t antreprenoriiºi-au acceleratfinanþãrileºi ºi

12 pagini

n CRISTIAN ERBAªU, PREªEDINTELE FPSC: “Crizamaterialelor de construcþii se va rezolva în timp,dar criza forþei de muncã va apãsa mult maiputernic în anii urmãtori” PAGINA 9

n EFECTELE PANDEMIEI / Companiile sunt mult maiexpuse în faþa hackerilor PAGINA 9

n MISIUNE FACILÃ PENTRU CCR /Parlamentul recunoaºtecã a greºit în chestiunea moþiuniide cenzurã

PAGINA 3

5 lein MINISTERUL AGRICULTURII: Planul Naþional

Strategic, elaborat pe baza discuþiilor cuasociaþiile de fermieri PAGINA 3

n ÎN NUMAI TREI LUNI DE ACTIVITATE /Fraude de 4,5 miliarde euro constatate deParchetul European PAGINA 3

n Implementarea proiectului”România Educatã” în viziuneaelevilor ºi studenþilor

PAGINA 10

n EDUCAÞIE /Tehnologia ajunge ºi înmediul rural PAGINA 10

Miercuri, 15 septembrie 2021, nr. 178 (6958), anul XXXI

GRAM AUR = 240,6689 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5425 RON EURO = 4,9475 RON DOLAR = 4,1877 RON

MUTAÞII ÎN TIMPUL PANDEMIEI

Antreprenorii ºi-auaccelerat finanþãrile ºiºi-au diversificat sursele

(Interviu cu Iulian Cîrciumaru, managing partner V7 Capital)

l “Oamenii de afaceri se finanþeazã atât prin mecanismele pieþei de capital, dar ºi la nivel privat, prininvestitori «angel», fonduri de venture capital ºi private equity, platforme de crowdfunding etc.”l “Urmãrim companii care au cel puþin un element sustenabil de diferenþiere”l “Am echilibratinvestiþiile din zona de venture capital cu cele cu grad de risc mai redus”l “L-aº sfãtui pe Iulian de acum15 ani sã fie mai consecvent în strategia de investiþii, fãrã sã mai cadã în capcana «zgomotului» din pieþe”

Reporter: Sunteþi Managing Partnerla V7 Capital, fond de investiþii în star-tup-uri creat în 2016 ºi care, pânã acum, aacordat peste zece finanþãri. Care suntprincipalele elemente pe baza cãrora vãfundamentaþi decizia de investiþie?

Iulian Cîrciumaru: V7 Capital a luatnaºtere în urma exit-ului 7card, devenindun vehicul de investiþii bazat exclusiv pecapitalul fondatorilor – eu ºi asociatulmeu, Andrei Creþu. Într-adevãr, în perio-ada de început, investiþiile s-au concen-trat pe companii ‘early stage’, însã, ulte-rior, am diversificat portofoliul din punctde vedere risc-randament, urmãrind ºi

companii listate la Bursã, cum sunt Hol-de Agri Invest ºi 2Performant.

În ceea priveºte criteriile investiþiona-le, urmãrim, în primul rând, companiicare au un model de afaceri cu cel puþin unelement sustenabil de diferenþiere, care aupotenþial de creºtere semnificativ ºi o pia-þã adresabilã mare, o echipã performantãde management ºi o evaluare care sã seîncadreze în portofoliul nostru din punctde vedere al logicii risc-randament.

A CONSEMNATANDREI IACOMI

(continuare în pagina 9)

România creºte

Toate cresc în România! Parcã ar fiaruncat careva în toate pãrþiledoar cu boabe din familia acelorade fasole fermecatã. Stiþi dumnea-

