FUNDATIUNEA REGELE FERDINAND I"

DOCUMENTEMOLDOVENESTI

I) E LA

STEFAN CEL MAREPUBLICATE DE

MIHAI COSTACHESCUPROFESOR LA LICEUL NATIONAL DIN IASI

URICE (ISPISOACE), SURETE, REGESTE, TRADUCERI

(SUPLIMENT LA DOCUMENTELE LUI STEFAN CEL MARE, DE I. BOGDAN)

61.11e71"-Cd-4-

A t DI 121+Aim

PPE

IASI * INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE BRAWO" * 1933www.digibuc.ro

NICOLAE BLCf-SCU

www.digibuc.ro

FUND ATIUNEA REGELE FERDINAND I"

DOCUMENTEMOLDOVENESTI

DELA

STEFAN CEL MAREPUBLICATE DE

MIHAI COSTACHESCUPROFESOR LA LICEUL NATIONAL DIN IASI

URICE (ISPISOACE), SURETE, REGESTE, TRADUCERI

(SUPLLMEN I LA DOCUMENFELE LUI SFEFAN CEL MARE, DE I. BOGDAN)

IASI * INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE BRAWO" * 1933www.digibuc.ro

INCHINARELUI

STEFAN CEL MARE,DOMNUL MOLDOVEI,

LA 500 DE ANIDELA NASTEREA LUI

www.digibuc.ro

PR EF ATASe inplinesc tocmai douazeci de ani, in toamna aceasta,

dela aparitia lucrarii lui I. Bogdan, Documentele lui Stefancel Mare. Era cel mai de seama monument, ce se ridica cuocazia aniversarii a patru sute de ani dela moartea MareluiYoevod.

De atunci, au iesit la ivealii, datorita uneori intamplarii,de cele mai multe ori insa obositoarelor cercetari ale unorinvatati ai nostri, cunoscuti pentru zelul pe care il pun indescifrarea tainelor trecutului, un numar apreciabil de do-cumente dela acest Voevod si din care unele sant publicatein diferite lucrari, dupa cea a lui I. Bogdan.

Din cele 448 de numere din colectia lui I. Bogdan, 264eran reproduceri dupa originale, iar 184 dupa civil, tradu-ceri si rezumate. In lucrarea mea am urmarit si pe celepublicate de raposatul cercetator, dupa cpii, traduceri sirezumate. $i de cate ori am gasit o traducere sau rezumatmai complect, ori chiar textul original, pe care nu-1 avuseseel, 1-am tiparit din nou. Asa se explica ca in lucrarea defata sant unele numere, ce au fost publicate, mai putincomplect, si in I. Bogdan. Mica orice lucrare, fat& de idea-lul stiintific, are in ea, totdeauna, ceva relativ, cu atat maimult este vorba de provizorat, cand ne gandim la cpiile,traducerile sau regestele, in care s'au pastrat vechile noastredocumente. Ele trebuiesc totusi luate in seama, pentrucase poate ca originalele lor sa fie pierdute pentru totdeauna.

In lucrarea ce urmeaza se cuprind 87 de bucati Asimai fi putut adauga Inca cel putin 10 numere. Acestea depe urma s'au pastrat insa ori fara data, ori prea in rezu-mat. Unora le stiu sigur locul unde se afla originalul, pecare nu 1-am putut capata inca.

Din cele 87 de numere, 27 sant dupa originale ori fo-tografii, 29 dupa regeste, 1 dupa o copie veche slavona, 26dupa surete si 4 dupa traduceri noi.www.digibuc.ro

VI

Am publicat aceste documente, dupa aceiasi metoda,intrebuintatrt in lucrarea mea Doeumentele Moldovenestiinainte de tefan eel Mare. Atrag i aici atentia cititoruluica am pus intre ( ) literele care in original snt serise dea-supra cuvntului, iar intre < > intregirile mele, acolo undedocumentul este stricat.

Aviind colectia gata pentru tipar, m'am adresat si dedata aceasta Fundatiunei Regele Ferdinand I", care mi-aacordat sumele trebuincioase pentru imprimare. Pentru a-ceasta tin sa exprim i pe aceasta cale Consiliului Funda-tiunei intreaga mea recunostinta.

In anul acesta, 1933, in care apare lucrarea, &Intern,cred, aproape caci data exacta e necunoseuta de inpli-nirea a 500 de ani dela nasterea Slavitului Voevod, stefaneel Mare. Din acest gam' pleaca inchinarea" de pe o paginaprecedenta.

MIHAI COSTACHESCUIai, 1933, Dominica, 12 Noemvrie.

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE ,I PRESCURTARIAcad. Rom. --,-- Academia Romtin.Amintire lui Ion Bianu, Bucureti, 1916.Anal. Acad. Rom. = Analele Academiei Romane.lacov Antonovici, Documente Barliidene 4, Barlad, 1924.Arhiva Sf. Spiridon din Iai.Arhiva soc. t. i lit. Iai = Arhiva, organul Societatii tiin-

tifice i literare din lai.Arhiv. Stat. = Arhivele Statului.G. Bal, Bisericile lui 5tefan cel Mare, in Buletinul Comi-

siunii monumentelor istorice, 18, 1925, Bucureti.G. Bal, Bisericile moldoveneti din veacul al XVI-lea, in

Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, 21, 1928,Bucureti.

L. T. Boga, Doc. Basarabene = L. T. Boga, Documente Ba-sarabene (extrase din revista Arhivele Basarabiei), 1(1928), Chisiniiu ; 2 (1928); 3 (1929) ; 4 (1929) ; 5 (1929) ;6 (1929) ; 7 (1929) ; 8 (1929) ; 9 (1930); 10 (1930); 11 (1930);12 (1930) ; 13 (1931) ; 14 (1931) ; 15 (1932); 16 (1933).

I. Bogdan, Vechile cronice mold. ---= Vechile cronice moldo-veneti 'Anil la Urechia, de Ioan Bogdan, Bucureti, 1891.

I. Bogdan, Cronice inedite = Cronice inedite atingatoare deIstoria Romnilor, de Ioan Bogdan, Bucureti, 1895.

I. Bogdan, Cnejii romni, in Anal. Acad. Rom. seria 2, tom.26 (1903), sect. ist.

L Bogdan, Letopisetul lui Azarie, in Anal. Acad. Rom. seria2, tom. 31 (1905), sect. ist.

I. Bogdan, D. St.= Documentele lui Stefan cel Mare, pu-blicate de loan Bogdan, Comisia istorica a Romniei, 2volume, Bucureti, 1913.

I. Bogdan, Album paleografic moldovenesc = Album paleo-graf ic moldovenesc, Documente din secolele al XlV-lea,al XV-lea i al XVI-lea, adunate de loan Bogdan i pu-blicate de N. Iorga, 1926.www.digibuc.ro

VIII

Buletinul Corn. Ist.= Buletinul Comisiei istorice a Romniei,Bucure*ti.

Buletinul Ion Neculce= Ion Neculce, Buletinul Muzeului mu-nicipal, Iai.

Catalogul manuscriptelor romeinelti, Academia Romanii, tom.1, Bucureti, 1907 ; 2, Bucureti, 1913 ; 3, Craiova, 1931.

Cercetri ist. (Itti), = Cercetiiri istorice, revista de istorie ro-maneasca, director I. Minea, Itti.

Condica Asachi = Condica Asachi, la Archiv. Stat. Bucureti.Condica Mitropoliei 11Ioldovei, 1818, (la Archiv. Stat. Iai).Cony. Lit.= Convorbiri Literare, Bucureti.Coriolan, Petru Rares= G. Coriolan, Petru Rare, inainte de

urcarea sa pe iron i Petru Pribeagul, Bucureti, 1909.M. Costchescu, Satul Goeti, in Buletinul Ion Neculce, lase.

3 (1932).M. Costeichescu, Silnetii, Onicanii etc., in Buletinul Ion Ne-

culce, fase. 4 (1924).M. Costeichescu, Satul Prigoreni, in Buletinul Ion Neculce,

fuse. 5 (1925).M. Costerchescu, Observiiri istorice cu privire la neamul lui

lui Stefan cel Mare, I4.M. Costeichescu, Satul Ruscani i Giineti, in Buletinul Ion

Neculce, lase. 6 (1927).M. Costchescu, Mihail dela Dorohoiu i satele lui, in Bule-

tinul Ion Neculce, lase. 6 (1927).M. Costerchescu, Despre neamul de boeri moldoveni Ureche,

in Cercefri ist. (Iai) 41 (1928).M. Costeichescu, Satele Baltati, Codreti, in Buletinul Ion Ne-

culce, fuse. 7 (1929).M. Costchescu, Satul Cristeti, cu trupurile sale, Popicani,

Corti i Barbeti, in Buletinul Ion Neculce fuse. 8 (1930).M. Costchescu, Doc. Mold. in. St. M.= Documentele Mol-

doveneti inainte de Stefan cel Mare, Iai, 1 1931 ; 2, 1932.Cregerea colectiilor Acad. Rom.Cronica breuiter scripta = Cronica breuiter scripta. Stephanus

dei gracia voyvoda terrarum moldannensis necnon va-lachyense, din 1502, in Kronika Czasw Stefana wiel-kiego moidawskiego, opracowal i wydal Olgierd Grka,w Krakowie 1931.

Dig. geogr. al jud. Ia5i= C. Chirita, Dictionar geografic aljudetului Iai, Bucureti, 1888.www.digibuc.ro

IX

Dick. geogr. al jud. Feilciu = C. Chirita, Dictionar geografical udetului Fiilciu, Iasi, 1893.

Dick. geogr. al jud. Putna =MihailCanianui Aureliu Candrea,Dictionar geografic al udetului Putna, Bucuresti, 1897.

Dig. geogr. al jud. Covurluiu _Moise N. Pacu, Dictionargeografic al judetului Covurluiu, Galati, 1893.

Dig. geogr. al jud. Vasluiu = C. Chirita, Dictionar geografical judetului Vasluiu, Bucuresti, 1889.

Diet. geogr. al jud. Dorohoiu = Nicu Filipescu-Dubiiu, Dic-tionar geografic al iudetului Dorohoiu, Iasi, 1891.

Dig. geogr. al jud. Suceava = Serafim Ionescu, Dictionargeografic al judetului Suceava, Bucuresti, 1894.

Dig. geogr. al Basarabiei = Zamfir Arbore, Dictionarul geo-grafic al Basarabiei, Bucuresti, 1904.

Diet. geogr. al Bucovinei, de Grigorovitrt = Em. Grigorovitza,Dictionarul geografic al Bucovinei, Bucuresti, 1908.

Dici. statistic al Romtiniei = Dictionarul statistic al Romaniei,intocmit pe baza rezultatelor definitive ale recensAmiin-tului general al populatiunii din 19 Decembre 1912, Bu-curesti 1915, 2 volume.

Dan, Milniistirea si Com. Putna =Dimitrie Dan, Mnstireasi Comuna Putna, Bucuresti, 1905.

Dan, Cronica Episcopiei de Rildauti = Dimitrie Dan, Cro-nica Episcopiei de Riidiiuti, cu apendice de documenteslavone, originale si traduse si mai multe ilustratiuni,Viena 1912.

Dan, Milniistirea Sucevita =Dimitrie Dan, Maniistirea Su-cevita, cu anexe de documente ale Sucevitei si Schitu-lui celui Mare, Bucuresti, 1923.

Documente din Basarabia, adunate de Visarion Puiu s. a.,Chisinau, 1928.

dos. dosarul.ed. = editia.fasc. fascicula.Fundatiunea Regele Ferdinand I", Icqi.Frunzescu, Dictionar topografic ---= D. Frunzescu, Dictionar

topografic si statistic al Romaniei, Bucuresti, 1872.Chib. Sur. -= Gh. Ghibiinescu, Surete si Izvoade 1, Iasi, 1906;

2, Iasi, 1907; 3, Iasi, 1907; 4, Iasi, 1908 ; 5, Iasi, 1908; 7,Iasi, 1912 ; 8 Iasi, 1913 ; 9, Iasi, 1914 ; 10, Iasi, 1915; 11,Iasi, 1922 ; 12, Iasi, 1924 ; 13, Husi, 1923 ; 14, Husi, 1925 ;15, Iasi, 1926 ; 16, Iasi, 1926 ; 17, Husi, 1927 ; 18, Iasi, 1927 ;www.digibuc.ro

X19, Iasi, 1927; 20, Iasi, 1928 ; 21, Iasi, 1929 ; 22,14, 1929;23, Iasi, 1929 ; 24, Iasi, 1930; 25, Iasi, 1933.

Ghib. Isp.= Gh. Ghibanescu, Ispisoace si Zapise, 11,1906 ; 12, Iasi, 1907 ; 21, Iasi, 1909 ; 22, Iasi, 1910 ; 31,1910; 32, Iasi, 1912 ; 41, 14,1914; 42 Iasi,1915; 51,Iai1921; 52, Iasi, 1923; 61, Iasi, 1931; 62, Iai, 1933.

Ghibeinescu, Condica de documente.Ghib. Sur. ms= Ghibiinescu, volume manuscrise.Ghib. revista Teodor Codrescu =T. Codrescu, Revisfa Isto-

rica, scrisii de Gh. Ghibunescu 1, Iasi, 1916, 2, Iasi, 1916'si 1933.

