surâsul bucovinei nr 1 (11) ianuarie 2016
Post on 26-Feb-2018
251 Views
Preview:
TRANSCRIPT
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 1/76
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 2/76
SURÂSUL BUCOVINEIREVISTĂ DE ISTORIE, LITERATURĂ ȘI UMOR EDITATĂ DE CENACLUL
„NECTARIE” DIN VAMA - SUCEAVA
Coperta 1: "Teiul lui Mihai Eminescu" - pictur ă GABRIELA CUCINSCHICoperta 3,4: fotografii DANIEL POPEL și PAUL BRAȘCANU Caricatur ă și elemente grafice: NICOLAE PETRACHE
u colaborat la realizarea revistei:
SORIN COTLARCIUCIOAN ABUTNĂRIŢEIEMILIAN MARCUMIHAI ȘTIRBUANDREEA DUȚĂDAN TEODORESCUVALENTINA BECARTANGELA BURTEACONSTANTIN IORDANGHEORGHE SOLCANION AFLOREI
VASILE DIACONCORNELIU CARPGHEORGHE PATZACASIAN BALABAȘCIUCROLAND F. VOINESCUMARIAN CĂLINESCUOLGUŢA LUNCAŞU TRIFAN NINA GONȚALUCA CIPOLLAMIHAI BURDUJAALENSIS DE NOBILISANICA FACINAGHEORGHE VICOLCONSTANTIN MĂNUŢĂFLORENTIN CAUCGHEORGHE BÂLICIION DIVIZALUMINIȚA IGNEADAN NOREAVASILE POPOVICIVASILE CRISTEA
TRAIAN NISTIRIUC - IVANCIUAURORA SÂRBUMIHAELA GRIGOREELENA PEIUION VASIUVASILE LARCOMARIA GRĂDINARUVIOLANDA BRATUSIMONA IVANIOAN MUGUREL SASU
DIRECTORDR. SORIN CONSTANTIN COTLARCIUC
REDACTOR ȘEFIOAN MUGUREL SASUmugurel_sasu@yahoo.com
ISSN 2344-620XISSN-L 2344-620X
Tehnoredactare: DORIN STEHNIOV
Opiniile autorilor se încadreaz ă în libertatea deexprimare iar r ă spunderea pentru con ț inutulmaterialelor revine, în exclusivitate, semnatarilor. Rug ăm să ne trimite ț i textele corectate, noi nu ne
ermitem modificarea acestora.
Mul ţ umim Primăriei şi Consiliului Local Vama pentru sprijinul acordat activit ăţ ii noastre.
Tipografia PIM Iași
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 3/76
Cu f trece, maidin corolcontabilize
primăveriMomentul
perioadăîncheie rol
poate astaexistenţa,cu care au
pun la socoa entităţiinostru, nitemporalul
pot fi aşe
Indiferentmembrilor publicate asau de păreexpire per exigenţa aanalizei,conţinutulucând au ur fost pomencolegialacolegialărecunoaşter
porţile suflîncât şi alţi prin aceasta poată creaconvingeriîn calea lipvenind odavor rămâne
prezinte curechile ce
barieră, de putem spumai ales o
de alte ideaîntr-un colţde apartenesă se simtăde a atragenu putem aînainte delumina. ABucovinei”şi până încolaborator la autori diautori străi
prin prietecare legătumulţumirea
in calenda
iecare anade câte o
cu car ză număru
ămase fiecn care respalendaristicl, musai ap
ace parte die a însumafost cheltuiteală, aceste pirituale pei nu aui. Faptele şizate la te
dacă au acenaclului „u beneficiati avizate, c
ioada detorului, duin partea
i rândurilorat pe câte uite în şedinândrie a
nu înseaea meritul
etului propr i să poata a, desigur du
legăturaasemănătoasei de comă cu viitoru o tribună creaţia, să-şorlalţi, valodata asta îne că se bumenii pe c
luri al noilomai îndepăr nţa la un gr la locul lui.e a tinerilorccepta ideeaa părăsi asapărut şi îconform pl
prezent, s-ai, ne bucurăn afara grai. Revista aii noştri, şirile de sufl provenită
r, o ultimă
careetală
sel de
ruia.ctiva
îşiare şi dorin programulconcluziilee zilele. Sea sunt şi răcare o îmbdefectul d rezultateleelia anulu
ărut sau Nectarie” s de recenzile care vorestaţie laă care vocititorilor
revărsate pn podium, tţe, ocazie cuturor menă infatui cuiva ca
iu prin scriea acces laă o activita
ntre cei ce, realizânnicare pe
l. Şedinţeleare să permi verifice,area cuvintecalea singuură, dar sere fluxul ti
r generaţii,tat al plajelo p în interio Nu a fostinteresaţi de existenţeiociaţia, va
acest annificarii. D depăşit ci că am pri
iţelor ţării,fost şi va fi
pe alte contet se dezvdin rezult
SUR
il ă…
ţa, poate necare ne ghiasupra eficintimenteleân în acea
răcăm cu fie a fi slor sunt cele care urm
urmează, c scriu, celei, articole ci aşteaptă săcare le su forma obi
mai întâe pagini. Atlul şi autor u care a în brilor. Mâre, ci nre îşi des
, în aşa m universul ste selectivă,
preocupă astfel o baare o întreoastre au f
tă fiecăruiaascultând
lor scrise.ătăţii, de caconfruntăereţii, inter
inde să-i plr, este construl căruia fieglijată acţi literatură şicelui ultim,trebui să srevista „Su la primul nra de o suit şi materi
ba chiar şidifuzată, căinente, ocazltă şi ne ctul lucrulu
ÂSUL BUCO
1
voia,eazăenţeiu se
partezicul pusecare
ează.
ărţiledejaiticeli se
puneectuli, atuncil au
floritdria
umaihide
surăău şisă sei şirierăărimst şisă-şi prinaltă
e nuu eaesate
sezeituităcareuneaartă,care
tingărâsulmăr
ă deal dede lare şi
ie cueazăi cu
adeacti
per pecanifi ni
cevcul„Suce pesteevitacescon
prorefefi g
nicifelu
oa
INEI
ărat bineitate, există
ect, dar estecât mai mu balismul priciodata satis
Invităm, c de spus, înare, să nu oâsul Bucovarte a ţării smai impor m politica,tea au spatiura cu novarea, peirilor explicsite cu uşur
aceştia nui de a luptaCe urmeaz
enii vor fi a
E AnPe m
VinuColi ZăpeŞi ur Cu pCînd
SubCu cSe-aO br
E AnÎn ţăŞi roPe ră Şi ur În AŞi ştiAdu E AnDe laSe-nŞi ne
ăcut. Desi loc pentru perfectibil,lţi. Nu nevitorilor defăcut.
această ocversuri sau
colească painei”. Nu vu a lumii tr ant decât esportul, tex
ile lor de af imeni. Nu
această caite la sex, sinţă de cei a
rebuie neapcu lipsa deva fi nou,
eiaşi, nu ne
E Anul
ul Nou şi gr asa încărcat
-n pahare-ndele de gîn
zile dau buzătorii curtealugu-n brazodrăsleşte l
raporii semre urătoriide-n geamzdă-adîncă
ul Nou şi gr na mai demdul tot în nonile-nflorite
ătorii toţi cuul Nou se-a
u că sufletulă de la ei lu
ul Nou, la g colindele arupă-n grîulzideşte-n cl
ur, ca înai bine, ce
are şanse d propumem pe margine
azie, pe toţiîn proză, înina primitom întreba
ăieşte. Ceeaventualeleele cu carairmare şi nu
considerăle, a porno le lăsăm acmatori de a
ărat criticaţiomunicare.an, festival,schimbaţi, d
Ioan
Nou
îu-i încolţit!de lumină,
et s-a înăspuri ni se-ani
a în fereştine-o-nconjoă-n clipele ccrima pe-af
inţelor din pe colindă,um urătorii
iarna să se-a
îu-i încolţitlt adusă-n
aptea de argine apasă.
teamă şi miruncă în tăc strămoşilormină şi pute
eam – luminuse către seîncolţit cîte
opotul de ce
E
oricare altăa ce nu este
e a mulţumiimposibilul,nu va putea
cei care ausunet sau înre a revisteie nimeni înce ne uneşteiferenţe. Săter religios, ne dorim a necesară
grafiei şi aolo unde poa ceva, deşi
, sunt multeconcurs, daar aceiaşi.
ugurel Sasu
it,nă.
arăereşti,ară.
ag,
trag prindă.
asă,nt
ter,redin cere.
a greaară.o steaară.
ilian Marcu
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 4/76
SURÂSUL BUCOVINEI
2
SORIN - CONSTANTIN COTLARCIUC
IN MEMORIAM – MIHAI EMINESCU
Ȋncepând cu anul 2011, “ZIUA CULTURII NAȚIONALE” este legată de data naşterii poetuluide geniu, reprezentativ al spiritualităţii neamuluinostru, fermecător întrupat de Adrian Păunescu:
Ȋntr-o lume relativă,Mai avem un nume sfânt,Eminescu-i România,Tăinuită în cuvânt.
El Moldovei îi e fiulȘi Munteniei nepot,L-anfiat întreg Ardealul,Eminescu-i peste tot.
MARATON CRONOLOGIC: BIOGRAFIE. STUDII.
PUBLICAȚ II. COMENTARII.
Extrasul din registrul mitricilor pentru naştere şi botez pe anul 1850 al bisericii cu hramul AdormireaMaicii Domnului(Uspenia), din oraşul Botoşani,arată astfel:
- Nr. Curgător: 3- Data naşterii: 15 ghenari- Data botezului: 21 ghenari- Numele pruncului: Mihail- Numele, prenumele şi starea părinţilor:
Gheorghe Iminovici, căminar şi Raluca Iminovici(Iuraşcu), căminăreasă
- Locul naşterii pruncului: Botoşani- Numele şi prenumele naşului: Vasile Iuraşcu,
stolnic- Iscăliturile preotului, naşului şi părinţilor- România, Grefa Tribunalului Botoşani, grefier
G. Calino.Gheorghe şi Raluca Iminovici au mai avut zece
copii: Șerban (1841-1874); Nicolae (1843-1844);George (1844-1873); Ruxandra (1845, moartă decopilă); Ilie (1846- 1862); Maria (moartă la 7 ani);Aglaia (1852-1906); Henrieta (1854-1889); Matei(1856-1929); Vasile (mort la 2 ani).
Mihail îşi petrece copilăria în Botoşani, şi laIpoteşti, unde căminarul Iminovici îşi cumpărase,încă din anul 1848, o moşie. Fostul profesor de
limba română al lui Eminescu, R. I. Sbiera,consemnează: “Bucovina natală şi în specialCernăuţul, au fost locurile unde Eminescu şi-a trăit omare parte a copilăriei sale”.
Tatăl său l-a trimis pe Mihail la Cernăuţi, de lavârsta de şase ani, ca să urmeze clasele primare aleȘcoalei greco-orientale “National-Hauptschule”, pecare le-a terminat în iulie 1860, fiind clasificat, lafinele clasei a IV-a, al cincilea între 82 de elevi. Ȋnseptembrie 1860 şcolarul Iminovici intră la liceul“Ober – Gymnasium” din Cernăuţi, până în aprilie1863.
De la profesorul R. I. Sbiera ne-au rămasinformaţii pertinente şi preţioase: “Ȋn primii doi ani amers Mihail mersul racului. Ȋn clasa I-a a obţinut, înambele semestre, o medie generală bună, fiindclasificat în primul semestru al 11-lea, între 69, iar însemestrul al II-lea, al 23-lea între 66. Ȋn clasa II-a
primi atât în semestrul I cât şi într-al doilea o mediegenerală rea, clasificat fiind în cel dintâiu al 59-leaîntre 72, iar într-al doilea abia al 62-lea între 73.Astfel rămase Mihail Iminovici repetent în clasaII-a. Primul semestru al anului şcolar următor,1862-1863, îl încheie M. Iminovici în clasa II-a cu omedie generală bună, ca al 7-lea între 59 de elevi.Ȋntr-al doilea semestru însă, începând din 16 April1863, M. Iminovici n-a mai mers la şcoală şi nu-lmai aflăm prin cataloagele liceului din Cernăuţ.Suntem în drept a afirma că, plecând de Paşte, acasăla România, M. Iminovici nu s-a mai întors în acelaş
an şcolar la Cernăuţ”.“La finele anului 1864 şi începutul anului 1865M. Iminovici studia în particular la Cernăuţ, cuscopul de a da cândva , la liceul de aici un examen,ori chiar bacalaureatul (Maturitatsprufung). Cauza
pentru care M. Iminovoci nu şi-a ajuns scopul, a fostdată de predilecţiunea lui extraordinară pentru teatru,el s-a luat după trupa de teatru a d-nei FanniTardini, aflată în turneu la Cernăuţ, dar a fost prinsde tatăl său şi silit să-şi continuie studiile.
Anul 1866 este o dată însemnată în vieaţa poetului, căci atunci dânsul şi-a publicat întâile poezii şi tot atunci şi-a schimbat, mai bine zis i s-a
schimbat, numele de Iminovici în Eminescu. Ȋlgăsim pe Mihail Iminovici la moartea lui AronPumnul, întâmplată l-a 12/24 ianuarie 1866, iarăşi înCernăuţ, ca elev particular în clasa V-a gimnazială şi
bibliotecar supraveghetor al bibliotecii lui A.Pumnul, unde publică pentru prima dată o poezie “La mormntul lui Aron Pumnul”, în broşura“Laecrimioarele învaeţaeceilor gimnaeziaşti de-nCernaeuţi, la mormântul prea iubitului lor profesoriuArune Pumnul”.
Ȋn numărul din 25 februarie-9 martie1866 alrevistei “Familia”apare poezia “De-aş avea...”sub
semnătura Mihai Eminescu, datorită redactoruluicare a romanizat terminaţia slavă “ovici” înterminaţiunea “escu”. Naşul literar al poetului este
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 5/76
SURÂSUL BUCOVINEI
3
Iosif Vulcan, care îi mai publică poeziile: “Dinstrăinătate”, “La Bucovina”, “Speranţa”, “Misterelenopţii”. Ȋn primăvară Eminescu părăseşte Bucovina,călătorind prin Transilvania (Blaj şi Sibiu) şi trecemunţii venind la Bucureşti, unde scrie poeziile“Mortua est!”, “La o artistă”, “Ondina”, “Lida”.
Ȋn 1867 este angajat la Teatrul de vodevil, casufleor în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi în cea a luiMillo-Pascaly. Face cunoştinţă cu marele I. L.Caragiale, care-l descrie astfel: “Era o frumuseţe! Ofigură clasică, încadrată de nişte plete mari nrgre; ofrunte înaltă şi senină; nişte ochi mari; un zâmbet
blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânttânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil
predestinat durerii, pe chipul câruia se vedea scrisulunor chinuri viitoare”.
Ȋn 1868 face turnee la Braşov, Sibiu,Timişoara, Arad, Oraviţa, Baziaş, Giurgiu şi
continuă colaborarea cu revista “Familia”,a“naşului” Iosif Vulcan ( “La o artistă”, “Amorul uneimarmure”) şi concepe romanul “Geniu pustiu”,denumit iniţial “Naturi catilinare”. La sfârşitul luniiseptembrie este angajat sufleor al Teatrului Naţional,şi îşi face prima fotografie în atelierul pictorului-fotograf J. Tomas din Praga, denumită de G.Călinescu “astrală”.
Ȋn 1869 Eminescu scrie “Junii corupţi”, “De-aşmuri ori de-ai muri”, “Doi aştri”, “Unda spumă”,“Când priveşti oglinda mărei”, “Din nopţi tăcute”,“Replici”, “E îngerul tău ori umbra ta?”, “Venere şi
madonă”, “Locul aripelor”, “De ce să mori tu?”,termină traducerea “Artei reprezentării dramatice” alui Rotscher. Poetul întrprinde turnee, ca sufleor, cutrupa Pascaly, la Iaşi, Cernăuţi şi Botoşani.Împrejurările în care Eminescu a părăsit teatrul suntdestăinuite în “Memoriul” întemeiat pe spuselecăpitanului Matei Eminescu. “Dupe multe stăruinţe
bătrânul iminovici isbuteşte să înduplece pe tânărulactor, să meargă până la Ipoteşti. Apucat aici, Mihain-a mai putut scăpa, fiind sechestrat formal, ţinutnumai în cămaşe şi în ismene, până ce a plecat trupalui Pascaly din Botoşani. Morala şi multele mustrări,ce se descărcau necontenit de la toţi ai familiei, l-au
determinat în fine pe Mihai să renunţe la vieaţa deactor şi să declare că doreşte să studieze filosofia. Lafinele anului 1869, petrecea Eminescu deja înViena, ca student regulat auditor, înscris laUniversitate, şi ascultă filosofia practică, istoriafilosofiei, metafizica aristotelică, dar şi lecţii dedrept şi de medicină. Lecturează intens din Platon,Kant, Schopenhauer, Fichte, Rousseau, Confucius,Spinoza, Hegel, Zoroastru, Buddha, Schiller,Buchner, Cantemir, Ricardo, Goethe, Shakespeare,Homer, Ovidiu, Tibul şi Terenţiu.
La 1 ianuarie 1870 îl vizitează pe Alexandru
Ioan Cuza, aflat în exil la Dobling, iar în ConvorbiriLiterare din aprilie publică “Venere şi Madonă” iarîn august “Epigonii”.
Ȋn 1871 apar în “Convorbiri literare”poeziile“Mortua est!”, “Ȋnger de pază” şi “Noaptea”, şi facecunoştinţă cu Veronica Micle. Pe 15 august ia partela comemorarea aniversării a 400 de ani de lasfinţirea Mănăstirii Putna, alături de Ioan Slavici,A.D.Xenopol, Ciprian Porumbescu. Participă laconstituirea Societăţii Academice Social-Literare“România Jună”.
Ȋn 1872 scrie “Sărmanul Dionis”, “Mementomori”, “Ȋnger şi demon” şi “Floarea albastră”.Eminescu părăseşte Viena, la sfârşitul anului 1872,fără a lua nici o diplomă universitară, mergând laIena şi la Berlin. La Berlin a figurat ca studentregulat înscris, din decembrie 1872 până în iulie1873, ascultând: logica, bazele filosofiei, criticafilosofiei Hegeliene, concepţia istorică, istoriaEgiptului, istoria nouă, ştiinţe naturale, optimism şi
pesimism politic. Scrie variante la “Luceafărul”,
“Călin”şi “Proletarul”. Pentru că ştia nemţeşte, în paralel, Eminescu s-a angajat ca secretar laAgenţia diplomatică românească din Berlin, până înaprilie 1874.
Ȋn ianuarie 1874, Titu Maiorescu îi scria luiEminescu dacă ar primi să vină ca profesor defilosofie la Universitatea din Iaşi, cu condiţia să-şi
pregătească şi să-şi dea doctoratul în filosofie.Traduce “Critica raţiunii pure” de Imanuel Kant. Ȋnaprilie Maiorescu este numit Ministru al Instrucţiunii
publice şi dispune un ajutor financiar de 40 galbeni pentru Ioan Slavici, student la Universitatea din
Viena, iar 1oo de galbeni lui Mihai Eminescu, pentru depunerea doctoratului şi teză, cu condiţia săînapoieze ministerului aceşti o sută de galbeni. “Cufirea lui, Eminescu nu s-a putut hotărî să treacăexamenul de doctorat, Maiorescu l-a numit atuncidirector al Bibliotecii Centrale din Iaşi,( 1 sept.1874-1 iulie 1875), apoi revizor şcolar,( 1 iulie1875-1 iunie 1876). La căderea guvernuluiconservator, Eminescu este înlocuit iar fostulministru e dat în judecată de Cameră pentrudeturnare de fonduri, prevenitul Maiorescu a comiso adevărată risipă de bani ai Statului, dând cuîmprumut banii publici şi cu termen nelimitat la
favoriţi de-ai săi. Iată fapte care nu sunt de loc sprefala ţării noastre, pe Eminescu şi pe Slavici să-i laşi
pe drumuri, iar pe un Titu Maiorescu să-l tratezi ca pe un hoţ de cai.”
Ȋn februarie 1875 apare “Făt Frumos din tei” în“Convorbiri literare”, iar la 1 iulie e numit revizorşcolar peste districtele Iaşi şi Vaslui, la propunerealui Maiorescu. Ȋl ascultă pe Ion Creangă la ocosfătuire a învăţătorilor şi îl îndeamnă să scrie.Creangă îşi aşterne pe hârtie povestea “Soacra cutrei nurori”, pe care o trimite la “Junimea”, unde afost un adevărat entuziasm la citirea ei.
Ȋn 1876 publică în “Convorbiri literare”:“Strigoii”, “Melancolie”, “Crăiasa din poveşti”,“Lacul”, “Dorinţa”. La 13 august moare Raluca,
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 6/76
SURÂSUL BUCOVINEI
4
mama poetului, şi scrie elegia “O, mamă...”. Durereadestituirii din funcţia de revizor şcolar o aflăm dinscrisoarea adresată Veronicăi Micle: “Canalialiberală a nimicit ideile ce mi le făurisem despreviaţă! De acum am rămas fără o poziţie materialăasigurată, purtând lovitura morală ca o rană, care nuse mai poate vindeca, voi fi nevoit să reiau toiagul
pribegiei, neavând nici un scop, nici un ideal, suntun om pierdut pentru societate. Posteritatea nu vreausă afle că am suferit de foame din cauza fraţilor mei.Sunt prea mândru în sărăcia mea. I-am dispreţuit şiacest gest e prea mult pentru un suflet care nu s-acoborât în mocirla vremurilor de azi”. Este numitredactor la ziarul “Curierul de Iaşi”, unde stă până întoamna lui 1877, când îşi dă demisia. Din octombrie1877 este redactor la ziarul conservator “Timpul”dinBucureşti, până în 1883, când se înbolnăvi de nervi.
Ȋn martie 1878 publică în “Convorbiri literare”:
“Povestea codrului”, “Povestea teiului”,“Singurătate”, “Departe sunt de tine”. VeronicaMicle îi face două vizite la Bucureşti.
Ȋn 1879 apar în “Convorbiri literare” poeziile: “O, rămâi”, “ Freamăt de codru”, “ Revedere”,“Despărţire”. La 4 august moare Ștefan Micle, soţulVeronicăi. Poetul deplânge pierderea şi-imărturiseşte Veronicăi dragostea: “Văzându-te, amştiut că tu eşti singura fiinţă în lume, care în modfatal, să determineze întreaga mea viaţă”.
Ȋn 1880 apar primele semne de oboseală şiistovire fizică, senzaţia îmbătrânirii. Publică în
“Timpul” articole şi studii ce abordează problemelestringente ale actualităţii contemporane:independenţa, libertatea, patriotismul, xenocraţia,demagogia.
Ȋn 1881 publică primele patru “Scrisori”în“Convorbiri literare”: la 1 februarie “Scrisoarea I”,la 1 aprilie “Scrisoarea II”, la 1 mai “Scrisoarea III”,la 1 septembrie “Scrisoarea IV”.
La 24 aprilie1882 citeşte în şedinţa“Junimii”poezia “Luceafărul”. Veronica Micle îiscrie: “Ȋntreabă-mă dacă sunt în lună sau pe pământ,dacă sunt teafără sau nebună, dacă te-am urât sau teiubesc mai mult decât oricând”.
Anul 1883 este anul publicării capodopereieminesciene “Luceafărul”, a primului şi a uniculuivolum intitulat “Poesii”. Se manifestă primele semneale bolii poetului. Caragiale izbucneşte în plâns laauzul acestei veşti. Este internat la Sanatoriul Caritasdin Bucureşti al doctorului Șuţu, apoi la Casa desănătate Leidesdorf din Ober- Dobling, unde-lvizitează Maiorescu.
La 8 ianuarie 1884 moare tatăl său, Gh.Iminovici, care “era un om bătrân foarte drăguţ,glumeţ şi original”(I.L.Caragiale). Eminescu seîntoarce în ţară, la insistenţa prietenilor săi, pleacă
într-o excursie de convalescenţă în Italia. Ȋnseptembrie Eminescu a fost numit sub-bibliotecar laBiblioteca centrală din Iaşi, aceasta fiind cea din
urmă funcţie ocupată la Stat. Sănătatea, după propria-i mărturisire, “scârţâie întruna ca o moarăstricată, ba poate ireparabilă”, şi e internat îndecembrie la spitalul Sf. Spiridon din Iaşi.
Ȋn 1 iulie 1885 este publicată în “ConvorbiriLiterare” poezia “Sara pe deal”. Ȋn august esteinternat la sanatoriul doctorului Iahimovici de laOdesa.
Ȋn noiembrie 1886 este internat la ospiciul de laMănăstirea Neamţului. La 1 decembrie “ConvorbiriLiterare” îi publică poezia “La steaua”.
Ȋn 1887, la iniţiativa lui T. Maiorescu, seîntocmesc liste de subscripţii pentru ajutorarea
poetului. Pleacă la băi în Austria. Se întoarce laBotoşani, unde este îngrijit de sora sa Henrieta.
La 23 noiembrie 1888 Senatul voteazăacordarea unei pensii lui Eminescu. “Om din minen-o să iasă! Prea sunt mulţi aceia pe cari i-am jignit
spunând adevărul”, îi spunea lui Ioan Slavici.La 12 februarie 1889 este internat la spitalul“Mărcuţa” din Bucureşti. Veronica Micle va scrie:“Lumea m-a acuzat de lipsă de simţire şi umanitatefaţă de Eminescu. Vă mărturisesc sincer, nu pot să-lvăd lipsit de minte, eu care am cunoscut peEminescu în cea mai splendidă epocă a vieţii saleintelectuale ”. La 1 iunie este lovit de un nebun,Petrea Poenariu, cu o piatră aruncată cu praştia,spărgându-i capul. Pe 15 iunie, “se stinge cel maimare poet, pe care l-a ivit vreodată pământul româ-nesc” (George Călinescu). “După părerea doctorilor,
moartea a provenit din apoplexie”. Este înmormântatîn data de 17 iunie la cimitirul Belu din Bucureşti, peAleea Scriitorilor, unde i se va alătura: GeorgeCoşbuc, I. L.Caragiale, Mihail Sadoveanu, recentregretatul Adrian Păunescu. Ȋn acelaşi an moare şi
bunul său prieten, Ion Creangă, sora poetului,Henrieta, şi iubirea vieţii lui, Veronica Micle.
Lumina Luceafărului aureolează destinulnenorocit al poetului: “Ca un Luceafăr am trecut
prin lume”(Odin şi poetul). Eminescu descoperălumea ca teatru (theatrum mundi), temăfundamentală a creaţiei sale, care a dat naştere
printre altele, celebrei “Glosse”:
“Nici încline a ei limbăRecea cumpăn-a gândiriiȊnspre clipa ce se shimbăPurtând masca fericirii,Ce din moartea ei se naşteȘi o clipă ţine poate;Pentru cine le cunoaşte,Toate-s vechi şi nouă toate”.
Destinul său zbuciumat, tragic hărăzit de fatum
se aseamănă cu destinul dramatic, ostil hărăzit deistorie, al poporului din care făcea parte, pe care l-avenerat.
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 7/76
SURÂSUL BUCOVINEI
5
“Eminescu e o culme unde nu urci decât pentrua îngenunchea”. (Octavian Paler)
“Să se vorbească despre Eminescu e o datorie,dar, este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă... Nu
poate să ajungă vorba până la el, fără să-i superetăcerea”. (Tudor Arghezi)
Bibliografie:
G. Călinescu: Via ţ a lui Mihai Eminescu, 1969; M.Cimpoi: Mihai Eminescu – Dic ţ ionar enciclopedic,
2013; N. Zaharia: Mihail Eminescu, 1923.
Paradisul încălzirii globale
Vremelnic, omul poate fi un incurabil entuziast,dar şi tolerant în multe privinţe, cum ar fi cea legatăde standardul lui actual de viaţă. Acţiunile saleînflăcărate sunt realizate pe fondul afectiv,
emoţional, datorită forţei şi vigorii lui atitudinale. Ȋnschimb, încălzirea lui fizică se face dintotdeauna culemne de foc, cât timp acestea vor mai exista şi câts-or mai putea fura. O variantă “salvatoare”ar păreasă fie accentuarea încălzirii globale, care ne face săne întrebăm an de an: Unde ne sunt iernile dealtădată?
Cândva, magistrala de gaz metan care trebuiasă ajungă până în staţiunea turistică Vatra-Dornei,s-a oprit brusc în aşazisul oraş minier, Frasin. Nu amînţeles de ce până în anuul 2004, când m-am dumirit
pe deplin. Comuna turistică şi culturală, Vama, se
întinde pe o lungime de aproape zece km,majoritatea terenurilor fiind proprietăţi particulare private, neafectate de braţul stalinist alcooperativizării forţate a agriculturii. Avândcalitatea administrativă de consilier local înlegislatura 2004-2008, am dus, alături de colegii meişi de primarul Dorin Preutescu, munca de lămurire a
proprietarilor de teren, ca aceştia să accepte trecereaconductei de gaz prin livezi, păşuni şi fâneţe, înciuda pagubelor provocate de buldozere şiexcavatoare. Ȋn general, oamenii şi-au dat seama de
beneficiul de a avea conducta de gaz la poartă sauchiar până în casă la bucătărie, dacă localitatea se
racorda la magistrală în urma efectuării reţelei dedistribuţie, conform promisiunilor decidenţilor. Toţiam fost înşelaţi de un sistem mitoman, asemănătorcu acela de tristă amintire, de care cu sacrificiiumane am scăpat parţial, şi nici în ziua de azi, dupămulţi ani de aşteptare, nu avem mari speranţe. Ce semai poate face? Solicitările consătenilor mei se ţinlanţ, proprietarii de pensiuni agroturistice se chinuieîngrozitor în perioadele de vârf ale Paştelui,Crăciunului şi Anului Nou, instituţiile publice localeaşteaptă ca iarba de leac mult râvnitul gaz, care ar fio mană cerească pentru întreaga suflare a
comunităţii. Demersurile mele, în calitate deconsilier local actual, începute în urmă cu patru aniîn biroul managerului societăţii de distribuţie “Ten-
gaz”din Câmpulung-Moldovenesc, ing. MihaiPauliuc, au rămas fără ecou. Am reuşit să-i punfaţă-n faţă pe cei doi conducători de instituţii,
primarul comunei Vama, Nicolai Baltag, şimanagerul noii societăţi ”Nova-gaz”, Mihai Pauliuc,în două rânduri, dar negocierile s-au soldat nedecis,în coadă de peşte, dacă nu chiar cu un regretabileşec. La începutul anului 2015 am strâns zeci desemnături de la cetăţeni, pe liste cu nume, prenumeşi adresă, pentru susţinerea cauzei, şi le-am ataşatunei cereri adresate oficial Primăriei Vama şiConsiliului Local. Răspunsul pertinent al actualului
primar Nicolai Baltag este legat de un proiect maivechi al Consiliului judeţean Suceava, de dezvoltarerurală, plătit de primăria noastră cu bani grei de laguvern, derulat pe o perioadă de peste doăzeci deani, timp în care nu pot fi făcute învestiţii de utilităţi
publice în comuna Vama. Probabil că doar
parlamentul, guvernul şi preşedenţia, prin jocul lorstrategic, aşa-zis, de glezne, sau Mama Omida, nemai poate da vreo nădejde în rezolvarea favorabilă aacestei dorinţe ”aprinse”, devenită o himeră sau ocertă iluzie.
Ȋntre timp, toată lumea se încălzeşte cucombustibili solizi, geambaşii de lemne de foc, şi nunumai, genetic puşi pe furat, o duc minunat şi nesfidează prin cele nesfârşite păduri fără de copaci.Și ca să fie ei mai cu moţ, în timp ce guvernul scadeTV-aul şi impozitele, sau se ieftinesc carburanţiilichizi în benzinării,”silvicultorii”, printr-o hotărâre
anapoda, au scumpit preţul la metru ster de lemn defoc cu 20%. Până una alta, având câte puţin dinsimţul detaliilor, dar fără a avea o atitudine defetistă,
propun o variantă ajutătoare de încălzire a spaţiuluiamniotic din domiciliul conjugal. Să se recurgă înmod sistematic la cultura unor anume plante erbaceedin familia leguminoaselor, răsfăţata fasole pitică cuaere de mare fandosită, la concurenţă cu replica eiagăţătoare, de pe araci (harăgi), tradiţională pe lanoi, şi propovăduită de ceva vreme ca o alternativănaturală a produsului farmaceutic erotic, viagra.
Exilat în subconştientul universului meu, pecare mi l-am creat ca o reacţie de apărare, în care
anticorpii îmi sunt credinţa, bunul simţ şi dragosteafaţă de semeni, mă alătur marelui istoric NicolaeIorga, care perora într-un discurs catilinar:”Dacă aitrăit fapte istorice ai obligaţia să le păstrezi în formaîn care ţi s-au întâmplat ţie”. Cum, noi toţi, facem
parte din istorie, ea fiind un cumul şi o rezultantă aistoriilor noastre, cei care am trăit faptele petrecuteavem datoria să le imortalizăm, de obicei, prin scris.Dar ignoranţa şi ipocrizia din unii oameni încearcăsă ascundă, să deturneze sau să falsifice istoria, dupăinterese meschine, individuale sau de grup, politice,ori, chipurile, ce ţin de securitatea noastră, şi să nu
creadă în adevărul istoric.Existenţa noastră, încercată de fel de fel desituaţii limită cu lumea înconjurătoare, care au costat
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 8/76
uneori preconştiinţaurmătoarementalităţi,
psihologiaoamenii încurată şiademeniţimaterialesufletelor,lipsa unoram fi doarde sex, şiEste o taucadavrul icelor care
bunăstarea permanenti
Paradia păcatelor asemănatîncântătoar comparat cBinele AbIdentificarehit al muzsugestiv: ”trimitere vanu cumva,ne-a mai ră
uri inimagispiritului, c
rintr-un ancare refl
umană. Paestraţi cu inevanitoasăde iluziil pământene,n păcat. Aşaspiraţii înarobii trupull gurii careologică piecompetenţezic că ne clor şi a aează la put
sul hărăzit o, călăuzit du o grădin desfată pr
u Paradisulolut, şi aca cu Diviniicii rock dClasa munlabilă şi astdoar aceast
as !?
abile, lasăare se transamblu deectă discipadisul penteligenţă e, în contr înşelătoa scufundafi fariseu s
lte de dezvi care are ncere de mâdere de vr i, reavoinţeonduc, darcoliţilor care.
mului lepăd simbolulă mitică, avirea şi suf Etern, acollo unde ţ
atea. Nu den anii 197citoare mezi. Mă între speranţă,
Sorin Cons
SUR
urme adânsmit generadei, conceplina moralcare şi-l dste viaţa sist cu inde ale trăţi în soă nu spun cltare şi pro
evoie de haincare şi băme, ca săi sau ignor urmăresc ne-i susţin
at de povaraaţiunii divi cărei privletul. El po unde domlul supremgeaba un câ0, avea unge în Para contrariat,ecină cu ut
tantin Cotla
ÂSUL BUCO
6
ci înţiilorţii şiă şiresc plă,
iviziiirilor
nulă, îngres,ne şitură.
disecanţeiumai
şi-i
greae, eeliştite fieşteeste
ntec,titlu
dis”,dacăopia,
rciuc
PU
MU
obi
și asecr convoi
terit proiintela fimaidoStrâ
poliluasudcadiuniîmpvari
popvarirămvariloca
161Buc
plaînfr ale
autBuc
preînloia
seoaFlo
INEI
IO
EGĂTIR IRII BUC
A. SITUALUI RĂZB
ct de negoci
striecii, auete referitoa de vreun pța populațieAstfel, c
oriul Bucovecte cu car rală a duca
nele anuluiamplu de
inației rusemtorilor și
În vedereaico-militarîn calcul șl Bucovineul unor dise 1915),eună cu o s
ante de celație major
antă preveânând în dante, Austrilități, păstrâ
de localitățiovina. Treburi urmau angerii Putentantei.Realitatea
ritățile miovina unilecție împod constanitate față deÎn aceste c
flau atât eleni de rânddor. El a fo
AN ABUT
A ȘI REAVINEI C
IA BUCOI MONDI
ÎRăzbofost tr operațocupatîn treoctom1914-i1916).
provinere între ma
redactat dire la viitor incipiu de di bucovinen toate căinei, Rusiacter secret,
tului (unul916). Ele f instituire ati în Romârientului M
atragerii înl Puterilorunele ced
i) în favoacuții cu cainisterul deerie de expeare a părțitar româneaea cedarecat 245; ca se obligad 174; a tr
să fie cedatuie să prefi puse în ailor Central
războiuluilitare austregim detriva romât de trădarestat, coroanndiții, pe li
itele politic. Excepțiet în perman
NĂRIȚEI
IZAREAREGATU
INEI ÎN TIL
timpuli Mondial,ansformatăuni milită temporari rânduririe 1914,
anuarie 19Începând c
cia românearile puteri.
erse planur l Bucovineirept interna.
promisesȚaristă a î
de ocupar n ianuarie 1ceau parteinfluenței
nia, Zonaijlociu.
ăzboi de paentrale, Auri teritorialea Vechiulracter secre Externe dți militari, a
i româneștiscă) a Buco a 90 dnform cele să dea R eia variantă
și 174 să ficizez faptulicare doarde către fo
era însă criece instateroare, î
ilor, bănuiți, iredentismă și împărat.sta principal
e și intelecu putea facență urmărit
CTULUIROMÂN
MPUL PRI-
PrimuluiBucovina aîn teatru deare, fiinde către ruși,
(septembrie-noiembrie
5 și iunie anul 1915,
scă deveneatât rușii, câ
i și proiecte, fără a țineional sau de
Românieintocmit trei i anexare915 și douăintr-un plansau chiar aalcanilor, a
tea bloculuitro-Ungariae (părți dini Regat. În (din 5,7,8
e la Viena, realizat trei(zonele cu
vinei. Prima localități, de a douamâniei 118
prevedea ca
e păstrate înl că acesteîn condițiilețele militare
totul alta,uraseră îndreptat cu și învinuiți și lipsă de ilor suspecți
uale, cât șie nici Iancui acuzat de
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 9/76
SURÂSUL BUCOVINEI
7
filoromânism, asupra sa planând chiar pericolularestării.
În luna mai 1915, liderul naționalist primeavizita profesorului N. Tcaciuc - Albu, care îi aduceaun mesaj din partea preotului Atanasie Gherman.Esența mesajului era că România va intra în războide partea Antantei și că ar fi bine ca marele patriotsă se refugieze în Regat. Iancu, cavaler de Flondor, arespins propunerea vechiului său prieten și i-a daturmătorul răspuns (după părerea mea destul deelocvent): "...Mai am și răspunderi nu numai față demine și de familia mea. Eu stau în văzul tuturor.Ceea ce fac are repercursiuni în multe direcții. Deaceea nu pot face ce mi-ar plăcea sau ar fi îninteresul meu imediat și personal. Trebuie să măgândesc și la alții...și la viitor."
Conștient că responsabilitatea față de propriiconaționali impune sacrificii, Flondor nu va înceta
să le facă. Astfel, riscându-și libertatea și chiar viața,el a încercat să trimită în România, lui IonelBrătianu, un "Memoriu Privitor La FruntariileBucovinei". Documentul a fost interceptat deautoritățile austriece și a constituit principalul "capde acuzare" în procesul ce i-a fost intentat la Liov șicare s-a desfășurat între anii 1916-1918. În ciudafaptului că a avut domiciliu forțat și a fostmonitorizat atent de către autoritățile austriece,Iancu Flondor și-a păstrat contactele cu românii dinafara Bucovinei.
B. SITUAȚIA DIN BUCOVINA ÎN PERI-OADA 1917-1918În perioada cuprinsă între anii 1917-1918,
viitorul Bucovinei a stat sub numele incertitudinii.Pe fondul slăbirii imperiului dualist, dar și arevoluției bolșevice din Rusia, ucrainenii vor încercasă-și creeze un stat propriu. Astfel, în vara anului1917, deputații acestora din Parlamentul de la Viena
propuneau crearea unei provincii autonome proprii,subordonată Curţii de la Viena. Statul preconizat deucraineni urma să cuprindă, pe lângă GalițiaOrientală, teritoriul Bucovinei și al Rusieisubcarpatice. În timpul tratativelor de pace de la
Brest-Litovsk (noiembrie 1917-februarie 1918),Ucraina Vestică a fost recunoscută formal de cătrePuterile Centrale, Bucovina urmând a fi încorporatăacestei provincii. Imediat după semnarea convențieidin 9 februarie 1918 - numită de primarul Vienei -"pacea pâinii", Austria s-a grăbit să ridice prețul devânzare a Bucovinei la 42000 de vagoane de grâu șialte alimente. După încheierea păcii de la București(7 mai 1918), România era obligată să cedezeAustriei ținutul Hotinului, o parte din județulDorohoi și Dornele românești, până la Broșteni.Unitățile militare ale Vechiului Regat au fost retrase,
făcând loc trupelor de ocupație austro-ungare,vândute pe mâncare ucrainenilor (februarie 1918).
