Abonamente la publicaþiile editate de I.N.S. se pot contracta prin:

Activitatea „Diseminarea Informaþiilor Statisticii Româneºti”Bulevardul Libertãþii nr. 16

sector 5, BUCUREªTITelefon/Fax: +40 021 317 11 10 ºi Fax: +40 021 318 18 74

e-mail: abonamente@insse.ro

Publicaþiile editate de Institutul Naþional de Statisticãse pot procura de la sediul I.N.S. prin:

- Librãria „Ion Ionescu de la Brad”Bulevardul Libertãþii nr. 16

sector 5, BUCUREªTItel. 318 18 42 int. 2254, 1073, 2479

e-mail: abonamente@insse.ro- Punctele de vânzare de la sediile Direcþiilor Judeþene de Statisticã.

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

B-dul Libertãþii Nr. 16, sector 5, BucureºtiTelefon: 318 18 71; 317 77 70

Fax: 312 48 75e-mail: romstat@insse.ro

http://www.insse.ro

Documentare ºi concepþie graficã:Andreea MIRICÃ

Compartimentul de comunicarecomunicare@insse.roTel./Fax: 0213181869

Editare ºi pre-press:Valentina MUNTEANU

Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice

© INS, Bucureºti 2015

C U P R I N S

Scurt istoric al statisticii oficiale româneºti ........................................................................... 5

Rolul statisticii oficiale în societate .......................................................................................... 6

Rolul furnizorilor de date statistice ......................................................................................... 9

ªtiinþa statisticã ........................................................................................................................... 10

Instrumente de comunicare în statisticã ............................................................................... 12

Surse de date ............................................................................................................................... 13

Produsul intern brut .................................................................................................................. 21- Economia naþionalã ............................................................................................................................. 21- Metodele de calcul ale PIB ................................................................................................................. 23- Dincolo de PIB .................................................................................................................................... 26- De unde aflãm informaþii despre PIB ................................................................................................ 27- Care sunt etapele ºi variantele de calcul ale PIB-ului anual .......................................................... 28- Cum calculãm PIB-ul trimestial .......................................................................................................... 30- Cum este mãsuratã economia din septembrie 2014 ......................................................................... 32

Ocupare ºi ºomaj ........................................................................................................................ 33- Concepte fundamentale privind ocuparea ºi ºomajul ...................................................................... 33- Modalitãþi de diseminare a datelor privind ocuparea ºi ºomajul ..................................................... 36- Rata de ocupare în rândul grupurilor vulnerabile ............................................................................ 36- Cum aflãm numãrul ºomerilor ........................................................................................................... 37

Populaþia ...................................................................................................................................... 39- Concepte fundamentale pentru înþelegerea fenomenelor legate de populaþia unei þãri ............... 39- De unde aflãm date despre populaþie ............................................................................................... 43- Populaþia dupã domiciliu - un nou concept statistic ........................................................................ 44

Sistemul indicatorilor de incluziune socialã ........................................................................ 47- Setul naþional de indicatori de incluziune socialã ............................................................................ 47- De unde aflãm date despre incluziunea socialã ............................................................................... 51

„Noi furnizãm Uniunii Europene, lumii ºi publicului informaþii independente ºi de înaltã calitate privind economia ºi societatea la nivel european,

naþional ºi regional ºi punem la dispoziþia tuturor informaþii în scopuri decizionale, de cercetare ºi dezbatere.”

Misiunea Sistemului Statistic European, Codul de Practici al Statisticilor Europene (2011, versiunea în limba românã), pag. 2

Pentru realizarea misiunii Sistemului Statistic European, membrii acestuia depun eforturi continue, înconformitate cu Codul de Bune Practici al Stisticilor Europene. Unul dintre principiile acestui cod îlreprezintã Accesibilitatea ºi Claritatea datelor statistice: Statisticile europene sunt prezentate într-o formã clarãºi uºor de înþeles, sunt publicate într-un mod adecvat ºi convenabil, sunt disponibile ºi accesibilerespectându-se imparþialitatea ºi sunt însoþite de metadate ºi linii directoare (Codul de Practici al StatisticilorEuropene – 2011, versiunea în limba românã – pag. 8).

Unul dintre obiectivele Institutului Naþional de Statisticã (INS), ca parte a Sistemului Statistic European,este sporirea gradului de satisfacþie a utilizatorilor în ceea ce priveºte accesibilitatea ºi claritatea datelorstatistice. De aceea, INS ºi-a definit o nouã strategie de comunicare cu utilizatorii de date, având ca scopprincipal prezentarea datelor furnizate sub o formã mai prietenoasã.

În acest context, lansãm pentru dumneavoastrã broºura Cunoaºte Statistica! atât ca instrument depromovare, cât ºi ca intrument ºtiinþific. Bazatã pe informaþiile oficiale oferite de Institutul Naþional deStatisticã, broºura este structuratã pe mai multe capitole ce abordeazã subiecte atât din statistica economicã,cât ºi cea socialã.

Feedback-ul dumneavoastrã este binevenit ºi de un real folos pentru realizarea publicaþiilor viitoare.

Andrei Tudorel

Preºedinte al Institutului Naþional de Statisticã

CUVÂNT ÎNAINTE

5

� Ordonanþa nr. 256 de înfiinþare a Oficiului Central de Statisticã Administrativã, semnatã de Alexandru Ioan Cuza;

� În aceeaºi perioadã au loc alte douã evenimenteimportante pentru istoria României:- 1864 – se înfiinþeazã Casa de Depuneri ºi Consemnaþiuni, actuala CEC Bank;

- 1880 – se înfiinþeazã Banca Naþionalã a României.

Începuturi ºi confirmãri

� Recensãmântul Populaþiei din 1859-1860;� Recensãmântul stabilimentelor industriale

(1863), prima cercetare de nivel naþional dintr-oþarã europeanã;

� Apare seria „Analele Statistice ºi Economice (1860).

Contribuþii la consolidarea economico-socialã a României dupã cucerirea Independenþei de stat� Recensãmintele Populaþiei din 1899 ºi 1912;� Anuarul Statistic al României (1909);� 1913: se înfiinþeazã Academia de Înalte Studii

Comerciale ºi Industriale, actuala ASE.

Statistica româneascã în avangardastatisticii internaþionale� Atlasul Agricol al României (1929);� Recensãmântul General al Populaþiei României (1930);� Recensãmântul General al României (1941)

– inventarierea întreprinderilor industriale;� Recensãmântul Agricol (1941), prima lucrare

sistematicã de acest gen efectuatã în România.

Un nou început pentru statistica româneascã � Institutul Naþional de Statisticã este parte a

Sistemului Statistic European, producând date statistice conform standardelor ºi metodologiilor europene.

Pãstrarea identitãþii profesionale � Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor

(1966 ºi 1977);� Începerea ºi consolidarea colaborãrii cu Direcþia

de Statisticã a ONU.

SCURT ISTORIC AL STATISTICII OFICIALE ROMÂNEªTI

Scurt istoric al INS, Sursa: www.insse.ro.

12 iulie 1859

1877-1914

1946-1989 1990-2014

1918-1945

1859-1877

6

ROLUL STATISTICII OFICIALE ÎN SOCIETATE

O societate modernã, carerespectã principiile ºi valoriledemocratice, nu poate funcþionafãrã date statistice de calitate,relevante ºi uºor accesibilecetãþenilor. Existã multe categoriide utilizatori de date statistice(decidenþi de politici publice,profesori, cercetãtori, elevi, studenþi,reprezentanþi ai mass-media,persoane juridice, instituþii interna-þionale), fiecare având propriilenevoi în ceea ce priveºte utilizareadatelor statistice. În multitudineade date disponibile, mai alesdatoritã internetului, InstitutulNaþional de Statisticã (INS)reprezintã un brand sinonim cudate statistice de calitate.Produsele rezultate din colectareaºi prelucrarea datelor individualede cãtre INS poartã numele dedate statistice oficiale, pe scurt,statistici oficiale. Deºi, la primavedere, statisticile oficiale potpãrea simple cifre, acestea au unrol deosebit de important:

Statisticile oficiale

sunt esenþiale pentrufundamentarea deciziilor la nivel macroeconomic ºi microeconomic

sunt elaborate ºi publicateconform unor acte normativestatistice sau regulamentenaþionale ºi/sau europene.

Rolul statisticilor oficiale, adaptat dupãhttp://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficiala-din-romania

7

Statistica oficialã – ansamblu de activitãþi, adaptat dupãhttp://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficiala-din-romania

În afarã de Institutul Naþional de Statisticã, în România existã ºi alþi producãtori de statistici oficiale: - Banca Naþionalã a României (în sfera ei de competenþã)- autoritãþi publice centrale- autoritãþi publice locale.

