spade moldovenesti

7/25/2019 Spade Moldovenesti

http://slidepdf.com/reader/full/spade-moldovenesti 1/5

În ultimele zile, prin intermediul mijloacelor de informare în masă a fost difuzatăştirea precum că, în curând, va adusă la Chişinău copia „sabiei” lui tefan cel!are, care se păstrează într"un muzeu din #urcia$ %acă prin efortul cuiva au fostconvinse autorită&ile turceşti sau, mai simplu, conducerea muzeului din 'stanbul,unde se păstrează rarisima relicvă ştefaniană, de a ob&ine o copie, este foartefrumos şi considerăm că, este un (est demn de apreciere, cu atât mai mult că, în)epublica !oldova asemenea „odoare” din epoca lui tefan cel !are aproape călipsesc cu desăvârşire$ În asemenea împrejurare, credem noi, ar bineveniteunele precizări mai mult istorice, adică ştiin&i ce chiar, privind „sabia” lui tefancel !are de la 'stanbul$

În primul rând, &inem să precizăm că, atât până la tefan cel !are, cât şi după el,domnii, boierii şi al&i înal&i demnitari ai *ării !oldovei purtau ca armă personalănu o sabie, ci o spadă$ În le(ătură cu aceasta, trebuie să arătăm că, deşi ambelearme erau confec&ionate din o&el, între sabie şi spadă sunt deosebiri esen&iale$

%acă sabia avea lamă în(ustă, de re(ulă cu un sin(ur tăiş, ca formă era dreaptăsau încovoiată şi se &inea cu o sin(ură mână, apoi spada avea lamă lată şidreaptă, cu două tăişuri şi era &inută cu două mâini, ind mai (rea$ +a mai mult,spada domnului &ării era în (rija unui înalt dre(ător al cur&ii marele spătar, caretreptat a preluat şi înalte func&ii judecătoreşti şi administrative$ Într"o interpola&ie-interpola&ia este o adău(ire posterioară datei elaborării unei cronici de către oaltă persoană n$n$. din a doua jumătate a sec$ al /0''"lea a lui !isail Călu(ărulla 1etopise&ul *ării !oldovei de 2ri(ore 3reche, ind caracterizate func&iiledre(ătorilor de curte se arată că „spătarul mare” era „la obiceiu îmbrăcat la dzilemari cu haină scumpă domnească şi dvorbitoriu -slujeşte n$n$. cu arme

domneşti încins, -stând n$n$. la spatele domnului”, „al doilea -spătar n$n$.zvoreşte -duce n$n$. când nu zvoreşte cel mare şi el îmbrăcat cu spata -spada n$n$. încins şi cu buzdi(anul amână -în mână n$n$.”, precum şi la sărbătorilemai mici „iar spătarul al treilea zvoreşte peste toată vremea” , adică în ecare zi$4ceastă completare a lui !isail Călu(ărul la cronica men&ionată este făcută ladescrierea unor evenimente din *ara !oldovei de la sfârşitul sec al /'0"lea, când,de fapt, se pro laseră treptat func&iile principalelor înal&i dre(ători de la curteadomnească$

5rima men&iune documentară a spătarului în *ara !oldovei datează din 67 aprilie8797, în această func&ie ind men&ionat „pan %ieniş spătar”$ În domnia lui tefancel !are, importan&a dre(ătoriei de spătar a crescut, acesta trecând în sfatuldomnesc înaintea vistiernicului, dar după pârcălabi, dre(ători cu func&ii militare$%intre spătarii lui tefan cel !are, în documentele vremii, sunt men&iona&i: „pan;eacâş” -87<="87>?., „pan +odea” -87>?" 87@A., care se admite că a căzut pecâmpul de luptă la 0alea 4lbă -87@>., „pan 0rânceanu” -87@8"87@9., „pan!ihău” -87@9"87@>. „pan Costea” -87@="87=9., „pan %ra(oş” -87=9"87=7., carea mai de&inut şi ran(ul de pârcălab de )oman şi pe cel de vornic, despre caretefan cel !are într"o carte domnească din < februarie 87>= arăta că acesta „l"aslujit drept şi credincios”, şi ultimul care a de&inut dre(ătoria în domnia mareluivoievod a fost „pan Clănău” -87=>"8<A9., de altfel, foarte apropiat mareluidomn, deoarece era căsătorit cu nepoata sa %ra(na, ica !ariei, soravoievodului$

7/25/2019 Spade Moldovenesti

http://slidepdf.com/reader/full/spade-moldovenesti 2/5

#radi&ia purtătorilor de spadă a domnului s"a păstrat până în sec$ al /0'''"lea,ind Bată şi de %imitrie Cantemir, care, în „%escriptio !oldaviae”, arată că„spătarul cel mare, era purtător de spadă a domnului”, speci când că „îndatădupă domn urmează spătarul, purtând armele domnului” la marele ceremonii dela curtea domnească$ 4stfel, din cronicile şi documentele epocii observăm că,spada domnului &ării era unul din simbolurile puterii şi era purtată de spătar laceremoniile de curte, la sărbători, adică nici de cum nu era o armă de luptă$