Gh. Ghibeinescu, Din domnia lui Stefan cel Mare, Iasi, 1904.Golovatchi, Gramoti, in Letopis arheogr. kommissii, 4, S.

Peterburg (1868).I. Halipa, in Trudi bessar. gubern. ucen. arh. kommissii 1

=Tpyitbi 6eccapafticou ry6eptictcon rtenon apX14BH014 KOM-M14Cd14, xHunniewb, 1, 1900.

Hasd. Arh. Ist.= B. Petriceicu Hjdeu, Archiva Istorica aRomfiniei, 11, Bucuresti, 1865 12, Bucuresti, 1865; 2,Bucuresti, 1865; 3, Bucuresti, 1867.

Hurm. Doc. =Regeste de Documente mai mult interne, pen-tru a servi la intelegerea documentelor straine, ce for-meazil volumul 11 al colectiei Hurmuzahi (de N. Iorga),Bucuresti, 1900.

Harta Basarabiei, de Nour=Basarabia, harta etnograficii,intocmitii de Alexis Nour, Bucuresti.

Harta Bucovinei de C. Brutescu = Harta etnografica a Bu-covinei de C. Brutescu.

Harta stat. major = Harta marelui stat major al armatei,Bucuresti, 1 : 50000, 1 :100000.

Slavianskiia i rusk. rukopisi Ruminskih bibliotek,Sanktpeterburg, 1905.

Iatimirski, Darstveniia jalov... gramoti mold. in Drevnosti&lull slay. kommissii imp. mosk. arheolog. obstestva, 4(Moskva 1907).

Ind. stat.:= Indicatorul statistic al satelor, cuprinznd rezul-tatele recensumntului... din... 1930, Bucuresti, 1932.

N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei i Cetutii Albe, Bu-curesti, 1899.

N. lorga, Doc. Rom. din Arh. Bistr. N. Iorga, DocumenteRomnesti din Arhivele Bistritei, Bucuresti,1, 1899; 2, 1900.

N. lorga, Stud. si Doc.= N. Iorga, Studii i Documente cuwww.digibuc.ro

XI

privire la Istoria Romnilor, 1-2 Bucuresti, 1901 ; 4, Bu-curesti, 1902 ; 5, Bucure5ti, 19(13 ; 6, Bucuresti, 1904; 7,Bucuresti, 1904 ; 11, Bucure5ti, 1906 ; 16, Bucuresti, 1909 ;19, Bucure5ti, 1910; 21, Bucure5ti, 1911 ; 22, Bucure5ti, 1913.

N. lorga, Geschichte des rum. Volkes N. Iorga, Geschichtedes rumiinischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbild-ungen, Gotha, 1905.

N. Iorga, Istoria lui Stefan cel Mare, Bucure5ti, 1904.N. lorga, Inscriptii = N. Iorga, Inscriptii din Bisericile Ro-

mfiniei, 1, Bucure5ti, 1905 ; 2, Bucure5ti, 1908 (formeaziivol. 15 din Studii 5i Documente cu privire. la IstoriaRomnilor).

N. lorga, Contributii la istoria bisericei noastre, Anal. Acad.Rom. seria 2 torn. 34 (1912), sect. ist.

N. lorga, Brodnicii si Romnii, Anal. Acad. Rom. seria 3,tom. 8 (1927-1928), sect. ist.

N. lorga, Istoria bis. rom. =N. Iorga, Istoria bisericii rom-ne5ti 5i a vietii religioase a Romnilor, 1, editia 2-a,Bucure5ti, 1929; 2, editia 2-a, Bucuresti, 1932.

C. I. Istrati. Biserica 5i podul din Borze5ti = C. I. Istrati,Biserica 5i podul din Borzesti, zidite de Stefan cel Mare,in Anal. Acad. Rom. serra 2-a, tom. 26 (1904), sect. ist.

Kozak, Inschriften = Dr. Eugen A. Kozak, Die Inschriftenaus der Bukovina, Wien, 1903.

Ltipedatu, Inscr. Alex. Liipedatu, Inscriptiile bisericii dinBilline5ti, in Bul. corn. mon. ist. anul 4 (1911).

Letopiselul Teirii Moldovei 'Ana la Aron Vodii, ed. C. Giu-rescu, Bucuresti, 1916.

Marele dig. geogr. al Rom. Marele dictionar geografic alRomniei, 5 volume, Bucure5ti, 1898-1902.

Julian Marinescu, Bogdan III cel Orb, Bucuresti, 1910.Melchisedec, Cronica Hu5ilor = Melchisedek, Chronica Hu5i-

loru 5i a episcopiei cu asemenea numire, cu appendicela chronica Husilor, Bucure51i, 1869.

Melchisedec, Cronica Romanului = Melchisedek, ChronicaRomanului 5i a episcopiei de Romanu, 1, Bucure5ti,1874; 2, 1875.

Melchisedec, Notite ist. 5i arh. = Melchisedec, episcopul Ro-manulm, Notite istorice 5i archeologice adunate de pela 48 mAnastiri 5i biserici antice din Moldova, Bucu-re5ti, 1885.

Melchisedec, 0 Visitii in Bucovina, Anal. Acad. Rom. seria2, tom. 7 (1887) sect. ist.www.digibuc.ro

XII

St. Nicolaescu, Doc. si. rom. = St. Nicolaescu, Documenteslavono-romne, cu privire la relatiile Tara Romnetii Moldovei cu Ardealul in sec. XV i XVI, Bucureti,1905.

V. Ptirvan, Alexandrel Vodii i Bogdan Vodii, Bucureti, 1904.G. Popovici, Cronica lui Ureche despre ocoalele Iugaene,

Cony. Lit. 24.Revista Arhivelor, Bucureti.Rev, Ist.=Revista Istorica, duri de seanai, documente i

notite, de N. Iorga, cu concursul mai multor specia1i0i.Revista p. istor. arh. i fil.= Revista pentru istorie, archeo-

logie i filologie, ed. de Gr. G. Tocilescu, Bucureti.Radu Rosetti, Piimniul=Radu Rosetti, Pmntul, stenii i.

stiipnii in Moldova, Bucureti, 1907.Uricarul=Uricarul, 2 (publicat de T. Codrescu), Iai, 1889 ;

3 (ed. 2-a) Iai, 1892 ; 6, Ifi.i, 1876 ; 7, ItIti, 1886 ; 8, Imi,1886 ; 10, Iai, 1888 ; 11, Iai, 1889; 14, Iai, 1889; 16,Icii, 1891 ; 17, lai, 1891 ; 18 (documentele din acest vo-lum shut publicate de Gh. Ghibanescu), Ifoi, 1892 ; 19Iai, 1891 ; 20, Iai, 1892; 21, IO, 1892 ; 22, MO, 1892 :23 (documentele din acest volum stint publicate de Gh:Ghibanescu), Iai, 1895; 24, Iai, 1895 ; 25, Iai, 1895,

Wick.= Fr. A. Wickenhauser, Die Urkunden des KlostersMoldowiza, Wien, 1862.

Fr. A. Wickenhauser, Geschichte der Klster Woronetz undPutna, Czernowitz, 1886.

Fr. A. Wickenhauser, Geschichte des Bistums Radauz unddes Klosters Gross-Skit, Czernowitz, 1890.

A. D. Xenopol, volumul 2 i 3, ed. 2 i 3, Bucureti.S. Zotta, Arhiva genealogica, 14, 1912-1913.S. Zotta, 0 mrmstire dispiirutii, Chiinu, 1924.S. Zotta, Semi-mileniul unui document dela Alexandru eel

Bun i al satelor Banda moldoveneascii i Igetii dinBucovina (1428-1928), in Buletinul Ion Neculce, fasc. 7(1929).

www.digibuc.ro

1.

1456 Octomvrie 18..5tefan Voevod intarete lui Moranciu satul Bucgtti, pe Cernu,

cumpeirat, drept 68 zloti teiteireti, dela Altracu i unchiulacestuia. Se arat hotarul. 56964 Octv. 18. Ispisoc di la Domnul stefan Vvd., cu-

prinztoriu precum Patracu cu unchiul sail, de a lor bunilvoi, din uricul tatului lor, a Danciului Rou, au vndut unsat, anumi Bucati, pe Cernu, lui Moranciu, drept 68 zlot

lc)Iar hotarul acestui sat sa fie, incepiind di la pet-

raul Plopului, pe valea Pleii, la fntna Leurde i dialulin sus i in milocul dialului, la praul Neazuvii, unde cadein Cernu, apoi pisti Cernu, la dialu Arzului i in vrful dia-lului i la fntlina Leazii, ci-i supt Mastadin, din riidiul Run- 15cului lui Stan i 0115, la al triile iar rdiu a Chicirii i laprul Boului i apoi valea Cernii in sus, pnii la gura Cer-nii, pnii unde mai inainte au lost cu dreptul, pang la gurapraului Frentii, in sus la o dumbravii, ce-i in vrful dia-lului, undi s'au inplinit, la fntna lui Nanu". 20

Documentul de mai sus se fag In Arhiv. Stat. Iai,Anaforale nr. 3, fila 29 v. Aici este vorba de un proces in-tre moiile Cernul i intre Bucati, dela tinutul Bacaului,arnndotai ftizaeti, ca i de moia Stroeti, care vroia scuprinda tot trupul Cernului. Este citat documentul i inteoanafora din 1803, Martie 20, i Intrit in acela an, Aprilie7, in Uricariul 6 p. 259. Aici se spune c ispisocul se allla razeii din Bucati. Este pomenit i intr'o anafora din 1803,Martie 20 i.intio carte de judecat din 1817, in Uricariul 6p. 259 i 311-312. Este rezumat, dupil Condica K nr. 371 fila154, dela Arhiv. Stat. Iai i de I. Bogdan, D. $t. I p. 39-40 :altul cu data greitii 18 Oct. 1456, in care se spune c Ste-www.digibuc.ro

2 1456

fan confirmil aceluias Moranciu saint intreg Bucsesti),cumpiirat dela un unchitz al stiu si dela Ritrascu, fiii luiDanciul Rosul, cu 60 de zloti tiltgresti". Este numai pomenit

in I. Bogdan, D. St. I p. 69. Documentul de mai sus 1-ampublicat si in M. Costiichescu, Doc. Mold. in. St. M. 2 p.588-589, cu ocazia documeniului din 1456 Septemvrie 20, delaPetru Voevod, relativ la acelas sat.

Cu privire la data de an ea este foarte probabil gre-situl. In lipsa. originalului nu pot stie care e data de an a-deviirata. La 1456 Octomvrie 18, Domn al Moldovei eraPetru Aron. In 6965 (1457) Aprilie 1, Petra Voevod scrie, dinSuceava, lui Mujilo Buceatchi, staroste de Sneatin, Colomeia

Coropet, i lui Bartos Buceatchi, din Iazloviit, staroste dePodolia, ntre altele, i de nelinitea i, nepacea din parteaMuntenilor, Ungurilor si a Togtocomani1or", pentru care cereinterventia Polonilor 1. Si prevedea i nevoia : s6 iesim dinTara noastril, atunci noui i Doamnei noastre i panilorslugilor . . . stt ne fie deschise orasele Buceaci i Coropet

Sneatin i Colomeia i pretutindeni . . .2. Se vede limpedec Stefan cel Mare venia eu oaste asupdt-i. Lucrurile se des-fiisurtt fiipede, dici in ziva de 12 Aprilie Stefan ocupii tro-nul Moldovei 3.

1 M. Costilchescu, Doc. Mold. in. $t. M. 2 p. 809, 812 : 2 Gm'iGmx no-eno(n, HAM H p.1A010 CHOE10 01:HHHHTH H(M) A1H(p) H HOKOH w(T)

/;) H w(T) OVI.OpK H w(T) To(r)Toto4%miogii(9).2 Ibid. 2 p. 811, 813 : EkIHTH HA(A.1) H(C) HLiIIICH SCAIAH, TO 1')AH

HA(A1) H Ku-km*1 HAII1611 H nano(Ln) H CAll'A(M). . . WTKOOEHA . . .