Institutul Naþional de Statisticã împreunã cu ceilalþi producãtori de statistici oficiale formeazã SistemulStatistic Naþional (SSN).

Principiile fundamentale pe care se bazeazã statistica oficialã sunt:

colectareadatelorstatistice

procesareadatelorstatistice

constituirea ºiadministrarea

seriilor dedate

statististiceoficiale

analizadatelorstatistice

diseminareadatelorstatistice

dezvoltareaculturiistatistice

8

� Statisticile trebuie dezvoltate, elaborate ºi difuzate într-un mod independent, în special în ceea ce priveºte alegerea tehnicilor, a definiþiilor, a metodologiilor ºi a surselor care urmeazã sã fieutilizate, precum ºi a momentului ºi a conþinutului tuturor formelor de difuzare în lipsa oricãreipresiuni din partea unor grupuri politice sau de interese ori din partea autoritãþilor naþionale sau comunitare, fãrã a aduce atingere cerinþelor instituþionale, cum ar fi dispoziþiile bugetareprivind instituþiile comunitare sau naþionale ori definirea necesitãþilor statistice;

� Statisticile trebuie dezvoltate, elaborate ºi difuzate într-un mod neutru, iar toþi utilizatoriitrebuie sã beneficieze de tratament egal;

� Statisticile trebuie dezvoltate, elaborate ºi difuzate într-un mod sistematic, fiabil ºi just; acest principiu implicã utilizarea de standarde profesionale ºi etice ºi transparenþa politicilor ºi practicilor urmate faþã de utilizatori ºi de respondenþii la anchetã;

� Statisticile trebuie sã mãsoare, cât mai fidel, mai exact ºi cuprinzãtor posibil, realitatea pe care sunt menite sã o reprezinte ºi presupun utilizarea unor criterii ºtiinþifice de selectare a surselor, a metodelor ºi a procedurilor;

� Presupune protejarea datelor confidenþiale referitoare la unitãþile statistice individuale, care sunt obþinute direct în scopuri statistice sau indirect din surse administrative ori din alte surse ºi implicã interzicerea utilizãrii datelor în alte scopuri decât cele statistice ºi a divulgãrii ilegale a acestora;

� Costurile pe care le implicã elaborarea de statistici trebuie sã fie proporþionale cu importanþa rezultatelor ºi a beneficiilor urmãrite, resursele trebuie utilizate în mod optim, iar sarcina de rãspuns trebuie redusã la minimum;

� Atunci când este posibil, informaþiile solicitate trebuie sã poatã fi uºor de obþinut din registrele sau sursele aflate la dispoziþie;

� Principiile statistice sunt dezvoltate în Codul de practici al statisticilor europene.

Principiile statisticii oficiale, adaptare dupãLegea nr. 226/2009 a organizãrii ºi funcþionãrii statisticii oficiale în România cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Eficienþacosturilor

Confidenþialitateainformaþiilor

statistice

Fiabilitate

Obiectivitate

Imparþialitate

Independenþãprofesionalã

9

ROLUL FURNIZORILOR DE DATE STATISTICE

Metode de colectare a datelor statistice direct de la furnizor,adaptare dupã Legea nr. 226/2009, art. 23.

Colectareadatelor statistice

direct de lafurnizor

Internet

Interviurifaþã în faþã Poºtã

Telefon

Conform Legii nr. 226/2009cu modificãrile ºi completãrileulterioare, art. 25, furnizorii de datestatistice au obligaþia de a transmiteproducãtorilor de date statisticedate corecte, complete ºi actuale înmod gratuit. Fãrã colaborarea dinpartea furnizorilor de date statis-tice, producþia de date statistice nuar fi posibilã. În general, colectareadatelor se face direct de la furnizor(întreprindere, persoanã fizicãetc.), însã existã ºi posibilitateacolectãrii datelor în mod indirect,din alte surse (surse administrative– evidenþele instituþiilor publice).

10

ªTIINÞA STATISTICÃ

În România, Statistica Oficialã este reglementatã prin Legea nr. 226/2009 cu modificãrile ºi completãrileulterioare. Aceastã lege se aplicã tuturor persoanelor fizice sau juridice rezidente în România, precum ºi celornerezidente, care desfãºoarã activitãþi pe teritoriul României. În vederea înþelegerii acestei legi, precum ºi a moduluide organizare ºi funcþionare a statisticii oficiale în România, câteva concepte sunt fundamentale:

Scopstatistic

Unitatestatisticã

Furnizorde date

Utilizatorde datestatistice

Concepte fundamentale pentru înþelegerea statisticii oficiale, adaptare dupã Legea nr. 226/2009, art 4.

Cunoaºtereacantitativã a

fenomeneloreconomice, sociale

ºi de mediu lanivelul ansamblului

de unitãþi statisticesimple sau

complexe deacelaºi fel.

Gospodãria,persoana fizicã

sau persoanajuridicã supusã

observãrii.

Persoana fizicãsau juridicã

obligatã în sensullegii sã ofere

date exclusiv înscopuri statistice

asupra proprieipersoane sau

asupra alteientitãþi supuse

observãrii, faþãde care se aflã

într-o relaþiedirectã.

Persoanã fizicãsau juridicã care

foloseºte datestatistice.

11

Pentru satisfacerea nevoilor de date se întreprind cercetãri/studii statistice:

Tipuri de cercetãri statistice, adaptat dupã Ghidul de calitate al statisticii oficiale din România, pag. 7http://www.insse.ro/cms/files/eurostat/Ghid%20de%20calitate%20al%20statisticii%20oficiale.pdf

Indicii de preþ sau alþi indici economici privind procesul de producþie

Lucrãri statistice de sintezãDatele sunt colectate dintr-o varietate de surseprimare, pentru a produce date agregate cu osemnificaþie conceptualã specialã, de exemplu:

- Conturile Naþionale - Balanþa de Plãþi.

Cercetarea statisticã ce utilizeazã sursele administrative

Acest tip de cercetare utilizeazã datele colectate pentru alte scopuri decât producerea directã de statistici.

Cercetãri statistice ce implicã surse multiple de date

Recensãmântul

Acesta poate fi privit ca un caz special alcercetãrii prin sondaj, în care datele suntcolectate de la toate unitãþile din cadrulpopulaþiei þintã. Un exemplu esteRecensãmântul Populaþiei ºi Locuinþelor din 2011.

Cercetarea statisticã prin sondaj

Aceasta este o cercetare care se bazeazã (de obicei) pe o procedurã de eºantionareprobabilisticã, implicând culegerea directã a datelorde la respondenþi. Pentru acest tip de cercetare existão teorie atestatã privind acurateþea, prin carecomponentele erorii sunt bine definite (erori deeºantionare ºi de non-eºantionare). Ca exemple, menþionãm:

- Ancheta asupra Forþei de Muncã în Gospodãrii - Ancheta Costului Forþei de Muncã - Ancheta Investiþiilor Strãine Directe.

12

Infografice Comunicate de presã

INSTRUMENTE DE COMUNICARE ÎN STATISTICÃ

Utilize

azã

date

statis

tice

Prez

intã

rapid

fenom

ene

econ

omico

-socia

le

Se re

alize

azã

prin m

etode

grafi

ce su

ccinte,

suge

stive

I

N

F

O

G

R

A

F

I

C

E

L

E

În secþiunea de prezentare acomunicatelor din prima paginã

http://www.insse.ro/cms/ro/a site-ului se gãsesc ultimele

4 comunicate. Începând cu anul2015 INS îºi propune o abordaremai modernã a comunicatelor

de presã.

Arhiva conþine comunicate începând din anul 2002.

http://www.insse.ro/cms/ro/

13

SURSE DE DATE

*) În vederea consultãrii bazei de date Tempo-online este necesarã crearea unui cont de acces în prealabil.