Restaurarea stăpânirii austriece în ducat nu aadus cu sine și ameliorarea stării de spirit tensionatedin rândul populației bucovinene.
C. RAPOARTELE SECRETE ALEAUTORITĂȚILOR MILITARE AUSTRIECE
Rapoartele privind comportamentul principalelor naționalități ale provinciei, din varaanului 1918, vin să ne confirme aceste realități.Analizând separat atitudinea românilor, rutenilor,
polonezilor, germanilor și evreilor, rapoarteleîntocmite de către comandantul jandarmiloraustrieci, Eduard Fischer, ne oferă date extrem deinteresante, în ciuda caracterului lor deseorisubiectiv și partizan.
Cu o nedisimulată satisfacție, generalul Fischerafirma că în rândul "inteligenței" românești - înmajoritate predispusă spre trădare, iredetism și
iloialism - se observă oarecare liniștire a spiritelor,mai ales după pacea de la București. El a precizat,totuşi, că sentimentele naționale ale elitelorautohtone din Bucovina erau doar adormite, încondițiile în care reprezentanții lor continuau să seîntâlnească în secret și sperau în îndeplinireaidealului unității naționale.
Apelând la declarațiile deputatului GeorgeSârbu, membru atât al Parlamentului de la Viena câtși în Dieta Bucovinei aflăm că: "În Cernăuți și înBucovina în anul 1918 mai rămăseseră foarte puținiintelectuali români, iar greutatea acelor zile de
pregătire a Unirii au apăsat foarte greu pe umeriilor." Tot din spusele deputatului Sârbu mai știm căîncă de la sfârșitul lunii septembrie 1918,intelectualii români din Cernăuți au început să seadune pentru a se consulta asupra evenimentelor cese prevedeau iminente. Inițiativa a pornit de la
profesorul universitar Sextil Pușcariu - care tocmaise întorsese de pe frontul italian.
Locul acestor întâlniri secrete (după raportul luiFischer) aveau loc în locuința doctorului IsidorBodea de la Spitalul de copii, fiind situată la
periferia orașului și era ferită de ochii jandarmiloraustrieci, un alt grup de intelectuali se adunau în
casa lui Dori Popovici. Printre cei care veneau laaceste întâlniri secrete pot fi enumerați: SextilPușcariu, Dionisie Bejan, Mihai Hacman, Al.Popovici, Vasile Bodnărescu, Gh. Sârbu, L.Tomoioagă și mulți alții.
Revenind la rapoartele secrete, se poate observacă în opinia șefului jandarmeriei austriece înBucovina, doar 5% din populația rurală româneascămanifesta predispoziție spre filoromânism șiiredentism antiaustriac, în vreme ce în rândulintelectualității procentul era de 95%. După ce
prezintă atitudinea fiecărei naționalități, Fischer
concluziona că privind calmul relativ alnaționalităților din Bucovina,acesta nu era altceva
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 10/76
SURÂSUL BUCOVINEI
8
decât liniștea dinaintea furtunii ce avea să sedeclanșeze în toamna anului 1918 în tot imperiul.
D. ACȚIUNILE DIN LUNILE OCTOMBRIEȘI NOIEMBRIE 1918 ȘI REALIZAREA UNIRII
Înclinarea balanței ostilităților pe frontul devest în favoarea Antantei a accentuat criza politicădin interiorul imperiului dualist, grăbindu-i sfârșitul.Autoritățile centrale de la Viena își pierduseră oriceautoritate asupra naționalităților, în ciudaîncercărilor de reorganizare sau a modificărilorguvernamentale. Procesul de descompunere alAustro-Ungariei devenise însă de neoprit. Îndisperare de cauză, împăratul Carol I a lansat la 16octombrie 1918, manifestul "Către Popoarele MeleCredincioase", care legaliza federalizarea imperiuluiși transformarea lui într-o comunitate de state"independente". Documentul a provocat reacții
diferite printre naționalități, însă majoritatea lor audecis să-l respingă. Dacă apelăm din nou ladeputatul Gh. Sârbu vom afla de la el date și acțiunice privesc direct Bucovina și românii bucovineni însituația creată în imperiu. Iată ce declara deputatul:"La trei zile după publicarea manifestului, adică la19 octombrie 1918 la hotelul Rezidenz din Viena aavut loc o consfătuire secretă a reprezentanțilorromânilor din Bucovina și Transilvania. Printre cei
prezenți au fost: Iuliu Maniu, fost deputat înParlamentul Ungar și prim ministru al României;Miron Cristea - fost episcop de Caransebeș și
patriarh al României; Teofil Simionovici - fostdeputat în Parlamentul de la Viena, în DietaBucovinei și vicepreședinte al Senatului României;George Grigorovici - fost deputat în Parlamentul dela Viena și senator al României și George Sârbu -fost deputat la Viena, în Dieta Bucovinei și secretarde stat în cabinetul Iancu Flondor.
La întrunire s-a discutat problema românilordin toate punctele de vedere și s-a concluzionat căunirea tuturor românilor într-un singur stat naționaleste unica soluție. Prin urmare, prima hotărâre
pentru unirea provinciilor locuite de români, adică aBucovinei, Transilvaniei și Basarabiei cu România
s-a luat la Viena, la 19 octombrie 1918, la hotelulRezidenz. După consfătuire fiecare am plecat în
provincia noastră pentru a aduce la cunoștiințăhotărârile luate. Am venit la Cernăuți și l-aminformat pe Iancu Flondor, iar acesta a începutimediat acțiunile pregătitoare zilei de 27 octombrie1918".
În ședința Parlamentului de la Viena din 22octombrie 1918 și ultima a acestui organism, înnumele Consiliului Național Român format dindeputații Iuliu Maniu, Miron Cristea, Isopescul-Grecul și Grigorovici ș.a., deputatul G. Grigorovici a
avut curajul ca, în plenul ședinței, să înfrunte pretențiile expuse de renegatul român NicolaWasillko. Tot la 22 octombrie, ziarul Glasul
Bucovinei, scos cu această ocazie - în articolulmanifest nesemnat, dar scris de Sextil Pușcariu, searăta ce vor românii bucovineni:"Vrem să rămânemromâni pe pământul nostru strămoșesc și să neocârmuim singuri, precum o cer interesele noastreromânești. Nu mai vrem să cerșim de la nimenidrepturile care ni se cuvin și în schimbul jertfelor desânge aduse în acest război, jertfe mai numeroase șimai dureroase decât ale altor popoare, PRETINDEMca împreună cu frații noștri din Transilvania șiUngaria cu care ne găsim în aceeași situație, să ne
plăsmuim viitorul care ne convine nouă în cadrulromânismului și CEREM - să putem aduce laCongresul de Pace, aceste postulate ale noastre prinreprezentanții aleși de noi înșine din mijloculnațiunii noastre."
Acest manifest poartă data de 11 octombrie1918 și este semnat de 14 persoane: Gh. Băncescu,
Isidor Boca, V. Bodnărescu, Oc. Gheorghian, MaxHacman, C. Homincă, V. Marcu, Al. Procopovici,Eudoxiu Procopovici, Sextil Pușcariu, Gh. Șandru,Valentin Șesan și Al. Vitencu.
Punerea în practică a acestui măreț deziderat aîntâmpinat însă multe și grele dificultăți, determinateîn principal de existența mai multor grupări îninteriorul taberei românești, dar și de situația încăincertă atât a Austro-Ungariei cât și a României.
Între 20-27 octombrie, liderii autohtonilor bucovineni au purtat negocier,i încercând să ajungăla un acord asupra mijloacelor și căilor de urmat
pentru îndeplinirea aspirațiilor naționale. Înțelegereas-a produs la 17 octombrie, dată la care IancuFlondor s-a întors în fruntea românilor dinBucovina. Revenirea sa a determinat "scoaterea din
joc" a lui Aurel Onciul și a deputaților ezitanți de laViena, care după ce se declaraseră Consiliu
Național, se erijau ca fiind unicul for de conducere șinucleu al viitoarei Constituante. Românii bucovineniaflați în țară, strânși în jurul lui Iancu Flondor șiSextil Pușcariu alături de conaționalii lor din refugiu(cu sediul în Iași), au refuzat să fie conduși de un
politician atât de controversat precum Aurel Onciul.Organizarea autohtonilor într-o adunare națională
constituantă, care să le reprezinte cu adevăratinteresele, a fost decisă de către Iancu Flondor, încondițiile în care, la 18 octombrie, ucrainenii îșiconstituiseră și ei consiliu național pentru Galiția șiBucovina, la Lemberg. Iancu Flondor a înțeles căamenințarea politică și militară a rutenilor nu puteafi contrabalansată decât prin solidarizarea tuturor
păturilor sociale românești și printr-o acțiunemilitară și energică. În acest context, la 27 octombrie1918, se desfășoară la Cernăuți, la inițiativa aceluiașiIancu Flondor sprijinit de Sextil Pușcariu, o mareadunare a românilor bucovineni, care adopta o
rezoluție (moțiune) în patru puncte:"1. Reprezentanții poporului din Bucovina,întruniți astăzi în ziua de 27 octombrie 1918 în
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 11/76
SURÂSUL BUCOVINEI
9
capitala Bucovinei, se declară, în putereasuveranității naționale, Constituanta a acestei țăriromânești.
2. Constituanta hotărăște unirea Bucovineiintegrale cu celelalte țări românești într-un statnațional independent și va purcede spre acest scop îndeplină solidaritate cu românii din Transilvania șiUngaria.
3. Spre a conduce poporul român din Bucovinași a-i apăra drepturile și spre a stabili o legăturăstrânsă între toți românii, Constituanta numește unConsiliu Național format din 50 de membri. AcestConsiliu ne va reprezenta prin delegați și laconferința de Pace, și în afară de el nu recunoaștemnimănui dreptul de a hotărî sau trata asupra
poporului român din Bucovina.4. Constituanta respinge cu hotărâre orice
încercare ce ar duce la stirbirea Bucovinei, dorește
să se înțeleagă cu popoarele conlocuitoare."Documentul din 27 octombrie 1918 areprezentat cadrul programatic și de acțiune aleeforturilor lui Iancu Flondor de realizare a UniriiBucovinei cu România.
Textul rezoluției adoptate la Cernăuți de cătreConstituanta românească va fi trimis guvernuluiRomâniei la 2 noiembrie 1918, odată cu cererea deacreditare a lui Vasile Bodnărescu, semnată de IancuFlondor (președinte) și de Radu Sbiera (secretar).Răspunsul guvernului a fost promt, călduros șiîncurajato,r dar nu promitea nici un sprijin concret
bucovinenilor. Situația era din ce în ce maicomplicată în Bucovina, iar Consiliul Naționalcondus de Iancu Flondor părea să aibă puține şansede izbândă. În acest context atât de complicat și deimprevizibil, liderul mișcării naționale a românilor
bucovineni a dat dovadă de curaj și consecvență,refuzând orice compromis legat de integritateaBucovinei. Întâlnirea sa cu guvernatorul austriac al
provinciei (Joseph Rudolf, conte von Etzdorf) din 4noiembrie 1918 este mai mult decât relevantă înacest sens. La ora 10 dimineața, Iancu Flondor s-a
prezentat în casa lui Alexandru Hurmuzachi, însoțitde Aurel Țurcan, I. Stârcea și guvernatorul.
Negocierile au eșuat, orice variantă propusă deguvernator a fost respinsă de liderul românilor
bucovineni. În cele din urmă, contele Ertzdorf a fostinformat că fruntașii autohtoni ceruseră intrareaarmatei române în Bucovina, din următoareleconsiderente: restabilirea ordinii și siguranței în țară,stoparea tulburărilor provocate de bandele înarmateale ucrainenilor și maghiare aflate în retragere, dar și
pentru prevenirea bolșevizării populației. În decursulaceleiași zile de 4 noiembrie 1918, VasileBodnărescu ajungea la Iași cu misiunea expresă de aobține intervenția neîntârziată a armatei române în
Bucovina. Decizia de intrare a trupelor române înBucovina s-a luat abia în data de 6 noiembrie 1918,odată cu demiterea guvernului Marghiloman și
înlocuirea cu generalul C. Coandă. Punerea ei înaplicare s-a prelungit, fapt ce a produs o puternicăîngrijorare în rândul Consiliului Național. În ziua de9 noiembrie trupele generalului Zadik au ajuns pealiniamentul: Ceahor, Cuciurul-Mare, Mihalcea. La11 noiembrie, ora 09.00, primele trupe românești seaflau deja la periferiile orașului Cernăuți.Comandantul Diviziei 8 Regale, generalul Zadik esteîntâmpinat de către Iancu Flondor.
Începând cu ziua de 11 noiembrie, românii bucovineni au preluat efectiv conducerea provincieiiar pe 12 noiembrie 1918 Consiliul Național s-aîntrunit în ședință publică și a votat Legeafundamentală provizorie asupra puterilor țăriiBucovinei.
Aceasta stabilea că puterea executivă în provincie urma a fi deținută de un Consiliu alSecretarilor de Stat, cu rol de guvern provizoriu.
Odată stabilită componența guvernului, I.Flondor a prezentat programul de guvernare cecuprindea toate domeniile de activitate a unei țări.Manifestând toleranță și abilitate în negocierile cureprezentanții naționalităților, Iancu Flondor a reușitca aceștia, în mare parte, să accepte unireaBucovinei cu România. Astfel la 28 noiembrie 1918a avut loc Congresul General al țării, unde eforturileși sacrificiile lui Iancu Flondor vor fi încununate desucces prin hotărârea Congresului de "unirenecondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile eihotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu
Regatul României."Revenirea Bucovinei la trupul țării și succesullui I. Flondor în începlinirea acestui ideal, au
provocat un deosebit entuziasm în rândul populațieiromânești din fostul ducat austriac. Dar, greulrefacerii și integrării provinciei în structurile stataleale României intregite însă abia atunci începea.
col. (r.) Ioan Abutnări ț ei
Bibliografie:
Mihai Iacobescu: Bucovina, în ”Istoria Românilor” / Evolu ț ia
românilor bucovineni între anii 1821-1919; Nicolae Tcaciuc
Albu: O amintire despre Iancu Flondor, în volumul ”Iancu
Flondor - Eroul Bucovinei”; Radu Economu: Iancu Flondor
(1865-1924); Nicolae Ciachir: Din istoria Bucovinei (1774-
1944); Sextil Pușcariu: Memorii; Aurel Turcan: Misiunea mea
pe lâng ă guvernul Etzdorf; Mihai Ștefan Ceaușu: Iancu
Flondor, Omul politic și opera sa.
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 12/76
DESPR
Vasileşi cultur ă , ArgumentCuvânt de î
Un mXX. Publicîn anul dede câtevaregretatul iIacobescuCheptea dEuropeanăcuvinte car lui Vasile
pentru a purămase într
certă valoaacribia cu csale desprecare au devşi istoricii
precum: Cspaţiul buc
până laEmigrărileintegrării
privind viaSocietăţiSocietatea
societăţi).economice
parte, tema pentru ceicare au mide fapt penmarele rapcapitol suvorbeşte îMemorandşedinţa dinurmat de cinvitaţilor,orientale Gîncepând ccronicală e
E CĂRȚN
EMILLI
Diacon, BEditura Tipheorghe B
ncheiere i
siv op deă Vasile Diaraţie 2012,ume de retoric Gh. Bşi Cercetăt la Centr – Academe evidenţiazDiacon, câ
ne în valoar -o umbră ac
e, s-a remar are a scris ş istoria încenit un ade preocupaţinsolidareavinean, Lueclanşareadin Bucovucovinei îna culturală îulturale bacademică
Diverse bucovinenica unor căr reocupaţi dlitat pentrutru reîntregit, se bucur stanţial şi
carte şimul lui A28 martie
rerea de coCondica cr emene cu atu anul de positurei pa
LE PRIȘTRI
AN MAR
covina în
Moldova, I zatu, Postfaai Iacobesc
istorie a Bcon la edituvolum recoerinţă în duzatu,Prof.r ştiinţificl de Istor
ia Românăă, atât probit şi muncae şi a evidetă. Vasile
cat de-a luni publicat mâncenată aărat reper pde această
naţionalismtele politicPrimului
ina, AspectRegatul R Bucovinacovinene.„Dacia” şi
aspecte al, pot consţi separate.viaţa Buconirea cu R
rea Români Anexeleextrem d
untevidenţircadie Dug1914 a socmvocare a şnicală a p
inentele eila Christosrochiale Ne
SUR
TENIL
CU
ex. XX – I
aşi, 2012, 7ţă Stela Cheu.
covinei dinra TipoMol
andat cititmeniu precniv. Dr.
pr. I. dr.ie şi Civili
– Filialatatea ştiinţif sisifică dţia unele asiacon, istor
gul timpuluilte dintre cBucovinei,entru cercet
temă. Calui române de după 19ăzboi Mo
e legislativmâniei, Asdupă anul 1Rolul Ju
arcăşiile.
e vieţii stitui, fiecar e un real ininei, de oa
egatul Romei de dinainacestei cărţ interesantte date de
an, prezentietăţii „Juniedinţei şi derochiei ortstra şi Slăti
1890, Corileasa, Co
ÂSUL BUCO
10
R
torie
0 p.tea,
sex.ova,rilorm :ihai
StelazaţieIaşi,
ică a pusăecte
ic de
prinărţilecărţitoriiitolec în
00 şidial,
aleecte00 (imii,Alte
cial-e înteresenii
niei,e de, un. Sespre:t înea”
listadox-oara,dicadica
croConPagDeanecinse
instaces
preFonDocMosursvolîncBucteritrăsti
al iIstoBucrealdra
dest
sem(Sc
tărâ
Condatădest chiaarbunuCondinintemonuscriiCotl
valvreo edesdeordcuunuamar
dat sunnuvVianesimre
INEI
icală a padica cronicni dinsemenea, dsitate esteart-o în car
ument detui domeniuentate Aldurile arhiviumenteleografiile lo
ei din carem dens, ser rcatele căiovina în ceiorială şi magnită în fel
toriei şi laia lui Ionovina semnatăţi istoriceatică.
Sorin-Coninului , edinată de poierea unei fi Poet şi u cultural,
stantin Cotl, în roinului, un r r autorul dare genealog sat bucstituite şi re
copilărie,esant ameografie, eseumai), contorul, ci şarciuc, al
rificat şi îne sub num
tremă precie acest roister şi denat cartea p ar fi: Crucrenegat , E lie, Origindis al tinerie deonoa capitole cle aparte saa trepidantăguranţă şiele sale
ohiei Bucşală a Paro„Jurnalul”
un real inibliografiae Vasile D
lucru pentr care solicitanahurile,
stice, Public publicare,ale şi zonal
provin. Toaos, un volule Domnul
peste 200ales din sui chip, fiind
cheremulistor aceasttă de Vasil pe cât de
tantin Cura PIM , Iaetul şi proin ţări).
orist de fosocial şi
arciuc îşi eanul meman în car în care se
ic, cât şi covinean, cuonstruite ca
eandreletec între, o carte cuepută şi mi de publi
cărui ex
paginile ple său”, radiie, Valeriuan în prefarovocare a
e nişte capita de tortur
xpozeul g le, Ursitae ţ ii mele,e,Cine suntare fiecareu chiar subi, mereu presalte multe pe auto
oaia cu filiei Ruslui Leca
eres, dar şie care a str
iacon, deve
viitorii c un interesanuarele,
aţiile, LucrăStudii ş
e, cu indicate acestea c
din care si pe care l
e ani de laa de aniu d ciuntită la
nor imperii c masivă c Diacon dăinteresantă
otlarciuc,şi, 2014, 17zatorul Val
ţă, activistchiar pol
primă taleorialistic
personaj poate regăsi
nturul, pânăîntregul
nişte adevădestinului,
icţiune, meamintiri dinterializată,cistul Sorirciţiu jurn
e care le-aografiază, sitancu, atun
ţă. Pentru acitorului, pr ole, extrem
a copil ărienitorilor ,copil ărieifuuropa liber eu! sau Răîn parte p
ecte de viitărată cu fraatrocităţi, îul-erou d
iala Frasin,oldoviţa şi
Morariu.de maximă
ăbătut-o şi aind un bun
rcetători ai pecial. Suncalendarele,ile speciale,i articole,ea precisă aonstituie un pot desluşi-a străbătuarea răpire
când a fosarele meza
. Alături dearte despreeăsura uno
pe atât de
Meandrele
8 p. Prefaţăeriu Stanc
neobosit peitic, Sorin-
tul, de astăeandrele
rincipal esteîntregul săula detaliu alsău avatar.rate amintiri
este „Unmorialistică,copilărie (şi nu doar de-Constantin
alistic este
adunat prinntetizând cuci când scrie spori doza
ozatorul şi-ae sugestive,
i, Preamblul lbumul deate, Liceul, , Milit ăria,ul şi binele,ot constituiare romane.turi, emoţii,l prinde în poveste,
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 13/76
SURÂSUL BUCOVINEI
11
schimbându-i şi deturnându-i de mai multe oridestinul. El spune: „ O latur ă bine conturat ă aidentit ăţ ii şi personalit ăţ ii mele în formare, încă din
primul an de liceu, a fost înclina ţ ia spre muzică. Lec ţ iile de pian învăţ ate cu doamna Frenkel, deacordeon cu Liviu Mihalache, de percu ţ ie cu tata, de
tehnica solfegiului predat ă de mama şi includerea încorul şcolii, au preg ătit terenul pentru viitorulmeloman al postului de radio „Europa Liber ă”, deunde putem concluziona, fără teama de a greşi, căSorin-Constantin Cotlarciuc, prin intermediulmuzicii, a început să simtă şi să-şi dorească gustullibertăţii, al cunoaşterii unei lumi cu adevărat libere,o lume visată şi sperată în adolescenţă. Din acestefrământări, dar şi din foarte multele experienţe,Sorin-Constantin Cotlarciuc, construieşte romanulmemorial, Meandrele destinului, o subtilă trecere înrevistă a unei adevărate provocări pe care a avut
„şansa” de a o primi prin meandrele destinului.Printre paginile, adesea suculente, cu trimiteri picante la lumea satului, ale acestui roman,descoperim multe dintre „jocurile” adolescenţeinoastre, multe dintre expresiile care dominau toatematrapazlâcurile pe care şi noi le făceam dar de scrisle-a scris, aici, doar autorul. Ar trebui să redau,
pentru acurateţea şi frumuseţea lor, aceste expresii,aceste dicţionare ale adolescenţei, pe care memoriaautorului le-a conservat, şi pentru noi, cititoriiacestei cărţi dar şi pentru generaţiile care s-au
perindar, sau se vor perinda după noi. Satul bucovinean Vama, se desfăşăşoară în toată
slendoarea dar şi grandoarea sa din paginile cărţiiaducând acel aer mistic dar şi mitic cu care suntînzestrate toate satele din Bucovina, să fiecunoscute şi re-cunoscute prin aceste Meandre aledestinului unui trăitor de aici.
Constantin Tiron,Ț inte cu învățăminte,Câmpulung Moldovenesc, 2014, 244 p. Prefață de
Mihai Batog-Bujeni ță și Cornel Udrea.
Publicarea acestei cărți semnate de actorul șiumoristul Constantin Tiron este un adevărat act decuraj. Spun că este un act de curaj pentru că am
constatat că autorul aduce în fața cititorului un gende literatură pe care îl credeam rătăcit în amintiri șide domeniul trecutului, un gen literar aruncat la ladade gunoi, aşa cum s-au aruncat atâtea lucruri devaloare din cultura română. Textele umoristice,scheciurile de bună dispoziție, erau în mare vogă învremurile trecute și erau de fapt sarea și piperul unorspectacole umoristice, a unor spectacole dedivertisment. Ele aduceau în fața spectatoruluiaspecte din viața cotidiană, aspecte care altfel nu
puteau fi spuse decât doar protejate de aceste”cortine”. Venind din tradiția vechilor reviste deumor, dintre cele două războaie mondiale, aceastătradiție, după Revoluție a devenit cumva vetustă.Repunerea în circulație a unor astfel de texte, măface să cred că poporul nu și-a pierdut umorul, și
mai ales apetitul pentru acest gen literar. UmoristulConstantin Tiron vrea să demonstreze că versurile
bacoviene sunt de mare actualitate și anume că trăimîntr-o țară tristă dar plină de umor. ”Toți cei ce vorciti acest volum de texte și scenarii umoristice,evident, știu că vor însoți lectura cu imaginea
umoristului Constantin Tiron, tonică, plină deoptimismul unui bărbat așezat în sinele său ca-ntr-ocetate cu porțile mari mereu deschise și puntealăsată” ne avertizează scriitorul Cornel Udrea, elînsuşi un umorist de excepţie. Starea naţiunii atât de
bulversată şi de precară au pus, parcă, grele zăvoară pe acest gen literar, gen în care au excelat, de-alungul timpului, în literatura română, câteva condeieextrem de agere.
Teatrul de revistă era sarea şi piperul, aşa cumam mai spus, unde se puteau strecuratot felul dealuzii, şi nu din cele mai nevinovate, trecând totuşi
de grila deasă a cenzurii. Constantin Tiron ştie, printalentul său,, să dezlege acele zăvoare şi aşa cumspune Cornel Udrea să „deschidă porţile mari şi sălase cititorul să păşească în acest tărâm al umorului”.Această carte „Ţinte cu învăţăminte” aduce în prim
plan umorul cazon, umor realizat chiar de elevii unorşcoli militare ( Colegiul Militar „Ştefan cel Mare”din Câmpulung Moldovenesc, sau Colegiul Militar„Dimitrie Cantemir” din Breaza), elevi căroraautorul le aduce mulţumirile sale. Generalul maior(r) dr. Maricel D. Popa spune despre această carte:„Da, cu umorul nu este de glumit şi ContsantinTiron face dovada acestui lucru( când vă întâlniţi cu
autorul, imaginaţi-vă greutatea sa astfel: jumătateeste sensibilitate, jumătate umor). Să fim optimişti şiveseli: cu astfel de autori, umorul românesc va trăi otinerețe veșnică, pentru că el vorbește despre un
personaj unic, omul, și se raportează la viața însăși,la condiția umană„. Sunt cuvinte care aduc și unelogiu autorului, dar mai ales calității umorului pecare acesta la inserat în paginile acestei cărți.Constantin Tiron, sub masca acestei bonomii și
blajinătăți cu care te întâmpină își ascunde sarcasmul pe care știe să-l culeagă din fiecare gest, din fiecare,mic sau mare, defect, ceea ce îi ajută la punerea în
pagină a unui ”Umor la cote înalte!” cum spune titlul
comentariului lui Vasile Larco. Autorul ConstantinTiron știe și ne învață și pe noi cum că „Menssana…in umore sano” și că toate scheciurile nu suntaltceva decât ”Jonglerii…jonglerii”, piese umoristicenumai bune de descrețit frunțile.
Sorin Cotlarciuc, Iluzii, doar iluzii… Editura PIM, Iași, 2015, 114 p. Prefață de Lucian Per ț a, postfață de Horia Zilieru cuprinzând o ” scrisoaremică , de afec ț iune valaho-moldavă”.
Debutând cu volumul de epigrame Fa ț anevă zut ă a lumii, Sorin Cotlarciuc ar fi putut ușor fiinclus în rândul umoriștilor dar el a virat imediat , înurmătoarele volume, spre ”poezia mare” dar și spre
proză. A publicat între timp volumele: Lumea pe
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 14/76
SURÂSUL BUCOVINEI
12
clape de rondel, delicatese umoristice, Inflexiunilirice, Pelerinul și Meandrele destinului, volume caredevoalează o paletă largă de exprimare, lirică șiepică, demonstrând că autorul este un scriitor serios,sever și mai ales, productiv. Încă din deschidereavolumului cu acele considerații poetice, Sorin
Cotlarciuc își face simțită intenția de a fi polemic, dea intra, cumva, în haina scrisorilor eminescienespunând: ”Nu văd o ieșire din impas, atâta vreme câtvom avea miniștri ai Culturii din diverse medii deafaceri sau pe unii care stăpânesc aproximativ limbaromână”. Cu siguranță că sunt întru totul de acord cucele spuse și mai ales cu modul de a se administracultura în zilele noastre.. autorul mai spune: ” Poeziaclasică, adevărată și neschingiuită, se scrie tot mairar, fiind o absență în plus ”pe albastrul crizei desacru”, chestiune cu care iar mă simt solidar cuSorin Cotlarciuc. Lucian Perța constată, în prefața sa
că Sorin Cotlarciuc prezintă cititorului un volumsatirico-umoristic, hâtru intitulat ”Iluzii, doariluzii…” unde ” Catrenul clasic, sonetul, dar șiversul alb se dăruiesc cititorului într-o revărsare demetafore, epitete și comparații canalizate toate pegeneroasa temă eminesciană a epigonismului”.Conștient de faptul că „Pornește pe un drumanevoios/ (cu)/ Caleașca visului vrăjită ( Scrisoarea Icătre Mihai Eminescu) autorul reactualizeazămotivul scrisorilor eminesciene, satirizând actualiiactualii epigoni ce ” prin mesajul lor cel dat culustru/ Cu patimă în glasuri nechezânde,/ Ignoră artafără nici un mustru/ Se-ascund abil sub false ”măști
râzânde”. De biciul ironic,mânuit cu multă abilitatede Sorin Cotlarciuc nu scapă , mai ales politicieniiactuali, cărora autorul le impută dezastrul care acuprins România. ”Flămând de scris” SorinCotlarciuc constată în poemul Învierea din cenușă: „Cu-nfrigurare am ajuns la tine,/Ating limanul celneexplorat/ Nu știe nimeni cât am implorat/ Și cedorință/nfierbântată-mi vine.// Asediul virginal,nevinovat/ Din urma unor căutări de sine/În mrejele
Nirvanei își menține/ Extazul feciorelnic complotat.”Pentru el toamna este cenușie, aluzie și la situațiadin țară, dar ”Sub poala brazilor umbroși/ e maresărbătoare-n sat” pentru că dincolo de toate relele
românul își face timp și chef să se și bucure. Asta nesugerează, în mare măsură, poeziile lui SorinCotlarciuc , starea de viață continuă, cu bune și curele, cu tristeți și cu bucurii pentru că în fond nutrăim decât o singură dată și trebuie să trăim fiecaremoment important.
SorinCotlarciuc, Pelerinul, sonete euharis-
tice, Editura PIM , Iaşi, 2014, 132 p.
Având un model de excepţie în scriereasonetelor sale prin Mihai Codreanu (poetul esenţelortari, gravate în sonete marmoreene, bazaltice), SorinCotlarciuc îşi încearcă harul, anume în matricea
propusă de marele înaintaş. Într-un subtil, “Preludiueuharistic”, un fel de adevărată devoalare a profesiei
sale de credinţă, pe care îl postează în carte imediatdupă cele două sonete ale maestrului, SorinCotlarciuc îşi expune, lapidar, motivaţia care l-adeterminat să practice această formulă lirică, şi maiales de a scrie sonete, în mare majoritate cu oasemenea tematică. Pornind în motivaţia sa de la
aura mistică din ţinutul magic al Bucovinei, acolounde se găsesc vestitele şi de nepreţuit mănăstiri,Sorin Cotlarciuc vrea să ne convingă de faptul cădemersul lui este binevenit şi nu putem să nuacceptăm aceasta. El menţionează în Prologul dinaceastă carte cum că: „ Omul trebuie să se întoarcă
pe calea cea adevărată, calea filosofică ce dăsufletului desfătarea eternă. Fiecare individ îşi poateexersa spiritul şi să-l purifice. Sufletul îşireaminteşte cele contemplate înainte de naşterea sa,iar la moarte nu se stinge, el este nemuritor”.Convins de puterea cuvântului de a tămădui răni ale
sufletului, Sorin Cotlarciuc scrie în această carte,sonete bine ticluite, sonete corecte și coerente cu un profund accent mistic, dar și cu suficiente trăirilaice, exact așa cum este lumea în sine, cât laic atâtamistic, pentru că omul, în esența lui, trebuie sătrăiască. „Acei căzuţi azi în păcate grele” spuneSorin Cotlarciuc „Uşor plutesc pe finele acorduri” elştiind că este „ fin stilist pe câmpul poeziei” pentrucare „veghează al meu înger, nu adoarme,/ Panseazăvisele prea fracturate,/ În roua dimineţilor scăldate/Vrând optimismul meu să nu se sfarme”. Notaludică, de multe ori ironică şi chiar autoironică se
poate lesne observa în multe dintre sonetele
cuprinse în această carte, sonete scrise cu har şi multmeşteşug, pentru că Sorin Cotlarciuc a ştiut să+lcitească temeinic şi mai ales cu folos pe mentorulsău, Mihai Codreanu. Ceea ce reuşeşte în mod cutotul special Sorin Cotlarciuc prin aceste sonete esteaceea că în nota de sacralitate ştie să introducăexistenţa omului real, viu şi mişcător şi de aici şiacea notă de ironie pe care adesea o strecoară înconţinut chiar dacă aşa cum spune:” În mine port unneatins blazon/De nobil călăreţ în şa, ecvestru,/ Ce-afost cândva maratonist, ecvestru...”. El se lasăcucerit ca o cetate fără de apărare atunci când „Ispito,-s uluit de-mi ieşi în cale/ Suavă în întreaga ta
splendoare...” dar nu se lasă „ Să nu te pierd te-am prins şi c-o atelă,/ Că-s hotărât să mă însor lanoapte,/Să fiu legat pe veci de-o imortelă”. Se poateremarca şi puţin frivolism în comportamentul sau de
posibil cuceritor şi asta cu toată vraja corolei de plete a zânei care este „Păstrată în ierbare speciale”.Ieşind puţin din canoanele impuse de euharistie şi
păşind pe tărâmul lumii laice Sorin Cotlarciuc nedovedeşte pri aceste sonete că este un abil mânuitoral versului clasic, al rimelor bine alese în cele maimulte dintre cazuri şi care ştie să păstreze o anumecoerenţă a întregului.
Emillian Marcu
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 15/76
Cella
În pr admiratori
la Muzeul prof. dr. LComplexul
prezentat-ospecificândurmă, ladoamna diValentinaltele, că, "Fiecare imtranscender orizont al
lucrurilor cfaţă fiind uIaşiului".
Paul Sşi fost elemulţumitformat încântăreţ, i-recitat din
Profesmembru a
preşedinteAsociaţiei
vorbit desacesteia,simezelesubliniat c
poeziei şi adintre slujituna dintr credincioasdescifra însusţinea cădupă cumversuri a
poezia esteun rafinat asufletului
MIH
egoiescu: Expozi
ezenţa unuai artelor,
nirii din ccrămioarai Muzeal N pe poeta şcă o văzusacău, într-rector a luiucă, dum
... artistul eagine-tabloue a realităţiisperanţei,
are contează profesor şi
obolevschi,v al profeentorului să perioadaoferit "diri
reaţiile dumrul unive
l Uniuniial Filialei "
ulturale Pr
re artistaaterializateălii Muze
ă "Cella N picturii. Şioarele vredn puţinele
ă anumitoropera domnmuzica estm menţion
doamnei N
sora geamărtist care şti"consumato
I ŞTIRB
"Euritmiiie de pictu
i firesc iercuri, 16
pitala spirittratulat - diaţional "Moi pictoriţa prima datăn alt muzet cuvântul
nealui mete un fel de creată deimediate, tr
al bucuriei,
foarte mul un artist d
actor la Teaoarei Cellau; cităm: "..espectivă".găi" ultimulneaei.sitar dr.Scriitorilor
Constantino Basarabi
omagiatăîn cele 40lui Unirii.
egoiescu eu o doamn
ice ale acestdin Rom
principii piei sale. Da sora bunăt şi la lans
egoiescu la
ă a picturii.a juca interului" de
SUR
albastre" -ă
are număeptembrie
ală a Romrector geneldova" din Iella Negoi
, cu ceva tiu frumos.criticul de
ţionând, p minune a lel e de fa
ecerea într- al comun
, doamna ai calitate îna
trul "Lucea Negoiescu. Domnia sa
În calitat său disc, a
Ion Berghidin Mol
tere" din I şi Bucovin
i despre ide picturi d Dumnealte o doam oarecare, cor aripi de sânia care
care le pă marele Ma poeziei, area plachet
Casa Ar
Doamna răligent pe str rumos. Îi
ÂSUL BUCO
13
de015,
niei,al alşi, a
escu, p înupăartă
intremii.
pt on alt
icării
ci deltă al
ărul", i-am-a
deoi a
a –ova,
aşi a- a
deilee pei aă a
i unaflet,este
utemozartoi –
ei deatei,
ânenelerăm
sănDo
sup(ucr doavisaSabPaşineg
peşi-nînaide l
penict
priv
"Cae
mo
Sabmet
pictsugîncesfinnu sapu
acenoa
îndştiumar tablrădmusunusc
poaved
fără proaccscrumaşidetemăr tablfemdoun ţ
BrăiIstr me
INEI
tate şi putenului, nu dÎntr-o maarealismulainean) sau
na Cellat frumos.n Bălaşa, relor Pierduţită. Mai aleaestru în
pauzele pete de exangă Univesru a accentral şi influ
ind "Talazu
scada". " ,,P frescă lateelele"spuneAsemeni ln Bălaşa, dfore vizuarile sale.rat, obligân
puturi (matiei etc.), spugerează "r de soare,
a am ales atre, Moldov"Cânteculmn spre mce dorea a
ină, m-am gului. Partit
cini, poateicii printe- care inite, vibrantee simbolizare contextu
voie de "abilelor sir ntuată şitând trecututia albastră poate unirminată priii de realulurile doa
inine şi tenia sa vine,inut exotic p
lei misterite, şi pe cicul de exce
re de creaţice lipsă!".ieră propr contempor
americanulegoiescu îici influenţalizatorul sa Univesit că doamna
perioda încare mi leene la Bibliitate, îl urma zicerilen ţ ele, nu ştl", "Spre
ntru grupulal ă , eu amdoamna Ci Jim Wa
oamna Celle, pentru"Perla'', dedu-mă să-mernitatea, ae prezent (tundul''?!) s fâr şit de d
eastă pictua Literară nării'' mi s
ditaţie, spr tista să sugândit la mura, jumătatconstitui leorzile arc
ţial puteauca o vioarălegătura cu tematic, m
devăratul''ene. Realite prezenţal sau viitor necuprinscă aceast separarea
isip al cotidnei Negoi
ele acvaticedupă cum sentru mulţi
ase care lntemporanu pţie Virgil
e! Căci de
ie, aducânnilor Oleim Warren,săşi, îmbie
stilului pi perbelor freţii din Iaşi, Negoiescuare eram şiermiteam coteca de Ştream pictânele în legăt
iu cum altfeare" sau "
de studen ţ i fost cea calla Negoiesren, Olega Negoiesc transmiteexemplu,
i alunece gâtomul primferă, roată,au spre viitum infinit
ă pentru co. 3 / 2015.e pare cel
visare. Făereze prin altitudinea sea din apă, aătura întreşului -gen
fi simple fi. Jumătatea... eternitatetafora picta
cântec altea acesteifeminină -l, priveştelui mării. E metafor infinituluiianului. Preescu sunt. Probabil,ingură recuintre noi ce
a născut şl nostru oăzeşu şi pe
talent, slavă
poate cu Shuplyak expoziţia şila gândit şi
ctural al luisce din Salanu poate fi
l-a cunoscu eu student,ând învăţainţe Socialed. Mai mult,ură cu stilul l poţi spuneTornada" şi
care se afl e i-am adusu.
Shuplyak şi a apelat lamulte prin
atâtea mi-andurile spreordial, aurasoare - câter (existenţă,). Poate de
erta revisteimai potriviă a vrea săceastă temămnificaţiilosemeni uneiînceputurile
eratoare dere vegetale
de deasupraa. Având înt ă aminteşte
ării, cel alsupoziţii e
copila care,urioasă subte curajoasă –curiozitatealbastru alominante în personajeleşi pentru căoaşte, dintr-ilalţi, ţinutul
i pe Panai de cultură,lţii.
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 16/76
Tablounei balerigeneric, înapelor. Unacest simboîntreba dacartiştilor, aPoate femereuşita copi
pustiit deactorilor caajung peochilor privşi realul daccentueazde a fi alexpunândumalul mări
pagini degrijile saunimeni nuintrinseculomeneascăacvatic fageneratoareumane. Nucare amintefirească a nmulţime dconfirmă v
predominadispuse cir pe spuseleavut o naştaplicări decâteva dece
O revmenirea săCella Negadmire creade istorie ş
păstreazăExpoziţia "
greş, poezisă visezi şidai frâu linemărginitautoare C"îmbină poistoria omedublu conţidelicat reustalacmite",
De faMussorgsk
drept la suf a le descifr
l "Pescărue, inspirat
poziţia carecon de lul. Mergândă balerina,vea stareaia de dincollaşului ei, pierderea cure-şi lasă î cenă, şi bitorilor doanumirii tab caracteristiictoriţei, în
ni-le fără vi pictează,
ersuri. Cer ecazurile d este ocol
înţeles al prin însuşi r
iliar creat de energie, lipsesc disc de viaţă,aturii. "Păpă cili vibratizual titlul t
tele persular într-un pictoriţei, reere grea, deculoare să
nii.ărsare de cdea viaţăiescu, ciţia ei, şi-a gi trăiri impoamintireaEuritmii al pe simeze,să gândeşti
ber imaginl universlla Negoie
rtrete ale unnirii cu peisnut", doamşeşte acela "Cascada",
pt, cele n) "Tablou
let şi îndea definitiv o
ul" atragesurprinsă însugereazăină focalizu gândul mupusă acel
de spirit p de pictură
oate din coiva drag. C culise trăi
alerina treb două nuanţloului. Luccile tablour sumându-ioie: o prezvând alătur
l înnorat pe care, aseit. "Moara
contribuţiolul ei, ne aoarei, dar
necesară a peisajul mde frumuseţdia" văzutăli, de la o bloului, da
naje femi balet simbmarcăm că35 de ani,
-şi aştepte
ulori a căr u doar gâni emoţiilorăsit sălaşul îrtante pentr Domnuluiastre" poat
entru că toafrumos, îndţiei, pentr artistic, cr scu. Dacăor personajaje pentru aa Cella Nei artificiu"Nori", "Pămite (nui dintr-o
nă să le vezată şi odată.
