tema tva master 2014
Post on 01-Mar-2016
16 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 1/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 3
Tema. Probleme ale contabilității taxei pe valoarea adăugată
1. Aspecte problematice privind calcularea, administrarea și achitarea taxei pe
valoarea adăugată 2. Probleme ale contabilit ății TVA aferentă operaţiilor de procurare a mărfurilor şi
serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova
3. Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de procurare a mărfurilor şi serviciilor prin
import
4. Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de livrare a mărfurilor şi serviciilor pe
teritoriul Republicii Moldova.
5. Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de livrare a mărfurilor şi serviciilor la
export. Restituirea taxei pe valoare adăugată
6. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei TVA
1. Aspecte problematice privind calcularea, administrarea și achitarea taxei pe valoarea
adăugată
Taxa pe valoarea adăugată (TVA), este un impozit indirect care se foloseşte în foarte
multe ţări ale lumii şi reprezintă o pîrghie prin care statul influienţează procesele economice, cele de
atragere a investiţiilor, de dezvoltare a principalelor direcţii de activitate a întreprinderilor etc. Taxa
pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect plătit de către persoanele fizice şi juridice, care
este perceput de către stat din valoarea nou creată la fiecare stadiu de producere sau vînzare a
bunurilor.
Conform titlului III al Codului fiscal nr. 1163 - XIII din 24 aprilie 1997 Taxa pe valoarea
adăugată este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi
din valoarea mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor şi serviciilor impozabile
importate în Republica Moldova. Aceasta este un impozit indirect, unic, dar cu plată fracţionată,
având o cotă fixă, stabilită asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic. Pentru
întreptinderile de producere, TVA se percepe la valoarea nou creată a produselor, la fiecare etapă a
procesului de producţie.
Impunerea valorii adăugate ca sistem şi ca denumire a fost introdusă în Franţa în 1954,
parţial asupra serviciilor şi comerţului cu ridicata.
Conform art.94 al Codului Fiscal subiecţii impozabili cu taxa pe valoarea adăugată sunt
persoanele fizice şi juridice care:
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 2/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 4
a) sunt înregistrate sau care trebuie să fie înregistrate în conformitate cu prevederile art.112 sau
112' al Codului Fiscal;
b) importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum
personal, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare; c) importă servicii considerate ca livrări impozabile.
Conform Codului fiscal înregistrarea ca subiect impozabil a TVA poate fi:
obligatorie;
benevolă.
Subiectul impozabil este obligat să se înregistreze ca plătitor al taxei pe valoarea adăugată
dacă:
- pe parcursul a 12 luni consecutive în care a efectuat livrări de mărfuri şi servicii a
depăşit plafonul de 600 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de taxa pe valoarea
adăugată conform art.103 din Codul Fiscal. Dacă acest plafon a fost atins, subiectul
respectiv este obligat să informeze oficial Serviciul Fiscal de Stat prin completarea
unui formular special şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a
depăşit plafonul stabilit. Subiectul se consideră înregistrat ca plătitor de TVA din
prima zi a luni celei în care a avut loc depăşirea.
Afară de aceasta conform articolului 112(2) subiecţii impozabili pot beneficia de procedura
de înregistrare benevolă ca plătitori de T.V.A. cu respectarea simultană a următoarelor condiţii:
efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri şi servicii (cu excepţia celor de import) în sumă
de 100 000 lei;
perioada în care au fost efectuate livrările în cauză constituie oarecare 12 luni consecutive;
efectuarea pentru aceste livrări a achitării de către cumpărători (beneficiari) sub formă de
virament la conturi bancare ale solicitantului, deschise în instituţia financiară ce au relaţii cu
sistemul bugetar al republicii;
depunerea cererii de înregistrare la Inspectoratul Fiscal.
Confirmare a înregistrării ca subiect impozabil „Certificatul de Înregistrare a Subiectului
Impunerii la TVA”, eliberat de I.F.P.S. Prezentul certificat conţine codul TVA care se atribuie
agentului economic. Prima perioadă fiscală, pentru care subiecţii înregistraţi prezintă Declaraţia
privind TVA, în conformitate cu art.114, alin.(1) din Codul Fiscal, cuprinde o lună calendaristică şi
începe cu prima zi a lunii.
Conform art.95 Cod Fiscal al Republicii Moldova obiecte ale impunerii cu taxă pe valoarea
adăugată sunt:
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 3/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 5
a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul
activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;
b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum
personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia învigoare, importate de către persoanele fizice;
c) importul serviciilor în Republica Moldova.
Conform art.93 pun. 6 al Codului Fiscal al Republicii Moldova, livrare impozabilă
reprezintă livrarea de mărfuri, livrarea de servicii, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea
adăugată, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.
Impozitării cu taxă pe valoare adăugată se supun şi operaţiile de import, atît de valori
materiale, cît şi de servicii.
Livrare neimpozabilă reprezintă livrările de bunuri şi servicii la care nu se aplică taxa pe
valoarea adăugată.
Prin livrare de mărfuri se subînţelege transmiterea dreptului de proprietate asupra
mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială,
achitarea salariului sub formă naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, precum şi la
comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza
contractului de leasing financiar. Noțiunea de livrare a serviciilor este procesul legat de livrarea
mărfurilor se consideră parte a livrării de mărfuri. Prin livrare de servicii se subînţelege activitatea
de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea
proprietăţii în arendă, transmiterea drepturilor, inclusiv pe bază de leasing, privind folosirea oricăror
mărfuri contra plată, cu plată parţială sau gratuit; activitatea de executare a lucrărilor de construcţii
şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări contra
plată, cu plată parţială sau gratuit.
După înregistrarea subiectului impozabil ca plătitor de T.V.A. şi stabilirea obiectului
impozabil este necesar de determinat cotele de impunere cu T.V.A. a operaţiunilor economice în
baza cărora se va calcula taxa pe valoarea colectată şi cea deductibilă, cotele T.V.A. reprezentînd
taxa pe valoarea adăugată aferentă unei unităţi de impunere.
Pentru determinarea taxei pe valoarea colectată şi cea deductibilă, în urma livrării de mărfuri
şi servicii legislaţia fiscală, conform art.96 al Codului Fiscal, stabileşte următoarele cote de
impunere cu TVA:
1) Cota standard – 20 % din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a
livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;2) Cote reduse în mărime de:
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 4/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 6
- 8 % la pîine şi produse de paniicaţie, la lapte şi produsele lactate livrate pe teritoriul
Republicii Moldova cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în
conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2) din Codul fiscal;
- 8 % la medicamente, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şiautorizate de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, importate şi/sau livrate pe teritoriul
Republicii Moldova;
- 8 % la gazele naturale şi gazele lichifiate, atît la cele importate cît şi cele livrate pe
teritoriul Republicii Moldova.
- Cota zero la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104 al Codului Fiscal,
cum ar fi mărfurile şi serviciile exportate, toate tipurile de transport internaţional de mărfuri şi
pasageri, mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale misiunilor deplomatice în Republica
Moldova, mărfurile şi serviciile organizaţiilor internaţionale în limitele acordurilor la care
Republica Moldova este participantă, mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului
vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale
Republicii Moldova unul altuia etc.
Art. 103 al Codului Fiscal al Republicii Moldova reglementează livrările scutite de T.V.A.
dintre care se menţionează că sînt scutite de T.V.A.:
a) locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora, cu excepţia
plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective
b) serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice;
c) serviciile financiare:
d) serviciile poştale, inclusiv distribuirea pensiilor, subvenţiilor, indemnizaţiilor;
e) serviciile legate de jocurile de noroc prestate de către subiecţii care desfăşoară activitate de
întreprinzător în sfera jocurilor de noroc
f) autoturismele şi alte autovehicule
T.V.A. nu se aplică mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri
necomerciale dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de 200 euro (300 euro în
2014). În cazul în care valoarea în vamă depăseşte limita neimpozabilă indicată, T.V.A. se
calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu
micşorează valoarea impozabilă a acestora.
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 5/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 7
Pentru calcularea T.V.A, care trebuie vărsată la buget, servesc documentele primare şi
regitrele contabile în baza cărora se determina T.V.A. la livrările şi procurările efectuate într -o
perioadă fiscală.
Pentru achitarea taxei pe valoarea adăugată aferente unei perioade fiscale este necesar dedeterminat obligaţia fiscală şi termenele acesteia.
Perioada fiscală conform Codului Fiscal al Republicii Moldova art.114 constituie o lună
calendaristică începînd cu prima zi a lunii. În cazul anulării înregistrării ultima perioadă fiscală
începe în prima zi a lunii în care a avut loc anularea şi se termină în ultima zi a lunii cînd a intrat în
vigoare actul cu privire la anularea înregistrării.
În conformitate cu legislaţia fiscală a Republicii Moldova suma taxei pe valoarea adăugată
se calculează, iar obligaţia fiscală se înregistrează în baza următoarelor principii:
Caracterul teritorial acest principiu prevede că se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată
livrările numai în cazul în care acestea se utilizează pe teritoriul republicii indiferent de locul de
aflare a subiectului economic care le efectuează. În cazul materialelor importate impozitarea cu taxa
pe valoarea adăugată se efectuiază odată cu trecerea frontierei şi perfectării Declaraţiei vamale.
Locul livrării permite organelor fiscale de a percepe taxa pe valoarea adăugată conform
locului de efectuare a livrărilor. Acesta se consideră ca fiind locul de aflare a bunurilor la momentul
predării sau la momentul trecerii lor în posesia consumatorului. La transportarea valorilor materiale
de către o terţă persoană, locul livrării se consideră locul de aflare a bunurilor la începutul
transportării, cu excepţia livrărilor la export.
Locul livrării serviciilor se consideră:
a) locul aflării bunurilor imobile – dacă serviciile sînt legate nemijlocit de aceste bunuri;
b) calea pe care se efectuează transportul, luîndu-se în considerare distanţa parcursă – la prestarea
serviciilor de transport;
c) locul prestării efective a serviciilor:
- legate de bunurile mobile tangibile;
- prestate în domeniul culturii, artei,ştiinţei, învăţămîntului, culturii fizice, divertismentului
sau sportului ori într -un alt domeniu similar de activitate;
- legate de activităţi auxiliare de transport, aşa ca încărcarea, descărcarea, strămutarea;
d) locul utilizării şi posedării serviciului – la darea în arendă a bunurilor mobile tangibile;
e) sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului următoarelor
servicii:
- de transmitere şi acordare a drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor de produs şide serviciu şi a altor obiecte ale proprietăţii industriale, precum şi a altor drepturi similare;
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 6/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 8
- servicii de publicitate;
- servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de consultanţă, avocaţilor, contabililor şi de
marketing, precum şi servicii de furnizare a informaţiei;
-
servicii ce se referă la computere şi la activităţile conexe, acordate prin intermediulmijloacelor electronice, în conformitate cu subsecţiunea 72 a Clasificatorului activităţilor
din economia Moldovei din 28 iunie 1994, aprobat prin Hotărîrea Departamentului Moldova
Standard nr.694-ST din 9 februarie 2000;
- de angajare şi furnizare de personal (punere la dispoziţie de personal);
- servicii ale agenţilor care activează în numele şi din contul altor;
f) locul destinaţiei mărfurilor, expediate după prelucrare – la prelucrarea mărfurilor pe teritoriul
vamal şi în afara teritoriului vamal.