EVtlit(q) H K011011601,) H CHrliTH(H) H KOAOA11.11i't H RCSAe.3 Aproape toate Otele vechi intiiresc acest lucru. Astfel Letopiselul

dela Bistrifa : KATO A1(C)H,A a(n) ii g rro(p) KHAH(K) flpi*HAH CTE-Atili KOEKOM Ciik 110(1')AAHA 1306KOAH liLt ApOHA KOHKOAH liLt MIACTO

HAfillikAHAIOE KOA(C)Kk S AOMKE[11H H KKHA1OHCE CT4allit ROE110R(NSYfet0 [pare a fi s(c)I6w] mn(c)Tho H npmia T) CKHHTOK AtO(A),A,AKCIMI.[In anul 6965, luna Aprilie 12, in Mar(ia mare, veni Stefan Voevod, fini luiBogdan N oevod, asupra lui Aron Voevod la locul numit Hreasca, in Doljesti,

birui Stefan Voevod, cu ajutorul lui Dumnezeu, i lu schiptrul moldo-venesch la I. Bogdan, Cronice inedite p. III (p1an5a fotograficii) i 37. Ibid.p. 51, I. Bogdan traduce greit pe KTOpHHKit KEAHKk prin Joia mare, in locde Marfia mare, i pe S A010K61-1111 prin : lung Doljesti. in loc de : in Doi-jesti. Ibid. p. 71, I. Bogdan zice c KTOVIHKK REAHKK pentru HETKOKTOKKKEAHKK este o grealri de copist in analele bistrifene".In Cronica moldo-polonli : anno 6965 Augusti 12 w wielki czuartek przisedl od Moltansky(ziemie Stephan voieuoda sin Bogdana voieuodi [In anul 6965 August 12,in joia mare, a venit, din Tara Munteneasca, Stefan Voevod, fiul lui I3ogdanwww.digibuc.ro

1456 3

Voevodb in I. Bogdan, Cronice inedite p. 121, Vechile cronice mold. p. 174,224. In Letopiseful lui Azarie K Apo At& All. KS 116

1456

Sigur crt prima ciocnire intre $tefan Vodti. cu Petru Aron a avut loc in zivade 12 Aprilie a anului 1437, care zi cade Marti, in stiptilmilna mare, inainteaPastelor, asa cum e in Letopiseful dela Bistrita si in Cronica breuiter scripta.CII in 1457, 12 Aprilie cade Marti, vezi A. Giry, Manuel de Diplomatique,Paris 1894, p. 201 si 248, F. Riihl, Chronologie des Mittelalters und der Neu-zeit, Berlin 1897, p. 285, II, Grotefend, Taschenbuch der Zeitrechnung desdeutschen Mittelalters und der Neuzeit, Hannower 1922 p. 190 si Dr. Szent-ptery Imre, Oklevltani naptdr, 1912, p. 110. Cp. pentru aceasta obsen atie5i I. VIrtdescu, Isvoarele p. 63, 103 si 133, si acelas, Inceputul p. 445, 433Olgierd Grka in Cronica breuiter scripta p. 92, nota 2. Cp. si I. Ursu. Ste-fan cel Mare, Bucuresti 1925 p. 12-13. August 12 din Cronica Moldopolonri,in loc de Aprilie 12, s'ar explica prin aceia cli autorul Cronicei va fi con-fundat pe 411) din manuscrisul ce 1-a avut inainte cu Zilei de Joiamare din Cronica Moldopolonrt, din Letopisetul lui Azarie, din Cro-nica dela Putna, din Cronica lui Ureche ii conrespunde 14 Aprilie.Aceasta va fi fiind ziva ciocniret a doua, de dupd cea dela Doljesti

dela Orbic, dintre $tefan cel Mare si Petru Aron. In vre-o redactieprimitivii a Cronicei, care a servit de baza celor ce s'au pdstrat, vor fi fostamndourt datele : Martin mare, 12 Aprilie pentru Doljesti, i Joia mare 14-Aprilie pentru Orbic. Din ele copistii ulteriori vor fi pierdut, din nebrigarede seamd, 14 Aprilie, rrimnnd apoi &A. se intrebuinteze ziva de 12 Aprilie.cnd pentru Marlin mare, cnd pentru Joia mare. $i tot asa, apoi s'a pier-dut stirea de datri, pentru lupta dela Orbic. I. Minea, Letopisetele, in Cer-cetgri ist. anul 1 (1925) p. 231-232 zice cd : este eroare de copist 12Aprilie in loc de 14 Aprilie, in care zi a crizut Joia mare dinaintea Pastiloranului 1457 Se poate admite cil deoarece suntem in fala uneiprescurtate a vechiului letopiset, lupta dela Doljeti sil fi fost la 12 Aprilie,iar cea dela Orbic la 14 ale aceleeas luni si tot in acea zi pe cfimpul deritzboiu, care a ajuns cfimp de dreptate dumnezeiascil fata de Petra Aron,in Joia mare, Stefan a fost uns ca domn al Moldovei".Data de Xl, din Cro-nica breuiter scripta, p. 92 este gresalri a copistului in loc de XII.

Prima luptti intre cei doi rivali s'a dat la Doljesti, dupd Letopisetuldela Bistrita, dupii cel al lui Azarie, Cronica dela Putna, Cronica breuiterscripta si dupii Cronica lui Ureche. Satul este arittat pe Sireti in Letopisetullui Azarie, in Cronica dela Putna i in Cronica lui Ureche. Este deci satulDoljesti din jud. Roman, asezat in adevrtr pe Sireti lind, stat. p, 299. I lartastat. major, plansele Tilrgu-Frumos si Roman]. Satul trebuie sa fie foarteechiu, desi nu se gilseste pomenit deck relativ trziu. Asa in 7123 (1615)

Martie 24, cnd se pomeneste si un ispisoc de cumpariltura dela Joan Ar-meanul Voevod asupra satului : A0A)KelpH HA AAHdYwiN H CY HACT WT-eras . . . 8 ROAOCTH 1110A1AHCKOH IlIasd. Arh. Ist. 11 p. 158, M. Costrt-chescu, Doc. Mold. in. St. M. 1 p. 227. Cp. si Ghib. revista Teodor Co-drescu (Iasi), 1 (1916) p. 541. Doljesti din Letopisetul dela Bistrita. artitat caloc unde a fost inmormntat Sandrea portarul, cumnatul lui Stefan A oda,crizut in lupta cu Muntenii, dela Rilbnic, in 1481 Iulie 8, este o greala inloc de Dolhesti, unde se afla mormintele familiei Siindrea. Observ cu aceastdocazie ea: norpen6(i1) siti(cT) S WH,A CR061'0 8 Ao(*R6(41)trebue traduscu: a fost inmormntat la tatrd sulu, in Doljet,ti si nu ; eziI. Bogdan, Cronice inedite plans,a XI, p. 42, 57, 75, Letopisetul litrii Mol-dovei palm la Aron Voda, ed. C. Giurescu, Bucuresti, 1916, p. 65 : Dol-besti", I. Bogdan, D. $t. 2 p. 196-197 ; N. Iorga, Inscriptii 1 p. 63 ; G. Bals.Bisericile lui Stefan cel Mare, in Bul, corn. mon. ist. anul 18 (1923), p. 129, 287.

Locul luptei e determinat si prin cuvntul find, in Letopisetul lui Azarie.in Cronica dela Putna i in Cronica lui Ureche, ce inseamna glod, mlastinii.$i in adeviir la sud de Doljesti si la nord de Sagna, nu departe de Sireti,pe teritorul mosiei Bilra, numitd pe vremea lui Alexandru cel Bun. Fun-denii, se did i Pilraul Glodos, pomenit i In hotarnica satului Fundeniin uricul dela Alexandru Voevod, din 6956 (1428) Septum rie 3 : M KI1414www.digibuc.ro

1456 5

KOVIGOKHHOV AO ri10(A).w(T)11611161.11H Olf 11(H)4s0V(11)AISTSA la margi-nea codrului, 'Ana la Glodul dela Negresti, in Infundatura [M. Costchescu,Doc. Mold. in. St. M. 1 p. 224-227 si Harfi le stat major, plansele Targu-Frumos si Roman]. Alta determinare este locul numit Hreasc sau IIreasca,in Letopisejul dela Bistrija, iar in Cronica breuiter scripta aril-tat ca parausau apa. Nu este vorba de un sat cu acest nume. Hreasc este cred cuvan-tul malorus xpAcTica, totuna cu xpsllu, rus XIMMVID, cartilage si cu 1116-geint, dcnimbres, blocage, blocaille, bulgar parrs, arbrisseau, arbuste, sarbPACT, chne,ar insemna deci stufis, spinaris, huceag, ramasija de padure[cp. I. Bogdan, Cronice inedite p. 71] i ar fi de pus poate in legatura cuunul din numele locurilor, pe care s'au intemeiat satele Buruenesti, MAW

Rchiteni, de pe langa Doljesti. Sate le cu numele Hreasca, din Moldova,cel din cora. Pogana, jud. Tutova, cel din lid. Dorohoi i cel din jud.Baia, stint toate departe de Sireti [Ind. stat. p. 394, 39. 148 si 607. VeziM. Costachescu, Doc. Mold. in. St. M. 1 p. 46, 48, 49]. Unul din manus-crisele ce cuprind cea mai veche cronica romaneasea are Joldesti in locde Doljesti [cp. si Letopiseful Tara Moldovei pana la Aron Voda, ed. C.Giurescu. Bucuresti, 1916, p. 42, randul 36, si 1. N. Popovici, Chronique deGligorie Ureache, Bucarest 1911 p. 38 : la sat la Joldesti pre Sireatiu"]. Arputea face pe cineva sa se gandiasca [A. D. Xenopol, Ist. Rom. ed. 3, vol.4 p. 270 : ..Petru Aron sa fi iesit la razboiu tocmai la Joldesti injinutul Botosanilor . . .", dupa ce ibid. p. 11 se pare ca e pentru Doljestijla satul Joldesti, din corn. Fantanele, jud. Botosani, asezat pe Sireti [Ind.slat. p. 64, 619, Harta stat. major, plansa Dolhasca]. Acesta este si el satvechiu, identificat cu satul din uricul din 6941 (1433) Noemvrie 16: HA liMiaMIHM-ll'IHUK AKOlik [M. Costachescu, Doc. Mold. in. St. M. 2 p. 594-596,1 p. 369-371]. Ar putea crede cineva aceasta cu atat mai mult cu tat si aicieste valea Glodinoasa i valea Glodului, conrespunzatoare satului Glodeani,din uricul din 1433 si cuvantului fink' din cronici. Dar, dupa aratrile iz-voarelor aduse mai sus, Stefan fiind biruitor, nu ne-am putea explica retra-gerea lui, atat de mult spre sud, ca a doua lupta s se dea la Orbic, caciaceasta este a doua localitate a luptei dintre Stefan Vod i Petru Aron.Locul acesta se numeste Arbic in Letopisejul lui Azarie i in Cronica delaPutna, iar in Cronica lui Ureche, Orbic. Este vorba de Oral"' Orbic din

Neamj, care e pomenit din vechi vremuri. Asa in 6937 (1429) Iunie 3:14A WfistiK8 [M. Costachescu, Doc. Mold. in. St. M. 1 p. 269, 273-2741, in6946 (1438) Noemvrie 9 [ibid. 2 p. 30-311, iar in documentele din vremea luiStefan cel Mare e numit chiar Oarbic, forma apropiat . de apRHK, asa deex. in 6988 (1480) Septemvrie 11 : iia wg84ilIfie WAOGIIKOK"k [I. Bogdan, D.St. I p. 244-2451, si in 6999 (1491) Octomvrie 15 : HA ScVie WAOKHKOKE[ibid. p. 472-473]. Si satele Orbic din com. Buhusi i Costisa din jud.Neamj(acesta din urma numit i Harlitesti) sant se pare foarte vechi. Unul din eleeste pornenit intr'un uric din 7098 (1590) Mai 13, dela Petru Voevod, princare se intareste lui Ciolpan sulijasul jumatate de sat din Orbic, cumparatadela Mihaila i Fratij, feciorii lui Ghedeon, nepoji lui Margeni, strnepojiMarinii i lui MihiI Moinescul [M. Costchescu, Doc. Mold. in. St. M. 2p. 30, 419 ; Frimzescu, Dicjionar topografic p. 334 ; Dicj. statistic al Romaniei,13ucuresti 1915 2 p. 628 ; Harta stat. major, plansa Buliu. In Ind. stat. lip-seste].Dela Doljesti, desi biruitor, Stefan Voda s'a retras destul de muttspre sud i apoi spre apus, catra Bistrija i munfi, ca sa-si asigure retra-gerea, in caz de infrangere [ffrfile stat. major, plansele Targu-Frumos, Ro-man, Icusesti, Bozieni i Buhus]. Se vede c nici forfele militare ale riva-lului, Petru Aron, nu erau de disprejuit si se desprinde aceasta poate si dinvorbele Cronicarului ; ci Aron Voda nu se rasa cu atata, ci de iznoava s'ailbulucit si al doilea rand se lovi cu Stefan Voda Ia Orbic".

Nelamurit este si locul Dereptate", pe Sireti, unde a fost ales de Tarauns ca Doran, de Cara Teoctist mitropolitul, Stefan Voda, aratat in Le-www.digibuc.ro

6 1456

topisetul lui Azarie, in Cronica dela Putna i in Cronica lui Ureche. Istoriciinostri, vorbind de dnsul, nu calla s-I arate unde vine.Nu e de nesocotitparerea lui Papadopol-Callimach, in Anal. Acad. Rom. torn. 10 (1889) p. 22,ca numele.localitatii este in legatura cu numele unui Luca Dereptate, pome-nit in niste documente dela Mircesti [cp. si I. Bogdan, Vechile cronice mold.p. 254]. lntfun uric din 7036 (1528) Martie 18, Petru Voevod intaria lui LucaDireptate i surorii sale, Anusca, satele Cozmesti i Mircesti, pe Sireii. LucaDireptate este pomenit i inteun uric din 7077 (1569) Iulie 13, dela BogdanVoevod, cnd se intaresc fiicelor lui Luca Dereptate aceleasi sate [M. Cos-tachescu, Doc. Mold. in. St. M. 2 p. 538-539]. N'ar fi de mirare ca acestLuca Direptate sa-si aiba numele Direptate" dela bunul sau, din nefericirenecunoscut. Buna lui Luca Direptate, Stana, avea uric de intaritura asuprasatelor Cozmesti si Mircesti dela Stefan cel Mare. Si acest presupus Direp-tate din vremea lui Stefan cel Mare poate sa-si aiba numele dela cmpiaDireptate. Aceast presupunere m ademeneste cu alt mai mult cu cat sa-tele Mircesti i Cozmesti, acesta un lost catun langa Mircesti [Frunzescu,Dictionar topografic p. 137], vin chiar 11)6 Sireti, lang' Rachiteni si in fataDoljestilor [Harta stat. major, plansa Targu-Frumos.Cp. insa N. Iorga, Is-toria bis. rom. ed. 2, vol. 1 p. 90, ca locul se numea Direptate, caci acolose ucideau osanditii].

