatea
fiscalã competentã în termen de:
a) 10 zile de la data la care reprezentanta a fost înfiintatã;
b) 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost înfiintatã;
c) 15 zile de la data eliberãrii autorizatiei.
NOTÃ: Începând cu nr. 26, întrebãrile necesitã analizã si judecatã profesionalã
proprie.
26.
Se prezintã urmãtoarele impozite directe si indirecte extrase din legile
bugetului de stat pe douã exercitii financiare consecutive:
Indicator Valori
mld. lei
Valori
mld. lei
Impozit pe profit 49.210,00 60.710,00
Accize 68.915,00 97.733,00
Impozit pe veniturile din salarii 59.176,00 66.435,00
Impozit pe veniturile din dividende 2.400,00 6.400,00
Taxa pe valoarea adãugatã 110.150,85 126.692,54
Determinati valoarea impozitelor directe si valoarea impozitelor indirecte
în fiecare din cei doi ani.
27.
O persoanã impozabilã înregistratã în scopuri de TVA achizitioneazã
în luna ianuarie 2007 o cantitate de 1.000 produse la un pret fãrã TVA
de 150 lei/buc.
Întrucât cumpãrãtorul este un client fidel si foarte serios, furnizorul de
produse îi oferã un discount de 7% din pretul initial. Dupã achizitionare,
vinde 600 de produse clientilor sãi în luna ianuarie la un pret cu TVA
de 210 lei/buc., iar restul de 400 de bucãti le vinde în luna februarie la
un pret de 200 lei/buc. cu TVA.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
Presupunând cã perioada fiscalã este luna calendaristicã, determinati
TVA de platã sau, dupã caz, suma negativã a taxei aferentã lunilor
ianuarie si februarie 2007 pentru operatiunile realizate, în conditiile în
care în luna februarie societatea nu a avut achizitii.
28.
O persoanã impozabilã cu regim mixt realizeazã în luna martie 2007
urmãtoarele operatiuni:
–
livrãri de bunuri la export în sumã de 500 mil. lei;
–
livrãri de bunuri în tarã, scutite fãrã drept de deducere, în sumã de
700 mil. lei;
–
prestãri de servicii la intern în sumã de 1.000 mil. lei (sumã fãrã
TVA), TVA 19%;
–
achizitii de mãrfuri în sumã de 300 mil. lei (sumã fãrã TVA) si
achizitii de materii prime si materiale în sumã de 800 mil. lei (sumã
fãrã TVA), TVA 19%, destinate atât realizãrii operatiunilor care
dau drept de deducere, cât si celor care nu dau drept de deducere.
În conditiile în care agentul economic avea soldul sumei negative a taxei
în sumã de 15 mil. lei reportat din decontul lunii precedente, determinati:
a) valoarea TVA de platã sau suma negativã a taxei pentru operatiunile
din perioada fiscalã de raportare;
b) TVA de platã cumulatã sau, dupã caz, suma negativã a taxei cumulate,
la sfârsitul lunii martie 2007.
29.
O persoanã impozabilã stabilitã în România se înfiinteazã la data de 5 mar-
tie 2007 si opteazã pentru aplicarea regimului special de scutire de TVA,
iar la 30 iunie 2007 constatã cã a realizat o cifrã de afaceri reprezentând
echivalentul a 35.000 euro.
Precizati care este termenul în care persoana juridicã impozabilã trebuie
sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA.
30.
Un comerciant se aprovizioneazã în luna ianuarie 2007 de la un antrepozit
fiscal cu o cantitate de 7.000 sticle de bere de 0,5 l cu 12 grade
Plato. Acciza este de 0,748 euro/hl/1 grad Plato.
Determinati acciza de platã cãtre bugetul statului utilizând în calcul cursul
valutar de 3,6 lei/euro si precizati momentul exigibilitãtii accizei si cine
datoreazã acciza.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
31.
Un operator economic produce si livreazã în luna februarie 2007 o
cantitate de 7.000 sticle de alcool etilic de 0,75 l/sticlã cu o concentratie
de 43%. Acciza unitarã este de 750 euro/hl alcool pur.
Determinati valoarea accizei de platã la bugetul statului utilizând în calcul
cursul valutar de 3,6 lei/euro.
32.
Un importator autorizat importã 100 produse cu un pret extern de
50 USD/bucatã. Pentru transportul acestora pe parcurs extern importatorul
plãteste o sumã de 350 USD, reprezentând cheltuieli de transport
si asigurare pe parcursul extern. Cursul de schimb este 3,75 lei/USD.
Cunoscând cã taxa vamalã este 25% si TVA 19%, determinati cuantumul
obligatiilor fiscale ce trebuie achitate în vamã.
33.
O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã pe primul
trimestru al anului 2007 venituri totale în sumã de 2.450 mil. lei, din
care 100 mil. lei venituri neimpozabile. În aceeasi perioadã societatea
comercialã înregistreazã cheltuieli totale în sumã de 1.800 mil. lei, din
care 170 mil. lei cheltuieli nedeductibile.
Determinati impozitul pe profit de platã aferent primului trimestru al
anului 2007.
34.
O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã în primul
trimestru al anului 2007 venituri totale în sumã de 1.500 mil. lei, din
care 100 mil. lei venituri neimpozabile, si cheltuieli totale în sumã de
900 mil. lei, din care 200 mil. lei cheltuieli nedeductibile (altele decât
cele cu impozitul pe profit). În trimestrul II al anului 2007, societatea
comercialã realizeazã venituri totale în sumã de 2.300 mil. lei, din care
1.000 mil. lei venituri neimpozabile, si cheltuieli totale în sumã de
2.000 mil. lei, din care 100 mil. lei cheltuieli nedeductibile (altele decât
cele cu impozitul pe profit).
Determinati impozitul pe profit de platã / de recuperat aferent scadentelor
25 aprilie 2007 si 25 iulie 2007.
35.
O persoanã fizicã realizeazã în luna aprilie 2007 venituri din salarii la
douã locuri de muncã astfel:
– la locul de muncã de bazã un salariu brut în valoare de 900 lei;
– la un alt loc de muncã un salariu brut de 500 lei lunar.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
Persoana nu are în întretinere copii, iar valoarea deducerii personale
pentru salarii brute cu valoare de pânã la 1.000 lei este de 250 lei.
ªtiind cã persoana respectivã este înscrisã în sindicat la ambele locuri
de muncã si plãteste la locul de muncã de bazã o cotizatie de 20 lei
lunar, iar la celãlalt loc de muncã, o cotizatie de 15 lei lunar, determinati:
a) impozitul pe venitul din salarii lunar plãtit la locul de muncã de bazã;
b) impozitul pe venitul din salarii lunar plãtit la celãlalt loc de muncã;
c) venitul net ce se va lua în calcul la determinarea venitului net anual
impozabil.
36.
Un contribuabil care desfãsoarã în anul 2007 activitate de transport de
bunuri si persoane în regim de taxi, precum si o altã activitate independentã,
determinã venitul net din activitãti independente pe baza datelor
din contabilitate în partidã simplã. Contribuabilul estimeazã cã va realiza
urmãtoarele venituri si cheltuieli în anul 2007:
–
venituri din activitatea de taximetrie: 50.000 lei;
–
cheltuieli cu combustibilul: 20.000 lei;
–
cheltuieli cu piesele de schimb si reparatiile: 5.000 lei;
–
cheltuieli cu salariile personalului angajat: 12.000 lei;
–
cheltuieli de protocol: 1.000 lei;
–
cheltuieli cu tichetele de masã acordate: 2.000 lei, din care 400 lei
peste limita legalã.
Determinati venitul net estimat a fi realizat din aceastã activitate, precum
si valoarea impozitului sub formã de plãti anticipate în contul impozitului
anual si precizati termenele de platã.
37.
O asociatie de avocati este formatã din trei avocati care au avut urmãtoarele
aporturi la constituirea asociatiei: asociatul A: 3.000 lei, asociatul B:
3.000 lei si asociatul C: 4.000 lei. Aceastã asociatie realizeazã în cursul
anului venituri totale impozabile în sumã de 750.000 lei si cheltuieli
totale integral deductibile în sumã de 350.000 lei.
În conditiile în care asociatia îsi determinã venitul net în sistem real,
determinati venitul net al fiecãrui asociat si impozitul pe venit datorat
de asociatie.
38.
O persoanã fizicã realizeazã în cursul anului 2007 urmãtoarele venituri:
–
venit brut din salarii: 25.000 lei, impozit plãtit în cursul anului
1.200 lei;
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
–
venit brut din dividende: 10.000 lei, impozit plãtit în cursul anului
1.000 lei;
–
venit brut din dobânzi: 5.000 lei, impozit plãtit în cursul anului
50 lei.
Determinati venitul net anual impozabil si impozitul pe venitul net anual
impozabil, dacã persoana nu a avut alte persoane în întretinere, iar
valoarea deducerii personale a fost de 250 lei lunar.
39.
O persoanã fizicã nerezidentã obtine din România în anul 2007 urmãtoarele
venituri brute impozabile:
–
dobânzi: 2.500 lei la un depozit la termen de la o institutie de credit
rezidentã;
–
dividende: 10.000 lei de la o persoanã juridicã românã;
–
venituri din jocuri de noroc: 3.000 lei.
În conditiile în care între România si tara de rezidentã a persoanei fizice
realizatoare de venituri nu existã încheiatã conventie pentru evitarea
dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital, determinati
impozitul datorat de persoana fizicã nerezidentã.
40.
O persoanã fizicã nerezidentã obtine din România în anul 2007 urmãtoarele
venituri brute impozabile:
–
dobânzi: 2.500 lei la un depozit la termen de la o institutie de credit
rezidentã;
–
dividende: 10.000 lei de la o persoanã juridicã românã;
–
venituri din jocuri de noroc: 3.000 lei.
În conditiile în care între România si tara de rezidentã a persoanei fizice
realizatoare de venituri existã încheiatã o conventie pentru evitarea dublei
impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital potrivit cãreia cota de
impozitare a tuturor surselor de venit obtinute de nerezidentii din România
este de 10%, determinati impozitul datorat de persoana fizicã nerezidentã.
41.
O persoanã juridicã strãinã înfiinteazã o reprezentantã autorizatã sã functioneze
în România la 1 aprilie 2007.
Determinati cuantumul impozitului pe reprezentantã datorat pentru anul
2007 în conditiile în care cursul BNR valabil în ziua în care se efectueazã
plata impozitului cãtre bugetul de stat este de 3,8 lei/euro.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
42.
O persoanã juridicã strãinã are o reprezentantã în România din anul 2006.
Determinati impozitul pe reprezentantã datorat pentru anul 2007 si
precizati sumele de platã si termenele legale de scadentã a plãtii. Cursul
de schimb al pietei valutare comunicat de BNR, valabil în zilele de
platã a impozitului, este de 3,8 lei/euro.
43.
O persoanã juridicã detine o clãdire cu valoarea de inventar de 1.000 mil.
lei, amortizatã integral. Consiliul local stabileste cota de impozit pentru
clãdirile detinute de persoanele juridice la 1% pentru anul 2007.
Determinati impozitul datorat de persoana juridicã si precizati sumele
de platã la termenele legale.
44.
O persoanã fizicã detine în proprietate, ca locuintã de domiciliu, o casã
în mediul urban cu o suprafatã construitã desfãsuratã de 80 m2. Valoarea
impozabilã în lei/m2 = 669. Casa are o mansardã folositã ca locuintã cu
o suprafatã desfãsuratã de 10 m2. Persoana fizicã detine si o a doua
casã, în mediul rural, pe care o foloseste cu destinatia de casã de vacantã,
cu o suprafatã construitã desfãsuratã de 60 m2. Valoarea impozabilã în
lei/m2 = 182.
Determinati cuantumul impozitului pe clãdiri datorat pentru anul 2007
de acest contribuabil. Coeficientul de corectie pentru rangul localitãtii
si zona în cadrul localitãtii este 1,00.
45.
O persoanã juridicã achizitioneazã la 15 martie 2007 un teren situat
intravilan într-o localitate de rang 0, zona B cu destinatie de teren cu
constructii în suprafatã de 1 ha, din care suprafata de 5.000 m2 este
ocupatã cu constructii. Impozitul pentru terenuri cu destinatia terenuri
cu constructii situate în intravilanul localitãtilor de rang 0, zona B este
de 6.148 lei/ha, iar valoarea impozabilã pe m2 a clãdirii de 669 lei/m2.
Determinati valoarea impozitului pe teren datorat de persoana juridicã.
46.
O persoanã juridicã detine, începând cu data de 25 iunie 2007, un teren
în extravilanul unei localitãti, în suprafatã de 2 ha cu destinatia „orice
altã categorie de folosintã decât cea de terenuri cu constructii”.
În conditiile în care valoarea impozabilã este de 20 lei/ha, determinati
impozitul pe teren anual datorat de societatea comercialã pentru anul
2007 si precizati care este termenul legal de platã.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
47.
O persoanã juridicã are în proprietate un autoturism, utilizat ca masinã
de serviciu, cu capacitatea cilindricã de 1.900 cm3 pe care îl vinde la
data de 15 iulie 2007.
În conditiile în care impozitul pentru fiecare grupã de 200 cm3 sau fractiune
din aceasta este de 15 lei, determinati cuantumul impozitului pe
mijloacele de transport datorat de persoana juridicã.
48.
O microîntreprindere plãtitoare de impozit pe venit prezintã urmãtoarea
situatie a veniturilor:
Tip venit
(lei)
Trim. I
2007
Trim. II
2007
Trim. III
2007
Trim. IV
2007
Venituri din vânzarea
mãrfurilor
70.000 50.000 60.000 30.000
Venituri din provizioane 5.000 3.000
Venituri din diferente de
curs valutar
100 100 200 100
Venituri din dobânzi 500 500 600 700
De asemenea, cunoastem cã microîntreprinderea cumpãrã si pune în
functiune în luna iunie 2007 o casã de marcat în valoare de 500 lei.
