strategia Şi construcŢia cercetĂrii medicale

STRATEGIA ŞI

CONSTRUCŢIA

CERCETĂRII MEDICALE

1

CERCETAREA MEDICALĂ

este procesul care are ca

şi finalitate generarea de

noi cunoştinţe sau

informaţii medicale.

noile cunoştinţe au o

valoare de adevăr

temporară și statistică

Surse de infomare:

Articolele medicale

Tratate2

DIAGRAMA CERCETARII

Cercetare

2

5

3

4

1

Identificareaîntrebărilor la

care dorim răspuns

Construcţia studiului

Culegerea datelor

Comunicarea rezultatelor

Analiza datelor

THOMAS ALVA EDISON

“Genius is one percent inspiration, ninety-nine

percent perspiration.”

4

ALBERT EINSTEIN

“Formularea unei probleme

este de multe ori mai

importantă decât găsirea

unei soluții… a descoperi

noi întrebări, noi posibilități

de cercetare, a descoperi

noi unghiuri de abordare

pentru probleme mai vechi

necesită o imaginație

creativă, care este un

avantaj important în munca

științifică”

5

6

IDENTIFICAREA PROBLEMEI DE CERCETAT

FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR

Cercetarea trebuie să înceapă cu o întrebare

Primul pas în realizarea unei cercetări clinice

Concept care este simplu şi important

O cercetare poate eşua pentru că întrebarea

iniţială a fost greşit pusă

Este partea creativă şi personală a cercetării

7

Multe întrebări prind viaţă din observarea

evenimentelor cu care practicianul vine în

contact în munca de zi cu zi

Observarea duce la întrebare

IDENTIFICAREA PROBLEMEI DE CERCETAT

FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR

8

Important:

Întrebarea este una la care se poate găsi un

răspuns

Utilitatea pentru practica medicală

IDENTIFICAREA PROBLEMEI DE CERCETAT

FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR

FINER

9

10

2. STUDIUL BIBLIOGRAFIC

reprezintă verificarea şi studiul

cunoştinţelor existente în literatura

mondială de profil.

constituie o componentă obligatorie în

fiecare din etapele de realizare ale unui

studiu.

11

1. FAZA PREGĂTITOARE

Implică o cercetare bibliografică iniţială limitată la

marile referinţe internaţionale:

Lancet

New England Journal of Medicine

JAMA

BMJ

reviste de referinţă din specialitatea respectivă

12

1. FAZA PREGĂTITOARE

Cunoştinţele acumulate vor servi la:

alegerea temei şi precizarea subiectului

cercetării

definirea obiectivelor studiului

câştigarea unei competenţe în domeniul

studiat

elaborarea unei ipoteze de lucru precise,

pertinente, novatoare

13

SURSE POSIBILE DE INFORMARE

1) Consultarea bazelor de date, Internet-ului

2) Consultarea bibliotecilor, a centrelor

specializate în stocarea şi distribuirea

informaţiei

3) Biblioteca personală

14

SURSE PRIMARE

Tratate

Compendii

Manuale

Ghiduri de practica

Articole de revistă

Rapoarte preliminare de cercetare

Lucrări comunicate la reuniuni ştiinţifice

Teze, dizertaţii de masterat, doctorat

15

SURSE SECUNDARE

Lucrări de referinţă

(dicţionare,

enciclopedii,

directoare etc.)

Servicii de rezumate

Baze de date

Motoare de căutare

pe Internet

16

METODE DE DOCUMENTARE BIBLIOGRAFICĂ

a) prin simpla răsfoire a revistei / revistelor cu un

anumit profil - browsing

17

METODE DE DOCUMENTARE BIBLIOGRAFICĂ

b) prin consultarea indexului propriu pe cuvinte -

cheie şi autori ale revistelor

c) prin consultarea serviciilor de indexare şi de

rezumate (publicaţii de referinţă, secundare,

care prelucrează informaţia conţinută în

publicaţiile periodice alte surse primare) -

BAZE DE DATE.