%upă cum reiese dintr"o informa&ie din epocă, prin intermediul unor ne(ustori(enovezi, precum se admite, tefan cel !are a comandat meşterilor armurieridin 2enova -'talia. o spadă „ che volesemo cometer Dui o Eenova una spadaa la facione valaschesca”, adică de model valahic, ceea ce înseamnă că, înaceastă epocă, eBista un tip de spadă speci c *ărilor )omâne, adică şi !oldovei$%eoarece armurierilor nu le era cunoscut asemenea tip de armă şi cum ar putea confec&ionată, meşterul Cristofor, care acceptase comanda, printr"o scrisoare

-descoperită de Ficolae 'or(a. adresată înaltului demnitar moldovean arăta că,meşterii săi, necunoscând acest tip de spadă, cere să vină cineva la fa&a loculuipentru a"i informa cu privire la asemenea model: „ li maestri non sano intendasla facione de la dicta spada e che, Duando serG de Due la farG fare a mio modo”$Haptul că tefan cel !are nu s"a mul&umit să comande spada la meşterii din+raşov sau 1vov, unde erau confec&ionate de cele mai multe ori asemenea armepentru demnitarii moldoveni, arată că domnul !oldovei dorea să aibă o spadă deo calitate deosebită, pe care o puteau asi(ura numai cei mai vesti&i meşteriarmurieri din 'talia -apropo, cuvântul românesc „spada” vine chiar de laitalienescul „spada” .$

;padele din această epocă aveau lun(imea de 86<"86= cm, erau cu lamadreaptă, cu două tăişuri, cu vârful în formă de triun(hi sau rotunjit$ %ea lun(ul ei,lama avea 6"9 şăn&ule&e, (arda în formă de cruce cu bra&e drepte, înclinate sprelamă sau curbate în sens opus, terminându"se cu butoni conici, care trebuia săoprească alunecarea armei adversarului pe lân(ă bra&ele (ărzii$ ;pada aveamâner de apucat cu două mâini sau cu o mână şi jumătate, în formă de fus şiera înfăşurat cu metal scump$ În vârf, spada avea un „măr” metalic în formădiscoidală, unde, de re(ulă, se (rava numele posesorului, stema &ării, blazonulpersonal sau se înfrumuse&a cu pietre scumpe$ %e aceea, pre&iosul obiect, copiacăruia urmează să e adusă şi care ar mai nimerit să e transmisă sprepăstrare !uzeului Fa&ional de 'storie a !oldovei, trebuie numit nu „sabia”, ci„spada lui tefan cel !are”$ Cu atât mai mult că, după câte se pare, nu estevorba în cazul dat de o armă cu care voievodul chiar mer(ea în lupte, ci maicurând era unul din simbolurile puterii lui tefan, alături de coroana domnească,sceptrul domnesc şi buzdu(anul personal$ Haptul că spada era unul dinsimbolurile autorită&ii domneşti, a for&ei militare a &ării, se vede clar din teBtultratatului de prietenie şi ajutor reciproc încheiat de +o(dan al ''"lea, tatăl luitefan cel !are cu 'ancu de Iunedoara „voevod, (uvernator al între(ii crăimiun(ureşti ” la < iulie 87<A, prin care domnul !oldovei dădea (aran&ii omolo(uluisău „să n"avem a cuceri cu spada Chilia fără de voia părintelui şi domnuluinostru 'oan 0oevod”$

7/25/2019 Spade Moldovenesti

http://slidepdf.com/reader/full/spade-moldovenesti 3/5

1a si(ur că, tefan cel !are a avut şi arme personale, cu care lupta în războaie$;e ştie, de eBemplu, după „J samă de cuvinte” de 'on Feculce că, el avea arculsău personal$ 4vem în vedere le(enda despre fondarea mănăstirii 5utna, cândvoievodul a tras, împreună cu un aprod de"al său, din arc, pentru a stabili loculzidirii mănăstirii, iar în altă le(endă se spune precum că tefan şi"a lăsat arculchiar la această mănăstire, unde s"a păstrat mai multă vreme$

)evenind la spada din muzeul turcesc, după cum vom încerca să arătăm mai jos,aceasta reprezenta un obiect deosebit de pre&ios pentru acele timpuri şi, se pare,a fost confec&ionat la comanda personală a voievodului$ 5entru a face mai multălumină în eBplica&iile pe care la si(ur le datorăm cititorului, vom arătanumaidecât că, cu aşa"numitele „săbii” erau înarma&i oştenii din păturile mijlociişi de jos ale societă&ii moldoveneşti, care erau chema&i la „Jastea cea mică” sau„cea mare” în caz de primejdii sau chiar de războaie$ ;ă ne amintim, deeBemplu, episodul din romanul „Hra&ii Kderi” al celebrului nostru romancier !ihail