Baza de date TEMPO-online;

link: http://statistici.insse.ro/shop/

Baza de date Indicele preþurilor de consum;

link: http://statistici.insse.ro/shop/?page=ipca1&lang=ro

Accesgratuit

Baza dedate

TEMPO-online*)

Date anuale,semestriale,trimestriale,

lunare

Date la nivelnaþional, regiunide dezvoltare,

judeþe ºicomune

Serii de timp1990-la zi

Indicelepreþurilor

de consum

Servicii

Total

Mãrfurialimentare

Mãrfurinealimentare

7 domeniiºi

subdomenii

14

Indicatori de dezvoltare durabilã - nivel naþional;

link: http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm

Indicatorii dedezvoltare

durabilã – nivelnaþional

103 indicatoriDate disponibile

începând din anul 2000

În concordanþã cuobiectivele

Strategiei Naþionalede Dezvoltare

Durabilã

Indicatorii suntierarhizaþi pe

3 niveluri:

Nivelul 1:indicatoriprincipali (de bazã);

Nivelul 2:indicatori

complementari,utilizabili pentrumonitorizarea ºi

revizuireaprogramelor de

dezvoltaredurabilã;

Nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei

Naþionale pentruDezvoltare Durabilã

a României, acoperindpachetul de politici pe care acesta le

genereazã, inclusiv a celor ce

nu sunt cuprinse în Strategia UE.

15

Indicatori de dezvoltare durabilã – nivel regional;

link: http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/index_IDDT.htm

Indicatorii dedezvoltare durabilã

- nivel regional: 46 de indicatori: datedisponibile din 2005;

structuraþi pe 10 teme

Conservareaºi gestiunearesurselornaturale

- 3 indicatoriSãnãtateapublicã –

5 indicatori

Societateacunoaºterii ºidezvoltarea

economicã ºisocialã

- 18 indicatori

Consumul ºiproducþiadurabile

- 9 indicatori

Turism - 1 indicator

Nivel de trai - 2 indicatori

Transport- 2 indicatori

Coeziuneasocialã ºiteritorialã

- 3 indicatori

Buna guvernare - 2 indicatori

Utilitatepublicã de

interes local - 1 indicator

16

RPL 2011 http://www.recensamantromania.ro/

aplicaþiaEurostat

dehipercuburi

comunicatelede presa din02.02.201224.08.2012

ºi04.07.2013

prelucrãride

datela cerere

VOL. IPopulaþiarezidentã-Structurã

demograficã

VOL. IIPopulaþiarezidentã-Structurãetnicã ºi

confesionalã

VOL. IIIPopulaþiarezidentã-Structurãsocio-

economicã

VOL. IVClãdiri,

locuinþe,gospodãrii

Clãdiri Gospodãrii LocuinþePopulaþierezidentã

Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor 2011

(RPL 2011)

Modalitãþi de diseminareDate agregatepe 4 domenii

4 volume tematicede prezentare a rezultatelor definitive

17

Recensãmântul general agricol, link: http://www.insse.ro/cms/files/GAC/index.htm;

http://www.insse.ro/cms/files/RGA2010/Rezultate%20definitive%20RGA%202010/rezultate%20definitive%20RGA%202010.htm

Recensãmântul general agricol

200212 volume tipãrite

(carte + CD)

2010 5 volume

(carte + CD)

4 volume: date pe fiecare

macroregiune,regiune de

dezvoltare ºijudeþe

1 volum: dategenerale (utilizareaterenurilor agricole,

efective deanimale, maºini,echipamente,

construcþii agricoleetc.)

8 volume: date pe fiecare

regiune dedezvoltare ºi

judeþe

4 volume:date generale

(utilizarea terenuriloragricole, efective de

animale, maºini,echipamente,

construcþii agricoleetc.)

18

Între recensãmintele generale agricole se fac anchete structurale în agriculturã (ASA), prin care UE doreºte sã afle daterecente despre agricultura statelor membre între douã recensãminte agricole. Ultima anchetã în agricultura româneascãeste ASA 2014, cu date pentru finalul anului 2013, prezentatã de INS într-o conferinþã de presã în ianuarie 2015.

SDDS - standard stabilit deFondul MonetarInternaþional pentru toateþãrile, în scopul evitãriioricãrei crize economice. Conþine date economice ºifinanciar-monetare.

http://www.insse.ro/cms/ro/content/sdds

IPC - serii de dateanuale din 1971 la zi

http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc-serii-de-date

Câºtiguri salariale

Serie anualã: câºtigurile salariale mediibrute ºi nete începând cu anul 1938

http://www.insse.ro/cms/ro/content/castiguri-salariale-din-1938-serie-anuala

Serie lunarã: date disponibile incepand cu anul 1991 pana in prezent

http://www.insse.ro/cms/ro/content/castiguri-salariale-din-1991-serie-lunara

link:http://edemos.insse.ro/portal/faces/wcnav_defaultSelection;jsessionid=yHxyJlYH1lVKTwfm740QTjQw2rQTFhlh2TyGNdgDytnxNR5KKkq3!-1112876807?_%0BafrLoop=3638739607839822&_afrLoop=15908307898569291&_afrWindowMode=0&_afrWindowId=null?%40%3F_adf.c

eDemos;

SDDS, serii de IPC ºi câºtiguri salariale.

Informaþii la nivel naþional,

macroregiuni dedezvoltare, regiuni, judeþe, localitãþi

Sistemul naþional deindicatori teritoriali

(eDemos)

Hãrþi - generate petehnologia GIS: suntgenerate conformcriteriilor selectate

de utilizator

ACCES RAPOARTE-permite generareatabelelor statisticeconform criteriilor

selectate de utilizator

19

Website-uri DJS

Pe site-urile DRS-urilor ºi DJS-urilor se gãsesc statistici regionale ºi judeþene,publicaþii lunare, anuale la nivelteritorial etc.http://www.insse.ro/cms/ro/content/site-urile-directiilor -regionale-si-judetene-de-statistica

Informaþiinecesare pentruproducerea ºi

utilizarea datelorstatistice

Metadatele

- date despre datelestatistice

Descriu datestatistice ºi, în sensmai larg, proceseleºi uneltele implicate

în producerea ºiutilizarea datelor

statistice

Rolul metadatelor este

de a ajuta utilizatorul sã gãseascã rapid

informaþiile de careare nevoie ºi sã le

interpreteze corect

Faciliteazãaccesul, schimbul,

compararea ºi înþelegerea

datelorstatistice

Baza de metadate;

link:http://colectaredate.insse.ro/metadata/public.htm?locale

Publicaþii statistice online

� Anuarul statistic al României, structurat pe capitole.Arhiva anuarelor statistice începând cu anul 2006.

� Buletine statistice lunare- Buletinul statistic lunar; - Buletinul de comert internaþional;- Buletinul de preþuri; - Buletinul de industrie;- Buletinul statistic lunar al judeþelor.

Arhiva buletinelor statistice lunare conþine date începând cu 2007.� Pe site-ul www.insse.ro gãsiþi ºi alte

publicaþii interesante.

20

Revista Românã de Statisticã

Revista Românã de Statisticã (www.revistadestatistica.ro), editatã de Institutul Naþional de Statisticã (INS)din România, este în prezent unica publicaþie de specialitate din þara noastrã în domeniul teoriei ºi practicii statistice.Revista cuprinde lucrãri originale sau susþinute la conferinþe ºi seminarii interne ºi internaþionale de profil, probleme din domeniul teoriei statistico – matematice, al dezvoltãrii informaticii, opinii ºi puncte de vedere ale specialiºtilor,cadrelor didactice sau ale utilizatorilor de date statistice.

21

PRODUSUL INTERN BRUT

Economia naþionalã

Sectorul instituþionalreprezintã ansamblul unitãþilor

instituþionale ce au uncomportament economic

asemãnãtor. Unitãþileinstituþionale sunt clasate însectoare, în funcþie de douãcaracteristici reprezentative

pentru comportamentul lor economic:

categoria deproducãtori

natura activitãþilor ºi a funcþiilor lor

principale

Ansamblul de unitãþi instituþionalerezidente (unitãþi ceau centrul de interes

pe teritoriuleconomic al unei þãri)se grupeazã în cinci

sectoareinstituþionale:

instituþii fãrãscop lucrativ în serviciul

gospodãriilorpopulaþiei

gospodãriilepopulaþiei

societãþifinanciareadministraþii

publice

societãþinefinanciare

22

Sectorul SOCIETÃÞINEFINANCIARE cuprindeunitãþile instituþionale dotate cupersonalitate juridicã care suntproducãtori de piaþã ºi a cãroractivitate principalã constã înproducerea de bunuri ºi serviciinefinanciare. În acest sector seinclude activitatea regiilorautonome ºi a societãþilorcomerciale nefinanciare, precumºi a cvasi-societãþilornefinanciare.