voastrã, povestea lui Jack… a vrejuluiurcat pînã la cer ºi a uriaºului… În”Cîþuland”, bunãoarã, acele þinu-turi mirifice ale României, deesenþã ficþionalã, în care trãieºtefericit ºi ferit de griji prea apãsã-toare primul ministru al þãrii,economia creºte. Ce crizã? Ce re-ducere sau încetare a activitãþi-lor? Ce falimente? Ce relocãri?Nu, nenicã… creºte! Salariile aucrescut deja, ba încã sunt atît demulte salarii mari cã s-a spãriet ºi Euro-pa. S-a luat cu mîinile de cap toatã sufla-rea de la Bruxelles. Huzur ca în Rom-ânia, mai rar! Eu mã ºi mir cã nu s-autrezit încã, sã dea mai repede buzna, sãne ia locurile de muncã. Da, numa’ staþidumneavoastrã oleacã! Parcã o ºi vãdpe alde von der Leyen cum încearcã sãse strecoare neobservatã la coada de laoficiul forþelor de muncã din Bucureºti,sã prindã ºi ea un job, cã ãla de la Co-misie acuºi, acuºi se gatã. Din buget,din buget, cã altfel cum?! ªi pensiile aucrescut… cu vreo 8 sau 9 bani, nu e clarîncã, dar lucrãrile de doctorat ale exper-þilor guvernamentali în statistici econo-mice ºi sociale vor fixa definitiv înãlþi-mea acestei fabuloase ºtachete, pe care

nimeni nu o credea abordabilã. Oriîncotro se uitã alde Cîþu ºi sicofanþiicare-i cîntã-n strunã, creºte ceva. Chiarºi dumnealor au crescut. Ca guvernanþi.Au crescut în maturitate, în capacitateoperaþionalã, în înþelegerea ºi aborda-

rea rezolutivã a celor mai com-plexe probleme ale societãþiiromâneºti. Cît ne costã învãþa-rea ºi creºterea asta a lor, nu arerost sã mai socotiþi. Adãugaþiîncã trei, patru zerouri la coadanumerelor din ediþia anterioarãºi aveþi o aproximare decentã.Liniºte, vã rugãm… aici, la Gu-vern, se lucreazã ºi se creºte!

Cresc… cresc toate. ªi preþurilecresc… mai ceva ca vrejul lui Jack. Amluat-o din timp, din varã, cu gazele ºielectrica, dar pînã în iarnã o sã creascãorice preþ doriþi dumneavoastrã, de o sãrãsune valea… asta… þara. De bucurie,desigur! Aºa e în economia de piaþã.Creºte economia, cresc ºi preþurile,ce… ele nu sunt parte din economie?Creºte economia, cresc ºi datoriile, pu-blice, private, toate într-o egalitate! Pãi,nu-i asta reþeta liberalã standard pentrusucces ºi propãºire?! Economia e econo-mie, are regulile ei… nu aºa cum ”cre-de” toþi ageamii! Creºte una, musaicreºte ºi ailaltã! E mîna nevãzutã, veri-cule! Ea le aºazã pe toate.

(continuare în pagina 3)

În perioada pandemiei, finanþãrile antreprenorilor au accelerat semnificativ, atâtprin mecanismele pieþei de capital, dar ºi la nivel privat, prin investitori de tip“angel”, fonduri de venture capital ºi private equity, platforme de crowdfundingetc., ne-a spus, într-un interviu, Iulian Cîrciumaru, Managing Partner al V7 Capi-

tal, preºedinte al Holde Agri Invest ºi membru în Consiliul 2Performant. Acestea acompletat: “Cu certitudine vor apãrea ºi multe eºecuri printre aceste iniþiative, însã,pe termen lung, cred cã efectul de multiplicare al acestor finanþãri va fi enorm pentrumediul nostru de business”În perioada de început a V7 Capital, investiþiile s-au concentrat pe companii “early stage’”însã, ulterior, portofoliul fondului de investiþii în startup-uri s-a diversificat din punctul devedere al raportului risc-randament, urmãrind ºi companii listate la Bursã, spune domniasa. Iulian Cîrciumaru ne-a vorbit despre fondul pe care-l conduce, despre activitatea sa ca administrator al unor societãþi listate, precum ºi de-spre piaþa de investiþii, în general.