Conform art. 108 al Codului Fiscal, termenele obligaţiei fiscale se consideră:
1. Data obligaţiei fiscale privind taxa pe valoarea adăugată este data livrării. Data livrării se
consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor .
2. Pentru mărfuri, dată livrării se consideră data predări (transmiterii) mărfurilor
consumatorului sau dacă mărfurile sunt transportate, data livrării se consideră data la care
începe transportarea, cu excepţia mărfurilor de export pentru care data livrării se consideră
data scoaterii lor de pe teritoriul Republicii Moldova.
3. În cazul livrării de bunuri imobiliare, construirii unui obiect pe terenul consumatorului, data
livrării se consideră data trecerii bunurilor imobiliare, a obiectului de construcţie în
posesia consumatorului.
4. Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii
fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parţial sau în întregime,
în dependenţă de ce are loc mai înainte.
5. Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării,
data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în
dependenţă de ce a avut loc mai înainte.
6. Dacă mărfurile, serviciile sunt livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp
stipulate în contract, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data
primirii fiecărei plăţi regulate, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
7. În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui contract de leasing (financiar sau
operaţional), data livrării se consideră data specificată în contract pentru plata ratei de
leasing. În cazul incasării ratei de leasing în avans, data livrării se consideră data încasăriiavansului.
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 7/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 9
În cazul importului de mărfuri, termenele obligaţiei fiscale sunt stipulate în art.109 al
Codului Fiscal şi reprezintă:
1) Pentru mărfurile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător,
termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iardata achitării data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ al mijloacelor
băneşti la casieria organului vamal sau la Contul Unic Trezoreria. La serviciile importate, utilizate
pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării taxei pe
valoarea adăugată se consideră data efectuării plăţii pentru serviciul importat conform modificărilor
Codului Fiscal de la 01.04.2011.
2) Marfa se consideră importată, dacă importatorul respectă toate cerinţele prevăzute de
legislaţia vamală la importul de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova şi dacă marfa a fost supusă
taxei vamale. În cazul în care taxa vamală pe marfa importată nu trebuie achitată, marfa se
consideră importată ca şi cum ea ar fi fost supusă taxei vamale, prevăzute de legislaţia vamală.
Pentru determinarea obligaţiei fiscale ale întreprinderii este important de a stabili corect baza
impozabilă. Baza impozabila se determină în funcţie de tipul operaţiei.
Valoarea (baza) impozabilă a livrării impozabile reprezintă valoarea livrării achitate sau
care urmează a fi achitată. Aceasta înseamnă ca taxa pe valoarea adăugată se determină din valoarea
bunurilor materiale, serviciilor (inclusiv cele nemateriale) procurate respectiv comercializate de
către furnizor indiferent de faptul au fost ele plătite de cumpărător (beneficiar) sau nu. Este evident
ca se iau în consideraţie prevederile art.103 „Scutirea de taxa pe valoarea adăugată” şi art.104
„Livrări impozabile la cota zero”, din Codul Fiscal.
Este necesar de menţionat faptul că sunt unele cazuri cînd este greu de determinat valoarea
impozabilă pentru unele livrări. De aceea potrivit prevederilor art. 97 al Codului Fiscal valoarea
impozabila a livrării impozabile reprezintă:
1) valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără T.V.A.).
2) dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parţial, achitată în expresie naturală,
valoarea impozabilă a livrării impozabile constituie valoarea ei de piaţă.
3) valoarea impozabila a livrării impozabile include suma totala a tuturor impozitelor şi
taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia T.V.A.
4) valoarea impozabila a livrării impozabile de mărfuri (servicii), efectuate de către un
subiect al impunerii, nu poate fi mai mică decît cheltuielile pentru producerea lor sau de cît preţul
de procurare a mărfurilor livrate, sau de cît preţul de cost a serviciilor prestate, cu excepţia cazurilor
cînd marfa şi-a pierdut calităţile de consum, cu condiţia confirmării acestui fapt de către organele şiserviciile abilitate cu astfel de funcţii.
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 8/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 10
5) valoarea impozabila a livrării impozabile a activelor supuse uzurii reprezintă valoarea cea
mai mare dintre valoarea de bilanţ şi valoarea de piaţă.
Pentru importul de mărfuri valoarea impozabilă conform art. 100 al Codului Fiscal
reprezintă: 1) Valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu legislaţia vamală, precum şi
impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri cu excepţia taxei pe
valoarea adăugată.
2) În cazul absenţei documentelor ce confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul
diminuării de către importator a valorii mărfurilor, valoarea impozabila a mărfurilor este
determinată de către autorităţile vamale în modul stabilit la alin. (1) şi în conformitate cu drepturile
acordate acestor autorităţi de legislaţie.
În operaţiile de vînzare-cumpărare apar aşa noţiuni ca taxă pe valoarea adăugată colectată
şi taxă pe valoare adăugată deductibilă.
În conformitate cu art.101 al Codului Fiscal subiectul impozabil este obligat să declare şi să
achite pentru fiecare perioadă fiscală diferenţa dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi
achitate de consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate sau ce
urmează a fi achitate furnizorilor la procurarea valorilor materiale, serviciilor inclusiv importate în
scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, ţinîndu-se cont de dreptul de trecere în cont.
În activitatea sa subiectul impozabil desfăşoară diverse şi multiple operaţiuni de vînzare-
cumpărare înregistrînd, T.V.A. cu diferite destinaţii. La vînzarea mărfurilor şi serv iciilor suma
T.V.A. va fi înregistrată drept obligaţie fiscală a subiectului impozabil faţă de bugetul statului,
numită T.V.A colectată şi se reflectă în Registrul de evidenţă a livrărilor. În operaţiunele de
procurare a valorilor materiale şi serviciilor, T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată
furnizorilor se înregistrează ca creanţă a bugetului faţă de subiectul impozabil. Acest tip de T.V.A.
se numeşte T.V.A deductibilă şi se reflectă în Registrul de evidenţă a procurărilor, iar înregistrarea
în cauză în contabilitate poartă denumirea de trecere în cont a T.V.A.
Obligaţia fiscală aferentă taxei pe valoarea adăugată ce trebuie achitată la buget se determină
în baza formulei prin diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor şi taxa pe
valoarea adăugată aferentă procurărilor, luînd în consideraţie soldul la începutul lunii.
În cazul cînd taxa pe valoarea adăugată colectata este mai mare ca taxa pe valoarea adăugată
deductibilă, diferenţa este vărsată în bugetul statului, în cazul cînd taxa pe valoarea adăugată
colectata este mai mică ca cea deductibilă are loc trecerea în cont sau restituirea acesteia, cea din
urmă se permite numai în cazul cînd depăşirea taxei pe valoare adăugată s-a datorat livrării bunurilor la export adică la cota zero sau la cota redusă.
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 9/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 11
2. Probleme ale contabilității TVA aferentă operaţiilor de procurare a mărfurilor şi
serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova
Trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată se reflectă în toate operaţiunile de cumpărare
inclusiv importul impus cu taxa pe valoarea adăugată indiferent de faptul a fost plătita suma T.V.A.
de cumpărător sau urmează a fi plătită. Această abordare este fundamentată prin respectarea
principiului contabilităţii de angajamente care prevede înregistrarea venitului, concomitent şi T.V.A
aferentă acesteia în perioada în care a fost cîştigat, indiferent dacă banii au fost încasaţi de către
beneficiar sau nu.
Dreptul la trecerea în cont a T.V.A. aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate apare
numai în cazurile în care:
- procurările de valori materiale şi servicii sînt destinate livrărilor impozabile;
- procurările de valori materiale şi servicii sînt destinate în procesul desfăşurării activităţii de
întreprinzător;
- subiectul impozabil dispune de factur a fiscală privind valorile materiale sau serviciile
procurate pentru care a fost achitată sau urmează a fi achitată T.V.A.
- subiectul impozabil dispune de documentul eliberat de autorităţile vamale care confirmă
achitatea T.V.A. aferentă mărfurilor importate.
Conform art. 116 al Codului Fiscal dacă după includerea în Declaraţia privind T.V.A. a
sumei T.V.A. achitate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform
legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei
T.V.A. achitate pentru orice perioadă fiscală privind T.V.A. Suma T.V.A. care urmează a fi trecută
în cont este egală cu suma T.V.A. achitată pe livrarea care corespunde sumei datoriei compromise
nerambursate.
Dacă suma datoriei compromise se restituie subiectului impozabil după primirea dreptului
de a o trece în cont, această sumă se consideră ca plată pentru următoarea livrare impozabilă
efectuată la momentul primirii sumei datoriei compromise.
T.V.A. nu se trece în cont dacă:
- valorile materiale, serviciile procurate impozabile cu T.V.A. sunt utilizate pentru livrările
scutite de T.V.A. (suma T.V.A. se raportează la consumuri şi/sau la cheltuieli);
- valorile materiale, serviciile impozabile cu T.V.A. şi procurate pentru desfăşurarea activităţii
de întreprinzător au fost sustrase, sau au constituit pierderi supranormative (T.V.A. serecunoaşte ca cheltuieli ale perioadei);
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 10/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 12
- valorile materiale, serviciile au fost procurate în scopul organizării acţivităţii distractive ce
nu ţin de domeniul activităţii de întreprinzător (T.V.A. se trece la cheltuieli).
Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate
care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA se trece în contdacă se referă la livrările impozabile.
Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma
TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt
utilizate pentr u efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA. Prorata se determină prin
aplicarea următorului raport:
- la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără TVA), cu excepţia avansurilor
primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză;
- la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără TVA) şi a livrărilor scutite,
cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile materiale,
serviciile în cauză.
Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea declaraţiei privind
TVA pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor.
Diferenţa dintre suma TVA trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma TVA
determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima
perioadă fiscală a anului.