Sectorul SOCIETÃÞI FINANCIAREcuprinde ansamblul de societãþi ºi cvasi-societãþi a cãror funcþie principalã constãîn furnizarea de servicii de intermedierefinanciarã ºi/sau în exercitarea deactivitãþi financiare auxiliare. În acestsector au fost incluse urmãtoarele tipuride unitãþi: Banca Naþionalã a României,Bãncile comerciale româneºti ºi strãine,Casa de Economii ºi Consemnaþiuni(CEC Bank), Case de Ajutor Reciproc(CAR), Companiile/societãþile debrokeraj, Societãþi de investiþii financiare,Bursa de valori, Case de schimb valutar,RASDAQ, Cooperative de credit,Societãþi de Asigurare, Fondul deGarantare a Depozitelor Bancare, Fondul

Privat de Pensii.

Sectorul INSTITUÞII FÃRÃ SCOPLUCRATIV ÎN SERVICIULGOSPODÃRIILOR POPULAÞIEIgrupeazã unitãþile instituþionalerezidente care produc, în principal,servicii de non-piaþã pentru gospodãriiºi ale cãror resurse, în cea mai mareparte, provin din vânzãri ocazionale,contribuþii voluntare efectuate degospodãrii, vãrsãminte provenite de laadministraþiile publice ºi din venituridin proprietate. De asemenea seinclud: organizaþii religioase (de cult),sindicate, partide politice, uniuni,fundaþii, asociaþii culturale ºi sportive.

Sectorul GOSPODÃRIILEPOPULAÞIEI cuprinde indivizi saugrupuri de indivizi, atât încalitatea lor de consumatori, cât ºi, eventual, de întreprinzãtori,ce produc bunuri sau serviciifinanciare ºi nefinanciare de piaþã.

Sectorul ADMINISTRAÞII PUBLICEcuprinde toate unitãþile instituþionale a cãror producþie non-piaþã estedestinatã consumului individual ºicolectiv; resursele lor provin, în cea maimare parte, din contribuþiile obligatoriivãrsate de unitãþile aparþinând altorsectoare ºi/sau toate unitãþileinstituþionale a cãror activitate principalão constituie efectuarea de operaþii deredistribuire a veniturilor

ºi a patrimoniului naþional.

Sectorul RESTUL LUMII estecaracterizat printr-un set deconturi care reflectã tranzacþiile ceau loc între unitãþile rezidente ºicele nerezidente. Conturilespecifice acestui sector furnizeazão vedere de ansamblu asuprarelaþiilor economice care leagã oþarã cu restul lumii.

Sectoarele instituþionale

23

Produsul intern brut (PIB) reprezintã rezultatul final al activitãþii de producþie a unitãþilor producãtoare rezidente.Acesta se poate calcula prin urmãtoarele metode:

Metoda de producþie:

Metoda cheltuielilor:

VAB =Valoareaadãugatã

brutã

CF =Consumul

final efectiv

FBCF =Formareabrutã decapital fix

PIB

VS =Variaþia de stoc

E =Exporturile de

bunuri ºiservicii

I =Importurilede bunuri ºi

servicii

IP =Impozitelepe produse

TV = Taxele vamale (drepturi asupra

importurilor)

SP = Subvenþiile pe produse

PIB

Valoarea adãugatã brutã reprezintã valoarea nou creatã în procesul de producþie.

Consumul final efectiv cuprinde bunurile ºi serviciile achiziþionate de cãtre unitãþile instituþionale rezidente pentrusatisfacerea directã a nevoilor umane, atât individuale cât ºi colective.

Formarea brutã de capital fix reprezintã valoarea bunurilor durabile (active corporale ºi necorporale), destinatealtor scopuri decât cele militare, achiziþionate de unitãþile producãtoare rezidente cu scopul de a fi utilizate timp de cel puþin un an în procesul de producþie, precum ºi valoarea serviciilor încorporate în bunurile de capital fix.

24

Variaþia stocurilor este mãsuratã prin valoarea intrãrilor în stoc, diminuatã cu valoarea ieºirilor din stoc ºi cueventualele pierderi curente ale stocurilor datorate deteriorãrilor fizice, pagubelor accidentale sau furturilor.

Stocurile reprezintã bunurile, altele decât cele de capital fix, deþinute la un moment dat de unitãþile de producþie.

Exporturile de bunuri ºi servicii reprezintã ansamblul de bunuri ºi servicii furnizate de rezidenþii României cãtrenerezidenþi prin intermediul vânzãrilor, trocului, donaþiilor sau transferurilor.

Importurile de bunuri ºi servicii reprezintã ansamblul bunurilor ºi serviciilor furnizate de nerezidenþi cãtre rezidenþiiRomâniei prin intermediul vânzãrilor, trocului, donaþiilor sau transferurilor.

Metoda veniturilor:

R =Remunerareasalariaþilor

EBE =Excedentul

brut deexploatare

AIP = Alte

impozite pe producþie

ASP = Alte

subvenþii pe producþie

TV =Taxe

vamale

IP =Impozite

pe produs

SP =Subvenþii

pe produsePIB

Remunerarea salariaþilor este definitã din punct de vedere al angajatorului ºi reprezintã costul forþei de muncãcuprinzând nu numai salariile declarate, precum ºi toate formele de remunerare directã ºi indirectã.

Excedentul brut de exploatare este soldul contului de exploatare ºi reprezintã ceea ce rãmâne din valoarea adãugatãcreatã în procesul de producþie dupã remunerarea salariaþilor ºi plata impozitelor pe producþie.

Subvenþiile sunt transferuri curente fãrã contrapartidã pe care administraþiile publice sau instituþiile Uniunii Europenele varsã producãtorilor rezidenþi în scopul influenþãrii nivelurilor lor de producþie, preþurilor lor sau remunerãrii factorilorde producþie.

Existã douã categorii de subvenþii:– subvenþii pe produse (sumele vãrsate pe unitatea de bun sau serviciu produsã sau importatã);– alte subvenþii pe producþie (sumele de care pot beneficia unitãþile producãtoare rezidente,

în funcþie de activitãþile lor de producþie).

25

Impozitele pe producþie ºi importuri sunt vãrsãminte obligatorii fãrã contrapartidã, în bani sau în naturã, prelevatede administraþiile publice sau de instituþiile Uniunii Europene. Ele se descompun în:

– impozite pe produse (impozite datorate pe unitatea de bun sau de serviciu produs sau schimbat);– alte impozite pe producþie (impozite pe care întreprinderile le suportã ca urmare a activitãþii lor de producþie,

independent de cantitatea sau valoarea bunurilor ºi serviciilor vândute sau schimbate).

Venitul NaþionalBrut

Scop : Mãsurareaveniturilor naþionale

generate atât îninteriorul þãrii cât ºi

în afara sa.

VenitulNaþional Brut

veniturileprimare primite

de la restullumii de cãtre

unitãþilerezidente

veniturile primarevãrsate de unitãþile

rezidente cãtreunitãþile

nerezidente

ProdusulIntern Brut

26

Dincolo de PIBProdusul Intern Brut este un indicator extrem de important pentru mãsurarea performanþelor economice ale unei þãri,

mai ales pe termen scurt ºi mediu. Totuºi, acest indicator nu poate constitui o bazã pentru stabilirea unor mãsuri socio-economice pe termen lung care sã rãspundã noilor provocãri cu care se confruntã omenirea: schimbãrile climatice,epuizarea resurselor naturale existente, sãrãcia accentuatã în unele zone ale lumii.

Produsul intern brut (PIB) este cel mai cunoscut instrument de mãsurare aactivitãþii macroeconomice.

Conceput în anii 1930, PIB-ul a devenit o referinþã standard pentru responsa-bilii politici din întreaga lume, fiind invocat în numeroase dezbateri publice.

PIB-ul reprezintã valoarea adãugatã cumulatã a tuturor activitãþiloreconomice bazate pe bani. El se calculeazã conform unei metodologii clare,care permite efectuarea unor comparaþii în timp ºi între þãri ºi regiuni.

PIB-ul a devenit totodatã un indicator indirect al dezvoltãrii globale asocietãþii ºi al progresului în general. Cu toate acestea, dat fiind natura ºiscopul sãu, el nu poate furniza informaþii despre toate temele care fac obiectuldezbaterilor politice.

Extrem de important este faptul cã PIB-ul nu mãsoarã gradul de sustenabili-tate a mediului sau de incluziune socialã, iar aceste limite trebuie luate în calculatunci când este utilizat în cadrul analizelor ºi dezbaterilor privind politicile.