18

19

BĂNCILE DE DATE INFORMATIZATE

PubMed / MEDLINE– produs de National

Library of Medicine – S.U.A (din 1996)

Medical Literature Analysis and Retrieval System

Online, or MEDLARS Online

o formă electronică a fostului Index Medicus

Pubmed este motorul gratuit de căutare în

Medline

Web of Science (aka ISI) – Thomas Reuters

Web of Knowledge

20

TRĂSĂTURI ALE BAZELOR DE DATE

sunt publicaţii periodice - se reactualizează la anumite intervale de timp

sunt specializate pe domenii şi subdomenii

sunt elaborate de instituţii de mare autoritate în domeniul respectiv pe plan internaţional – universităţi, societăţi medicale, biblioteci

21

TRĂSĂTURI ALE BAZELOR DE DATE

permit căutarea după mai multe elemente

incluse în referinţă/articol de revista:

subiect – cel mai des folosit

autor

titlul sursei/revistei

cuvânt cheie extras automat din corpul textului

instituţia de care aparţin autorii

an, volum, număr

PICO

22

BĂRBAȚII CU VASECTOMIE AU UN RISC CRESCUT

DE CANCER TESTICULAR?

23

24

FIŞA BIBLIOGRAFICĂ

După identificarea şi citirea unui text (în format tipărit sau electronic), acesta va trebui regăsit în orice moment pentru reconsultare sau inserare într-o lucrare ştiinţifică ca referinţă bibliografică.

Pentru aceasta, este necesară păstrarea sistematică a informaţiilor indispensabile pe fişa bibliografică.

CĂUTARE WEB OF SCIENCE WOKINFO.COM

25

26

CITAREA SURSELOR – STILUL VANCOUVER

Datează din 1978 este utilizat de majoritatea

revistelor medicale

Utilizat de Medline/Pubmed

În interiorul textului citarea către referință se

face cu numere arabe între paranteze (rotunde

sau drepte) sau la exponent (există și combinații ale acestora)

27

STILUL VANCOUVER - ARTICOLE

Leurs R, Church MK, Taglialatela M. H1-antihistamines: inverse

agonism, anti-inflammatory actions and cardiac effects. Clin

Exp Allergy. 2002 Apr;32(4):489-498.

Tashiro J, Yamaguchi S, Ishii T, Suzuki A, Kondo H, Morita Y,

Hara K, Koyama I. Inferior oncological prognosis of surgery

without oral chemotherapy for stage III colon cancer in clinical

settings. World J Surg Oncol. 2014 May 10;12(1):145. [Epub

ahead of print]

Reviste cu numerotare continuă:

Thomas MC. Diuretics, ACE inhibitors and NSAIDs – the

triple whammy. Med J Aust. 2000;172:184-185.

28

STILUL VANCOUVER - ARTICOLE

Reviste cu numerotare cotinuă:

Guilbert TW, Morgan WJ, Zeiger RS, Mauger DT, Boehmer SJ,

Szefler SJ, et al. Long-term inhaled corticosteroids in

preschool children at high risk for asthma. N Engl J Med.

2006 May 11;354(19):1985-1997.

Articole cu identificatori digitali (DOI sau PMID):

von Itzstein M, Wu WY, Kok GB, Pegg MS, Dyason JC, Jin B,

et al. Rational design of potent sialidase-based inhibitors of

influenza virus replication. Nature. 1993 Jun

3;363(6428):418-423. PMID 8502295.

Articole în alte limbi decât engleza:

Forneau E, Bovet D. Recherches sur l'action

sympathicolytique d'un nouveau dérivé du dioxane. Arch Int

Pharmacodyn. 1933;46:178-191. French. 29

STILUL VANCOUVER – CĂRȚI

Cu autori pe prima copertă:

Rang HP, Dale MM, Ritter JM, Moore PK. Pharmacology. 5th ed.

Edinburgh: Churchill Livingstone; 2003.

Cu editor:

Beers MH, Porter RS, Jones TV, Kaplan JL, Berkwits M, editors. The

Merck manual of diagnosis and therapy. 18th ed. Whitehouse Station

(NJ): Merck Research Laboratories; 2006.

Capitolul unui autor:

Glennon RA, Dukat M. Serotonin receptors and drugs affecting

serotonergic neurotransmission. In: Williams DA, Lemke TL, editors.