Exemplu convenţional. Se admite că întreprinderea a efectuat procurari pentru livrari
impozabile – 215 000 lei, TVA din care (35833,33 lei) se trece în cont, procurari pentru livrari
scutite – 65 000 lei, TVA din care (10833,33 lei) se trece la cheltuieli, procurari pentru livrari mixte
– 640 000 lei, TVA din care (106666,67 lei) urmează să fie repartizat în baza proratei și informației
privind livrarile de mărfuri impozabile cu TVA - 240 000 lei, inclusiv TVA şi livrarile de mărfuri
neimpozabile cu TVA - 110 000 lei. Astfel, se va calcula:
- prorata TVA = 200 000 : (200 000 + 110 000) x 100% = 64,52%
- suma TVA trecută în cont = (640 000 : 6) x 64,52% : 100% = 68821,33 lei
- suma TVA trecută la cheltuieli = (640 000 : 6) x 35,48% : 100% = 37845,33 lei
Pentru evidenţa şi calcularea sumei T.V.A în contabilitate sunt utilizate un şir de documente
primare, care ulterior se sintetizează în registre şi rapoarte.
Printre documentele primare fac parte următoarele: documente însoţitoare aferente valorilor
aprovizionate, declaraţiile vamale de import, cecuri fiscale, documente de expedierii a producţiei,
documente de plată.
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 11/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 13
Documentul primar cel mai des întîlnit, cel mai des practicat în practica contabilă, pentru
determinarea taxei pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor livrate cît şi procurate reprezintă
Factura fiscală.
Factura fiscală a fost elaborată în varianta nouă şi pusă în circulaţie în conformitate cuordinul cu privire la aprobarea şi completarea formularului tipizat de document primar cu regim
special “Factură fiscală“ nr. 115 din 06.09.2010.
Factura fiscală se completează în conformitate cu anexa 4 la ordinul 115 „Instrucţiunea cu
privire la întocmirea formularului documentului primar cu regim special al facturii fiscale pentru
efectuarea livrărilor de mărfuri şi servicii impozabile cu taxa pe valoarea adăugată”.
Conform art. 117 al Codului Fiscal subiectul impozabil care efectuiază o livrare impozabilă
pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză.
Prezentarea facturii fiscale se efetuiază la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art. 108
al Codului Fiscal cu excepţia cazurilor determinate de Inspectoratul Fiscal de Stat de pe lîngă
Ministerul Finanţelor. Factura fiscală nu se eliberează pentru livrările impozitate conform art. 104
lit. a) al Codului Fiscal.
În livrările impozabile cu T.V.A., factura fiscală serveşte drept document:
- în baza căruia se fac decontările executate, serviciilor prestate;
- care însoţeşte marfa în timpul transportării;
- în baza căruia se înregistrează operaţiile de ieşire a bunurilor materiale la furnizor şi de
intrare la cumpărător;
- ce confirmă obligaţiile privind transportarea mărfurilor la cererea furnizorului sau
cumpărătorului;
- ce confirmă dreptul la trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată la cumpărătorul
valorilor materiale şi beneficiarul de servicii.
Blanchetele facturilor fiscale sunt eliberate subiecţilor impozabili cu T.V.A. de către
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat contra plată şi contra semnăturii persoanei autorizate –
reprezentantului subiectului impozabil.
Procurarea facturilor fiscale de la Inspectoratul Fiscal de Stat:
Dt 951 „Formulare cu regim special”
Pentru livrările de mărfuri şi servicii factura fiscală se completează în 3 sau 5 exemplare
(după caz), iar pentru livrările de servicii în 2 exemplare şi anume:
- pentru livrările de mărfuri, în cazul cînd se perfectează 3 exemplare, primul exemplar
rămîne la furnizor, exemplarul 2 se transmite cumpărătorului, exemplarul 3 transportatorului;
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 12/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 14
- pentru livrările de mărfuri cînd se completează 5 exemplare, primul rămîne la furnizor,
exemplarul 2, 3, 4 se transmite şoferului, din care exemplarul 2 se transmite în contabilitate – 3 şi 4
rămîne la dispoziţia transportatorului şi se anexează la factura pentru transportul efectuat şi foaia de
parcurs. Al cincilea exemplar serveşte drept autorizaţie de ieşire a autovehiculului de la locul deîncărcare;
- pentru livrările de servicii, primul exemplar rămîne la prestatorul de servicii, iar
exemplarul 2 se eliberează beneficiarului de servicii.
Factura fiscală şi anexa la aceasta conţine informaţii despre furnizor şi cumpărător,
caracteristica mărfii, cota şi sumele taxei pe valoarea adăugata şi accizelor daca întreprinderea are
livrări impozabile cu accize.
La livrarea cu amănuntul contra numerar în locurile special amenajate eliberarea facturii
fiscale nu este obligatorie în cazul respectării următoarelor condiţii:
- Subiectul impozabil contabilizează sumele încasate în numerar pe fiecare punct comercial
şi de prestări de servicii în conformitate cu legislaţia în vigoare cu utlizarea maşinilor de casă şi
control. Înregistrarea sumei încasate se efectuează la momentul încasării în numerar. La sfîrşitul
zilei de lucru cifrele înregistrate se totalizează;
- În baza totalului calculat (volumul vînzărilor) la sfîrşitul zilei se determină şi se înscrie
suma totală a taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor efectuate.
La livrarea serviciilor contra numerar, factura fiscală se eliberează în momentul încasării
banilor sau pînă la încasarea acestora.
La livrarea valorilor materiale în contul retribuirii muncii factura fiscală se eliberează o
singura data pentru fiecare perioada de plată.
Nu se eliberează factura fiscala dacă lipseşte transmiterea dreptului patrimonial aferent
livrărilor efectuate de la proprietar la cumpărător şi la operaţiunile interne.
Conform legislaţiei fiscale în factura fiscală nu se admit ştersături şi radieri. Corectările şi
radierile se confirmă cu semnătura conducătorului şi ştampila furnizorului cu indicarea datei
corectării.
De întocmirea şi eliberarea facturilor fiscale precum şi veridicitatea datelor ce se conţine în
ele poartă răspunderea persoana care este împuternicita printr -un ordin eliberat de către
conducătorul întreprinderii.
Facturile fiscale primite de la furnizor şi eliberate cumpărătorilor se păstrează timp de cinci
ani în arhiva întreprinderii.
Conform ordinului IFS Nr. 446 din din 21.06.2012 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind modul de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale,
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 13/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 15
f actura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizor în Registrul general
electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat,
în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de 100000
lei.Pentru evidenţa taxei pe valoarea adăugată se mai utilizează şi alte documente primare ca de
exemplu bonul fiscal şi dispoziţia de plata trezorerială.
Conform art.118 al Codului Fiscal evidenţa facturilor fiscale aferentă livrărilor de mărfuri se
ţine într -un registru special, numit Registru de evidenţă a livrărilor. Facturile fiscale se
numerotează în ordine succesivă, după ce se înregistrează în registru nominalizat în aceeaşi ordine.
Copiile facturilor fiscale deteriorate sau anulate se păstrează în acelaş mod, iar originalele facturilor
deteriorate se păstrează împreună cu copiile.
Un alt document este Registrul de evidenţă a procurărilor, care reflectă totalitatea
procurărilor efectuate de persoana fizică sau juridică într -o perioadă fiscală şi se întocmeşte în baza
facturilor fiscale aferente procurărilor.
Pentru contabilizarea operaţiunilor legate de TVA se utilizează conturile sintetice de gradul
I: 225 “ Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”; 226 “Creanţe preliminate”; 534
“Datorii privind decontările cu bugetul”; 535 “Datorii preliminate”; şi subconturile acestora.
În practica contabilă conturile 226 “Creanţe preliminate” şi 535 “Datorii preliminate” au
un cerc restrîns de utilizare, pe cînd conturile 225”Creanţe pe termen scurt privind decontările cu
bugetul” şi 534”Datorii privind decontările cu bugetul “ sunt pe larg folosite în practica contabilă
de zi cu zi a agenţilor economici.
Contul 226 "Creanţe preliminate" este un cont de activ destinat generalizării informaţiei
privind sumele impozitului pe venit, accizelor de recuperat, taxei pe valoarea adăugată aferentă
valorilor materiale şi serviciilor procurate de întreprindere, dar care nu sînt obligatorii spre trecerea
în cont pînă la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de contract sau de legislaţia în vigoare.
În debitul acestui cont se reflectă sumele taxei pe valoarea adăugată, impozitului pe venit,
accizelor calculate, sursele prevăzute în buget, iar în credit, pe măsura apariţiei dreptului de trecere
în cont, acestea se înregistrează la decontările cu bugetul, precum şi în plăţile de la conturile de
trezorerie. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă sumele impozitului pe venit, taxei pe
valoarea adăugată, accizelor achitate şi/sau calculate faţă de clienţi, alocaţiile din buget neutilizate
la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe fiecare impozit şi taxă de achitat.
Conturile de gradul II ale contului 225”Creanţe pe termen scurt privind decontările cu
bugetul” sunt destinate generalizării informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 14/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 16
creanţelor privind decontările cu bugetul aferente T.V.A., cuvenite întreprinderiii de la buget în
conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare.
Contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” este un cont de
activ în debitul căruia se înregistrează avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite delegislaţiei (cu excepţia T.V.A.), precum şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între sumele
taxei pe valoarea adăugată plătită şi primită, iar în credit ─ sumele trecute în cont pentru stingerea
datoriilor aferente decontărilor cu bugetul realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare,
precum şi plăţile în plus recuperate din buget. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă datoria
bugetului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se ţine pe
feluri de impozite, plăţi şi pe termene de recuperare a acestora din buget.
Contul sintetic 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” este destinat generalizării
informaţiei referitoare la decontările cu bugetul privind impozitele şi taxele şi sancţiunile
economice aferente achitării impozitelor.
Generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul aferente T.V.A. pe parcursul
perioadei de gestiune se efectuiază în contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul,
subcontul 534.2 “Datoriile privind taxa pe valoarea adăugată”.
Contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datoriile privind
taxa pe valoarea adăugată” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă suma T.V.A.
înscrisă în facturile emise de către clienţi, iar în debit lui – sumele, reprezentînd taxa pe valoarea
adăugată deductibilă şi T.V.A. plătită bugetului. Prezintă sold creditor care reflectă taxa pe valoarea
adăugată datorată bugetului statului.
Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi
taxe.
Contul 535 „Datorii preliminate” este un cont de pasiv destinat generalizării informaţiei
privind sumele impozitului pe venit, taxei pe valoarea adăugată, accizelor şi primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală calculate, dar care nu sînt obligatorii spre plată pînă la îndeplinirea
condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
Procurarea de bunuri şi servicii pe piaţa internă reprezintă elementul principal în desfăşurarea
activităţii normale a tuturor agenţilor economici.
În practica economică, contabilitatea TVA începe cu prelucrarea documentelor primare care,
conform legislaţiei în vigoare, permit trecerea în cont a acesteea.