;adoveanu, de altfel, un foarte bun cunoscător al atmosferei istorice din epocalui tefan cel !are, când tânărul 'onu& 5ărne(ru era trimis iscoadă -în cercetare.la turci, i se dădea pova&ă ca sabia şi alte lucruri personale să le lase la %unăre$+ineîn&eles, mul&imea, adunată în aşa"numitele stea(uri de oaste, în frunte cupârcălabi de cetă&i şi de pe la &inuturi, mai era înarmată cu (hioa(e &intuite,suli&e, arcuri cu să(e&i - erare arcaş purta o tolbă cu 8>"67 să(e&i., topoare,coase, săbii un(ureşti şi paloşe -de la un(urescul „pallos” sau sârbescul „palos”.ş$a$ 4semenea arme erau confec&ionate atât în atelierele meşteşu(ăreşti dinoraşele !oldovei, cât şi aduse din &ările vecine$ 4stfel, la 9 iulie 87>A, întărindprivile(iul dat ne(ustorilor din 1vov, tefan cel !are Bează vama cea mare la

descărcarea în ;uceava pentru „săbii un(ureşti şi paloşe”$;pada lui tefan cel !are a fost identi cată sau descoperită în vechiul !uzeuLsMi ;erai de la 'stanbul şi a fost descrisă cu destule amănunte de către istoriciiromâni !arcu +eza, Lmil 0ârtosu, 'oan 2r$ 5opescu, C$ C$ 2iurescu ş$a$, încă înperioada interbelică din secolul trecut, atribuind"o lui tefan cel !are, ca maitârziu relicva să e inclusă în „)epertoriul monumentelor şi obiectelor de artă dintimpul lui tefan cel !are”$ 4precieri şi descrieri utile privind asemenea armeaNăm şi în cercetările semnate de Cristian 0lădescu, Carol OPni(, 'oan ;olcanuş$a$ specialişti în domeniul istoriei artei militare$ %eoarece, în virtutea

împrejurărilor şi posibilită&ilor cu totul limitate ale istoricilor din Chişinău, atâtnoi, cât şi al&i specialişti din )epublica !oldova, nu am avut posibilitatea săstudiem această atât de scumpă nouă tuturor relicvă istorică, rămasă de latefan cel !are, de aceea recur(em la informa&iile şi cercetările istoricilor arăta&imai sus, precum şi la foto(ra ile publicate de ei, venind şi noi cu uneleconsiderente, care se prea poate vor contribui la cunoaşterea mai bună a acesteirelicve ştefaniene$

4şa dar, astăzi, spada voievodului moldovean face parte din colec&ia !uzeului #op Oapi ;araQi din 'stanbul şi are următorii parametri: lama dreaptă cu douătăişuri cu lun(imea de 86< cmR pe ambele fe&e ale spadei, în lun(ul lamei, sunt

făcute câte 9 şen&ule&e, cel din mijloc mai lun(, este înso&it de alte două maiscurte, de o parte şi de alta$ ;pada descrisă are vârf în formă de triun(hi$

7/25/2019 Spade Moldovenesti

http://slidepdf.com/reader/full/spade-moldovenesti 4/5

7/25/2019 Spade Moldovenesti

http://slidepdf.com/reader/full/spade-moldovenesti 5/5

occidentale$ %e altfel, în izvoarele vest"europene se întâlnesc eBemple cândspadele erau folosite la spar(erea liniei de suli&aşi şi arcaşi pedeştri în

încăierările unită&ilor de cavalerie şi la respin(erea scărilor de asalt a cetă&ilor$

5robabil, celebrul sculptor 4leBandru 5lămădeală, în cea mai splendidă statuie a

lui tefan cel !are şi ;fânt din câte ne"a fost dat să vedem, care se aNă încentrul Chişinăului, a dorit să"i pună în mâini (enialului voievod spadadomnească$ Fu o simplă sabie, ci chiar spadă sa domnească$

%acă ne întoarcem la spadele păstrate astăzi la 'stanbul, după toateprobabilită&ile, acestea au ajuns la !uzeul #op Oapi ;araQi rămânând de lasultanii otomani$ 5resupunem că, ele s"au pomenit acolo mai curând ca trofee derăzboi, decât ca daruri oferite demnitarilor otomani de vreun domn al *ării!oldovei, ştiindu"se faptul că, otomanii au jefuit în mai multe rânduri *ara!oldovei în secolele /0'"/0'', prădând şi arzând până şi palatele domneşti$ 1asolicitarea noastră s"a interesat în această privin&ă şi LBcelen&a ;a 4mbasadorul)epublicii !oldova în #urcia, 0ictor *vircun -căruia Îi mul&umim şi pe această calepentru răspuns., care ne"a informat că în anumite medii ştiin&i ce din această&ară se crede că spada în cauză a fost dăruită sultanului otoman de 5etru )areş

în cea de a doua domnie -8<78"8<7>.$

În nal, trebuie să subliniem că, istoricii au observat că asemenea spade suntincomparabil mai pu&ine fa&ă de alte tipuri de arme albe folosite în acea epocă$4ceasta ne face să conchidem că, spadele caracterizate mai sus, inclusiv şi ceaatribuită lui tefan cel !are, aveau mai mult un caracter simbolic, elementindispensabil al demnită&ii domneşti, şi era folosită în ceremonialul de curte$