Determinati impozitul pe venitul microîntreprinderilor de platã la fiecare
dintre scadentele legale.
49.
O persoanã juridicã românã având ca obiect de activitate comertul si un
capital social integral privat se înfiinteazã la data de 1 aprilie 2007,
optând pentru plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor.
Persoana juridicã nou-înfiintatã angajeazã primii doi salariati la data de
6 mai 2007. În perioada aprilie-iunie 2007 realizeazã venituri exclusiv
din vânzarea mãrfurilor în sumã de 250.000 lei si cheltuieli deductibile
în valoare de 110.000 lei.
În aceste conditii, la sfârsitul trimestrului II al anului 2007 persoana
juridicã va plãti impozit pe venitul microîntreprinderilor sau impozit pe
profit si în ce sumã?
50.
O societate comercialã pe actiuni are urmãtoarea structurã a actionariatului:
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
Actionar Contributia la capitalul social
Persoanã fizicã românã 10%
Persoanã fizicã românã 20%
Persoanã juridicã românã 40%
Persoanã fizicã nerezidentã 30%
Dacã societatea comercialã distribuie un dividend brut de 500.000 lei,
determinati valoarea impozitului pe dividende datorat pentru anul 2007
pe fiecare beneficiar, precum si dividendul net ce revine fiecãrui beneficiar
de venit.
51.
O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit încheie în data de
3 martie 2007 un contract de sponsorizare, în calitate de sponsor, în
valoare de 30.000 lei.
Determinati suma cheltuielilor cu sponsorizarea ce poate fi dedusã din
impozitul pe profit datorat pentru trimestrul I, în conditiile în care
cunoasteti urmãtoarele date privind perioada fiscalã:
– cifrã de afaceri: 3.100.000 lei;
– profit impozabil: 1.550.000 lei.
52.
O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã în cursul
anului 2007 urmãtoarea situatie financiarã:
– venituri totale în sumã de 700.000 lei, din care venituri neimpozabile
200.000 lei;
– cheltuieli totale în sumã de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile
100.000 lei.
Din declaratia de impozit pe profit din anul 2006 rezultã o pierdere
fiscalã în sumã de 120.000 lei.
Determinati impozitul pe profit datorat pentru anul 2007.
53.
La data de 31 decembrie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit
pe profit prezintã urmãtoarele date:
– capital social subscris si vãrsat: 2.000.000 lei;
– venituri totale impozabile: 200.000.000 lei;
– cheltuieli totale deductibile fiscal: 130.000.000 lei.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
Sã se constituie rezerva legalã conform limitei maxime admise de legislatia
fiscalã în vigoare, în conditiile în care AGA a hotãrât constituirea
integralã a rezervei legale. Societatea se aflã în primul an de activitate.
54.
La data de 31 decembrie 2007, o societate comercialã plãtitoare de
impozit pe profit prezintã urmãtoarele date:
–
capital social subscris si vãrsat: 2.000.000 lei;
–
venituri totale impozabile: 200.000.000 lei;
–
cheltuieli totale deductibile: 130.000.000 lei.
Sã se calculeze impozitul pe profit anual, în conditiile în care AGA a
hotãrât constituirea rezervei legale în suma maximã admisã. Societatea
se aflã în primul an de activitate.
55.
La 31 martie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit
prezintã urmãtoarele date cumulat:
–
Total venituri ....................................................... 170.500.000 lei
din care:
•
venituri din vânzarea mãrfurilor .................... 160.000.000 lei
•
dividende primite de la o persoanã
juridicã românã ............................................... 10.000.000 lei
•
venituri din dobânzi ............................................. 500.000 lei
–
Total cheltuieli.....................................................131.700.000 lei
din care:
•
cheltuieli privind mãrfurile ............................ 120.000.000 lei
•
cheltuieli cu salariile........................................ 10.000.000 lei
•
cheltuieli cu serviciile bancare ............................. 700.000 lei
•
cheltuieli reprezentând amenzi datorate
cãtre autoritãtile române .................................... 1.000.000 lei
Sã se determine suma veniturilor impozabile si a cheltuielilor deductibile
fiscal în vederea calculãrii impozitului pe profit pentru trimestrul I al
anului 2007.
56.
Se înregistreazã o lipsã de materiale auxiliare din gestiune neimputabile,
pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, în valoare de
500.000 lei. AGA hotãrãste descãrcarea gestiunii fãrã a emite o decizie
de imputare.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
Care este regimul fiscal al materialelor auxiliare scoase din gestiune si
al taxei pe valoarea adãugatã aferentã, la calculul impozitului pe profit?
57.
O societate care desfãsoarã activitãti de natura barurilor de noapte înregistreazã
la data de 31 decembrie a exercitiului 2007, cumulat de la
începutul anului, urmãtoarele venituri si cheltuieli:
–
venituri totale impozabile: 70.000.000 lei;
–
cheltuieli totale deductibile: 40.000.000 lei.
Sã se calculeze impozitul datorat pentru anul 2007.
58.
O societate, care desfãsoarã activitãti de natura cluburilor de noapte,
înregistreazã în cursul anului 2007 urmãtoarele date:
–
venituri totale impozabile: 70.000.000 lei;
–
cheltuieli totale deductibile: 50.000.000 lei.
Sã se calculeze impozitul datorat pentru anul 2007.
59.
La data de 31 martie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit
pe profit a înregistrat cumulat de la începutul anului urmãtoarele venituri
si cheltuieli:
–
venituri totale: 120.000.000 lei, din care dividende primite de la o
persoanã juridicã românã 20.000.000 lei;
–
cheltuieli totale: 80.000.000 lei, din care majorãri de întârziere
datorate cãtre autoritãtile române 2.000.000 lei.
Sã se determine impozitul pe profit datorat pentru trimestrul I al anului
2007.
60.
O societate comercialã înregistreazã în cursul anului 2007 urmãtoarele
date:
–
Total venituri impozabile...................................... 80.000.000 lei
–
Total cheltuieli...................................................... 60.000.000 lei
din care:
•
cheltuieli de protocol........................................ 2.000.000 lei
•
cheltuieli cu impozitul pe profit........................ 3.000.000 lei
Sã se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise la
calculul profitului impozabil pentru determinarea impozitului pe profit
datorat pentru anul 2007.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
61.
La data de 30 iunie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit
pe profit si de TVA 19% a înregistrat cumulat de la începutul anului
urmãtoarele date:
–
Total venituri impozabile.......................................80.000.000 lei
–
Total cheltuieli.......................................................60.000 000 lei
din care:
•
cheltuieli de protocol......................................... 2.000.000 lei
•
cheltuieli cu impozitul pe profit pentru
trimestrul I al anului curent ............................... 3.000.000 lei
Sã se determine impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul
pe profit de platã aferent trimestrului II al anului 2007.
62.
La 30 iunie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit
prezintã urmãtoarea situatie financiarã:
–
Venituri totale impozabile ................................... 300.000 000 lei
–
Cheltuieli totale ................................................... 150.000.000 lei
din care:
•
cheltuieli de protocol....................................... 12.000.000 lei
•
cheltuieli cu impozitul pe profit pentru
trimestrul I al anului curent ............................. 10.000.000 lei
•
cheltuieli reprezentând majorãri de întârziere
datorate cãtre autoritãtile române ...................... 2.000.000 lei
Sã se determine limita maximã de deductibilitate a cheltuielilor de
protocol admisã la nivelul trimestrului II al anului 2007.
63.
La 30 iunie 2007, o societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit
si de TVA 19% prezintã urmãtoarea situatie financiarã:
–
Venituri totale impozabile ................................... 300.000 000 lei
–
Cheltuieli totale ................................................... 150.000.000 lei
din care:
•
cheltuieli de protocol....................................... 12.000.000 lei
•
cheltuieli cu impozitul pe profit pentru
trimestrul I al anului curent ............................. 10.000.000 lei
•
cheltuieli reprezentând majorãri de întârziere
datorate cãtre autoritãtile române ...................... 2.000.000 lei
Sã se calculeze impozitul pe profit cumulat la 30 iunie 2007, din care
impozitul pe profit de platã aferent trimestrului II al anului 2007.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
64.
O societate comercialã a obtinut cumulat de la începutul anului pânã la
data de 31 decembrie 2007 un profit impozabil de 468.750.000 lei. În
cursul anului s-a plãtit impozit pe profit astfel:
•
impozit pe profit trimestrul I .................................. 16.000.000 lei
•
impozit pe profit trimestrul II ................................. 14.000.000 lei
•
impozit pe profit trimestrul III................................ 20.000.000 lei
Sã se determine impozitul pe profit care trebuie virat la bugetul statului
pentru trimestrul IV al anului 2007, urmând ca plata finalã a impozitului
pe profit pentru anul fiscal 2007 sã se facã pânã la termenul de depunere
a declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul 2007. În aceste
conditii, stabiliti diferenta de platã pentru anul 2007 rezultatã în urma
regularizãrii anuale.
65.
La data de 31 martie anul 2007, o societate comercialã înregistreazã
urmãtoarea situatie financiarã:
Valori (mii lei) 1 ianuarie 31 martie
Capital propriu 100.000 120.000
Capital împrumutat 110.000 90.000
Cheltuieli cu dobânzile 0 20.000
Venituri din dobânzi 0 10.000
Alte venituri impozabile 0 150.000
Sã se calculeze nivelul deductibilitãtii cheltuielilor cu dobânzile aferente
perioadei pentru care se determinã impozitul pe profit.
66.
O organizatie non-profit realizeazã în cursul anului 2007 venituri totale
în sumã de 667.200 lei, din care:
– venituri din activitãti economice: 67.200 lei;
– cotizatii bãnesti ale membrilor si simpatizantilor: 515.000 lei;
– donatii si bunuri primite prin sponsorizare: 85.000 lei.
Cheltuielile totale înregistrate în cursul anului sunt în sumã de 45.000 lei,
din care cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri impozabile
sunt de 486 lei. Considerãm cursul mediu de schimb valutar euro/leu
comunicat de BNR de 4,2 lei.
Determinati cuantumul veniturilor neimpozabile totale (scutite de la plata
impozitului pe profit) si al veniturilor impozabile pentru anul 2007.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
67.
La data de 31 martie 2007, o societate comercialã prezintã urmãtoarea
situatie financiarã:
Valori (mii lei) 1 ianuarie 31 martie
Cheltuieli cu dobânzile 0 50.000
Venituri din dobânzi 0 20.000
Alte venituri impozabile 0 100.000
Determinati nivelul deductibilitãtii cheltuielilor cu dobânzile aferente
perioadei pentru care se determinã impozitul pe profit, în cazul în
care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei, precum
si în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mare
decât trei.
68.
O societate achizitioneazã la data de 15 iunie 2007 un utilaj pe care îl
pune în functiune în luna iulie 2007. Valoarea de intrare a mijlocului
fix este de 40.000 lei, durata normalã de utilizare, 5 ani.
În conditiile aplicãrii metodei de amortizare acceleratã, care este mãrimea
amortizãrii fiscale în anul 2007 si 2008? La determinarea amortizãrii
accelerate se va lua în calcul, în primul an de utilizare, cota maximã de
amortizare acceleratã admisã.
69.
La data de 20 decembrie 2006, o societate comercialã achizitioneazã o
clãdire pentru extinderea activitãtii, la o valoare de intrare de 100 mii lei,
durata normalã de utilizare, 40 ani.
Sã se calculeze amortizarea fiscalã pentru primul an de functionare.
70.
O persoanã juridicã plãtitoare de impozit pe profit efectueazã o sponsorizare
în luna ianuarie 2007, conform unui contract de sponsorizare,
în sumã de 3.000 lei.
Din evidenta contabilã la 31 martie 2007 rezultã urmãtoarele date:
–
venituri din vânzãri de mãrfuri: 310.000 lei;
–
cheltuieli totale în sumã de 158.000 lei, din care cheltuieli cu
sponsorizarea 3.000 lei.
Determinati impozitul pe profit de platã pentru trimestrul I al anului
2007.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
71.
O persoanã juridicã plãtitoare de impozit pe profit înregistreazã în cursul
trimestrului I al anului 2007 urmãtoarele venituri si cheltuieli:
–
venituri din vânzãri de mãrfuri si servicii: 930.000 lei;
–
cheltuieli aferente veniturilor: 465.000 lei;
–
cheltuieli cu mecenatul în baza unui contract legal: 6.000 lei;
–
cheltuieli pentru acordarea unor burse private efectuate potrivit legii:
3.000 lei.
Determinati impozitul pe profit de platã pentru trimestrul I al anului
2007.
72.
Un contribuabil persoanã juridicã plãtitoare de impozit pe profit realizeazã
în cursul anului 2007 urmãtoarele venituri si cheltuieli:
–
venituri totale în sumã de 670.000 lei, din care 70.000 lei venituri
rezultate din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere;
–
cheltuieli totale în sumã de 550.000 lei, din care evidentiem în mod
distinct urmãtoarele:
•
cheltuieli cu primele de asigurare care nu privesc activele societãtii:
80.000 lei;
•
cheltuieli de reclamã si publicitate în baza unui contract scris:
90.000 lei;
•
cheltuieli proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit
datorat si achitat în anul curent: 50.000 lei.
Determinati:
a) impozitul pe profit datorat pentru anul 2007;
b) diferenta de impozit pe profit de platã sau, dupã caz, de restituit
stabilitã dupã definitivarea si închiderea exercitiului fiscal 2007
(aferentã anului fiscal încheiat).
73.