Contabilitatea TVA aferentă procurărilor la cota standard
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 15/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 17
Exemplu convenţional. S.R.L. „ALFA” procură de pe ter itoriul Republicii Moldova produse
alimentare și nealimentare care se impozitează la cota standard de 20% pe data de 18.02.2013 de la
S.R.L. „BETA” beton în valoare de 7666,67 lei fără T.V.A.. La întreprinderea cumpărătoare se
efectuiază înscrierile în Registru de evidenţă a procurărilor, iar pentru suma T.V.A. ce urmează a fiachitată furnizorului se întocmeşte formula contabilă înregistrată în Registrul contului 534 ”Datorii
privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” ,
totalizîndu-se la sfîrşitul lunii în Registrul de evidenţă sintetică a contului 534 ”Datorii privind
decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”.
Această operaţie se va reflecta prin următoarele formule contabile:
Reflectarea valorii mărfurilor procurate fără TVA, analitic pe fiecare tip de marfă:
Dt 217 „Mărfuri” – 7666,67 lei
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.1 „Facturi
de achitat în ţară” – 7666,67 lei
Reflectarea sumei T.V.A. aferente procurării de beton (7666,67 ×20%)
Dt 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” – 1533,33 lei
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.1 „Facturi
de achitat în ţară” – 1533,33 lei
Contabilitatea TVA aferentă procurărilor la cote reduse
Printre produsele alimentare procurate sînt multe care se impozitează la cote reduse conform
articolului 96 (b), în special 8% cum ar fi următoarele produse:
pîinea şi produsele de panificaţie, livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu excepţia
produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103
alin.(1) pct.2);
laptele şi produsele lactate;
gazul lichefiat – la cota de 8%.
Exemplu convenţional. S.R.L. „ALFA” pe data de 28.02.2013 a procurat de la Tirex Petrol
S.A. gaz, cu TVA la cota 8% şi motorină la cota de 20%, în valoare de 8407,08 lei fără T.V.A..
Reflectarea valorii mărfurilor procurate fără TVA, analitic pe fiecare tip de marfă:
Dt 217 „Mărfuri” – 8407,08 lei
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.1 „Facturi
de achitat în ţară” – 8407,08 lei
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 16/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 18
Reflectarea sumei T.V.A. a ferente procurării:
Dt 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoare adăugată”, cota TVA 8% – 50 lei (625 × 8 %)
Dt 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxape valoare adăugată”, cota TVA 20% – 1556,42 lei (7782,08 x
20%)
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.1 „Facturi
de achitat în ţară” – 1606,42 lei
În baza ordinului de plată are loc decontarea cu furnizorul întocmindu-se următoarea formulă
contabilă:
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” subcontul 521.1 „Facturi
de achitat în ţară” – 10013,5 lei
Ct 242 „Conturi curente în valută naţională” – 10013,5 lei
Aceste formule contabile se vor întocmi în cazul cînd ambele persoane prezente la
operaţiunea economică au relaţii cu sistemul bugetar.
În caz cînd furnizorul nu este plătitor de T.V.A., iar cumpărătorul este înregistrat ca plătitor
de T.V.A., cumpărătorul nu poate trece în cont suma T.V.A. aferente procurărilor efectuate,
deoarece taxa pe valoarea adăugată se trece în cont numai în baza facturii fiscale. În loc de acest
document în baza contractului de cumpărare-vînzare vor fi scrise facturi de expediţie, proces verbal
de executare a lucrărilor şi alte documente. Suma T.V.A. nu va fi reflectată în registrul fiscal nici în
contabilitatea financiară la furnizor, nici la cumpărător.
Exemplu convenţional. ALFA S.R.L. a procurat servicii care se scutesc de TVA în sumă de
36,1 lei care au fost contabilizate astfel:
Dt 217 „Mărfuri” – 36,1 lei
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.1 „Facturi
de achitat în ţară” – 36,1 lei
Contabilitatea TVA aferentă serviciilor impozabile procurate
Un rol important în procesul de evidenţă contabilă a procurărilor îl reprezintă determinarea
taxei pe valoare adăugată aferentă serviciilor procurate.
Întreprinderea ALFA S.R.L. poate beneficia de servicii în scopuri administratve. Pentru
serviciile acordate din partea firmelor prestatoare de servicii, care sunt plătitoare de TVA, la factura
fiscală se anexează Actul de îndeplinire a lucrărilor, unde se indică tipul serviciilor prestate,
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 17/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 19
contractul în baza căruia a fost prestat serviciul, valoarea serviciilor. Factura fiscală poate fi luată la
evidenţă, după ce Actul de îndeplinire a lucrărilor este semnat de ambele părţi.
La procurarea de servicii, contabilizarea taxei pe valoare adăugată se calculează ca şi la
procurarea de bunuri calculîndu-se 20% din valoare impozabilă. Exemplu convenţional. S.R.L. „ALFA” a benenficiat de servicii de telefonie mobilă la
impozitate la cota 20% de la S.A. „Orange Moldova” în valoare de 4463,96 lei fără TVA, suma
TVA fiind egală cu 892,79 lei.
În acest caz au fost întocmite următoarele formule contabile:
Reflectarea valorii serviciilor procurate:
Dt 713 „Cheltuieli generale și administrative” – 4463,96 lei
Ct 521„Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” subcontul 521.1 „Facturi
de achitat în ţară” – 4463,96 lei
Reflectarea taxei pe valoarea adăugată:
Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” – 892,79 lei
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.1 „Facturi
de achitat în ţară” – 892,79 lei
Serviciile achiziţionate de la agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca subiecţi
impozabili cu TVA, sunt luate la evidenţă în baza facturii şi a Actului de Îndeplinire a Lucrărilor.
Un moment de intrare a bunurilor ce sunt impozitate cu taxa pe valoarea adăugată ce se
impozitează cu tva la cota „zero” procente sunt şi procurările de la întreprinderile ce îşi desfăşoară
activitatea de antreprenoriat în zona economica liberă sau în cazul serv iciilor de transport
internaţional.
Art. 8 (11) al Legii cu privire la zonele economice libere precum şi art. 104. (f) din Codul
Fiscal prevede că mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova, precum şi mărfurile (serviciile) livrate din zona liberă în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova sînt impozitate la cota zero a taxei pe valoarea adăugată.
În cadrul intrărilor de bunuri şi servicii se includ şi operaţiile de primire a bunurilor sub
formă de aport în capitalul statutar, primite cu titlu gratuit. În acest caz aporturile date sînt
impozabile cu TVA. Unicele bunuri care sunt scutite de impozitarea cu T.V.A. sunt mijloacele fixe
predate în capitalul statutar şi bunurile reflectate în art.103 Cod Fiscal. În anul 2013 această facilitate
a fost exclusă.
Exemplu convenţional. Se admite că a fost majorat capitalul statutar al S.R.L. „ALFA” sub
forma aporturilor de materiale. Valoarea estimată şi aprobată de fondatori constituie 30 000 lei.
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 18/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 20
Operaţiile de intrare a bunurilor în capitalul statutar se contabilizează prin înregistrările contabile
următoare
Înregistrarea la intrări a activelor curente:
Dt 111 „Active nemateriale”, 112 „Active materiale în curs de execuţie”,122 „Terenuri”,211„Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 217 „Mărfuri”, etc. – la suma
fără TVA – 25 000 lei.
Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” – la suma TVA – 5000 lei
Ct 313 „Capital nevărsat” - la valoarea bunurilor inclusiv TVA – 30 000 lei.
La valoarea mijloacelor fixe intrate ca aport în capitalul statutar se reflectă în contabilitate
prin formula contabilă:
Dt 313 „Capital nevărsat” – 30 000 lei
Ct 311 „Capital statutar” – 30 000 lei
În cazul primirii bunurilor cu titlu gratuit, beneficiarul nu are dreptul de trece în cont taxa pe
valoarea adăugată, fiindcă nu dispune de document ce ar justifica trecerea în cont, deoarece la
primirea bunurilor sub formă gratuită beneficiarului i se eliberează factura de expediţie ceea ce nu
permite deducerea taxei pe valoarea adăugată aferente acestei operaţiuni efectuîndu-se următoarea
înregistrare:
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”
Aşadar, deducerea taxei pe valoarea adăugată, din volumul bunurilor procurate reprezintă
momentul principal în determinarea taxei pe valoarea adăugată, aferente diferitor tipuri de
aprovizionări, deoarece de modul de calculare, reflectare a acestora în contabilitate precum şi în
Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată, depinde suma de achitare sau trecere în cont a acesteia.
Contabilitatea TVA aferentă ajustării valorii impozabile a procurărilor
Între partenerii de afaceri, adeseori apar dificultăţi legate de neîndeplinirea unor condiţii
contractuale în ce priveşte cantitatea sau calitatea mărfurilor livrate.
Atît în Registrul Evidenţei Procurărilor, precum şi în Declaraţia privind TVA, există posturi
aparte privind ajustarea TVA aferentă procurărilor.
Conform ar t.98 al Codului Fiscal, ajustarea valorii impozabile la procurările de mărfuri sau
servicii achiziţionate e posibilă, cu condiţia prezentării documentelor de confirmare, adică:
1) valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării preţurilor;
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 19/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 21
2) livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau parţial, restituită subiectului impozabil care a
efectuat livrarea;
3) livrarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în urma acordării discontului pentru
plata efectuată înainte de termen.Suma corecţiei valorii impozabile poate fi atît favorabilă cît şi nefavorabilă, adică facturile
fiscale pot fi cu semnul plus sau minus. Valoarea impozabilă se supune atît cotei standard cît şi
cotei micşorate, în dependenţă de cota la care a fost supusă livrarea iniţială. La factura fiscală se
anexează Actul de Corecţie a valorii impozabile. În Registrul evidenţei procurărilor, facturile se
înscriu cu semnul plus sau minus în postura „Corectări”.
Returnarea sau reducerea de preţ a mărfurilor, produselor vândute are loc până la sau după
achitarea contravalorii acestora.
Dacă returnarea produselor, mărfurilor sau reducerea de preţ a fost efectuată până la achitarea
acestora de către cumpărător, înregistrarea aferentă va fi reflectată prin diminuarea datoriei
comerciale. Când returnarea sau reducerea de preţ a avut loc după achitarea contravalorii
produselor, mărfurilor, înregistrarea aferentă va cuprinde majorarea concomitentă a creanţei
furnizorului faţă de cumpărător, deoarece datoria cumpărătorului fusese stinsă deja la achitarea
acestuia.
Exemplu convenţional. Din cauza calităţii necorespunzătoare au fost returnate produse din
carne către compania “Alfa” S.R.L. în baza Actului de return în sumă de 1800 lei, inclusiv TVA. La
data transportării mărfii la firma furnizor a eliberat factura de expediţie, unde se indică „return”. La
rîndul ei, “Alfa” S.R.L.este obligată să scrie factura fiscală cu semnul minus la valoarea mărfurilor
returnate. În acest caz au fost înregistrate formulele contabile:
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” subcontul 5211 „Facturi de
achitat în ţară”, la valoarea impozabila a facturii returnate fara TVA – 1500 lei;
Ct 217 „Mărfuri” la valoarea impozabila a facturii returnate fara TVA – 1500 lei;
La suma TVA din factura fiscală cu minus se reflectă:
Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind TVA”,
analitica „TVA 20%” – (300) lei
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” subcontul 5211 „Facturi de
achitat în ţară”, la valoarea TVA, cu semnul minus – (300) lei.