Foye's principles of medicinal chemistry. 5th ed. Philadelphia: Lippincott

Williams & Wilkins; 2002.

30

STILUL VANCOUVER – SITE DE WEB

Website

Drug-interactions.com [homepage on the Internet]. Indianapolis: Indiana

University Department of Medicine; 2003 [updated 17 May 2006; cited

30 May 2006]. Available from: http://medicine.iupui.edu/flockhart/

31

INDICI BIBLIOMETRICI

FURNIZORI DE INDICI

Google Scholar

Baze de Date Internationale (BDI)

recunoscute + orice

Scopus

Web of Science

• Indici pentru publicații:

• Factorul de impact

• Cvartila

• Indici individuali (pentru autori):

• Număr total de publicații

• Număr total de citări

• Indicele Hirsch

• Indicele i10

TIPURI DE INDICI

FACTORUL DE IMPACT

IF (impact factor) sau JIF (journal impact factor)

Permite clasificarea revistelor, se calculează

anual

= numărul total de citări primite în respectivul an

de articolele publicate în ultimii doi ani de o

revistă împărțite la numărul total de articole

publicate în respectiva perioadă

CVARTILA UNEI PUBLICAȚII

Clasificare pe domenii bazată pe FI

Q1 reunește revistele cu cei mai mari FI 25% din

distribuție

Q2 FI din zona 25% - 50% (mediu înalt),

Q3 FI din zona 50% - 75% (mediu jos),

Q4 reviste cu cel mai mic FI (partea de jos, 25%

a distribuției FI).

INDICI INDIVIDUALI

Bazați pe numărul de publicații/citări

Se acordă atât cercetătorilor cât şi instituţiiloracademice şi este un criteriu de cuantificare a impactului ştiinţific al acestora

Diferă în funcție de sistemul de indexare: Google Scholar, Scopus, Web of Science

i10 = numărul total de articole cu peste 10 citări

Indicele Hirsch = un cercetător are indicele h, dacă h publicaţii din numărul total al publicaţiiloracestuia (Np), au, fiecare dintre ele, cel puţin un număr h de citări, iar celelalte publicaţii (Np — h) au fost citate nu mai mult de h ori fiecare.

Exemplu:

Dacă un cercetător are 8 publicaţii, acestea se aranjează în ordineadescrescătoare a numărului de citări înfelul următor: • prima publicaţie are 23 de citări, • a doua - 17 citări, • a treia - 12 citări, • a patra - 8 citări, • a cincea - 6, • a şasea – 3 citări, • a şaptea – 2 citări, • a opta - o citare.

În acest caz, indicele h va fi 5, deoarececercetătorul respectiv are cinci articolecare au, fiecare, cel puţin 5 citări. Nu vafi h=6, deorece al 6-lea articol nu are celpuţin 6 citări.

40

3/5/2020 41

ALEGEREA EŞANTIONULUI

DE STUDIU

3/5/202042

Obiective propuse

Tipul studiului

Modalităţile de alegere a subiecţilor

Timpul disponibil

Resurse financiare şi umane disponibile

Procedura folosită

Accesul la date

3/5/202043

POPULAŢIA CUPRINSĂ ÎN STUDIU:Un caz, o serie de cazuri

Exhaustiv

Eşantionare

44

CAZ SAU SERIE DE CAZURI

Avantaje:

Descrierea unei situații neobișnuite

Excelent pentru generarea de noi ipoteze medicale

Dezavantaje:

Reflectă fenomene de scurtă durată

Cazuri selectate de investigator (posibilitate de

eroare)

Nu există termen de comparație (control)