O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit prezintã la sfârsitul
trimestrului I al anului 2007 urmãtoarele date:
–
venituri din vânzãri de produse finite: 620.000 lei;
–
cheltuieli totale în sumã de 316.000 lei, din care cheltuieli privind
bursele private acordate potrivit legii: 6.000 lei.
Determinati impozitul pe profit de platã pentru trimestrul I al anului 2007.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
74.
O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit prezintã pentru
anul fiscal 2007 urmãtoarele date cumulate:
–
venituri din vânzãri de mãrfuri: 900.000 lei;
–
venituri din dobânzi si comisioane bancare: 30.000 lei;
–
cheltuieli efectuate în scopul realizãrii de venituri impozabile:
600.000 lei;
–
valoarea rezervei legale ce poate fi majoratã, constituitã în conformitate
cu Legea privind Codul fiscal: 80.000 lei;
–
cheltuieli proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat
si achitat în timpul anului curent: 15.000 lei.
Determinati:
a) impozitul pe profit datorat pentru anul 2007;
b) diferenta de impozit pe profit de platã sau, dupã caz, de restituit
stabilitã dupã definitivarea si închiderea exercitiului fiscal 2007
(aferentã anului fiscal încheiat).
75.
O societate comercialã plãtitoare de impozit pe profit a achizitionat în
cursul trimestrului I al anului 2007, în calitate de utilizator de leasing,
un utilaj în baza unui contract de leasing operational. Societatea a
înregistrat cumulat de la începutul anului urmãtoarele venituri si cheltuieli:
–
venituri totale impozabile: 400.000 lei;
–
cheltuieli privind mãrfurile: 200.000 lei;
–
cheltuieli cu salariile: 30.000 lei;
–
cheltuieli cu amortizarea obiectului de leasing: 2.000 lei;
–
alte cheltuieli de exploatare deductibile: 700 lei.
Una dintre aceste cheltuieli nu a fost înregistratã corespunzãtor operatiunii
economice realizate de societate.
Sã se indice grupa de cheltuieli incorect înregistratã si sã se determine
impozitul pe profit datorat de societate pentru trimestrul I al anului 2007.
76.
Dupã aprobarea bilantului contabil la o societate comercialã avem urmãtoarea
situatie:
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
Profit net de repartizat sub formã de dividende .......... 200.000.000 lei
Capital social subscris si vãrsat .................................... 20.000.000 lei
din care: Asociat „A” / persoanã juridicã românã.......... 5.000.000 lei
Asociat „B” / persoanã fizicã rezidentã......... 15.000.000 lei
Sã se determine suma dividendelor încasate de fiecare asociat si a impozitului
pe dividend datorat conform Legii privind Codul fiscal în vigoare
la 1 ianuarie 2007.
77.
Dupã aprobarea bilantului contabil la o societate comercialã avem urmãtoarea
situatie:
Profit net de distribuit sub formã de dividende ........... 100.000.000 lei
Capital social subscris si vãrsat .................................... 40.000.000 lei
din care: Asociat „A” / persoanã fizicã rezidentã ........ 25.000.000 lei
Asociat „B” / persoanã fizicã rezidentã......... 15.000.000 lei
Sã se determine suma dividendelor încasate de fiecare asociat si a impozitului
pe dividend datorat conform Legii privind Codul fiscal în vigoare
la 1 ianuarie 2007.
78.
O microîntreprindere plãtitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor
a înregistrat în trimestrul I al anului 2007 venituri impozabile în
valoare de 100.000.000 lei si cheltuieli totale de 70.000.000 lei.
Sã se calculeze impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat pentru
trimestrul I al anului 2007.
79.
O microîntreprindere plãtitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor
a înregistrat în trimestrul I al anului 2007 venituri totale impozabile
de 12.000 lei. În cursul lunii februarie achizitioneazã o casã de
marcat fiscalã în valoare de 1.000 lei pe care o pune în functiune în luna
martie 2007.
Sã se determine impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat pentru
trimestrul I al anului 2007.
80.
O microîntreprindere plãtitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor
a înregistrat în trimestrul I al anului 2007 urmãtoarele venituri:
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
Venituri din vânzarea produselor finite ...................... 100.000.000 lei
Venituri din dobânzi ...................................................... 2.000.000 lei
Venituri din variatia stocurilor ..................................... 10.000.000 lei
Venituri din productia de imobilizãri
corporale si necorporale ................................................ 5.000.000 lei
Sã se determine impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat pentru
trimestrul I al anului 2007.
81.
O microîntreprindere achizitioneazã în cursul lunii februarie 2007 o
casã de marcat fiscalã în valoare de 1.200 lei. Balanta la 31 martie 2007
evidentiazã urmãtoarele venituri si cheltuieli cumulate:
Venituri din comercializarea mãrfurilor ............................ 120.000 lei
Venituri din dobânzi ............................................................. 1.000 lei
Venituri din provizioane ....................................................... 2.000 lei
Cheltuieli cu materii prime si mãrfuri .................................. 25.000 lei
Cheltuieli cu personalul ...................................................... 30.000 lei
Sã se determine impozitul datorat de microîntreprindere si sã se precizeze
dacã aceasta datoreazã impozit pe venitul microîntreprinderilor sau
impozit pe profit.
82.
O microîntreprindere a înregistrat de la începutul anului 2007 si pânã la
31 martie 2007 venituri impozabile în sumã de 100.000 lei si cheltuieli
totale în sumã de 120.000 lei.
Sã se determine impozitul pe venitul microîntreprinderii datorat pentru
trimestrul I 2007.
83.
La inventarierea de la sfârsitul exercitiului financiar 2007 se constatã
lipsa unui mijloc fix cu o valoare contabilã de intrare de 4.000 lei care a
fost amortizat în proportie de 20%.
Sã se calculeze taxa pe valoarea adãugatã care se imputã persoanei
vinovate.
84.
La o societate comercialã având ca obiect de activitate comercializarea
mãrfurilor în regim de consignatie s-au comercializat mãrfuri care au
provenit numai de la deponenti persoane juridice.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
Sã se calculeze pretul de vânzare cu amãnuntul, în conditiile în care se
cunosc urmãtoarele date:
– societatea este persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA;
– valoarea mãrfurilor receptionate 11.900.000 lei, din care TVA
1.900.000 lei;
– comision practicat de consignatie la vânzarea mãrfurilor 10%.
85.
La o societate comercialã având ca obiect de activitate comercializarea
mãrfurilor în regim de consignatie s-au comercializat mãrfuri care au
provenit numai de la deponenti persoane fizice.
Sã se calculeze pretul de vânzare cu amãnuntul, în conditiile în care se
cunosc urmãtoarele date:
– societatea este persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA;
– valoarea mãrfurilor receptionate 20.000.000 lei;
– comision practicat de consignatie la vânzarea mãrfurilor 10%.
86.
Un furnizor persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA acordã
clientului sãu în momentul facturãrii mãrfurilor la intern un rabat comercial
de 10%.
Sã se determine TVA aferentã mãrfurilor vândute de cãtre furnizor la
intern, cunoscând pretul de livrare de 10.000.000 lei.
87.
Un importator autorizat importã produse finite în scopul comercializãrii
pe piata internã.
Determinati drepturile de import, în conditiile în care se cunosc urmãtoarele
date: valoarea în vamã a mãrfurilor 20.000.000 lei; taxele vamale
10%, comisionul vamal 0,5%, TVA 19%.
88.
Un importator autorizat importã produse finite în scopul comercializãrii
pe piata internã.
Sã se calculeze TVA datoratã de importator în vamã, în conditiile în
care se cunosc urmãtoarele date: valoarea în vamã a mãrfurilor
20.000.000 lei; taxele vamale 10%, comisionul vamal 0,5%; TVA 19%.
89.
Un importator autorizat importã produse finite în scopul comercializãrii
pe piata internã.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
Sã se calculeze TVA datoratã de importator în vamã, în conditiile în
care se cunosc urmãtoarele date: valoarea în vamã a mãrfurilor
200.000.000 lei; taxa vamalã 10%; comisionul vamal 0,5%; acciza 30%;
TVA 19%.
90.
Un operator economic produce si livreazã pe piata internã articole de cristal.
Determinati TVA cunoscând urmãtoarele date: pretul de livrare al produselor
100.000.000 lei; acciza 50%.
91.
Sã se determine pro-rata cunoscând urmãtoarele date:
–
venituri obtinute din operatiuni care dau drept de deducere
142.800.000 lei, din care TVA 22.800.000 lei;
–
venituri obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere
50.000.000 lei.
92.
Sã se determine TVA de dedus pentru un an calendaristic aplicând
pro-rata anualã efectivã, cunoscând urmãtoarele date:
–
venituri anuale obtinute din operatiuni care dau drept de deducere
142.800.000 lei, din care TVA 22.800.000 lei;
–
venituri anuale obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere
50.000.000 lei;
–
bunuri si servicii achizitionate în timpul anului pentru realizarea de
operatiuni care dau drept de deducere, cât si de operatiuni care nu
dau drept de deducere 1.190.000 lei, din care TVA 190.000 lei.
93.
Sã se determine TVA de platã pentru un an calendaristic aplicând
pro-rata anualã efectivã, cunoscând urmãtoarele date:
–
venituri anuale obtinute din operatiuni care dau drept de deducere
142.800.000 lei, din care TVA 22.800.000 lei;
–
venituri anuale obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere
50.000.000 lei;
–
bunuri si servicii achizitionate în timpul anului pentru realizarea de
operatiuni care dau drept de deducere, cât si de operatiuni care nu
dau drept de deducere 1.190.000 lei, din care TVA 190.000 lei;
–
bunuri si servicii achizitionate în timpul anului destinate exclusiv
realizãrii de operatiuni care dau drept de deducere 119.000.000 lei,
din care TVA 19.000.000 lei.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
94.
O persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA, pentru care
perioada fiscalã este trimestrul, prezintã la 30 iunie 2007 urmãtoarea
situatie:
–
suma negativã a TVA din decontul trimestrului precedent pentru
care nu a solicitat rambursare: 5.400 lei;
–
TVA colectatã în perioada fiscalã: 7.000 lei;
–
TVA de dedus în perioada fiscalã: 3.500 lei.
Sã se determine taxa de platã cumulatã sau, dupã caz, suma negativã a
taxei cumulate la sfârsitul perioadei de raportare.
95.
O persoanã angajatã cu contract individual de muncã realizeazã în luna
ianuarie 2007 un venit lunar brut de 700 lei.
De asemenea, cunoastem:
–
salariatul are în întretinere o persoanã care nu realizeazã venituri;
–
cota de asigurãri sociale pentru conditii normale de muncã în care
se încadreazã angajatorul este de 29%.
Determinati impozitul pe veniturile din salarii realizate în luna ianuarie
2007.
96.
O persoanã angajatã cu contract individual de muncã realizeazã în luna
februarie 2007 un venit lunar brut de 700 lei.
De asemenea, cunoastem:
–
salariatul are în întretinere un copil minor;
–
cota de asigurãri sociale pentru conditii normale de muncã în care
se încadreazã angajatorul este de 29%;
–
salariatul plãteste cotizatia sindicalã lunarã de 10 lei;
– contribuie la fondurile de pensii facultative cu suma de 30 lei.
(contributia la nivelul anului nu depãseste echivalentul în lei a 200 euro)
Determinati impozitul pe veniturile din salarii realizate în luna februarie
2007.
97.
O persoanã fizicã realizeazã venituri din închirierea unei locuinte în
sumã de 1.200 lei lunar, pe parcursul întregului an 2007.
În conditiile în care contribuabilul opteazã pentru determinarea impozitului
pe venitul net anual pe baza cotelor forfetare de cheltuieli (25%),
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
determinati suma plãtilor anticipate cu titlu de impozit pe venit si precizati
termenele de platã.
98.
O persoanã fizicã realizeazã în cursul anului 2007 urmãtoarele douã
operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract,
pentru care plãtitorul de venit prezintã urmãtoarele informatii:
–
câstig în sumã de 450 lei realizat dintr-o operatiune de vânzarecumpãrare;
–
pierdere în sumã de 200 lei realizatã dintr-o operatiune de vânzarecumpãrare.
În conditiile de mai sus, determinati:
a) impozitul retinut în timpul anului constituind plata anticipatã în
contul impozitului anual datorat;
b) impozitul anual datorat, precum si diferenta de impozit rãmasã de
achitat sau, dupã caz, de recuperat, stabilitã în decizia de impunere
anualã.
99.
O persoanã fizicã realizeazã în cursul anului 2007 venituri din drepturi
de proprietate intelectualã, reprezentând drepturi de autor, în sumã de
1.500 lei, pentru care plãtitorul veniturilor a calculat si retinut impozit
în timpul anului, iar contribuabilul si-a exprimat optiunea de a determina
venitul net anual impozabil pe baza cotelor forfetare de cheltuieli
(40%).
În conditiile de mai sus, determinati:
a) impozitul retinut în timpul anului reprezentând plãti anticipate în
contul impozitului anual datorat, precum si suma netã încasatã de
autorul lucrãrii;
b) impozitul pe venitul net anual impozabil, precum si diferenta de
impozit rãmasã de achitat sau, dupã caz, de recuperat, stabilitã în
decizia de impunere anualã.
100. O persoanã fizicã realizeazã în anul 2007 venituri brute în sumã de
3.000 lei în luna martie si 4.000 lei în luna mai, din activitãti desfãsurate
pe baza unui contract/conventie civilã încheiatã potrivit Codului civil,
altele decât cele care sunt impozitate prin retinere la sursã a impozitului
reprezentând plãti anticipate în contul impozitului anual datorat.
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
În aceste conditii determinati:
a)
impozitul pe venit si suma netã încasatã de persoana fizicã în timpul
anului;
b)
precizati natura impozitului, anticipat sau final, precum si termenele
de platã la bugetul de stat.