SUR
prin delicachiar momasărea-simbază şi amp
ai departe, traşi canoantrivită iposera bucuroatra, avea sune ştie, aserile propriiuia să suge: graţia danarea "La plor şi ale f reocupărilenţă feminii câteva po
ate simbolieni fiecărui", în afar ei la exis propie de mşi de vâltceleiaşi exisorii nici coea primordide departe pdistanţă oar de aproape
nine graţiolic. Bazânaceastă lucr ca după prifinalizarea
or îmbinar durilor pictcelor veni
ntr-un spaţi noi, spaţiuAl. I. C fi numită,
te lucrările temnându-te
a pătrundat de taleOleg Shu emblemati crea imagioiescu, sub
în "Stalactiădia", "Talaoar de M xpozi ţ ie",
i iar şi iar, p..ihai Ş
ÂSUL BUCO
14
teţeaentulol allifică poţie aleazei.a deletulmenicândreze
suluiisaj"lului, dară peibile
za şiom,de
tenţaediularea
tenţe paciilă şi
are ocarevezi
oase,u-neare ameleeste
areriţeii să plincareza".fără
e facsă-ţie înntatalyak
ce îni cu
til şie şiz".desterg
entru
irbu
dar jud
adr
ochi bunminreușmaidupindîmbnuîncîși
păc
dușceaț
printe î
pela r fiinnunimOricinetoat
ofer Cuamigâtevalinfo
dultutute-a
prinuitâ
pre
trim
INEI
mai importace?Cum reușesat cu căldu
. Nu mai r voința lor,e. Nu-miesc să-mifac diferenț ce tânjesc
pendența.ăcată cu 3 iă pot dez
eiat îmbrăcare locul îra.
Ce faci cân pierzi stratuă? Când lacipiu şi câşttorci? Undrum, iar sisţeaua oraşucă nu maimă ajutăănui, dar dee parte ava care mi părţile tale
it în schim poţi înloteşti decâtşi cum e
uezi exactrmaţiile şi dDar revenie obişnuiaior oamenil putea servcap sau cdu-se la t
erat sau câteTrecem laiţi înapoi to
ANDRE
m ne
îndoicoreccă ur consisupoÎn anemodatrebu
nt, pe cine
ti să-ți daira? Nu, nu
ecunosc oaar mai rău,ai cunoscescopăr doa între bine. Am problă simt de
nfinități de brăca fiind
mintea. Ca mine; vre
d te pierziri de rațiunfiecare opriigi câte unte cauţi?
emul de scui. Nu suntm planul iimeni amio vreme înea care m-
-a cerut aj bune, dărui
toate întucui cevacă a fost? C pediezi goomentul de unde le mad la oameă-ţi bei caf r pe care îii? Cine ştieâte ore aiine? Cine
mese iei pecapitolul r te părţile m
A DUȚĂ
ămuriri
m nelăeli asupratitudinii vieț
ările faptelderăm cor tate o lungui judecatăîncredem?
litate și în ci să ne lăsar trebui să
seama careai merge c
enii și nusimt că m-aocea și chiințele sau tsi rău, între
eme cu deparcă ar fi iaine. Suntă nu știuut rece, darau apa și
e tine? Cân și câștigire laşi în uiciu? Undem uitat să lrgere al apsigură că piţial. Nu suntindu-mi.oace mă siar fi pututtorul. Cu
e unor oam
necimile suespre careum îţi înghlul din stăderii? Cui iei?i, cine îţi saua? Ai putcunoşti, darce gânduri
dormit aziştie care e
zi?ugăminţi: tele bune pe
uriri șisensului șiii. Considerior pe care lecte trebuiea perioada?ar trebui să
În cee context am judecați,lăsăm să ne
zâmbet iți e lumina din
mai găsesc pierdut peul, nu mai
emerile. Nu ce vreau șiendențele șiarnă și aș firanspirată șinde mi-afierbințeala
găsesc doa
d cu fiecareetri cubi demă câte un fugi? Undeas firimiturii e conectat reconstrui,t arhitect şi
Nu sunt at a tuturor.
susţine e la recuperezini care ţi-au
fletului lor? nu-ţi maiţi nodul dinmac? Cu mai filtrezi
pune cât deea fi barman pe tine cineţi-au trecuoapte doatricoul tău
rog să-micare ţi le-a
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 17/76
dăruit, neştcoletul, tucum beau coară cândmă mai rec
persoane cale trimită.
Beaue albastru,că-mi potAşa cum n
poţi întrebfiindcă nucămăşii, piurăşti. Poţice le folose
Maraton
"Biblorganizeaz
prima edițila care sucultural șistrăinătate.contribuțieiIonel șiconcomitenliterare în„moldoven
parcursul cde teatru,
pentru ele
liceeni, expEditorilor,de Gen,
iind câtă neia-ţi o bereafeaua. Adu-ai văzut.
unoşti. Dacre mai au p
afeaua fărăare câtevaminti. Tumă mai po
ce fac. Şi. De ce să
ptănă-ţi puţ păstra părţilam. Îmi par
DAN TE
pigramisti de
oteca Jud, în perioa
a Festivalt aşteptaţieducaționalScopul f
deosebite aPăstorel, lt cu punecare au exsc” de via
elor trei zileoncursurii, întâlniri
oziții tematiCreatorilorateliere
oie am deşi chinuie-
-ţi aminte coi ataşa o p nu, mai crţi din mine
ahăr iar trigăurele şioţi? Ai şti
ţi saluta, aş nu-ţi voie mint? Ar n părul şi se alea, eu n rău, mulţu
ODORES
c la Festiv la Iaşi
ţeană „Ghda 25-27
lui „Teodo profesioniş, atât dinestivalului
celor doiviața c
ea în valocelat cei dță descris î au loc deze creație pale scriito
ce, prima ei Traducătrofesionale
SUR
ele. Voi plăe să-ţi amim arătam p
oză, să vezintactează cşi roagă-le
oul meu pr i-e mare.
t vreodată? cum nu mspune că enjează-ţi gune-mi că nu-mi aminteesc.
Andreea
U
lul Teodo
. Asachi”oiembrie
enii”, eveniti din domţară, cât şieste celebrați Teodor lturală ieșare a geni și a mo
n opera loateri, spectastică și litrilor invitaț
iție a Convrilor de Ficîn dom
ÂSUL BUCO
15
ti euteştirimadacătevaă mi
feratCred Nu.maiOK,lerulu măsc la
u ță
enii
Iaşi015,
menteniul
dinrareaanu,ană,rilor
dului. Pecole
erarăi cu
nțieițiuneeniul
biblmascriiliter
jurnul
priieşedegAsoBatMereciși diDupBiblcon
Cosing.dinMeMaBujUrsCotlCucPetr TeoVaj
de sBibl
reciEmi
TeolanBatSoride
NeaBibl
Aceorig
predin
Teoalte
congemol
de„Pănu
INEI
ioteconomieifestări vortori, biblioari, librari,alişti cultww.teodor Miercuri sei zile
an „Eden”stare de
ciaţiei Liter g-Bujeniţă) brii ALPIal de poezin scrierile lă deschider iotecii "Ghinuat cu "
ăchel) despConstantincrama "Wei brii ALPIifestarea dniţă, Euge, Gheorgharciuc, Emiinschi, Doonela Huldorescu, Coga, pe "bar
erviciu Proiiotecii JudeţManifestar
aluri ale foll Gnatenco.Într-un ca
dorescu şi aul Bavariei)g-Bujeniţă,n Cotarciucmulţumiregu, în urmaioteca Ro
laşi prietenine românăenţi un pach
ass-mediaPe 27 noi
dorenii de lmanifestări- ora 19.0ursului, cuuri, magiun,dovenești.
- ora 20.0
vinuri. Invtorel” (ALPai!
i și un maraaduce în faţtecari, traddistribuitorirali" senii.ro.eara, pe 2
a man găzduit uninuri, cu
are "Păstor .au susţinu și epigrami Păstorel.a făcută de. Asachi"icerile" lui
e vinurileProfir şi-agut" din Dei simpatiza la EDEN
Deutsch,Bălăcean
l Gnatenco,u Melnic, bei, Marinstantin Pr icade" fiind
cte şi Progr ene "Gh. Asa a fost pi
kistului Ra dru festiv,confratelui, scriitorii i
Mihai Hşi Vasile Lin parteaunor donaână din
din centrulGeorg Bartet cultural,germană.mbrie, înIaşi, resta
inedite, prec0: „Cămara
degustarea murături i
: Maraton
itați: memI), Marius C
ton epigrama publiculuiucători, ed de carte,menţioneaz
noiembrieifestării,Maraton ep
participareal" Iaşi (dir
în faţa pe din creații
Dan Dobodin Iaşi, pMarius Cr
e la Cramarezentat pr alul Copoulţii asociaţieau fost
Nicu Stan, VasileMihai HaivDumitru
na Teodofir, Mihaişi Mihaela
ame Culturaachi" Iaşi.gmentată şiu Ştefan şi
cu sprijineorg Barthşeni de laivas, Eugearco au priDirectoruluiii de carteFreiburg
Europei,, a trimis şiu câteva ex
ltima zi arantul EDEum:lui Păstore
de zacuștalte produs
pigramistic
rii Acaderistian „Cos
istic. Acesteuniversitari,tori, criticimanageri şi pe site-
, la finaluirestaurantul
igramistic imembrilo
ctor: Mihai
blicului un proprii, da
, managerulrogramul aistian (alias
Oprișor, ia priile vinurii.i prezenţi laihai Batog-u, Corneliaarco, Sorinas, GabrielaIvas, Alinaescu, Danaba, Vasileorariu, şe
le din cadrulcu reuşitele
ale actorului
l lui Dan(din Passau,LPI, Mihai
n Deutsch,it scrisorile
Dr. Mihaifăcute către(Germania).
ermanul de oferit celomplare la zi
Festivalului va găzdui
l”: jurizarea, dulcețuri, tradiționale
și degustare
iei Libereăchel” şi nu
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 18/76
V
Tre E sinÎn fi
Pe tr ca olăsat Într-se pr secatsurâsşi ce
pesteînteîntre
ArdÎn fiE-o tTu aigrăbisă cafărăalun- jert
prins ciud Cuvi
în fieşi-nCuviDardin f şi-alsprecu mZadaaurul- sinîntr-şi ad
ALENTI
ur ă ’nserar
gură pădurecare frunză
nchiuri tremintire, pradă furtu
n convoi,nd potecilee,ul tăuul prăbuşit-a extazuluiniţată toamvis şi ploi.
telele în noacare poezie,esărire... plecat aset,ţi vremelniată,când într-oă de seară -
ă într-un desat...
tele mele s
care frunzăiecare floar te!mie de într
ăcăriargă cu toaltimul dru
iros de dragrnic se zbate clipelorurătăţi abann vârtej deceri-aminte
A BECA
ea în aminti
.e-o chemare
ură-nserarenilor din noi
itate, izvoa
îmbrăţişare,ă,
pte.e-o umbră s
enea unui a
lumina
ltă privire
cântec
sting
adorată.
bări se înal
na,
ste şi soare.
donate -,cântei...
SUR
T
re
.
a,.
ele
olitară.
murg
ă
ÂSUL BUCO
16
Cos
Lup ped
poeîn,,V.ziar tem
pro presrevi
DorCer
onliLiteînarti
tăcînfllumgân
celăvie” oa
tareuimlun
me
fi în
răzb
mogânsemîntu
insp sar să val şi s
rina r omea l înv
en
INEI
Re
te-aş strân
Profesorin’’, Paşca
u’’, Iaşi, Fagogie.
ActivitateA debutatii începând
revista ,,Înupu’’, Iaşi.l ,,Orizonttică diversă ,,În spatent, astele: Incur
de dor,antes şi înDin 2013e proză şi
rar ihailrezent - vtic Vasile ADupă apar
rii, Carmeritor şi ca
ina tiparulud, apărut laÎn întreaga
lalt, nevoia, ca un balsa “Cât de se să spună:al iubirii
rea firii/ şi?” (OmarCurgerea ti
itaţie, stârniŞi iată ce sşelat ori suFiecare cu
ate şi înv
entele de” reuşescnificaţii senecos al uno„Obiectul
ira ţ ia nemăina principim ţ im puterile scânteintimentelor
fa ţ a conteeprezent ăril ne şti, agita ţ umi. Astfel ţătoarea unlui uman. (
enzie. Car
e în pumni
radul I, Li. Studii: L
ultatea psih
literară:cu poezie îcu anul 19ăţătorul’’,În 2008, a
ul’’, Paşca. În 2009,le tăcerii’’.ontinuat piuni Molda
Revista Int ziarul Orizo publică înoezie. Vicadoveanu,icepreşedinlecsandri.iţia volumu Pasat se
meleonic ai volumulditura PIM,scriere, e
de iubire, acm pentru srac şi nefe„Sunt beat,
,/ Cum ponoaptea vr hayyam) mpului ested stări contune un cita
us, timpulânt ascun
ăluie poem
revelaţie alsă devinăsibile, fărăr metafore i
care cor ginit ă a spil ă a poezieiile vie ţ ii stoate şi co omene şti pla ţ iei, împor faptelor ia acestei l este poeiversal ă şiespre artă
men Pasat
a pe roua î
iceul Teor iceul Pedag
ologie-peda
anul 19722 şi până îa Liceului
început coi, publicâa publicatDin 2010
ublicarea sve , Surâsul
rna ţ ional ă ntul, Paşcandiverse gru preşedinte a
aşcani, dine al Cenac
l de prozăvântă în spl poeziei,de poeziiIaşi, în 201istă o acut
est sentimefletul sensibricit este acmai mereu,te el să si ja sfânt ă a
motiv de înradictorii.t: dacă băiciodat ă”.
de un foc lele ca o
e poetei. „versuri pa alunecadescifrabile
espunde pritului. Subeste aceeairituale şi,orâtoare al ri ceea ceăr ăţ ia atotc ac ţ iunilor mi şi guver ia şi mairetutindeni
şi poezie –
ser ării”
tic ,,Mirongic ,,Vasile
ogie, secţia
. A publica anul 1977
Pedagogicaborarea cud texte cuvolumul deşi până în
crierilor în Bucovinei ,
de Cultur .uri literare
l Cenaclului2013-2014,ului literar-
În spateleaţiul, mereuaducând înScântei de.
nevoie de
t ca o „apăil.ela care nde vinul cel
mt ă în zor clarului de
grijorare, de
batul poate
untric, careaureolă, în
cânteile dertătoare deîn labirintul.oeziei estecest aspect,
de a ne faceîn general,
e pasiunilotrece lini şti prinz ătoare destineloarea divin
este înc prezent ă aegel)
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 19/76
Doamface partece nu-şi găla masa denopţile acăutată cu
aceasta (cuprindăcuvântuluiemoţie, flcreatoare.
Suflet„adâncullăuntrică. Sfiecare cuvcare ştie să
putea rămâ Aduna
se reverse/
Atunci m-risipească ie şit în luadevărat ă oamenilor/nevoie,/ pen-aveau suo felie s-ă
prive şte-m strop din sşi tăcereanu este o„fericire”,
întristare şise adună îochii lor, oeste un druderutante,adâncuri dspune Aronniciodat ă abandonat continuă acărbune şisurprinse,expresie, în
Odată pierde ter „nebunaticmască pentdiverse trurămâne sed
De e poate fi un fost acum c şi ni-i ag ăţ În timp ceiar linguriţei,”... ea, fe
„iarcochetând
Ceaiulimagini s
a Carmenin categoriaesc linişteascris, în ore be, când
febrilitate
oeta) reuşişi să traîntreaga
xul de e
mare, vrealipelor ” eiemnificativânt aduce în „împartă”e doar cu c
sem atâta s pe dinafara
m gândit/iurea,/ să e /cu suflet / şi l-am să ia fiec săturate./ Ş let destul să împart ă /în ochi! /
fletul meu?ste un răspveşnică fericăutat în a
tulburare,suflet şi-osiţi de po drept, ci urimejdii, c îndoială ş Cotruş) est satisf ăcător.Viaţa estedere, „de l
scrum”... Tsugerate cvolumul de
cu trecereaen în faţa” de altădau a-şi ascuncuri pentrucătoare.
emplu, şimotiv „să
âteva mii dem de inimă
apa dă în cl de argintmeia, înceau îmi voiu inima ta”
aburând,ugestive,
asat celordecât
le saueste
ideea,
d săsfererăire,ergie
să dăruiascde viaţă,
este poemu lumină nofără rezerveteva fărâme flet în min fiin ţ ei mel
e pot faceie şi el cuva
l meu mar şezat frure cât îi
i uite-a şa a poat ă iubi/u persoan
Nu-i a şa c” (Dărniciens Trăirea
cire. Acestara noastră
ai ales atuni arată adeara atâtor dnul în serpeu urcuşurii angoasă.
„ f ăr ă înce şi nicioun „drum flacăr ă şi
oate acesteajutorul
faţă.
timpului,iubirii şă, nevoită f de dezamăga ademeni
„cană cune amintimani / şi cu.cot, şi floriumple t ăcecă arta sedudezgoli p
... (Invitatilinguriţa
încărcate
SUR
ă lumii cevdin frămânl Dărnicie,leţea unui
, fără teama. / de ajunse neîncă păt
cu el să de folos./
e cât o draos în mijrebuie,/ cât venit unii
şi şi-au luat dorit ă. „ şi tu ai lu
). Şi aş spualături de cisentiment, este moti
ci când toaărul oglinrumuri. Viantină, cu răsşi coborâşucest drum
ut şi f ăr ă sat ă posibil în lumină
vă paie pâarderi, stări,
mijloacelo
emeia simti a gândiind să-şi pirea, recurgâ partenerul
ceai împrecât de tine culegeam
le sunt pregrea cu clinccţiei: ţ in picioar
)e argint,
de semnif
ÂSUL BUCO
17
dintareaundeufletc-ar
e să are./
u sei-amoste
loculare
cică /câte
Hei,t une cănevaumit
de
neleit îna nucruciri în( ner şit,
de, înă lasunt
de
cărilornă ond laşi a
nă” i amacii
ătite,hetul
le /
sunticaţii
prototceliubinepai
imadaccre
plinera( Îns„assă „
unuatumel
evosub
mot procân
poeintr trăi
puriînveatincu
exp vifocru(Aş
abu„do
preainsisem
cân
de tobotrecasczileiînceasu
trăiexalunudisp„sig
spir în aîn c
INEI
unde, folosie înseamnămai sensibirea, cu tevăzute, câevoie de
ina ţ ia / s nu ne maiem,/ să pee de „şovăidoar r ăt ăcir inuare ). Su ţ ite şi t ăie târguim vÎn fiecaretimp ce-a
ci când „a , şi câte-s aPoezia d-n
atoare deilă, curgândStingerea,
ive de zădriul Sine,totul devin aşternut
specţie, imilor, caretatea, gingrzite” ne oerea lor m„ suflet cu
esiei poetic “Sunt cal ul cople şito / sau pl eaptă)Poeta esteează de mare a efect multe văuarea, fără
nificaţiilor.„ Registru
, melodic, i
ot şi de toaite nute în eterninde îndărăt” şi-n spaţiarcă să mra efemeritDisponibili
ile fiind f tate, pe pali „joc al ielare în clipaur” de sprijiÎn această
tul poetei, tfara suferinţreaţie, suge
te cu subtiliviaţă, poetal, mai tumate ingred pline deine,/sau
letului meu suntem deăm , fiecar lnică” speraea nebunieiimţind, dease”, înfiptia ţ a ca la tacuvânt se sitrecut, o lintirile” sue tale”... ei Carmen
profundecalm şi, apadegradarearnicie, deătăcind pe
e o rană mul pe hârti
aginile fiinîncearcă săşia rostiriferă prospetăsoasă, totat”, muzi
, în versurila sau r ăt r uneori,/ z aia cu ca
adepta coer tafore, evitlor”, în ve
luriri. Estesalturi de
ntâlnit înronic , cân
te, în momai doresctate. Uneoriul lucrurilol protectorditeze asupţii lucrurilotăţile limbcalizate, c
erul erosuluelor”, iubir în care p.„forfecare”ecut prin f
ei, căutând,ând cu aju
ate de cătrea ales doarultos, maiientele şiîndoială: ”cragostea t
?” „dacă nolos / dac cu aripilenţă: „Ai veîn propria-i
multe or în inimă,
rabă” (Îndomt regretelcrimă ascut împărţite:
asat este s
întrebări erent, liniştitsentimentelmulte ori,coridoarele
t prea durer este unţesute cu
ă redescopi. Aşa cuţimea, fragiaşa poetaalitate şi
e ce urmeazcirea- ţ i di pada topit re păşesc
nţei discurs ermetismusuri care c preferată
pe versanţi
criere este„apatic”, c
ntele cândă-şi numel, poeta Car , departe dal solitudinra misterel. jului suntând melani, acolo unda apare miivirea îşi c
de senzaţiicul realităţide multe otorul versur
poetă. Dinn fragment,
discutabil, -stările ei
e spui? Ma este doa
încurcămnu ne ma
lui!”... cândit? / Nu...
/ dorin ţă...i, cioburileefuză totuşiiala)., cicatricelesă cu grijă
„care-s ale
iritualizată,
istenţiale ,.r constituiee luptă cucuvântului,
asă. Fiecaremotiv de
irul roşu alre emoţia,
m „ierbur litatea, prine întâmpinăestetism al
: zori/ sun de soareleragul ud.
lui liric, nul, reuşind org lin, fără
aluzia fină,i abrupţi ai
când grav,a o detaşare
ceasornicelee secundeleen Pasat se
e „furtunileii interioare,r fiinţei şi
nelimitate,olice, cânde, asemenearaculoasă şiaută un loc
alunecoase,, nu rămânei consolareailor trecerea
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 20/76
inexorabilăsentimentelacurateţeazbuciumulmelancolie
planul se
importante preschimbaFAUST elegământulcare îl va
„Z ăboveştePoeta
deoarece csingurul mabilitate, îconştiinţei
propria ei(meditaţii
Versu perseverenţiubirii, spsufletul par
Cinerăfaţă la so Apoimi strânga ştept să falas să gâcaldarâm/ indiferen ţ ade inimă ,/
am avut /st ăvilind sălbăticiamea./Imi
fereastra sapune/ sufl în cerul iub
Sentimulte ori,ademenitoaadevăr refu
TensiPasat, nu
particular,metafizicdeznădejdiidinamic, pechilibreze
Stărilesugestiei,manifestareexpresivita
Vă re„Scântei ddin trăirileclipă, în fie
a timpulor ce se dor expresiei
i sufletesc,şi gingăşiesibilităţii
efecterea clipeixclamă aci lui Mefialva: „Clip eşti atât de
pune accenvântul ested de mărtur şi construiereatoare, p
fiin ţă , într ritice – Aro
ile din poa de care pranţa renaenerului.u tânjeşte sre? Cine?ă gândesc
ra ţ ele inelci tu primulde şti?/Unăcându- m
/Unu, doi, t atingere a
iciodat ă cmbletul crtunii/ ce- ş
ecapăt for ţ intre luna.tul meu.../T
irii eterne.” entul ire
punându-ire, în careat, parcă, dnea liricăre o încărcă
e evidenţiau reuşeşt. Aş sunelemic, are cla timp bala sufleteştifolosind o, de tonuri,e şi rafinamcomand spr gând”, un pe care le
care împreju
i, a clipeleau statorni poetice în fiecare cstilistică.Pestetice,
asupra gîn secven ţ eel cuvântto, trebuiai care trec
frumoasă” pe preţiozi
singurul moisire a tumute un univ care-l înter ea şi rea Cotruş)
mul (Insineta dă dovterii acest
re un lima
cum să te î este tine./C as,/sau să
recător î şiaiurea în
ei, câ ţ iva şiu şii!/ Doar
urajul /să-tre alta./Ai domole şteele şi sus /“Dacă ai
rog, cobo(Carmen Pediabilului
n faţă totse răsfrân întreaga-idin poeziiltură dramati
ă o notă de s-o arun că, prinapacitatea şiţa existenţisunt trandiversitate
mbinări dent estetic.
lectură vde veţi găsi, „experimerare.
SUR
or frumoase, cuprinzâreaga gauvânt resp lângă ecooezia pro
ndirii, „d de eternit care, con
să-l piardă,e pot să-i s-tatea cuvând de comunitului interiors verbal, s
pune „întreitatea obie
are) neadă în aştepi sentimen
unde iubir
tâmpin,/cue spui?/ Oae sărut f ăr ă apasă pa ş
ciud ă./ N încă.../ O bmi s-a păr
i oprescr ămas zbaterea în
in/deschideni înainter ă-mi dragoasat)
o curteazfelul de oe tot adev
ăptură.d-nei Ca
că, şi-n felu
optimism,ce în prăptemperame
înţelepciunlă.mise pe
de formdei purtătoa
lumul de p regăsi, secntaţi” în fi
Valentina B(4 noiembrie
ÂSUL BUCO
18
e, ad în
ă airândl în
duce
rindte.”
formdarun:
ului,care,. Cuupusea şitivă.
aratătareat în
a se
să-re să să tei pemăr
ătaiet./N-
aleadoariin ţ alargde-a
stea/
delinziărul,
menl său
idulastiantu-iea să
caleade
re de
oeziienţecare
cart2015)
petr ani;spe
proi
exu petr urm
baznăstunadainte
pric
şchideo
de prevrea
Nu-ieşiDodoaSca
penLa ia făcalc
connoaînfu
Nucerşla f ri şt
bătAdesă-isatitrebchib
apetcev
INEI
Când spuiecerea orgaAnul Nouială, plină cecte de vi
eranţă. De,ecere să fie,ă şi să ţină pM-am într a poporuluruşnic din confrate. Fiiteze, iarigent, răspeapă.
Şi chiar deopătat dinarte ceva m
-a făcut-oenţa lui de!Ţinuta ves
i problemă!în lume, nunii tot lanele impro
lett O'Hararu multe dimporturi sucut furori îul acţiunile
Restaurantortabil? Sete! Ce con
riat. Încerca joci, staietor, aşteptâinal de an.. Chiar şi-att. Până lavărat, când
arunci înfacerea unuie riscat,
zui.Masa, ma
isante? Răs? Întreb p
NGELA
Reveli
Revelion,izată de oia locul Ve bucate ale
itor, cu în
este Reveliar românuasul cu voia bat adeseanostru. Int
eieraşul medcă omuladaptabilit
und răspic
n-a fost ucând în cărunţiş pent
până atunine obliga
imentară! îîi răspund
pune piedicn pantalonvizează, daa rămas utre femei. Etem maeştri toate timpi, măcar în
l, loculaude sâsâiează o noarea moarteacasă în fand un momTrebuie risunci când surmă, ceşi-aşa sunt
buzunareli moft! Dariar până la
sa festivă!nă voceae de-a dr
URTEA
nul
te gândeştienire la cuchiului An.se, cu ţinutecredere, cu
ionul! Dacăl ştie să-şi l bună!care ar filigen ţ a! a ţâ. De ce? îne lângă mi
atea aparţit, sperând
an îmbelşund, românu noaptea d
i, tot se d orie. Impor
i şopteşteeste umăr.
i. Românulşi-o cămaşă sponsorii
model di, ce dacă n, iar personarile. Meritomente de
etrecerii!o altă nete! Răspun
n-are! Joci,ţa televizont care să tat, iar rom frige puţin,
pierde? A,uţini, parcă
e altoradacă va fi b anul viito
Bucatelenui Gigi-C ptul supăr
automat la păna dintreE o noapteelegante, cu bucurii şi
e petrecere,se grijile în
nsuşirea deşnit un gândreabă grăbie ştie să sene omului
să mă şi
gat şi-a mail îşi pune
intre ani. Ia
scurcă, iatant este să
un cârcotaş.orinţa de-a
şi inventiv. recurg, iasunt plecaţi. netăgădui e româncă!
jul respectiv să luăm încumpănă.
a fi oareumerire. Od pe-un tonai o şansă!ului ca une remontezeânul ştie s tot nu se dănişte bani!
nu-i a bunăoar pentruine? Aşa că,r vom mai
or fi oarentra. Mai etă. Oricu
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 21/76
SURÂSUL BUCOVINEI
19
Revelionul vine după Crăciun. Important este să tedistrezi, continui eu. Muzică să fie!
E, asta mai era: muzica! Muzica cum o fi? Seaude sâsâitul de mai înainte. Eu vreau să dansez.Doar aşa s-o aşeza mâncarea, săltând în sus, în jos,la stânga şi la dreapta! Chiar nu vreau să rămână în
farfurie vreo măslină, după ce mi-am sacrificat nişteeconomii. Şi-apoi, dansul ajută digestia. Ştii, nuvreau să intru în anul cel nou constipat.
Joci, nene, joci! Strig din răsputeri. N-ai jucattoată viaţa ca pe sârmă, chiar şi-atunci când nu seauzea nici musca? Acum, de n-or fi lăutari pe poftamatale, o fi vreun DJ priceput, cât să împleteascămuzicile. Cârcota ş mai eşti, române! Asta tot de lainteligenţă ţi se trage!
***Problema e rezolvată. Confratele meu
depăşeşte toate nedumeririle şi inhibiţiile şi ajunge laRevelion. Intră ţanţoş, fiindcă aşa îi este felul, dă pe-
afară de amabilitate faţă de nevastă-sa şi ocupă cu oeleganţă desăvârşită locurile rezervate. Circumspect, priveşte în jur, să vadă care, cum, ce fel!
- A, uite şi familia Ivănescu! Îi şopteşte laureche nevasta, în timp ce se face că-l scutură uşor
pe umăr. Stai, nu întoarce capul, insistă femeia.Interesat, bărbatul începe a fremăta. Trebuie s-ovadă. Dintotdeauna îi plăcuse Ivăneasca.
Sunetul paharelor ciocnite răsună în acordulsunetelor muzicale. Lumea debordează de bucurie.Petrecerea e în toi. Farfuriile se golesc rând pe rând.
- Ce faci, dragă, de ce nu mănânci tot? întreabăfemeia.
- Nu pot, răspunde el surescitat. Nici aici nu-midai pace?- Dă farfuria mai aproape, am o pungă în
poşetă! Doar n-oi crede că las aici ceva!Bărbatul îşi scoate batista. Îşi şterge broboanele detranspiraţie. Priveşte îndelung într-un colţ al sălii,apoi se ridică. Nevastă-sa cunoaşte lecţia. Toateviaţa a fost un simandicos. Dac-ar fi fost să se iadupă el...
Bărbatul se-ndreaptă spre ieşire, îşi scoate oţigară şi-ncearcă s-o aprindă. Bricheta e moartă. Cu
privirea în jos, insistă. Nimic. Instantaneu, se-ntoarce. Ştie că nevasta e ajutor de nădejde. Nici n-
apucă să facă primul pas că lumina străvezie a uneiflăcări îi opreşte trecerea. Aprinde ţigara, trage cu putere şi împrăştie în rotocoale aproape perfectefumul.
- Tot frumos ai rămas! răsună ca un clopoţelvocea doamnei de lângă el.
- Matilda! spuse cu voce strangulată bărbatul.- Ssst! Taci, nu spune nimic. Ştiu că în seara
asta sunt superbă, ştiu că mi-ai dus dorul, ştiu că ţi-ai jucat prost cartea în ultimul timp, ştiu, ştiu, ştiu,ştiu tot. Dar mai ştiu că în seara asta nu-mi scapi.
Tase intră în joc. Tăcea şi fuma. Avea un şarmaparte. Cu mâna stângă în buzunar, iar cu dreaptaţinea ţigara într-un anume fel. Dintr-odată, părunepăsător, deşi amintirile dădeau năvală. Ştia că înnoaptea aceea nu-i va fi uşor şi trebuia să-şi joacerolul pâna la sfârşit! Matilda!
Femeia zâmbi, flutură o mişcare specială agenelor, şopti două vorbe şi dispăru, lăsând în urmă
parfumul ei inconfundabil.În ring, perechile de dansatori fremătau în
acordurile muzicii perfecte. În rând cu ei, Tase îşistrângea la piept consoarta, determinând-o să
rezoneze odată cu el. Simţea mulţumirea femeii şi sefelicita în sinea lui. Nu-şi ieşise din mână. Latinereţe era de nestăvilit. Asemenea unui torent,acoperea cu privirea-i seducătoare mulţimea,oriunde s-ar fi aflat. Eşua foarte rar, iar în seara astamusai trebuia să fie în formă.
Ultimele acorduri anunţau o pauză binemeritată, iar mâncarea aburindă de pe mese îiademeni. Tase luă câteva îmbucături, se mişcănervos pe scaun şi-şi anunţă nevasta că iese să ia ogură de aer, asigurând-o că e pe-aproape şi să nu-şifacă probleme. Femeia îi ştia meteahna. N-aveaastâmpăr niciodată, iar astfel de petreceri n-au fost
niciodată o prioritate pentru el. Doar ea păreamulţumită că ieşise la Revelion. El încerca să facăfaţă situaţiei.
Tase se îndreptă spre ieşire, sub privireaiscoditoare a nevesti-sii, apoi o luă la stânga. La adoua uşă, răsuci uşor de butuc şi intră. Matildaclocotea. Aşteptarea îi mărise pofta. Sânii eivoluptoşi, privirea seducătoare şi buzele-i cărnoase
puseseră stăpânire pe Tase. Nu-i trebui mult bărbatului să-şi simtă iubita vibrând sub încătuşareatrupului său înfierbântat. Întreaga încăpere erainundată de parfumul iubirii lor.
După un timp, bărbatul se-ntoarse în local.
Ducea după el parfumul Matildei, iar mâinile luierau pline de formele ucigătoare ale femeii care-itreziseră simţurile mai ceva ca la prima tinereţe.Păşea dezinvolt şi trăgea tacticos din ţigara aprinsăcu bricheta iubirii lui. Prin faţa sa, la doi paşi, trecuîn mersu-i legănat Ivăneasca. Înclină uşor capul,salutând-o discret, iar farmecul femeii parcă pălise.Matilda rămânea Matilda.
Îşi găsi nevasta prinsă într-o horă, îi zâmbi dela distanţă, apoi, ca orice bărbat de casă, se prinse şiel.
- Frumos Revelion! Îi strigă Tase la ureche.- Vezi? Şi nu voiai să mergi! Răspunse femeia,
tropotind cât să-i ajungă până la anul viitor. Auzi,dragă, ştii cine-i patroana?- Cine-i? întrebă nedumerit Tase.- Matilda dragă, aia care a vrut să ne despartă la
tinereţe!- Matilda? Nu ştiu despre cine vorbeşti,
răspunse bărbatul tot mai mirat.- Ei, nu ştii! Ivăneasca mi-a spus. Aia ştie tot!- Ivăneasca? Frumos Revelion! Mai venim şi la
anul, zise Tase, intrând în jocul femeii. De-asta teiubesc eu pe tine!
- Mâncarea ţi-am pus-o la pungă. O mănânciacasă, doar n-o s-o las patroanei!
- Bravo! Bravo! De-asta te iubesc eu pe tine! N-am nicio grijă când sunt cu tine! FrumosRevelion!
Angela Burtea, Br ăila
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 22/76
SURÂSUL BUCOVINEI
20
CONSTANTIN IORDAN
Colinde
-Să ne-adunăm în prag de sărbătoareCu bucurie, clopoţei şi cu URARE,Să ascultăm izvorul de COLINDE Venit cu STEAUA ce abia... s-aprinde!
Să vină ANUL NOU la fiecare,Cu boabe de LUMINĂ şi cu-o FLOARE,Pe fulgi de NEA să ne rostim COLINDA Că EA ne e de la strămoşi... OGLINDA
Aho, Aho, Aho copii şi FRAŢI!,URARE milenară prin CARPAŢI.MILENIULUI şi ANULUI ce vine,
URAŢI-I PACE, DRAGOSTE şi... BINE!
În ANUL ce se schimbă precum TOATE,S-avem NOROC, PACE şi SĂNĂTATE!SPERANŢA de mai bine bată TOACĂ,Iar merele REFORMEI să se... COACĂ!
Urări de ,,LA MULŢI ANI" şi fericireOcol dau LUMII întru PRIMENIRE,Şi-or trece peste NOI cu PLUGUŞORUL,Spre-a nu UITA părinţii şi... OGORUL
Când vei VEDEA iarăşi LUMINA,Să lepezi ,,obiceiul rău”,Altfel ajungi să furi chenzina,- Culmea!, din buzunarul... TĂU!
Fie,-n ANUL care vine,Prin pădure tu să treciOcrotind-o de ,,jivine”,
Nu, cu drujba... să te-ntreci.
Zic, în ANUL care vineSchimbă-ţi munca, zisă PEŞTE;LEGEA, pe acei ca tine
Nu îi iartă, îi... PRĂJEŞTE!
Să ningă de CRĂCIUN mă rog ca un MONAH,Ca să rostesc din fulgii puri COLINDE,Şi-n bradul MIRUIT de-un obicei VALAH,Semn de BELŞUG să vă aşez... MERINDE
Aş colinda–ntr- un SAT printre nămeţi,Cu NICĂ să împart covrigii- n poartă;EL zăbovind la IEZII cucuieţi,EU năduşind sub o... CĂCIULĂ spartă!
Iarăşi în BRAZI miroase a COLINDE Şi- n CLOPOŢEI dau SĂRBĂTORI năvală;An NOU de an se leagă cât cuprinde,Suind în bolţi... CLEPSIDRA MONDIALĂ!
-Vezi, pădurea o despoaieBici de vânt şi stropi de ploaie,Vara-i un morman de ghindeIar în brazi se coc... COLINDE!
S-au dus BERZELE la BINE...Suflă CRIVĂŢ peste baltăŞi-am rămas doar EU cu TINE
Şi-o SPERANŢĂ, într-o... HALTĂ!
Cu fulgi de nea-n arome de colindăTe-a sorcovit canonic anotimpul,Iar anii însemnaţi pios pe grindăÎţi amintesc cum ne consumă... TIMPUL!
Iar a nins BĂDIE peste satul tăuCu un dram de BINE şi-un pogon de RĂU Şi te-ntorci la sănii, sorcove şi BRAZI...-Ţi-a fost scrisă-n CARTE ziua cea de... AZI!
La mulţi ani, ani mulţi IOANE,La mulţi ani îţi zic BĂDIE,Închină-te la ICOANE Şi fii OM de... OMENIE!
Vin Colindele-Colinde,Lumină-ntr-o STEA s-aprinde,Altă LUME-n EA mai speră,Cu IUBIREA... efemeră!
A nins... Splendoare şi teroare....Pe sănii LUMEA-n cavalcadă,Cu ŞANSA clipei următoare
Se–ncearcă-n... fulgii de zăpadă!
Ţi-e SATUL sub omăt IOANE,Iar murgul bate TIMPUL din copită.-Să ai un AN cu ROD de milioane,De-a ne primi cu... sare şi cu PITĂ!
Te mai închini de SĂRBĂTORI IOANEPentru COPIII-n LUME rătăciţi ,Cu lacrimi sărutând ICOANE Prin anii de IUBIRE răvăşiţi!
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 23/76
Născut prinDe–un meşSorbind di
S–a risipit î ...Încă doinDe DOR mDurerii dânEL cântă pr
IubițÎnveȘi pl
De
IubițCu EDinSă fa IubițÎn cliSă-lCum
...ȘiÎn neCu pIubiț
or de E
har divin dier GETO–Dtr-un LUCE
n STIHURI,
ind şoptit arind în CE
d IUBIRI pr etutindeni: î
Grigore
-l pe Vieru,mântată-n gmădită (pri
eleagul din
-l pe Vieru,minescu, Păeguli pămâncă-n ceruri
-l pe Vieru, pa ce-o trăi
omenim diEl ne-a veș
acă Prutulrv și-n obiceatimă i dra-l pe Vieru,
INESCU …
n piatră carpAC şi–o sabFĂR ploai
cugetului h
urgului peşi înviindcum speran COSMOS
Vieru...
ca pe-o cartrai moldove absurd!) d
obârșii-Rom
ca pe-un franescu i cu
tene descifr n „Cenaclu-
cât se poate,, cu fantezirn, în cele-ticit în...poe
e desparte îiuri consacr oste adâncăca pe-un...