Corecţia valorii impozabile, ca rezultat al acordării discontului de firma furnizor, pentru
plata în avans, este posibilă, dacă aceasta constă una din condiţiile contractuale.
În procesul activităţii economice pot fi constatate fie cu ocazia inventarierii sau la sesizareaunor persoane responsabile valori materiale lipsă.
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 20/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 22
Trebuie de menţionat că contribuabilul are dreptul la trecerea în cont doar a sumei TVA
achitate sau care urmează a fi achitate aferente valorilor materiale, serviciilor procurate pentru
fabricarea produselor, prestarea serviciilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de
întreprinzător.Valorile materiale lipsă se consideră livrare care nu este efectuată în activitatea de
întreprinzător. Ca urmare suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale,
serviciile procurate, care nu sunt utilizate în activitatea de întreprinzător, au fost sustrase sau au
constituit pierderi supranormative, nu se trece în cont, ci se atribuie la rezultatele activităţii
întreprinderii.
La procurarea valorulor materiale nu este cunoscut faptul că ele vor fi sustrase, acestea fiind
procurate cu destinaţie de vînzare sau producere. De aceea suma TVA aferentă procurărilor în
conformitate cu prevederile art.102 se trece în cont în momentul înregistrărilor la intrări a bunurilor
primite. Ulterior, cînd valorile materiale se constată lipsă este necesar restabilirea sumei TVA care a
fost anterior trecută în cont. Suma TVA în cazul dat se determină din valoarea bunurilor materiale
lipsă, cu excepţia pierderilor în limita normelor de perisabilitate naturală.
Exemplu convenţional. Se admite că întreprinderea ALFA S.R.L. a înregistrat în urma
inventarierii materiale lipsă la valoarea de bilanţ de 3600 lei, din care lipsa în limita normelor de
perisabilitate naturală a constituit 1100 lei, lipsuri din cauza neachitării cumpărătorilor – 100 lei,
lipsuri din vina gestionarului – 2400 lei. Valoarea la preţ de piaţă a materialelor lipsă spre
despăgubire de către gestionar constituie 4000 lei, inclusiv TVA. Culpabilul a recunoscut vina sa şi
a depus cererea de a-i reţine din salariu în recuperarea daunei materiale cîte 400 lei.
Valorile materiale lipsă se recunosc drept cheltuieli în perioada (luna) în care au fost
depistate. Veniturile din despăgubirea daunei materiale de către culpabil se recunosc în perioada în
care entitatea va dispune de o certitudine fermă că recuperarea va fi efectuată.
Obligaţia fiscală privind TVA aferentă valorilor materiale lipsă spre despăgubire apare în luna
recuperării daunei materiale de către gestionar.
Astfel, vor fi întocmite următoarele înregistrări contabile:
Recunoaşterea materialelor lipsă drept cheltuieli ale perioadei
Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” – 3600 lei
Ct 217 “Mărfuri” – 3600 lei.
Calcularea TVA la buget din valoarea materialelor lipsă ce depăşeşte limita normelor de
perisabilitate naturală spre compensare în mărime de 720 lei (3600 x 0,2):
Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” – 720 lei
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 21/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 23
Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – 720 lei.
1. Înregistrarea creanţei gestionarului privind despăgubirea daunei materiale:
suma totală – 4800 lei (4000 x 1,2); suma venitului curent – 333,33 lei (400 : 1,2);
venitul anticipat – 2066,67 lei (2400 – 333,33);
TVA colectată – 83,33 lei (416,67 x 0,2);
TVA spre achitare în perioada ulterioară – 156,67 lei (783,33 x 0,2):
Dt 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” – la valoarea materialelor la preţ de
piaţă inclusiv TVA spre despăgubire - 1440 lei
Ct 612 “Alte venituri operaţionale” – la suma venitului primei luni de reţinere – 416,67 lei
Ct 515 “Venituri anticipate curente” – la suma venitului ce urmează a fi recunoscut în
luna ulterioară – 783,33 lei
Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – la suma TVA ce urmează a fi achitată la buget în luna
curentă – 83,33 lei
Ct 535 “Datorii preliminate” – la suma TVA spre achitare la buget în perioada
ulterioară – 156,67
lei.
Recuperarea daunei materiale de către gestionar prin reţinere din salariu:
Dt 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 400 lei
Ct 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 400 lei.
În a doua lună de recuperare a daunei materiale vor urma înregistrările:
Recunoaşterea venitului curent:
Dt 515 “Venituri anticipate curente” – 400 lei
Ct 612 “Alte venituri operaţionale” – 400 lei.
2. Calcularea TVA aferentă sumei recuperate:
Dt 535 “ Datorii preliminate” – 83,33 lei
Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – 83,33 lei.
3. Recuperarea daunei materiale de către culpabil:
Dt 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 400 lei
Ct 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 400 lei.
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 22/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 24
Dacă durata de recuperare a daunei materiale depăşeşte un an sau se prevede recuperare parţială în
anul viitor, este necesar, respectând gradul de lichiditate a activelor şi exigibilitate a pasivelor, de
înregistrat creanţa şi venitul anticipat pe termen lung. Suma TVA aferentă va fi calculată spre achitare la
buget în luna recuperării daunei materiale. Se admite Se admite că instanţa de judecată a decis achitareatimp de trei ani cite 480 lei în fiecare an. În acest caz înregistrările contabile vor fi întocmite astfel:
Înregistrarea creanţei spre achitare în perioada viitoare şi venitul anticipat pe termen lung
ce urmează a fi recunoscut din despăgubirea daunei materiale:
Dt 134 “Creanţe pe termen lung”, subcontul 1344 “Alte creanţe” – la suma totală spre
recuperare, inclusiv TVA - 960 lei
Ct 422 “Venituri anticipate pe termen lung” – la suma veniturilor de recunoscut în
perioadele viitoare – - 800 lei
Ct 426 “Alte datorii pe termen lung” – la suma TVA aferentă - 160 lei.
La sfârşitul anului gestionar (31 decembrie) vor urma înregistrările contabile:
Transferarea cotei- părţi a creanţei pe termen lung drept creanţă pe termen scurt:
Dt 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” - 480 lei
Ct 134 “Creanţe pe termen lung” - 480 lei
Recunoaşterea cotei respective a venitului anticipat pe termen lung drept venit anticipat
curent:
Dt 422 “Venituri anticipate pe termen lung” - 400 lei
Ct 515 “Venituri anticipate curente” - 400 lei
Trecerea TVA respective în componenţa TVA spre încasare în anul curent:
Dt 426 “Alte datorii pe termen lung” - 80 lei
Ct 535 “ Datorii preliminate” - 80 lei
În cazul depistării lipsurilor de active uzurabile sau amortizabile, în afară de înregistrările
contabile expuse, mai este necesar de reflectat decontarea uzurii (amortizării) acumulate şi casarea
valorii de bilanţ a activelor lipsă.
Subiecţii trebuie să achite la buget suma T.V.A. care se determină ca diferenţa dintre sumele
T.V.A. achitate de către consumatori pentu mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate
sau ce urmează să fie achitate furnizorilor pentru valorile materiale şi serviciile procurate.
Dacă suma deductibilă a taxei pe valoarea adăugată depăşeşte suma T.V.A. aferentă
volumului total al livrărilor în perioada fiscală dată, atunci apare un sold preliminar al contului 534
“Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”. În contabilitatea financiară diferenţa în cauză se raportează în subconturile respective ale
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 23/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 25
contului sintetic 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 225.3
“Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată pentru trecerea în cont”.
3.
Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de procurare a mărfurilor şi serviciilor prinimport
Potrivit art.95 din Codul Fiscal importul mărfurilor în Republica Moldova se consideră obiect
impozabil cu taxă pe valoarea adăugată.
Codul Vamal defineşte importul ca regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul
vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de
import şi sînt aplicate măsurile de politică economică.
Codul Fiscal al R.M. şi anume art. 93(8) defineşte importul de mărfuri ca introducerea
mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală.
Întreprinderile ce importă mărfuri cu scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător achită
T.V.A. pîna la sau în momentul prezentării Declaraţiei vamale, adică pîna la introducerea
nemijlocită a mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz suma T.V.A. aferentă
valorilor materiale importate se trece în cont la cumpărător în baza Declaraţiei vamale, cu menţiunea
organelor vamale ce confirmă achitarea taxei pe valoarea adăugată la import. Taxa pe valoareaadăugată achitată de către întreprinderea importatoare la trecerea frontierei, micşorează datoriile
întreprinderii faţă de buget privind T.V.A., rezultate din efectuarea livrărilor impozabile.
Conform Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 valoarea în
vama constituie:
- valoarea de cumpărate a bunurilor importate;
- cheltuieli de transport (feroviar, auto, aerian, etc.) pînă la locul de introducere a bunurilor
materiale pe teritoriul vamal cu excepţia cheltuielilor de transport perfectate separat ca transportare pe teritoriul Republicii Moldova;
- cheltuieli de asigurare a bunurilor importate;
- costul serviciului de încărcare, descărcare sau/şi transportare a mărfurilor;
- taxele pentru procedurile vamale ;
- taxa vamală;
În cazul cînd întreprinderea importă bunuri materiale supuse impozitării cu accize, pentru a
calcula suma T.V.A. aferenta bunurilor importate este necesar ca baza de calcul a taxei pe valoarea
adăugată să includă şi suma accizelor aferentă bunurilor importate.
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 24/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 26
În calitate de documente primare aferente importului de valori materiale sunt utilizate:
contractul de vînzare-cumparare; factura comercială (invoice); certificatul de origine; paşaportul
tehnic a mijlocului de transport; procura; certificat de calitate; declaraţie vamală a ţării; scrisoarea de
trăsură. Exemplu convenţional. S.R.L. ALFA a importat la data de 12.02.2013 în baza Declaraţiei
vamale YJ06259523 din 12.02.13 drojdii inactive din Rusia. Cantitatea importată constituie 21 tone
la preţul 4900 ruble rusesti pentru o tonă stabilită în invoice.