Stefan Voda a venit dela Munteni, dupa Letopiseful lui Azarie si Cro-nica dela Patna, dela Tara Munteneasca, cu multa multime de oaste munteneascai din Wei adunati, dupa Cronica Jul Ureche, cu o putere mica, cu Mun-teni i cu Tara de jos, ca la 6000 de oameni", dupa Cronica breuiter scripta.Informatia data de izvorul din urma mai ales e de mare important, caciaceasta informatie e fixat la 1502. deci numai la 45 ani, dupa petrecereafaptului. Stefan Vod a venit din Tara Munteneasca si cu ajutor de acolo.Inca inainte de 1457 Aprilie 12, cnd se ciocni intiiia oara cu Petru Aron,trebuie s presupunem c Stefan Voda atrasese de partea sa o parte celputin din Moldova de jos, care i dadu si *tor de oaste. La aceasta vorfi contribuit poate nu putin i rudele sale, de prin partile Trotusului si aleBacului. Caci aici la Borzesti, dupa legenda, e leaganul de familie al Voe-vodului. Aceasta poate e una din cauzele care it va fi fcut pe Stefan celMare sa radice impreuna cu fiul sau Alexandru, in anul 7001 (1493) Iulie 9

7002 (1494) Octomvrie 12, biserica din acest sat [G. BalS, Bisericile luiStefan cel Mare, in Bul, corn. mon. ist. anul 18 (1925) p. 86-87; (2. I. Istrati,Biserica i podul din Borzesti. in Anal. Acad. Rom. seria 2, tom. 26 (1904),sect. ist. p. 263, 273, stampa III ; Melchisedec, Notite ist. si arh. p. 125 ; N.Iorga, Inscriptii I p. 26, Istoria lui Stefan cel Mare p. 306-307 ; I. Ursu, Is-toria lui Stefan cel Mare, Bucuresti, 1925. P. 8, 409]. Nu e bit Ampliitor poatenici faptul c la aceasta biserica a &Omit Stefan Vod in 7003 (1495) No-emvrie 3 un teiroevanghel, in care Domnul se arat fiul lui Bogdan Voe-vod si al Oftei" K ti,ptcw(k) w(T) sw(p)setpti 114 ToTtiS(in) ca s-ifie pomenire neclintita, cat va fi aceast biserica" [M. Cosfchescu, Doc.Mold. in. St. M. II, 755. Observ cu aceast ocazie c acesta e al patrulealoc, pe langd pomelnicul dela Pobrata, cel dela Bistrita si cel de pe piatrade mormnt dela Probota, unde se gaseste numele Oltei, mama lui StefanA oevod, Melchisedec, Notite ist. i arh. p. 153 (Bogdan Voevod. MariaDoamna Olteanca) ; N. Iorga, Inscriptii 1 p. 61; G. Bals, Bisericile lui Stefancel Mare in Bul. corn. mon. ist. anul 18 (1925), p. 290 si Bisericile Moldo-venesti din veacul al XVI, in Bul. com. mon. ist. anul 21 (1928), p. 343 ;Melchisedec, Inscriptiunea dela Ritzboieni, in Anal. Acad. Rom. seria 2, tom.7 (1885) sect. ist. p. 184, 192 ; St. Nicolaescu, Doc. sl. rom. p. 147. In I. Mi-nea, Pomelnicul dela M-rea Bistrita, in Cercetari ist. (Iasi), anul 5-7 (1929-1931) p. 346 lipseste. Este ins, dup disculia din Cercefri ist. (Iasi), anul8-9 (1932-1933) nr. 1 p. 70: Ni se spune c Stefan era fiul lui Bogdan Vocla, po-menit special si mai inainte doamnei Oltea". Maria, aratata ca mamaa lui Stefan Voda, in uricul din 6974 (1466) Iulie 9 : s j MU'S H 3.1 cna-www.digibuc.ro

1456 7

Mac CK1iT4:110-1HKIIIt1ly0 110A,HTEirk HAIII6TO KOKKOMAsills H 3A CHACKIII6 mer6pH poate fi aceiad Oltea, eunumele de calugarie Maria, lucru ce pare a iesi din Maria Doamna Olteanca,daca nu cumva in forma primilivrt va fi fost : Maria Doamna, [ 01-teanca, ezi A. D. Xenopol, 1st. Rom. ed. 3, vol. 4 p. 110. Cp. N. Iorga, Istorialui Stefan cel Mare p. 44; D. Onciul, Din lstoria Romfiniei,Bucure,ti, 1914,p. 4' ; M. Costachescu, Observari istorice cu privire la neamul lui Stefancel Mare, Ia5i p. 4; I. Minea, Cercetari ist. (Ia$i), anul 8-9 (1932-1933) p. 70. Mariapoate fi insa Doamna legitimil a lui Bogdan Voevod, pe cand Oltea a fostcea nelegitima, mama dreapla a lui Stefan cel Mare, cealalia viirega.I. Ursu, lstoria lui Stefan cel Mare, 13ucurezti 1923, p. 451 crede ca Olteae prelinsa mama a lui Stefan". Cp. ibid. p. 8, 427-429 : Noi nu putem sadam mamei eroului alt nume decal cel pe care 1-a dat el insu$i : Maria".Sa se observe apoi ca pomenirea Mariei se face inieo danie catra Manas-tirea Probota, ca e aratata ca moarta in 1466 Hie 9, ca Oltea e inmormn-taia in Probota 5i a murit in 6973 (1465) Noemvrie 41.

o intrebare, la care nu se poate ruispunde insa cu iaformaliile cripa-fate in istorie pana acuma, e prin cine exista dacii exista aceasta lega-tura a lui Stefan eel Mare cu regiunea Borzestilor, mai bine zis a Trotuwlui,a Bacaului ? Prin mama sa, Doamna Oltea ? Dar nu %Aim mare lucru cuprivire la ea. Ca era din Muntenia sau din Oltenia i cri Bogdan Voe-od a cunoscut-o pe cand era acolo in refugiu, nu rezulta de nicairi [cp.

N. Iorga, lstoria lui Stefan cel Mare p. 44, Stud. i Doc. 6 p. 531 ; D. On-ciul, Din Istoria Romniei, Bucuresti, 1914, p. 4S : prin mama sa Oltea-Maria, stranepot al Basarabilor, $tefan . . ."; V. Prirvan, Alexandrel Vodrtsi Bogdan .1 oda, Bucureti, 1904, p. 37 ; St. Nicolaescu, Doc. sl. rom. p. 147 ;M. Costachescu, Observari istorice cu privire la neamul lui Stefan cel Marep. 41. In Moldova de jos era un linut i un sat, poate, Olteni", pomenit in6943 (1435) Septemvrie 1 : tvivricum, in 7007 (1499) Noemvrie 14 : KR wn-Tiallo, in 7022 (1514) Dechemvrie 17 : Oltenii, in 7037 (1529) Martie 17 :pustielate In Olteni, in 7054 (1546) Mai 15 : 8 GATicliox- [M. Costachescu,Doc. Mold. in $t. M. 2 p. 339, 683, 685, 338, 534, 302, 56], dargcesta nu ne poate da nici o lrimurire en privire la originea Oltei.Proba-bil ca boerul laicu era fratele Oltei. El e pomenit ca unchiul lui Stefancel Mare de doua ori si anume in uricul din 6975 (1467) Ianuarie 1 : K. n.

01,7HKA HAIIIGI'0 [I. Bogdan, D. 5t, 1 p. 117] i cel din 6980 (1472)Octoml rie 8 : 111111KHdie . . . 8cn AS HOKOpHIIH Kk r1,01110(V> pSco(v)AottWT itm0-16111H, TOPAH KOAH HO1'011HAH H fillHKVIM6 fltIhl Kilt1HK8AL1 SHKAHAiticro privilegiile . . . toate i-au ars in casa Rusului din Floce,?ti, a-tunci cand au al..; si privilegiile panului Vlaicul, unchiul nostru [ibid. 1 p.177 . Numele \ laical, neobicinuit in Moldova, nu e convingator, pentru ori-ginea lui munteneasca. Si el, ca si Bogdan Voevod, tatal lui Stefan cel Mare,va fi lost un pribeag din Moldova i revenit in MoldoN a. odala cu $tefancel Mare, in al carui divan il gasim dela inceput, din 6965 (1457) Septemvrie8 pana in 6975 (1467) Ianuar 30, ca parcalab de Cetatea Alba [I. Bogdan,D. St. 1 p. 4, 2 p. 544 i Glib. in Revista Arhivelor, Bucureti 1 (1923) p.117, uneori apare numai numele lara epitetul de parcalabb apoi din 6973(1467) Septeim rie 11 pram la 6988 (1480) Septemsrie 15, ca parcalab saustaroste de I lotin [E. Bogdan, D. St. 1 p. 120-246, 2 p. 544, uneori numaicu numele Vlaicur, uneori numai cu epitetul de parcalab, de multe oriinsolit de fail sau, Duma], din 69S9 (1481) Fevruarie 1 apare ca parcalab deOrhei, alaturi de liul sau, Duma [I. Bogdan, D. $6 1 p. 249, 2 p. 544]. Ul-tima oara apare in 6992 (1484) Iunie 8 [ibid. 1 p. 2881. Daca numele lui,I laicuF, e muntenesc, numele fiului sau, Duma, e moldovenese. Acesta apareinert din 6976 (1468) Septemvrie 12, In divanul lui Stefan Voda, inpreuna cutatal s.tu [I. Bogdan, D. $t. 1 p. 128, 2 p. 5131. Ca sa apara in di\ an in 1468,el trebuia, in acest an, sa aiba cel pufin 20 de ani i e greu de admis, cawww.digibuc.ro

8 1456

muntean de origine, nscut in Muntenia, pe la 1448, sA poarte acest numeOat de moldovenesc, Duma, obicinuit in neamul lui Stefan cel Mare, un De-pot de sor . al sau, numindu-se, cum vom vedea, Dumsa, Dump, postel-nicul. Dar unele date, desi cu totul sigure, ne-ar arata ea laicul emoldovean de origine. Asa intr'un uric din 6,74 (1466) $tefan Voievod in-treste boierului Vlaicul o seliste la ChisinAu, la fntna Albisoara, curnpA-ratA dela Toader, feciorul lui Fedor, si dela Fedorel, drept 120 de zloti ta-tAresti lE. Bogdan, D. $t. 1 p. 116]. Vorbindu-se, probabil, de acelas loc, in-tr'un uric din 7084 (1576) Aprilie 25 se spune c : KACSTKA, AO(11)KA Ma-pilaf, 111181CA 6011MH(H) 611(11)WH Kli(C)T*11HHIC, work HM6HOKA(1) noAAHHW6(C)Will 411(11) elmore, HtYkSHogaTa KAALIKSAA . . . npomaa C11010

11SIAR010 -W(T)111114$ H AtAHHHS e(A)Ho C6AO, FIA HAAt KI4111H1168A HARRKS, S 11010(CT) AP1S111H010, H CR MAHHI4 S !ERRS HC111311KHA6 HA HOT-K px(m)Aelfi6, lijo HAU(A) flp*A-kAA 611 1111A(11)1C8A W(T) cTaparo CT6-$AllA 110660(A), Vasutca, fiica Marici, nepoata lui Ieremia, fost vis-ternic, care s'a numit dup cinul cAlugAresc Evloghie, strnepoata lui Vlai-cul . . . a vndut a sa dreaptA ocin i mosie, un sat, anume Chisineul peBc, in tinutul Lapusnei, i cu mori In Bc, din privilegiu de infritufg, cea avut strbunul ei Vlaicul, dela bAtrnut Stefan Voevod II. Halipa inTrudi bessar. gubern. ucen. arh. kommissii i p. 171]. Acelas lucru se spune

inteun uric din 7125 (1616) Noemvrie 29 [ibid. p, 1731. De altfel, Ieremiavisternicul cumpr i alt loc in aceast . parte, cum se vede din uricul din7025 (1517) Dechemvrie 15 II. Bogdan, Album paleografic moldovenesc nr. 751si din cel din 7035 (1527) Fevruarie 12 R. Minea, in Cercetri ist. (Iasi), a-nul 42 (1929) p. 217-2191. Rezult. cleremia visternicul este fiul lui Vlaicul,Dar inteun uric din 7007 (1499) Noemvrie 20, Stefan cel Mare, cumparndsatul Giulesti, din tinutul Neamtului, pe praul Negru, Il dilruieste boeruluiIeremia visternic, pe care-1 numeste fiut lui Gales: Hams cart; Ham% epH-Mil0 RHCT-kpHHKA, CIAHA rAA61111011A J, Bogdan, D. St. 2 p. 144-145]. DeciVlaicul se numea Vlaicul Gales, Gales fiind numele tatlui i poate i alOltei. Acest Gales cred e este totuna cu Gales, pomenil intr'un uric din 6998(1490) Martie 15. E vorba aici de satele r86illettfill Ha Scm.fe pit.itmlsWaH MOFIACTH(16 IjIO 6CT HA SCTT6 Af611611,4 . . . H HlutietpIti H11161.11H H 110/1013HHA WT IISH6111H, PA6 RNA rda61.11 (Gg1ee0ii la guraRAcAtului i mnstirea ce este la gura Dienetului . . . i PAnce,stii i Hor-gestii si jumAtate din Muesli, unde a fost Gales II. Bogdan D. St. 1 p. 403-405).Toate satele de mai sus skit in jud. BacAu (F'runzescu, Dictionar topograficp. 204 : GAlesesti. Acesta lipseste In Dict. statistic al Romniei, Buc. 1915,si in Ind. stat. ; Pancestii tot acolo, Frunzescu, cit. p.340; Diet. statistic cit.