ANALIZÃ BLOOMBERG

Soarta bãncilorgermane, “în mâna”viitorului cancelarl Finalizarea uniunii bancare europene, extrem deimportantãlAxel Wieandt, fost executiv al DeutscheBank: “Merkel ºi guvernele sale au vãzut domeniul bancardrept un slujitor al sectorului industrial”

Bãnc i le germane au t recu tprintr-un deceniu dificil submandatul cancelarului AngelaMerkel, iar viitorul acestui sec-

tor depinde de cine va prelua funcþia dinfruntea statului.

În mãsura în care era cancelaruluiMerkel se încheie luna aceasta, marilebãnci de investiþii din Frankfurt, odinioa-rã puternice, vor trebui sã se redresezedupã ce au fost afectate puternic de ani cudobânzi negative ºi de reglementãri maistricte, pe care Merkel le-a susþinut, con-form unei analize Bloomberg, care subli-niazã cã modul în care aceste bãnci vorlãsa în urmã perioadele lungi de declindepinde atât de persoana care va preluafuncþia de cancelar, cât ºi de viziuneaacesteia cu privire la un proiect cheiecare a rãmas neterminat: uniunea banca-

rã europeanã. Potrivit sursei, acestproiect ar trebui finalizat de viitorulcancelar german.

Candidatul cel mai bine vãzut pentrupreluarea funcþiei de cancelar, ministrulsocial-democrat de Finanþe Olaf Scholz,nu prea a fost aliatul marilor bãnci ger-mane, noteazã Bloomberg. Acesta a su-sþinut discuþiile de fuziune între Deut-sche Bank AG ºi Commerzbank AGatunci când ambii creditori aveau deaplicat planuri de redresare. Dar, în inte-riorul cancelariei, nu exista prea mult en-tuziasm pentru realizarea unui acord,spun surse apropiate situaþiei. În acestcontext, negocierile s-au destrãmat încele din urmã.

V.R.

(continuare în pagina 12)

MIRCEA COªEA:

PNRR va creºtedatoria publicã a þãriilDatoria României a coborât la 49,3% din PIB, dar acrescut ca valoare absolutã, la finele lunii iulie

Datoria publicã a României (dato-ria guvernamentalã) a urcat, lafinele primelor ºapte luni din2021, la aproximativ 545,33 mi-

liarde de lei, faþã de 526,7 miliarde de leila finele lunii iunie, conform datelor pu-blicate ieri de Ministerul Finanþelor. Ra-portatã la PIB, datoria guvernamentalã ascãzut la 49,3% la sfârºitul lunii iulie, dela 49,7% la sfârºitul lunii mai ºi de la49,9% la finalul lunii aprilie. Scãdereaprocentualã provine din actualizarea va-lorii PIB, mai precis ca urmare a incor-porãrii creºterii produsului intern brutdin trimestrul al doilea al acestui an.

Conform Ministerului Finanþelor,România a adãugat o datorie publicã decirca 46 miliarde de lei în lunile scurse în2021, pânã la finalul lui iulie, în condiþii-le în care la finalul lui 2020 datoria publi-cã însuma 499,12 miliarde de lei. La fi-nalul lui 2019, înainte de criza economi-cã ºi sanitarã Covid-19, datoria publicãse situa la 373,5 miliarde de lei. România

este þara cu cele mai mici venituri la bu-get raportate la PIB din Uniunea Europe-anã dupã Irlanda, ca urmare a tãierilor detaxe operate de guvernele social-demo-crate din guvernarea anterioarã ºi areducerilor din debutul lui 2020 operatede guvernul Orban.

Mircea Coºea: “PIB-ul creºtedatoritã inflaþiei”

Economistul Mircea Coºea ne-a preci-zat cã o influenþã importantã asupra ace-stei dinamici o are inflaþia în accelerare.

“Este o evoluþie fireascã, dar trebuiesã ne gândim la faptul cã datoritã infla-þiei, PIB-ul creºte. Aºa cã, raportat la osumã mai mare care este reprezentatã deinfluenþa inflaþiei asupra PIB-ului, dato-ria poate sã rãmânã sub 50%. Dupã pãre-rea mea, trendul este însã încã activ, adi-cã datoria va continua sã creascã.

M.G.

(continuare în pagina 12)

CORNELCODIÞÃ