Necesitatea de a îmbunãtãþi datele ºi indicatorii care vin în completarea PIB-ului este tot mai des recunoscutã ºi constituie elementul central al unei seriide iniþiative internaþionale. Aceste iniþiative reflectã totodatã noile prioritãþisocietale ºi politice. În noiembrie 2007, Comisia Europeanã (împreunã cuParlamentul European, Clubul de la Roma, WWF ºi OCDE) a organizat conferinþa„Dincolo de PIB”. În cadrul acestei conferinþe s-a manifestat sprijinul puternic alresponsabililor politici, al experþilor din domeniul economic, social ºi al mediului,precum ºi al societãþii civile în favoarea creãrii unor indicatori care sã completezePIB-ul ºi sã furnizeze informaþii mai cuprinzãtoare, pentru a veni în sprijinuldeciziilor politice.

Preluat din: COMUNICARE A COMISIEI CÃTRE CONSILIUL ªI PARLAMENTULEUROPEAN Dincolo de PIB Mãsurarea progreselor într-o lume în schimbare Bruxelles,20.08.2009 COM(2009) 433 final pag. 1.

Astfel, a fost conceputã o serie de indicatori statistici care vin în completarea PIB. Un exemplu îl constituie Indicatoriide Dezvoltare Durabilã.

Indicatorii prezenþi în baza de date Indicatori de dezoltaredurabilã, accesibilã la adresahttp://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htmurmãresc obiectivele þintã ºimodalitãþile de acþiune laorizontul anilor: 2013, 2020, 2030,stabilite prin Strategia Naþionalãde Dezvoltare Durabilã. Indicatorii sunt construiþi pe bazainformaþiilor care sunt disponibileîn Institutul Naþional de Statisticã,Ministerul Mediului ºi Pãdurilor ºi instituþiile în subordinea sau coordonarea acestuia ºi a metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale UniuniiEuropene.

27

Principala funcþiune a indicatorilor este de a rãspunde cerinþelor de monitorizare, pe care Strategia Naþionalã pentruDezvoltare Durabilã le exprimã, asociate cu termenele þintelor propuse, care la rândul lor reprezintã angajamente politicelegate de obiectivele strategice ale dezvoltãrii durabile.

Astfel definit, setul de indicatori poate constitui o baza solidã pentru monitorizarea periodicã a progreselor înregistrateîn îndeplinirea obiectivelor stategice ale dezvoltãrii durabile.

Sistemul integreazã, într-o structurã piramidalã, indicatori economici, sociali ºi de mediu, utilizabili pentru evaluareatridimensionalã a dezvoltãrii durabile în România.

De unde aflãm informaþii despre PIB?

Institutul Naþional de Statisticã publicã mai multe comunicate de presã în ceea ce priveºte PIB-ul, în funcþie devarianta de calcul (anual/trimestrial/regional, respectiv semnal/provizoriu/semidefinitiv/definitiv). Comunicatele pot fivizualizate pe site-ul instituþiei, în Arhiva Comunicatelor de presã – secþiunea Macroeconomie. Mai multe detalii desprevariantele ºi modalitãþile de calcul ale PIB gãsiþi în planºele urmãtoare.

Sistemul IDD pentru România este armonizat ºi congruent cu sistemul de indicatori utilizat lanivelul UE, urmãrind pilonii de bazã:

– arhitecturã: structurã ierarhicã pe teme, sub-teme, domenii de intervenþie;– concepte, definiþii, clasificãri ºi nomenclatoare asociate;– metode de calcul.

Setul de indicatori de dezvoltare durabilã pentru România este structurat pe obiectivele StrategieiNaþionale de Dezvoltare Durabilã, cu ierarhizare pe trei niveluri:

– nivelul 1: indicatori principali (de bazã);– nivelul 2: indicatori complementari, utilizabili pentru monitorizarea

ºi revizuirea programelor de dezvoltare durabilã;– nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei Naþionale pentru Dezvoltare

Durabilã a României, acoperind pachetul de politici pe care aceasta le genereazã, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE.

28

Care sunt etapele ºi variantele de calcul ale PIB anual?

februarieA+45 zile

� PIB anul A: date semnal� Serie brutã: procent de creºtere anul A

comparativ cu anul A-1

� PIB anul A: date provizorii I� Serie brutã: date anul A faþã de anul

anterior

� PIB anul A: date provizorii II� Serie brutã: date anul A faþã de anul

anterior

� PIB Anul A: date semidefinitive� Serie brutã: date pentru anul A comparativ

cu anul A-1

� PIB Anul A: date definitive� Serie brutã: date pentru anul A comparativ

cu anul A-1

martieA+65

aprilie A+95

decembrie A+345 zile

octombrie A+645 zile

- date definitive provenind din toate sursele statistice,administrative, contabile ºi financiare disponibile lacare se adaugã cele din balanþa de plãþi de laîncheierea anului A;

- precizie ºi grad de detaliere mai mare decât în varianta semidefinitivã;

- elaborarea tabelelor de sintezã ale ConturilorNaþionale, Tabelul Intrãri-Ieºiri ºi Tabelul ConturilorEconomice Integrate.

- date definitive provenind din toate sursele statistice,administrative, contabile ºi financiare disponibile la care se adaugã cele din balanþa de plãþi de la încheierea anului A;

- precizie mai mare decât PIB în varianta provizorie;- grad redus de detaliere comparativ cu varianta definitivã;

- date din surse statistice, financiar-bancare ºiadministrative ºi metode de estimare ºi extrapolare;

- precizie mai mare a datelor decât PIB în varianta semnal;

- PIB calculat prin metoda de producþie, metodacheltuielilor ºi metoda veniturilor;

- date disponibile operativ privind evoluþia PIB;- precizia datelor mai micã din cauza numãrului redus de variabile de calcul în funcþie de sumele disponibile la A+45

29

� "A" reprezintã anul de referinþã pentru calculul PIB.

� Surse de date utilizate la estimare PIB:– Surse statistice (Anchete)– Surse administrative– Surse financiar-contabile

� Între datele semnal ºi cele semidefinitive eroarea de estimare este, de regulã, de ±0,2 puncte procentuale.

� Între datele semidefinitive ºi cele definitive eroarea deestimare este, de regulã, de ±0,2 puncte procentuale.

În prezent PIB se calculeazã dupã metodologia Eurostat, SEC 1995, respectând programul de transmitere a datelor din conturile naþionale al Eurostat.

Cereprezintã

"A" ?

Care suntinformaþiile

utilizate pentrucalculul PIB ?

Care esteeroarea

de calcul ?

30

Cum calculãm PIB - ul trimestrial?

� PIB trimestrul T din anul A : date semnal� Serie ajustatã sezonier: date trimestrul curent

faþã de trimestrul anterior ºi faþã de trimestrul corespunzãtor al anului precedent;

� Serie brutã: date trimestrul curent faþã de trimestrul corespunzãtor al anului anterior.

T+45zile

� PIB trimestrul T din anul A : date provizorii I� Serie ajustatã sezonier: date trimestrul T faþã

de trimestrul anterior ;� Serie brutã: date trimestrul T faþã de trimestrul

corespunzãtor al anului anterior.

T+65zile

� PIB trimestrul T din anul A : date provizorii II� Serie ajustatã sezonier: date trimestrul T faþã

de trimestrul anterior ;� Serie brutã: date trimestrul T faþã de trimestrul

corespunzãtor al anului anterior.

T+95zile

� PIB trimestrele anului A: date semidefinitive� Serie ajustatã sezonier: date trimestrul T faþã

de trimestrul anterior ;� Serie brutã: date trimestrul T faþã de trimestrul

corespunzãtor al anului anterior.

A+430zile

� PIB trimestrele anului A: date definitive� Serie ajustatã sezonier: date trimestrul T faþã

de trimestrul anterior ;� Serie brutã: date trimestrul T faþã de trimestrul

corespunzãtor al anului anterior

A+795zile

- date disponibile operativ privind evoluþia PIB;- precizia datelor mai micã din cauza numãrului redusde variabile de calcul în funcþie de sumele disponibile la T+45;

- date din surse statistice, financiar-bancare ºiadministrative ºi metode de estimare ºi extrapolare;

- precizie mai mare a datelor decât PIB în varianta semnal;- PIB calculat prin metoda de producþie, metodacheltuielilor ºi metoda veniturilor;

- date statistice rectificate; balanþa de plãþi pentru ultimalunã a trimestrului;

- date suplimentare pentru transportul de pasageri ºimãrfuri;

- date administrative detaliate pe execuþia bugetarã;- date din Ancheta Forþei de Muncã (AMIGO);- PIB calculat prin metoda de producþie, metodacheltuielilor ºi metoda veniturilor.

- reconciliere cu datele semidefinitive ale PIB pentruanul A

- reconciliere cu datele definitive ale PIB pentru anul A

31

� "T" reprezintã finalul trimestrului.