Prof. Con iord
SUR
atină,ie ROMAN de LUMIN
ană.
ealuri,in APE,ţe–n valuri,şi... APROA
esc
parte
ânesc.
tenoi;tedoi”.
e,oate,zie.
căate,
rate.
tantin Iord nii@yahoo.co
ÂSUL BUCO
21
,,
PE !
nm
nepînap
butgoluită
par toagut
preceloGrărepmâ
băn ban bun joacsecercîn a
culgheerafoş
plicluiîn pnetecareunmer
mar noa
cop
mar popmar dectotdcel
păr
privaşa
INEI
G
tul face câţoi sau înaicănoasă a batunci cândcurios în to lui nou şnă, pe jos sia, roşii caum mobilar doi se iveşesc pasul,
de, în vremă mereu înii: buniculă să secul nu-l vae aşa cum vşeză respir etare. Îi plăer cu ghet
are cu multuţe ar fi fo pline de viind atunci cisi şi începai deosebit
almele bunizea cu grijăo adusese timp copilulse cu ea la b
-Bunicule,-Nu, dragu-Şi de unde-Ghinda es
e copac detră este aşeCopilul secul se uită a-Bunicule,
e face unşoi la buni
i, că nu-i pt pe nişte
eauna mă îmai mare dl, gutuiul fa
-Ia, vino îim crengilecă e înalt?
EORGHE
Doi nă zd
pă
pe para
pă piap
peiva paşi săltte, cât îi
ătrânului. Bu se uită pete părţile b interesant.e află tot feocul, roşcatdin dormi
te o bancă a bunicul înc ce nepotulfaţă. Amânândindu-seai odihneamai ţine deea el. Odat
ând uşuratea cum foşţele lui ma
, multe dint şi ele doutejie faţă dând erau răs să culeagăfie ca for
ului. Acestaşi le aşezat băiatul, ca
găsi un fenicul.
fasolea astameu, asta n
vine ghindte fructul cla noi, stejată sub un s uită în s poi la ghinddar cum seruct atât deca, de la ţateai ridicareji ce se t piedicam. Îar şi cel m fructe mul
ncoace, aicstejarului d
SOLCAN
ăvani
Buniculşesc ţinându
aleea aprocului. Bun, întâi
ântul căind încet c
oi aşezânduasfalt. În ti
aţi în stângadă voie mâunicul priv unde păşeşcurându-seE o zi că
ul de frunze precum araorul bunicşezată pe mepe să calcşi mai grăb
doi se bucucă se va puscă, nepotmână şi-l v
ajunşi la baiar nepotulesc frunzel
ro parcă av
runze şi par ă frunze răz celelalte ccolite. De lfrunzele car ă, fie culoar , la rândul salături subsă nu le iade fasolă
de ce-i aşa du-i fasole, ci?lui mai putarul. Uite,tejar.s, măsură
ă dezamăgitface că un c mic? Eură, nişte boe jos. Şi ei
ârau pe pănseamnă căai ticălos c mai mari.
cu minedeasupra
şi nepotul-se de mână
pe pustie aicul păşeştescrutând
privirea,u piciorul şi-l cu teamămpul acesta, în dreapta,na aspră şişte parcă îne; copilul see tot ce i se
lduroasă de: galbene cama, maroniilui. În faţarginea aleii.
e puţin maiit îl trage deră de ivireatea aşeza pel ştiind căa lăsa să sencă, buniculo porni în şi le ridicaând aceeaşi
că cele două boinice carere suspinau o vreme se i se păreau
e şi le duceaău, le lua, le lespede, peântul. Dupăai mare şi
e mare?o ghindă.
ernic şi maichiar banca
cu privirea.opac atât dem văzut în
stani aşa denu creşteauânt de carestejarul este pac. Mărul,
e bancă săoastră. Nu-i
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 24/76
SURÂSUL BUCOVINEI
22
-Da, bunicule e înalt şi uite cum fâlfâie frunzeleîn bătaia vântului. Iată, una s-a desprins şi încă una!Ce frumos plutesc până ce ajung pe pământ. Uite pecreanga aceea sus, sus de tot se vede şi o ghindă.
-Ştii ce, hai să-l facem pe stejar în minteanoastră să nu mai fie ticălos? Închide ochii şi
imaginează-ţi că în locul ghindei ar fi un bostanmare, din acela pe care l-ai văzut tu…-Ce frumos ar fi atunci da, ar fi un stejar viteaz!
Nu-i aşa bunicule?-Aşa-i! Dar ce-ai zice tu ca în locul ghindei
acelea de deasupra capului nostru să fie un bostandin acela pe care l-ai văzut tu în popuşoi? Dacă s-ardesprinde şi ar veni peste noi ce s-ar întâmpla?
-Ne-ar cădea în cap şi ne-ar strivi nici n-amavea timp să mai facem vreo mişcare.
-Şi atunci nu-i mai bine ca stejarul să facăghindă şi nu bostani?
-Ba da, bunicule, dacă ar cădea ghinda în capulnostru ne-ar durea puţin şi ne-ar trece, dar
bostanul…-Dragul meu, ştii ce? Hai să ne jucăm cu
ghinda asta!-Da, bunicule, hai să ne jucăm!-Mai întâi ne uităm la dânsa dacă e sănătoasă.-Cum sănătoasă?-Dacă nu-i crăpată, dacă are coaja tare.
Nepotul luă ghinda, o cercetă învârtind-o petoate părţile şi i-o dădu bătrânului.
-Ghinda asta e beton, e sănătoasă tun, cumspune unchiul.
-Bine dacă e sănătoasă, uite, facem o groapăaici în stratul de flori unde-i pământul mai moale, că
acum e toamnă şi florile nu se supără. Punem ghindaîn fundul gropiţei şi o astupăm.-Şi când o dezgropăm?-Niciodată.-Atunci înseamnă că am terminat jocul?-Noi l-am terminat dar ea abia de acum începe
să se joace.-Cum se joacă singură sub pământ, pe
întuneric?-Da dragul meu, dacă are apă ea încolţeşte şi cu
colţii ei sparge coaja, aşa cum fac puii de găină cândies din ou, îşi formează câteva firişoare de rădăcină,apoi o tulpiniţă firavă, firavă la început şi scoatecapul de sub pământ la lumină. După aceea dădrumul la câteva frunzuliţe şi mai firave…
-Şi cum din ghinda asta o să iasă un stejar?-Da puiule, uite vezi stejarul nostru a fost şi el
la început o ghindă.-Înseamnă că dacă pun o sută ies o sută de
stejari?-Nu dragul meu nu vor ieşi o sută de stejari, vor
ieşi câţiva care, dacă vor avea noroc, vor creşte marica şi stejarul nostru.
-Cum adică dacă vor avea noroc?-Uite vezi, pe ghinda noastră, o pasc o mulţime
de pericole. Noi o punem în pământ dar poate săvină o cârtiţă, ori un mistreţ s-o scoată din pământ şi
atunci ea se usucă şi moare dacă nu are pământdeasupra. Apoi după ce răsare, vine un animal care paşte iarbă şi, cum este ea firavă, o poate scoate din
pământ cu tot cu rădăcină sau după ce creşte maimărişor lăstarul poate fi ruptde cineva să-şi facă dinel o nuia.
-Bunicule, dar de ce sunt atâţia duşmani pe pământ?
-Pentru că Dumnezeu a făcut pământul în aşa
fel încât să răsară viaţa de pretutindeni şi oricevietate se luptă pentru viaţa ei.-Stejarul e tot o vietate?-Da. Pentru că tot ce se naşte, creşte se
înmulţeşte şi moare este vietate.-Şi omul este vietate, nu-i aşa?-Da, numai că omului i-a dat Dumnezeu
înţelepciune să le stăpânească pe toate.-Bunicule, tu eşti un fel om năzdrăvan din
poveste pentru că le ştii pe toate. Auzi, dar acolo, susîn salcia aceea bătrână din faţa noastră unde sunt maimulte crengi împletite aşa ca o minge, ce-i acolo?
-Unde?-Pe creanga aceea sus, sus!-Aha, acela e un cuib de cioară.-Cuibul e casa păsărilor?-Da, cuibul e casa lor.-Dar de ce au nevoie de casă dacă tot zboară şi
nu-i acoperită? Eu dac-aş zbura n-aş avea nevoie decasă.
-Ţine minte, data viitoare am să-ţi povestescdespre năzdrăvăniile unor pui de cioară. Acum dă-mi mâna, s-o luăm spre casă!
-Ştii tu, orice familie are nevoie de casă. Laînceput sunt două păsări şi dacă vor să aibă puiatunci îşi construiesc aşa ca omul un cuib care să fienumai al lor.
-Dar de ce-l fac atât de sus?-Ca să nu vină cineva să le strice cuibul. Cioarase ouă, apoi cloceşte ouăle zi şi noapte, fără să seridice de pe ele şi cioroiul o păzeşte şi-i aducemâncare, până ce puii sparg coaja oului cucioculeţele şi ies la lumina zilei.
-Ce frumos ar fi să fiu pasăre să pot zbura undeaş dori!
-La început nu-i chiar aşa. Ia gândeşte-te că aifi un pui de cioară golaş, abia ieşit din ou. Ce-aiface?
-Ce să fac?-Am să-ţi spun eu o năzdrăvănie de a mea. Era
o vreme când eu puteam să zbor cu puterea minţii până sus la cuibul de cioară şi să înţeleg graiul lor.
-Bunicule, şi cum puteai zbura aşa cum eştiacum până acolo?
-Ei, aveam eu aşa o şmecherie şi zburam.-Spune-mi-o şi mie ca să zbor şi eu!-Nu pot, pentru asta trebuie să creşti mare.-Totdeauna îmi dai acelaşi răspuns: Trebuie să
creşti mare!Bine, şi ce-ai auzit?-Am auzit cum cei doi părinţi le spuneau puilor
să fie cuminţi, să nu se ducă spre marginea cuibuluicăci s-ar putea să cadă din cuib şi să moară. Dar ei n-au ţinut cont ce i-au sfătuit părinţii şi se certau în
cuib mai ales după ce au început să le crească peneleau devenit mai obraznici şi se împingeau unul pealtul.
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 25/76
SURÂSUL BUCOVINEI
23
-Aşa cum mă cert eu cu soră-mea?-Aşa. Când veneau părinţii se plângeau unul de
altul.-Şi părinţii ce spuneau?-Le spuneau să fie ascultători că de nu…-Că de nu ce?
-Pot să păţească ceva.-Da, aşa fac toţi părinţii cu copiii lor şi nu seîntâmplă nimic.
-Ei, vezi aici n-ai dreptate, ei au păţit-o.-Ce-au păţit?-Erau trei puişori şi unul a căzut jos şi a murit.-Şi ce-au zis părinţii?-L-au jelit, s-au văietat pe limba lor păsărească
şi i-au iertat pe ceilalţi doi rămaşi.-Şi cu puiul mort ce-au făcut?-L-a găsit o vulpe şi l-a dus la puişorii ei să-l
mănânce.-Dacă puiul avea pene de ce n-a zburat?-Avea pene dar trebuia mai întâi să înveţe să
zboare aşa cum înveţi tu la grădiniţă şi mai târziu veiînvăţa la şcoală. Abia după aceea ai să ştii şi tu săzbori din cuibul părintesc. Până atunci trebuie să fiicuminte.
-Bunicule, ştii ce? Hai, să plecăm de aici pemalul apei!
-Bine dragul meu hai să mergem, numai n-o lua prea repede fiindcă ştii că eu nu pot. Hai, dacă vreitu! Ştii cum se cheamă apa asta?
-Moldova. Da de ce se cheamă aşa?-Aşa i-au pus numele strămoşii noştri.-Da de ce nu i-au pus alt nume?-Vrei să ştii?
-Da, vreau să ştiu!-Atunci trebuie să mergem în trecut, săajungem pe vremea strămoşilor noştri şi să vedemun film din vremea aceea.
-Cum adică în trecut? Pe atunci erau filme?-Nu, nu erau, singurele filme erau visele.-Chiar aşa ,bunicule, visele parcă ar fi nişte
filme. Chiar astă noapte am visat că aveam şiconduceam o maşină adevărată.
-Tu ştii cum se face un film?-Se filmează cu un aparat nişte întâmplări.-Ca să înţelegi trebuie să ştii că întâmplările
dintr-un film le face un om care scrie la început unscenariu. După aceea se aleg locurile, oamenii care
joacă în film. Acest lucru îl face un regizor care aremeritul principal în realizarea filmului. Mai sunt aceicare filmează, operatorii şi o mulţime de alţi oamenicare ajută le realizarea unui film. Tu ce ai vrea să fiiîn realizarea filmului nostru?
-Operator, bunicule, că el filmează totul..-Bine, atunci să începem! Ce-ar fi să alegem ca
loc de desfăşurare a filmului chiar apa asta şi cumalurile ei?
-Chiar ar fi frumos!-Uite cum facem întâi ne uităm bine la apă.
Spune-mi ce-ţi place mai mult la ea?-Îmi place că este limpede şi văd pietrele pe fundul
apei, îmi place cum curge repede la vale şi cumsusură parcă ar fi o muzică, îmi plac aceşti copaci
care stau pe malul apei, îmi plac peştişorii careînoată…Uite, unul mai mare!
-Bravo! Acum ştii ce facem? Ne închipuim căfacem un film. Tu eşti operatorul. Vreau să facemîmpreună un film frumos!
-Cum să nu, vreau, să facem un film frumos!
-Dacă o să ne înţelegem bine şi filmul va fiunul deosebit. Gata, eu sunt povestitorul, adicăscenaristul şi tu eşti operatorul! Atenţiune, îi dămdrumul! Motor!
-Acum în urmă cu vreo şapte sute de ani pe aicinu erau case ci numai pădure deasă cât vezi cu ochii.Poţi să filmezi asta, domnule operator?
-Da, bunicule, sunt copaci bătrâni înalţi până lacer unii chiar au căzut jos de bătrâneţe.
-Oamenii trăiau în sate mici şi răzleţe. Aiciunde filmezi tu nu erau decât animale. Mergefilmul? Ce animale vrei să filmezi tu?
-Cerbi, căprioare, urşi, lupi, iepuri, mistreţi,vulpi…
-Mai adaugă unul care trăia în vremurile acelea,un fel de vacă sălbatică ce era cea mai mare dinaceste păduri, se numea bour.
Filmezi?-Da, ştiu cum arată, am văzut într-o carte.De dincolo de munţi a pornit o ceată de
vânători de pe vremea aceea cu arcuri, cu suliţe, cu buzdugane şi au săgetat un bour care a fost numairănit şi a început să fugă, aşa rănit cum era prin
pădurea aceea. Vânătorii s-au luat după el. Mult i-a purtat, prin toate coclaurile: prin desişuri unde abiamai puteai pătrunde, prin văi, pe coaste de munte,gonea peste pâraie şi mlaştini, pe stânci golaşe şi
dealuri, prin poieni şi tufişuri…Şi acum fii atent cufilmarea! Până ce au ajuns aici în această apă care pevremea aceea era mult mai învolburată aşa cum esteea când vin ploi mari. Bourul obosit şi rănit căuta săse răcorească în apa mare şi tulbure dar o căţea de-avânătorilor întră în apă după el şi începu să-l atace.Cu ultimele puteri bourul se ridică deasupra apei şi olovi năprasnic pe Molda, căci Molda o chema pecăţea. Vânătorii au mai înfipt câteva săgeţi în bourapoi au năvălit cu suliţe şi buzdugane şi l-au răpus.Obosiţi au făcut popas pe malul stâng al apei şi auhotărât ca apa unde a fost ucisă de coarnele
bourului, Molda, să se numească Moldova.-Aha, bunicule, de aici vine numele apei.-Da, dragul meu, de aici; iar vânătorii aceia, în
frunte cu Dragoş s-au stabilit pe aceste meleaguri,Dragoş a fost voievodul care a numit noua ţară încare intraseră Moldova după numele apei şi au alescapul de bour să-l pună în stema ţării. Ai filmat? Euam terminat scenariul, cum a fost?
-A fost frumos bunicule, dar filmul meu nu-l pot arăta la nimeni.
-Dragule, strămoşii noştri erau năzdrăvani,vânau zimbri şi bouri ,dar mai năzdrăvani sunteţi voicu aparatele voastre de azi care, prin apăsarea uneitaste, puteţi să salvaţi filmul şi să faceţi replay cânddoriţi.
Gheorghe Solcan
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 26/76
Spiritualimulte supetrebuie să şse ocupaula asta secontroalele
Mica ciupeai, mo şule„Ai vreo sa şa!” „Aivede, nicic Caietelemulte for „alese”: „romanilorCel Bătrân
sa”, „Depcu…sentim
turtulat lade căru ţă”,neîn ţ eleg ăt Marinică,multe vorbşi nevrute.său, fost câdoar câtevaca să nu al mână toatei totul! Baciul de
povesti ore
unde le maenciclopedila el am af Simplu! „I
stoarsă şia şa câtevacite şti pe
Nu? ÎncercDacă vei gCinstit! Da Venit din
proaspăt a
dorinţa desatul aşezagraiul local
ION
L„N „desvor n-a
poţatea satuluistiţii. Potrivie, de pildă,u stânăria
pricepeau.de la Sfatul
lă! Stăpânu” Tăcere.t ă? „Cam atrei sute?”m n-o puteade teme alulări trăsnitCei doi
sunt Deceba fost înmoresiunea T nte”, „P
ele două p „Vocabulaare”. Şi listăcut cum îl cu tâlc. St
Se vede căndva învăţă: „În via ţă necăm pe
lucrurile di
la stâna aci-n şir fără s
i scoate! Pae de… buzat cum se pei un calupl învele şti î zile, după alup rând
aţi şi veţi văsi creduli, până una, atr-un ţinut îsolvent de
face lucrur în căuşulnicilor, dar
FLOREI
Vorbe
a grădiniţ ai mâncata da!” „
chizi gurabe şti cu mm mâncati spune ceva cuprinde,it uneia dincâte oi ai lain tată-n fii-o făceauPopular v
l stânii era îăspunsul n şa!” „Ai do„Cam a şa!i scoate la ce copiilore. Spicuimonducătoril Traianmântat împansilvanieimântul es
ale”, „Soaul este un ca ar putea c ştim, dar fond de vorbnele le-a cor în satulrebuie să alob”. „Dac jur ţ i se pa
uată sub Cuă se opreas
c-ar fi o banar, spuneoate ghici î de brânză tr-un ziar
are înl ătur rile imprimedea că baei câştiga
lta, la treabăcărcat de i
cele înalte
i mari, s-a oe munte.l-a învăţat u
SUR
cu tâlc
. Educatoazi diminetunci, de cmai mareine?” „Da,rea mult!
! printre altelre ele nimestână. Moro. Asta le pl
bine! Pe ateneau foarte
trebat: „Câ venea niciă sute? „ „
”. După cuapăt!e şcoală cdoar câteva
ai daciloeme ş”, „M eună cu…ua fost ume rotund
rele este oaiet de cuvintinua!
arte profund cu el, afliles de la buatal. Am sem mult ă v ai un cioc
r cuie „. Ş
rmătură îţică. Te între
dă magnetivecinul me brânză de proaspăt ă ,ata citit. Îl
ziarul umeate”. Intereiul are dren ban mai! torie şi legcoli, înarm
bişnuit repeu prea cunşor. Era ma
ÂSUL BUCO
24
area: ţă?”e nucând
darMai
e, şii nu
zeniiăcea,unci,des.
te oicum.Cam
se
onţinmai
r şiircea
bralut ă şi…
oat ă te…
, ştierute
niculicuit
oin ţă n în
i nu-
oatei de
că, o. Devaci.binela şiit şi
sant!tate!şor!
ndă,t cu
de înoşteamic
detimspreMiliund Ace
ar înca
Asădreîmbrelamar
pier pleco al S
au pSe slumleabodes
plinei.într Rar,cucom
dra jos!trebefor
Uascrăspdefurccondinun şi t
slujatât
op Înmoahazîntr de-şi-no brailăm
ceiacol spu
INEI
tatură. Celce turna î
şcoală, la vţiei, îi dăva că nu s
sta, continu bine că su
p comentarici, în miezică, „varatate. Iarna eăcăminte…iv scurte şie sau oriuni. Şi aşa es
aţi! Riscaţiă vară…nt oameni c
rins vremur imt bine aşaea occidentalace viaţadat un ousut…., dae de tâlc. O
udele, pegi… pe jo vezi unul c ii stă binunica ţ i cu
i!”. Răspu” Esteie privite î
t vă puteţi c amic mains undevaunsuri neaşuncă, foar
ile caudine.ins că ceeazile, în dr leu pe umă o geant ă d
ei pe carede simplular!” Şi-i drebarea „rte?” şi-aul oamenilchipează în seamă, lastele. Pe unnă zi, va tr sau, cinereşte pe în
pleca ţ i nuo, sus, îne ceva?
puţin aşa p pahare. Îneo doi kiloineţe unulnte ţ i cel mndu-şi drute ţ i tare cit …e munte, aş pică într-ste lungă şiasfaltică. O
răcoroase.e în ţară ste! Aşadar,ă mai aştep
are trăiesc c
grele, aşa s. Dacă ar filă, ar fi impîn linişte.
în vâr a obţinutmenii comtru a se v. Sau cu su docarul s, îl întreabrudele, cu
sul, surprinn adevăr.realul lor.nvinge! Încşugubăţ şiîn colţul
eptate. Pâne bun, de a Este unce face e bm spre ca, este întreb
iplomat, ma
ai?”. Răs, a venitau dreptate!e se întâus-o şi şi-or cu părulelepciunea,masă…rotl dintre ei î
bui să lasetie, în iad.elete: „De
s-a mai înt eruri, nu-i
ovestea vectr-o dimineetri, pe tre
burduhănoai mic omul, îi repli
t! Scurt pe
a cum îi pla joi”. Şi
panglica demătu-i mareacă eşti cure a-ţi răcoatenţie cum,aţi un an pe
u decenii în
-au obişnuitsă le faci unosibil. Se ve
eunăzi, ută. L-a îrăspunsurinică cu difizita, „înghinia. Vara,u cu şareta!
ă pe bătrâncei aprop
ător, a foste doare.i aşa este!
ercaţi!mucalit, cugurii aresă prindă
ltfel, a trecutodidactne. Şi aşa eă fiind, cuat: „De ce ni domneasc
unsul, pe crepede: „S Aşa este! plă cu s
pun mulţi. I nins den-au margindă, discut
l macină gâtotul şi să-şi Timofie,reme ce nic
ors, se ved r ău deloc
inul meu înţă, în drutele din faţa: „Am citiin lume!” .ă sec:” Îmdoi! Nu mai
ce vecinuluired că are
drum capătă. Verile sunva plecat lai creierii, o unde şi câtru a prinde
…urmă. Aşa
, aşa trăiesc.…transfer înde treaba că reporter atrebat, l-ae jumătate,cultate întret” kilometricu faetonul. Reporterul,: „ Dar cuma ţ i, cu ce
simplu: „ Pear lucrurileu un pic de
un zâmbeîntotdeaunaactualul loct prin toateesăvârşit şiste! Într-unao plasă de
u- ţ i cumper , pe mă sura
t de sec, peunt un om
fletul dupămaginaţia şivremi, carei. Mai mulţi câte-n lunădul că, într- ia bilet…încu calm, îli unul dintre
treaba c” Mai poţi
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 27/76
Băt ăl
În vreteritoriu c(1774), zoncea mai m
care omulcodri de peViena, decavaler deConducereȘcolii Supeîn frunteadin Austria
pădurile vicălătoriei,
produs mainteres văd
seculare (virgine şi nDupă
pentru acercetărilora cuprinsdin Bucov
pădure înFondului,OcoluluiSlătioaraconservare
posteritate.
În ur mai 1907Domeniilor
proprietăți porţiuni dede vedere a
Unula fost A. G
pentru rezeale fosteigeneraţiilevirgine și
plante alpinÎn aceDomeniilor
VASIL
ie pentru o Sl
ea când Anoscut maa montană șre parte ac
u interveni Suha Bucooment ce
Guttenberg, şi Organizrioare pentr nei delegaţ
, a vizitat îngine din acublicat la Ve uimire şit la vederea
), am cunoe-am delectace ideea rei declarateștiințifice șiuropa, respna se gânducovina. Î
lucrând lailvic Stul
n stareaacestei păd
a Congresde la Vien
a dispusorestiere să
pădure, carel vechimii șiintre iniţiatuttenberg, cvarea anumustrii, în s
viitoare car s-au luat
e rare (ca allași an 190din Viena a
E DIACO
idee: Cod ătioara
stria anexatârziu ca
i nu numai a perită de p
e niciodată.ineană se v profesorul
care condarea Silvic Cultura Soi a Asociaţ
perioada 13astă zonă. Îiena, în 189 excursioni marilor co
cut caractet la vedereaervării uno parcuri na ferite de innsabilii Foeau să rez anul 190la amen
icani șii virgină,uri seculare
lui interna, Minister a toţi pro
procedeze l ar prezentaal cercetăriirii acestei
ăruia i se daitelor porţiucopul de acterul origiăsuri pentr
umiţa)., Minister cerut Fond
SUR
ul Secular
ordul Moldfiind Buc
provincieiduri secula
Despre seca fi tiut pâniversitarcea Catedr lturii din clului de la Vei Silvicult-21 iunie 18n raportul a7, consemnştii au arăta plexe de p
ul acestor plor”. păduri sec
turale, desttervenția odului Religrve o astf , când ing
jarea pădăzând păs-au gândnealterată p
ional dinl Agriculturietarii derezervarea
interes dinștiințifice.işcări în A
torează iniţii în diferitese păstra pnal al masi ocrotirea
l Agricultului Religion
ÂSUL BUCO
25
ovei,vinara îne, în
lariină ladolf
a deadruliena,rilor
97 șiupra: „At unăduri
ăduriulareinateului,
ionarl deneriirilorureat laentru
1-25ii şimariunorunct
striaativa părţientru
elorunor
ii şiar să
stud pro pro
Slătha,Mo192
păd prinReli
peMinSlătnou
pop pro
DerderKar
Buk Slat (19
dăiDir Agr n-arinv
drerezePoi
ave par senAmevr situFon
preţ păd
cantca cdinvirgsă t
lemmitunelrefugen
star amemai
INEI
ieze probleuneri. Caus pădurileÎn anul 191
ioara, stabiliînsă dindial proble, cu ocrilor aparț
tre care igionar de pamenajameisterială nr.ioara a prim delimitare,Primul car larizând-o
esorul Anto
Urwald vo Bukowina,
athenvereiowinaer Ur ioara, în „C7).Statutul duit pânăcţiunea Ficultură şi Dmai corespcat al preîn
tul de o valrvată o supna Itcani, dAceste deu motivare că cei caretorul Conrozie Grib
u din Gurată în Slătio
dului pentr lui, cei doirea Slătioar
Ca urmareitate de 7 2ea mai vec puţinele păină, cu arboeacă prin mPentru aului din
opolitul Nee cercuri pze, cheamăral Franz
de exploatnajist, cu vîntâi să-l d
a rezervăriurmare, ASlătioara şi3 s-a făcutndu-se o sucauza izbu
a rămâneazia întocinând Ocolcest codru,atunci a d
t ca o p46 662/192t statut de r în suprafaţă a scris dîn lumea i Mühldorf,
Sl ătioara.n „Jahrbucs” (1926),älder , Ein
zernowitzer
rezervațiîn toamnandului aomenii, pende scopul
tâmpinării
rifica, oferirafaţă de 6 pe versantersuri aleîn rațiuni
au declanşastantin Coovici, care
Humoruluiara şi pe ca suma deau solicitat
a.
a acestor0 m3 materie rezervaţiuri din Cai având o vmente dificse obţine
pădurea starie Cotlar olitice libe pe excelentzech şi-i c
re. Uluit, bcea sugrutermine pe
i unor păduministraţiautna.
delimitarea prafaţă prot
nirii Primefinalizată.
irii ameului SilvicAdministra
ispus ca acetă albă. P, pădurea szervaţie, dâ de 671,11 hspre aceast bitorilor ncare a publi
in Natursc des Siebeși Die Geh NaturschuDeutschen
naturalăanului
cerut Miniotiv că pădi menit și snei invazii
nd în schim69 ha dinl vestic al GFondului Bde ordin et această aczmiuc şicumpăraser o fabrică
e, în 1930,700 000 lo cantitate
emersuri, sal lemnos, c forestieră paţi menţirstă de pestile.
aprobareaculară, s-aiuc, care, oale, nu areul amenajisere să pună
trânul şi exată de emomitropolit s
ri şi să facăFondului a
ădurii de la jată de 408lui Război bia în anulajamentuluiStulpicani,
ia Fonduluista să aparărin Deciziaculară de landu-i-se şi oa.
rezervație,turii a fosat articolele
utzgebiet in bürsgischeneimnisse de zgebiet vonTagesposte”
protejată a930, cândsterului deurea aceastaub pretextula insectelor,
pentru a fiădurile diniumalăului.isericesc îșionomic. Seiune au fos protopopul
ă de la une cheresteaau vândut-oei. În loculde lemn din
a fasonat oeea ce făceain ţară, unaută în stare 400 de ani,
exploatării apelat laligat faţă de puterea să inspectorul pădurea în
erimentatulie, încearcăă renunţe la
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 28/76
această ideaşa ceva n
pădure de atăiată. Czeva demisiofost elibera
În ur pădurea Slhărţile Ocoei parcele,iar în 193această păd
Cel caMinisterulschimbul pGuşuleac.
publicând a stribt (O
conferinţeaceastă acîndrăgostiţi
M.Monumentcampania șDomenii, lcă schimbu
pădure dincondițiunil
pădurea nostare de de
condiţiuni„minunataarată cu
procedat lConsecinţe
puhoaieletotodată icărei sparglei. Azi nu
În bătsecular diFacultateaiunie 1934
apel, solidGuşuleac.
În urmMinisteruluasupra schiultimul csuspendată
În ur perioada 1întreprinsăvom ține
Nectarie
Nistor eraintui că recva propun
, iar mai apu poate fac proape 40 dh conchidea. Nu a ma din funcţie.a acesteitioara, disp
lului Silvicsubparcele,
trebuiau sure.re s-a luptade Agricultădurii SlătiEl a luatrticolul Ein pădure di
ublice, adreiune numede natură.Guşuleac,
lor Naturiii adresează
26 mai 19l Codrului SPoiana Itcar impuseuă să aibă:voltare, 3. a
e vegetaţie,cascadă aâtă grabă,a trasareae au fost cu desfundaodul constr re numai sai exist ă nilia pentru s Slătioara
de Știinţe aMinistrului
rizându-se
a acestor vei de Agricmbului celas, producexploatarea
a tăierilor 29-1930, adin dispozicont de faotlarciuc ș
amestecațihizitoriul în judecător
i să se opue, întrucâte ani şi nu că dacă i se
i apucat să
iscuţii, a f ărând astfelStulpicani, ilinii somier ă înceapă t
t mult, interă şi Domeara cu o aoziţie înUrwaldgebn Bucovin
sează memoşi oameni
delegatentru Bucoinisterului
4, un memecular din Sni s-a făcute Minister 1. acelaşi aceeaşi întin
i menționeârâului luinepriceperedrumului
ă în urmat completuit în fostaa investit oi drum, nic
alvarea dejaRarăului
Universitățigriculturii
cu demersu
emente proltură şi Dr două păderea unui
pădurii secu de arboriavut loc o
ia organele ptul că îni Ministrul
în aceastătocmit la 2lui de ins
SUR
ă, afirmândngrijeşte aconcepe să ova cere aşa
facă deoar
st amenaja pata albăvindu-se în, linii parcierile masi
venind pe lii să revizu
lta, a fost5 martie 1et der Bukoa moare),
rii, antrenea de specia
l Comivina, îşi întde Agricultriu în care
lătioara cufără respec
, care cerespect, 2. acere şi 4. ac
ază că s-a diIon, ceea c şi ispravăde explo
lărgirii cascrumul, nim
cascadă, pensumă de 9 cascad ă”.vestituluis-a angajai, care adreşi Domeniil
rile profeso
teste, condumenii a reri i a opr dezastru,
lare Slătioar din codr
anchetă pede resort.
uși MitropBucovinei
problemă,noiembrietrucție ca
ÂSUL BUCO
26
că eleastăvadăeva,ce a
tă şie pelocullare,e în
ângăiască
ihai932,winaţine
ză înlitate
iuniiţeşteră şiarată
altătareaa caeeaşileaşi
struse nes-a
tare.adei,icindtru a000
odrut șisa înr un
rului
ereavenitit, înfiinda., înnală,
acălitulIon
vom1934 prin
ordexisexpl
promo
pădTod
statreze
păd pădsale492cupcare
PlaSecCod064,
iubiFradist
INEI
nanța d-saltă caz deoatarea pădÎn anulunereaumente alerea Slătioa
irescu, din liÎn anul 19t de „morvaţia a fostre, ca terenre ca perişi în limitam, s-a d
inzând Plai este şi rezePrin Legea
ului de aiunea a III-rului Secul20 ha.Acum, la uorii naturiiz Czech iugere aceas
e să binevurmărire”rii seculare
1941, Coninisteruluinaturii o sura şi 44,43mita superi50, Codrulument allimitată lade protecţietru de pr
superioară,limitat unl Todiresc
vaţie floristi5/6 martie
enajare aa – zone pr Slătioara
n secol de laduc unihai Gu ul
ă perlă a B
iască a de penală îndin Slătioar iliul de
de resorafaţă de 2ha din go
ară a codrulSecular a f aturii”, iar suprafaţă
e absolută,tecţie pe tr cuprinsă î perimetru, în suprafacă.2000, privi
teritoriuluiotejate, aria a fost m
a înființareaând pioseac, care aucovinei.
V
clara că nulegătură cu”.iniştri, la
t, declară4,24 ha din
lul subalpinui.st prins cu
din 1955,e 333 ha dei 530 ha deei laturi aletre 1 320-1e protecţieă de 44 ha,
d aprobarea
național protejată a jorată la 1
rezervației,emoriei lui
salvat de la
sile Diacon
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 29/76
MIHCOLA
paginile Vmaestrul previste ieșe1903-1913.în proză tCobuz, fieSadoveanu.
pasiune veși artistice
Doi pSăteanu, aliteratură, iarticole subBujor. În aepigrame,
C.B.Penel,Steuerman-M. CodreaDragoslav.
Alătur Florariu, uMihail Sanumăruluilirică,Vânămoldoveneîn 21 de v
pădurar: „ pe gură”, f de-o vară,tuberculozăîntâmplare,
pătrunse dtocmai desentimentul
Efuzirămas toată
proza sa, at balade deversuri de
Admi poetică oMihail Sad
poezia înaiCine l-aaceeași uli
CORN
IL SADOVORATOR
I
mulunerezicult
sautrecie ecol
ieții Româozei românne, modesteFoarte puțiu că a scrismai târziu c Maestrulsul, publicâle epocii. bliciști ieșe editat în 1ntitulată Arstanțiale,pr eastă revist
actori și pu
Al. RădulRodion, iarnu, C.V.
i de ace tin prietenoveanu a
10, a revistetorul, cuscă propriersuri, draglori albastr ata pe care,într-o zi de, între da fost zu
sinceritate,aceea cu
trăit și realinilor tinere viața crediingând fruminspirație pesfătare oriator al mar tia pe deoveanu a f
tașului săuuzit spunâioară, Rug
LIU CA
EANU, FONl VECHILȘENE
Mihail Sate jurnale,le pentru sstând și avura românea
Exceptândcercetător
utului cultuni cunosc a borarea iești – spriti, Mihail
ca format,i din admir
, fie sub ps adevăratula cultivatd poezii în
i, ziariștii03 o revistta, la carefesorii Ghe.ă,predomina bliciști ca:
escu, Eug.artea poetiacovia, G.
poeți, în ce vânătoar ublicat în
i Arta, o decouri din prozatorulstea curată-n ochi albdupă peregtoamnă, aouă lumârăvită cucăldură, pr atât maiat de autor.ti în versucios, și eleuseți de poeopulară, câobilă înțelelui Eminesost, dorescst și un m
moldoveand Povesteăciunea un
SUR
P
DATOR ȘIR REVIST
doveanu a f n țară și lacurt timp,nd rezonanscă. pe speci
ii pasionațral, foarte ptăzi, - în afamportantă
jinul acordSadoveanu,apărute într atorii opereiudonimulnume deîn tinerețerevistele lit
piru Prasin pentru teaau colabor Nădejde șiu eseuri, cr State Drag
Herovanu,ă era semnaTutoveanu,
olaborare ce al maest prima pagiioasă mărtuînflorita l
i, și destăi pentru o faștri, floareinări vânătăsit-o răpuări. Draijloace di
ofundă tristemoționant
ri, maestrulși vor face lzie universatece de vi
pciune.u, a căruisă amintes
nunat lecto
din țara dea codruluii dac ori D
ÂSUL BUCO
27
ndatIași,lteleță în
liștiii aiuținiră de
dint deunoraniisale. S.
ihail, cuerare
și C.ru șit cuPaulnici,mir,
dr.tă deIon
N.ului,ă aisire
imbăuindă deroșiereștiă deaticaecte,țe șieste
le-aoc înlă cutejie,
perăc că
din
sus., Peintre
sutsimimaProîn cneui
lectCre
Iași, pencultlocdeteatactiRev191speluiBerl
coladinSadIbrăGal
NeStefostartirevi
repr Geoși pl
des Națiinciînceasisrăzrăzb
scefostale lÎn aArgcareanul
Lu
apao nT. P
de a
Mihadumoș
INEI
de catarirea i suflini și adânramul întâldrul căroratată sărbăt
rile din Angă, în care Numit în 1 după ce a sru actorii slră, maestru
l programul pecialitate,ală din țaitatea săp
ista a apăr -1913, destacole comI.L. Caragiin. Număr du
borarea celoași și Bucuveanu și
ileanu, Tuction, M.țeanu, Paulerman-RodiG. Topîrc
tică polemistele din Ia i
În număru
ezentației drgescu, Mihin de melanÎn număr
his cu unonalului Mdent, actul arcat, pe caând la cooi, stagiunoi mondial.Actul, - un
ă în timpulsocotit egalui A.P. Cehnul 1919, îezi, fondea
va apare peui.Tot împreuea-bazar sÎntre anii 1
ă revista Înmească Dacopa, M. CoPe data de
ni de la naș
ail Sadoveaem un piotenire cultur
e nu poatel etern ce
ime de gânirilor scriita citit din Eare pentru
intirile di a fost de ne910, directoabilit un cli jitori ai acl a găsit cai de sală, la
Teatrul, caă, dar înămânală aut odată chidere făcumorative ple, decedat
ă număr, rer mai de seaești. Pe lângG. Topîrcor Arghezevastos, DBujor, dr. Pon, C. Aleeanu, careci teatrale
i Bucure t 9, al revi
e ieșire laail Sadoveaolie.l următor,act de teatihail Sadov întrunit toare ie eniiedia în 3întregi și
incident tranei repreze
at nmai de tv. preună cuă la Ia i rev
ntru scurt ti
nă cu G. Toptămânal,
936-1940,emnări ieșia – împreureanu.5 noiembrierea marelu
nu, noi ro omagiu, pii românești.
uita maiesdăruie te c al versuluiricești sau cinescu, auascultători,
n copilărieegalat.r la Teatrul
at de munstui vechi aoarte utilă premiere, are să oglinspecial să Național
deschider ă în două sntru cinstir în luna
vista Teatrmă condeieă cei doi coeanu, au, M. Codemostene B. Cazacu, Eandrescu.a întreținui literare c
i.tei Teatrul
pensie a au a scris un
paginile r ru iscălit deanu. Intitue calitățileaveau să iacte Zileînainte și
gicomic desntații de binagicomediil
G. Topîrceaista Însemn p,până în
pîrceanu ediîn anul 192ihail Sadovne – pe careă cu G. To
e,când se îi prozator ș
ânii suntentru opera
tatea gravă,omorilor deeminescian.ele de radio,ost prilej de alături de
ale lui Ionațional din
ă și prețuireezământ deublicarea în unei revisteească viațaaccentueze
lui ieșean.ea stagiuniiăptămâni dea memorieiai 1912 la
l, a întruniscriitorice tiducători M.
colaborat:G.eanu, Galaotez, Barburic Furtună,nimatorul at cu vervau ziarele și
, cu prilejul
tistei Atenaarticol scur
evistei s-aue directorullat Un mice dramaturgle aplaude
esele dupăupă Primul
fășurat pe oefacere – ae într-un ac
nu și Tudoări literare,ltima lună a
tează revista.eanu face săar fi dorit s-îrceanu, Gr.
plinesc 135i romancier,
datori să-ice a lăsat-o
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 30/76
SURÂSUL BUCOVINEI
28
GHEORGHE C. PATZA
MAJORITATE RELATIVĂ
Maestrului I.L.Caragiale, care a tr ăit ni ştetimpuri identice cu ale noastre.