101. Un operator economic produce si livreazã, în luna februarie 2007, produse
accizabile la un pret de livrare de 400.000 lei. Acciza pentru produsele
respective din cristal este exprimatã în cotã procentualã proportionalã
de 55%.
Determinati valoarea de facturare a produselor, inclusiv acciza datoratã
bugetului de stat, si precizati care este termenul de platã.
102. Un importator autorizat importã în anul 2007 confectii din blanã de
nutrie pentru a fi comercializate pe piata internã.
Calculati drepturile de import, în conditiile în care se cunosc urmãtoarele
date: valoarea în vamã 100.000 lei, taxa vamalã 10%, comisionul vamal
0,5%, acciza 45%.
103. Precizati care sunt contribuabilii scutiti de impozitul pe profit si conditiile
prevãzute pentru scutire.
104. Anumite tipuri de venituri sunt scutite de impozitul pe profit, în anumite
conditii prevãzute pentru organizatiile sindicale, organizatiile patronale
si organizatiile non-profit. Sã se indice tipurile de venituri si conditiile
în care organizatiile respective beneficiazã de scutire.
105. Persoanele fizice rezidente pot constitui contribuabili pentru impozitul
pe profit? Dacã da, în ce conditii?
106. Prezentati sfera de cuprindere a impozitului pe profit în ce priveste cele
cinci categorii de contribuabili care datoreazã acest impozit (persoane
juridice române, persoane juridice strãine etc.).
107. Cum se stabileste impozitul datorat pentru activitãtile din barurile de
noapte, cluburile de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive?
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
108. Determinati impozitul datorat de un contribuabil care desfãsoarã activitãti
de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a
cazinourilor sau pariurilor sportive, având în vedere urmãtoarele date:
–
profitul impozabil pe anul 2007 în sumã de 25 milioane lei;
–
venitul contribuabilului aferent acestor activitãti (ex. barurile de
noapte) este de 85 milioane lei.
109. Care sunt veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil si care
este întinderea lor?
Se vor avea în vedere dispozitiile Codului fiscal si ale Normelor metodologice
de aplicare a Codului, în vigoare la 1 ianuarie 2007.
110. Cum se calculeazã amortizarea fiscalã si cum se recalculeazã amortizarea
pe unitate de produs?
111. Pierderile anuale fiscale stabilite prin declaratiile de impozit pe profit se
recupereazã. Precizati termenul si conditiile în care are loc recuperarea
pierderilor fiscale inclusiv pentru contribuabilii nou-înfiintati sau care
preiau patrimoniul societãtii absorbite, precum si în cazul persoanelor
juridice strãine.
112. Care sunt regulile ce se aplicã asocierilor fãrã personalitate juridicã, în
cazul când participã asociati persoane juridice române sau strãine?
113. Prezentati conditiile în care se stabileste impozitul pe profit, cum se
retine si ce cotã de impunere se aplicã veniturilor obtinute de persoanele
juridice strãine din proprietãti imobiliare situate în România si din
vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã
românã.
114. Prezentati regulile ce se aplicã creditului fiscal prevãzut pentru impozitul
pe profit în Codul fiscal în vigoare de la data de 1 ianuarie 2007.
115. Prezentati regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale
Uniunii Europene.
116. În cursul anului 2006, o persoanã juridicã românã desfãsoarã activitãti
atât în România cât si în strãinãtate, printr-un sediu permanent. Pentru
TESTE GRILÃ... Fiscalitate – contabili autorizati
determinarea creditului fiscal cunoasteti profitul impozabil realizat,
potrivit legislatiei fiscale române – total 400 mld. lei, din care:
–
300 mld. lei pentru activitatea din România;
–
100 mld. lei din activitatea sediului permanent din strãinãtate
impozitat atât în România cât si în strãinãtate, iar impozitul plãtit în
strãinãtate este de 40 mld. lei (40%).
117. Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile si diferentele de
curs valutar la stabilirea profitului impozabil, conform Codului fiscal si
Normelor metodologice de aplicare a Codului, în vigoare la 1 ianuarie
2007.
118. Care sunt termenele de platã prevãzute de Codul fiscal privind plata
impozitului pe profit datorat de diferitele categorii de contribuabili?
119. Care sunt obligatiile contribuabililor în legãturã cu depunerea declaratiilor
de impozit pe profit, inclusiv în privinta persoanelor nerezidente precum
si rãspunderea pentru calculul impozitului pe profit.
120. Indicati contribuabilii, cota de impunere, plãtitorul si termenele de platã
pentru impozitul pe dividende, în conditiile Codului fiscal, modificat si
completat, în vigoare la 1 ianuarie 2007.
121. Prezentati definitia microîntreprinderii si optiunea de a plãti impozit pe
veniturile microîntreprinderii, prevãzute de Codul fiscal, în vigoare la 1
ianuarie 2007.
122. Prezentati aria de cuprindere, cota de impozitare, baza impozabilã si
termenul de platã a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
3. Disciplina: DREPT COMERCIAL
1.
Creditorii societãtii se pot îndrepta pentru îndestularea creantelor împotriva:
a) asociatilor în societatea în nume colectiv;
b) asociatilor comanditari;
c) administratorului societãtii.
2.
Sunt fondatori:
a) numai persoanele care au un rol determinant în constituirea societãtii;
b) semnatarii actului constitutiv si cei care au rol determinant în constituirea
societãtii;
c) numai actionarii comanditati în societatea în comanditã.
3.
În cazul societãtii pe actiuni care se constituie prin subscriptie simultanã,
fiecare actionar trebuie sã predea cel putin:
a) 50% din capitalul social subscris;
b) 30% din capitalul social subscris;
c) 25% din capitalul social subscris.
4.
Retragerea din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu
rãspundere limitatã se poate face:
a) numai prin hotãrâre judecãtoreascã;
b) numai dacã s-a prevãzut în actul constitutiv al societãtii posibilitatea
retragerii din societate;
c)
în cazurile prevãzute în actul constitutiv, cu acordul tuturor asociatilor
sau în lipsa acestora, în baza unei hotãrâri a tribunalului pentru
motive temeinice.
5.
Obligatiunile pot fi emise de cãtre:
a) societãtile cu rãspundere limitatã;
b) regiile autonome;
c) societãtile pe actiuni.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
6.
Pot avea cel mult 50 de asociati:
a) societãtile cu rãspundere limitatã;
b) societãtile în comanditã pe actiuni;
c) societãtile în comanditã simplã.
7.
Asociatii pot lua din casa societãtii sume de bani pentru trebuinte proprii,
dacã s-a prevãzut în actul constitutiv al societãtii, în cazul:
a) societãtii cu rãspundere limitatã;
b) societãtii în nume colectiv;
c) societãtii în comanditã pe actiuni.
8.
Legea nu stabileste un capital minim în cazul:
a) societãtii în nume colectiv;
b) societãtii cu rãspundere limitatã cu unic asociat;
c) societãtii în comanditã pe actiuni.
9.
Nu sunt titluri negociabile:
a) actiunile la purtãtor;
b) obligatiunile dematerializate;
c) pãrtile sociale.
10.
Au personalitate juridicã:
a) sucursalele;
b) filialele;
c) reprezentantele.
11.
Administrarea societãtilor în nume colectiv se realizeazã:
a) numai de asociati;
b) numai de cãtre terte persoane;
c) de asociati, dar si de neasociati.
12.
Numãrul minim de asociati necesar pentru constituirea unei societãti în
nume colectiv este:
a) 1;
b) 2;
c) 50.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
13.
Marca de produs „Coca Cola”, adusã ca aport la capitalul social, reprezintã:
a) aport în creante;
b) aport în naturã de bun corporal;
c) aport în naturã de bun incorporal.
14.
Clientela este:
a) bun corporal al fondului de comert;
b) bun incorporal al fondului de comert;
c) un drept de creantã.
15.
Dacã nu s-a prevãzut altfel prin contractul de societate si statut sau act
constitutiv unic, actiunile sunt:
a) nominative;
b) nominative cu dividend prioritar;
c) la purtãtor.
16.
În momentul constituirii, aportul la capitalul social al societãtilor bancare
poate sã constea în:
a) numai bunuri în naturã;
b) numai sume de bani;
c) creante si sume de bani.
17.
Firma deosebeste:
a) un comerciant de alt comerciant;
b) un comert de alt comert;
c) un produs de alt produs;
18.
Excluderea unui asociat nu se poate prevedea în actul constitutiv al:
a) societãtii în comanditã simplã;
b) societãtii cu rãspundere limitatã;
c) societãtii pe actiuni.
19.
Prospectul de emisiune de actiuni, necesar la constituirea societãtii pe
actiuni prin subscriptie publicã, se autorizeazã de cãtre:
a) instanta de judecatã;
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
b) judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului;
c) presedintele tribunalului judetean.
20.
Aporturile în numerar sunt obligatorii:
a) numai în cazul societãtii pe actiuni;
b) numai în cazul societãtii în comanditã pe actiuni;
c) la constituirea oricãrei forme de societate comercialã.
21.
Titularul de obligatiuni are dreptul sã încaseze de la societatea emitentã:
a) dividende;
b) dobânzi;
c) bonificatii.
22.
Prospectul de emisiune de actiuni se întocmeste:
a) la constituirea unei societãti prin subscriptie publicã;
b) la constituirea unei societãti în comanditã simplã;
c) la constituirea unei societãti pe actiuni prin subscriptie simultanã.
23.
La autentificarea actului constitutiv al unei societãti comerciale este
obligatoriu a se prezenta si:
a) numãrul de înmatriculare în registrul comertului;
b) dovada privind disponibilitatea firmei si emblemei;
c) dovada efectuãrii vãrsãmintelor.
24.
Societatea comercialã înceteazã ca entitate juridicã în momentul în care:
a)
societatea comercialã se aflã într-una din situatiile de fapt, prevãzute
de legiuitor ca fiind caz de dizolvare;
b)
societatea comercialã se aflã în curs de lichidare judiciarã, ca urmare
a stãrii de faliment;
c)
judecãtorul delegat dispune radierea societãtii din registrul comertului.
25.
La constituirea unei societãti pe actiuni prin subscriptie publicã, aportul
în naturã la capitalul social vãrsat trebuie sã reprezinte:
a) 30%;
b) 50%;
c) 100%.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
26.
Emblema este:
a) element incorporal al fondului de comert;
b) element corporal al fondului de comert;
c) drept nepatrimonial.
27.
Firma este:
a) element corporal al fondului de comert;
b) element incorporal al fondului de comert;
c) un bun fungibil.
28.
Emblema unei societãti comerciale pe actiuni se poate înstrãina:
a) independent de fondul de comert;
b) numai împreunã cu fondul de comert;
c) nu poate fi înstrãinatã.
29.
Asociatii care reprezintã cel putin 1/4 din capitalul social vor putea cere
convocarea adunãrii generale în cazul:
a) societãtii în nume colectiv;
b) societãtii cu rãspundere limitatã;
c) societãtii pe actiuni.
30.
În cazul fuziunii prin absorbtie, aceasta produce efecte din momentul:
a) aprobãrii proiectului de fuziune de cãtre adunarea generalã;
b) publicãrii proiectului de fuziune în Monitorul Oficial;
c) înscrierii în registrul comertului a mentiunii privind majorarea
capitalului social al societãtii absorbante.
31.
Se transmit prin simpla predare a înscrisului care poartã denumirea de
actiuni:
a) actiunile nominative dematerializate;
b) actiunile la purtãtor;
c) actiunile nominative cu dividend prioritar.
32.
Reprezintã element de identificare a produselor unui comerciant:
a) emblema;
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
b) marca de fabricã sau de comert;
c) desenele si denumirile de origine.
33.
Se poate constitui cu unic asociat:
a) societatea pe actiuni;
b) societatea în comanditã pe actiuni;
c) societatea cu rãspundere limitatã.
34.
Rãspund numai în limita aportului la capitalul social:
a) asociatii în grupurile de interes economic;
b) asociatii comanditati în societãtile în comanditã pe actiuni:
c) asociatii în societãtile civile.
35.
Adunarea constitutivã poate numi experti, pentru avizarea evaluãrii
aporturilor în naturã, persoane care:
a) primesc sub orice formã un salariu sau o remuneratie de la fondator,
îndeplinesc alte calitãti decât acelea de expert;
b) sunt rude pânã la gradul IV inclusiv cu fondatorii sau cu cei care au
vãrsat aporturi în naturã;
c)
au capacitate de exercitiu deplinã si nu sunt rude sau afini pânã la
gradul IV inclusiv, ori soti, sau remunerati sub orice formã ai fondatorilor
sau ai celor care au vãrsat aporturi în naturã.
36.
Codul comercial român reglementeazã:
a) numai acte juridice de comert;
b) numai fapte juridice (stricto senso) propriu-zise;
c) fapte de comert în sens larg.
37.
Evaluarea aportului în naturã la o societate cu rãspundere limitatã cu un
singur asociat se face de cãtre:
a) asociatul unic;
b) de unul sau mai multi experti;
c) instanta judecãtoreascã.
38.
Se constituie numai prin statut:
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
a) societatea în comanditã simplã;
b) societatea cu rãspundere limitatã cu unic asociat;
c) societatea cu rãspundere limitatã.
39.
Nu are obligatoriu personalitate juridicã:
a) societatea civilã;
b) societatea în nume colectiv;
c) societatea în comanditã simplã;
40.
Fondul de comert adus de un asociat ca aport la capitalul social reprezintã:
a) aport în naturã de bun incorporal;
b) aport în creante;
c) nu poate reprezenta aport la capitalul social.
41.