� PIB trimestrial în variantele provizorii se calculeazã pe baza metodei cheltuielilor, metodeiproducþiei ºi metodei veniturilor.

� PIB trimestrial în varianta semnal se calculeazã doar dupã metoda producþiei.� Seria ajustatã sezonier s-a obþinut prin eliminarea din seria brutã a efectului sezonier, cu

ajutorul unor coeficienþi de corecþie, stabiliþi în funcþie de modelul de regresie folosit (aditiv sau multiplicativ). Modelul aditiv sau multiplicativ folosit pentru regresie este identificatautomat de programul Demetra în funcþie de natura seriilor supuse ajustãrii.

� Seriile ajustate sezonier se recalculeazã trimestrial ca urmare a modificãrii modelelor adoptate, numãrului de regresori folosiþi, modificãrii seriilor brute ºi a numãrului de observaþiidisponibile.

� Între datele semnal ºi provizorii I - serie brutã, eroarea de estimare este, de regulã, de ±0,2 puncte procentuale.

� Între datele provizorii I ºi provizorii II - serie brutã, eroarea de estimare este, de regulã, de ±0,1 puncte procentuale.

� Între datele provizorii II ºi datele definitive - serie brutã, precizia de estimare tinde la 99,9%.

În prezent PIB se calculeazã dupã metodologia Eurostat, SEC 1995, respectând programul de transmitere a datelor din conturile naþionale al Eurostat.

Care suntmetodele decalcul ale PIBtrimestrial?

Care esteeroarea

(precizia) de calcul?

Ce reprezintã"T"?

32

Cum este mãsuratã economia din Septembrie 2014?

SEC 95

SEC 2010

SEC 95 reprezintã Sistemul European de Conturi Naþionale ºi Regionale, în vigoare pânã în septembrie 2014 conform Regulamentului CE 2233/96.

SEC 2010 reprezintã noul Sistem European de Conturi Naþionale ºi Regionale începând din septembrie 2014 conform Regulamentului CE 549/2013.

Conform SEC 2010 datele vor fi recalculate pentru perioada 1995-2012.

� Capitalizarea cheltuielilor cu unelte mici de lucru

� Capitalizarea cheltuielilor pentru îmbunãtãþiri funciare

� Activitãþi ilegale� Capitalizarea cheltuielilor

de cercetare-dezvoltare� Capitalizarea cheltuielilor militare� Delimitarea sectorului

administraþiei publice

33

OCUPARE ªI ªOMAJ

Evaluarea situaþiei existente pe piaþa forþei de muncã din România, evoluþia fenomenelor de ocupare, ºomaj ºiinactivitate constituie obiectivele “Anchetei forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO)”. Conceputã ca sursãimportantã de informaþii intercenzitare asupra forþei de muncã, ancheta furnizeazã, într-o manierã coerentã, dateesenþiale asupra tuturor segmentelor de populaþie, cu numeroase posibilitãþi de corelare ºi structurare dupã caracteristici demo-socio-economice diverse, în condiþii de comparabilitate internaþionalã.

Concepte fundamentale privind ocuparea ºi ºomajul

Populaþia activã din punct devedere economic cuprinde

toate persoanele care furnizeazãforþa de muncã disponibilã

pentru producþia de bunuri ºiservicii în timpul perioadei dereferinþã, incluzând populaþia

ocupatã ºi ºomerii.

Rata de activitate reprezintã ponderea

populaþiei active din grupa de vârstã x în populaþia

totalã din aceeaºi grupã de vârstã x.

Rata de ocupare reprezintãponderea populaþiei

ocupate din grupa devârstã x în populaþia totalã

din aceeaºi grupã de vârstã x.

Rata de ocupare apopulaþiei în vârstã de

muncã reprezintã pondereapopulaþiei ocupate în vârstãde 15-64 ani în populaþia

totalã în vârstã de 15-64 ani.

Rata ºomajuluireprezintã ponderea

ºomerilor în populaþiaactivã.

Rata de activitate apopulaþiei în vârstã de

muncã reprezintãponderea populaþiei activeîn vârstã de 15-64 ani înpopulaþia totalã în vârstã

de 15-64 ani.

Po

pu

laþi

a o

cup

atã

34

Cuprinde toate persoanele de 15 ani ºipeste care au desfãºurat o activitate

economicã producãtoare de bunuri sauservicii de cel puþin o orã în perioada dereferinþã (o sãptãmânã), în scopul obþineriiunor venituri sub formã de salarii, platã în

naturã sau alte beneficii.

Începând din anul 2011, lucrãtorii pe contpropriu ºi lucrãtorii familiali neremuneraþi

care lucreazã în agriculturã suntconsideraþi persoane ocupate doar dacã

sunt proprietarii producþiei agricole (nu neapãrat ºi ai pãmântului) obþinute ºi îndeplinesc una dintre urmãtoarele

condiþii:

În afara persoanelor care au un loc demuncã ºi au lucrat în cursul sãptãmânii dereferinþã, indiferent de statutul profesional,se considerã persoane ocupate ºi cele care

fac parte din urmãtoarele categorii :

- producþia agricolã este destinatã, fie ºi mãcar în parte, vânzãrii sau schimbului în naturã (troc)

- producþia agricolã este destinatã exclusivconsumului propriu dacã aceasta reprezintão parte substanþialã a consumului total al gospodãriei

- persoanele care în cursul sãptãmânii de referinþãau desfãºurat o muncã oarecare, plãtitã sauaducãtoare de venit, chiar dacã erau în curs depregãtire ºcolarã obligatorie, erau la pensie saubeneficiau de pensie, erau înscrise la AgenþiaNaþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã(ANOFM), primind sau nu indemnizaþie de ºomaj

- membrii forþelor armate

- ucenicii ºi stagiarii remuneraþi, care lucreazã cu program de lucru complet sau parþial

35

Sunt excluse dinpopulaþia ocupatãpersoanele care:

ªomerii,conform definiþiei

Biroului Internaþionalal Muncii (BIM), sunt persoanele

în vârstã de 15-74 anicare îndeplinesc

simultan urmãtoarele 3 condiþii:

- desfãºoarã activitãþiagricole (cu o duratã depeste 10ore/sãpãmânã),producþia agricolã fiinddestinatã exclusivconsumului propriu, daraceasta nereprezentândo parte substanþialã aconsumului total algospodãriei

- s-au aflat în cãutareactivã a unui loc de muncã, oricând în decursul ultimelorpatru sãptãmâni

- sunt disponibile sã înceapã lucrul în urmãtoarele douã sãptãmâni

- nu au un loc demuncã ºi nudesfãºoarãactivitãþi în scopulobþinerii unor venituri

- desfãºoarã activitãþiagricole minore (a cãrorduratã în sãptãmâna dereferinþã nu depãºeºte10 ore), în scop derecreere, hobby saupentru a obþine,suplimentar, produsealimentare fãrã caacestea sã constituie oparte importantã aconsumului total algospodãriei

���� ���� ���� ���� ���� ���� ���� ��� ����

��� �� ��� ��� �� ��� ��� �� ��

��� ��� ���� ���� ���� ���� ���� ���� ����

���� ���� ���� ���� ��� ���� ���� ���� ����

���� ���� ��� ���� ��� ���� ���� ���� �����

��

��

��

��

��

��

�

��

�

36

Modalitãþi de diseminare a datelor

Indicatorii privind ocuparea ºi ºomajul se disemineazã:� Lunar (prin comunicate de presã, baza de date TEMPO)

- Numãrul ºomerilor conform criteriilor BIM- Rata ºomajului BIM

� Trimestrial – Indicatori privind ocuparea ºi ºomajul (prin comunicate de presã, baza de date TEMPO)

� Anual – Indicatori privind ocuparea ºi ºomajul (prin comunicate de presã, baza de date TEMPO)

Rata de ocupare în rândul grupurilorvulnerabile (tineri, persoane vârstnice,femei, locuitori din mediul rural etc.)

Cele mai recente date anuale privind rata de ocuparesunt la nivelul anului 2013. Acestea pot fi vizualizate în Comunicatul de presã Nr. 95 din 17.04.2014privind Ocuparea ºi ºomajul în anul 2013. În continuare, vom prezenta datele privind rata deocupare pentru o serie de grupuri vulnerabile:� Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de muncã

(15-64 ani) de 59,7% a crescut în 2013 faþã de 2012 cu 0,2 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca ºi în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bãrbaþi (66,8%, faþã de 52,6% pentru femei) ºi pentru persoanele din mediul rural (60,7%, faþã de 58,9% în mediul urban).

� Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 23,5%. � Rata de ocupare a persoanelor vârstnice

(55-64 ani) a fost de 41,5%.

Evoluþia ratei de ocupare a populaþiei de 15 ani ºi peste,pe grupe de vârstã

� Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstã de muncã s-a înregistrat în rândul absolvenþilor învãþãmântului superior (81,7%). Pe mãsurã ce scade nivelul de educaþie, scade ºi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 62,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaþie ºi numai 42,1% dintre cele cu nivel scãzut de educaþie.

15 -24 ani

25 -54 ani 65 ani ºi peste

55 -64 ani

%

37

��� ���

�� ���

��� ���

��� ���

��� ���

�� ���

�� �� �� � � � � � � � �� ���� � � � � � � � �� � ���

���� ���� ����

��������

Cum aflãm numãrul ºomerilor?

Institutul Naþional de Statisticã publicã mai multe comunicate de presã în ceea ce priveºte piaþa forþei de muncã. În Arhiva comunicatelor de presã puteþi gãsi o secþiune specialã în acest sens. De exemplu, în Comunicatul de Presãdin 28 noiembrie 2014, sunt furnizate date privind numãrul ºomerilor în sens BIM.

� Numãrul ºomerilor (în vârstã de 15-74 ani), estimat pentru luna octombrie 2014 este de 620 mii persoane, în scãderefaþã de luna septembrie 2014 (623 mii persoane), cât ºi faþã de aceeaºi lunã din anul 2013 (653 mii persoane).

Numãrul de ºomeri în perioada octombrie 2012-octombrie 2014

r - Date revizuite conform politicii de revizuire a datelor (vezi punctul 6 din Precizãri metodologice,pag. 3 din Comunicatul de Presã Nr. 287 din 28 noiembrie 2014, ºomajul în luna octombrie 2014)

p - Date provizorii; urmeazã a fi revizuite la sfârºitul lunii februarie 2015 (vezi punctul 6 din Precizãri metodologice, pag. 3 din Comunicatul de Presã Nr. 287 din 28 noiembrie 2014, ºomajul în luna octombrie 2014).

38

� Pe sexe, rata ºomajului pentru bãrbaþi o depãºeºte cu 1,0 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,1% în cazul persoanelor de sex masculin ºi 6,1% în cazul celor de sex feminin).

Rata ºomajului pe sexe

2013 2014

Oct. Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul.r Aug.r Sept.r Oct.p

Total15-74 ani 7,1 7,1 7,0 7,0 7,0 7,0 6,9 6,9 7,0 6,8 6,8 6,7 6,725-74 ani 5,7 5,7 5,6 5,6 5,6 5,6 5,6 5,6 5,6 5,5 5,5 5,4 5,4

Masculin15-74 ani 7,7 7,7 7,7 7,7 7,7 7,7 7,6 7,6 7,6 7,3 7,3 7,1 7,125-74 ani 6,3 6,3 6,3 6,2 6,2 6,2 6,2 6,2 6,2 6,0 5,9 5,8 5,7

Feminin15-74 ani 6,3 6,2 6,2 6,2 6,2 6,2 6,1 6,1 6,1 6,1 6,2 6,1 6,125-74 ani 4,9 4,9 4,8 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9

r - Date revizuite conform politicii de revizuire a datelor (vezi punctul 6 din Precizãri metodologice, pag. 3 din Comunicatul de Presã Nr. 287 din 28 noiembrie 2014, ºomajul în luna octombrie 2014)

p - Date provizorii; urmeazã a fi revizuite la sfârºitul lunii februarie 2015 (vezi punctul 6 din Precizãri metodologice, pag. 3 din Comunicatul de Presã Nr. 287 din 28 noiembrie 2014, ºomajul în luna octombrie 2014).

39

POPULAÞIA

Concepte fundamentale pentru înþelegerea fenomelor legate de populaþia unei þãri

Datele privind fenomenele demografice se obþin prin prelucrarea informaþiilor cuprinse în buletinele statistice de nãscuþi-vii, decese, cãsãtorii ºi divorþuri întocmite de primãriile municipale, orãºeneºti ºi comunale, odatã cu înregistrareafenomenelor în actele de stare civilã.

Miºcareanaturalã apopulaþiei

N a º t e r i

De

ce

se

Cãsãtorii

Div

orþ

uri

40

Nãscut-viu este produsul concepþiei, expulzatsau extras complet din corpul mamei,

independent de durata sarcinii ºi care dupãaceastã separare, prezintã un semn de viaþã(respiraþie, activitate cardiacã, pulsaþii ale

cordonului ombilical sau contracþii muscularedependente de voinþã).

Decedatã este persoana cãreia i-au încetatdefinitiv funcþiile vitale dupã trecerea unui

timp oarecare de la naºtere.

Cãsãtoria reprezintã uniunea dintre unbãrbat ºi o femeie, încheiatã în concordanþãcu legislaþia þãrii, în scopul întemeierii uneifamilii ºi din care rezultã drepturi ºi obligaþiiîntre cei doi soþi, precum ºi ale acestora faþã

de copii.

Sporul natural reprezintã diferenþa dintrenumãrul nãscuþilor-vii ºi numãrul persoanelor

decedate, în perioada de referinþã.

Divorþul reprezintã desfacerea unei cãsãtoriiîncheiate legal, printr-o hotãrâre definitivã a

instanþei judecãtoreºti, a ofiþerului de stare civilãsau a unui notar public. Datele se referã laacþiunile de divorþ pentru care desfacerea

cãsãtoriei a fost admisã.

41

Populaþia rezidentã ladata de

1 ianuarie /1 iulie

În populaþiarezidentã sunt incluse

persoanele care auimigrat în România,

dar sunt exclusepersoanele care au

emigrat din România.

Reºedinþa obiºnuitã reprezintãlocul în care o persoanã îºi petreceîn mod obiºnuit perioada zilnicã de

odihnã, fãrã a þine seama deabsenþele temporare pentru

recreere, vacanþe, vizite la prieteniºi rude, afaceri, tratamente

medicale sau pelerinaj religios.Reºedinþa obiºnuitã poate sã fie

aceeaºi cu domiciliul sau poate sãdifere, în cazul persoanelor carealeg sã-ºi stabileascã reºedinþa

obiºnuitã în altã localitate decât ceade domiciliu din þarã sau

strãinãtate.

Populaþia rezidentãla data de

1 ianuarie/1 iuliecuprinde totalitatea

persoanelor (cetãþenieromânã, strãinã sau

fãrã cetãþenie) care aureºedinþa obiºnuitã înRomânia, pentru o

perioadã de cel puþin12 luni.

42

migraþia - reprezintã acþiunea prin care o persoanã îºi stabileºte reºedinþa obiºnuitã pe teritoriul unei þãri pentru o perioadã care este sau se aºteaptã sã fie de cel puþin 12 luni, dupã ce, în prealabil, a avut reºedinþa obiºnuitã într-o altã þarã.

migraþia - reprezintã acþiunea prin care o persoanã care a avut anterior reºedinþa obiºnuitã pe teritoriul unei þãri înceteazã sã mai aibã reºedinþa obiºnuitã pe teritoriul þãrii în cauzã pentru o perioadã care este sau se aºteaptã sã fie de cel puþin 12 luni.

I

E

43

����� �������� �������

���� ���� ���

���� ���� ���

���� ���� ����

���� ���� ����

����������������

���

De unde aflãm date despre populaþie?

Cele mai recente date despre populaþie pot fi aflate din comunicatele de presã. Cele mai importante comunicate depresã sunt:

– Populaþia rezidentã la 1 ianuarie (anual);– Miºcarea naturalã a populaþiei (lunar).

Conform Comunicatului de presã Nr. 155 din 30 iunie 2014, populaþia rezidentã la 1 ianuarie 2014 a fost de 19 942 642 persoane, în scãdere cu 0,4% faþã de 1 ianuarie 2013. Cauza principalã a acestei scãderi o reprezintã sporulnatural negativ (-70 812 persoane).

Structura pe sexe a populaþiei se prezintã astfel:– populaþia masculinã a fost de 9 738 445 reprezentând 48,8% din populaþia þãrii, situaþie identicã cu cea

de la 1 ianuarie 2013;– în comparaþie cu 1 ianuarie 2013, numãrul populaþiei a scãzut atât pentru persoanele de sex masculin,

cât ºi pentru cele de sex feminin.