Primarul Elizeu Lipiţanu se afla într-o serioasă
dilemă; două persoane influente, un medic şi un preot, solicitaseră fiecare, singurul apartament maide Doamne-ajută aparţinând primăriei şi caredevenise disponibil pentru închiriere în primuldeceniu de după Revoluţia din 89.
Preotul venit de curând în urbe, s-a înscrisimediat în partidul de guvernământ, obligându-l pe
primar să fraternizeze, însă doctorul era susţinut deopoziţie, iar farmecul său personal îi crease destulătrecere printre consilieri.
După câteva nopţi de insomnie primarul s-ahotărât: va recurge la votul secret. Ca urmare, şi-a
adunat consilierii şi le-a pus în vedere să votezeneapărat cu preotul şi, dacă este posibil, să-idetermine şi pe alţii, independenţi sau din opoziţie,să facă la fel.
În timpul acesta nici cei doi solicitanţi n-au statcu mâinile în sân; preotul a fost vedeta serii la balulfemeilor din partidul de guvernământ; jovial, cu pipaîn colţul gurii, doldora de bancuri cu popi şi
preotese, părintele Hodoroabă s-a asigurat desprijinul alor săi; medicul i-a sunat personal pe toţiconsilierii opoziţiei şi chiar pe câţiva dintre oamenii
primarului. Toţi s-au grăbit să-i promită sprijinul,votul fiind secret.
În ziua şedinţei Elizeu Lipiţanu şi-a îmbrăcatcostumul negru, compunându-şi o figură neutră.Jocurile fuseseră făcute. Nu-i rămânea decât să steadeoparte şi să aştepte rezultatul votului. Reuşise să iadistanţă faţă de eveniment şi chiar îşi permisese săglumească cu funcţionarele care aduceau cafelele şiapa minerală. Le făcu pe rând cu ochiul, s-au leatinse uşor în treacăt. Toate erau cetăţi cucerite.
Elizeu Lipiţanu avea o metodă infailibilă: lechema pe rând în biroul oval şi le punea în vedere că
principala sarcină de serviciu este aceea de a îndulciviaţa primarului în momentele sale de blândă uitare
a greutăţilor tranziţiei, iar asemenea momenteapăreau destul de des.
Pe unele le trimitea în delegaţie, apoi le suna latelefonul mobil, o întâlnire în locuri depărtate, lavreo cabană sau vreun motel. Puţine scăpaseră deinsistenţele sale şi acestea făceau parte din douăcategorii, urâtele şi cinstitele.
Slutele îşi petreceau zilele nebăgate în seamă,iar cele fidele trebuiau să se transfere cât mai repede,sau să-şi dea demisia. Şi cum în vreme de tranziţie
posturile bune sunt rare…fidelitatea nu are cine ştiece preţ.
În timp ce Luluţa Bokor îi convingea pe ceilalţiconsilieri de necesitatea votului secret, ElizeuLipiţanu se ridică de la masă, rostogolindu-şi trupul
burduhănos spre ieşire. Îşi întoarse din uşă capulcreţ, cu faţa balaoacheşă, de ţigan pripăşit în lumea
bună şi le zâmbi complice consilierilor săi, ca şi cumle-ar fi spus că el se întoarce curând, iar ei să-şi facătreaba şi să nu se lase intimidaţi de opoziţie.
Primarul se îndreptă hotărât spre toaletă şi seînchise în cabină. Cu un suspin de uşurare sedescheie la prohab şi decalotă de mai multe ori,
privind cu oarecare tristeţe la ceea ce vedea în faţaochilor. Bolile lumeşti nu-l ocoliseră şi se trataseempiric, ferindu-se ca de foc de nevastă-sa, aşa căurina greu şi cu întreruperi.
Colita îi juca feste şi se slobozea cu zgomot,scuipând drept înainte pe gresia albă. La sfârşitgemu de plăcere. Se încheie la loc şi se îndreptă sprerobinet.
-
Doctorul… Eu, unul, mă spăl pe mâini, ca
Pillat din Pont…Se spălă tacticos, îşi suflă nasul cu zgomot închiuvetă şi ieşi fără să se şteargă pe mâini.
La intrarea in sală îl întâmpină privireastrălucitoare şi supusă a Luluţei Bokor. Cu faţarubicondă, de beţivă cronică, strălucind de cremă şifond de ten, cu nasul mic şi cârn, ca un benghi pe otură, spuse cu modestie studiată:
-
Nouă la şapte pentru părintele! Avemmajoritate relativă, domnule primar…
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 31/76
cu neîncredcut. Zgomnestăvilit amişcare, ţiţipă neauzişită a maşîntretăiereafirme, îfrământareceşte zbor nească. Priîncruntatecerceteazăde interese,infinit, cuau venit adla muncă.neîncăpătoiureşul ime
pentru maicare gonesmăcar până
- Muzdreapta.
UşaameninţătoOdată intraa tăcerii, aameninţărila Sighet îşîn edificiuîşi simte fiholul de lazestrea adutancurile r deportare,44 penitencde execuţieorânduiri.urmeze prisău cenuşămele uneineşti.
Odatălule eşti imsuferit şi au
pentru vinadoctrinei r pereţii înalţ
ASIAN B
Prins
l
erea sălbătiotele se al timpului.tuite de cle sub picioainilor, grabdureroasă
brăcămintea necontenitl unei păsirile oamen
de griji, altepărtări ne
câteva tristumzet molcşi de dorulOraşul din pentru tot zns omenire
bun, pentr tihna şi îce îşi vor pul ? Aaa,
mică, vopsre şi o des în clădire tingurătăţii şedefinite. I
i manifestădevine deonţa înlănţuiintrare se af să ţării de cşii: 10 azi5 centre deiare,72 lagăa celor carestfel împo
istorie destşi disperar aberante vi
pătruns înediat împres pierit în înc
de a fi gânşii. Miile di mărturises
ALABAŞ
între lumi
Respiraemne că
ai mult aea refuz adul urmă dee prospeţirbore tânăr in jur pareult prea
oarbe viiunilor înco
estecă hatrăzile îngdiri înalte,rele lumii.
neorânduia zgomotel pestriţă peste careri, au dar
ilor ţintescle, rătăciteăzute, mult
e… Maşinilom, impasibde casă ceicresta Ma
buciumul şise zbate
mai frumgrădesc tratoli foamea.emorialul!
ită în grichizi cu str e pomeneştii simţi că bteriorul celi azi menir ată prizonieă greu culă panouriomunismulle psihiatricdepozit, ane de muncăau îndrăznidobită, Roinul, presărâ, umilinţăiuni asupr
oridorul carat de umb
hisorile co
it altfel dec fotografiifaptul că p
SUR
IUC
ţia întretăialămânii ce
. Se dilatămecând cuăcoare, une în umbra
. Aerul îmbn ocean stăald. Trupulraţiile lolţite de necotic în vâste, cotropiaproape suirculaţia n
tă a pedeştor, mulţime
a trecătoând şi cândl să descuiurea. Unel printre gâe fugare, hăe trec într-uil. Este auglecaţi pesteamureşuluiagitaţia lumentru mai
os, mici idnic sentime upă Primăr
, te întângere de i
într-o altă lusc te înconebrei închisa. Cine pătr rul atmosfeevăzute fiaari care etadescălecate, 63 centr hetă şi surgforţată, 93 l să se opunânia avea
nd peste poi moarte, î societăţii
e duce cătr ele celor caunismului n
ât doreau aare stau lipioporul a int
ÂSUL BUCO
29
ă dărşesc
pânăesaţstropunuiâcsitut şiab-
culuinos-tejule de bre,sfâr-rilor,a derilor,rătă- pă-
e parduri,ituiten şirst şizări, pareii. În
ult,
alurintele
ie, la
pinăimă.ume,oarări deundeei şie. Înleazăe pee deiun,
ocurinoii
să-şiorulnu-
ome-
e ce-e aumai
epţiite peat în
lagăfărăholatâtreaacei
destfemdisti
privoastraimâeduPrivteasPerosfotoadecareVinîmpfăţăatâtacesreaşspir s-anat
proestedoa
mii per se îipoali,geletrân
jertdeşi
puştotdaugruruse
pensimslăb
lacr o
bolşDu
victistodov
să-ş pottele.
INEI
rul comunisscrupule şil în care pride convingăiecare portr oameni căr
inul le-a hei, tineri sanse, ţărani,iri senine seni îmbrăca, purtătorii cruci, uneaţie aleasă,irile lor, decă despre suuloarul cefiinţa sub pgrafii. Aceiărat, au fos au trecut, c lor cea m
otrivit uneinicia şi trăde dureros atui popor.eze la locuritul cărora şntâmplat şiral este caria sa înţelemortal pen
pe ascuns,
de tineri enitatea valo potriveasc
riziei noilorărani, în la lor noroiuli înţelepţi şia lor să aperânduirea broprietatea.ăriile politi
eauna numaost educaţi.urile de pşti ale căroru a se mai, diferenţaiciune.Zidurile în
mi şi resemărturie a
evismului,nezeu. Şi sS-au adu
melor şi ceiei. De fiecdeşte a fi t
i judece cucuprinde a În celule f
nu cu voiafără Dumnirile foştilo
tor, fără să ît în parte, cra istoria le
răzit marti bătrâni,intelectual
u încruntatţi în haine ae sumanete sau armeţărani frunt dincolo deferinţă şi or uce către civirile reseoameni au
t la fel deşi moment
i mare a f entalităţi h
area. Greşe fost speranu sperat că
le lor princii-au formatnici nu seiecare popociune, prin
tru orice m perfid şi di
ucaţi în sprilor morale practic cuautorităţi.ăre sau înde pe boc
oameni în te ceea ce şlşevică: libCei care
ce au crez pe balanţaÎntre acei oşlamale ad şenile erampiedica da făcut-o d
hisorii de lnare. Fiecar
ticăloşiiloe cei carent multe ceat în ac
le ale călăilare dată celimpul. Nu
obiectivitate ploarea, nuecare docu
sa, ci târât sizeu. Nu po
r deţinuţi poncerci să atia un umil o-a fost grea
iul. Suntameni simp, preoţi,
şi gânditolese sau înau bundiţe.. Stau alătuşi cu neştiu prezent, pare ca desplule tăcereanate ale c
existat şi aeali ca şi cele pe care lst că au gâidoase, că aala pentru cţa, o greşeal va veni ciiile şi valor caracterele.oate întâmp să-şi edifi
propriul săuorală deoar abolic. Inoc
irit creştinale omului braţele goallevi, studenunţi au îngncii comunată firea auiau bine căertatea, credi-au asumat că lumeadevărului,
ameni de înuse călare
mult preanişte normmnitatea.
Sighet pare celulă a dr comisel-au contestule...eaşi clădir r, să dea s
mai onesttă în putere
faptele penle pot vedeent citit, fi
lnic de călăiţi trece prinlitici grăiescngi cu privi-agiu pentruumpănă, ia
ărbaţi, sunli ori figuriilitari. Sunre ale unotrămoşescul Unii ţin îni oameni cuori de carte.r să poves-e un destin.apasă dure-ipurilor din
u suferit cuinurile prin-au îndurat.dit, că s-au condamna
are au plăti originară aeva care săle morale înAceasta nu
la, deoarecee fiinţa prin crez. Viciulce lucrează
enţa cu care
u crezut îni-a făcut săe mişeliei şiţi, intelectu-oşat cu sân-smului. Bă-ncercat prinle va fi luainţa, familiat pieirea înse reazimăentru că aşaltă ţinută şie tancurileînsângerate ale bunuluiestul a fos
îmbibate cuvenit astăzide adepţiiat pe însuşi
e umbreleamă în faţaudecător sea oamenilo
tru că nu le toate efec-ecare obiec
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 32/76
SURÂSUL BUCOVINEI
30
văzut, fiecare sentiment trăit au la obârşie istorii şiîntâmplări reale din vieţile unor oameni. Fie mici
petece de hârtie, obiecte de îmbrăcăminte, ţesături, bucăţele de metal, obiecte personale uzate şi vechi,toate dau în vileag dramele celor care au pătimit şi s-au rugat cerului zi şi noapte pentru izbăvire. Acele
neînsemnate lucruri poartă încărcături emoţionalegreu de relevat. De pildă, într-o celulă găsim un ba-nal costum de haine, pe care nişte mâni grijulii demamă l-au curăţat şi l-au spălat de sânge, căci aparţi-nuse fiului ei, student, pe care l-au împuşcatcomuniştii. Este tot ce a putut face o mamă pentru arăzbuna moartea fiului ei : să lase moştenireumanităţii acele haine ciuruite de gloanţe. Mici obi-ecte de cult confecţionate din os, grăiesc despre cre-dinţa preoţior încarceraţi care nu au încetat să-lslujească pe Dumnezeu nici în închisori şi transmitun mesaj apăsător celor tineri. Versuri nenumăratecompuse după zăbrele de fier strigă despre tristeţe şideznădejde. Lanţuri grele, fixate în beton,spun despre teroare şi moarte. Foame, umilinţă,teamă, ură, durere atroce, tortură, disperare, frig,epuizare, singurătate, dor, regret şi încă multe altetrăiri închipuie zăbrelele printre care suflete chinuitenu s-au putut strecura către un liman decât părăsindlumea. Pentru cei care au pierit între zidurile groasedin cauză că au dorit o altfel de lume, pentru cei careau supravieţuit şi au ieşit după o vreme schilodiţifizic şi moral, pentru cei pentru care însăşi ţara adevenit temniţă, cineva trebuia să dea socoteală dacănu lumii, măcar cerului.Pentru bisericile prigonite,dărâmate sau pângărite cu minciună şi delaţiune,cineva trebuia să răspundă, dacă nu în faţa oameni-
lor, în faţa lui Dumnezeu. Pentru ştiinţa, cultura şitradiţiile alterate, mutilate, pentru elementara liber-tate care a fost desfiinţată, cineva trebuia să deaexplicaţii umanităţii. Dar pentru că toate acestea nus-au întâmplat aşa cum se cuvinea până acum, varămâne Memorialul de la Sighet care să aminteascăde trista rătăcire a oamenilor printre idealuri.
Pe culoarele închisorii-muzeu vizitatorii, în nu-măr surprinzător de mare pentru un muzeu dinRomânia, păşesc cu sfială şi vorbesc în şoaptă. Audcuvinte rostite cu glas uşor tremurat în spaniolă, în
poloneză, în italiană, în flamandă. Europa vine înRomânia pentru a înţelege ce a însemnat comunis-mul şi cum a fost instalat.
Într-o curte interioară paşii duc firesc spre Spa-ţiul de Reculegere şi Rugăciune, afundat în glie, subo cupolă de beton. Acolo, pe o masă a tăcerii, ceicare doresc pot aprinde o lumânare pentru sufletelecelor care au pătimit şi ale căror nume sunt gravateîn andezitul ce mărgineşte accesul. Prin deschizăturadin vârful cupolei se zăreşte cerul, uneori senin,alteori înnorat, dar întotdeauna liber. Cei ce vor ştisă-l vadă vor înţelege că în nemărginirea lui se poateajunge doar privind prin trupul crucii, prin jertfă.
La închisoarea de la Sighet nu am făcut nici ofotografie, în semn de respect. Tot ce am văzut, totce am simţit şi tot ce am gândit acolo nu poate fi
păstrat decât în suflet.Casian Balaba şciuc
ROLAND F. VOINESCU
Scrisoare către Moş Cr ăciun
Dragă Moş Crăciun,Eu de mic copil am crezut că eşti om serios, dar
te-ai făcut de băcănie în fiecare an. De mic copil, decând îţi scriu, mereu ai dat-o în bară. Chiar aşa? Şiatunci când ţi-am cerut două bomboane fondante,mi-ai adus numai una. Ca să nu-ţi mai spun că atuncicând aranjai cadourile sub ciumafaiu’ ăla deverdeaţă, care îi ziceai brad, că altu’ mai ciufulit n-aigăsit în toată piaţa aia plină de brazi, am impresia cămi-ai halit una din bomboane. Dacă aşa ai mâncat
bomboanele altora, nu-i de mirare că în toate filmeleeşti cât o huidumă.
Acum, sincer, chiar ai făcut facultatea deactorie de joci în atâtea filme? Sau ai pile la caselede film, cred că lor nu le-ai încurcat cadourile, cumam păţit eu.
Nici nu vreau să-mi amintesc cum mai târziucând am crescut, şi-am cerut şi eu ca omu’, omaşinuţă, nu de fiţe, ceva mai mic, la două uşi, darceva sport. Hai, c-am auzit că astea englezeşti,nemţeşti sunt mai scumpe. Bine! N-ai venit c-unJaguar, Aston Martin, Lotus, Porsche. Bine! Amînţeles! Da’ măcar ceva italieneşti, c-am auzit eu c-ar fi mai ieftine, adică măcar un Ferarri sauLamborghini. Nici măcar un Masserati!
Sper ca măcar de acum în colo să-ţi bagiminţile în cap şi să nu mai comiţi astfel de erori.Citeşte cu atenţie ce-ţi scriu ca să nu mai încurcicadourile. Mi-a trecut şi asta prin cap, nu cumva să-mi dus Ferarri-ul meu, altuia.
Aşa că fi atent! Vreau să-mi aduci nişte şireturiîmblănite, că-i cam frig. Mai vreau o curea cu
bretele. Vezi să nu uiţi să pui în desagă măcar două perechi de şosete cu glugă. Să cauţi până găseşti prinmagazine, să nu te aud că n-ai găsit, vreau o vestă cumâneci de piele, dacă găseşti cu piele de crocodil.Mi-ar prinde bine o pereche de şlapi de schi. Auzi,ochelari de soare am vreo trei perechi, adu o perechede ochelari de lună. E bun şi un fular cu guler înalt şicu buzunare, dar vezi să aibă buzunare şi la spate.Printre altele mai am nevoie şi de un router pentrucomunicaţie fără fir, dar să fie fără fir de mătase. Şi-mi aduci şi albumul de manele ,,Banii şi duşmanii”în Re minor, opus 23, allegretto, în cheia fa, pentru
pian şi orchestră, în interpretarea orchestrei RoyalAlbert Hall, sub bagheta dirijorului Eriksson vonMagdeburg.
Deci, dacă vilă n-ai adus, piscină nici atât,maşină nu, măcar la nişte mărunţişuri să nu teîncurci.
Dacă nici anul ăsta n-o nimereşti cum trebuiesă ştii că nici nu îţi urez la mulţi ani! Îţi urez doar
Crăciun fericit! Roland F. Voinescu
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 33/76
‐ Uniiîmbătrânes
păstrăm unBătrân
lunecând cacum douăiată-l aici,nu mai au o
‐ DupăDar chiar și
Se vedîncă o dată
‐ Suna Domn
prezența.fotografiile
dus... Acolzâmbitori șsucced mer
‐
Euși opt de an
Bilanțdespre ce alucru ușor.sunt pe unmai urmatcopii ai...
‐ Amreușit și a
sunt și în ziȘi tot
uimitor câtDe fapt, niinima, care
‐
Eu n puțin așa sacum am tr
Ridicaadolescentăde atunci s
‐ M-a
carieră mili
MARIAN
După pa
oameni îmb deloc...moment deul în costu
mâna pesăptămâni,
de față. Câchi pentru s atâta timp,ei, puțin ma
e prin termo ploile de lui clopoțelul,ul dirigintee ecranulacelor vre
unde s-aui lipsiți deeu, mereu...-am angajai și m-am pel este un
i făcut în ulȘi puținelee ai umblatși ce ai luc
at de trei o intrat. Am
ua de azi...și, anumit putere de ai măcar nua rămas aceu eram pre
pun notele.i firme...ă în picio, se alintă l resuscită br mutat în
tară. Am gra
CĂLINE
truzeci de
ătrânesc fr entru aceșteculegere.
negru își
a ușor, în jtotuși și-ad trăiesc îhimbări.doar ochiii lăsați...
pane cum tină.și repede, îdeschide
in stânga turi care t
dus, pesemrice frică,
la poștă.nsionat anulmoment cimii patruzlucruri de
și unde eștiat, dacă te-
ri la facultalucrat la pri
lucruri n se amăgi aeste vorbaa i, în ciud bună la
Dar am de
are, fiecarefel, vorbe
usc.București
dul de...
SUR
CU
ni
mos, iar alția din urm
ângâie cra
s. A fost ostrâns puter preună, oa
u rămas ac
amna î i iro
clasă!atalogul șiablei, se s miri unde
e, i tineriile căror po
m lucrat tre trecut...ud. Să voci de ani nucare te poțiacum, ce șcai căsătorit
te până cânărie și tot
se schimbe mintea uespre minte evidențeloatematică...enit contab
elevă redte la fel, rel
și am urm
ÂSUL BUCO
31
ii nuă să
vata,
peratle șienii
iași.
se te
facecceds-au
aceiae se
izeci
beștiestelegali ai
și ce
amcolo
ă. Eană.
, ci e...
Cellă și
vineațiile
at o
râse
la Cvecim-a
estemotdezi
cas bog
fața
facclas
salunu
plâel îlipsivorîncizgâsim
timeleumcam
por demacucsun
blâmairelecu
de tîntr
povcudaniniCaîmbfiec
reîn
INEI
Obrazniciite. Profesori
‐
Pot spuneonsiliul Judn și mi-au
distrat peUnii însă liîncadrat c
ivează absluzie...‐ Eu... Eu aică și amtă, nici maiFemeia cuîmbulzită d‐
Dar băiat
ltate, și esteă de liceeni..Camerama
tat pe toți.adă lumeag. De obiceisă și-a cont de vârstă.așeza la mge o horădări iubirilu nu vor
au devenitși-a căutat zlând pe lâneramanul nită pe unalori i oșetă cu butritoare cum și celelalted, cum seștearsă și ieze lipsa di
aietul și pix
elefon. Pe aun caiet nști și la băuchelarii pe... Suntem,ile noastreeramanul eățișat strânre cuvânt:‐ FrumusețE timpul,âlni!
‐
Desigur!
clasei proi le fac obse că am fostețean, socriicrescut eicinste... psesc. i nu cernealănța; un a
m fost tot tirămas vădsituată decâtrening roș emoție.l meu este
acum la râ.ul a ridicoia să trea
ă e și el roș părinții îșidus mama,Liceencelesă și vor si vor reder e mult pier ă-și mai a
bunicuțe. Cadarnic ună mese cu
a mai suin mese, săână ce ge
on; fata din a fost dintfete, chiar
cuvine oricndignarea nnților... Fataul pe la toa
unci ea le cmit oracol..t. Și șefa clas, când co
da, suntesunt mai
te și el nor , la despărți
a nu are vâr e timpul s
oate, peste
voacă iarvații. La felo norocoas mei au locopilul. Am
mele lor deneagră. e
ccident, un
pul o timivă. Nu su
t atunci...se oprește
aici de față,
dul lui prof
t repedecă repede
de emoțieonduc copiiși se simtecestea care
porovăi șila amintiri
dute au uitaintească fa
ea mai noroartener laâna întinsă
ortat și a lsurprindă stticulează ie brațele luitdeauna, și
dacă zâmberei bunicuțu face altc în trening r ă lumea, ce
erea să îi sc. Băieții s-sei fuge melegii o invit
tineri icurate de
ocos; ea l-are. El i-a sp
stă... plecăm!
alți patruzec
explozii deca atunci.... Am lucrait în blocul
călătorit și
pe invitațiea clasei le
cancer, o
ă... Am fost nici mai
o clipă, cu
și el a făcu
sor, și are o
âna și i-aomentul, săși că ochii îii la banchet;dintr-o datăîn curând see urmă voși poate vot, sau pur șitul că între
coasă dintrerașoveancă,, până cândăsat cameraâmb o vază
șind dintr-oe la fel de
poate la feltul le e maie, supărareava decât să
u a umblaând numere
ie câte cevau încins la
reu ocupată, insistent lafrumo i i
ât oricând. pupat și l-as, și credea
ar ne vo
de ani!...
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 34/76
pentru a-şiRestul deDanemarca
Acum,garsonierăamenajat îcare se aflParascheva,
permanentîn când cuEpistolia -care străluc
clar, că prace ne priveapuse. Daimortalizatcele sfinte,
Un tilegătura cudat nici un
bătrânei a îa închis occopiii mei
Bătrânlumii. De t
suferind dedeplaseze.greu, reuşecostul utilivecina: „nitot timpul,vorbeşte f lăudându-i,ocupaţi, dmamii...!”
Nu-i udar nu poat
zămislirea
Unde
asacaacuoac
cumpăra, c bani i-au, unde fuses această bătmică, cu putr-un colţ, la loc deo alta cu S
din spuseleceva de poşi trei tablesc de curăţ
ful nu are tic cu zâmbe! Probabil
în micuţelsunt soţul d p, după c părinţii lor.semn de viacremenit o
hii rostind!”
a îşi ducerei ani înco
o boală deAre o pensşte să îşi astăţilor. Dar ciodată nu
când areumos despoftând dinagii mami
ită…, pentrue uita drago
nui copil.
va… în or
O bătrânavut o famţ şi copii.i în urmămun acooniseala dşi vedeaoindu-şi un
viitor siguviaţă maiartamentulnfort unu,
banii obţindat copiilră invitaţi drânică trăieţine lucruri,e peretelecinste, o icf. Treime,vecinei ce
ană), douăuri de micinie. Se ved
p să ating cald, din vcă aţi i
tablouri, ccedat şi cop au plecat, De 11 ani,ă. Cu cinciată cu stingu ultima s
cum traiulace nu a m
icioare ceie foarte migure medic are demne plânge, nun momene familiadâncul sufl! Or avea
că o mamăstea ce creş
SUR
OLGUŢA
ş…
ică de 85 dilie frumoasCu douăzei-a sacrificard cu-o viaţă, pcei doidrum stabilr, liniştit, săună. Au vcu trei ca apoi ma
uţi, o garsoor să plece nişte priette singură îcu un micinspre răsăr ană a Cuvi candelă apai trece dincărţi - Bib
dimensiunie, cât se poa
cele trei chemuri de dntuit. Chipe stau alătuiii bătrânei.
copiii auînsă, nu auni în urmă,
erea soţului,flare: „Doa
izolată deai ieşit din
împiedicăică din car amente, hraitate. Ne siciodată nu
de deschii, despre
etului: Or finecazuri,
poate iertae în ea oda
ÂSUL BUCO
32
LUNCAŞ
e aniă, cui det, deoţul,
entrucopiiîntr-aibăndutere,
şina,
ieră.e înni...ntr-oaltarit, înoaseirinsăcândlia şi, darte de
ipurimulturileri de
ţinutmai
viaţacare
mne,
estulcasă,
să se, cuă şi
punecere,dere,opii,şi ei puii
rice,tă cu
o sa
tablvreinte
per inclocdoafiinfaţa
nicialen
mar Vizi pleavicldori
pri
care buc prino şovenam
opr EratrescocenPar încâgăletotuclar de s
uita
INEI
TRIFA
Cont Ce b
mare păcS ăru
să te ierte
U
O casă bătr lă pe mijlo
, ce paree, poartă periilor v
ţii lăsânduntestabile.ieşte, totuşime strânsă - o pisică, pragului.La o prim voce, nici
e capul, mâ
e interes, u bil deranjatcă lăsându-ană picioar
nţa vizibilăi ceva.Am contin
, la aproapetă din vops
tre crăpăturiaptă cu voca dintr-o alnţeles, că-m
Oarecum eşte pe un O
gârbovit,urânde, mută cenuşaşă pe jos,inson, într-t să nu reuşata pregătitl în jur zug a suferinţe
ărăcie şi co
e…
inuă să fieine-i când,t, să nu-i p
t-mâna, ma , tat ăl meu!
deva… înt
ânească for şi un cear
ă nu maicu demnitemii, dar şi, drept mLinişte. Si, cineva, eovrig, în b pe un ţol d
bătaie înn zgomot.âie plictisit
n colţ îmbde vizită,i cale libe
le ridicândde a-mi int
at să insis fiecare lovaua gri, scole acesteia
stinsă, răgtă lume. Mi spunea să i
itând, intru... Să fi avslab, ne
rdare de f in vatră. Îcât să-min stadiu suască să ver special prăvea un tai acestui bă pletată de s
ărin ţ i... Sfinîncă , îi avee ţ uim!a mea! Du
-un sat…
ată din douac în faţă,
i văzut var te patinai a celor cărturie, ur ngurul seste un căţenă înţelege cârpă aşez
şă, nimic.Doar căţeluldezgolindu-
ătrânit în gcu coada înră. Pisica î-se pe elea în graţii,
cu bătaia îitură, mairojită. Mi sen fel de răsşită, de băr
ai mult amntru.
în casă. Pr t în jur deărbierit,ningine. Se faţa sobeiau seamaficient de ave toată cenntru aceast
blou dezolarân, provocingurătate, d
i......! Ce
mnezeu
ă camere, cuacoperită cu
l de multătimpului, ae i-au atinsele treceriin că aici
l jigărit, cee cu o altăt cu grijă în
Nu se aude, ridicând-şişi, fără prea
ura-i ştirbă.tre picioare,i adulmecăieunând, cudoar-doar o
uşă, de peădea câte o pare că auduns. Era caat, ce parcă
dedus decâ
ivirea mi se0-85 de ani.u mâinile chinuia săera destulă
ă suferă deansat, astfelşa scoasă în. De altfel,nt, mărturietă de boală,e tristeţe, de
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 35/76
SURÂSUL BUCOVINEI
33
Da. De uitare…, pentru că, între timp, am făcutloc pe masă şi am aşezat pachetul cu de-ale gurii şi l-am rugat să-mi permită să-i scot eu cenuşa din vatră.După prelungite ezitări, în care am citit multă sfialăşi neîncredere, în final şi-a exprimat acordul printr-oîncuviinţare din cap şi o strângere din ochi. În acesttimp, cât am reuşit să-i fac puţină ordine, să-i aprindfocul, să-i dau puţină apă caldă să se spele, bietul
bătrân, începând să simtă atmosfera unui cămin,căldura acestuia, printr-o izbucnire în lacrimi ţinute
prea mult timp, ca o descărcare, a simţit nevoia uneideschideri şi a început să-mi povestească…
S-a născut într-o familie cu opt copii, el fiindcel mai mare dintre fraţi. În anul 1944, când trupelegermane se retrăgeau de pe frontul de Est, urmăritefiind îndeaproape de trupele ruseşti, părinţii săi, înschimbul unor alimente, au acceptat să ascundă doimilitari germani în beci. Ghinionul lor a fost să fie
descoperiţi de către ruşi. Au fost duşi, împreună cu protejaţii lor germani, pe marginea unei râpe, cu faţala aceasta, unde au fost executaţi fără milă cu rafalede mitralieră. Astfel, copil de paisprezece ani, sevede dintr-o dată, în vremuri foarte grele, cap defamilie, tată şi mamă pentru şapte copii cu vârstecuprinse între un an jumătate şi zece ani.
A muncit încontinuu, ţinându-i la un loc; peunii i-a dat la şcoli, pe toţi i-a căsătorit, ajutându-iîmpreună cu soţia sa. Întâmplarea face că toţi s-au
prăpădit din diverse motive, înaintea lui.La rândul său, a avut cinci copii. I-a crescut
cum s-a priceput mai bine, dându-i la şcoli, să nusufere şi să nu muncească la fel ca el, să nu aibăviaţă grea. Cea mai mare din fete a studiat medicina,a cunoscut un sirian în facultate, s-a căsătorit şi a
plecat în Siria. Nu i-a folosit la nimic diploma destudii deoarece, păcălită fiind că va practica, ajunsăacolo nu i-au permis să o facă. Au năpădit-o copiii şinu a mai venit niciodată în ţară. Bătrânul nu mai ştienimic despre ea.
Al doilea băiat, ajuns inginer în construcţii, ladouăzeci şi cinci de ani, aflat la mare cu nişte
prieteni, a sărit de pe nişte pontoane, s-a lovit la capde o stâncă şi a decedat pe loc. La aflarea veştii,
mama sa a făcut un A. C. V., după care a mai trăitîncă doi ani şi opt luni.
Bătrânul plânge într-una. Nu îl întrerup pentrucă îmi dau seama că are o nevoie imperioasă să sedescarce. Îşi şterge ochii şi nasul cu poala de la
pulover, partea dosnică a acestuia, gândind probabilcă este mai curată. Îi întind paharul cu apă, pentru ase mai linişti, dar în încercarea de a-l duce la gură,soarbe mai puţin de jumătate din conţinut, restulîmprăştiindu-se pe jos şi pe haine, din cauza bolii.Mai soarbe o înghiţitură şi îşi continuă povestea. Îlsimţeam hotărât să o ducă până la capăt.
Rămas văduv de la cinzeci şi patru de ani, încăîn putere, toată forţa şi atenţia şi-a îndreptat-o cătrecei trei copii: două fete, una de douăzeci şi doi deani, studentă la limbi străine, cea de a doua intrase ladrept şi avea douăzeci de ani, iar mezinul era la liceuîn ultimul an. Gândul de bază fusese la mezin.„Fetele se mărită, se duc la casele lor, dar băiatul numă va lăsa…”
Destinul, însă, este scris cu mult înainte de agândi ori a decide noi cum să ni se desfăşoareviaţa…
Anii au trecut. Fetele s-au măritat. Cea care astudiat limbi străine lucrează la o Corporaţiemultinaţională în Canada. Este foarte ocupată,sacrificându-şi familia, din lipsa timpului… „Nu ammai văzut-o de zece ani, iar cea care a terminatdreptul, a ajuns mare judecător în Timişoara. Aredosare multe. Nu are timp de nimic… Fetele mele…
sunt bine, sunt mari şi tata este mândru de ele!”Lacrimile se preling, şiroaie, pe obrajii bătrânului brăzdaţi de atâtea poveşti câte pot săîncapă într-o viaţă de om, un om pe care simţi că,strângându-l cu grijă, l-ai cuprinde în căuşul unui
pumn! Te întrebi: ude au loc atâtea probleme, atâteadureri, atâta tristeţe? Tresar! Băiatul…, dar băiatul?
Nu mi-aţi spus… nimic despre el…Cu un oftat din adâncul sufletului, de ziceai că
îşi dă ultima suflare, şopteşte: „Este închis. A fostcondamnat la zece ani de închisoare cu executare,fiind judecat pentru evaziune fiscală, asociere în
vederea săvârşirii de infracţiuni şi spălare de bani...Avea o firmă de construcţii în Bucureşti. Eu tot nucred că băiatul meu a făcut aşa ceva… Nu cred! …Cineva i-a făcut-o… Mai rău e că…, că atunci cândva ieşi, eu nu voi mai fi… Dumnezeu cu mila!”
I-am lăsat pachetul ce i-l dusesem pentru amânca atunci când se va linişti. Mi-am luat rămas
bun, cu promisiunea că îl voi vizita de câte ori voiavea ocazia, plecând cu sufletul îngreunat de povarace tocmai o primisem, dar cu bucuria că am maiuşurat-o pe a acestui bătrân, care, luminat la faţă, cu
privirea unui copil ce tocmai primise cel mai preţiosdar, mă conducea cu ochi rugători, de neuitare… Cât
o fi aşteptat sărmanul să-i treacă cineva pragul, să-lasculte doar, să-l asculte şi nimic mai mult…
Nu doresc să mai văd părinţi care-şi înghitlacrimile căutând justificări, pentru că, da, dragiimei, asta fac ei. Caută justificări care să scuze în faţalumii indolenţa unor copii care i-au abandonat, carei-au uitat, care găsesc că este inutil, că este pierderede timp şi de bani, să aibă grijă de ai lor părinţi, sămai treacă, din când în când, pe la ei sau să le dea untelefon, iar aceşti părinţi continuă să le găseascăscuze şi să-i laude în faţă lumii că au ajuns oamenimari şi nu au timp....
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 36/76
SURÂSUL BUCOVINEI
34
Pledoaria Neuit ării
Adesea, se întâmplă să simţi că ai uitat cevasau pur şi simplu ai senzaţia unui gol în suflet, pecare nu-l poţi explica.
În acest context, începi să-ţi pui întrebări, tecercetezi sufleteşte, dorind să afli sursa. Asta fac îngeneral oamenii cu conştiinţă. Oamenii care îşi ducviaţa cu teamă de Dumnezeu, care nu doresc cadeciziile lor să-i afecteze pe semeni în vreun fel. Einiciodată nu vor uita să-şi facă griji, să-şi facăadevărate procese de conştiinţă în legătură cuacţiunile întreprinse şi deciziile luate.
Iată cum ajungem, inevitabil, să ne gândim aface legătura cu un alt aspect de care trebuie săţinem seama. O altă regulă de viaţă pe care nutrebuie să o uităm. Este vorba de acel „efect de
bumerang”. Sau legea cauză-efect. Se spune din
bătrâni că: „În viaţă, cu ce măsură dai, cu aceeaşimăsură primeşti” sau: : „Ce vei semăna, asta veiculege” ori: "Cine seamănă vânt, culege furtună",sintagme care, de-a lungul timpului, şi-au doveditadevărul ce a stat la baza apariţiei lor.
Întotdeauna am spus că: Faptele noastre suntasemenea unor fructe pe care, dulci sau amare, vaveni vremea să le mâncăm. Nu va conta, atunci, dacăne vor fi pe plac sau nu. Spun, în acest caz, să fim culuare aminte şi să nu uităm că înainte de a gândi într-un anume fel, înainte de a face ceva, înainte de a luaorice hotărâre, să-i cântărim foarte bine efectele şi să
ne luăm pe noi înşine drept măsură de evaluare, înraport cu consecinţele acţiunii.Doar aşa vom reduce considerabil riscurile unor
suferinţe inutile. Ale celorlalţi şi ulterior ale noastre.Tindem, de foarte multe ori, să spunem că
trebuie să privim doar înainte! Nu este în totalitategreşit, dar nu este nici corect. Eu aş spune să privimcătre viitor, dar fără a ne uita trecutul, fără a uitacine am fost, de unde am plecat, din mijlocul căroroameni ne-am ridicat, pentru că orice pom, pentru a
putea susţine o coroană şi o tulpină puternică şi pentru a rezista în faţa tuturor intemperiilor vremii,are nevoie de rădăcini trainice, rădăcini care rămân
la fel de puternice, chiar şi după ce tulpina şicoroana mor, rămânând mărturie a existenţei
pomului pe pământ.De asemenea, nu trebuie să uităm acele mâini
întinse de-a lungul vieţii şi acei umeri pe care ne-amsprijinit atunci când simţeam că ne poticnim. Sunttreptele scării pe care am urcat în viaţă şi dacăacestea dispar, acea treaptă din vârf nu o să mai aibăforţa susţinerii scării, aceasta devenind vulnerabilă,fiindu-i şubrezită rezistenţa iar prăbuşirea fatală.
Uneori, avem surpriza la sfârşitul zilei, privindu-ne în oglindă şi făcând retrospectiva acelei
zilei, să constatăm cu stupoare că în ziua respectivăam uitat să zâmbim.
De ce uităm să facem acest gest din ce în ce maides? Ce se întâmplă cu omenirea? De ce întâlnim pestradă oameni ce au ochii atât de trişti? Un zâmbet
poate fi motorul unei zile. Un zâmbet primit sauoferit la momentul potrivit poate constitui puterea dea lupta cu cele mai grele probleme apărute, la unmoment dat, în viaţa cuiva.
Se întâmplă, adeseori, să rămân fără cuvinteîntâlnind anumite situaţii ce par, la prima vedere,neînsemnate, dar care se dovedesc a fi deosebit devaloroase, având un impact extraordinar din punctde vedere psihologic asupra mea sau asupra celordin jur.
Astfel, în timpul unei situaţii conflictuale dintr-o familie, generată de lipsuri, soţul şi soţia, extremde nervoşi, concentraţi pe a-şi face reproşuri cu
privire la proasta gestionare a banilor, nu observă apariţia
în încăpere a fiului, un copil în vârstă de numai doianişori care se aşează pe un fotoliu din apropiereacelor doi.
Pentru puţină vreme, asistă tăcut la replicileadulţilor. La un moment dat, privindu-şi părinţii,izbucneşte într-un acces de râs cu hohote. Atenţia
părinţilor este captată de râsetele zglobii alecopilului. Îl privesc uimiţi, fără a înţelege ce seîntâmplă. Luaţi prin surprindere, îl privesc cu atenţiecăutând, parcă, motivul ce i-ar fi determinat aceastăreacţie, apoi, se privesc reciproc, după care,nerezistând, încheie conturile supărării şi izbucnesc
în râs, amuzaţi. Iată cum, inocenţa unui copil poaterezolva conflictele adulţilor, printr-un gest atât denevinovat, atât de simplu. Iată cum, uneori,zâmbetul sau o porţie de râs pot fi soluţii, cel puţinde moment, pentru a alunga necazurile şi a le facesuportabile. Ajutându-i pe cei implicaţi să serelaxeze, dându-le, astfel, posibilitatea să priveascălucrurile cu calm şi chiar să le vadă dintr-o altă
perspectivă.Zâmbiţi, oameni dragi, mai des, cu toată
inima!Priveam, de curând, un material video realizat
în România anului 1964. Pe lângă alte aspecte
sesizate legate de civilizaţie, eleganţă, curăţeniaoraşului, care-ţi lăsau impresia că imaginile vin deundeva, din viitor, ce m-a frapat în mod deosebit, aufost chipurile oamenilor. Chipuri senine, priviricalde, oamenii privindu-se în ochi fără teamă, cu
prietenie, împărţindu-şi zâmbete în timp ce se plimbau pe stradă sau erau în magazine lacumpărături. Deşi nu se cunoşteau între ei, păreau
prieteni, păreau a fi un tot, erau oameni, erau umani.Se pare că astăzi asta s-a întâmplat. Ne-amdezumanizat. Uităm, cu fiecare zi care trece, căsuntem oameni. Am devenit răi, egoişti, invidioşi,
individualişti, indiferenţi şi reci, foarte reci.