45

3/5/202046

POPULAŢIA CUPRINSĂ ÎN STUDIU - EXHAUSTIV

Toţi subiecţii populaţiei ţintă

Imposibil de realizat pentru că:

costurile ar fi foarte ridicate iar durată studiului

îndelungată - în studiile clinice

duce la alterarea întregii populaţii statistice - în

studiile biologice

testarea eficienţei unui vaccin

testarea eficienţei unui produs

3/5/202047

POPULAŢIA DE STUDIU

Populaţia = mulţime de elemente care au

anumite caractere comune

Oameni

Animale

Obiecte

Ex.: studiem efectele unor tratamente asupra

osteoartritei

Populaţia = toată populaţia din lume care

prezintă osteoartrită

3/5/202048

POPULAŢIA CUPRINSĂ ÎN STUDIU → EŞANTION

Alegem din populaţia disponibilă un grup de

subiecţi —› eşantionul

Calităţile eşantionului:

reprezentativ prin talie şi componenţă pentru

populaţia ţintă

—› rezultatele obţinute pe eşantion pot fi

extrapolate asupra întregii populaţii vizate prin

metode ale statisticii inferenţiale

3/5/202049

CRITERII DE INCLUDERE ŞI EXCLUDERE

Definirea criteriilor de includere în studiu:

trebuie luate în considerare toate variaţiile

caracteristice populaţiei:

Clinice

Demografice

Factorii geografici

Importanţa acestor factori în patologia de studiu

3/5/202050

SELECŢIA EŞANTIONULUI

3/5/202051

ETAPELE DEFINIRII EŞANTIONULUI

Alegerea tipului de eşantionare:

1. Simplu randomizat

2. Sistematic

3. Stratificat

4. Cluster

5. Asignare aleatoare

Alegerea modului de eşantionare:

1. Talia eşantionului

2. Pierduţi din studiu (pierduţi din vedere, non-

răspunzători)

3/5/202052

TIPURI DE EŞANTIONARE

1. Eşantion simplu randomizat:

Extragerea la întâmplare a elementelor din

populaţia de studiu (liste de numere aleatoare)

Fiecare element are aceeaşi şansă de a fi inclus in

eşantion

3/5/53

TIPURI DE EŞANTIONARE

2. Eşantionare sistematică

Selectăm pentru a fi inclus în eşantion tot al k-lea

element

Nu o folosim în cazul în care în structura de

eşantionare ar putea să apară o periodicitate.

esantiontalie

populatietaliek =

54

3/5/202055

TIPURI DE EŞANTIONARE

3. Eşantionare stratificată

Populaţia este împărţită în grupuri omogene şi

mutual exclusive numite straturi —› extragem

aleator din straturi elementele eşantionului

Populaţia poate fi stratificată ţinând cont de

oricare variabilă de studiu: vârstă, sex,

antecedente, greutate etc.

Straturile sunt reprezentate în eşantion în

funcţie de importanţa lor în populaţie.

3/5/202056

TIPURI DE EŞANTIONARE

4. Eşantionare cluster

Împărţim populaţia în clusteri

Selectăm aleator o submulţime de clusteri

Evaluarea măsurilor de prevenire ale accidentului

vascular cerebral în România —› judeţe = clusteri —›

randomizare de clusteri

Criterii geografice

Studii epidemiologice

3/5/202057

TIPURI DE EŞANTIONARE

5. Asignare aleatoare

Trialuri clinice randomizate (studii pentru

compararea diferitelor tratamente)

atribuirea aleatoare a pacienţilor în grupul martor sau

în cel care primesc tratamentul = randomizare

—› pacienţii din cele două grupe sunt similari singura

diferenţă este de tratament

3/5/202058

TIPURI DE EŞANTIONARE

Eşantioane independente

Prelevarea unuia nu depinde de prelevarea

celuilalt

Nu au (neapărat) acelaşi număr de unităţi

Eşantioane dependente

Eşantioane perechi (matched case-control)

Au aceeaşi talie iar unităţile unui eşantion sunt

în corespondenţă bijectivă cu unităţile celuilalt

59

CLASIFICAREA

STUDIILOR DUPĂ

MODALITATEA DE

INTERVENȚIE

STUDII

Observaționale

Identificarea subiecților

Observarea și înregistrarea

caracteristicilor

Experimentale

Identificarea subiecților

Observarea și înregistrarea

caracteristicilor

INTERVENȚIA

Observarea și înregistrarea

caracteristicilor

60

61

CLASIFICAREA STUDIILOR

DUPA MODALITATEA DE

CULEGERE

A DATELOR

3/5/202062

DURATA CULEGERII DATELOR

Transversală

IGNAZ SEMMELWEIS

63

1847 Studiu transversal: v-ați spălat pe mâini?

Prospectiv: ce se întâmplă dacă studenții se spală?