Societãtile comerciale dobândesc personalitate juridicã:
a) din momentul obtinerii codului fiscal;
b) din momentul publicãrii în Monitorul Oficial a hotãrârii irevocabile
de autorizare a constituirii;
c) din momentul înmatriculãrii în registrul comertului.
42.
În procedura falimentului, lichidatorul este desemnat de:
a) judecãtorul sindic;
b) comitetul creditorilor;
c) adunarea creditorilor.
43.
Rãspund solidar si nelimitat:
a) asociatii comanditari, în societatea în comanditã simplã;
b) asociatii comanditari, în societatea în comanditã pe actiuni;
c) asociatii, în societatea în nume colectiv.
44.
Potrivit Legii nr. 31/1990, republicatã si modificatã, societãtile pe actiuni
se constituie cu un capital minim în valoare de:
a) 20.000 lei;
b) 90.000 lei;
c) 50.000 lei.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
45.
Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, prevede cã trebuie sã aibã
valoare minimã de 10 lei:
a) actiunile privilegiate;
b) pãrtile sociale;
c) obligatiunile.
46.
Emblema deosebeste:
a) un comerciant de alt comerciant de acelasi gen;
b) un produs de alt produs al aceluiasi comerciant;
c) un comert de alt comert.
47.
Cesiunea pãrtilor sociale produce efecte fatã de tertele persoane:
a) din momentul încheierii contractului de cesiune;
b) din momentul înscrierii mentiunii în registrul comertului;
c) din momentul efectuãrii înregistrãrii fiscale.
48.
Nu dau dreptul la vot în adunãrile generale:
a) pãrtile sociale;
b) obligatiunile si actiunile nevotante;
c) numai obligatiunile.
49.
Firma se înstrãineazã:
a)
numai odatã cu fondul de comert;
b)
numai odatã cu spatiul comercial în care se exploateazã fondul de
comert;
c)
independent de fondul de comert;
50.
Dacã în actul constitutiv nu se prevede altfel, bunurile în naturã aportate
la capitalul social trec în proprietatea societãtii în momentul:
a)
înmatriculãrii societãtii în registrul comertului;
b)
publicãrii în Monitorul Oficial a încheierii de autorizare a înfiintãrii
societãtii;
c)
predãrii efective a bunului care face obiectul aportului.
51.
Dizolvarea unei societãti are ca efect lichidarea patrimoniului ei în cazul:
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
a) fuziunii a douã societãti;
b) divizãrii totale;
c) hotãrârii adunãrii generale a asociatilor, a instantei de judecatã ori
în alte cazuri prevãzute de lege.
52.
Aportul în industrie constã în:
a) aport în muncã;
b) aport în creante;
c) aport privind un brevet de inventie.
53.
Legea nu prevede o valoare minimã de capital în cazul:
a) societãtii cu rãspundere limitatã;
b) societãtii în comanditã pe actiuni;
c) societãtii în nume colectiv si în comanditã simplã.
54.
Pot fi emise obligatiuni de cãtre:
a) societãtile în comanditã simplã;
b) societãtile pe actiuni;
c) societãtile cu rãspundere limitatã.
55.
Pot desfãsura activitãti economice în mod independent:
a) persoanele fizice cu capacitate deplinã de exercitiu având calificarea
cerutã de lege:
b) parlamentarii, judecãtorii;
c) procurorii si avocatii.
56.
Administratorul nu poate începe activitatea dacã nu s-a vãrsat integral
capitalul social în cazul:
a) societãtii pe actiuni;
b) societãtii cu rãspundere limitatã;
c) societãtii în comanditã pe actiuni.
57.
Judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului numeste unul sau
mai multi experti pentru a-si da avizul asupra fuziunii sau divizãrii în
cazul:
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
a) numai societãtii cu rãspundere limitatã;
b) numai societãtii pe actiuni si societãtii în comanditã pe actiuni;
c) societãtii pe actiuni, societãtii în comanditã pe actiuni si societãtii
cu rãspundere limitatã.
58.
La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã trebuie sã
verifice existenta capitalului social vãrsat:
a) adunarea constitutivã;
b) cenzorii;
c) adunarea generalã ordinarã.
NOTÃ: Începând cu nr. 59, întrebãrile necesitã analizã si judecatã profesionalã
proprie.
59.
Se poate înfiinta o societate comercialã declarându-si sediul într-un spatiu
în care functioneazã mai multe societãti?
60.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, o
persoanã fizicã sau o persoanã juridicã nu poate fi asociat unic decât
într-o singurã societate cu rãspundere limitatã. Totodatã, o societate cu
rãspundere limitatã nu poate avea ca asociat unic o altã societate cu
rãspundere limitatã, alcãtuitã dintr-o singurã persoanã.
a) Care este proba cu privire la calitatea de asociat unic într-o singurã
societate cu rãspundere limitatã?
b) Care este sanctiunea care se aplicã în cazul încãlcãrii dispozitiilor
prevãzute în art. 14 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã?
61.
Trei asociati persoane fizice, doi de cetãtenie românã si unul de nationalitate
francezã, au hotãrât constituirea unei societãti cu rãspundere
limitatã care sã aibã ca domeniu de activitate si activitate principalã
publicitatea în tarã si în strãinãtate pentru alte societãti comerciale.
Asociatul de nationalitate francezã a propus celorlalti asociati sã se
prevadã în actul constitutiv o clauzã prin care întregul profit al societãtii
sã fie distribuit sub formã de dividende asociatilor români. Aceastã
propunere a fost acceptatã de asociatii români, mai cu seamã cã aportul
asociatului strãin la capitalul social este în procent de 30%.
a)
Arãtati care este clauza din actul constitutiv în care se mentioneazã
participarea asociatilor la profitul societãtii.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
b)
Este legalã o prevedere contractualã prin care dividendele sã fie
acordate numai unora dintre asociati?
62.
La data de 15 ianuarie 2005, la sediul societãtii, s-a întrunit adunarea
constitutivã a acceptantilor prospectului de emisiune privind constituirea
unei societãti pe actiuni prin subscriptie publicã. Din cei 10 acceptanti,
3 au constituit aporturi în numerar si în naturã (câte un calculator), unul
dintre ei având si calitatea de mandatar (procurator) ai celorlalti 7 subscriitori.
Constatându-se cã sunt prezenti jumãtate plus unu din numãrul
acceptantilor, adunarea constitutivã a numit un expert pentru evaluarea
aporturilor în naturã, hotãrând si cu privire la avantajele acordate membrilor
fondatori.
Este legalã hotãrârea adoptatã de adunarea constitutivã?
63.
SC „MONDOCAM” SA este o societate pe actiuni care s-a constituit
prin subscriptie publicã. Actionari subscriitori ai capitalului sunt 3 persoane
juridice si 7 persoane fizice. În actul constitutiv s-a prevãzut cã
toti actionarii care avut si calitatea de fondatori (au întocmit si semnat
prospectul de emisiune) vor încasa din profitul net al societãtii un procent
de 6% pe an timp de 5 ani de la constituirea societãtii, potrivit art. 32,
alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, procent care
se va calcula în functie de valoarea capitalului social existent în momentul
distribuirii profitului.
Este legalã clauza prevãzutã în actul constitutiv privind avantajele acordate
membrilor fondatori?
64.
În situatiile în care subscriptiile publice depãsesc capitalul social ori
sunt mai mici decât acesta, ce posibilitate are adunarea constitutivã?
65.
A.N. si A.B. (soti) au hotãrât sã constituie o societate cu rãspundere
limitatã cu un capital social în valoare de 4 miliarde lei reprezentat de
un imobil (constructie si teren) pe care cei doi l-au achizitionat în timpul
cãsãtoriei. Asupra imobilului, numitul M.N. constituise o ipotecã pentru
împrumutul pe care îl acordase sotilor în scopul cumpãrãrii imobilului
respectiv.
Capitalul social îndeplineste conditiile prevãzute de lege pentru constituirea
unei societãti comerciale?
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
66.
Într-o societate cu rãspundere limitatã, în care pãrtile sociale apartin
unei singure persoane, existã ca organ de conducere adunarea generalã
a asociatilor? Asociatul unic poate îndeplini mandatul de administrator
al societãtii?
67.
În cazul unei societãti pe actiuni constituitã prin subscriptie publicã,
avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori.
Este suficient ca subscriitorii sã accepte avantajele patrimoniale acordate
fondatorilor?
68.
La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã, aportul în
naturã poate fi vãrsat numai în proportie de 50%?
69.
Care este momentul (data) când societatea dobândeste personalitate
juridicã?
70.
Definiti conceptele de „filialã” si de „sucursalã” potrivit Legii nr. 31/1990,
republicatã si modificatã.
71.
Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: „Filiala reprezintã
sediul secundar al societãtii comerciale mamã”.
Motivati: a) adevãrat; b) fals.
72.
Trei persoane fizice, S.M., F.L. si N.A., au hotãrât sã constituie o
societate pe actiuni, fiecare obligându-se sã aducã la capitalul social
câte un calculator, evaluate potrivit pretului din factura de achizitie.
Asociatul F.L. s-a obligat sã rãspundã cu averea proprie pentru obligatiile
societãtii.
Fatã de situatia de fapt prezentatã sunt îndeplinite conditiile prevãzute
de lege pentru constituirea unei societãti pe actiuni? Motivati solutia
aleasã.
73.
SC „MICA” SRL a fost înmatriculatã în registrul comertului fãrã ca
administratorul desemnat prin actul constitutiv sã fi depus specimenul
de semnãturã. Totodatã, la dosar nu a fost depusã dovada sediului social.
Existã posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dupã înmatricularea
societãtii?
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
74.
În situatia în care neregularitãtile constatate dupã înmatricularea societãtii
nu au fost înlãturate (remediate) în termen de un an de la data înmatriculãrii
societãtii, se considerã cã aceasta este valabil înfiintatã?
75.
S-a constituit o societate cu rãspundere limitatã în care unicul asociat a
adus la capitalul social un teren situat în intravilanul localitãtii unde s-a
declarat sediul social al societãtii. Dupã trecerea unui termen de doi ani
de la data înmatriculãrii în registrul comertului s-a constatat cã actul
constitutiv nu a fost încheiat în forma autenticã, asa cum prevede art. 6
lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, formulându-se o
actiune în constatarea nulitãtii societãtii.
Este întemeiatã actiunea în constatarea nulitãtii societãtii?
76.
Cine poate formula cerere de opozitie întemeiatã pe dispozitia cuprinsã
în art. 61 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, si care este
obiectul unei asemenea cereri?
77.
În cazul unei societãtii în nume colectiv, asociatul V.M. a adus la
capitalul social un numãr de 100 de obligatiuni pe care le detinea la
SC „OVEX” SA, cu termen de rambursare la 15 august 2003. Societatea
emitentã de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa încât, la sfârsitul
anului 2003, societatea în nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare
a plãtii asociatului care a aportat obligatiunile respective.
Ce fel de aport reprezintã obligatiunile? Este admisibil la o societate în
nume colectiv? Societatea creditoare poate sã-l urmãreascã silit pe
asociatul care a aportat obligatiunile respective?
78.
S-a constituit o societate în comanditã simplã în care asociatul comanditat
S.M. a ascuns faptul cã sotia sa este asociat într-o societate în nume
colectiv cu acelasi obiect de activitate.
Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate
a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si, mai cu seamã,
cã nu i-a încunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte
societãti în care sotia sa este asociat cu rãspundere nelimitatã.
Poate fi exclus asociatul comanditat în situatia de fapt prezentatã?
Motivati solutia aleasã.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
79.
Societatea în comanditã simplã „MN si FL” a fost obligatã, prin hotãrâre
judecãtoreascã, sã plãteascã altei societãti de antreprizã de lucrãriconstructii
suma de 400.000.000 lei pentru efectuarea mai multor
lucrãri de consolidare a clãdirii în care se aflã sediul societãtii debitoare.
Împotriva societãtii debitoare s-a încercat executarea silitã, dar s-a
constatat cã aceasta nu are bunuri cu care sã achite datoria, motiv
pentru care creditoarea s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M.
Acestia au refuzat achitarea datoriei motivând cã hotãrârea judecãtoreascã
este pronuntatã împotriva societãtii si, ca atare, nu le este
opozabilã.
Apãrãrile asociatilor comanditati sunt întemeiate? Motivati solutia.
80.
SC „LIR” SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare
participând la capitalul social cu un aport în numerar de câte 2.000.000 lei,
adicã un procent din capitalul social de 33% fiecare.
În clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi asociatii
au prevãzut ca asociatul L.M. sã participe în proportie de 20%, iar ceilalti
doi, respectiv N.M. si V.P., un procent de câte 40% fiecare.
Este legalã clauza înseratã în actul constitutiv privind modul de participare
a asociatilor la profitul si pierderile societãtii? Motivati rãspunsul.
81.
În ce termen societatea comercialã este obligatã sã plãteascã asociatilor
dividendele aprobate de adunarea generalã a asociatilor (AGA) si care
este sanctiunea prevãzutã de lege în cazul neachitãrii lor?
82.
Care este termenul de prescriptie în care asociatii pot intenta actiune
împotriva societãtii pentru plata dividendelor?
83.
Reclamantul V.B. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtii H.D.M. si
SC „M” SRL, sã se dispunã dizolvarea si lichidarea societãtii comerciale
„M” SRL, obligarea acesteia la plata sumei de 548.000.000 lei cãtre
reclamant, reprezentând dividende cuvenite pe anul 2000 reactualizate,
inclusiv instituirea unui sechestru asigurator asupra bunurilor societãtii.