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 37/76
Se ducare, călcâumane: o
până şi deasta, nu uiMănăstireaArsenie Bosă-i lumineînţeleagă ro
Uitămrăutate, deîn responsmoşteniri.
judecată, d pe ultimaacoperişulcrescut laolsă ne iubi
de unde săacel nimicacoperiş, aadăpostea p
Ce arÎn via
şi reguli cesunt oamen
Emilscrie decât
Astăziadânc, în p
scrie, doarau dat vialiantul între
M-amcititoruluiVoi vorbi d
La prida, poate ficare ne-aunopţi de nne-au ţinut
paşi, care natunci cân
capete, vevegheat soînsoţit în p
primele liteviaţă şi învsiguranţă, ssă ne fie m
Când,clădim viaţlor, poatede tot, pen
pentru cop
clipă. Însă,dragii noştviaţa şi-a p
e o concured în picioaenia, bunuDumnezeu,tă să-şi trePrislop, penca. Este lae! Să-şi am
stul credinţede bună
ră. Uităm dabilităţi cu Ne uităm, pă ce, cu b brumă deub care ne-altă, învăţân ca fraţii şi
ştie sărman poate fiel acoperişuii...
ai fi de spă, sunt lucr nu trebuies
i pe care nuioran spunu un toc în
tocul meurofunzimea
despre viaţăă, despreDumnezeuhotărât, cn subiect
espre ai noşa vedere, p
, pentru cădat viaţă, ssomn, de gde mânuţă
e-au şters la ne bântuia
iţi din ponul şi vis
rima zi dere, care ne-ăţătură, fiecacrificând ti bine decâtîn sfârşit, aa prin propr ai scapă ei,ru că un păiii săi, prin
în acest mri părinţi îs amprenta,
nţă acerbă,e cele mai-simţ, respdeşi mulţică în plan
tru a mergeodă. Dumnintească vali şi a lucruricuviinţă, de părinţi, uit
fraţii, dachiar, ma
năvoinţă, nvere ce-o
a adus pe ldu-ne, cu dimic să nu
ii părinţi, săoborât decare cândv
s? Dumnezri, sunt trăir c uitate. Şirebuie să îia: “Despreuiat în lacr
şi va găsi csufletului,
, ci voi scriei care, vşi viaţă.
greu, săoarte sensiri dragi păriare cel mairagii noştrint acei oaiji, când er atunci cândrimile la pr u în somn
veşti, suntele. Ei suncoală, ne-au asigurat t
are, după ptul doar săle-a fost lor. crescut s
iile eforturi, puţin, de gri
inte continnatura firii
ment, dincepe greul. bolile se ad
SUR
un fel de camportante vctul, uitân
dintre cei crile de va
la Mormântzeu să le aj
orile umanelor sfinte!r nu uită
ăm să fim p nu uităma în sal-a dat semnmai deţineame şi undeagoste de mne despartă.
rmana mammoştenireaa era cuibul
u, cu mila!i, sunt exper
ai mult deuităm!viaţă nu semi."erneala cevaentru că n
e despre ceir fi întotde
supun atil, chiar deţi.implu subie
părinţi sunteni care au
am bolnavi,am făcut pmele căzătualaurii cu
cei carecei care purtat mâate condiţiisibilităţi, dane fie nouă
ficient câtfiecare la ca noastră, dă să-şi facă
, până în u
efericire, pAnii au tună, singură
ÂSUL BUCO
35
e pealoriu-sefac
anţăl luite şişi să
dertaşi
dede
ătură. Pene-aamă,Dar,
ă, căunuice-i
ienţeatât,
oate
maivoi
careauna
nţieilicat.
ct şi,aceiaavutcare
rimiiri orişapte
e-aue-aua la
le der, cu
bine,
ă neaselear nugriji
ltima
entruecut,tatea
îi i plic„ac
Nu, păriCar cea
INEI
vadează, iaisiţi, poate,şti bătrâni"nu sunt toţiţii la fel, da este cea m
între părinţi
Îşi cacăreiSuflede laceastimpÎşi bcu pi
pânăSufleÎn cofăcutrepet„fiicPrividinc„- Astrigcu-oînsă
bătrâ poza
Moacu c
pe pde rudin a care,
noi, copiiide prea mşi unii, poa copiii la f r, Dumnezei Sfântă relşi copil?
Uita ţ i de l
ră în spatea-i spun simte alandala,apus la răsări în derutălui, între aau singurătcătura chine
în ultima clite împăiatelţ, un trup fiuna cu poza
ă mecanic:mea…, fiicea îi trece,lo de existe trei băieţicu voce tre
urmă de mâ brazul lacri
nului ce-n bcu draga lui
tea se plimbeia nemurir tecile bătătgile sufletelilul inimilooar ea, M
Nu uită nici
Ianuarie.13.
, devenim pltele problete, uităm cul, cum nu sle!ţie pământe
me
mbralu: soartă.
it, pe cadranuli şi a nu fi.teaească,
pă.n poziţii neav de mam unei tinere
a mea…, fiiierdută,ţă.
şi-o fată!”murândă,drie,
ma-i îneacă
aţe ţinesoţie.
ă, mândră,i la gât,riter
r frânte.artea, pareodată să vin
015 / August.1
Olgu ţ a Lu
rea ocupaţi,e ce le au
totul de ei.unt nici toţi
ană decât
ericite.,frumoase,
ca mea…!”
a fi singura!
4. 2015 - Ia şi -
ca şu Trifan
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 38/76
Soldîn staSe ola băUnul
A suacue la ldar ccă mDoctcu
Nu pcă mcum.din nAltulde la
ambCu zîn ju
blânE tânde nopti cu-oÎi bu că a în viAl tr după
bizar ce i-şi i-a
pe lâUn aglonţMedie preacuŞi el
bucucă viaşa dîmi sşi-a sŞi al
NINA G
ă zboiul de
ţi ucraineniţiune.ihnesc şi se.cu mâna ce
erit N opera o are,oc,e folos,artă e...
orii piele i-auşchi, cu toea i-a folosina lui nu va
..aştere, i-a fo... e cu piciogenunchi în
le, de fier...mbetul pe b se uită...şi împăciui
ăr,mai 23 de aist, frumos,faţă zâmbăr curos,scăpat, că a
aţă...ilea - dinţiiun glonţ
,zdrobit într ieşit,gă o urechetul –ul încă-l arecii i-au spusa periculos,să fie scos..
e...os,ţa,
e ticăloasă cuse,
alvat-o.i, şi alţi...
NŢA
al ături...
la Bălţăteşti
refac aici,
zburată-a fo
ţii...
scos din c...t,mai fi nicic
st.arele, jos,
uze,
or.
i...
eaţă...
rămas...
-şi poartă-n
eaga parte d
...
lângă un pl,
.
um e,
SUR
,
st...
rpul lui...
ând,
buzunar,
eaptă-a feţii
mân...
ÂSUL BUCO
36
...
vifă
pedi
N
cein
pecuviHladeSo pnecâ
Puto plcaavr săUŞisănuÎntri
acAruV VundeceD
peakg
Cfiidede
pr ats-VrâUCsăcedeşivi
INEI
ţi tinere,’ de păcat...veci...truse!i, ăştia,
zi de zi,iferenţi, pa
-alături trecalte multe tţa ne petrectarul dintre
est,mult el nuldatul rus sein Doneţscstingherit,ineşte.
tin, ţarul rus estul Europnul Ecateritoată Mareauşilor să fie,a... împlinitl vază. plan rebel!n Europa ufie...mai el!acest război
is-a Putin
m prin estua... el pe-aii, îi... „îngr ea totul ca s
i, mame rusde mintea cce nu puneţnumai al vo ce lăsaţi fentru nevoianui sovietic
b-ist... bezm
ci lui de voicele lui, fără parte de răzmult de ţaran Europat de mult deciuară!i, mame rusdurile strâniţi-vă !ci numai vo
puneţi capătmistuie-n ptot prea tinerea nevinoţi!
ivi,m,eburi şi nimem...Rusia şi Uc
ai este. plimbăi prin Luga
,ei îl visează,ei celei „M Neagră...
,
icul stăpân
,egre crema
l Ucrainei elăi coldaţiapă”.
-ascundă!
e,vă este,
i stavilă unustru el că esiorii să văe preamărir
,etic?
şi de fecioride griji,oi,lor uitară...
tatăl lor bla
e,geţi.
i puteţi,unui războiezent,eate...
icuri
aina,
sc,
ri”,
orii ambula
e... „zburdă”orţi,
i război,e ?
oară,e...
i voştri nici
mată,
,
te,
.
că-i pasă,
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 39/76
SURÂSUL BUCOVINEI
37
Basarabie
Piesă de schimb în politici externe,vândută de unii mereu prin taverne.Ce eşti ?Colonie la ruşi ?
Mai toţi românii de aici acuma sunt duşi,alt rost să-şi caute, umili şi supuşi…
Aici veneticul deţine puterea.Tot el, veneticul, deţine şi-averea.Cum te simţi la tine acasă,când străinuls-a cocoţat şi pe masă !?
Nu-ncapinici în propria-ţi curte…şi… pleci.
Abandonate-ţi rămân, Basarabie,mormintele, pustiit sufletul,nerostite cuvintele.Plai drag,mult plâns, mereu asuprit.
Loc sfânt,Basarabia mea,te iubesc,
pământ din moşi-strămoşi,ROMÂNESC !
În Basarabia de azi
Mă bucur nespus,că-n Basarabia meade astăzi:limba română,alfabet latin,Ştefan Voedod,EminescuGrigore Vieru,Ţară -sunt cuvinte sfinte!Le rostim pe silabe,
şoptit,cu evlavie,ca pe-o rugăciune…amintindu-ne,neîncetat,anii de luptă…Au fost ani mulţi
parcurşi de noi,românii-basarabeni,
pentru a ne obţinedreptul de-a rostiaceste cuvinte de suflet,în limba noastră,strămoşească,în…Limba Română !
Gândim în limba română
Românii sunt împrăştiaţi prin lumea largă...
Poligloţi,vorbesc limbile…multe... toate.Dar oriunde s-ar afla,GÂNDESC…ÎN…LIMBA ROMÂNĂ !
Casa lor -e limba română,Cântecul lor –e-n limba română,
Visul de noapte al lor-e-n limba română,În ochii copiilor lor –Limba română !
Patria meaşi a românilorde pretutindeni –e - LIMBA ROMÂNĂ !
Românie
Românie! Nu ştiam de tine. Nu ni se spunea,că dincolo de Prutul,“apă în ştreang”,sunt fraţii noştri.
Numai minciuni învăţam la şcoală,în Uniunea Sovietică.Te-am descoperitcum eşti,abia de câteva decenii,deşi exişti aici…de milenii !
Ţi-am descoperitmunţii falnici,apele,văile,satele,oraşele,oamenii -o ţară frumoasă!
Nu plec de aici, Nicicând !Sunt între-ai mei fraţi!Sunt - acasă !
Nina Gon ţ a
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 40/76
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 41/76
O receGEO VASI
ordinul Stelcărțile și stliteraturii it
Poetul un onirosuavea un ecnarativitateUrmuz șiorfici ai a
sale, rodînvedereaz
generate premeditat siajul spdizarmoniil “Ca să dist și totu și dinla mine și l la al ț ii și la
Atunci va sunde se-asc
Nici un cos
întregului Iubirea să ne piard
Apare
poet enig revendica
ario Luzicon știin ț ei
sfâr șe ște p prefer ă pr ce d ă curaunui evant
în pagină inevitabil ă ,alte cuvint
Nietsche n Luca Cipinfinitudinimi șcare, imtransmiteemo ț ionant
nzie a poetE, căruia in
la d'Italia îndiile sale de
aliene în Ro
Un oniros
și românist realist fant ilibru al m
a oximoronVirgil Maziora ț iei f ăr al unei in simulta
de juxtap nota ț ii piritului por și al spul
ing gre șealacolo de râu
tine,alte..-n ț elegem j
unde soarel um de scen
erceptibil și
ca versuri
t clar și acatic darr ă comple
. O poezieă perfec ț iu
rin a obosimeditat im și und ă v
i amplu de
perfec ț iune fragmentultot ceea ce
umea sentiolla, f ăr ă , pivoteamature, în jormele ned .
lui şi italie 2013 i-a fograd de Cavdicate prom
ânia:
rrealist fa
l lombard st. Textele sodernit ăț ii,că între absescu și an frontiere.enioase a tonalit ă
nerea unozaice. Au stmoderner ării bru ș
mă-ncredin junge să m
curile noas adesea du
/în material
t ăinuit.
într-un cânt
cesibil, Luclin de m
e inutile ocunoa șteriea marmor cititorul.
ecabiluluierde felurit pinii. Luca
sferei, clapidar, dil spore ște viental Fiin
a excl ă în jurulrul sugestii
esăvâr șirii,
SUR
istului romât decernataler pentruovării limbii
tast
uca Cipoll ale poeticeezmin ț it în
urd amintielismul m
Formal, po s combinat ile contr
or verseteorul se afl
al amae a idilismul
ez oglinzii, uit
treă nori de fo
.”
Cipolla esiez ce- șirs poetică prin ardoaeană tip Caompozi ț iileroarea neclor interpr
Cipolla nu a
i imperfec ț ima, cazual alitatea, ceării. Poezide sentim fenomenel lor de energ impure, u
GEO VA
ÂSUL BUCO
39
n
și
estear aă ded derilor ziileoria, stive
șiă în ț ilorui:
for.
e unoatee tipre, anova sale sar ă t ări,duce
uneal, cua ce
luientalr înie ceane,
SILE
cu
ocol
tre
întâsă a
pen
LE
zbu păs
înăl
INEI
P R I
de
in joacă , mrind albatr
are-nso ţ escorabia por
e punte joscum par fiii aripile lora ni şte vâsl
ât de greoirumos cânnu-i love şt i altul f ăr ă
oetul e asee- şi râde d os pe pămâripile-i ime
Păsările suumnezeu!Pasărea c
eşte după
urând. W. S Pasărea nu să alergi d
i şi cu ce s-o Există oamru că au văz Chiar cândIERRE
Cu penelea. Acest lucrile. L. BLA
Chiar şi vu
imi. HRAN
MIHAI
S E D I
ALBATR CHARLES B
arinarii pe şi, mari pă s
, tovar ăşi d it ă pe valur
ei care sus î ţ e stângacealbe şi mari grele s-atâ
se mi şcă dr va, acum ce pliscul cuil ă îl strâm
enea cu pri să geat ă şit şi printre se l-împied
nt singura nIRCEA MI
are s-a priaceea oriAKESPEA
-ţi cade gat pă ea, apoigăteşti. H.
eni care creut oul din ca pasărea um
altuia te poru nu-l preaGA.lturii dau di
AVAKIAN
URDUJA
Z B O
OSULUDELAIRE
ord, din cânări căl ători
drum cu zbile-amare.
azur sunt şi sfioasele lasă , blerne caraghi
me ţ ul cu ar slut e şi pl ăâtul unei pibă şchiopăt
n ţ ul vastei z rin furtuniatjocuri şi
ică să mear
(Traducere
oastră legătU.s o dată îce boschetE (Henric a friptă îns-o prinzi şALZAC
că cunoscre a ieşit. H.
blă simţi că
i împodobi, ştiu oamen
n aripi pent
(Armenia)
(I)
d în când,d pe mare,
orul blând,
egi
i,ase.
pe!ând!end.
rilearg ă;căriă.
Al. Philippide)
ră cu cerul,
tr-un tufiş,, cu aripi
l VI-lea).ână; trebuie după aceea
ine pasărea,HEINE
are aripi. A.
dar nu poţii, dar îl ştiu
u a plana în
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 42/76
SURÂSUL BUCOVINEI
40
¤ Ideile fără muncă sunt ca aripile de struţ: te facsă crezi că poţi să zbori, dar nu te ridică în aer.THOMAS BABINGTON
¤ Când pleacă berzele spre ţările calde în stoluri,ciorile le înconjoară într-un cerc negru şi le însoţescşi ocrotesc de primejdiile drumului până departe.Când se întorc îndărăpt, ciorile arată ca soldaţii dupăluptă, zdrenţuite şi istovite, dar berzele au rămasnevătămate şi pot urma drumul lor. Este uimitoareaceastă solidaritate, întrucât ciorile par a fi
preocupate numai de firea lor. IOAN ALEXANDRU¤ E greu să înveţi să zbori ca un vultur când
profesorii tăi sunt nişte bieţi curcani. ALAN ALDA
Cunoaşte ţ i r ăspunsul? (I)
1. Prozator, dramaturg, poet, traducător, (1910-1965), născut la Udeşti, membru corespondent al
Academiei Române, laureat al Premiului de stat pentru romanul Temelia, autorul volumului de Poezii(EPL,1964),în care întâlnim poeziile:Cocorii,Cocorul alb, Albatrosul şi Zborul l ă stunului.În 1954, la Editura Consiliului Central alSindicatelor, publică romanul Pasărea de foc.
2.
Publicist de mare valoare,născut în 1881, laOprişeni,mort în 1962, la Câmpulung Moldovenesc,unde a fost director la Liceul „Dragoş Vodă” din1909 până-n 1941. A tradus din Aristofan : Norii,
Broa ştele şi P ă sările şi a scris fabula Cocoveica şivrabia.
3.
Prozator şi poet născut la Vatra Dornei, la01.12.1934, mort 12.04.2002 în Bucureşti, cu studiifilologice la Cluj. A fost redactor şef al ziarului„Zori noi” din Suceava. A debutat cu poezii înrevista „Tribuna” din Cluj, în 1956. În 1968, laEditura pentru Literatură, publică volumul de versuri
Pasărea vine la noapte. 4.
Poet de aleasă sensibilitate, născut la26.03.1937, la Tişăuţi, comuna Ipoteşti, jud.Suceava. Între 1956-1961 a urmat cursurileFacultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Al. I.Cuza” din Iaşi. A fost redactor şef al ziarului „Crainou” din Suceava. În 2001, la Editura „Junimea” din
Iaşi, publică volumul de versuri Fiecare zi e o pasăre împu şcat ă ,în care întâlnim şi poezia Aîmbr ăcat o pasăre.
5. Poet şi romancier, născut la 19.10.1947, laBrahineşti, în Bucovina de dincolo de sârmaghimpată. În 1970 termină cursurile Facultăţii deFilologie a Universităţii de Stat din Chişinău, iarîntre 1979-1982 urmează un stagiu de doctorat laInstitutul de Artă Teatrlă „A. Lunacerski” dinMoscova. Este autor a 25 de volume, membru alUniunii Scriitorilor din România şi din Rusia. Esteautorul poemului Pasăre albastr ă.
6.
Poet, prozator şi profesor câmpulungean,născutla 29.XI.1943, la Moldoviţa. Absolvent a Facultăţiide Filologie din Iaşi(1966), debutează în ziarul „Zorinoi” din Suceava, în 1959.În volumul Ora local ă,
publicat în 1995, întâlnim poeziile P ă sările negre se prefac în stele şi Asemenea privighetorii.
7.
Poet, prozator , ziarist şi publicist, născut la22.08.1939 la Zamostea , jud. Suceava. Membru alUniunii Scriitorilor din România, a debutat înCaietul de poezie, la Editura „Eminescu” în 1973. Învolumul Semin ţ e eterne, ( Ed. Militară,1990) publică
poeziile Pasărea Ibis, Vine mierla şi Gloria pă sării,iar în volumul Proba mea de via ţă (Ed.Omnia,1995),publică poeziile Viziune cu prepeli ţ e şi
Aceea şi pasăre. 8.
Pictor,născut la Fălticeni, la 12.02.1976,membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.Este absolvent al Universităţii de Arte Plastice din
Iaşi, secţia de pictură a Facultăţii de Arte Plastice.Dintre tablourile sale îl menţionăm pe cel intitulat Pasărea cu ochi de cirea şă.
9.
Poet clasicizant, iubitor al naturii, al bucolicului, al simbolurilor livreşti luate din toatemitologiile. Născut la 14.02.1928 în Valea lui Lalu(Bacău), este absolvent al fostei Facultăţii deSilvicultură din Câmpulung Moldovenesc. Erotica,tema centrală a poeziei sale, se emancipează desentimentul vinovăţiei şi se spiritualizează. Dinnumeroasele sale volume de poezie am reţinut pecele intitulate Pasărea fântână şi Pasărea de cenu şă
(1986),În volumul Un spa ţ iu de dor,( Ed.„Albatros”, 1980), găsim şi poeziile Invoca ţ ie la pă sări şi Descântec la pasărea albă.
10. Poet, prozator şi memorialist, născut la Stupca,la 14.08.1925, licenţiat (1972) a Facultăţii de ŞtiinţeEconomice din Iaşi. A suportat ani în şir opresiunearegimului comunist pentru convingerile sale politice,exprimate în versuri zguduitoare. În volumul
Fiorduri (Ed. Bucovina viitoare,2000) întâlnim poezia Pasăre măiastr ă , iar în volumul de sonete Iubiri,găsim şi titlul Ţ ipă în noapte un cocor r ănit.
(Ră spunsuri la pag. 71)
Mihai Burduja
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 43/76
(Din
cuviîn ucând
aud
culor aripirămâecou în unse piminedesu
şoptităcer fulgeşi-n
cândte-mdin v
păşe cu o
primnu-ţi
puter în revechşi truca-n
dar cde fr tu ce
de fr
LENSIS
olumul în pre
Lumi
te murmura brele luminle şopteşti, t
rin vis acest
ile luminii ode îngeri dii pe loc cân lui în tine s
ivers luminard mereu în
rii lumii aura, noi îl pi
d spre neani sculptate-nră trenuri oomn, lumini
Prima loc
te-ntâlneştirăţişezi cu
ârful crucii,ti în stele, d
hiul săgetat
şti secretulfie frică, unea să te-ntoa
elaţii, fărăincantaţii f
pul tău se-ndivinaţii mit
ând începi aca hulei, tece cauţi, ai
ca beznei, p
E NOBIL
ătire Be ţ iile co
na
e în cabaleii, răstignireimpane abis
e stinse lire
să-ţi parăaltare parc
gândul-fulă se-ntoarcă
e puţină beznă visătn cer în mirdem în me
t, rostirea înfrunţi de or ecundă-n gi, îi zâmbes
uin ţă
u cerul în r mbra ta tăcfalnic, în lucojit de lut
de adorare
ca un vinovversul n-arercă în păcat
oie, murmură înţeleslţă-ncet în f
ice, eres
nu-ţi mai apntorci, căinţgăsit în tine,
ima locuinţ
SUR
IS
smice)
ale
er zboară
riiă
orii
fioarăi târziirăcopii...
tinătină
t
i
muri
arţineă...
ă
ÂSUL BUCO
41
INEI
Fe sufletul tăuazur sorbitcuvintele şiar palma ta când stele pochiul se piîngenunchifiinţa ta ace să moară-nforme de ar îţi curge-n l
lapislazuli
când mă cuîn mine să tşi regăsiţi nde frumuse în rugăciundin universcoboară-nşi-mbrăţişa
Ev o insulă-i po viaţă de r să ne iubimascunşi de
înlănţuiţi ptu-mi ceri ise sparg înse urcă-n m dăm înapoi
să retrăim vcă tinereţearăbdare să
nu-i vreo sci topmodeîmbrăţişeazsă-mi amin îţi răsplătesde revenirişi ne-om în
c-un boein
eia-înger
e o mireasdin ochi de î pteşti prin-i papirus d
lâng, se tulberde -salt înt îţi vine săstui nou-ve
tine urma dipi să-nfloreoc de sânge,
dorat de su
rind aceştie culci te-aşe vom iubi-i din care cr
i spre umbraîn univers,ine, îngere,
i să ne-arun
dare din r
stie fără tinzervă cer -a
cu lene-n setectivi în b
-o plajă dinuzii, eu îţi dine galaxiiine şerpii pe
poveşti în c
ezuvii de pl, ştii, iubito,ştepte tristă
rmană tristă ce urcă înă-mă o datăesc motivul
c răbdarea cîntr-un doritoarce îmbră
, fericiţi, pe
ă purănger-mire,chi, nu gură psaltire
ură oglinziinfinitîntinziit
prihanăască-n umer mir din ran
eri
fiori etericiaştepta bisericiinii-ar evada
ta ce zboar rapantcoboară
căm în nean
ol
ei vrea bmarineluza ta
maldiveau nirvaneictiveicoane
lendare
ăcerin-are
-n gări
, nefardatăxpresşi-nc-o dată: sunt Ales
exploziimirajcaţi în frezii
fuselaj.
iă
...
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 44/76
SURÂSUL BUCOVINEI
42
De-am evada
nu-mi curge-n vene sânge, clorofilă prin mâini de ierburi trec tăceri de calîn ochiul verde cade o acvilămi-e trupul floare, vino doar şi ia-l
ferestrele din aripi cer creneluriresturi de umbre bandajează craniiîn aburi cresc fantome din cerneluriîn epifanii văd minuni profanii
când şerpii cască, plouă abulietresar în ceasuri karme indecisene urcă metastaza din hârtieîntre sinapse mucegai de vise
cum înspre ceţuri se prelinge seva
urcă-n firide forturi să destramecăderi din măr promite însăşi evaincestul din grădină să reclame
de-am evada din lunga amneziecare ne ţine-n noi ca-n închisorine vom muta în vise cu chiriesă fim părinţi copiilor din flori
C ǎ derea
dintr-o fărâmă de secundă du-mă
în mintea ta făcută să vibreze pe rătăciri nevrotice de lunăcând marea pune viselor proteze
ard ochi în aer şi se frâng triremeîngenunchieri se rup în cartea sfântăfulgeră şişul cu luciri pe steme
profeţi nebuni la catafalce cântă
în saturnalii divinăm păcatul până în zorii ce-nroşesc întinderinu bănuim că va veni sabatulsă micşoreze preţu-acestei vinderi
iară divinul ce-l chemăm în rugăel sufletul ni-l dă cu împrumutînspre olimp de zbori e zborul fugăde umbra ta ce-n tine a căzut
vezi în oglindă zeul, de te uiţişi printre aburi suie veşnicia
pe umeri ninşi de preoţi inuiţiîn farul stins demult, alexandria
ascuns în cute rupte de gândire
mumuri încet pe-un manuscris sanscritdin tine-ncepe-a curge-un fum subţirete pierzi în neguri. curgi în infinit.
Semnez POETUL
în dimineţi de toamnă reci faci crizeca struţu-n baobab îţi bei cafeauaiar mâinile nu scriu, ci şterg parbrizeochi plini de lacrimi. iată, dandanaua
ce-ai născocit în minte, te priveşteimploră viaţa, tandră, să o laşieşti între viaţă şi idee-n cleşteca albul în scalpare la apaşi
păşeşti spre geniu, arta-n tine râdedar sărăcia vine, maniaca...să fii profesor? tinerilor gâde?un antrenor cu vise de poplaca?
o să rezişti când treci printre erinii
când iadul drept în faţă ţi se cască?cum moartea, ploaia, răul şi veciniinu poţi alege, vina-i omenească
şi pân' la urmă toate se sfârşesc...cât inima mai bate, chiar cu-ncetulnu pot să tac sau, pus, ca să vorbescsunt libertate. şi semnez POETUL
Vis-bumerang
cu ochii-nceţoşaţi de aurore
cu trup de aburi curs din simfonii păsări de zale prinse-n nori de horevă croncăneau poemele dilii
scrise pe ceţuri de fantaştii scrimeiîn definiri abstracte şi vetusteîn timp ce-n temple saltimbancii crimeivoiau din trupul zeilor să guste
năluci căzute-n streaşina priviriicu tivul minţii-n aer descusuturcau în cer un monument uimiriiîn cinstea unui idol nevăzut
suflarea lumii-ncremenise mutăun vid în ochi de şarpe descântaferestre verzi să scuipe cu cucutădin rât de porc şi dinte de căţea
s-au pitulat de frică scribii mauri(văzând în muze harpii zburătoare)chiar în cununile ce le-au primit, de lauridar îi strângeau de tâmple, ca în ghiare...
şi dintr-odată-un vultur în carouri
scoate din sân o mierlă vorbitoareşi dându-i drumu-n cercuri de lasouritotul se-ntoarce într-un ochi. Dispare
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 45/76
ANICA
Sunt omu Sunt omulcare o ia însau rămâncalendarulSunt omulcare vede
în toţi semSunt omul păcălit dede vremuricare se încsă meargăspre nebucaruncătorilcu pietre...
Tim Am şters, a
orice urmă(savuramfăcându-mo altă mate Uitată în srămase acam păşit canimic nu lişi m-am susingură, înal acestui i
Recon Goale
picioareleîn iarba ce ninsori ce
poemul treal rostirii
să mă-ntor al redeştep
imagine rea celor ce-
FACINA
l drumului
acelaainteîn urmai...
acelahipul Domn
niiacelareme
păţâneazăai departeria
or la ţintă
m înlăturat
imineţii complicematică)
aţiile albeloşi cum
psearprins deodatimpul curgvor
tituire
riciinouă
ă cheamăcut
în timpul aării?
ompusăşteaptă...
SUR
ului
tător
devărat
ÂSUL BUCO
43
INEI
Îmi cmili
pe oCule
le aşîn va-olar în luPrintoateîn cule aşîn ra
pe uîn odÎngeşi m
mulţ
I O dCcimclre R utr o
Lintimse-câncio Penu
Goblen
os gânduriletru cu mil
canava de vi florile soa
z ritualicse de lutl e dus de
-apoigândurileiez tacticose subţiri
pereteaia meaunchez ca î rog
mind... ola
Refuz
agini trucat
h, nu, nu-i ue Dali!easurile şi-afrele rânjesconstruos aluepsidrafuză timpul
ămasă cu noizi pul liniştiirbe
Stare
iştea nelinişul în clepsiude-n clipad frânge echârliilor
işcătoare nai tăcerea...
Pastel
lbe fluviiaştern
ământul şi
Se destramăoveştile no
şuierând pri
metruseelui
ult
faţa unei i
ului.
e...
n tablou
înţepenit a ngite
aptea
ii sfâşiedră se-audesuspendatăilibrul
isipuri
cerul
-n fuioareţiitre ruguri
oane
cele
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 46/76
Ş i râu
Şi râu,argint cÎn horbmiresm
de demPleci pr curgereîntre pe
F ăr
recea ca înărea că vea
Stăteamşi întrebări pDe ce?”- pŞi cum?”-
Cu ce?”- pCine?”- peŞi când?”-Doar piatra
Şi am rămascu lacăte pe
ăşim tăcuţiu sunt colo
doar copaciioficiază lituSoarele pref n chihlimbanroşeşte arţ
albăstreştemurgul în
către Niln plânsul pr una boteaz
otava sub cieasupra De plouă cue creştet
Bate tocu degevreau-nva intrase va în
peste toE rolulîntr-uncu repeDoar spse schi
şi salcie
i salciergătorte vechi
e
ltea departeverticalăeţi
r ăspuns
r-o aşteptar curi vin din
e degete fix degetul cele inelar
mijlociuarătătore degetul c
! - mi-a răspşi nici ace
acolodegete-atârn
ace
ca într-o caneîn odăjdii dghia toamnce rodul vii
rriiărgele în preaptă zbor
elung de greă în noapteeşiaconideletele
aspete
mna la uşăte moi de plu vreau
stăpâniateeispectacoliţieectatorii bă mereu...
SUR
...urmă-i.
m:mic
l mareuns din mer ea...”
ate.
edrală
aurilor
rumbaril rândunelel
ieri
oaie
Anica Faci
ÂSUL BUCO
44
-
or
na
INEI
GHE
D DouăPe o cŞi, de-Lacri Cică iStrâmÎn al tA căz - Iară-
Zice uSoro,S-ar p Fuga hSă o ştCă de
Ne fac
C CântăLa oI-auziÎi răspCare şPe unŞi se-nPrintre CântăLa o
CântăDe-l aBroaştŞi seCe ureŞi ce v CântăLa oPatruÎmbrăÎi răspZice u
Inocen- Bun
ORGHE
ouă mierle
ierle colo-eangă stau şaseară din aile curg şi c
ri de pe-unşi fraged d
amnei fin pt o frunză-n
i toamnă, dr a , s-ar pute nu ne grătea să o păţ
ai la geamaergem spreică-un ger
e, soro, stat
ânt ă cucu
cucu-ntr-unargine de la
cu ce bucurinde-o ciocâ-a luat avâniricel de vâalţă călătoa razele de s
cucu-ntr-unargine de la
cucu-n urmacultă toţi br ele-i răspuniră:- Ce ten
che muzicaloce colosal
cucu-ntr-unargine de laulpi şi doi vaţi în hainend şi ei înul mai flă
t gustând or fi de o fri
ICOL
crângi plângurg
urg.
ăstarstejar,rfum,drum.
aga mea,a,im,m.
tan,cean,e grui,i!...
copac,c,erlie,
teare.
copac,c,
ploiioscoii,în cor
or!ă!!
copac,c;ulpoi,noi,ând.ând,
ură:tură!
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 47/76
SURÂSUL BUCOVINEI
45
Concert în La minor
Să fi fost după chindie,Când prin papură, uşor,A plutit o armonie,Era, cred, în La minor.
Apoi alta şi-ncă una, Nuferii au tresăritClătinând în valuri lunaPalidă în răsărit.
Şi-n lumina mişcătoare,Cu ochi mari, ca de strigoi,S-au pus, soro, pe cântareO armată de broscoi.
Se-ntreceau să cânte tareŞi se bălăceau în lac,Am văzut şi unul care
Avea gura cât un sac.Doi, pe mal, ca pe o scenă,Au cântat, soro-n duetUn imn şi o cantilenă,De nu ştiu care poet.
Şi aşa, în lunga noapte,Totu-a fost desăvârşit!Abia-n zori, cam pe la şapte,Cântecele s-au sfârşit.
Au aplaudat, se pare,Un ceas broaştele din lac
Şi-au strigat în gura mare,Fără jenă: oac, oac, oac!
În emoţia creatăCâteva au leşinatŞi mai bine de o ceată,Pur şi simplu s-au stresat!
Îţi dai seama, soro dragă,Şlagăre ce vin cursiv,Să asculţi o noapte-ntreagăE de-a dreptul ... distructiv!...
Capra
Capra-şi făcu părul „permanent”,Cu boieli se machie strident,Îşi aranjă pedichiura,Cu roşu îşi boi gura,Îşi îmbăie picioarele plinuţe,Apoi se încălţă cu săndăluţe,Şi le privi atent: două perechi !Îşi atârnă cerceii la urechi,Îşi prinse două şiruri de mărgele,Dar coada, nu ştiu cum, uită s-o spele ! ...De coarne îşi legă un voalŞi-apoi plecă iute la bal.Şi cum e de presupus,Coada şi-o ţinea ... în sus !
Puterea dragostei
Cică odată, pe-o toloacă,Ţapul se-ndrăgosti de-o vacă,Dar nu aşa, amor nebun !
Nici n-am cuvinte să vă spun !
Picioarele-i păreau de lutCând o privea în ochi, pierdut ...
Şi mai tot timpul împreună,Şi pe sub soare şi sub lună,Ţapul, un exemplar frumos,Se-alese cu un tic nervosPe care-l observă turma întreagă:În loc să behăie-ncepu să ...ragă ! ...
Profesorul de muzică
Pe-o cărare prăfuită,Pe-o cărare şerpuită
Trece-un ciocârlan cochetCu alură de poet.Moţul şi-l ţine pe-o parte,Subsuoară are-o carte,Peste trupuşorul micŞi-a pus subţirel ilic,Iar pe mijloc cingătoare,În picioare cizme areŞi, ca să fie în ton,La gât are papion.
Nu ştiu dacă aţi ghicit,Însă el a fost numitSă predea la şcoala mea
Anu-acesta muzica.Şi cum trece pe cărareCântă, cântă-n gura mare:„Nea Alecu, nea Alecu,Tunde oaia şi berbecu’ !”
Oul şi puica
Întâi, puica cea roşcatăFace oul nu prea mareÎn cuibarul din poiată,Apoi sare în picioare.
Dă o raită prin ogradăŞi strănută, şi tuşeşte,Dă din aripi, şi din coadăŞi cu zel cotcodăceşte.
Cârâie şi se zburleşte,Scurmă-n iarbă, şi-n ţărânăŞi încrucişat priveşteSpre stăpân şi spre stăpână.
Face multă gălăgieCa să fie remarcată,Astfel, toţi din jur să ştieC-are-un ou, colo-n în poiată!
G. Vicol, Vatra Dornei
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 48/76
C
NuÎn
ChiAc PeSăCuDe MiŞi-iDe
Tâ NaO c
CuMiCăUn
ALuUnDe
StăŞi-Lu MiSăPas
ONSTAN
Cugeta
ţi-am văzutis se-ntunec
ar dacă ar filaşi soare-a
ume nu-i o pere zorii cuţi de cerulo prăbuşire
easma cade priceput acce s-au copt
jind la visulura are o neugetare sim
asăre de
să te păstr i inima cupr nu am fost lsemn era de
tot crezut cea-ntreagă
zeu de am,ce iubirea-i
ân am fostm adunat înina sfântă-
a reclădit au lăcrimeze
ăre-am răma
IN MĂN
e simpl ă
argintul de pă lumina un
să nu mai a răsări prin
lipă de dur nd pomii s
prins în dima munţilor d
de pe-o trala care înţelşi aştrii în g
stins de petrămutată llă-n ruga c
oapte şi de
z în amintiinsă de dure prima înterară înţelep
visele-s his-a făcut căr igur, poateingura aver
e timpul de suflet veşni prag de îns
orul în furt steaua de ps de noapte
SUR
ŢĂ
e faţăei sfere;
putereeaţă?
reagaţă;
ineaţăe miere.
bulinăegerădină
nelege,tre stele!
lună
e, minune?re;
eiereiune...
ere bune; punee...
-ncercareciaerare
năe zareşi de lună...
ÂSUL BUCO
46
INEI
M-am depCredinţa înPe cer lunaÎn zi de ma
Păşesc peCăderea înPoverile di
Notate sun De crezi iuÎn simpla îFurtuna se
Aşa cum aiSă ştii atunVa adormi
Ai vrut săŞi ai lăsat îPe care tuCând plin
Suav ai fosPlângând aSpun lumii
Nimeni ca
Îţi împărtăTe-ai cheltÎn astre cre
Nu-n străluCi-n dramAu! Nu ma
De ce de viCredeţi căAş vrea săCu sufletul
Cad în eterPasărea săAm crezutEl e Creato Visez un dDe stări diMai vredni Steaua pe cRăpit e visAcesta-i dr
epărtare
rtat de oam ei nu pierede mult nurţi, de mierc
planetă er lume e fără
spate, dub în suflet cu
irea întreabtâmplare, î
anunţă şi nu
dori-o ascuci că poateîn ceruri cu
mul dur
ii în viaţă o urmă o ne
i ceru-o pote nori e făr
t precum o parnic să d
întregi şi peine, mila n-
esc şi muncit în fiecare
d că ţi-ai gă
cirea stelei îl blând de si eşti acelaşi
rum de a
nă-s pe lumumea nici ofiu în viaţăaprins mere
de mută adcânte că n-aşi cred oricârul unicului
um pe careine ochiulc sunt acum
er oftează şil nopţilor îmul de aur
nii cei tineriiciodată;
se-aratăuri ori de vi
etică, uscatde reţineri;ate de susţicretă colora
ă pe oglinziochiul dur
poţi s-o mai
să în muzeumai Dumnnoaptea în
ul durunie;ştiede azur...
ăpădievii mai pur;ntru asta juro prescrie...
a şi durereaclipăit averea
n risipăflet şi de m
ca-nainte?
r
numai euvină n-are?a o floareu de-un cur
irarefost ateu;
nd în DumnSOARE?
u-l străbati se frângela scăpătat?
se plângesânge?
către sat!
eri...
erită...
e zeu, prinzi
ezeuolizi!
nte
ubeu...
zeu
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 49/76
SURÂSUL BUCOVINEI
47
Soarele de la Asfin ţ it
Sunt de prieteni mereu căutatLucrul acesta oamenii îl ştiu;Pe un fir de iarbă voi muri târziuRob al luminii, veşnic neîmpăcat...
Lor, păsările să le dea poveţeLa prima oră dis-de-dimineaţă;Eu am trăit nefericit în viaţăÎn casa mea a fost numai tristeţe...
Să spună marea şi să zică vântulLa ceasul verii să fiu judecat;De o frumoasă fată de împăratPăzit de-o stea. Să-mi reneg cuvântul?
De prieteni, Doamne, sunt mereu găsitSoarele răsare şi de la Asfinţit!