Toate plăţile vamale: taxa pentru procedurile vamale, taxa vamală, taxa pe valoare adăugată,
se achită în avans şi se reflectă prin formula contabilă:
Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt – 10 000 lei
Ct 242 „Conturi curente în valută naţională” - 10 000 lei
Înregistrarea la intrări a bunurilor importate se efectiuază conform Declaraţiei vamale şi
facturii (invoicelui) furnizorului străin. Cursul oficial la data vămuirii este de 0,3994 lei pentru o
rublă rusească. Valoarea în vamă de 41098,26 lei (21 buc x 4900 RUB x 0,3994) este calculată în
documentul Declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor şi contabilizată astfel:
Dt 217 „Mărfuri” – 41098,26 lei
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” subcont ul 521 .2 „Facturi de
achitat în străinătate” - 41098,26 lei
Reflectarea cheltuielilor de transport are loc în funcţie de modul de efecuare a transportului –
prestate de terţi sau prin transportul propriu. În cazul prestării acestor servicii de întreprinderea de
transport aceste servicii se contabilizează în baza facturii fiscale a acestuia:
Dt 217 „Mărfuri” – 7227,18 lei
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 7227,18 lei
Organul vamal calculează proceduri vamale în mărime de 0,4 %, din valoarea în vamă a
mărfurilor.
În contabilitate procedurile vamale în sumă de 193,3 lei ((48325,44 x 0,4%) se reflectă prin
formula contabilă:
Dt 217 „Mărfuri” – 193,3 lei
Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de
alţi creditori”. Vama - 193,3 lei
În cazul în care marfa este supusă accizelor acestea se reflectă reieşind din cota accizelor de
prin formula contabilă:
Dt 217 „Mărfuri”
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 25/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 27
Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de
alţi creditori”. Vama
În vamă se prestează servicii de companiile de borcheraj care perfectează Declaraţiile vamale
şi alte documente în vamă. Reflectarea serviciilor de mediere a brocherilor: Dt 217 „Mărfuri” – 360 lei
Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” , subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de
alţi creditori”.Compania de brocheraj – 360 lei
În cazul în care există un intermediar el poate presta servicii de intermediere. Reflecta rea
comisioanelor de intermediere:
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”
Calcularea taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor importate se efectuiază de la
valoarea în vamă a mărfurilor plus procedurile vamale şi taxa pentru perfectarea Declaraţiei vamale
incluse, fiind egală cu 48518,74 lei (41098,26 + 7227,18 + 193,3).
Taxa pe valoarea adăugată calculată la operaţiunile de import a mărfurilor se reflectă în
contabilitate prin formula contabilă:
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa
pe valoarea adăugată” – 9703,75 lei
Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” , subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de
alţi creditori”. Vama – 9703,75 lei
Stingerea datoriei faţă de vamă pentru proceduri şi taxe vamale din contul plăţilor în avans
către serviciul Vamal se reflectă prin formula contabilă:
Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de
alţi creditori” – 193,3 lei
Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – 193,3 lei
Trecerea în cont a sumei T.V.A. achitată în avans:
Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt” - 9703,75 lei
Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – 9703,75 lei
Pe lîngă importul de bunuri economice agenţii economici pot să importe şi diferite servicii.
Conform Codului Fiscal importul de servicii reprezintă obiect impozabil cu taxă pe valoarea
adăugată.
Conform art.93 (9) din Codul Fiscal, importul de servici i reprezintă prestarea de servicii de
către persoanele fizice şi juridice nerezidente ale Republicii Moldova, persoanelor fizice şi juridicerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră Republica Moldova .
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 26/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 28
Valoarea impozabilă a serviciilor importate reprezintă preţul achitat sau care urmează a fi achitat
de către importatorul căruia i se prestează. În valoarea impozabilă se includ şi plăţile efectuate atît
în Republica Moldova cît şi în afara hotarelor ei.
Conform art.102 al Codului Fiscal subiecţilor impozabili li se permite trecerea în cont asumei T.V.A. achitate sau care urmează să fie achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile
materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării
activităţii de întreprinzător. Pentru serviciile importate sînt caracteristice următoarele particularităţi:
Subiecţii impozabili care importă servicii achită T.V.A. la data efectuării plăţii, inclusiv a
plăţii prealabile pentru serviciul de import.
Se permite trecerea în cont a serviciilor importate, procurate de către subiecţii impozabili
pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător,
numai în cazul achitării T.V.A. la buget pentru serviciile menţionate în conformitate cu
art.115 al Codului Fiscal.
Obligaţia fiscală privind TVA aferentă serviciilor importate, utilizate pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător, se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile
pentru serviciul de import.
În Declaraţia privind TVA acestea se reflectă atît la compartimentul livrări cît şi la procurări
La suma TVA aferentă serviciilor importate se întocmeşte formula contabilă:
Dt 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul “Creanţe
privind taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor importate”
Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa
pe valoarea adăugată”
Exemplu convenţional. Se admite că la 10.05.2013 a fost efecuat importul de servicii de la
compania din Ucraina sub forma serviciilor de conultanță. Documentele în baza cărora a fost
efectuat tranzacţiile sânt invoice din 08.05.13 și contract de prestare servicii.
În baza acestor documente la suma serviciilor primite în baza invoice -ului s-a întocmit
formulele contabile (600 euro x 16,0214 = 9612,84 lei):
Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” – 9612,84 lei
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - 9612,84 lei
Plata a fost efectuată la 20.05.13 prin ordin de plata în valută străină. În baza acestor
documente s a întocmit formulele contabile (600 euro x 16,3232 = 9793,92 lei):
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - 9793,92 lei
Ct 243 “Conturi curente în valută străină” - 9793,92 lei
La suma TVA calculată 9793,92 x 20% = 1958,78 lei:
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 27/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 29
Dt 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” – 1958,78 lei
Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 2 “TVA de la import
servicii” - 1958,78 lei
La suma diferenţei de curs care s-a înregistrat (9793,92 – 9612,84):Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - 181,08 lei
Ct 622 “Venituri din activitatea financiară” – 181,08 lei
Achitarea TVA a avut loc în aceeași lună și în baza documentelor de plată s-a întocmit formula
contabilă:
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 2 “TVA de la import
servicii” - 1958,78 lei
Ct 242 “Conturi curente în valută naţională” - 1958,78 lei
Trecerea în cont a avut loc la momentul achitării:
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” - 1958,78 lei
Ct 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” - 1958,78 lei
Suma fără TVA şi suma TVA aferentă mărfurilor importate se reflectă în Registrul de
evidenţă a Procurărilor, în posturi aparte privind procurările din import. În Declaraţia privind TVA
acestea se înregistreză în boxele nr.14 şi respectiv nr.15, şi se include în TVA spre deducere, la
calcularea TVA aferentă bugetului.
4. Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de livrare a mărfurilor şi serviciilor pe
teritoriul Republicii Moldova
În scopul analizei modului de documentare şi contabilizare a livrărilor impozabile cu TVA
este important a defini corect noţiunile de livrări de mărfuri şi livrări de servicii.
Conform prevederilor art.93 din Codul fiscal livrare de mărfuri reprezintă transmiterea
dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmiterea gratuită,
transmiterea cu plata parţială, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie
naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea
mărfurilor în baza contractului de leasing financiar.
L ivrare (prestare) de servicii este activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale,
de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing
operaţional, transmiterea dreptului privind folosirea oricăror mărfuri contra plată, cu plata parţială
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 28/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 30
sau gratuit; activitatea de executare a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de cercetări
stiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări conta plată, cu plata parţială sau grătuită.
La livrarea bunurilor materiale, altor active sau la prestarea serviciilo r pe piaţa internă,
valoarea impozabilă a livrării impozabile se determină prin însumarea următoarelor componente: - valoarea contractuală/negociată;
- valoarea ambalajelor, neincluse în preţul negociat, recuperate de către cumpărător;
- suma cheltuielilor neincluse în preţul negociat, recuperate de către cumpărător;
- suma tuturor impozitelor, taxelor spre plată, cu excepţia T.V.A.
Suma taxei pe valoarea adăugată primită de la consumator pentru livrările de bunuri
materiale şi pentru prestările de servicii se determină prin înmulţirea cotei T.V.A. cu valoarea
impozabilă a livrării impozabile.
Modul de contabilizare a TVA aferentă livrărilor reprezintă o problemă foarte importantă şi
complexă pentru toţi subiecţii impozabili, fie că livrează mărfuri la cota standard sau redusă, fie că
prestează servicii.
În practica economică, deseori apar dificultăţi la contabilitatea TVA aferentă avansurilor
primite, reflectarea corectă a TVA la mărfurile livrate în regim de consignaţie, etc.
Pentru contabilizarea TVA afer entă livrarilor, este destinat contul de pasiv 534 „Datorii
privind decontările cu bugetul” subcontul 5342 „Datorii privind TVA” şi contul de activ 225
“Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” subcontul 2252 „Creanţe privind TVA”.
Vînzările întreprinderiii se reflectă în contabilitate în baza facturii fiscale şi în baza rapoartelor
zilnice de la aparatele de casă cu memorie fiscală, reflectînd sumele în Registrul de evidenţă
analitică la contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind
taxa pe valoarea adăugată” , totalizîndu-se la sfîrşitul lunii în Registrul de evidenţă sintetică a
contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată”.
Livrările de bunuri şi servicii ca şi la procurarea de bunuri şi servicii sunt perfectate prin
aceleaşi documente, cu excepţia livrărilor de bunuri la export în care se utilizează declaraţia vamală
de export, cu întocmirea facturii fiscale în cazul exportului de mărfuri supuse accizelor.
Cel mai întîlnit caz de contabilizare a taxei pe valoarea adăugată aferent livrărilor în practica
contabilă este livrarea de bunuri agenţilor economici rezidenţi ai Republicii Moldova care prevede
impozitarea cu T.V.A. în modul obişnuit.
Pentru livrările de produse alimentare, care se impozitează cu cota standard 20%, pentru a
determina valoarea totală a livrării fără TVA, se află produsul dintre cantitatea livrată şi preţul unuiarticol fata TVA, preţ stipulat în contractul de vânzare sau în factura de vînzare. Ulterior această
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 29/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 31
mărime se înmulţeşte la cota standard de 20%. Spre exemplu pentru carne de pasăre TVA s -a
calculat astfel 320,42 x 20% = 64,08 lei. Suma TVA ce urmează a fi înregistrată în Registrul
evidenţei livrărilor, poate fi calculată prin împărţirea sumei din vînzare la şase (384,5 : 6 = 64,08
lei). Suma datoriei debitoare pe care cumpărătorul a achitat-o sau urmează să o achite, este de 384,5lei (320,42 + 64,08 = 384,5 lei).
Înregistrarea venitului din vînzarea măr furilor:
Dt 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 320,42 lei
Ct 611 “Venituri din vînzări” – 320,42 lei
Reflectarea taxei pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor livrate:
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 64,08 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată” – 64,08 lei
Baza impozabilă include şi accizele pentru mărfurile livrate.
Încasarea mijloacelor băneşti în achitarea creanţei comerciale:
Dt 242 „Conturi curente în valută naţională” – 384,5 lei
Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 384,5 lei
Pentru livrările de produse alimentare, care se impozitează cu cota redusă 8%, pentru a
determina suma TVA, se determină produsul dintre preţul fără TVA şi cota de 8% sau prin produsul
preţului final la 8/108.