p. 70; Ind. stat. p. 32 ; Horgestii asemenea, Frunzescu cit. p. 235 ; Diet. sta-fistic cit. 1 p.74; Ind. stat. p. 31 ; Nnestii asemenea, Frunzescu, cit. p..308-109 ; Diet. statistic cit, 1 p. 76 ; Ind, stat. cit. p. 32 ;Harta stat. major, plansaRAcAciunii-Cgiutul, 1 : 100.000]. SA nu se uite apoi stirea dintr'un uric adus,mai sus, di in satul Flocesti, in casa Rusului, de pe Tazliul-mare, deci deprin acelas tinut, arseser i privilegiile unchiului lui Stefan cel Mare, Vlai-cul. S se tie apoi seam . ea fiul lui Vlaicul, Duma plreglabuI, a avut cnmovie, ce i se intAreste de $tefan cel Mare, prin uricul din 6987 (1479) Mai 14:

C6AA HA HAA6 porom-bali HA CR(16T [I. Bogdan D. $t. 1 p. 226-227],.azi mosia Rogoazele. din com. BrAtila, ltd. Bacau, foasta a MAnAstirii Taz-hiului. AceastA mosie era a lui Duma, probabil, dela tatAl sAu.. In aceleasi

prin uricul din 6996 (1488) Aprilie 5, Stefan cel Mare dAruieste luiDuma parelabul din satele sale WT Hatinig cemg satul Ha HiwkrAe BHA * 6TC HA 60PAAHA H CANA C6AIIIVA 8 TOMM6 XOTAPH HA TO-TOW, HA 111Wk PA6 RNA WAHA WT MOHIIItt, 1110 11AM WCTAAO Tdd MIAWT KARLIN H WT KH*PHHH 61'0 WAPIA HC flpHRHA6 ACM 1141116PO AAR-www.digibuc.ro

1456 9

ailHApt1 K06110All - anume mide a fost Fete, pe Bogdana, i o seliste inacelas hotar, pe Totrus, anume unde a fost Oan dela Moisa, ce ne-au

aceste sate dela Vlcea si dela cneaghina lui, Olga, din privilegiul bu-nului nostru, Alexandra Voevod R. Bogdan, D. $t. I p. 344-346; M. Costa-chescu, Doc. mold. in. St. M. 2 p. 164, 171]. Va fi fost i Valcea i enea-ghina lui, Olga, ruda de a lui Stefan cel Mare, nu pot sae, dar se pare ciiboerul Vlaicul era originar din Moldova de jos.

Mai departe, intrebarea la care se cere un rspuns este dae . nu cumvaStefan Vod era legat de regiunea Borzestilor, prin teal sail, Bogdan Voevod.Originea acestuia este si ea invluit, in parte, de mister.E sigur, fiul luiAlexan-dru eel Bun dar niciodaf . nu apare alturi cu alti fii, in documentele acestuia.Apare ca frate al lui Ilie Voevod, in 6940 (1432) Ianuarie 4 [M. Costchescu, Doc.Mold. in. St. M. 1 p. 331, randul 4, p. 332, 336], in 6940 (1432) Ianuarie 17 [ibid. p.338, rndul 9, p. 3391, in 6941 (1433) Ianuarie 28 [ibid. p. 350, randul 16, p.351], deci ca fiu al lui Alexandru cel Bun. Ca fiu al lui Alexandru cel BunIl arat pe Bogdan Voevod Cronica dela Putna gorAtilik E06130M, Clt1111aneAampa HOCKOM, OTKI1,11 CT4Sallii KO6K0Ald [I. Bogdan, Vechile cro-nice mold. p. 144], Cronica moldopolon : Bogdan voieuoda, sin Alex(au)dravoieuodi [ibid. p. 174 si I. Bogdan, Cronice inedite p. 1211, Cronica ano-nim [I. Bogdan, Vechile cronice cit. p. 1891 i in Cronica lui Ureche aicise confund Alexandru cel Bun cu Alexndrel Voevod [Letopisetul TriiMoldovei pang la Aron Vodii, ed. C. Giurescu, Bucuresti, 1916 p. 35-36].Asemenea Stefan cel Mare, fiul su, numeste de foarte multe ori pe Alexan-dru cel Bun bunul silt]. [de ex. I. Bogdan, D. St. I p. 4, 66, 105, 108, 169,etc., etc.], dupa cum aproape totdeauna in inscriptii el se numeste fiul luiBogdan Voevod [cp. de ex. G. Bals, Bisericile lui Stefan cel Mare, in Bule-tinul corn. mon. ist. anul 18 (1925), p. 21 ; Kozak, Inschriften p. 58 ; G. Balscit. p. 24, 27 ; Kozak cit. p. 45-46 ; G. Bals, cit. p.31 ; Kozak cit. p. 128; G.Bals cit. p. 34 ;Kozak cit. p. 202 ; G. Bals cit. p. 40 ; ibid. p. 46, 47; ibid.p. 52, 57 ; ibid. p. 58, 61; ibid. p. 67 ; ibid. p. 68 ; ibid. p. 75. 81 ; ibid. p.97, 109 ; ibid. p. 117 ; ibid. p. 118 ; ibid. p. 132 ; Kozak cit. p. 198-199 ; G.Bals, cit. p. 138-139 ; ibid. p. 150-151; ibid. p. 153, 154 ; ibid. p. 156 ; ibid.p. 157 ; ibid. p. 266-267 ; ibid. p. 278, 281 : ibid. p. 286-287 ; cp. asemenea1(ozak cit. p. 68, 69, 75, 80, 84, 102-110, 117 ; cp. Melchisedec, Notite ist.arh. 1, 5, etc., etc. ; acelas, O vizit in Bucovina ; acelas, Inscriptiunea delaRzboeni, in Anal. Acad. Rom. seria 2, tom, 7.(1885), sect. ist. p. 171-172 ;N. Iorga, Inscriptii I p. 3, 5, 38, 41, 43-44 etc.; cp. D. Dan, MnstireaCorn. Putna si Cronica Episcopiei de Rduti, etc.I.-In documentele lui Bog-dan Voevod apare uneori i fiul su, Stefan cel Mare, ca in 6959 (1451) Ju-lie 31 [M. Costchescu, Doc. Mold. in. St. M. 2 p. 400], in 6959 (1451) Oc-tomvrie 17 [ibid. p. 443], in 6958 (1450) Fevruarie 11 [ibid. p. 750].In uriculdin 1451 Julie 31, artat mai sus, Bogdan Voevod numeste i pe Stefan Voe-vod i Petru Voevod, fratii sai. Iar in documentul din circa 1450 Martie 24,el numeste pe Alexandru Voevod, tatl su [M. Costchescu, cit. 2 p. 753].Nu mai este nici o indoiala in privinta originei, dup tat, a lui Bogdan Voe-vod [cp. ins Melchisedec, O vizit si I. Ursu, Relatiile Moldovei cu Poloniap. 71, unde se admite a Bogdan Voevod este fiul lui Bogdan, fiul lui Ale-xandru cel Bun. - Melchisedec revine asupra acestei preri in Tocilescu,Revista p. istor., arh. i fil. 7 p. 372-373. J. Ursu, Istoria lui Stefan cel Mare,Bucuresti, 1925, p. 427, revine asemenea Tail su (al lui Stefan cel Mare),Bogdan al II-lea, a fost fiul legitim al lui Alexandra cel Bun si al sotiei sale,Marina" ; cp. si V. Parvan, Alexndrel Vod si Bogdan Vod, Bucuresti, 1904,p. 39-40]. De ce ins Alexandru cel Bun nu-1 numrtr intre fiu i. sai, in do-cumente ? Era foarte probabil un fiu natural al lui Alexandru cel Bun. Asaspun cronicarii poloni, Dlugosz i dup el, Miechowski i Ciommer [Dtu-gosz, Histor. ed. v. II, XIII ; col. 59-60, ed. n. V, XII, 73 ; Miechowski, ed. din1521, Cracovia p. CCCXII-III, Crommer ed. Basel, 1555 p. 511-512, la N.Iorga, Studii istorice asupra Chiliei i Cettii Albe, Bucuresti, 1899 p. 102 ;V. Piirvan, Alexndrel Voda si Bogdan Vod, Bucuresti 1904 p. 39 ; I. Minea,www.digibuc.ro

10 1456

Informatii le romanesti ale cronicii lui Ian Dlugosz, Iasi, 1926 p. 40 ; P. P.Panaitescu, Influenta polona in opera si personalitatea cronicarilor GrigoreUreche i Miron Costin, Acad. Rom. seria 3-a, tom. 4 (1925) sect. ist. p.2901. Asa se spune i in unele manuscrise, ce cuprind cea mai veche cronicascrisa in romaneste : n'au fost Bogdan Voda fecior cu cummie, ce copil luiAlexandru Voda", confundand ins pe Alexandru cel Bun cu Alexandrel[Letopisetul Trii Moldovei panti. la Aron Vod, ed. C. Giurescu, Bucuresti,1916 p 35 i Noui Contributiuni la Studiul Cronicilor Moldovene, Bucuresti,1908 p. 8-9 ; cp. si A. D. Xenopol, Ist. Rom. ed. 3, vol. 3 p. 141 ; N. Iorga,Istoria lui Stefan eel Mare p. 43 ; I. Ursu, Istoria cit. p. 427, cum am vazutmai sus, if crede fiul legitim al lui Alexandru cel Bun].De niciri ins nuputem stie cine a fost boeroaica, mama lui Bogdan Voevod. Parerea lui I.lJrsu [loc. cit.] di mama lui Bogdan Voevod e Marina, Doamna lui Alexan-dru cel Bun, ceeace reese din documentul, prin care Stefan numeste peCneajna mtu, aratnd c e fitica lui Alexandru ti a Marinei" i a Bog-dan a fost astfel fratele Cneajnei i prin urmare fiu legitim al lui Alexan-dru cel Bun si al Marinei", nu se poate sustine, [In L Bogdan, D. $t. 1 p. 147 :TIOTKA HAIM . . . 3/1 POAHT6i1H 6H dileadHAPA K06-ROM H 3ti A8LHH MAT6I110 6H AAAOHHA H Sd ASHJH H 3c1 SMAI3H6 6H],caci Chiajna (nu Cneajna) a fost sora lui Bogdan Yoevod, prin -fatal Ale-xandru cel Bun.Bogdan Voevod a fost si el pribeag in Muntenia uncle VladDracul tinea pe o nepoata a fugarului" [N. lorga, lstoria cit. p. 44 ; V. Par-van, Alexndrel cit. p. 37 ; pentru sotia lui Vlad Dracul cp. I. Minea, VladDracul, in Cercetri ist. anul 41 (1928) p. 1341 si el vine la domnietot cu ajutor de prieteni, poate prin aceleasi 'Atli ale Bactiului, pe unde le-genda pune originea lui $tefan eel Mare [N. Iorga, Istoria cit. p. 45-46 ; V.Yaryan, Alexandrel cit. p. 37]. Fapt este a Bogdan Voevod, in contra luiOleszki, se retrage tot in sud i spre munti, ad Montana confugiens" pen-tru a-si aduna oaste praedonum et latronum manus", spune suparat Dl'ugosz,oaste de pe unde au putut", spune Cronica lui Ureche 1V. Parvan cit. p. 42 ;Letopisetul Tarii Moldovei pang la Aron Vocl, ed. C. Giurescu, Bucuresti,1916 p. 36 ; I. Minea, Informatiile romanesti ale cronicii lui Ian Dtugosz,Iasi, 1926, p. 40]. Tot prin partile Borzestilor i avea, se pare, i el poatesi mama lui moiiIe. Bogdana, paraul i satul dela Baal' i Bogdanestii, santcred in legatura cu Bogdan, gatal lui Stefan cel Mare [cp. M. Costachescu,Doc. Mold. in. St. M. 2 p. 892-893]. Sfarsitul lui tragic, la Rauseni, langaSuceava, dup o scurt domnie, va fi facut sa nu ni se pastreze mai multestiri despre familia lui [cp. M. Costachescu cit. 2 p. 406. Satul R'useniidia jos de Suceava inainte de 1425 Mai 12 fusese al boerului Strovici. Cuaceasta data avem un uric prin care Alexandra cel Bun i d lui Strovici,in schimbul acestui sat si a celuilalt de pe Jijia si pentra tatari, alte sateIbid. 1 p. 173-177. Cui -va fi dat Alexandru cel Bun aceste sate, Rauseni,putem numai presupune. Cel de pe Jijia if daruieste $tefan Voevod lui Miele,ca uricul din 6941 (1433) Dechemvrie 14. M. Costchescu cit. 1 p. 373. Celdin jos de Suceava, la 1425, if va fi dat Alexandru cel Bun lui Mearea, so-crul su i tathi Doamnei Marina, sau fiului lui Mearea si fratele DoamneiMarina, boerului Bratul. Cp. M. Costachescu, cit. 1 p. 296 si 2 p, 297, 819.Asa trebuie indreptat locuf din Letobit)etul dela Bistrita neTo Nt6 K06-Kom poAl Ciit WTX MilpHHH, AX41.11 Ausptina, I. Bogdan, Cronice ineditep. 35, 50, In nwros Nt6 R06110(A)41AH(OCIA VV(T) MdfiHHH mural iwk-Pima, ibid. plansa II. Bratul, boerul, fratele Doamnei si unchiul lui PetruVoevod, este probabil acel germanus avunculus eiusdem Petri", la carea fost ucis, la Rauseni, Bogdan Voevod, in ziva de 16 Octomvrie 1451, In-fr'o Vineri, in zori de zitial. M. Costchescu, cit. 2 p. 406, 831. Asemeneainscriptia dela biserica din Rauseni, biserica inceputa in 7011 (1503) Sep-temvrie 8, de catra Stefan cif" Mare si sfarsita de Bogdan Voevod, in 7012(1504) Septemvrie 18 : Naga CK3A4TH c iu c6(M)www.digibuc.ro