Vis frumos
Sunt singur cum eram odatăCu morţii mei mereu dialogând;Viaţa-i scurtă, vremea-i depărtatăIar eu mă sting la umbra unui gând?
Noaptea prin codrii mă visez plângândDe ce-i brumată frunza întomnată;Un sunet clar din inimă venindTrezeşte steaua pururi adorată?
Te-aştept în taina lumii din cuvântPe-un drum de ţară alergând întrunaCândva am fost şi soare şi pământ
Pătruns de vraja Marelui DecorFrumos zicea Poetul; „numai una”Apare-n visul oricărui muritor.
Urechea mea
Urechea mea e fină, muzicalăCompozitorii numai ei o ştiu;Pe-un fir de iarbă voi muri târziuCu sufletul răpus de îndoială...
Am fost profesor foarte bun la şcoalăVă spun, acum, cât încă mai sunt viu;Doresc să am mai multe vieţi, să fiuPoet de geniu, neatins de boală...
Moartea-mi dă din când în când năvalăŞi nu mă lasă uneori să scriu;Dar sunt salvat de-un soare argintiuDe firea mea gingaşă şi domoală...
Urechea mea e fină, muzicală.Din depărtări adună neliniştea astrală!
Casa din stea
Iubita mea, care ai fost frumoasăŞi cine ştie, poate eşti şi-acuma;Când peste lună se aşază brumaPot să cred că mi-ai rămas mireasă?
Curge un râu mai limpede ca spumaDe vechi tenebre, în pădurea deasă;M-am hotărât să-mi construiesc o casăUnde să nu intre bolile şi ciuma?
Să te privesc din marea depărtareZicând c-ai fost pentru vecie a meaLa asfinţit îţi pun o întrebare:
A fost iubirea pură, o eroare?De sinceritate, nu te înduraVoi lua cu mine casa într-o stea!
Îngerul din vis
Sonetul trist c-o altă întrebarePe care aş vrea s-o pun întotdeauna;
Numai noaptea când răsare lunaŞi soarele apune drept în mare...
Gândurile ar prăbuşi furtuna,Cerul senin ori iarăşi mi se pare;Că nu mai sunt îndrăgostitul careLa porţi de astre rătăcind întruna?
Aş fi emigrat spre alte emisfereCuprins de dor şi dureri aprinsO muzică divină, în tăcere
Era un suflet plin de adiereCând zările aproape m-au atinsŞi cred că sunt eu, îngerul din vis?
În aceast ă sear ă
Nu-mi spune că în seara astaSinceră vei fi cu mine. Pe cuvânt;
Nu vreau să cred că nu mi-a fost nevastaRană în suflet pe un fir de vânt?
Nu răsărit ai fost ci veşnică-nserare Neînţeleasă stea a sufletului meu;Un crin murea tăcut la-nfăţişareÎnfiorat blestem ascuns de-un curcubeu?
În arbori doarme pasărea târziePe grele tâmple, răstignite-n creste;Sunt însetat de-o noapte plină de urgieBlândă lumină a stelelor măiestre...
Nu vreau să ştiu că în această searăDin iarnă-un crin se roagă pentru vară!
Constantin M ănu ță
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 50/76
SURÂSUL BUCOVINEI
48
FLORENTIN CAUC
Scrisoare de Cr ăciun
Să mă iertaţi că dorm acum sub cruceDar gândurile-mi zboară tot la voiE sărbătoare, bucurii v-aduce
Dar Moş Crăciun ajunge şi la noi.
Pe-aici sunt lucruri triste, sumbre,O lume mai tăcută, de tot nepăsătoare,Alei misterioase, fără palori şi umbre,E linişte, verdeaţă dar nu e nicio floare.
Pavat ne e tot drumul cu lespezi demorminteIar îngerii ne cântă intr-un şirag alaiCălcând, mereu, pe albe oseminteŞi ne-nsoţesc, cu grijă, la porţile de Rai.
Dorul de mine, ştiu, mereu v-apasăSi gândurile tot spre mine zboarăCă n-am mai dat, demult, pe-acasă…V-a aşternut, in suflet, o povară.
Şi v-aş ruga ca să-ncetaţi a plânge,De moarte, nimeni, încă, n-a scăpat.In jurul meu toţi îngerii s-or strângeSă ascultăm cum clopotele bat.
Mi-e dor de voi, de tot ce-i pe pământ,Mi-e dor de stele, de Lună si de Soare,
Da, viaţa-i lucru cel mai sfântCăci viaţa-i cea mai scumpă sărbătoare !
Eroul de pe Jiu
Tânăr, semeț ca un prinț,Își făcea intrarea-n cetate…Acuma se află-ntre sfințiDorea, precum toți, libertate!
Iubea o țară, un poporDe vină-i soarta, bat-o vina!
Nu poate fi uitat ușor,Devreme i s-a tras cortina.
Putea s-aștepte Cel de Sus,Bagajul l-a făcut degrabă;Avea aici multe de spus,Avea, în viață, multă treabă.
Scuze, motive, la ce bun? Nici nu se știe cine-a tras…Iar clopotele bat și-acum,Căci țara-i încă-n parastas.
Fii mândru între alți eroi,Primind onor după onor,Și când îți este dor de noiSă te-nvelești în tricolor.
Te însoțim mereu cu gândul,Cu ochii minții te privim mereu.Păcat că te-a dorit pământul,
Sau, poate, numai Dumnezeu.
Cu arma-n mâini, de strajă ești pe veci,În cânturi ostășești și ritmuri de fanfară.Cad anotimpuri pe-ntinsele poteci,Pe umeri de eroi doinește o țară.
De-ai prinde moartea-ntr-o capcană
De-ai prinde moartea–ntr-o capcanăS-o ții-n-anchetă, mereu trează,Cu mulţi ai face chiar pomană
Căci ai afla …cine urmează.S-o ţii-n regim de infractoareS-o legi cu mâinile la spate,Să-i pui chiar lanţuri la picioareCăci a furat pe săturate.
Să-i faci dosar de milioane,Bine-ntocmit de procuror,Să-i dai la fund vreo trei bastoaneS-ar bucura cei care”mor”.
Şi să-şi declare-ntreaga mităCa s-o condamne cinşpe ani,A fost destul cam ocolităAcum, cu ea la…Botoşani!
Ea va pleda nevinovatăŞi va vorbi cu toţi vulgar.Iar de va fi încarceratăVa vrea televizor şi bar.
Şi nu va trece-o săptămânăCă se va cere-n libertate
Motivul: comportare bunăŞi că , a scris o nouă carte…
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 51/76
SURÂSUL BUCOVINEI
49
Radiografii contemporane
O, Doamne, vino, Doamne, coboară pe Pământ!Să vezi că-n astă lume nimic nu mai e sfânt;Întreaga noastră viață parcă-i program de balE puşcăria plină şi mari cozi la spital…
Şi colcăie oraşul de şmecheri şi de hoţi,Minciuna e la modă, de ea profită toți ;Dreptatea se-ncovoaie, deşi e scrisă-n lege,E peste tot un haos, nimic nu se-nţelege.
Prietenul, vecinul, gata să te despoaieSă-şi crească avuţia, ca melcii după ploaie.Gem de cabane, vile, pădurile de bradVai, câtă opulenţă e dincolo de gard…
Copacii se cutremur numai când văd securea,
Pădurea sângerează de jaf,tăiată aiurea. Natura se prăvale sub fălcile de hiene Nimic nu mai rezistă, până şi marea geme.
La unii, buzunarul e doldora de bani!Ce-i mulţi minuni aşteaptă de douăşcinci de ani.Da,lumea se împarte pe două mari criterii:Săracii-maţe goale, escrocii si bancherii.
Simbol al puritătii, măria sa, ţăranulMuncea din zori în noapte, ştia ce-nseamnă banul…Acum, hambare goale, prin ele bate vântul,
Ogoarele sunt sterpe, e blestemat pământul!Mai trist, pe harta ţării dispar sat după sat,Dispare cimitirul de la străbuni lăsat.Miraţi şi trişti, bătrânii, se duc spre lumi mai buneCei tineri şi ei pleacă dar nu ştiu unde anume.
Mereu apar probleme şi viața-i mai precară,Bătrânii,chiar copiii au devenit povară.Cam mulţi suntem pe liber, nici leafă, nici câştigDe ne gândim acasă, toţi tremurăm de frig.
Cei graşi ne-mbărbătează ca va fi bine mâine
Ce facem însă astăzi , ca n-avem bani de pâine?Impozite şi taxe şi cheltuieli curente,
Nu mai vorbim de boală sau de medicamente…
La cârmă se perindă idei, val după valŞi deseori se cântă chiar marşul triumfal…Vorbe frumoase, goale , care smintesc norodulA treia zi se pare, începe iar prohodul…
Cu ochii către „ Ceruri” trimitem osanale Noi, mulţii, nevoiaşii, adică maţe goale.O, Doamne, vino, Doamne , vrem iar să te vedem,
Vrem „Oda bucuriei„ în loc de… recviem!
Amicului meu, Gore (pictor)
Eu, la talentul tău, mă-nchinCa-n fața unui steag regescCând te-ai născut era “senin”Și ai primit și har ceresc.
Cu tine-i pasărea cea bunăVisată-n zilele cu soare.Tu zămislești altă natură,Vezi altfel fulgii de ninsoare.
Sub al culorilor popasScoți frumuseți și din noroi,Iar din penel se-aude glas,Din foșnete scoți lucruri noi.
Ascuns sub aripa vrăjită,
Creează visuri, melodii,Sub pana-i de idei mânjităApar minuni cu glasuri vii.
Din infinitul sens al vrerii,La Târgu-Jiu te duse soartaȘi onorând Masa TăceriiChiar lui Brâncuși i-ai deschis poarta.
Mereu gândește și visează,Prin mintea lui trec multe, multeDar ce păcat că-l mai blochează
Fetițele cu fuste scurte…Și nu mai știu a câta oarăAvând un ochi bine format,Spunea că: „Gata!”, se omoarăDecât să intre-n alt păcat.
Florentin Cauc
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 52/76
Di
BÎ
CC
S DCBD
I
TCTS
ÎÎÎŞi
P
FiŞiPC
DLA
GHEOR
n volumul „O
viz
ani murdariafaceri mul
aut de urgenare ştie bine
rprizele o
in ţările iluz fandoseli,
ărbaţii se întoar fetele re
nul guver
ăiască ţara,a să furăm năiască-n veavem mere
ratele mai
i ia din casi ia şi dor, şi ia toţi cod
-mi lasă... d
oporul
ind el însuşi-a vremii co porul are mând le ridică
iteazul vân
edalii a priar, cum suntau tras în jocelui ce l-a
HE BÂL
ie şi una de ehi şinău
făcuţi de une, de cinci s
ţă procurorcum să-i sp
cidentului
iilor bete,omeală şi
orc pe motoin în merce
an ţ ilor
tricolorul!oi mult şi bii de veci po şi de la cin
are
bucuria,i libertate,rii şi câmpiaagostea de
un tezaurnştiinţă treaâini de aur...şi votează.
ut
it haiducul,grele la pur
s pân’ sub pecorat...
SUR
CI
igrame”
trişortele,
le...
resuri,ete;desuri...
e, porul,
!...
rate!
ă,
at,apucul
ÂSUL BUCO
50
Î
INEI
bunden ţă
urişti aveme frâiele dr reptate însăăci o împar
ampanie
cei ce vin lă ne cerşeasint toţi de-
-avem măc
ropor ţ ie
răindu-ne duntem dato
iranul cel dator e cel p
roustiană
insorile dei nu eşti, siorneşte cu cn căutarea
nadverten ţ
junsă în Italăcinta noase pizza-nvişa-i când e
ime ceferi
renule, maşu ţi-aş da-nă-l aduci pei să-i duci p
ortretul u
ortretul şef tă pe pereteunt fericit căcar pe lân
erioada di
n timpul cel-a fost vreuin câţi au s fost măcar
de juri şti
u miile – să ptăţii cu te este mai pu juriştii într
lectoral ă
noi cu mapcă votul iargheaţă-afar r patinoar...
in ani o parti numai c-o
viţă nouăţin cu două
sus când seur, dintre ceolinda la Ganilor pier
e fraterne
lia frăţească,tră bună rouită-i de de
ti cu poalel
te
ină mică,r-o zi toţi b Ionicăe toţi Ivanii.
ui boss pa
lui, tehuiul,într-un cui.
ă trece cuiulgă... capul l
taturii
de tot amarn om fără drâns dosare-vreunul om
ţinăei,
ţină,ei...
a
ă apa,
e,moarte;
!...
ot cerni avuţi,vernu ţ i...
âneascăsfrâu...în brâu.
nii –
tinic
i.
sar;n tom?!
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 53/76
SURÂSUL BUCOVINEI
51
Unui ministru
În lumea cea de falsuri plinăAşa e omul, prin hazard:Chiar dacă-l urci în limuzină,Mai dă cu oiştea în gard...
Omul politic
Nu vreau să-l laud, nici să-l criticŞi totuşi îi divulg sindromul:În firea lui de om politicAdeseori lipseşte OMUL...
Unor conducători, mai mari şi mai mici
Va scrie şi eternitateaDespre vestiţii farisei:
Au apărat fidel dreptatea,Dar au ţinut-o pentru ei...
Alesul poporului
Munca lui e numai chin,Căci lucrează, doct şi cult,Pentru neam tot mai puţin,Pentru neamuri tot mai mult!...
Ho ţ ii de buzunare
Prădalnici, şmecheri şi-aroganţi,Ei n-au nici pic de remuşcare,Căci fură, după guvernanţi,Ce-a mai rămas prin buzunare...
Drumul conducătorilor noştri spre Europa
Chiar cu Europa-n coaste,Merg de parc-ar fi miopi,C-avem drumurile proasteŞi mai dau şi ei în gropi...
Realitate
Conduşi de un regim şiret,Trăim o viaţă mult prea grea –Cu multe găuri în bugetŞi tot atâtea în curea!...
Îndemn pentru un tovar ăş
Când se face-n ţară pâineŞi-n economie – saltul,
Nu lăsa de azi pe mâine...Ce-ar putea să fure altul...
În lipsa cenzurii
Dintre-atâtea ţări sub soareDoar la noi cenzură nu-i:Despre „viaţa-nfloritoare”Spui ce vezi, dar... vezi ce spui.
M ărturisirea lacheului
În ani trăiţi fără de rostPe lângă cei ce-o duc regeşteM-am prefăcut că sunt un prostŞi-acum doar asta-mi reuşeşte...
Dolean ţă
Politica, de ani şi ani,Visăm şi ne dorim fierbinte,
Pe lângă cei ce-o fac cu bani,S-o facă şi acei cu minte...
S ărbătorile de iarnă la basarabeni
Cu-atâtea sărbători, în lung şi-n lat,O ducem bine şi ne veselim,Iar dacă ne-mbătăm cu-adevărat,
Nici la alegeri nu ne mai trezim!
Miting de protest
Ne-am adunat o sută-n piaţăSă protestăm, că nu e viaţă.Când ne-am uitat: ce bucurie!Cu securişti eram vreo mie...
Postelectoral ă
Votaţi cu inima! cu capul!Câte-un afiş ne îndemna,Dar, cum arată rezultatul,Zău c-am votat... cu altceva.
Unor parveni ţ i
E drept că lumea nu-i perfectăŞi-adeseori poţi să constaţiCă mulţi din cei ce se respectă
Nu sunt şi oameni respectaţi...
Unui şef cu mare gard ă de corp
Voi fi greşind, dar asta-mi pareLa paza ce-o văzui trăsnit:Cu cât rahatul e mai mare,Cu-atât mai greu e de păzit...
Gheorghe Bâlici
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 54/76
Ş tefan
În crucCu paloTu eştiTu eşti
La Chiş Ne-ai îAm cuIar fără
O Vodă N-o aştDar vaiCare-o
M ăsur
Pe-un bDin IadCăci ScSă țină-
Zicala
În Iad,MereuIar drac”Bătaia
cel Mare ş
a Ta ne sprişul ne ţii păStăpânul şiCetatea şi C
inău şi la Scercat în vr oscut prin TTine umilin
, ştim, a ta r ptarăm în zde ciocoimşteaptă de l
de sigura
oss politic r în Rai l-auaraoțchi nu-așa un… co
de acasă
n bărbat bă lovit c-unul îi spune,e ruptă din
SUR
I
Sfânt
ini cerul,ântul.
trăjerul,vântul.
ceavami credinţa,ine slava,a.
ăsplatăadar,a toatăa... ţar.
ță
putat,xpulzat,
i dementcurent!
ăușătrai,hiduș:ai!”
Binefa E alertă
NumaiFericițiAu cior
ÂSUL BUCO
52
N DIVIZ
Chi șinău
ceri în Ia
mare la șeitsândiții toți
că dracii dedit cazanele
INEI
A
faturi pen
Te vezi înÎn astă ţar Ai prins u... Să min Sunt mulţFăţarnici,Chiar cre... Să min
Socot ai tCosmopoCă eşti al... Sa min De ţară teZău, nu nÎţi dau di... Sa min
Mosc Ivan TÎn RaiDorinA mer
ani,aclamă
țiganide-aramă.
ru viitorul
vis un faraă de netoţi?n loc la mici, dar să te c
i în sferele d demagogi si că ai cevai, dar să te c
i şi chiar aiiţi şi patrioţţării salvatoi, dar să te c
mai doare- ai de idioţi partea meai, dar să te c
lul (povest
urbincă celn-a stat un cu- i un gule drept în…
preşedinte
n
ofon?readă toţi!
e susi hoţi -de spus?readă toţi!
lor,i,?readă toţi!
cot??un votreadă toţi!
nouă )
omadeas,ai în Iad,Donbas.
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 55/76
anti o caca pe
de vsă-țica să
dar tși frui ca
pestene în și sta
pe b
și-nvte dutu, al
cânt minucândo oa
pe ca în pisă câ
dar ucu – i vis
ce-ncândîn cu iar do Phși te-mult
glog ă
tilenă-am v un rege să t
rbe-nflăcăraină cald înle porți cu t
ești surd șinzele se scu plocade gr trăirile nespdreptăm, str
u cuminți cuze caste, da
ăluită-n ner c cu mine-ntăcerii mele
c șoptit
nea mea, s-aanii vieții îă în deșertulre-ai popula
eptul meu ste lumii de
șa coliviei-in lacăt gre
ele mi-s pasan te căuta
tu erai de mibul meu de
mă arzi cuoenix port soi iubi mere așteptata, e
ut să-ți scrie-mbrac în t
te și mierii,rele târzii,ne-n ve nic
mut și nu mură-n livezile de tăceriuse ieri.ini, spre nic
vintele-ngh fanate
stirenemurire,mire.
întâmplat si treceau p de tăcere,-o cu himer
zbate o măiubirea noas
ferecatănumit prej
eri călătoare în depărtaltă vreme c
dor neostoi
gheața nep b spuza dis, chiar dacă
erna mea m
SUR
LU
sau o eglogogă
i.
ă vezi
ăieri.
țate
viistii,
e.
astrătră,
decată.
,e,ulcușit.
sării,erăriinu-ți pot sp
inune.
ÂSUL BUCO
53
INIȚA I
ă
une,
INEI
NEA
dor sub tr
mă troienesi îmi prod
simțiri ce lse-ntorc, ce și se răzbuasemeni vâmă viscolenevoia lui a și croșetânmă pomene
un ghiocelcare sfidea te mai vis te mai vise
pe care-am pe harta vieești punctul c-am irosittemându-mdegeaba-n
mai fac azi
pierdută ea clipei repși sufletu-
pe-o insulă
dar nu mă-din visul mi sare pun
comoara m
iene
c cuvinteleuc în sufletcredeam de
rând acut re
ă iarna cătr cului pe-o r te setea con fost odată.
visări din f sc că înflor
vid de mână iarna toat
z
ca pe o Atlscufundat-oții mele atâ cardinal ca
atât amar deă de-ale iubi
area de-a
inutile, trist
ădejdea de-zi care ni s-i bolnav destrăină-i na
dur să te aleu de tot să
e rana dispa, departe-
espusevalan e,mult apuse,anșe.
muguri noiamură uscatceptului de
re de dureresc deodată,
âiere ,.
antidădin eroare,de insipidă,
e mă doare.
fericire,rii dări,intire
căutări.
florirea dat,rătăcirefragiat.
ng uitării,lecierării.i ești pe ve
.oi,
,
i.
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 56/76
Iubiți, voiIubiți plim Iubiți în blIubiți și câi Iubiți-vă pIubiți-vă c Iubiți-vă p
Iubiți-vă p Iubiți pe cIubiți neva Iubiți angr Iubiți s-o f Iubiți tovaIubiți pe c Iubiți cu fo
Iubiți cu p
meciv“V
Iuundisdr
de P
oameni buni,ările și cura
c și pe alese.nii puși în les
-obuziere - c cin-vă cere
-orizontală c
verticală, în
mionagii ce ssta și copiii f
și la bucată,ceți însă lată.
ășele rele car i cu multe ste
c animatoare
timă trădarea
În 24 iu
mbru al C.ice” volumoluptăți i ai ț i, Face ț i,
dintre eltihuri apare ptul încântă
La câteva
ubi ț i
etru Brumă
natura și Posce-ajută să sl
Iubiți pe nege, iubiți și câi
alibrul unudo
ă dați scrisor
toate părțile
lt spre sferel
trică permancuți de dânsa
căci viața-i s. Voi cei avuț
e v-au pus lale pe umăr, d
ce v-a-ncălz
… Dar, Nu i
SUR
D
Parodie la
lie 2015, ta
U.C., a lanele III, Vstinențe” serege ț i, Citi
. Toate sute cu vers
tor.zile după la
ul Mare din biți un kil.
ri și pe blonzinii vagabonzi
ă’ ș’doi.le-napoi.
trupești.
e cerești.
nt asfaltul.- dar cu altul
curtă, doar o, voi cei faliți
colț pe coji.ate pe daiboji
it de-atâtea o
biți pe trăd
ÂSUL BUCO
54
AN NOR
Lansa ț i o poezie de
lentatul po
at la Aquai VII. Îngăsesc poei, Scrie ț i, Bt scrise înri lungi și
sare am scr
pril.
..
.
tiți..
.
i,
tori!
Lan
Lan LanLan LanLan Lan
Lan LanLan LanLan LanLan Lan
Dar
INEI
A
etru Brumă
t constănțe
Magic “Bvolumulii intitulatete ț i și multacelași stil
rimă la mij
is o parodie.
sați un yachtați pe șantier
ați și bărcileați și aeromo
ați actrițe-ncați fetițe-ncâ
ați discursuri
ați promisiun
ați-vă de sus,ați-vă și nu fi
ați-vă cu anvați-vă-ntr-o a
ați-vă-n formați-vă! Să tra
ați spre mare
Nu lansați c
n Petru B
umărele -II, cu su Fi ț i, Ave ț i,
altele. Rep original,loc. Un stil
Lans
de Dan
luxos pe mar vapoare, poa
cu vele, plutidele, dar nu c
ezătoare, ce r tătoare în pr
fulminante c
i jenante, că
din aer, avânți fraieri, doa
ergură în zboventură, plec
ula unu, vitegi cu tunu’, al
a fără spumă
Petru Bru
umă,
aietetitlulr ăi ț i,oducvândde-a
ț i
orea
, dacă aceaste refacem dr
d sublim cua MIG-ul, spr
oluri își dorearâvnitul rol
să ajungeți
i-așa nu le re
d în spate par nu sperați s-
planat cu pand în Corfu
omani nechibte formule to
uhoi de artif
ă volumele I
vi-e marota.cu’ flota.
olta-n vânt.e pământ.
c de vis.de miss.
eputați.
pectați.
așuta.atingeți suta.
apanta.u amanta.
zuiți.nu știți.
cii-n noapte,
II, V și VII!
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 57/76
c
C
Mai ţică
şi cun
Maiseninşi cu
Din la
cşi tot
au
câac
că al
* Cefeu , - c
între conste Lebăda.
** Septent
VASIL
Lăsa
Lăsaţi-lO viaţă v-
că viaţa
ă luna de pee a voastră,s-ajunge
Lăsa
nd voi aveael vă spune
şi, săcă totul est
Lăsaţi-l
Mai ţ i tu minte-ne-apucase f , pe ani lu
trimitea bl
ii tu minte,ul din Cefeum pe raza lun binefăcăt
gi fioruri s-a
a valurile-nrivind aprirs pân’ la c
ai ţii tu mind cerul nop
um ai alte-nte focuri ard
onstela ţ ie din
la ţ ii-le Ursa
ional , ă , - adj.
POPOVI
i-l dracu!
dracu! E poa minţit fru e frumoasă!
cer, cu tot cştiind că nui pân’ la steţi-l dracu!
i şi bube şică viaţa e
nu fiţi trişti,o metamor
dracu! E po
tu minte uncă noapteigul, am făcină, steaua
goslovire şi
are, cerul la*, azur séptnii ne curger fluid univ
u desprins p
olburate-nsul ca pe-unuşă fioruri
e, ai vreo tr ii arde-n fo
grijorări şi ţi, dar tot de
emisfera bore
ică , Girafa, C
– Nordic.
SUR
CI
t.os
;
stele,uteţile.
oroaie,roză
foză.t.
a răcoroasă,ut un focnorocoasănoroc?
rg deschis,ntrional**, ca-n vis,ersal?
orniri rebel
eostoifoc de iele
le-n noi?
murareîntins ?se pareecuprins?
l ă a cerului, si
siopeia, Ş opâr
ÂSUL BUCO
55
uat ă
la şi
INEI
Când
simde
şi c
Şi-aşa îmi
s
’Nai
O
Şi-Ce
OCr
Şi miCă
CCât
I-aC
Şi
Îţi scriu uiubita
iar dac-o f
atât câtiar când
să bem p
Cul
âna-ntind ssă le str
să le culeginima cumarc’-aş strâ
şi tar şi go
şi rum miros de
Şi-mi vi vine ca o re
şuvoi nessă muşc c
ă-mi ostoies
Şi le cute ca să cad
sirenă de p(So ţ iei mele,
a venit lânu frânghiisirenă de pd că foarte
-a spus să-ii-o da ma voi fi stăp-i largul, c
răspuns c
m e-n poeă dragoste cât tine u
n stil ale
n mic poemea de ieri, i, şi-o fi, în
ai trăim, noveni-va zi, vnă la fund
s
re mere coaâng,in ram,
bate cu tăriege sânii tăi,
i,i,ni,ere-n pârgă.
e…vărsare-n gr ăvilit, poftă
c nesaţul.
leg.ă brume rec
rin largul Elena)
ă catargul,-am legat
rin largul,-ndepărtat.
fiu aproapea cu sareaân pe apeâtu-i zarea.
ă am o fatăie versulmea toatăiversal.
andrin
în stil alexa bita mea deraţe lin să-
i doi să ne ieni-va să min cupa cu v
te,
induri
.
,
e,,
drin,azi,i cazi,
bim,rim,enin!
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 58/76
SURÂSUL BUCOVINEI
56
=Gentillesse
Eu sunt poet, iubito!şi-ţi pot da tot ce vrei,
îţi dau 2-3 luceferi,dar ce să faci cu ei?
Te pot plimba în voiecu Carul mare-ori Mic, pe drumuri de lactee, prin Marele Nimic.
Îţi pot da tot ce vrei,şi soarele şi luna,
din stele câte-ţi dau,nu poţi avea nici una.
Ţi-aş da un universca să le ai pe toate,nu cum aevea sunt,cimetamorfozate.
Eu, ca poet, iubito,Îţi dau tot ce doreşti,ca om, nu pot decât -
ce sunt doar omeneşti.
Iubito, ce mai vrei,
că am promis de toate,de-ai cere veşnicia,,,aiasta” nu se poate!
Mai bine-ţi dau o floareÎn fiecare zi…
şi vom vedea noi cum ecu ,,to be or not to be”.
Povestea filelor albe
Povestea filelor albe(rămase-n răbojuri nescrise)
e trista poveste de-o varăa viselor noastre ucise.
Povestea filelor albee tot ce-am lăsat netrăit,
sincope din dragostea careîn spuza jarului s-a mistuit.
Povestea filelor albee golul, e hăul din noi,
cărarea pe care n-am încăput,să mergem în viaţ’-amândoi.
Aşa era bunica
Aşa era bunica când a tras la scară,Oprind birjarul birja, uşa deschizându-i;
Ea, coborând învoaltă şi sprinţară,Pe cei de faţă-ntr-un anume fel, privindu-i.
I-a-ntins bunicu mâna, era înseninat,Ca dup’-o ploaie cerul, când norii se răzbună;
Şi clipa, ah, clipa! Ce mult au aşteptat!Stăteau tăcuţi şi-atâte’-aveau să-şi spună.
Şi nu pot şti de-au spus ce-aveau să-şi spună,Că mai rămân nespuse, cu tine de le duci;Şi a trecut o zi, şi-a mai trecut şi-o lună,
Apoi nu şi-au mai spus. Cât a trecut de-atunci…
*****
Povestea lor mi-a spus-o vizitiu-acela,Ce-a tras la scară butca, din care-a coborât bunica;
De-o vreme, gând sihastru mă opreşte la:Din marea lor iubire, nu s-a ales nimica.
Ori, dacă musai vrem ceva să se aleagă,Bunicu s-a ales cu tata, iar tata s-a ales cu mine;
Eu m-am ales cu fiii, iar de la ei nepoţii,De-aceea poate, când îmi este rău, mi-e bine,
C-aşa e dat să fie totu-n datul sorţii.
Cânta ţ i patriarhalul
Pictorii-s de mult la ţarăşi pictează pitulici;
voi poeţii, ce-aşteptaţide-ncurcaţi treaba pe-aici!?
Ce mai staţi în burgul vost’,Bateţi strada şi asfaltul?
repliaţi-vă la ţară,
mai aproape de Înaltul
şi cântaţi patriarhalul, brazda neagră şi belşugul, puneţi rimă-n vers, măsură
şi deprindeţi meşteşugul
celor câte sunt la ţară;înfrăţiţi-vă cu glia,
cu izvorul şi-aveţi grijă:nu ucideţi ciocârlia!
Vasile Popovici
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 59/76
SCBL
CCCU DCAŞi
MăDeVuVr Spr Să-MăDe
PăLiaDa
Cu
Mă
CuApPePul Mi
miSeCo
VASIL
Î
-ncoloneazopacii vechiig bangul via estompat
e-am fost, ce apă mă-nsând va sosi sn înger aşter
ar dincolo, ce-mi hărăzeşcum îmi iauurc, cu împ
M ă-nscri
-nscriu în cecercul univecanul preistau spectrul l
e focul din ami ardă file-nscriu în cecercul unive
urea mea doele pervers
nu sunt înc
viaţa calc fr
-nscriu în ce
poza unui în păi muşchiu
rizont danssând perfide
se deschide
sfâşie plămâătăciră poliiabia bezmet
CRISTE
păcare
paşnic, rânşi străzile dţii mele e duzderia de
sunt şi câtţeşte cătreuprema-mbnând pe fru
e raiuri măte în ascunsanafura şi văcare, înc-o
u în cercul
rcul strâmtrs de necupric nu s-a s
ui pe lavă s
dâncuri, deeci din vec
rcul strâmtrs de necup
rneană e de m-au cupri, nu sunt un
netic peste
rcul strâmt
Sud
ger înfiptă-l verde cu pază cometescene în oc
ieptul şi vu
nii, îmi perf . Pe unde oic mă-ndrea
SUR
uri, rândurişarte. parte,ânduri.
ai ţine firulare,ăţişarete-mi mirul
şteaptă,destinul?inultreaptă.
trâmt
e ne despartins.ins,mă poarte
estins,ea carte.e ne despartins.
arte,ns.învins,
oarte.
e ne despart
ochiul stânşii încă tefeşi luceferiiul drept nă
lturul cel cr
rează cordui nordul ?tă către sud
ÂSUL BUCO
57
,
,
e
e
e.
ri,
âng.
d
l.
…
INEI
MaInf Spr Spr ToŞiMaInf FilSuVr
… Ma
DePăSă-Câ E t
UciCăGo
NeCăCâCo
Mai de
i departe…rnalul ritme mai mult şe mai viaţă,
te frunzelelepsidrele si departe, mrnalul ritm
le din vecht doar martmilor ce au
ata să zbur
i departe…
P ădurea
un timp măurea vechemi spună păd uşa viselo
istă că e tot
să crud şi nlasă munţiiaşi, cu miez
mustră cu astăm pasivid oameniit un crud
e strada ev
e strada evavele vech
Şi flori deireasma ti
n burgul pr e strajă stae strada evavele vech
Sub norii gr Creneluri sf Şi-n ceaţa v
ştern pe ca
e strada ev
arte
ai departempusi spre mai sspre mai mo
-au dusnt sparte.i departe,mpus.
a carterul răpusapus.
m spre Mar
ai departe
ucisă
vizitează-ne molid,
sul ei în şoar deschid.
mai rară,
milos,e ocară,ul lor stânco
ar pădureaşi vinovatânuind secusasinat.
ului trecut
lui trecut, pavele roa
ucegai pe ca pului pierd
sărat cu oasu oşteni de llui trecut
, pavele roa
i pe ceruri sşie vântoasemilor ploildarâm săru
lui trecut.
s,arte.
e
oapte
te
s.
ea
e
se,ut.
et.
e.
cut
ase
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 60/76
SURÂSUL BUCOVINEI
58
Se-ntorc t ăcu ţ i
Se-ntorc tăcuţi dintr-un trecutVechi paşi striviţi pe caldarâm,Sunt, parcă, de pe-un alt tărâmAtins cândva, iubit, temut.
Vreau zidul negru să-l dărâm,Să depăn fir de la-nceput.Se-ntorc tăcuţi dintr-un trecutVechi paşi striviţi pe caldarâm.
Când nu-s decât un bob de lutPe care rănile-l sfărâm,Prezentul doar ni-l amărâmCu anii care s-au pierdut
Şi stau uitaţi într-un trecut.
Sonata Lunii
Umbră, umbră din penumbră,Umbli palidă şi sumbră,Cu aripile golaşeRătăcită prin oraşe,Cu ochi trişti, cu ochi de mură,Strânsă-n chingi ca o armură.Fă popas în munţii negriSau albaştri, dar integri.Sus în pisc prefă-te-n goarnă
Şi tăcerile răstoarnă.Mai apoi, călcând pe clape,Când vin cerbii să se-adape,Să te-audă toţi goruniiIntonând Sonata Lunii…
Peste noi va ninge timpulCând am cucerit Olympul.
Vis sterp
Vreau să dorm, să dorm, să dormşi în vis să mă transform
Făt Frumos cu plete-n vânt,sfinx cu aură de sfânt,curcubeu stropind culori
peste munţi şi prin vâltori,stea polară sus pe cer,flacără arzând în ger,un bujor, un trandafir,candelă şoptind cu mir,
pe Acropole un zeu, prinţ sfinţit de Dumnezeu…
Dar nu sânt decât ce sânt
vechi client pentru-n mormânt!
Poem absurd
Se dezechilibrează imaginea ce-am fostCând rupe imn satanic zăgazul lumii vechi,Chitare surpă ritmul intrându-mi în urechiŞi-mi spulberă timpanul rămas în avanpost.
La bară mici schelete se mişcă giumbuşlucIar fani obezi la mese se clatină rotund.Cutremur e pe Terra, se zguduie profundTot cosmosul. Mi-e capul sub bardă, pe butuc.
Doar creierul, cu-o fibră de sol ereditar,Păstrează cu candoare un strop de vin în versŞi, prins în chingi, rezistă – uluitor demers –Visând să se întoarcă la iască şi amnar.
Reverie
Ce paşnică e marea în ceruri, cu corăbiiDe constelaţii ample sclipind ca nişte săbii,Cu dâre de lumină, spumoase căi lacteeŞi fulgerând sporadic frânturi de curcubee,Cu rare găuri negre ce îşi ascund piraţiiCe stau mereu la pândă spre rătăciţi în spaţii,Iar noi, planet-albastră, căzută-n ea, credulă,Când ştim, inteligenţii, că suntem sumă nulă,Că nu putem percepe decât secunda, clipa,
Că nu avem substanţă, nici ochiul, nici aripaŞi ne-amăgim, petale de fiinţări deşarte, Noi, urme de cenuşă, erată pe o carte…
Ce paşnică e marea în cer, dar ce furtunăPe marea de pe Terra, în lumea mea nebună!
S ărbătoare
Ne îmbrăcăm cu datini şi dorinţi,Cămăşi cu fluturi albi şi guler tare,Veşminte pentru zi de sărbătoareCând preacinstim cohortele de sfinţi.
Ne înhămăm la carul cu poveriŞi-n peşteri-mănăstiri lăsăm ofranda,Cu candele şi mir sfinţim verandaDin casele cămin de pauperi.
Şi-n seară ne întoarcem iar în noi,Pe amintirea zilei cade brumă,
Nimicnicia noastră ne consumăŞi-n noaptea ce urmează plouă ploi…
Vasile Cristea
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 61/76
Ce-
L
RAIAN
Depar
Cu PietreleCerul
RarăulPeste
Urcând sauÎmi intră-
şi susură aliÎn cetina
Iar drumulPrintre c
Şi îmi îTristeţ
a un popasÎncercui
isând la unIeşit, nea
Străbat acSpre vârf
De-acolÎn dor
Pe văi de viTurme de
În şopot de iEcoul sfărâ
e pe Rarău
Ce-a rătăi mângâi suTrăind de
ISTIRIU
tele, de pe
I
oamnei sfii plin de m
şi întinde-ăscoala din
II
coborând d taina inimitul, din pro
e-şi leagănă
III
şerpuieşte coline paşnic
bracă-n fr a asaltată d
IV
ă uit spre ce de păduricastel semeteptat, în a
V
m cărări cari de-ascuţit, de sus, îmri meandre
VI
s îşi aşternemunţi, albaşzvoare-şi camat în zeci
VII
, în braţe-mi
cit, nehotărâărarea şi-i aarteleatât d
SUR
-IVANCI
ar ău
ând măreţiastere,
părăţiaartere.
e pe Rarău,i răcoareafunzimi de h răbdarea.
u tandreţe,e şi moi,
museţenevoi.
estele de vala poale,şi legendar,ea cale.
e mă urcăe stânci…i aburcădânci.
splendoareatri în zări;ută culoareae chemări.
iau destinul
t, pe ape;lin suspinul, aproape!
ÂSUL BUCO
59
ău,
r,
INEI
ş
zb
d
îmbrăţ
c
la piept
d
Doli I
Lacrimi pe geamul
toamna plşi-n suflet n II
Discrete şrina pieptul
oftează-ni-n plânsul
III
Întunericîmi înfioar
iar timpul îîn suspin p
IV
Obsesi plecar
rului spre cMaladiconcent
rerii în fiec
ş vrea
I
Aş vreasă-mi curgăişarea oarb
II
Aş vrealutirea prin
a surâsul pălându-mi
din incertit III
Aş vreasă te v
braţele priratările preul tău mâng
IV
Aş vreasă pătrundă
suspinul zbuciu încercările
lasăurgător
oioasăgru dor.
oapte,i bătaie,oaptein odaie.
rece pasul,
şi treceopasul.
ă –earul sfânt…ă—areare cuvânt.
ereu
ereuîn destina norocului
ereusperanţăi tău,
păcatele
dini!...
ereuăd,
indu-miestinateietor şi sfân
ereuîn mine
tău,atdorului!...
!...
t!...
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 62/76
SURÂSUL BUCOVINEI
60
Amurg în toamnă
I
Îmi curge-n soartă gândul orb şi rece,
Se zbate–n tâmple viaţa ce-şi petreceSecunde în trecut, speranţe-n viitor,
Sub nori îngânduraţi de-amaruri şi de dor.
II
Îmi plânge-n paşi vântu-nserării,Pătrunde-n amăgiri foşnetul mării,
Se pleacă-n ape vidul visului,Plutind pe spaimele abisului.
III
Îmi cântă-n şoaptă trecerea spre noapte,
Dansează-n pomi toamnele coapte,Se-anunţă-n sfânta-ţi mângâiere
Aprinse-mbrăţişări, avide de plăcerei.
Regina Poeziei
I
Scăpată din strânsoarea îngustăa concretului,
Regina Poeziei, Metafora,îşi cuibăreşte destinul
în imaginaţia poetului.II
Acolo îi cântă Obişnuitului;îi transfigurează târâşul peltic
în zbor spre nesfârşitul Susşi împrăştie peste suflete
neprevăzut, culoare şi nespus.
III
Nu toţi îi percep rezonanţeleabstractului,
nu toţi îi valorificărostul metamorfozeiîn mereu noul Altceva.
Însă, doar cu a Poeziei Reginăîţi poţi măsura
capacitatea divinăde a visa
o Împărăţie,numai a ta,
în spaţiul cuceritde fantezie.
Cupidonică (X) : Vis împlinit
I
Ploua-n sclipiri de fulgere-ascuţite,
Zigzagul lor halucinant, rapid,Da semn de tunet poftei, biciuiteDe strânsul de plăceri avid.
II
Şi trăsnetul cădea copleşitorPeste înverşunarea, adunată
Prin mângâieri de şoapte şi de dor;O-mprăştia prin carnea răsculată.