Exemplu convenţional. Aşadar, S.R.L. “ALFA” a livrat carne de pasăre impozabilă la cota
8% în valoare de 2340 lei, inclusiv T.V.A. în baza căreia s-au întocmit următoarele formule
contabile:
Înregistrarea venitului din vînzarea mărfurilor (2340 – 2340x8:108):
Dt 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 2166,66 lei
Ct 611 “Venituri din vînzări” – 2166,66 lei
Reflectarea taxei pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor livrate:
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 173,34 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa
pe valoarea adăugată” – 173,34 lei
Evidenţa mărfurilor livrate este ţinută în Registrul de evidenţă a livrărilor în care este indicat
denumirea consumatorului sau cumpărătorului, seria şi numărul facturii fiscale, valoarea livrării,
cota T.V.A. şi suma T.V.A.
Pentru vînzarea cu amănuntul în locurile special amenajate, cu plata în numerar, eliberareafacturii fiscale nu este obligatorie dacă sînt respectate următoarele condiţii:
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 30/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 32
a) subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate în numerar la fiecare punct
comercial şi de prestari servicii în conformitate cu legislaţia privind efectuarea decontărilor
băneşti pentru operaţiile comerciale sau serviciile prestate cu utilizarea maşinei de casă şi
control. Înscrierea se efectuează în momentul primirii sau achitării sumei în numerar. Lasfîrsitul fiecărei zile de lucru se face bilanţul;
b) la sfîrşitul fiecarei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă este înscrisă suma totală a
T.V.A. pe livrările efectuate, iar în documentul de evidenţă a valorilor materiale procurate se
introduc datele din facturile fiscale care au fost achitate în numerar.
Drept bază pentru calcularea TVA la vânzările cu amănuntul contra numerar, este cecul
totalizator care se imprimă la finele zilei de lucru. În Registrul de evidenţă a livrărilor, TVA
aferentă livrărilor contra numerar se va reflecta în baza facturii fiscale, numai dacă pe parcursul
zilei de lucru, cineva din cumpărători a cerut acest document.
La finele fiecărei zile de muncă, în contabilitate, după datele înregistrate în „Registrul d e
casă” pentru ziua curentă, se efectuează următoarele înregistrări contabile:
La suma livrării fără TVA, conform raportului zilnic la suma de 1624,5 lei:
- la suma fără TVA
Dt 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în valută naţională” - 1353,75 lei
Ct 611 „Venituri din vînzări”, subcontul 6111 „Venituri din vînzarea produselor” – 1353,75
lei
- la suma TVA
Dt 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în valută naţională” - 270,75 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind TVA”,
„TVA 20%”, la suma taxei pe valoarea adăugată -270,75 lei.
În Registrul evidenţii livrărilor, pentru data respectivă înregistrările aferente TVA se vor
efectua în baza raportului total pentru ziua curentă.
În relaţiile economice între agenţii economici pot să apară deseori livrări la un preţ mai mic
decît cel de piaţă. Aceste relaţii economice pot apărea din cauza relaţiilor specifice dintre acestea.
Conform art.99 (1) Codul Fiscal al Republicii Moldova livrarea efectuata la un preţ mai mic
decît cel de piaţă din cauza relaţiilor specifice stabilite între furnizor şi cumpărător sau din cauza că
consumatorul este un angajat al furnizorului constituie o livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a
livrării respective constituie valoarea de piaţă a bunurilor vîndute.
Conform Codului Fiscal valoare impozabilă a livrării de mărfuri sau servicii, nu poate fi mai
mică decît costul serviciilor prestate, cu excepţia cazurilor cînd marfa şi-a pierdut calităţile sale de
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 31/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 33
consum cu condiţia confirmării faptului de către organele şi serviciile care execută funcţiile
respective.
Aşadar, oricît de mic nu ar fi stabilit preţul de piaţă între furnizor şi cumpărător, baza
impozabilă cu TVA nu poate fi mai mică decît costul efectiv al mărfurilor vîndute, a serviciilor prestate.
Exemplu convenţional. Se admite că au fost procurate 360 kg de carne în sumă de 15480
lei, inclusiv TVA cu preţul de 43 lei per kilogram. Din acestea au fost vîndute 120 kg la preţul de 40
lei. Aceste tranzacţii au fost contabilizate astfel:
La valoarea de vînzare (120 kg x 40 lei):
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” – 4800 lei
Ct 611 „Venituri din vînzări” – 4000 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” – 800 lei
Suma TVA de la diferenţa dintre valoarea de vînzare şi ăreţul de procurare se raportează la
cheltuieli şi se reflectă prin formula contabilă ((43-40) x 120) : 6):
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 60 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” – 60 le
La primirea anticipată a mijloacelor băneşti agentul economic nu eliberează factura fiscală
deoarece eliberarea facturii fiscale, în conformitate cu art. 117 alin. (1), are loc odată cu
transmiterea drepturilor de proprietate asupra bunurilor transferate şi numai în cazul cînd aceasta
este livrare impozabilă. La data cînd s-a efectuat livrarea, entitatea este obligată să elibereze factura
fiscală, iar în Registrul de evidenţă a livrărilor în care se va înregistra livrarea, în baza facturii
fiscale, se va face şi o înscriere de stornare (cu minus) a taxei pe valoarea adăugată.
La calcularea TVA pentru avansurile primite, la finele perioadei de gestiune, suma rămasă la
care nu s-a efectuat livrarea, se împarte la 6.
Suma avansului primit / 6= Suma TVA
Astfel, entitatea a înregistrat avansuri încasate în sumă totală de 2400 lei, de la care a fost
calculat şi reflectat TVA în sumă de 400 lei (2400 : 6). Suma TVA aferentă acestui avans a fost
contabilizată în modul următor :
Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”,
subcontul 2253 “TVA aferent avansurilor încasate” – 400 lei;
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată”, cont analitic “TVA aferent avansurilor încasate” – 400 lei
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 32/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 34
În luna martie 2013 întreprinderea a livrat marfă în sumă de 2400 lei şi ca urmare a fost
stornată suma TVA aferentă avansului primit anterior ceea ce se reflectă în Registrul de livrări, în
registrul la contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” şi regitrul la contul
534 „Datorii privind decontările cu bugetul”. Suma dată a fost înregistrată prin formula contabilă: Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”,
subcontul 2253 “TVA aferent avansurilor încasate” – (400) lei;
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată”, cont analitic “TVA aferent avansurilor încasate” – (400) lei
În cazul cînd livrarea de bunuri este mai mare sau mai mică decît suma avansului primit taxa
pe valoarea adăugată se va reflecta în felul următor:
- dacă suma avansului este mai mare ca valoarea vînzărilor diferenţa va rămînea ca sold în
contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” ;
- dacă suma avansului este mai mică ca valoarea mărfurilor, taxa pe valoarea adăugată se va
contabiliza în contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2
„Datorii privind taxa pe valoare adăugată”.
Agenţii economici în cadrul livrărilor efectuate, uneori efectuează şi livrări cu titlu gratuit.
Legislaţia fiscală prin art.99 (2) al Codului Fiscal supune aceste bunuri impozitării cu taxa pe
valoarea adăugată. Valoarea impozabilă a livrărilor cu titlu gratuit reprezentă valoarea de piaţă.
Exemplu convenţional. Se admite că întreprinderea a efectuat livrări cu tiltu gratuit a căror
valoare de bilanţ este 21 000 lei, iar valoarea de piaţă este 23000 lei. Aceste tranzacţii au fost
contabilizate astfel:
Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor predate cu titlu gratuit:
Dt 711 „Costul vînzărilor” – 21 000 lei
Ct 217 „Mărfuri” – 21 000 lei
Determinarea taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor transmise
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative, subcontul 713.4 „Impozite taxe şi plăţi, cu
excepţia impozitului pe venit” – 4600 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” - 4600 lei
Exemplu conventional plata salariati.
1) Reflectarea venitului din oferire mărfurilor personalului în achitarea datoriei salariale:
Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 3200 lei
Ct 611 „Venituri din vînzări” – 3200 lei
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 33/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 35
2) Calcularea taxei pe valoarea adăugată aferente mărfurilor livrate:
Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 640 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” – 640 lei3) Reflectarea costului mărfurilor vîndute:
Dt 711”Costul vînzărilor” – 3140 lei
Ct 217 „Mărfuri” - 3140 lei
4) Trecerea creanţelor personalului în contul datorilor privind retribuirea muncii:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” -3200lei
Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 3200 lei
Întreprinderile în activitatea lor economică practică deseori la livrările de bunuri şi servicii
sconturile sau r abaturile, pentru ca livrările lor să fie achitate, adică pentru a micşora riscul
întîrzierii achitărilor. Determinarea T.V.A. aferentă acestor livrări este reglementată de art.98 al
Codului Fiscal, precum şi de art.108 (1),(4),(6).
Agenţii economici pot beneficia de dreptul la corectarea sumei T.V.A. aferentă livrărilor
impozabile în cazurile în care:
a) Confirmă prin documente justificative faptul că valoarea livrării impozabile
negociată şi aprobată anterior s-a modificat ca rezultat a schimbării preţurilor;
b) Confirmă prin documente că livrările au fost total sau parţial returnate;
c) Prezintă documente justificative privind reducerea livrării impozabile ca rezultat al
acordării sconturilor, baza impozabilă a livrării impozabile cu T.V.A. se determină
fără a ţine cont de reducerile de preţ acordate clientului.
Exemplu convenţional. S.R.L. “ALFA” a vîndut în luna ianuarie 2013 carne de pasăre de
în sumă de 5100 lei, fără TVA valoarea de bilanţ a cărora este 4950 lei. Mărfurile vîndute în
mărime de 50% au fost returnate din cauza expirării termenului de valabilitate. Contabilitatea
S.R.L. “ALFA” trebuie să emită facura fiscală cu minus la suma returnării cu sume negative, iar
cumpărătorul trebuie să emită factura de expediţie prin care se returnează mărfurile. În contabilitate
se întocmesc următoarele formule contabile:
Se reflectă venitul din vînzare a mărfurilor:
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” – 5100 lei
Ct 611 „Venituri din vînzări” – 5100 lei
Se reflectă T.V.A. aferentă mărfurilor vîndute (20 %):
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” – 1020 lei
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 34/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 36
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoarea adăugată” – 2010 lei
La valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute:
Dt 711 „Costul vînzărilor” - 4950 leiCt 217 „Mărfuri” - 4950 lei
La costul mărfurilor returnate (4950 x50%):
Dt 217 „Mărfuri” - 2475 lei
Ct 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” - 2475 lei
La suma creanţelor anulate fără TVA:
Dt 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” - 2550 lei
Ct 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” - 2550 lei
Restabilirea TVA aferentă returnării mărfurilor:
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” – (510) lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoarea adăugată” – (510) lei
Pe lîngă livrările de mărfuri întreprinderile mai prestează şi servicii. La reflectarea în
contabilitate a T.V.A. aferentă serviciilor prestate trebuie de avut în vedere că legislaţia fiscală, în
special articolul 93 din Codul Fiscal interpretează pe larg noţiunea de „livrare de servicii” ca
activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie inclusiv
executarea de lucrări.