1456 11

tWkeTrA rAe 61.1(A) SCttlellil rilaKt1 WT1,4 er0 KOrAtIHA BOEBOAH, Kozak,Inschriften p.117; G. BaI, Bisericile lui Stefan cel Mare, in Bul. cont. mon.ist. anul 18 (1925) p. 117]. Nu se cunoaste nici nfficar mormntul lui. Va fiflind la Rauseni ? Ar spune-o inscriglia. E la Racjaufi ? Nu este vre-o do-vad. N. Iorga, Istoria Romnilor in chipuri i icoane, Craiova, p. 18, spune

: fu asezat in biserica de lemn a satului unde pierise". Mai ffirziu, cndStefan, fiul acestui al treilea Bogdan fit Domnul Moldovei, el facu bisericade piatra din Rauseni . Ins . trupul mortului fu dus la Rd'uff, i acoloo inscrilia Il aminteste in aceleasi cuvinte ca pe inaintasii si in Scau-nul Moldovei". Biserica, cura am vazut mai sus, e sfrsita in 1504, Septein-vrie 18, de Bogdan, fiul Iui Stefan. Inscriplia dela Rdaufi, ins, la care seface aluzie, are acest cuprins : f 6111`0411CTHRItIll 11 ()COMOHHIKKIH IW) CTE-*A(FI) 1106110A4 rn(A)ph SeANAH MOAAMICKOH CI1K 110r(A),1114 110e110,1W136pitcu rpo(s) CSH SHKOV ctroenAS iw nOr(A),111$ 1106H0A* crisApi goegoivii **4 givk(T) wig m(C)10 pe(if) A (binecinstitorul si de I-Iris-los iubitorul Io Stefan Voevod, Domnul Tarii Moldovei, fiul lui BogdanVoevod, a inpodcibit aceasta groapg unchiului su, Io Bogdan Voevod, fiullui Alexandru Voevod, in anul 6988 (1480), luna Ianuarie 30), G. Bals, Bi-sericile lui Stefan cel Mare, in Bul. corn. mon. ist. anul 18 (1925) p.280-281;Kozak, Inscriften p. 108; Melchisedec, O visiffi in Bucovina, in Tocilescu,Revista p. istor., arh., i fil. anul 1, vol. 2 (1883) p. 61 gresit: Sitikoy ; Dan,Cronica Episcopiei de Rdaufi p. 12. Din analiza cuprinsului inscripliei.mornffintul nu poate fi ift nici un caz al taffilui lui Stefan cel Mare, BogdanVoevod cp. N. Iorga, Stud. i Doc. 6 p. 625, uncle se spune Sapa-torn]. a pus fr indoial acest SHKOIr pentru WT603, cad acesta e tared. luiStefan". La fel Dan loc. cit. Inti este greu de admis o gresala SHIVin loc de w(T)10 i apoi este i mai greu de suslinut ca in formularea in-scripliei, in anul 1480, Stefan s se numeascii fiai lui Bogdan Voevod a-poi mai departe s. spuie ca a infrumusefat aceast groap, presupunem

tatalui salt, fiul lui Alexandru Voevod. Este vorba mai curnd de unall fiu, necunoscut, al lui Alexandru cel Bun, poate tocmai cel pomenit inuricile lui Ilie Voevod, ci acesta, n'ar fi in acest caz, Bogdan Voevod, fatal luiStefan cel Mare. Unii cred ca. Bogdan Voevod e fiul lui Alexandru, fiul luiStefan cel Mare. Vezi Kozak cit. p. 108; N. Iorga, Stud. si Doc. 6 p. 625 ;St. Nicolaescu, Doc. sl. rom. p. 185.

Urmncl mai departe lucrurile, mai gsim legturi ale neamului luiStefan cel Mare cu Moldova de jos. Cunoastem fralii si. surorile lui. In po-melnicul dela Bistrita Ii gasim pe toti : Joachim, loan, Crstea, Maria 0 Sora.

Nicolaescu, Doc. sl. rom. p. 147 ; I. Minea, Pomelnicul dela M-rea Bis-trif a, in Cercetri ist. anul 5-7 (1929-1931) p. 3461 Altceva nimic nustint despre frafii lui Stefan cel Mare. Se pot face numai presupuneri, in cepriveste pe Iachim. El este poate tatal boerului lui Stefan cel Mare, Petrica.sau Petre Iachimovici. Acesta e nurnit de dou.a ori in documentele lui Ale-xndrel Voevod, in 6961 (1453) Iunie 12 [M. Costachescu, Doc. Mold. in. St.M. 2 p. 468, rndul 14, p. 4691 i in 6961 (1453) Iunie 20 [Thid, p. 473, rn-dal 8-9, p. 4741. E numit apoi, in divan, in docuraentele lui Stefan, din 6966(1458) Septemvrie 5 Ong. in 6982 (1474) August 26. Uneori apare sub nu-mele simplu de Petrica [I. Bogdan, D. St. 2 p. 5341. Rar apare i un frateal lui Petrie& Vasco, ca. in 6;74 (1466) Septemvrie 15 [ibid. 1 p. 112] si in6975 (1467) Ianuarie 1: n6111116,1 H Hfltrra 6ro HAMA AKIiIM01111,1H [ibid.p. 118]. Petra al liii Iachim a cazut sigur in lupta cu Turcii dela Rahova.In adevr, in pomelnicul dela Bistrifa, la cap. 140 Cesti boiari in rzboiucu Turci au perita", gsim i pe Petra a lui Ioachim [I. Minea, Pornelniculdela M-rea Bistrifa, in Cercetri, ist. (lasi), anul 8-9 (1932-1933) p. 511. Poatelachim, al crui drum e pomenit in hotarnica unui pustiu de cealalta partea Podragiii", druit de Stefan cel Mare cu uricul din 7000 (1492) Noemvrie 24 :WkCTO WT EISICTH1111 HO TOI4 CTOPOH11 110,4,j1cIS*, WT Aoportt laKIMOKHwww.digibuc.ro

12 1456

AoOK Ao Tpex- FAOMAM [I. Bogdan, D. $t. 2 p. 4101 Manstirei Patna estefratele lui $tefan Vaal. A crede aceasta cu atat mai malt cu cat alaturi capustiul acesta in acela uric apare satul $tiubeiul de pe Bcoeu i alaturi cuacesta este $i satul Petricani, fost, cum vom vedea mai jos, al lui Dumsapostelnicul, fiul Sorei, sora lui Stefan Vod. Numai cat in aceiasi hotarniciica hotarnici megiesi apar i Dinga pitarul si Iatco Hudici, ruda apropiatkcu Joachim Hudici, din uricul din 6975 (1467) Ianuarie 10 [I. Bogdan, D. $t.

p. 119 ; M. Costchescu, Doc. Mold. in. St. M. 2 p. 291, 450, 848-849].Daca despre Iachim pot face macar aceast presupunere, despre cel-

lai -doi frafi, Joan si Carstea, nu se stie nimic.Despre surorile Domnitorului se stie ceva mai mult. Maria a fost m-

ritata eu $andrea, portarul de Suceava. El este aproape fr nici o indoialanepotul de fiu al lui $endrea, pomenit ca stapanul satului Dolhesti, Inca din6906 (1398) Iulie 2, sub Stefan Vocla Musat jM. Costchescu, Doc. Mold. in.$t. M. 1 p. 16, 19]. Apoi sub Alexandra cel Bun, in 6912 (1404) Iulie 20 [Ibid.p. 50-51, 2 p. 4871. 5andrea portarul este pomenit in divanul lui $tefanVoda, din 6987 (1479) Aprilie 29 [I. Bogdan, D. 5t. i p. 2241 si pana in6989 (1481) Aprilie 20 [ibid. p. 253]. El a cazut in lupta cu epelu, laMinnie, in 1481 Iulie 8 [Cronica dela Patna : g ATC, ICTMA ri,ISItICTh pA3SOH C 14/HARAOVIIIEMK HA p6RHHKK H . . . HIHMOHte CTE-zisAHli 1106HOAd H paaHa HKK H HOC*H6 H 3KIiKh HKk H 136/141/14csittiovrk g HHK CITIOpH H 111,AHAACTWA Halt. SeArmia nporita ;Tomk ate KOH Horkige u wamfrk In amil 6989 (1481) Julie 8 a fostrazboi cu Tpalus la Rebnic i . . . Stefan Voevod a biruit si batiindu-i ii-a taiat i i-a macelrit i multa moarte a facut intrnsii i pe Tapalu I-aalungat din tara ; In acest razboiu a pierit i $andrea [I. Bogdan, Vechilecronice mold. p. 147, 254, 2611 ; In Cronica moldopolona : Anno 6989 Iuly8 bithwa s Czapalussem na Ribnik rzecze w ziemi multansky, i porazil go.Steffan voieuoda ; tham mu zabith iego hethman Sandra w tej bituie inanal 6989 lulie 8 a fost rk'zboi cu Tapalus la apa Rabnicului, in Tara Mun-teneasa si I-a btut Stefan Voevod ; acolo in aceast lupta i-a omorit pehatmanul $andrea [ibid. p. 177 si I. Bogdan, Cronice inedite p. 124] ; In le-topisetul dela Bistrita givk(T) gu,ra io(a) rt Kil(A) 6111(cT) pASKOH CIAA$HTAHH H CI 1.1,AHAA$W6(An) $ p6EHH(K)... H TO(1')Ad H HIA(14)Mt HAM $TO(AA) pA(3)16010 H IffIHRHAE(H) sti(c-r) H Rorpea(H) Ilil(CT) s wu,4 CRO6ro8 Ao(oce(w) in 6989, luna lulie 8, intr'o Duminick fu rzboi cu Mun-tenu i cu Tapalw la Rebnic . . . i atunci i $andrea dim in acest rkz-boi i fu dus si ingropat la tatl sail, in Doljesti [I. Bogdan, Cronice ine-dite plansa X-XI, p. 421 ; In Cronica breuiter scripta R. 107 : 6989. In demmonet Iulij in dem 16 tag an eynem suntag do hat btephan voyvoda eyngross vbe(r)flyssyge schachtinge mit den Czypelusch voyvoda in Montyenenan eynem wasserr, das heyst der Rybnyg ; vnd Got halff dem Stephan voy-vode, das er den Czypelusch voyvoda, mit allem seynen folck ser schlug vndgewan den streyt vnd der schlug den Czypelusch; vnd satzt den Flade voyvodazu eynem heren in Montynen, welchys sun noch heyt lebet vnd her in Montenemist. Da wurd auch des Stephan voyvoda schwager der schlagen, Schandro ge-nand, eyn retlycher rytter,-6989. In luna Iulie, in 16 zile, inteo Duminica, StefanVoevod are o mare luptii cu Tepelm Voevod, in Muntenia, la o apa, care se nu-meste Rabnic; i Dumnezeu a ajutat lui $tefanVoevod, cci el a loyit foarte tarepe Tepelus Voevod i cu toata ostirea lui si a castigat lapis si a ucis pe Te-pelus ; si a pus pe Vlad Voevod ca domn in Muntenia, al carui fiu traiestesi azi si e domn in Muntenia. Acolo a fost omorit i cumnatul lui StefanVoevod, numit $andru, un bun cavaler [cp. $i N. Iorga in Buletinul Coro.Ist. 9 (1930) p. 193. Ziva de 16 e gresita, cea de 8 fiind cea adevarata, cadin 1481, ziva de 8 Julie cade inteo Duminica, cp. Oklevltani naptdr, Dr.Szentptery Imre, 1912 p. 121 ; I. Vldescu, Inceputul, Acad. Rom. seria 3www.digibuc.ro