III
Zvâcneau, de neoprit, mişcări necontrolate,
Prin aşteptările din nopţile fierbinţi;Cuvinte frânte se cerneau, plouateSpre săvârşirea potolitelor dorinţi.
IV
Încet, încet, ecoul îşi stingea chemarea,Venea să copleşească visul împlinit
Şi îmbrăca-n senin împreunareaCu somnul blând şi liniştit.
Traian Nistiriuc-Ivanciu(Din volumul în preg ătire – AUROR Ă ÎN AMURG )
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 63/76
AU
Împăr
Mirific bCe mi-l sCu licurici,
Cu her Mân
AruncŞi ge
SE-n
Îndoliat, păVezi case s
C
PŞi apa clocVântSpulParc-
Suf PăduScârţ
BraziiŞi c
Iar P
În
CadIar
PrinMa
În sc
ORA S
astel de ia
ţia iernii m
sm din cart punea buniccu zâne şi cghelii de caiţi cu biciuir
ă iarna podnăprasnic
us, măritulr-un sicriumântul zacefocate în ţuumpăna fân
cer stă răstioteşte pe lesl şuieră prinerând zăpezr fi sfârşitul
letu-mi ţipăea îşi clatinâind din înctineri – verz cei bătrâniizvoarele sin nămeţii uclipiri diam
pe ele pod da-i rece şiharemuri diestuoasă şilipiri de ceti
* * *
SUR
RBU
rnă
-nfioară,
a cu poveştia odinioară,u feţi-frumo sălbatici,i de foc,e gheţurieste tot.strue nori;sub ninsoriţuri pân-latânii
gnităezi de abis hornuri,i şi fum,lumii…
nebun.ă trupul,eieturi,
i poeme –se rup.spinăriaşi;antine
e brazi.ivină,zăpezi
haină,i verzi.
ÂSUL BUCO
61
şi.
…ât,
INEI
În c
Pă
uScăl
pe-uîn
i
mieVi
odru când
urea-şi piapcetinilor de
pe cărărilede-ncet paşidate-n cercuînmiresmate cal de bora
lacrimă de r ântul, darni
drămuieşte îl miresmelundând într Fluturii mufac paradaîn risipă de
calde sau m
Şi albinele-uc conduriie dulce-n fa albastru, cdunată-n m
harnica f duce saci îndin zori, pâ
Greierii, îcu fracul
au umplutîn concert s
Multe gâzs-au înacăzând toate
unui emiUite-o bu
roşie cacu buline
nu-şi găseştÎntind mân
către-un puiaş vrea să îl
speriat, îlÎn fundul
zăresc o cîn bungeagseamănă cuPrin fereast
mă uit pee un pat de
doarme moşDeodată-că văd o b
toarce dintr-lungi fireE caierul
care a tr peste mine-când am a
am adormi
tănă obrajiiargint,ierdute,-mi afund.ri de luminăle culoringic suspinouă-n zori.c cavaler,n pocaler mister,eaga zare.lticolorimodei,culori,
ai sobre.
cărcatecu polen;guri curge...t te chem !uşuroaie,rnicăspinare,ă pică.talie
abrat,oiana,
-au dat.
e sluteorat,-n pânzarant.uruză,ocul,negre,e locul !a caldăde cerb,mângâi,
pierd.ădurii
olibă,ascunsă,-n gheb.ra micăfuriş;scânduriMăcriş.i pare
ătrână;un caiere lână.remii
ecutcodru,ormit.
,
,
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 64/76
SURÂSUL BUCOVINEI
62
Reg ăsire
M-am săturat azi de minciună,de râs, batjocură şi-ocări;
m-am săturat să fiu nebună pentru voi, voi toţi cei răi…M-am moleşit de plictiseală,
de ură, bârfă şi scandalşi de cei ce mă coboarăde pe-al vieţii piedestal. Nori sălbatici se adunăîn sufletu-mi nevinovat,
am s-alerg iar prin furtună,să simt că zbor iar spre înalt.
Mâinile mele, ochii mei,voi de când nu aţi mai mângâiat,
buze de fragă,
buze de dragă,voi de când nu aţi mai sărutat?Alergaţi iute, alergaţi în grabă,
prin stuful puţinelor ploi,deschideţi fereastra închisăşi sufletul înaripaţi-l în doi!
Prin perdelele nopţiiaruncă-ţi trecutul
şi lacrima şterge-ţi din ochi!Trăieşte frumuseţea albastră a clipei
şi vieţii rupte fă-i un nod,căci duioşia morţii
ne-atinge prin clipănumele rămas pe-o cruce.
Vocale de iarnă
În pădure, pe dealuri, balet fantomatic de albă ninsoare…
Pe buzele mele, pe buzele tale,sărutări ţuguiate de albe vocale.
Alb este totul,cu ţurţuri sub streşini
şi sclipiri de oglinzi în ferestre…
Ce pufos e pământul,cu dalba năframă!
Sufletul un abur lunatic emană… Ninge sălbatic ninsori deşelate,
un vârtej de zăpezispre codru se-abate…
Noi doi, mirosind a iarnă,cu stele în cetini,
într-o linişte albă…
Scrisoare de adio
Vânt ce rupe frunza din grădini,De acum, iubite, noi vom fi străini !
Vânt ce rupe pânza de catarg,Voi rupe din suflet tot ce mi-a fost drag !
Nu-mi pare rău că te-am iubit,Îmi pare rău c-ai râs de mine,M-ai răstignit şi m-ai minţit,Pe alta o iubeai, ştii bine !
Nu-mi pare rău că te-am iubit,Ai fost al dorului ursit,
Ca pe Iisus eu te-am primitÎn sufletu-mi neprihănit !
Ca pe o candelă eu te-am purtatÎn sufletu-mi îndoliat,
Ai murdărit ce-a fost curat,
Eu te-am iertat !Ai vrut să plec, adio, dragă,Şi-am plecat !
Vânt ce rupe frunza din grădini,De acum, iubite, noi vom fi străini;
Nu mai plâng iubirea destrămată-n toamnă,Va veni uitarea, ca o mare doamnă !
Nu mai plâng iubirea ce-a rămas în drum,Plâng doar amintirea, un suav parfum.
Vânt ce rupe pânza de catarg,Voi rupe din suflet tot ce mi-a fost drag,
Vânt ce rupe frunza din grădini,
De acum, iubite, vom fi doi străini !
Justi ţ ie
În braţele acestei lumi i-atâta dezbinare!...Oameni drepţi, oameni buni
se sting sub lumânare…Atâta bârfă şi dezmăţ,
atâta nepăsare, procese sunt şi judecăţi,cu martori falşi, dosare!...
Minciuna ţopăie pe buze,rânjind la buzunare,
cu toţi suntem nişte păpuşi la bâlci, printre ulcioare…
De mai există vreun om bun,ce-i luminat de soartă,îl duc la casa de nebuni
şi câinii toţi îl latră.
Aurora Sârbu
(Din volumul CULORILE INCERTELOR IUBIRI –
Editura Opera Magna – Ia şi- 2014)
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 65/76
Un Nu
ȘiDaȘut
Sc NeȘi tApȘi- Ce
Ne
DaȘi-În a CePaȘi r I-aChi UnO vEl
Că,La
Tin,,UDeEle,, D
Di – Vîi s
Și – D
i elev cu cavea nici re
u-nvăța ni avea compea abil din g imbare de aasta îl scote
ot cădea în si și-a luat, îcum... e pa lasă iarna...a adus zăpa
n-a fost iar lăsat, în prisfalt...gropi
cadouri i-atofi i dulciochii ce făcdat cadou car și-un cop e duce mu
iață a muncire-averi de-
astăzi, nu-icap, îi arde-
ere ț ea- i sp țânc” alint
școală nu-iii l-acuză d
irectorul no
rende nor ăeniți mai deune soacra,
ora i-a răspesigur… nu
mpeten ț e di ard, nici bol
ic - așa se ptențe digitalenți i buzu
titudinea mereu dintări de apaticet, inima-
ient la terap
primăveriiă-afară,
ă cu fițemăvară,și gropițe.
ăcut bărbat ri ce te-mbiau furori bucurie...l... făcut din
ca de-o viat, n-a stat ua surda și, s
ai trebuietihnă-o lu
ne cuvântut, cu capriciasă defel,e vicii :tru-i tembel
-soacr ă , că am îmbcu un grai r
ns, cu mier ți scap prim
SUR
MIR
italei mintale
are-e:are.
minți,dinți...
ie.
ul de 8 Mar e
flori.
ă pic, pare
imic...ânare.
l...i,
!”
ătrânit !nit…
-n glas:ul parastas!
ÂSUL BUCO
63
LA GRI
Epigrame
ie…
INEI
ORE
La co-Tot ți
ExplicIar dâȘi-n n UltimDe vreDe laZgândȘi-ai s
Stil peDe ani
Impre NumaiElevii
Pensi Nu-i pÎnfuleȘi chiaMănâ
Practi ExistăJustiți
Și-aceiSunt a
Solu i PoliticCă aiCândSoluți Unei d ProfilE unul
AplicăTocm
silierea cuă, sparge, b
ă- nvățătoar sa stă ascultrvii-ntin i...
strategie Ai ca să prinzârf, ai doarre te ,,mitit vezi ce da
agogic eficde zile are
ii bune el n atunci cândtoți… trăies narul conteasă că mai aă, chit că-ir de va prică tot!…Că
ă judiciar ă astăzi legi-i la rangul
ce-s inculphitați, când
pentru o ca este mereuuteri suprelegea e bolâ… îi legi și
oamne judel ei moral- s de femeie î
proceduraște mita ca
ărin ț iiate, deranje
a mamei, că și oftează,îi scapă-n f
NAFi ,,toți greii”o șansă:eii”din casă!
ientaimă,
lasă,intră-n clas în spaimă.
mporane-un dinte,ierbinte,i dojană,i de poman
se aplică,de belle- art
ți, la o adic mita-i ca la
rier ă politi o șansă,e la tocmeadă și-i în tr
i bagi în bo
cătore înțelege-drăzneață,
upă-o lege: precupeață
ză!-
lmă,
ță-o palmă.
,
.
,carte.
ă
lă,nsă…lă!
.
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 66/76
SURÂSUL BUCOVINEI
64
Consiliere juridică Constată-n mod firesc și nu se-nșală,Că unde-i lege, sigur, nu-i tocmeală;Discută pe-ndelete de greșeală,Dar șpaga ce-o pretinde-i colosală.
În litera și în spiritul legiiS-a judecat și- a fost convinsă,Că legea îi va da dreptate,- Și nu părea deloc învinsă! -Dar n-a dat mită…N-avea spate!
Un str ăin pe chatPrivirea-i feciorelnică și castă,Un bust apetisant, vizibili sâniÎi fac cu ochiul… Brusc, apăsă-o tastă!
…Dar dânsa e tiristă la români!
Ce regret ă pensionarii celibatari?Lucrează fetele în castăȘi-și vând și trupul, și-ai lor sâni,Se bucură că n-au nevastă…Da- s prea săraci și prea bătrâni.
Ochii văd, inima cerePrin lacrimi, invoca privirea-i castăȘi-o săruta pe buze și pe sâni,Ea nu părea deloc entuziastă…
Glonflabila s-a spart de săptămâni.Un vis devenit realitateVisează de atâtea săptămâniLa blonda șpilcuită și cu sâni;Dorește de nevastă blonda castă…El visul și-a-mplinit…Da-i o năpastă!
Unui ciurdar…Îi mângâie bundița și-ai ei sâni,Învăluindu-i cald privirea-i castă,Apoi i-apucă fața caldă-n mâini…Visează pe izlaz…E doar fantastă!
Ț INTE PREZIDEN Ț IALE PENTRU Ț AR Ă Vorbea de noile schimbări:,,De strâns curea”, de viață grea…Am strâns din dinți: ,,Vom prospera!”…El, minciunele, ne servea.
NEVAST Ă -MEA LUCREAZ Ă -N TURE!Plecată de acasă de cu seară,- Lucrează-n ture lungi ,,La merdenele” -O lua al meu vecin până la moară…Și-am prins-o! Îmi servea doar minciunele.
CONSENS ÎN ECHIP Ă Lui șeful- zău!- îi place tare,Să-l lauzi- că-i de acțiune!-O facem toți- în gura mare!-Și minciunelele sunt bune!
Epitaful unui conducător narcisistA condus uitând de țarăȘi-a lui glorie și-a scris,Doar la moarte-a dat-o-n bară,C-a murit ca un proscris.
Ra ț ionamente de politicieni… Bucurie cât cuprinde- E frumoasă-a noastr ă via ță! Avem încă ce mai vinde,
Cât ANAFU-i o paia ță!
Bilan ț în familia l ărgit ă Când soacra ofensat ă tinde,
,,S ă dea din gu șă” cât cuprinde, Doar nora îi mai face fa ță ,C ă-i disperat ă de-a ei via ță.
Epitaful unui conducătorA domnit fără să-i peseDe popor, an după an,Azi, istorie îi țese
Gloria de domn tiran. Metamorfoz ă Femeia- eterna poveste-De-a pururi, mereu altruistă,O doamnă- iubită când este-Soție... devine nazistă.
Femeia, eterna povesteE- atât de delicată când apare,Irezistibilă și-ațâțătoare,Eu am aflat că e o tipă tare...Atunci când a luat foc de supărare.
Frumuse ț ea vie ț ii în doiCând astăzi eu îl sărutamŞi cu tandreţe-l giugiuleam,El mi-a răspuns abia şoptit:,,M-am plictisit de-atât iubit!”
Mirela Grigore
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 67/76
Po
Autorul îVânzareCu condeConturân
SnoavelePlâng şiŞi se cerSub sălba VersurileApelor înFredonânPe portat Muzica r SavurândIar ecoulPe un ve Peste LuRânduriSe amestDăinuind
Dulc
Odă BucPe PămâCu pădur
Munţii fa Fiecare pCe sunt oVântul tuDăinuind Prin pădCerbii mȘi izvoar Pe drume MănăstiriCând le vBucovina,, Colt de
etul
pleteșten Toate Căr iul pe coli ad le dă culo
-nșirate-n tarâd deopotricitite parcătice narcise.
curg aidomvolburated o melodiev aranjate.
da conturulmiezul ze
se audes melodios.
e revărsatăespre poezică frenetic
pe veșnicie.
Bucovină
vinei dragitul strămoș
i de brazi şi
lnici străjui
oartă un nu legendă vieturor o spun ca mărturie.
rile alpinei boncăluie cristalineţ îl răcoresc.
le te-ncântă,ezi inima-ți Noastră sfâRai "se mai
SUR
E
țilelbere ...
năvă
a
os
e
scfagi
sc.
e,e.
c
creştentănumește.
ÂSUL BUCO
65
LENA PE
În gÎl iaSăE ca
ÎngAtâChiDeş În g
NuChiMai
AştŞi-aVoiŞi v RăsSăAcuLa r
INEI
U
La re
eamantan îu cu mine pvreau, să-lşi cum nu a
ămădesc toaor ani, prinr să încerci
i în timp s-
eamantan, îas nimic lar dacă-i gre
pun chiar si
pt s-ajungăm să mă urcînvia şi voioi avea iden
unsurile la-reau să uit,
m când treevedere pot
Eu și
Eu sun
Tu, PăEu sunTu eştiEu sunTu, miEu sunTu eştiEu sunTu eștiEu sunTu eştiEu sunTu, înt
edere
i pun de toaste totit, să-l las,m identitate
tă-amintireaoi trecuţin-ai cum să
transforma
i pun trecntâmplare
şi de mă d banale lucr
trenu-n gar la prima uşenaşte dinitate clară.
ntrebări sunsă mai rămâul o s-o ia dsă-i spun p
Tu
t cerul înste
ântul popt dulcea adi patima plăt înflorita flrosul din pet versul poe cheia melot ziua,noapte,
t visdulci şoapt
t muza dintregul Unive
te
u pot.
uiţit iubirea.
tul
areri.
ă
enuşă
vagin, nu potin locrsoanei dra
at,
lat.re,erii.are,ale.ieiiei.
,-un verss.
gi.
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 68/76
Ccâcâv Cşi
câv Cşicâv
luatăia
luachiluamaser
pesauorişi psăcămădar
şi p
cudrucincin une
păscin
cin
IO
Dor de
ând vi se facnd dorul gr nd râde cer niţi în Tran
ând apele secreşte pâine
nd se aud tăniţi în Tran
ând păsările-amiaza-n sand visele păniţi în Tran
Vitala
i-mi imobilţi-mi firele
i-mi şi singr şi abajurui-mi telefon ţin legăturaiciul acestaare niciodatyala chinezsoba obosităatul luaţi-l aorm în piciacă stau pu
pot debaraslăsaţi-mi atâ
osibilitatea
oemu-acestmul către oa mă coseştemă colindă
le cuvinte sări care-n ce mă alungă
mă aşteapt
VASIU
Transilvan
e sete de cuu al munţilo-n dimineţiilvania fru
prăbuşesc pa aburind pe
lăngi prin vilvania de p
se-mplinescte vrea să mdurilor ne dilvania Ro
posibilitat
l, luaţi-mi ge-mi asigur
rul covor p ce-atârnă-nl prin carecu părinţi şifrumos de r ă nu l-am uască ce o a de atâta ceşa cum e elare ca şi unin şi socotaproape de
t: un creion
e-a gândi şi
Sens
a mă mai cemeni trece pca pe-un br şi strălumi
întorc `napruri nu vor şdincolo de p
într-o prim
SUR
a
ântr v-apasărăsfrântoasă !
e stâncivatră
i adânciiatră !
în zborai rămânărână !
rădinalumina
rsantavanneorisurori
bin plut cu vin la uşă
uşă
tembel
totşi-o hârtie
de-a scrie !.
t, mă-ngânrin amiazăţ de fân ?ează ?
itii să moarăloi ?
ăvară ?
ÂSUL BUCO
66
..
s
INEI
ând pâineaeclar şi luaţrieteni de oă poezia vie
ând porumb pre-a ciugule la tribunaă poezia vie
ând anotimă zic cu voce-atâtea oriă poezia vie
ând dimineaeste oraşu-nu conştiinţaă poezia vie
DetestDetestDetestDetest
DetestDetestDetestLa do DetestDetestDetestDetest
DetestDetestDetest
Detest
Acum,În ţaraTe-aştCu ini Îmi suDistraTrec z
Spre-u
Poezia vi
burindă seaminte la c
iunde, prietţii e tot ce a
eii păcii în pi căldura aczilei necontţii e unicul
ul tânăr ne-e tare, chiar
– sau poateţii e singuru
ţa cade ca şi care iubitatrează şi liţii e ţelul m
Dispre ţ
iubirile dinminciuna celogiul rostiintruşii care
grandomanieroul care s politicieniiă ugere ce s
fricosul ce beţia de cuv persoana gr duşmanul c
sporovăialaamorul rost
poemul plic
poeţii care
pogeu s
când anor care geme ş pt iubito co
a de deznă
lă vântu-n bţiile-au rămle-nşiruite c
n apogeu fa
ţ ii
bate în desaeea ce vă spnii mei dra mai bun
alme poposstui secol dnit rostesceu sens
dună la un ldacă v-amu v-am mai
l meu vis
un abajuro rechem pede vă juru suprem...
uire
interes picioare sct mult prea-ţi intră-n c
a din belşugă ascunsare sug
unt de muls.
e dă viteazinte oarbeoasă la obra din ochi ne
fără rostt rar şi lentticos, anost,
-au talent.
ub ţ ire
alul e normi suspină,coţat pe-undejde plină.
uzunarul goas o amintir a-ntr-un stol
tastic de su
gini,
scns
ocai ziszis deloc -
rteesrte
soarbe
l
al
l,,
ţire.
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 69/76
de-într săşi-
îmiîi sişi-ilu însusmi-de
îmnurăam chie oeuînc e-aşi n
cânc-u
te-ntlumide ceîţi fa în cala uşi ce
în pa
pe cide caşi un
pierz cât dde ude cefioru n-aş
privide naşter
C ăr
atâta iarnă-e poeme pâeau paharulzori să-l u
înfloresc lamt de-o vren stol de visinând cărăr
eamul dinspină coala al
e dor amarnei ce-n sat
Târzi
ătrânesc şi areau să creâne însă-n ciţia-mi neşt
r dacă floridestrăbălarencă te aştepezător în un
âta de târziuu-nţeleg ce
d zi de zi pă răsărit sau
Rec
eb, Maria, pa dimineţii-
mai plângii din fânul
e apă-ţi spe bra cărui ar cocor învaţă
lma ta, ca-n
e-aştepţi pr re anotimp îde fugi cândându-te atât
n melancolide vii şi un nu dai crezlui, de parc`
rea iubito sd ironic pr -mi poţi dae-l pe hârti
ri de dor
i vine să m-` la primăvanopţii pân` plu cu iubir
tâmple ghioe însă nu î
e zburdă-nile spre casă
re ziuă bat bă-n palmac, parcă totă strigă şi
în cuvint
sta mă-ntris că e adevăontinuare tr irbită de băr
pe umeri orîntr-un fel - pe aceeaşiicul meu ţel
între cuvinr mai fi de
ântul ne m poate c-un a
hizitoriu
ână când sen ochii tăi,i-acum în sragostei, tu,
i iubirea oaore-odihne
cum să zbo
vremuri de
ivind lung sţi este dornoaptea e al de uşor ?
a ta-i fardate mergi dere niciodatăr fi inapt ?
ă te-ntreci c priu-ţi univăspunsul tă, într-un ve
SUR
ascundrăla funde iară
ceii pasă
chii mei
insoridreaptă
ai dor,-aşteaptă
teazăatazăat
să-mi cadă -
tradă
e pus
ai minte pus...
ascunde
mn şi unde clăi ?
eti
are
oveşti ?
ferească,
bastră
,apt,
glumarsacuma
s !...
ÂSUL BUCO
67
INEI
o
LUCEAF
Tu lu
DarC ă-n
De u
PRI
(Cu g
TrecVeniȘi să
Icoa SăruFaciTe dȘi la SpreÎncoLa F Adâ La b
Ce sLa F Să-l
DarTe dLa pCe f Te dLa cIar e
Să fi
ASILE
agiu Mihai
RULUI PO
inezi o lum
-o imaginevia ţ a asta vde nici lum
ȚARA DE
ândul la Mihai
nd, nu poțid din zările
săruți la Ipo
a poeziei n
i, îngenuncsemnul crucce gândul l
Luceaf ărul
Lacul cel cu jurat de faloarea-albac pornit de
ciumul din
nă-a jale unt - Frumos,ezi o dată ș
i la Plopii f ce gândul sndă și să pr ră dragoste
ce gândul zrbii ce vin s ai am u
mereu de
ARCO
Eminescu
ZIEI ROM
e-ntunecat ă
e clar surp şnic zbuciuna nu se pri
SUS
Eminescu)
să nu oprești albastre,te ști
astre.
ezi ușor,ii spre Iisus,
izvore sus.
nuferi plin,ici tei,tr ă, la suspiragul ei.
vârf de deal
eori,făr’ de egal,
i să mori.
r ă so ț ă rămâiinzi un hoț
dintâi.
burătoră se-adape, singur dor
oi aproape!
22 noiembrie
NE Ş TI
inde;at ă de!
,
2015
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 70/76
SURÂSUL BUCOVINEI
68
RONDEL OPTIMIST ȘI GAZELE DE ȘIST
E de-o viață dovedit;Dumnezeu ne ocrotește,Cât Pământul se rotește,Să tot fie de trăit.
Pe tot globul se muncește,Omul este mulțumit...E de-o viață dovedit;Dumnezeu ne ocrotește,
Dar de-o vreme e cumplit,Iar prezentul dovedește,Gazul unde se iveșteMai lipsește un chibrit...E de-o viață dovedit.
RONDELUL ALERGĂTORULUI
Aleargă singur pe aleiȘi-ți vei regla metabolismul,Iar de urăști sedentarismul,Precis vei reuși. Să vrei!
Nu te oprească nici seismul,Să n-ai nici teamă de poleiPe străzi aleargă, pe aleiȘi-ți vei regla metabolismul.
Să te întreacă numai ceiCe-n goană-s cu-autoturismul,Doar ăsta este mecanismul:Când nu ai bani de und` să iei,Pe străzi aleargă, pe alei!
BOUL ȘI VULPOIUL (fabul ă )
Un bou trăgea din greu la plugPe-un câmp mult prea bătătorit,Purtând povara unui jugMasiv, de vreme lustruit.
Trecând pe-acolo un vulpoi,
Îi zise scurt: - Să te ajut?Că-n loc de unul de sunt doiEfortul este mai scăzut.
- La mijloc e un vicleșug,Ceva, cred eu, exagerat,Cum o să tragi cu mine-n jug,Perfidule vulpoi roșcat?!
- Să fiu sub jug, eu nu am spus Nicicând, cum poți așa să zici?Vei trage tu, eu sunt dispusSă tot pocnesc de zor din bici.
Morala, poate orișicare
S-o afle, că-i usturătoare:Pe lângă unul ce munceșteE și acel ce biciuiește.
DRAGOSTE DE ISPAS ( fabul ă-sonet)
De Înălţarea Domnului, se spune,Că au şi caii Paştele atunciDe-aceea n-o să-i întâlnim prin lunciLa muncă puşi, ci-s liberi prin păşune.
Un armăsar ce-i priceput la punciCa un boxer, dorind a se expune,Porni-n galop spre iepe prin comuneCe nu erau în hamuri la bihunci.
Măgarul a ţinut şi el să meargăPe lângă amorez spre zarea largăŞi observând alese tinerele,
Nătângul s-a şi repezit la eleCu-a lui grimasă şi-a stricat tot rostul…
MORALA- I: Nu plecaţi la drum cu prostul!
RONDELUL COMPENSĂRII
În orice rău e câte-un picDin mult prea căutatul bunCurat ca spuma de săpun,Ori pur ca bobul dintr-un spic.
Averi că n-am cum să adun,Dușmani eu n-am, deci pot să zic:
În orice rău e câte-un picȘi din mult-căutatul bun.
Iar când atunci vreun veneticSe vrea stăpân el în cătun,Îți ia mălaiul din ceaun,De-ajungi în satul tău calic…
În orice rău, e câte-un pic?!
POPOR DE PRIPAS
Dorit-au cei cu păru-n vânt,Vecinii noștri, bată-i Sfântul,Să fim cu toate „la pământ”Și-acum ne cumpără pământul!
ENTUZIASM MARIN
Pe faleză, la agapă,Zice-un leneș înspre ziuă:Doamne, cât amar de apăBună de „bătut în piuă”!
Vasile Larco
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 71/76
floarea de
nu știu dacsau de tinecert este că
am ajutat-o pentru a-i dcurcubeie dcrezând căcaracteristi dar n-a fost
s-a ofilit sucând ai apă
vitraliicopil fiinddescopereacolorată
prin care pr sperând să-mângâi con dar cel maifereastra de
pe care mă poate ține c
acoloîntre două ltimpul s-acioburici în întreg
o mamăun tatăo fiicăDumnezeu
atunci am î
MARIA
ușețel s-a
de cana din
la un mome
să urce pe oespleti într-e ce ti color stfel va ieșiă iubirilor n
să fie
itut cu brațul
bucuria în
iveam la soal pot prindeturul cu ple
mult îmi plă pe casa scăcățăram cuerul într-o
umi prit să-mi a
țeles că aș
RĂDIN
îndrăgostit
care îți bei
t dat
șuviță din pn orizont paatedin starea deîmpărtășite
plin de mar
fragmentel
rentr-o culoar oapele
ceau bucățiliiurința celu
ână
ate că ferici
utea muri d
SUR
RU
itualic infu
ărul meuralel
e apatie
arete
de sticlă
e atât cât să-
e lipsă din
i care tie că
ea nu stă în
e fericire
ÂSUL BUCO
69
ia
i
tan îți sde r și pdez la pgânrătă
pânagl
îți a îmimar
eu r aviuneiochi hab
plâîntr măși ndar
mar
poe ți-aiîmi
pânloc totu
ore
dor numi-aşaîn cizv
princăut oar
cân
INEI
em
rijini întreboțile bicicletdalele se puăluindu-ți o
ima curbăurile cad suesc printr-o acolo undetinând lumil
mintești
spuneaiie, tu e ști po
âdeam ca unn cu motor i jucării imalor tăi
r nu aveamgeai și-mi uo vreme în
ascinează c știu dacă e-a restituit
ie
iei
făcut cuib ddezbraci fie când esențl în care cer
și mă locui
încrucişate
l a devenitai pot să-ţidor de tine
că imagineare musteşterâtă din iericare azi măându-l pe m
a rămas pe
mi-ai rosto
ător privireaei desenaten în mișcare altă dimens
b țesătura fi coloană soclipa se dilae într-un un
ezia
copil alergaa-mă și peinare să mă
de ce te iubdai tălpile care nu tia
loarea acelistă un nucuvântului
in amintirilare gândunui cuvânl își are înfi
ști abia de o
esuetspun mot à
ă-ţi un vulcincandesce
plimb cu tălâine
etluit în och
golit cerul p
e tricoul m iune a timpu
ăoră necunostăc respir
m și strigaine-n zborelibereze di
amoglinda bo
că am rădă
i timpe care să o
mele
t lasă pradă ptă rădăcina
clipă
ot
anţa lavei
pile goale
ii tăi
este inimă?
u
lui
cută
cerul
ezului meuini
efinească
ederii
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 72/76
C CeGolA vÎntr- PriveCe tMăDure În spParc
AvutCăde LumPrietȚi-aEter CeSpreMă uSă re
e mult
ult îmi lipseufletu-mi esea să reviialtă povest
sc către cealbură clipa,ângâie doa
rea, cu-aripa
ațiul vitalrs prin desti
-ai de toateri și festin,
nă și umbre,ni ce, agale pardosit, aa ta cale.
ult îmi lipseapusul de soit și-mi dorevii, cu o floa
Privesc spr Cu pulberePe toate îLe vei asc De fruntea
Și te cupriFiindu-miSă fiu ofra De-atâteaÎmi rătăceaȘi nefiinduLe înmulțe Privesc spr Ce ții pe u
Nicicând n
Și minunat
ști!te,
.
ul
.
n
, b,
ști !arescre…
octurnă
e tine, boltăde stele, cu
preună, dinnde dimine
ta eu mă ati
d cu brațeleor, de doruda unei noi
ri, în anii cm privirea p-mi toate, înam cu gând
e tine, boltăeri margini
’ai fost mai
ă, mă crede
SUR
VIO
luminatămulți sori,r-o dată,ță-n zori.
g cu teamă,
-mi subțiri, ce mă cheaiubiri.
s-au scursrintre steledeajuns,rile mele.
înstelată,de pământ.
albă, mai cu
pe cuvânt!
Rond VecinAvândȘi-a tr Lăsân IsprăvAmplVecinAvănd Pe ulițPrimejLa foPriveș
Vecin
ÂSUL BUCO
70
ANDA B
ă
ată,
lul vecinu
l meu de pe vederea sansformat ca o candelă
ii ăsteia de-aare îi dădeal meu de pe vederea sa
i nu mai estdia a fost înta sa, nu știe, cu minte
l meu de pe
INEI
ATU
Ta
Păduri nesf Poteci neuCopacii, cuÎn ruguri ce Miresme pl
Ofrandele tUn cerb ceLansează-n
Se frâng suIerburi uitaÎn peșteri îAdoarme p Cu brațeleAș vrea saȘi terminân
Să pot pres
ui meu
ste drumam stinsă,sa în scrum prinsă.
cum, extinsă,ste drumam stinsă.
fuminsă,cumatinsă,
ste drum.
Î
Ș
IÎ
S
I
lou de toa
ârșite în cal blate se scalorile parcăvor să se sc
ăcute plutes
oamnei se ladomnește-nvăzduh che
copitele cae în veaculcare se-asc frunze hai
line de-a soă ´nalț cătr
d ca un vec
himba desti
at ă frumo
ată frumoasrumoasă, dee ce e ti gele bietul Mit
treg satul șă este sportii pe la chinevine activ.
leargă pe de uliți, în sa
ar fetele, val plac ca băr
ată frumoasrumoasă deai ține-l ac
e dragul Mi
-ai prins înărind iar pâe are vre-ostrumentea
nă
-mi se-întinldă în soare,i-aprindhimbe în flo
împrejur
să culese, pădurea din
ări tot mai
ilor suriodern,nd micii fuucul etern.
arelui razee cer, urcâni kamikaze,
ne nedrepte.
să
pică !oasăcă ?
ievie
aluri
luri,at.
pică !săică.
rădinăleazul.inăă...cazul !
are.
jurdese.
i
trepte
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 73/76
Şi uit Nici nu podimineaţăca şi altă
degetele pedau pace aterminat cusimţi ca unnu poţi decmai repedeceea ce aiînapoi şi r încât greualtruismulambiţie, pri
Nici înaint
vezi nimicsau să teCe rost ademonstratsacrificiile,
putea, pracsuportul eatât de trecmai serioasdeclar lipsichiar amlegătură cucare mă re
lucruri bunDar şi cânfrustrare şiîmi macinăsimt ca aşce îmi stă
blândă şimomentulcâteodată.atât de ma
până nu greîncep a t
Sau să mi-suntem do buni. Spre
că vin şi zi vorbi binţi spui caata, în faţ
taste şi veium. Sau letrecutul nici punct golitt să aştepţi, să prinziost, pentrualizezi căai deosebeş
de intenţiancipiile denu vezi pr
care să te înotiveze la lr mai ave
îndeajunsambițiile, cic, face? Săoţiilor, cântor, încât vaă. Eu nu sa de raţiuneereu pornir o gândire bed. Din fer
e (sau cel pd ajung săîngăduinţă până aproautea distrugîn cale. Dasă fug u
care mă cndoielile cui încât nu psesc un pilece mai de
o ţes singur r răi. Sunteosebire de
ile în care t, dar să maâine va fi al monitorul
descărca gvei scrie re pe departe.de gânduriceva (care
iar formă şiine şi pentr i făcut atât
ti calea ceauşor intereevoi şi altea limpede
curajeze, să ptă. Care la? Adică
că suntezurile? Bute reinvented totul estefi spulbera
nt raţională, însă judeci care nu ane așezată.icire mai m
uţin aşa îmmă umplu
răsplătite c pe de a zdr e, prin ener a aş puteadeva depa
prinde. Nu privire laot avea vreon de sprijarte poves
ă. Nu sunteem buni-răicăţeii mei (
SUR
SI
E doar
e simţi parai scrii. În fitfel, te vei ai, îţi vor a
nduri careroactiv, căCeva te reţii sentimentă se întâmpl substanţă,u ceilalţi. Tea comproună de celeată, credinţmulte asemsau mai exa
te aducă lauptă? Pentr recutul nuatât de in. Şi atuncii? Din ce săun balast,la prima fu
, dar nici nmereu insti absolut n
Adică suntult pentru a
i place să c de preaobrăznicie
obi propriulia acumulatm-aş ruga srte, până
ştiu ce sine însumireacţie nor
in de la caea ce mi-e
doar buni-foarte răi-f aici poate d
ÂSUL BUCO
71
ONA IV
o chestiun
lizat.care
șeza,lerga
u îţiu aie, te, dare câtă fiiuiţi
isurilalte,a denea.
ct nu
viaţăce?ţi-a
utilece aiveziau etună
măctiv,ici oenulface
red).ultăcareEU,
ă, totă fiutrece
facsunt
malăe sădată.
. Nuoarteu un
execonţi-aoa
nudevmuşieftiauconevi
puţifoar într acţiLu
Euvăd,câteşi cfi străinuuntim
INEI
N
de timp
plu deplasine ceva, putea provenii te muş
revesteştera. Şi fărăcat, umilit.n, mai pierzcamuflat t
plimentelor,novate. În
şi să minte plăcute.o armură, îni începute,ea nu e cu
ncă lucrez l sau mai bodată uit totm nu aş fiferit, iubit,
i, pe care aji le mai a
final. Ştiu…
Ră
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
10.
t, dar mi-lârâie şi ştioca o ranăă fără să te
ra şi dorinţârâieli deÎţi primeştii şi ceva tiate asteaşi ale cafel
oncluzie înimalizez ef i astfel, "î
ncerc să pr apoi să des vreau eu
a asta şi măne zis le si ce am învătiut nimic,râs sau pl
ung chiar sintesc, măigur asta!
punsuri exa
(I EUSEBIUIOAN BIL
PLATON P ION PARA MIHAI PR GEORGE B ION BELD CĂLIN GA RADU CÂ
DUMITRU
sum), căror sigur ca uadâncă, amavertizeze.
lor compureludiu, te tlecţia şi da
p ca să te înîn spateleelor asezonaerc să mă r ctele uneifăşurată" î
ivesc înaintcopăr altelesă fie. Nici
bucur că remt pe pieleţat. Şi suntu aş fi trăitâns… Dar
nu le maior salva el
E doar o
te de la pag.
) AMILARŢCHI-ALBE
RDĂUICI
PELIŢĂODEAEANUBRIEL BAL NECI
ONIGA
a dacă nu le pas în plusobservat cădică nimic
lsivă de a terezeşti lovit,că ai scăpatrebi cum s-zâmbetelor,te cu glumeeconstruiesc
perioade nu cuvinte ca, să terminneîncercate.cum vrei tu.
zultatele sea mea. Însăar punct, canimic, nu aştoate acesterecunosc, să însele într-hestiune de
40
SCU
N
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 74/76
Paliatimoment ptrebuie acc
a ţine seamrenunţăriidecât valotransfera uceva carecutume, astreptat şi ir
Paliatiamintiri, smomente deste nemulmult sau
ipotetice sao formă de
Călătoverticală, fifolosind priînseamnă c
În lipsimportantgol.
Vârsta
ascunde. proteja vul
În moviaţă şi con
Să nu pentru avan
Cu gel poate lupta,
Kamasnici medita
Ştiaţi c
ul „altă dntru renunţ ptate, dacă
a de faptuloate fi imează motiui viitor i
depinde deta cu riscuversibil, „ni
ul „altădatelectate înin trecut caumitor înmai puţin
iluzorii, alminţire de si
ia se poateecare are dema cale aco nu joci cin
de amintiriste să nu t
nu distru
or fi existâerabilitatea.
entul naştdamnarea la
ne jertfimtajul de a nu
ozia faţă de poate doar
tra nu se pia profundă
ă uneori şi f
tă”, adicărea impusăe poate chia
ă ceea ce r ortant, muele. Estecert şi tribvoinţa alto ca „altăciodată”.
”, presupumod ten
e să pună îrezent sautriumfalist,
propriei pene.
face pe o ales, dar dalo unde se atit.
mari, sunt prindă bă
ge sentim
nd motive
rii am primoarte.
apacitateao avea altă
singurătate plângând.
oate practicîn grup.
ricirea doar
SUR
IOA
o consolar de motiver zâmbind ş
prezintă obit mai impo metodătar probabia şi de anată” să de
e aducereaenţios, an umbră cesă prezinte,
calităţi,
rsoane. Adi
rizontală sacă vrei să a
junge pe a
une şi celerâneţea cu
ntele, doa
în plus de
it şi drept
e a gândidată.
a celuilalt
de unul si
e?
ÂSUL BUCO
72
MUGUR
COGITO
e decarefără
ectulrtante aului,mitevină,
prinunora cemai
erte,
ă tot
peungioua,
ici,sacul
le
a le
l la
cum
u se
gur,
carecăr
bân
uniimis
îndr se î
ruşi
fac
protale.
voc
uno
vednar
înaistră
refu
fiec pri
INEI
EL SASU
VII
În personaj autorul ar posibilităţ
uit prin univBărbaţii norespectul dginism? Ad
Ai grijă căgosteşti, aţelege prea
Aud clopot
Păcatele? De, pentru c
mi pare rău.Priveşte-ooacă fericir
Ascultă maa abisului a
Instituţional simple trăr
Banii negri
Să nu te uiţa atât deisism.
Este greu ste de a îuieşte să te
Banii cinstză.
Sărutul estere se strădească.
ele unei căost, ar fi vi de a se i
ersul proprimali iubesţine ponder ică misogini
e minciuni efect de bârziu.
le, înseamn
e cele pe cle pe care
i admiră-iea provenită
ea, omule,dusă la ţărm
izarea crediri omeneşti.
nu lasă urm
i în ochiifrumoasă î
ă explici cţelege des
contrazică.
iţi şi gestu
una din for ieşte să ofe
ţi fiinţeazăut să fie s
vi îl urmăr
ilor trăiri int şi respectăea. O fi astasmul „bine
spui înmerang. D
că nu bat p
are le-am fău am fost î
frumuseţeadin vorbel
ascultă atende zbaterea
nţei a adus-
contabile.
ei, oglindităncât o să
va unei pe pre ce est
rile de tan
ele de actire ceea ce î
ipostaze înu unele alesc, ori l-au
rioare.femeile, la
o formă deemperat”?
imp ce te obicei asta
entru mine.
cut îmi esten stare să le
pe care i-o sau faptele
şi vei auzivalurilor.
o la nivelul
în ei, te veiai crize de
soane care, vorba, se
reţe nu se
itate în carei doreşte să
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 75/76
7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016
http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 76/76
top related