La livrarea de servicii, contabilizarea taxei pe valoare adăugată se calculează ca şi la livrarea
de bunuri calculîndu-se 20% din valoare impozabilă.
Exemplu convenţional. S.R.L. „A” a prestat servicii de leasing operațional în valoare de 410
lei fără TVA, suma TVA fiind egală cu 82 lei şi a fost întocmit actul de prestare a serviciilor .
În baza documentelor menţionate au fost întocmite următoarele formule contabile:
Reflectarea valorii serviciilor procurate:
Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 410 lei
Ct 612„Alte venituri operaţionale” – 410 lei
Reflectarea taxei pe valoarea adăugată:
Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 872 lei
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” – 82 lei
Serviciile acordate de întreprindere se reflectă în Registrul de evidenţă analitică la contul
534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa pe valoarea
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 35/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 37
adăugată” , totalizîndu-se la sfîrşitul lunii în Registrul de evidenţă sintetică a contului 534 „Datorii
privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”.
5.
Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de livrare a mărfurilor şi serviciilor la export.Restituirea taxei pe valoare adăugată
Modul de reglementare a relaţiilor cu bugetul privind taxa pe valoarea adăugată la efectuarea
livrărilor pe piaţa internă (pe teritoriul Republicii Moldova) şi pe piaţa externă (peste hotarele
Republicii Moldova) nu este identic. De aceea reflectarea modului de contabilizare a operaţiunilor
de export reprezintă un moment independent de contabilizare a taxei pe valoarea adăugată aferente
acestor operaţiuni economice.
Conform art.93 (10) exportul de mărfuri reprezintă scoaterea mărfurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală, iar prin punctul (11) al acestui articol
exporturile de servicii reprezintă prestarea de către persoanele fizice şi juridice rezidente ale
Republicii Moldova persoanelor fizice şi juridice nerezidente ale Republicii Moldova a serviciilor al
căror loc de livrare nu este Republica Moldova.
Codul Fiscal al Republicii Moldova atribuie livrările mărfurilor, serviciilor către export, şi
toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, precum şi
serviciile în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic internaţional drept livrări impozitate la cota
zero (art.104 pun.a) Codul Fiscal).
Bunurile se consideră exportate şi, prin urmare, contribuabilul are dreptul la restituirea
T.V.A., numai dacă el dispune de documente necesare cu privire la restituirea taxei pe valoarea
adăugată. Obligaţia fiscală apare conform legislaţiei fiscale atunci cînd bunurile destinate exportului
trec frontiera.
Subiecţii impozabili la care se efectuează controlul fiscal tematic privind restituirea TVA
urmează să prezinte declaraţiile privind TVA şi registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor. La
prestarea serviciilor de transport şi expediţie internaţională de mărfuri efectuate cu transportul autse
mai prezintă:
contractul sau comanda ori copiile lor privind prestarea serviciului de transport sau
expediţie,
documentele de plată ce confirmă achitările pentru serviciile prestate,
factura de transport internaţional auto (CMR), cu înscrierea sosirii mărfurilor la locul de
destinaţie şi prezenţa ştampilelor organului vamal al Republicii Moldova, cu excepţia
cazurilor în care transportul se efectuează fără trecerea frontierei ţării;
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 36/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 38
Exemplu convențional.
Acordarea avansului titularului de avans pentru procedurile vamale:
Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 2500 lei
Ct 241 „Casa” - 2500 lei Achitarea serviciilor pentru procedurile vamale:
Dt 712 „Cheltuieli comerciale” – 1100 lei
Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” - 1100 lei
Reflectarea creanţei cumpărătorului străin concomitent recunoscînd venitul din vînzări
(5000 dolari SUA x 11,35 lei/dolar):
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 221.2
„Facturi de primit din străinătate” – 56 750 lei
Ct 611 „Venituri din vînzări” – 56 750 lei
Dacă rezidentul Republicii Moldova încasează un avans pentru exportul ulterior a
produselor finite, mărfuri, alte active T.V.A. din avans de asemenea nu se calculează şi nu se
reflectă în conturi, la fel şi pentru bunurile în tranzit.
Toate tipurile de servicii se consideră ca component al exportului în funcţie de locul livrării
stabilit, de aceea este necesar de separat exportul de servicii în:
Conform Codului Fiscal art. 104 prestarea acestor tipuri de servicii se impozitează la cota
zero T.V.A. şi se eliberează factura fiscală aferentă acestor tipuri livrări.
Export de servicii care însoţesc bunurile materiale la această categorie de servicii se referă
servicii de transport aerian, feroviar şi auto la transportarea încărcăturilor, servicii de expediţie.
Art. 104 al Codului Fiscal stipulează că aceste tipuri de livrări se impozitează cu T.V.A. la
cota zero indiferent de tipul de transport prin intermediul căreia se transportă încărcăturile şi cine
este beneficiarul, serviciile de transport aceste livrări se impozitează la cota zero T.V.A. inclusiv pe
segmentul drumului parcurs pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care conform condiţiilor
contractuale transportarea încărcăturii este perfectată în 2 documente, atunci seviciul va fi impozitat
cu T.V.A. pînă la frontieră la cota de zero procente, iar de la frontieră pînă la locul de destinaţie la
cota standart – 20 %.
Declararea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală (o lună)
separat, după calcularea sumelor respective.
Astfel, se admite un exemplu, care include următoarele operaţii:
1) suma TVA trecută în cont în luna curentă, care formează TVA aferente facturilor
fiscale acceptate la deduceri, ca exemplu 500 000 lei;
2) se determină suma TVA achitată nemijlocit prin intermediul conturilor de decontare
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 37/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 39
şi trecută în cont în perioada fiscală în care a avut loc livrarea impozabilă cu TVA la cota zero şi
suma TVA trecută în cont în perioada fiscală precedentă, luîndu-se în considerare achitările
efectuate pînă la data prezentării Declaraţiei TVA pentru perioada în care s-a efectuat livrarea
impozabilă cu TVA la cota zero. Astfel, suma TVA achitată prin cont de decontare a constituit400000 lei, iar suma de 100000 lei nu a fost achitată, trecerea în cont a sumei TVA din perioada
precedentă nu a fost.
3) s-a determinat suma TVA aferentă valorii mărfurilor livrate la cota zero, prin aplicarea cotei
TVA standard la valoarea acestei livrări:
totalul livrărilor la cota zero a constituit 600000 lei, respectiv TVA la cota standart constituie
600000 x 20% = 120000 lei;
4) s-a calculat suma TVA spre restituire ca diferenţă dintre suma TVA trecută în cont, inclusiv
din perioada fiscală precedentă, şi suma TVA calculată pentru livrările efectuate în sumă de 180 000
lei, în limita sumei absolute achitată prin contul de decontare, dar nu mai mare decît TVA aferentă
valorii mărfurilor livrate la cota zero:
- depăşirea TVA aferentă procurărilor asupra TVA aferentă livrărilor
400 000-180 000 = 220 000 lei
- suma TVA spre restituire constituie 120 000 lei
(120 000 < 220 000 < 400 000)
- suma TVA destinată trecerii în cont în perioada ulterioară
220 000 - 120000 = 100 000 lei
După ce s-a determinat suma TVA spre restituire, întreprinderea a înaintat Cererea de
restituire care în mod obligatoriu conţine codul fiscal, denumirea contribuabilului, localitatea, suma
solicitată spre restituire de 120 000 lei, semnăturile directorului general şi contabilului-şef.
În baza Deciziei IFS în contabilitate se înregistrează următoarea formulă contabilă:
Dt 226 „Creanţe preliminate" - 100 000 lei
Ct 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" subcontul 2252
„Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adăugată" – 100 000 lei.
Pentru restiturea T.V.A. plătitorul de T.V.A. prezintă următoarele documente:
1) declaraţiile privind TVA şi registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt
înregistrate operaţiunile de livrare şi procurare.
2) copia contractului în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri, dacă el este încheiat;
3) factura comercială (invoice);
4) declaraţia vamală de export al mărfurilor;5) documentul de transport internaţional a mărfurilor (copie);
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 38/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
[Type text] Page 40
6) la livrarea mărfurilor la export prin intermediul poştei se prezintă următoarele documente
ce confirmă expedierea lor:
a) documentul ce confirmă achitarea serviciilor şi/sau factura servicii poştale;
b) documentul indicat în borderoul documentelor anexate la declaraţia vamală de export, perfectat de către operatorul poştal pe faptul expedierii poştale;
c) confirmarea operatorului poştal privind recepţionarea mărfurilor;
7) confirmarea Serviciului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de export a
mărfurilor.
8) pentru exportul de sevicii - confirmarea de la beneficiarul serviciilor exportate (în
caz de necesitate, se prezintă traducerea autentificată de notar) şi documentele de plată ce confirmă
achitarea serviciului;
Suma T.V.A. spre restituire se reflectă în Declaraţia T.V.A. în boxa 22. Acestă sumă se
indică în cererea de restituire a T.V.A. a subiectului impozabil.
6. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei privind TVA
Pentru a întocmi Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată este necesar de stabilit
perioada fiscală în care a avut loc livrările şi procurările de bunuri şi servicii.
Perioada fiscală se stabileşte cu scopul de a reflecta drepturile şi obligaţiile subiectului
impozabil cu privire la livrările şi procurările impozabile cu T.V.A. efectuate în această perioadă
precum şi întocmirea Declaraţiei privind T.V.A. în baza căreia se determină taxa pe valoarea
adăugată spre plată la buget, taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont şi taxa pe valoarea adăugată
spre restituire în cazul cînd subiectul impozabil are dreptul la restituirea T.V.A. şi documentele
necesare aferente trecerii în cont.
În conformitate cu Codul Fiscal entitatea economică înregistrată ca plătitor de T.V.A. în
fiecare perioadă fiscală (o lună) este obligată să determine şi să achite de sine stătător suma T.V.A.
la buget.
Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte Declaraţia privind taxa pe valoarea
adăugată pentru fiecare perioada fiscală.
Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată se întocmeşte pe un formular oficial, care este
prezentat la Inspectoratul Fiscal Teritorial de Stat de la locul de înregistrare, nu mai tîrziu de ultima
zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.
7/18/2019 Tema TVA Master 2014
http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 39/39
MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ
Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată se completează în baza datelor reflectate în
Registrul de evidenţă a livrărilor şi Registrul de evidenţă a procurărilor , pentru perioada fiscală
încheiată şi se prezintă de contribuabil la Inspectoratul Fiscal de Stat de la locul de înregistrare.
top related