În motivare, reclamantul a arãtat cã între asociati au intervenit neîntelegeri
grave care fac imposibilã continuarea activitãtii societãtii, neîntelegeri
care au apãrut din cauza faptului cã atât reclamantul, cât si pârâta H.D.M.
sunt asociati în alte societãti având acelasi obiect.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
Pârâtii au formulat cerere privind excluderea din societate a reclamantului
si respingerea actiunii reclamantului de dizolvare si lichidare a societãtii,
inclusiv de platã a dividendelor, arãtând cã reclamantul este cel care a
generat neîntelegeri, faptul cã acesta a folosit mijloacele fixe ale societãtii
în interes personal, respectiv în societatea care si-a constituit-o separat.
Fatã de situatia de fapt prezentatã, ce decide instanta de judecatã? Dizolvarea
societãtii sau excluderea din societate a asociatului reclamant?
84.
Administratia Finantelor Publice a Sectorului Bucuresti, în contradictoriu
cu SC „M” SA, a formulat opozitie la hotãrârea de dizolvare si lichidare
a SC „M” SA, hotãrâre adoptatã de adunarea generalã extraordinarã a
asociatilor pe considerentul cã societatea are datorii cãtre bugetul de
stat, debite ce nu pot fi cunoscute decât în urma unui control de fond la
societate. Nefinalizarea controlului la societate înainte de dizolvarea
societãtii duce la imposibilitatea statului de a mai recupera eventualele
debite restante.
Din materialul probator depus la dosar s-a retinut cã SC „M” SA este o
societate de valori mobiliare care are, potrivit legii speciale, un unic
obiect de activitate, respectiv intermedierea de valori mobiliare.
Întrucât societatea nu a fost în mãsurã sã asigure un capital minim net
în conformitate cu dispozitiile legale, CNVM a retras autorizatia de
functionare a societãtii.
Care este solutia pronuntatã de instantã de judecatã?
85.
Reclamantul C.D. a chemat în judecatã pe pârâtii L.L., A.C. si
SC„V” SRL, solicitând excluderea din societate a pârâtilor L.L. si A.C.
care aveau si calitatea de administratori ai societãtii.
În motivarea actiunii, reclamantul aratã cã pârâtii au nesocotit obligatiile
prevãzute în statutul societãtii, în sensul prestãrii de activitãti utile pentru
societate, mai mult decât atât, pârâtii au înfiintat o altã societate, cu
acelasi obiect de activitate, procedând la concedierea unor salariati din
societatea „V” SRL în scopul reangajãrii acestora la noua societate
concurentã, nesocotind dispozitiile Legii nr. 11/1991 privind combaterea
concurentei neloiale.
Actiunea privind excluderea din societate a asociatilor este întemeiatã
si care este dispozitia legalã aplicabilã?
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
86.
C.A. este administrator al SC „MB” SRL numit prin actul constitutiv,
în care se prevede cã va exercita mandatul cu puteri depline. La data de
31 august 2003, numitul C.A. a dat procurã sotiei sale C.M. pentru a
încheia în numele si pe seama societãtii un contract de vânzare-cumpãrare
prin care societatea cumpãrã un teren, urmând ca predarea acestuia sã
se facã în termen de 30 de zile de la achitarea pretului, fiind nevoie de
obtinerea unei decizii de scoatere a termenului din circuitul agricol.
Din motive independente de vointa vânzãtorului, terenul nu a mai putut
fi predat cumpãrãtoarei SC „NB” SRL, iar cu pretul obtinut vânzãtorul
a cumpãrat un alt imobil.
Cine va rãspunde, administratorul societãtii sau persoana care a încheiat
contractul?
87.
În actul constitutiv al societãtii în nume colectiv „SMR” s-a prevãzut ca
administratorii M.N. si S.F. sã efectueze toate operatiunile împreunã si
sã existe pe toate contractele semnãturile celor doi administratori. La
data de 15 martie 2000, administratorul M.N. a cumpãrat în numele
societãtii o masinã de teren necesarã transportului unor mãrfuri din
provincie, în conditiile în care celãlalt administrator S.F. era plecat din
tarã pentru a face publicitate societãtii.
Contractul de cumpãrare a masinii de teren, contract încheiat de un
singur administrator, este valabil?
88.
La data de 20 februarie 2003 a fost constituitã SC „LV” SA având ca
actionari: SC „M” SRL, SC „XA” SRL, M.A., N.V. si C.L. Pentru functionarea
societãtii, respectiv fabricarea de piese auto, SC „M” SRL prin
hotãrârea AGA din 15 iulie 2003 decide înstrãinarea cãtre SC „LV” SA
a unei clãdiri.
Hotãrârea adunãrii generale a asociatilor este legalã?
89.
Retragerea dintr-o societate comercialã este prevãzutã de legiuitor pentru
asociatii din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere
limitatã (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã).
Cu toate acestea, existã posibilitatea legalã ca si actionarii dintr-o societate
pe actiuni sã se retragã?
90.
Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
91.
S.M. si S.E., soti, au hotãrât sã constituie o societate comercialã – SRL –
în care sã aducã la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul
situat în imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumpãrat de cei
doi soti în timpul cãsãtoriei. În schimbul aportului la capitalul social al
imobilului bun comun, fiecare sot a primit în mod egal pãrti sociale.
Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comercialã?
Este necesarã împãrtirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul
social? Faptul cã imobilul a fost adus la capitalul social în schimbul
cãruia sotii au primit parti sociale în procent de 50% fiecare, înseamnã
o partajare conventionalã a bunurilor comune, operatiune interzisã de
legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei?
92.
Societatea comercialã „SM” SRL s-a constituit cu un capital social în
valoarea de 500.000.000 lei, din care aport în numerar 200.000.000 lei
si aport în naturã 300.000.000 lei. Bunurile în naturã aportate au fost
evaluate în momentul constituirii societãtii pe cale conventionalã, potrivit
facturilor de achizitie a acestora. Ulterior înmatriculãrii societãtii, asociatii
au solicitat efectuarea unei expertize pentru reevaluarea bunurilor
aportate la capitalul social, deoarece prin liberalizarea preturilor valoarea
acestora a scãzut.
Este legalã majorarea capitalului social prin reevaluarea bunurilor în
naturã aportate la capitalul social?
93.
În actul constitutiv al unei societãti comerciale existã clauza potrivit
cãreia cota minimã din profit cuvenitã unui asociat se evalueazã prin
raportare la o monedã strãinã, respectiv euro.
Este legalã clauza din actul constitutiv al societãtii privind evaluarea
cotei unui asociat în monedã strãinã? Dacã rãspunsul este afirmativ, în
ce monedã se va face plata?
94.
Asociatii unei societãti cu rãspundere limitatã au prevãzut în actul constitutiv
cã societatea va avea ca obiect de activitate întrajutorarea bãneascã.
Judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului a respins
cererea de autorizare a înfiintãrii societãtii.
Este legalã hotãrârea pronuntatã de judecãtorul delegat? Motivati rãspunsul.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
95.
Prin hotãrârea adunãrii generale a asociatilor societãtii comerciale „M”,
societatea în nume colectiv a acceptat ca asociatul S.M. sã se retragã
din societate urmând sã i se achite contravaloarea aportului adus la capitalul
social si cota-parte din activul net al societãtii, potrivit ultimei
situatii financiare întocmite de societate, inclusiv dividendele aferente
exercitiului financiar ale anului precedent.
Asociatul retras din societate, considerând cã nu mai are legãturi contractuale
cu societatea comercialã, mai cu seamã cã, în urma scrisorii
adresate administratorului acesteia, a existat refuzul categoric de a plãti,
s-a adresat instantei de judecatã, formulând actiune împotriva celor doi
asociati rãmasi în societate.
Asociatul retras îsi poate valorifica pretentiile cu actiune împotriva
asociatilor, sau actiunea trebuie formulatã împotriva societãtii?
96.
În ce conditii pot fi transmise pãrtile sociale ale asociatilor unei societãti
cu rãspundere limitatã fatã de terte persoane? Explicati rãspunsul.
97.
Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarelor afirmatii:
În societatea cu rãspundere limitatã convocarea adunãrii generale se
realizeazã numai de cãtre administratorii societãtii:
a) adevãrat;
b) fals.
Motivati rãspunsul.
98.
În urma cesiunii pãrtilor sociale, societatea cu rãspundere limitatã
„MN IMPEX” are 17 asociati. Prin actul aditional la actul constitutiv
au fost mentionati asociatii dobânditori ai pãrtilor sociale, s-au desemnat
noii administratori, precizându-se cã gestiunea societãtii va fi controlatã
în continuare de asociati.
Având în vedere cã este o societate cu rãspundere limitatã, controlul
activitãtii poate fi exercitat de cãtre asociati?
99.
Care este sanctiunea aplicabilã administratorilor unei societãti cu rãspundere
limitatã în cazul în care, fãrã a fi avut acordul adunãrii generale
a asociatilor, acceptã calitatea de administrator la o altã societate cu
acelasi obiect de activitate?
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
100. Adunarea generalã a asociatilor unei societãti comerciale pe actiuni a
hotãrât numirea a doi cenzori, pe duratã nedeterminatã, cu posibilitatea
ca, în caz de împiedicare obiectivã de îndeplinire a functiilor încredintate,
sã poatã mandata o altã persoanã, cu conditia ca aceastã persoanã sã fie
expert contabil autorizat, în conditiile legii.
Mãsurile adoptate de adunarea generalã a asociatilor privitoare la cenzori
sunt legale?
101. Care sunt situatiile de incompatibilitate a cenzorilor si ce sanctiuni se
pot aplica?
102. Societatea comercialã „VS” SRL este o societate de expertizã contabilã
si audit financiar care a încheiat un contract cu SC „M” SA pentru
efectuarea activitãtilor de control a activitãtii financiar-contabile a
acesteia, desemnând în calitate de cenzor pe numitul S.M.
În urma efectuãrii controlului, S.M. a comunicat de îndatã actionarilor
date referitoare la activitatea desfãsuratã de administratori, pentru ca
acestia sã convoace adunarea generalã.
Comunicarea de cãtre cenzor cãtre actionari a operatiunilor societãtii
care au fãcut obiectul controlului este legalã?
103. Precizati care sunt situatiile în care cenzorii sunt obligati sã delibereze
împreunã.
104. Actionarii S.C. si M.N. au chemat în judecatã societatea „ML” SA,
pentru ca instanta sã pronunte o hotãrâre de revocare a cenzorului F.L.
pentru neîndeplinirea obligatiilor prevãzute de art. 163 din Legea nr.
31/1990, republicatã si modificatã.
Instanta de judecatã poate sã se pronunte asupra revocãrii cenzorului?
105. Arãtati care este natura juridicã a raporturilor juridice existente între
societatea comercialã supusã controlului si cenzorii care efectueazã
controlul de gestiune.
106. Se constituie o societate comercialã pe actiuni si actionarii hotãrãsc ca
administrarea societãtii sã fie încredintatã unei persoane juridice care
are ca obiect de activitate management în afaceri. Prin contractul de
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
administrare încheiat între cele douã societãti a fost desemnat S.A. ca
reprezentant permanent al societãtii de administrare, stabilindu-se cã
persoana fizicã care în fapt va îndeplini mandatul de administrator va
rãspunde personal pentru atributiile încredintate, persoana juridicã fiind
exoneratã de orice rãspundere. Totodatã în contract s-a prevãzut cã
societatea de administrare va depune în locul administratorului persoanã
fizicã garantia prevãzutã de art. 140 din Legea nr. 31/1990, republicatã
si modificatã.
Clauzele stipulate în contractul de administrare sunt legale? Motivati
rãspunsul.
107. Care este numãrul minim de administratori necesar pentru a forma un
consiliu de administratie si care este valoarea minimã a garantiei pe
care trebuie sã o depunã fiecare la data preluãrii functiei?
108. Precizati care este organul competent sã efectueze controlul legalitãtii
operatiunilor efectuate de oficiul registrului comertului.
109. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sã cearã înmatricularea
în registrul comertului a activitãtii pe care o desfãsoarã si totodatã sã
solicite înscrierea de mentiuni în registrul comertului?
110. Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii:
Înregistrãrile în registrul comertului se fac numai pe baza încheierii
judecãtorului delegat la oficiul registrului comertului?
a) adevãrat;
b) fals.
Motivati rãspunsul.
111. Care sunt operatiunile juridice care trebuie mentionate în registrul
comertului?
112. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a înmatriculãrilor
sau a mentiunilor efectuate?
113. Delimitati „fondul de comert” de notiunea de „întreprindere”
114. Definiti firma si arãtati care sunt caracterele (trãsãturile) acesteia.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
115. Delimitati marca de fabricã sau de comert de emblemã.
116. Transmiterea fondului de comert se poate face si pe cale succesoralã
(mostenire)?
117. În actul constitutiv al SC „OLVEX” SNC s-a prevãzut ca asociatul
L.E. sã procure clientelã societãtii prin deplasarea în tarã pentru a face
publicitate acesteia, urmând sã participe la profit si pierderi în proportie
de 30%.
Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezintã aport la capitalul
social al societãtii?
118. Comercializarea de cãtre producãtorul agricol a produselor pãmântului
cultivat de el reprezintã un act obiectiv de comert? Motivati solutia aleasã.
119. Ce fel de act poate fi considerat contractul de construire a unei case de
vacantã de cãtre societatea comercialã „Romconstruct” SA pentru
patronul unei alte societãti comerciale, „Romexport” SA? Motivati solutia
aleasã.
120. Ce fel de fapt de comert reprezintã contractul de cumpãrare a unui teren
în intravilan de cãtre SC „Solar” SA de la SC „Bucuresti” SA? Motivati
solutia aleasã.
121. Ce fel de fapt de comert reprezintã cumpãrarea de produse alimentare
de cãtre un comerciant de la un alt comerciant în scopul de a le consuma?
Motivati solutia aleasã.
122. Ce finalitate are pentru un viticultor cumpãrarea de sticle pentru a-si
comercializa vinul? Motivati rãspunsul.