1456 13

(1923) tom. 4, mein. 8, sect. ist. p. 446] ; In cea mai veche cronic scrisin romneste la fel : Fu rzhoiu. in tara munteneasc, de s'au batut StefanVod cu Tp lus Voda la Rmnic . . . $i dela Stefan Voda inch' au picatom de frunte, $endrea hatmanul i 1-au adus de 1-au ingropat in Dolhesti,1'ang6 tat-sau". Uneori in mss se afl: Sendrea hatmanul au fost cumnatlui Stefan Vod'" [Letopisetul Trii Moldovei pnk' la Aron Vod, ed. C.Giurescu, Bucuresti 1916, p. 64-651. Este ininormntat la biserica din Dol-hesti, din lid. Baia, mosie a familiei sale (Doliesti din letopisetul dela Bis-trita e o gresal, cu x- confundndu-se usor in slavoneste). I. Ursu, Istorialui Stefan cel Mare, Bucuresti 1925 p. 301 crede c Doljesti LDol1ieti estetot una. Peatra de pe mormant nu se mai poate citi [N. lorga, Inscriptii 1p. 63 ; G. Bals, Bisericile lui Stefan cel Mare, in Bul. corn. mon. ist. anul18 (1925) p. 125, 127, 129, 2871. Aici la Dolhesti este ininormntat si sotialui $andrea, sora Domnnlui, Maria, dupa cum ne aratii inscriptia de pe mor-mant : Cy l'1106 6(CT) pAs-k KM puii turkrnnt UHL% inetnApn nwp-Tap* HM6 H notrrmin CIA KS WEH'rkAli H norpeneua sA6utt(r) m(c)E0 mit(pT) kg K nunA no nun,* aceast groapeste a roabei lui Dumnezeu, Maria, cneaghina lui pan $andrea portar, cares'a strmutat &tea vesnicul locas si a fost ingropata aici, in anul 6994 (1486),luna lui Martie In 27, Luni dupa Pasti IN. Iorga, Inscriptii, 1 p. 63 ; G. Bals,Bisericile lui Stefan cel Mare, in Bul. corn. mon. ist. anul 18 (1925) p.287 ;M. C_ostrichescu, Doc. Mold. in. St. M. 2 p. 480. In adevr in 1486, in Mar-tie 27 a fost Luni, a doua zi de Pasti, cp. Oklevltani naptdr, Dr. Szentp-tery Inue p. 661. Ca Sandrea portarul era in adeVar cumnat ea Stefan celMare se adevereste si din relatia lui Baltazar de Piscia : Sciandrus eiuscognatus" [Columna lui Traian 7 p. 378 ; Emile Picot, Chronique de Mol-davie, par Gregoire Urechi p. 139 ; I. Ursu, Istoria lui Stefan cel Mare, Bu-curesti 1925 p. 301 ; Cronica breuiter scripta p. 107. Pentru aceast inrudirecp. si N. Iorga, Istoria lui Stefan cel Mare p. 197 etc.]. Ca mosia Dolhestia fost a lui Sandrea portarul se vede si din uricul din 7010 (1502) Fevruarie22, prin care mspa, AOLIKA HKAHKOKA, H FIA6M6HHIC0136 6H T0A,A,613 AA6LIK4H 611AT 61'0, Etp3AN, Clt1110116 A18111-1111-1HH, 1SCH oynSicoge HAHA uhinmrknoprrAfrk (Dobra, fiica lui Ivanco, i verfi ei, Toader Mecica i frateleBearzea, fiii Mrinii, toti nepotii panului $andrea portarul) au viindut WTHJ nomuro spHKA, WT SpFnca H 131111811A614LA oynKA UK HAIM WAHApHnoppairk, 6AHHO C6A0 HA 1118M83*, HA HAVk A0AX6111H . . . H 11AK Ao-sod, A0,11id HKAHKOKA, H 11A6M6HHK0116 6H Tomen M6LIKA H K-k113A1,111111RHADA 1110 HMAAH OVIIKA C11061'0 FIAIld WAHAp-k norrdp* WT HACHt6 HA 706 CHAO HA AOAX'6111H H 6416 AK-kH CTA011 ElpHIKHAN 1110 H-MAIIH FiX' C0,4,11116116 W7 lid1116r0 MAA W7 AM-OM-WA 1306130,AM HdT06NCK 1111W611FICAH1106 C6A0 HA Aoilpitai LJ0 HA WAWA (din al lordrept uric, din uricul si cumprtura unchiuhii lor, pan $andrea portarul,un sat pe Sumuz, anume Dolhesti . . . si iarasi Dobra, fiica lui Ivanco, siverii ei, Toader Mecica si Berzea, privilegii ce a avut unchiul lor, pan $an-drea portarul, dela Noi, pe acest sat, pe Dolhesti, si Inca doua vechi pri-vilegii ce au avut rz'sii lor, dela bunul nostru, dela Alexandru Voevod,tot pe acest mai sus scris sat, pe Dolhesti, ce-i pe Sumuz) [I. Bogdan, D.St. 2 p. 196-197]. E vorba aici de un frate al lui $andrea, Ivanco, si de osofa., Marina, ce a fost mritath cu un Mecica. Dobra, Toader Mecica siBerzea Ii erau nepoti de frate si de sorii [cp. M. Costachescu, Observariistorice cu privire la neamul lui Stefan eel Mare, Iasi, p. 9 si acelas, Doc.Mold. in. $t. M. 2 p. 480, unde credeam pe Ivanco si Marina, fii ai lui San-drea]. O filc cunoscuta a lui $andrea si a Mariei se numea Neacsa [Intr'unuric dela Bogdan Voevod, din 7022 (1514), Domnul arat ca d MnstiriiPobratfi un sat anume Heaciul, pe care au fost dat acel sat vara Domnielsale, Neaqa, fata Mariei, sora tatalui Domniei sale, tefan Voda, la moarteawww.digibuc.ro

14 14%

sa, din al su drept uric si cumprtoare, ce li-au fost cumprat tatl Dom-niei sale, rposatul. Stefan Vocl", vezi Iulian Marinescu, Bogdan III eel Orb,Bucuresti, 1910 p. 113 ; M. Costchescu, Observri cit p. 9, Doc. Mold. cit.p. 480-481]. Alfa filar se numea Dragna, sojia lui Clndu spatariul [Inir'imuric din 7016 (1508) Martie 2, Bogdan Voevod intreste lui Clnu spatariuljupnesii lui Dragnii mai multe sate. Intre ele si satul in gura Strajnicei,anume Radoslvestii, unde au fost Radoslav, ce-au fostu cumprat acel satluminatul i rposat printele Domniei meale stefan Vodii . . . i dup ja-loba a lui nostru credincios boiariu Clnu sptariul si a nepoatei sale, anoastra seminfie (in traducere seminjie conrespunde slavului, din original,flACNIEHHIVI, varg) Dragna, le-au fostu dat lor acel sat Radoslvestii", laGhib. Sur. 1 p. 66-70. Intre documentele dela Acad. Rom. era unul, carearta ea' 'Draga, fata $endrii hatmanului" a avut 5 feciori, Rusca, Biliu, Sen-dria, Sorija i Mrie, la Sever Zotta, Arhiva genealogica 2 (1913) p. n. Airei

urmasi ai lor. Inteun document din 7106 (1598) Aprilie 22 se arat cN AHA KFAVI-114Rt AP4Hlit1 DOCTEMIHKA, AOLIK4 TSOKSA4 CSAITkrk, 1111SKa

crwrmrk H KultITHHH ero Aparim, la Ghib. Sur. 20 p. 83, 85 ; M.Costchescu, Observri cit. p. 9-10]. Alt fiic a lui $andrea portarul se nu-mea Magdalina, cum se vede dinteun document din 7186 (1677) Noemvrie5, prin care se infreste stpnirea unor strnepoji ai lui Musat i Ivancupeste a patra parte din satul Nicorestii de sus si de jos, dela jinutul Tecu-ciului, dreapt cumpraturtt lui Musat i Ivancu dela Drujin Sulgeriul i delaPetre sptariul, feciorii Magdalinii, nepojii lui Sendrea hatmanul. cu uricdela Bogdan Voevod [la Acad. Rom. Cresterea colecjiilor Acad. Rom. 1908p. 74 0 Alexandru Papadopul-Calimah, Despre Gheorghe Stefan Voevod,Bucuresti, 1886 p. 150-151. Pentru sat, Ind. stat. p. 3591. De aid se maivede c $andrea hatmanul avea satui Nicorestii, dela jinutul Tecuciului. Altamosie a lui $andrea in aceste Willi era satul Crbunestii dela ocolul Agiu-dului din jinutul Putnei, pomenit inteun act din 1642 Mai 11 nepojii $an-drei ce-au fostu hatman"-ce aveau privilegii dela Stefan Vod() cel Bun"IN.Iorga, Stud. 0 Doc. 4 p. 112-113. Pentru acelas sat, Al exandruPapadopul-Ca-limah, cit. p. 10-11. Satul era lng $chiopeni i Buciumi. Acesta din urmeste i azi in corn. Casin, jud. Baciiu, Ind. stat. p. 472].

A doua sor a lui $tefan cel mare, Sora, a fost mritat cu Isaia vor-nicul. Singurul loc unde el ne apare cumnat lui Stefan Vod este in Cro-nica breuiter scripta, cum vom vedea mai jos. El apare, in divanul lui Ste-fan Vocl, ca parcalab de Neamt incepand din 6966 (1458) Aprilie 12 [I. Bog-dan, D. 5t. 1 p. 11] pang in 6973 (1465) Martie 3 [ibid. p. 881. Din 6973(1465) Aprilie 11 apare ca parclab de Chilia [ibid. I). 901, pnii la 6976(1468) Fevruarie 5 [ibid. p. 126]. Din 6976 (1468) Septemvrie 12 apareca vornic [ibid. p. 1281 Oda in 6978 (1470) Noemvrie 26 [L. T. Boga,Doc. Basarabene 4 (1929), Chisinu p. 9 : Isail dvornicului si a fiuluisari]. Poate e acelas cu Isaia postelnicul din 1457 0 inceputul anului1458 [I. Bogdan, D. $t. 1 p. 4, 6 ; 2 p. 258, 262]. A fost unul dinconduatorii luptei dela Baia, contra Ungurilor, cum vedem din Cronicabreuiter scripta p. 94-95 : . . . Do wurde auch Mattyass der Kunyg ge-schossen myt zweyen pfeylen, dy er auss dem land bracht. Wer dem Ste-pfen voyvoda seyn grosser hoffgrof Ysaya getrew gewesen, vnd wer an ge-rytten, wu es im befollen war, so were keyn fuss dar von kumen. Das muster auch seyn haubet drum geben vnd ander vyl. [Ibid. anul gresit : 6977(1469)1. Cum ni se spune, vornicul Isaia a fost bnuit de necredinj si dinaceast _pricin el si cu multi aljii si-au pierdut capul. In adevr, in oceiasiCronica breuiter scripta p. 96 se spune : In dem monde des lanuarji indem selbygen Iar an dem 16 tag lyss der voyvoda dem Isaya dem hoffgroff seynem schwoger das haubt abschlagen" [intamplare push' gresit subanul 6978 (1470)]. Se vede deci c si-a pierdut capul i c. era cumnat luitefan Vocl. [Cp. si N. Iorga, in Buletinul Corn, 1st. 9 (1930) p. 189 si P.

P. Panaitescu, in Revista Istoric Romanli 1 (1931) p. 159]. $tirea morjii luiIsaia vornicul si a altor boeri e pomenit si in alte izvoare ale noastre. Asawww.digibuc.ro

14% 15

in Letopiseful dela Bistrifa se spune: gw re(u) gi 8 rropun(K)SC/701E11k Eltl(CT) HCAHJA AllOpHH(K) CY IlerpHAS tIA(111)HH(K) H AA6aACTOAHH(K) in anul 6979 (1471) Ianuarie 16, intio Marti, a fost atiat Isaia-vornicul, cu Negri 16 ceasnicul i Alexa stolnicul [I. Bogdan, Cronice inediteplansa V, p. 38, 53]. In Cronica Moldopolon : Anno domini 6979 dal scziczYsaiya duomika, Niegrila czesnika i Aleksa stolnika in anul 6979 a t-iat pe Isaia vornicul, pe Negri l ceasnicul i pe Alexa stolnicul [ibid. p. 123si L Bogdan, Veehile cronice mold. p. 175, 225]. In Letopiseful lui Azarie :

A-kTO orettlew WO' Cad AKOpHHK C HerpHAOM LIALUHIIKOMH AAQA CTOAHHK [I. Bogdan, Letopiseful lui Azarie, in Anal. Acad. Rom.seria 2, tom. 31 (1909), sect ist p. 148, 1831. La fel cea mai veche cronicAscris in romneste : Vleatul 6979, Ghenarie 16, te Stefan Vod pre Isaiavornicul i pre Negritil paharnicul si pre Alexa stolnicul, in trg in Vasluiu"ILetopiseful rrii Moldovei pn la Aron Vocl, ed. C. Giurescu, Bucuresti1916 p. 51. Cp. si N. Iorga, Istoria lui Stefan cel Mare p. 129 ; I. Ursu, Is-toria lui Stefan cel Mare, Bucuresti, 1925 p. 69]. Sofia lui Isaia vornicul,Sora, va fi fiind ingropat la Mnstirea Probota, unde este inmormntatfiul ei, Dumsa postelnicul, cum se vede din inscripfia de pe peatra de mor-man1: (CSH Pp)OgIt 6(CT) pasit USDA MINA A8Mk111H HOCT6AltHHKA Clik CO-

C6CTpA CT64sAHA 1106HOAH HHC6 H 11ACTAKH CIA KS EALIIrkH WEHTtAHATO i reu aceast groap este a robului lui Dumnezeu, pan Dumsa

postelnic, fiul Sorei, sora lui Stefan Voevod, care s'a striimutat din% veci-nicul locas, in anul 7008 (1500) Ianuarie [G. Bats, Bisericile moldovenesti dinveacul al XVI-lea in Bul. corn. mon. ist anul 21 (1928), Bucuresti, p. 343 ;N. Iorga, Inscriptii p. 611 Dumsa e artitat ca mort nu de mult in 7009 (1501)Aprilie 25. Tot aici este artat c nepot de suit lui Stefan cel Mare: 114(w)

ECTpli11H(11) 114(11) ASANWA IlOCT6AHH(K), HOKOHHHICK [I. Bogdan, D. St. 2p. 181 ; M. Costtichescu, Observri istarice cu privire la neamul lui Stefancel Mare, Iasi p. 10 si Doc. Mold. in. St. M. 2 p. 4801. Acesta a avutmo0aPetricanii de pe Baseu. Din nefericire, nu cunoastem.mosiile lui Isaia vor-nicul, s tiin de avea legturi cu sudul Moldovei sau nu.