De asemenea, structura populaþiei pe grupe de vârstã este urmãtoarea:

%

0 -14 ani

15 -24 ani

65 ani ºi peste

25 -64 ani

44

Populaþia dupã domiciliu – un nou concept statistic

Populaþia dupã domiciliula 1 ianuarie / 1 iulie

În stabilireanumãrului populaþieidupã domiciliu nu seþine cont de reºedinþã,

de perioada ºi/sau de motivul absenþei

de la domiciliu.

Domiciliul persoanei este adresala care aceasta declarã cã arelocuinþa principalã, trecutã în

cartea de identitate, aºa cum esteluatã în evidenþa organeloradministrative ale statului.

Populaþia dupãdomiciliu reprezintã

numãrul persoanelor cucetãþenie românã ºi

domiciliu pe teritoriulRomâniei, delimitat

dupã criteriiadministrativ-teritoriale.

45

De ce este nevoie sãcalculãm

populaþia dupãdomiciliu?

� Pentru cã este singura informaþie referitoare la numãrul delocuitor “de jure” ai României, în sensul populaþiei decetãþenie românã cu domiciliul în România la un momentdat (1 ianuarie/1 iulie).

Care esteutilitateacalculãrii

populaþie dupãdomiciliu?

� asigurarea informaþiilor pânã la nivel de localitate (municipiu, oraº, comunã)pentru strategii ºi politici naþionale din domeniul administrativ, economic, social;

� ierarhizarea localitãþilor pe ranguri/categorii;� asigurarea criteriilor de stabilire a taxelor ºi impozitelor;� stabilirea numãrului maxim al posturilor din aparatul de specialitate al

primarului, aparatul de specialitate al consiliului judeþean, precum ºi dininstituþiile publice locale înfiinþate prin hotãrâri ale autoritãþilor deliberative,corespunzãtor fiecãrei unitãþi / subdiviziuni administrativ-teritoriale;

� echilibrarea bugetelor locale ale unitãþilor administrativ-teritoriale.

Populaþia rezidentã Populaþia dupã domiciliu

Criteriul reºedinþã/domiciliu Reºedinþã (obiºnuitã) Domiciliu

Prag 12 luni ºi peste Da Nu

Criteriul cetãþeniei Nu Da

Nivel de detaliere Pânã la nivel de judeþ Pânã la nivel de localitate(municipiu, oraº, comunã)

Disponibilitate în baza Serii anuale începand Se vor încãrca treptatde date online TEMPO cu 2002 cu menþiunea ca matrici cu serii semestriale

dezagregarea la nivel de calculate începândjudeþe este, conform cerinþelor cu anul 1992europene, disponibilã numai din anul 2012

Scop European pentru comparaþii Naþional, conform cerinþelor impuse internaþionale, conform de legislaþia naþionalã, în special de:regulamentelor europene: � Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele � Regulamentul nr. 1260/2013 al publice locale, cu modificãrile ºi

Parlamentului European ºi al completãrile ulterioare; Consiliului privind statisticile � OUG nr. 63/2010 pentru modificarea europene pe demografie ºi completarea Legii nr. 273/2006 privind

� Regulamentul nr. 205/2014 al Comisiei finanþele publice locale, precum ºi de implementare a reg. nr. 1260/2013 pentru stabilirea unor mãsuri financiare privind statisticile europene pe � Hotãrârea nr. 410/1991 privind demografie referitor la defalcare stabilirea categoriei judeþelor, date, termene, revizuiri de date municipiilor ºi oraºelor

46

47

SISTEMUL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALÃSãrãcia este un fenomen socio-economic care s-a manifestat ºi se manifestã în toate societãþile ºi în toate timpurile,

într-o mãsurã mai mare sau mai micã, sub influenþa unei largi varietãþi de factori. S-ar putea spune cã sãrãcia nu dispare întotalitate niciodatã, dar ea poate fi atenuatã prin mãsuri aplicate conºtient. De aceea, fenomenul trebuie cunoscut, înþeles,mãsurat ºi monitorizat. În procesul de studiere ºi evaluare a sãrãciei, dar ºi pentru elaborarea mãsurilor de combaterea ei,sunt necesare instrumente specifice. Între aceste instrumente un loc de primã importanþã îl au indicatorii statistici ºimetodele statistice de caracterizare a mãrimii, structurii ºi dinamicii sãrãciei. De aceea, necesitatea realizãrii unui ansambluînchegat de indicatori, care sã caracterizeze într-un mod complex diferitele faþete ale sãrãciei, excluziunii sau incluziuniisociale nu poate fi ignoratã.

Setul naþional de indicatori de incluziune socialãSistemul, denumit “Setul naþional de indicatori de incluziune socialã”, are menirea sã asigure caracterizarea amplã

a problemei sãrãciei in România, prin crearea unui fond de date statistice astfel conceput încât sã rãspundã celor maiimportante cerinþe de informare ºi cercetare, de fundamentare a programelor naþionale de combatere a sãrãciei, precumºi de realizare a diferitelor comparaþii internaþionale. Sistemul cuprinde mai multe tipuri de indicatori:

Sãrãcia este situaþia în care se aflã acei oameni alecãror venituri sunt atât de scãzute încât le este imposibilãatingerea unui standard de viaþã considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trãiesc. Aceºtia se confruntã cu dezavantaje multiple legate de:ºomaj, venituri mici, condiþii de locuit precare, îngrijireainadecvatã a sãnãtãþii ºi bariere în accesul la învãþãmânt,culturã, sport, petrecerea timpului liber. Unul dintre cei mai importanþi indicatori de incluziune socialã este Rata sãrãciei relative (folositã în special pentrucomparaþii internaþionale). Pentru a înþelege acestindicator, este necesar sã clarificãm conceptele venit disponibil pe adult echivalent ºi prag desãrãcie.

Indicatori primari - un numãr restrânsde indicatori de bazã, care acoperã toatedomeniile importante în dimensionarea

excluziunii sociale

Indicatorii secundari -completeazã imaginea descrisã de

indicatorii primari

Indicatorii terþiari - indicatorispecifici la nivel naþional care sã ajutela interpretarea indicatorilor primari ºi

secundari

48

Conform Eurostat 1 venitul disponibil pe adult echivalent se calculeazã astfel:

Calcululvenitului

disponibil

� se însumeazã toate veniturile membrilor gospodãriei (salarii,ajutoare sociale, venituri din vânzãri, venituri din pensii, etc.)

� din suma calculatã la punctul precedent se scad taxele ºicontribuþiile plãtite

� fiecare persoanã din gospodãrie este echivalatã cu un adult,utilizând urmãtoarea scalã: 1-primul adult; 0,5-pentru fiecarepersoanã cu vârsta de 14 ani ºi peste altele decât primul adult;0,3-fiecare persoanã sub 14 ani.

� se însumeazã valorile reprezentând persoane adult echivalate,obþinute la punctul anterior

Calcululnumãrului depersoane dingospodãrie

� Venitul disponibil pe adult echivalent = Venitul disponibil /numãrul de persoane din gospodãrie (adult echivalent)

Venituldisponibilpe adult

echivalent

1) http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary: Equivalised_disposable_income.

49

Alocaþie: 42 lei, 10 ani

Alocaþie: 42 lei, 8 ani

Salariu net:1500 lei Salariu net:

1500 lei

Venitul disponibil pe adult echivalent – exemplu de calcul.

Venitul totaldisponibil = 3084 lei

numãr de persoane - adult echivalent = 1+0,5+2x0,3 = 2,1

Venit disponibil pe adult echivalent =

3084/2,1 = 1468.57 lei

50

Medianaveniturilordisponibile

pe adultechivalent

Numãrulpersoanelor

sãrace

Populaþie Rata sãrãcieirelative

60% Pragul desãrãcie

orice persoanãcu un venit sub pragul desãrãcie

Persoanãsãracã

51

De unde aflãm date despre incluziunea socialã?

Publicaþia: DIMENSIUNI ALE INCLUZIUNII SOCIALE ÎN ROMÂNIA

Conþinutul publicaþiei:� Publicaþia prezintã principalele aspecte referitoare la sãrãcie,

inegalitatea distribuþiei veniturilor ºi excluziune/ incluziune socialãîn România;

� Este realizatã pe baza sistemului de indicatori de incluziune socialãarmonizat la nivel european.

Periodicitate: anualãSuport: hârtie ºi CDPentru mai multe detalii despre aceastã publicaþie, ca ºi despre altepublicaþii ale Institutului Naþional de Statisticã, puteþi consultaCatalogul publicaþiilor pentru anul 2015, disponibil pe site-ul INS.