123. De ce considerãm vânzarea-cumpãrarea comercialã o faptã de comert
obiectivã? Motivati rãspunsul.
124. Ce fel de fapt de comert reprezintã construirea unui lãcas de cult de
cãtre societatea comercialã „Metanola” SA? Motivati solutia aleasã.
125. Are finalitate civilã sau comercialã activitatea unui fotograf? Motivati
rãspunsul.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
126. Este civilã sau comercialã actiunea în daune contra SNCFR din partea
unui cãlãtor care a suferit leziuni corporale din cauza tamponãrii trenului?
Motivati rãspunsul.
127. Este civil sau comercial gajul depus de o farmacie pentru a garanta un
împrumut comercial la o bancã? Motivati rãspunsul.
128. Autorul care îsi tipãreste opera pe cheltuiala proprie si o vinde fie el
însusi, fie prin intermediul librãriilor desfãsoarã o activitate comercialã
sau necomercialã? Motivati solutia aleasã.
129. O asociatie de locatari încheie un contract de furnizare de energie
electricã în care asociatia s-a obligat sã plãteascã penalitãti de întârziere
în situatia neîndeplinirii obligatiei de platã a pretului pentru furnizorul
de energie electricã. De la ce datã se datoreazã penalitãti de întârziere?
Motivati solutia aleasã.
130. Avocatul A.J. poate desfãsura o activitate economicã în mod independent?
Dar ca asociat al unei societãti pe actiuni? Motivati solutia aleasã.
131. A.T., desfãsurând o activitate economicã independentã având ca obiect
transportul de persoane si mãrfuri cu autoturismul proprietate personalã,
devine debitor pentru datorii comerciale ce depãsesc valoarea fondului
de comert. Întrebarea este dacã, dupã vânzarea bunurilor ce constituie
fondul de comert, A.T. poate fi obligat sã-si vândã apartamentul proprietate
personalã în care locuieste, deoarece creditorii sãi comerciali
nu au fost îndestulati? Motivati solutia aleasã.
132. Comerciantului A.T., prezentându-se la oficiul registrului comertului
pentru a cere înregistrarea hotãrârii de divort si pe aceea de partajare a
bunurilor comune, i s-a cerut de cãtre un functionar depunerea specimenului
de semnãturã. În replicã, A.T. a refuzat acest lucru motivând
cã la înmatricularea în registrul comertului a prezentat specimenul de
semnãturã legalizat de notarul public si de atunci nu s-a schimbat nimic,
sotia de care a divortat nefiind titulara activitãtilor comerciale desfãsurate.
Cine are dreptate? Motivatia solutia aleasã.
133. Comerciantului A.T. i se cere prezentarea în instantã a registrului jurnal
si a registrului inventar, ca mijloace de probã în judecarea cauzei. A.T.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
refuzã acest lucru, motivând cã acestea sunt registre private ale sale si cã
nu are obligatia sã le facã publice. Are dreptate? Motivati solutia aleasã.
134. Societatea comercialã „A” a fuzionat prin contopire cu societatea comercialã
„B”; prin fuziune a luat nastere o nouã societate comercialã
„C”. De la ce datã îsi produce efectele juridice fuziunea?
135. Lichidatorul unei societãti comerciale dupã preluarea functiei a întocmit
împreunã cu administratorii societãtii inventarul si a încheiat bilantul
prin care s-a constatat situatia exactã a activului si a pasivului societãtii,
dar a refuzat sã punã la dispozitia cenzorilor aceste documente, motivând
cã numai administratorii se supun controlului cenzorilor.
Este corectã pozitia lichidatorului? Motivati.
136. La data de 15 ianuarie 2005 lichidatorul si-a depus specimenul de
semnãturã la registrul comertului. În vederea valorificãrii unei creante,
lichidatorul intenteazã o actiune în justitie împotriva debitorului (pe
numele societãtii comerciale). Cererea îi este respinsã pe motiv cã nu a
fost corect formulatã deoarece societatea comercialã reclamantã se aflã
în lichidare. Cum trebuie formulatã corect cererea?
137. Un actionar s-a opus numirii în functia de lichidator a unui fost administrator
al societãtii comerciale, motivând incompatibilitatea functiilor.
Este corectã opinia actionarului? Motivati solutia.
138. Un asociat al unei societãti în nume colectiv cere dizolvarea societãtii
pentru cã din cei doi asociati unul a decedat si societatea comercialã nu
poate continua cu un singur asociat, chiar dacã în actul constitutiv existã
o clauzã de continuare cu mostenitorii. Este întemeiatã cererea asociatului?
Argumentati solutia aleasã.
139. Un asociat al unei societãti în comanditã simplã considerã cã dizolvarea
societãtii prin trecerea timpului stabilit pentru durata societãtii nu îi este
opozabilã pe motiv cã dizolvarea nu a fost înscrisã în registrul comertului
si nu s-a publicat în Monitorul Oficial al României. Este corectã
sustinerea lui? Motivati solutia aleasã.
140. În ce conditii, în cazul unei societãti în nume colectiv, asociatii pot hotãrî
odatã cu dizolvarea si modul de lichidare a societãtii?
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
141. Ce poate face un asociat al unei societãti cu rãspundere limitatã a cãrei
lichidare s-a terminat de 20 de zile si nu a fost fãcutã publicã? Motivati
solutia aleasã.
142. A.T. desfãsoarã în domeniul transporturilor o activitate economicã în
mod independent. Lasã prin testament mostenire fiului lui fondul de comert
constituit. La moartea lui A.T. fiul sãu minor are 16 ani. Poate continua
el activitatea preluând fondul de comert mostenit? Ce se poate face în
acest caz dacã nu se doreste înstrãinarea cãtre terti a fondului de comert?
143. Societatea comercialã „Coral” SA s-a constituit cu 5 actionari si cu un
capital social de 50 milioane lei, divizat în 500 de actiuni a câte 100.000 lei
fiecare. În actul constitutiv nu s-a precizat dacã actiunile sunt nominative
sau la purtãtor. Ce fel de actiuni se vor considera a fi cele 500 actiuni?
Motivati solutia aleasã.
144. Actiunile cu dividend prioritar si fãrã drept de vot pot avea o valoare
nominalã mai mare decât cele ordinare, tinând cont cã titularului lor îi
este interzis dreptul de vot? Motivati.
145. În ce constã caracterul preferential al actiunilor cu dividend prioritar si
fãrã drept de vot?
146. Dacã în actul constitutiv al unei societãti pe actiuni se prevede posibilitatea
constituirii de adunãri speciale, pe categorii de actiuni, în anumite
conditii explicit stipulate, se pune întrebarea: pentru cine sunt valabile
aceste precizãri? Adicã, dacã o persoanã dobândeste la un moment dat
o actiune din categoriile precizate cã pot constitui adunãri speciale poate
participa la acestea sau numai actionarii de la momentul constituirii
societãtii o pot face? Motivati solutia aleasã.
147. Un actionar titular a 10 actiuni dematerializate ale unei societãti pe
actiuni se aflã în imposibilitatea de a-si înstrãina actiunile deoarece nu
le poate preda, întrucât nu sunt emise pe suport hârtie. Ce poate face?
Motivati solutia aleasã.
148. O societate în comanditã pe actiuni are în portofoliul de valori mobiliare:
– 50 de actiuni la purtãtor;
– 200 de actiuni nominative materializate si dematerializare;
– 70 de actiuni nominative cu dividend prioritar.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
Se poate transmite vreuna din aceste categorii de actiuni prin simpla
predare a înscrisului? Motivati solutia aleasã.
149. La constituirea societãtii comerciale „Relon” SA actionarul A.T. a achitat
30% din capitalul subscris. Tinând cont cã înmatricularea societãtii s-a
fãcut cu data de 15 martie 2004, de la ce datã poate fi somat A.T. sã-si
execute obligatia de vãrsãmânt pentru restul sumei subscrise? Motivati
solutia aleasã.
150. O societate comercialã pe actiuni si-a anulat prin decizia consiliului de
administratie 20 de actiuni ca urmare a neacoperirii de cãtre actionari a
unor vãrsãminte restante, hotãrând totodatã emiterea de noi actiuni în
locul celor anulate si vânzarea lor.
Tinând cont cã din revânzare s-a obtinut suma de 15 milioane lei, cheltuielile
de publicare si de vânzare acoperã suma de 1 milion lei, iar cele
privind dobânzile de întârziere pentru neefectuarea vãrsãmintelor sunt
în cuantum de 5 milioane lei, ce sumã se va restitui actionarilor ale
cãror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleasã.
151. Ca efect al anulãrii unor actiuni nevãrsate integral de cãtre titularii lor,
societatea comercialã emite noi actiuni pe care le vinde, dar cheltuielile
efectuate cu vânzarea, publicarea si acoperirea dobânzilor de întârziere
sunt insuficiente. Societatea îi urmãreste în solidar la platã pentru
diferente pe subscriitori si cesionarii ulteriori, dar nici asa nu se recupereazã
sumele cheltuite.
Ce poate decide societatea comercialã? Motivati solutia aleasã.
152. Ce mãsuri ia societatea comercialã pe actiuni împotriva actionarului care
nu este la curent cu îndeplinirea vãrsãmintelor fatã de societatea comercialã?
Va fi el exclus din societatea comercialã? Motivati solutia aleasã.
153. O societate comercialã pe actiuni îsi poate dobândi propriile actiuni din
rezervele legale? Motivati solutia aleasã.
154. Este grupul de interes economic o persoanã juridicã distinctã? Motivati
solutia aleasã.
155. Poate grupul de interes economic sã emitã actiuni, obligatiuni sau alte
titluri negociabile? Motivati rãspunsul.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
156. Ce reprezintã grupul de interes economic?
157. A.M. este numit lichidator al unei societãti în nume colectiv. În procedura
lichidãrii poate el achita datoriile societãtii cu proprii bani?
Motivati solutia aleasã.
158. Data dizolvãrii societãtii comerciale „Dial” SA este 17 iunie 2005. Care
este data-limitã la care lichidarea societãtii comerciale trebuie terminatã?
Motivati solutia aleasã.
159. Unde se vor pãstra registrele si actele unei societãti în comanditã simplã,
dupã încheierea lichidãrii societãtii, aprobarea socotelilor si terminarea
repartitiei? Motivati solutia aleasã.
160. Cine are obligatia întocmirii situatiei financiare finale a unei societãti
comerciale, în care sã se indice ce parte se cuvine fiecãrei actiuni din
repartizarea activului societãtii, însotitã de raportul cenzorilor sau, dupã
caz, raportul auditorilor financiari? Motivati solutia aleasã.
161. Dacã darea de seamã asupra gestiunii administratorilor si bilantul final
de lichidare se depun la oficiul registrului comertului si se publicã în
Monitorul Oficial, Partea a IV-a, la data de 25 martie 2005, care este
termenul-limitã în care orice actionar al societãtii comerciale pe actiuni
lichidate poate face opozitie? Motivati solutia aleasã.
162. A.M., care nu are calitate de asociat, a formulat o cere adresatã tribunalului,
în sensul dizolvãrii societãtii comerciale invocând ca motiv
neîntelegerile grave dintre asociati, care împiedicã functionarea societãtii.
Ce va decide tribunalul? Motivati solutia aleasã.
163. Într-o societate în nume colectiv cu 5 asociati unul dintre ei moare la
data de 5 martie 2005.
Este aceastã situatie o cauzã de dizolvare a societãtii? Motivati solutia
aleasã.
164. De unde se poate afla la finele anului care actiuni sunt integral liberate
si care nu? Motivati solutia aleasã.
TESTE GRILÃ... Drept comercial – contabili autorizati
165. Dacã un actionar detine actiuni ale cãror valori reprezintã 40% din
capitalul social al societãtii emitente, în ce proportie poate el participa la
vot în cadrul AGA? Motivati solutia aleasã.
166. În cazul societãtilor pe actiuni este posibil votul prin corespondentã?
Motivati solutia aleasã.
167. A.T., titular al unui numãr de 5 actiuni din cadrul societãtii comerciale
„Coral” SA, transmite dreptul de uzufruct asupra lor, pe durata de 3 ani,
lui I.M. la data de 20 aprilie 2005. La data de 1 mai 2005 are loc o
adunare generalã ordinarã a societãtii comerciale.
Cine-si va exercita dreptul de vot? Motivati solutia aleasã.
168. Care organ de conducere din cadrul unei societãti pe actiuni este competent
sã decidã emiterea de obligatiuni? Motivati solutia aleasã.
169. În cadrul adunãrilor generale ale unei societãti pe actiuni când este obligatoriu
votul secret? Motivati solutia aleasã.
170. Cum devin opozabile tertilor hotãrârile adunãrilor generale ale actionarilor?
Motivati solutia aleasã.
171. De câte ori pe an trebuie sã se întruneascã adunarea generalã ordinarã?
172. De competenta cãrei adunãri generale (ordinare sau extraordinare) este
sã stabileascã bugetul de venituri si cheltuieli si, dupã caz, programul
de activitate, pe exercitiul financiar urmãtor?
173. Hotãrârea adunãrii speciale a detinãtorilor de actiuni preferentiale cu
vot prioritar de a transforma actiunile lor în actiuni ordinare cu drept de
vot este opozabilã tuturor actionarilor (devine obligatorie) de la data
adoptãrii, respectiv 3 mai 2005? Motivati solutia aleasã.
174. Care este termenul minim în care se poate întruni adunarea generalã de
la data publicãrii convocãrii?
175. Cenzorii pot convoca adunarea generalã a asociatilor?
176. Cum se stabileste data de referintã pentru actionarii îndreptãtiti sã fie
înstiintati si sã voteze în cadrul adunãrii generale? Motivati solutia aleasã.