1847: Reducerea febrei puerperale la 1%

STUDII LONGITUDINALE

Pacienți

Urmărire în timp

Comparație

Martori

Urmărire în timp

Comparație

3/5/202065

STUDII DE COHORTĂ

Permit culegerea informaţiilor în mod repetat

într-un interval de timp prestabilit pe un anumit

grup de subiecţi.

Prospectivă: culegând date prestabilite la intervalele

prevăzute în protocolul studiului, într-un timp

determinat de la data debutului studiului.

Retrospectivă: din documente medicale

EPIGENETICA

Dutch hunger famine

TIPURI DE CULEGERE A DATELOR

1. Tip eşantion reprezentativ

2. Tip expus – nonexpus

3. Tip “caz – martor”

3/5/2020 67

3/5/202068

EŞANTION REPREZENTATIV

Grupul de subiecţi studiaţi este reprezentativ

pentru populaţia ţintă

Folosit în cazul:

studiului descriptiv (descrierea unui fenomen de

sănătate)

studiul analitic (în care este obligatorie compararea

a cel puţin două grupuri de subiecţi).

3/5/69

EŞANTION REPREZENTATIV

numărul total al subiecţilor luaţi în studiu = N

3/5/202070

EŞANTION REPREZENTATIV

Permite efectuarea celor mai multe tipuri de

calcule, neexistând îngrădiri de eşantionare:

calcularea prevalenţei bolii

calcularea frecvenţei expunerii

măsurarea gradului de asociere între factorul

incriminant (de risc sau prognostic) şi boală.

3/5/202071

EŞANTION REPREZENTATIV

Limitele:

dificultăţile de urmărire a unui număr mare de

subiecţi

probleme de cost

riscul scăderii interesului subiecţilor pentru studiu

riscul numărului mare de pierduţi din vedere.

3/5/202072

EXPUS-NONEXPUS

Împarte subiecţii luaţi în studiu în două

categorii:

expuşi

neexpuşi

Se fixează factorul de expunere şi se studiază

apariţia în timp a îmbolnăvirii

Expunere rară

Boala = factorul aleator

3/5/73

EXPUS-NONEXPUS

Numărul subiecţilor din cele două grupe poate fi

identic sau diferit.

EXEMPLU

74

3/5/202075

EXPUS-NONEXPUS

Calculele statistice se pot efectua încomponenta de deasupra şi dedesubtul linieiîngroşate a tabelului de contingenţă.

Se poate compara proporţia de subiecţibolnavi dar nu şi frecvenţa expunerii.

3/5/202076

EXPUS-NONEXPUS

Avantaj:

posibilitatea alcătuirii de grupe mai mici de subiecţi

Dezavantaj:

probleme de urmărire a subiecţilor

3/5/77

CAZ-MARTOR

predefinirea a doua grupe de subiecţi:

B+ = bolnavi = grupul caz

B- = indemni de boală = grupul martor

criteriul principal de incluziune sau excluziune într-un grup

sau altul fiind prezenţa sau absenţa bolii

3/5/202078

CAZ-MARTOR

boala = factorul controlat

expunerea = factorul aleator

nB+ nB-

se prestabileşte boala şi se studiază în general

retrospectiv prezenţa expunerii (factorului de

risc/prognostic) în apariţia (sau evoluţia)

îmbolnăvirii

/=

EXEMPLU – BOALA GAUCHER

79

3/5/202080

CAZ-MARTOR

Calcule şi comparaţii se pot face numai între

grupele prestabilite B+ şi B-

Pot fi comparate proporţiile celor expuşi dar nu

poate fi calculată frecvenţa bolii.

modul de culegere “caz-martor” corespunde

pentru studiul îmbolnăvirilor cu cazuri rare

3/5/202081

CAZ-MARTOR

Dezavantaje:

pot să apară aprecieri subiective atât din partea

celui care culege datele (experimentator) cât şi a

subiectului urmărit (bolnavul)

apare riscul mare al erorilor sistematice de

culegere

INTREBĂRI?

Bibliografie: Etapele cercetării pag.14

82