RÃSPUNSURI TESTE
Rãspunsuri .. Contabilitate – experti contabili
CONTABILITATE – experti contabili
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
1 a 30 c 59 a 88 a
2 b 31 b 60 c 89 b
3 c 32 a 61 a 90 c
4 a 33 c 62 c 91 c
5 c 34 c 63 a 92 c
6 a 35 c 64 a 93 a
7 a 36 b 65 b 94 b
8 b 37 a 66 b 95 Ib
9 a 38 c 67 c IIc
10 c 39 a 68 a IIIa
11 a 40 b 69 b 96 a
12 a 41 a 70 c 97 b
13 c 42 a 71 a 98 c
14 c 43 a 72 b 99 b
15 a 44 c 73 b 100 b
16 b 45 a 74 c 101 a
17 b 46 c 75 a 102 a
18 b 47 a 76 b 103 a
19 c 48 a 77 c 104 b
20 a 49 a 78 c 105 a
21 c 50 b 79 a 106 c
22 c 51 a 80 a 107 a
23 a 52 c 81 c 108 a
24 b 53 b 82 b 109 b
25 b 54 a 83 b 110 c
26 b 55 b 84 a 111 c
27 a 56 b 85 b 112 b
28 c 57 a 86 b 113 c
29 c 58 a 87 b 114 b
846 Rãspunsuri .. Contabilitate – experti contabili
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
115 b 145 c 175 a 205 a
116 a 146 b 176 c 206 a
117 a 147 b 177 a 207 c
118 c 148 c 178 a 208 c
119 c 149 a 179 b 209 c
120 c 150 a 180 b 210 b
121 c 151 a 181 c 211 a
122 b 152 c 182 a 212 c
123 c 153 a 183 c 213 c
124 a 154 b 184 c 214 b
125 b 155 a 185 c 215 b
126 c 156 c 186 c 216 c
127 c 157 b 187 a 217 c
128 c 158 c 188 b 218 b
129 c 159 a 189 c 219 c
130 c 160 c 190 c 220 a
131 c 161 b 191 c 221 c
132 c 162 a 192 b 222 a
133 c 163 c 193 c 223 b
134 c 164 c 194 c 224 c
135 c 165 c 195 b 225 a
136 b 166 c 196 c 226 c
137 c 167 c 197 c 227 a
138 c 168 a 198 c 228 a
139 c 169 a 199 a 229 c
140 c 170 b 200 b 230 a
141 b 171 c 201 b 231 c
142 c 172 b 202 a 232 c
143 a 173 c 203 b 233 c
144 c 174 a 204 c 234 b
Rãspunsuri .. Contabilitate – experti contabili 847
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
235 a 264 a 293 a 322 b
236 b 265 a 294 b 323 c
237 a 266 a 295 c 324 c
238 c 267 b 296 c 325 c
239 c 268 a 297 c 326 a
240 a 269 a 298 b 327 a
241 a 270 b 299 c 328 b
242 c 271 b 300 b 329 b
243 c 272 b 301 b 330 b
244 c 273 c 302 c 331 c
245 b 274 a 303 c 332 b
246 a 275 a 304 b 333 c
247 b 276 b 305 c 334 b
248 b 277 b 306 b 335 b
249 c 278 c 307 c 336 b
250 b 279 a 308 b 337 c
251 c 280 b 309 b 338 b
252 c 281 b 310 c 339 c
253 b 282 c 311 a 340 c
254 a 283 b 312 c 341 a
255 c 284 c 313 b 342 c
256 b 285 a 314 b 343 c
257 a 286 c 315 c 344 c
258 a 287 a 316 b 345 c
259 a 288 b 317 b 346 c
260 b 289 b 318 c 347 c
261 b 290 c 319 a 348 c
262 c 291 b 320 c
263 c 292 a 321 a
Rãspunsuri .. Fiscalitate – experti contabili
FISCALITATE – experti contabili
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
1 b 12 a 23 a 34 b
2 a 13 a 24 c 35 b
3 c 14 a 25 c 36 c
4 b 15 a 26 a 37 c
5 c 16 b 27 c 38 a
6 c 17 c 28 a 39 a
7 a 18 a 29 b 40 b
8 a 19 b 30 c 41 c
9 a 20 b 31 a 42 a
10 a 21 b 32 a 43 a
11 b 22 b 33 b 44 a
Rãspunsuri .. Drept comercial – experti contabili
DREPT COMERCIAL – experti contabili
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
1 b 22 c 43 c 64 c
2 b 23 c 44 a 65 c
3 a 24 b 45 b 66 a
4 b 25 c 46 b 67 c
5 b 26 a 47 a 68 a
6 a 27 a 48 b 69 a
7 c 28 b 49 b 70 c
8 b 29 a 50 c 71 b
9 b 30 c 51 c 72 a
10 a 31 c 52 c 73 b
11 a 32 b 53 c 74 a
12 c 33 c 54 c 75 c
13 c 34 b 55 c 76 c
14 a 35 a 56 c 77 c
15 b 36 a 57 a 78 c
16 c 37 b 58 c 79 b
17 b 38 b 59 a 80 c
18 a 39 c 60 b 81 b
19 b 40 b 61 b
20 c 41 a 62 b
21 a 42 c 63 c
Rãspunsuri .. Audit financiar – experti contabili
AUDIT FINANCIAR – experti contabili
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
1 a 30 b 59 a 88 b
2 a 31 b 60 a 89 b
3 b 32 a 61 a 90 c
4 c 33 a 62 c 91 c
5 c 34 a 63 b 92 b
6 b 35 c 64 a 93 c
7 c 36 a 65 a 94 a
8 a 37 a 66 b 95 a
9 b 38 c 67 a 96 c
10 b 39 a 68 c 97 b
11 a 40 a 69 c 98 a
12 a 41 a 70 a 99 a
13 c 42 c 71 a 100 c
14 a 43 a 72 a 101 b
15 b 44 c 73 a 102 a
16 b 45 a 74 a 103 a
17 a 46 a 75 b 104 b
18 a 47 a 76 c 105 a
19 b 48 c 77 a 106 a
20 b 49 b 78 a 107 a
21 c 50 b 79 b 108 a
22 c 51 b 80 a 109 a
23 a 52 c 81 a 110 a
24 a 53 a 82 b 111 a
25 a 54 a 83 a 112 a
26 b 55 b 84 c 113 a
27 a 56 a 85 a 114 a
28 b 57 a 86 a 115 a
29 a 58 c 87 a 116 b
Rãspunsuri .. Audit financiar – experti contabili 851
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
117 a 133 a 149 a 165 a
118 c 134 b 150 b 166 b
119 b 135 a 151 c 167 b
120 b 136 a 152 a 168 a
121 c 137 a 153 a 169 c
122 a 138 a 154 a 170 b
123 b 139 a 155 c 171 b
124 a 140 a 156 a 172 a
125 a 141 c 157 b 173 a
126 b 142 b 158 b 174 b
127 b 143 b 159 a 175 a
128 b 144 a 160 b 176 a
129 a 145 a 161 a 177 b
130 a 146 b 162 b 178 b
131 b 147 a 163 a 179 a
132 a 148 b 164 a 180 b
Rãspunsuri .. Evaluarea economicã... – experti contabili
EVALUAREA ECONOMICÃ ªI FINANCIARÃ
A ÎNTREPRINDERII – experti contabili
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
1 b 22 a 43 c 64 a
2 a 23 a 44 b 65 b
3 c 24 b 45 a 66 b
4 a 25 c 46 a 67 a
5 b 26 a 47 c 68 c
6 a 27 b 48 a 69 b
7 b 28 b 49 c 70 a
8 b 29 c 50 b 71 c
9 b 30 c 51 a 72 b
10 b 31 a 52 c 73 a
11 a 32 b 53 a 74 c
12 a 33 b 54 b 75 c
13 c 34 b 55 b 76 a
14 a 35 b 56 c 77 b
15 b 36 b 57 b 78 c
16 b 37 b 58 b 79 a
17 b 38 a 59 a 80 a
18 a 39 b 60 b 81 a
19 b 40 b 61 b
20 b 41 b 62 b
21 b 42 a 63 b
Rãspunsuri .. Control financiar – experti contabili
CONTROL FINANCIAR – experti contabili
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
1 a 21 a 41 b 61 b
2 b 22 b 42 a 62 a
3 a 23 c 43 b 63 c
4 a 24 b 44 b 64 b
5 b 25 c 45 c 65 a
6 a 26 a 46 a 66 a
7 a 27 b 47 b 67 a
8 a 28 b 48 a 68 b
9 a 29 a 49 b 69 b
10 a 30 c 50 c 70 a
11 c 31 b 51 a 71 a
12 a 32 c 52 b 72 c
13 a 33 b 53 a 73 a
14 b 34 b 54 a 74 a
15 c 35 a 55 a 75 b
16 b 36 a 56 b 76 a
17 b 37 b 57 b 77 a
18 a 38 c 58 a 78 a
19 b 39 a 59 b 79 a
20 a 40 b 60 c 80 a
Rãspunsuri .. Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili
EXPERTIZA CONTABILÃ; DOCTRINÃ ªI DEONTOLOGIE
PROFESIONALÃ – experti contabili
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
1 c 30 c 59 a 88 b
2 a 31 c 60 c 89 a
3 b 32 c 61 a 90 c
4 c 33 c 62 b 91 a
5 b 34 c 63 b 92 c
6 a 35 a 64 c 93 a
7 c 36 c 65 b 94 c
8 c 37 b 66 a 95 a
9 c 38 a 67 c 96 b
10 a 39 b 68 a 97 b
11 b 40 b 69 b 98 b
12 a 41 a 70 b 99 b
13 b 42 b 71 a 100 b
14 c 43 b 72 b 101 c
15 b 44 a 73 b 102 a
16 b 45 c 74 b 103 c
17 c 46 b 75 b 104 c
18 a 47 a 76 c 105 a
19 c 48 b 77 b 106 b
20 a 49 c 78 c 107 a
21 c 50 a 79 a 108 b
22 a 51 b 80 a 109 a
23 c 52 b 81 b 110 b
24 b 53 b 82 c 111 a
25 b 54 a 83 b 112 c
26 a 55 b 84 c 113 c
27 a 56 a 85 b 114 a
28 c 57 b 86 a 115 a
29 b 58 a 87 c 116 c
Rãspunsuri .. Expertiza contabilã; Doctrinã... – experti contabili 855
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
117 c 126 b 135 b 144 b
118 c 127 b 136 b 145 c
119 b 128 a 137 b 146 a
120 a 129 b 138 b 147 c
121 c 130 a 139 a 148 b
122 a 131 a 140 c 149 c
123 a 132 b 141 c 150 a
124 c 133 a 142 a 151 a
125 c 134 b 143 a
Rãspunsuri .. Contabilitate – contabili autorizati
CONTABILITATE – contabili autorizati
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
1 c 30 b 59 b 88 c
2 a 31 c 60 b 89 c
3 c 32 a 61 b 90 c
4 c 33 b 62 c 91 a
5 b 34 c 63 b 92 a
6 a 35 b 64 c 93 b
7 c 36 b 65 b 94 a
8 a 37 a 66 a 95 c
9 b 38 c 67 c 96 a
10 a 39 b 68 b 97 a
11 a 40 c 69 a 98 c
12 c 41 a 70 a 99 a
13 a 42 c 71 c 100 b
14 b 43 c 72 b 101 b
15 a 44 b 73 a 102 c
16 a 45 c 74 b 103 a
17 b 46 a 75 a 104 a
18 b 47 b 76 a 105 a
19 c 48 c 77 b 106 c
20 c 49 a 78 c 107 b
21 a 50 c 79 a 108 c
22 c 51 b 80 b 109 c
23 a 52 b 81 a 110 b
24 b 53 a 82 a 111 c
25 c 54 b 83 c 112 b
26 c 55 a 84 b 113 a
27 a 56 c 85 c 114 b
28 a 57 a 86 c 115 c
29 c 58 b 87 b 116 c
Rãspunsuri .. Contabilitate – contabili autorizati 857
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
117 c 134 a 151 c 168 b
118 c 135 b 152 b 169 c
119 c 136 b 153 b 170 c
120 a 137 c 154 c 171 a
121 a 138 c 155 c 172 b
122 a 139 c 156 b 173 c
123 b 140 c 157 c 174 c
124 a 141 c 158 b 175 c
125 c 142 b 159 c 176 c
126 c 143 a 160 b 177 b
127 c 144 b 161 a 178 a
128 a 145 c 162 c 179 c
129 c 146 b 163 c 180 c
130 c 147 c 164 b 181 c
131 a 148 c 165 c 182 b
132 c 149 b 166 c
133 c 150 a 167 b
Rãspunsuri .. Fiscalitate – contabili autorizati
FISCALITATE – contabili autorizati
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
1 b 8 b 15 c 22 a
2 b 9 c 16 b 23 c
3 c 10 c 17 b 24 a
4 a 11 b 18 b 25 a
5 c 12 b 19 a
6 a 13 b 20 b
7 a 14 c 21 c
Rãspunsuri .. Drept comercial – contabili autorizati
DREPT COMERCIAL – contabili autorizati
Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãs-Nr. Rãstest
puns test puns test puns test puns
1 a 16 b 31 b 46 c
2 b 17 a 32 b 47 b
3 b 18 c 33 c 48 b
4 c 19 b 34 c 49 a
5 c 20 c 35 c 50 a
6 a 21 b 36 c 51 c
7 b 22 a 37 b 52 a
8 a 23 b 38 b 53 c
9 c 24 c 39 a 54 b
10 b 25 c 40 a 55 a
11 c 26 a 41 c 56 b
12 b 27 b 42 a 57 c
13 c 28 a 43 c 58 a
14 b 29 b 44 b
15 a 30 c 45 b
top related