Nu stiu nimic despre o sofa a lui $tefan eel Mare, Grajdana [St. Ni-,colaescu, Doc. sl. rom. p. 366, unde se spune despre aceasta ne vor-bese unele documente aflate la particularil.$i alte presupuneri ne-ar mna cu obarsia lui Stefan Vocl spre pr-file Astfel poate vr cu Stefan cel Mare este si Fetion, cum sevede dintr'un document din 7054 (1546) Martie 20 : Fetion, neam lui StefanVoevod", neam i rudenie inlocuind, in surete, de multe ori pe HA6M6/1 11141,vr, si care avea rnosie pe prn Rctittiului finut Agiudului, anume Fi-chitestii" [Ghib. Sur. 20 P. 9]. Satul e in aceleasi parti ale Bacilului. Cp. Fi-tionestii, in plasa Zbrufi, jud. Patna [Diet geogr. al jud. Putna p. 13e--139;1nd. stat. p. 284 ;IIarta stat. major, plansa Fitionesti]. Satul i trage nu-mele dela Fetion, care poale e totuna cu Fetion, boerul lui Stefan cel Mare,5i care apare din 6966 (1458) Septemvrie 5 [I. Bogdan, D. 5t.1 p. 19] si pn.in 6968 (1460) Dechemvrie 5 [ibid. p. 41, 383]. Cp. in aceleasi prfi satulPA6 BHA *6T6 HA KOPMHA (wade a fost Fete pe Bogdana), de care a fostvorba mai sus. Cp. de asemenea pe Fetion Muntean, tritor in vremea luiStefan cel Mare, pomenit inteun zapis din 7105 (1597) IGhib. Sur. 20 p. 451.Acelas inteun uric dela leremia Voevod, din 7106 (1598) Ianuarie 27,in careapare Zaharia, fiul Marinctii, nepotul lui popa Danciul, strnepotul lui Fe-tion Muntean, care vinde 1/5 din 1/4 parte de sat din Micluseni, care se nu-mesc acum Graurii, din drese de cumpiturii si de inariturg, ce a avutstrmosul Fetion Munteanul dela btitrnul Stefan Vod i dela AlexandraVod. Asemenea apare Dumitru Trusco, feciorul Oltei, nepotul lui Trif,vinde rnosia din drese de infritur, ce a avut raosul su Trif dela BogdanVoevod i Oltea dela Petru Voevod btrnul din 1/2 sat Crticiunesti, ce-i lawww.digibuc.ro

16 1456

obarsia parului lui Golaia, jumtatea de cAtr Stavnic, din 3 Ora o jum-tate [N. Iorga, Stud. si Doc. 6 p. 141-142 si Acad. Rom. ms 2812 p. 1011.Aparitia numelui Oltea in neamul lui Fetion Muntean ne-ar arata poate cilacest Fetion Muntean este totuna cu Fetion i Incil unul din membrii fami-hei lui Stefan cel Mare. 0 Oltea apare i in neamul boerului Brudur, in6997 (1489) Ianuarie 22 [I. Bogdan, D. St. 1 p. 367]. Acest neam al lui Brudurayes i satul Tapestii KK OATM110X, pe la Covurlui, pomenit in 7007 (1499)Noemvrie 14 [ibid. p. 140-142. Peniru cele de mai sus cp. si M. Costchescu,Doc. Mold. in. $t. M. 2 p. 534'

In ceia ce priveste data de 12 Aprilie 1457, a venirii i biruintei luiStefan Vod asupra lui Petru Aron, ea era socolit, in acea vreme oarecumca dat' oficial a inceputului de domnie a lui Stefan cel Mare. Cercetandalte insemnri contimporane, gsim socotit acelas inceput de domnie. Se o-bisnuia uneor ca in inscriptii sau in insemnri pe eartile vremii. odat cudat de an, lun si zi, s se adauge i anul curgtor al domniei Voevodu-lui. Dau Mai jos lucrurile ce le-am cules in aceast privint, mijloc ce afost folosit uneori si de al-0i [Tocilescu, in Revista p. istor., arh. i fil. anuI2, vol. 4 (1885) p. 485-488, pentru inscriptia din 1497 Octomvrie 26, cu lupta.dela Cozmin. 6isemenea A. D. Xenopol, Ist. Rom. ed. 3, vol. 4 p. 269-271,pentra inscriptia dela Rzboeni]. Asa in inscriptia dela biserica din Rzbo-eni, se inseamn c'a lupta dela Valea Alba* a avut loc in sKnA (6984-1476)IOW KS (26) a P(OAKil 6P0 k A*TO T6K14166 (iar al Domniei lui al20-lea an curgator) [Melchisedec, Inscriptiunea dela Rzboieni, in Anal. Acad.Rom. seria 2, tom. 7 (1885) sect. ist. p. 171-172 ; N. Iorga, Inscriptii I p. 43 ;

Slavianskiia i rusk. rukopisi Ruminskih bibliotek, Sankpeterburg.1905, p. 869 ; G. Bals, Bisericile lui Stefan cel Mare, in Bul. corn. mon. ist.anul 18 (1925) p. 75, 81]. In adevr in 1476 Aprilie 12, Stefan Voevod Mph-nise 19 ani de domnie, in luna Iulie 26 hind in al 20-lea an curgtor.

Biserica lui Stefan Vod din llarlu este terminat in anul 7000 (1492)Octomvrie 28, in al 36-lea an curgtor al domniei [Melchisedec, Not* ist.

arh. p, 287 ; N. Iorga, cit. 1 p. 5 ; Iatimirski cit p. 874 ; G. Bals cit. p. 52, 57].Pe un clopot la Mnstire. Bistrita se spune cal e fcut de Stefan

Voevod in 7002 (1494) Iulie 25, in al 38-lea an de domnie, curgator [Mel-chisedec cit. p. 66 ; N. Iorga cit. 1 p. 42 ; G. Bals cit. p. 2671.

Biserica din satul Borzesti a fost terminat in 7002 (1494) Octomvrie12, in al 38-lea an de domnie, curgtor [Melchisedec, cit. p. 125; N. Iorgacit. 1 p. 26 ; Iatimirski cit. p. 861 ; G. Bals cit. p. 86-87].

l3iserica din Dorohoi a fost terminata in 7003 (1495) Octoravrie 18, inal 39-lea an de domnie, curgtor [N. Iorga, Contributii la Istoria bis. noas-tre, in Anal. Acad. Rom. seria 2, tom. 34 (1912), sect. ist. p. 481 ; G. Balscit. p. 40-411.

Biserica din Pputi, de lang Botosani, este terrninata in 7004 (1496)Septerrivrie 30 in al 40-lea an de domnie, curgtor [N. Iorga, Inscriptii 1 p.3 ; G. Bals cit. p. 46, 47].

Biserica dela Rzboeni a fost terminat in 7004 (1496) Noeravr:ie 8, inal 40-lea an de domnie, curgtor [Melchisedec, Inscriptiunea dela Rzboeni,in Anal. Acad. Rom. seria 2, tom. 7 (1885), sect. ist. p. 172 ; N. Iorga cit. 1p. 43 ; Iatimirski p. 869 ; G. Bals cit. p. 76, 81].

Biserica din Tazlu a fost terminat in 7005 (1497) Noernvrie 8, in a/41-lea an de domnie, curglor [Melchisedec, Notite ist. i arh. p. 89 ; N.lorga, cit. 2 p. 220-221 ; Ialimirski cit. p. 871 ; G. Bals cit. p. 75].

Biserica din Mnstirea Nearntului este terminat in 7005 (1497) Noem-vrie 14, in al 41-lea an de domnie, curgtor [Melchisedec, cit. p. 1 ; Iatimirskicit. p. 601 ; N. Iorga, Contributii cit. p. 458; G. Bals cit. p. 109, 111].

Biserica Sfantului Ioan din Peatra este terminat in 7006 (1498) No-emvrie 11, in al 42-lea an de domnie, curgtor [Melchisedec, cit. p. 75 ; Ia-timirski cit. p. 868 ; G. Bals p, 94, 98].

Pe pretele clopotnitei dela biSerica. Sfntul loan din Peatra este ainscriptie push.' de Stefan cel Mare, ea data 7007 (1499) Octomvrie 24, in alwww.digibuc.ro

1456 17

43-lea an de domnie, curgrrtor [Melchisedec, cit. p. 75-76 ; G. Bals cit. p.155, 154, 317.

Pe un apostol din Mrunistirea Neamjului, donat de Stefan cel Mare.se Oil insemnarea de an 700S (1500) lunie 14, in al 44-lea an de doinnie,curgator Ralimirski cit. p. 640-6411.

Pe o evanghelie dela Stefan cel Mare se inseamnii. anul 7010 (1502)Aprilie 23, in al 46-lea an de domnie, curgritor I. Bogdan, Cateva manus-cripte slavoromilne, in Anal. Acad. Rom. seria 2, tom. 9 (1889), sect. ist. p.5-61. Data aceasta este foarte insemnati, fiind din luna Aprilie, la ciltes a tiledupd ce se inplinise al 45-lea an de domnie.

Pe o evanghelie data de $tefan odrt g lkilKwlik CKOH(K)p4R) InE8 lict RHCTOHH,H in biserica din mine sale, care este la Bis-trita se allrt data 7010 (1502) Iunie 24, in al 46-lea an de domnie, curtnl-tor [Iatimirski, cit. P. 273 ; Tocilescu, in Revista p. istor., arh. i fil. mutt 2(1885), vol. 4, tabela 61.

Biserica din Volovilt este terminatil in 7010 (1502) Septemvrie 14, inal 46-lea an de domnie, curgrttor [Kozak, Inschriften p. 198-199 ; G. Balscit. p. 1321,

Pe un acoperemrint de catifea, dilruit de Stefan cel Mare Miln5stiriiPutna se Art insemnarea de datii 7010 (1502) Dechemvrie 25, in al 46-leaan de domnie, curgiutor !Dan, Milnilstirea si Corn. Putna p. 651.

Pe o cruce dela Milnistirea Putna, diruitrt de Stefan 1 odil, se Aildata 7011 (1503) Octomvrie 6, in al 47-lea an de domnie, curgtor [Dan,cit. p. 501.

Biserica din Dobrovilt a fost terminatil in 7012 (1504), in al 40-lea sio hula din al 8-lea an de domnie, curgator II, l'OCHOACTEL1 El'O arkTatieTtipu mcian H IIt WCAIO TRI:15416 Ark.C6H,A Bals cit. p. 118, 319 ; Mel-chisedec cit. p. 136 ; N. Iorga, Inscriplii cit. 2 p. 206 ; Iajimirski cit. p. 8641.Inscriplia este foarte interesantii, 616 ne aratti c'n se linea exact socotealilde luna venirii la domnie a lui Stefan cel Mare. Bleat nurnai cil in inscriplienu s'a arritat anurne care e luna din al 48-lea an, curgrtor.

Cu datele de mai sus, dupa care inceputul oficial al domniei lui Ste-fan cel Mare e in luna Aprilie a anului 1457, se potriveste si inscriptia depe acoperemntul de catifea, fiicut pe mormntul lui Stefan cel Mare de flu!acestuia, Bogdan Voevod, si care spune despre Stefan Vodil crt a domnit 47ani si 3 luni i cil a murit in anul 7012 (1504) luna Julie 2, Marti, la patruceasuri din zi (rOCHOACTRORAKIlltWO R MOil,S,ARCKOH 36MAH Ath VkT HTPH M(C)11,H H Hate HIACTAKHCli% I Rionrkti WEHTtAH Rm(c)ika TSA RR AEHlt RTOPHHKA gy tliTRATIOH !JAC Aii6 Mel-chisedec, O vizitil in Bucovina p. 26 si in Tocilescu, Re\ ista p. istor., arh.si fil. anul 1 (1885) vol. 2 p. 263 ; Kozak, Inschriften p. 85 nota 1 ; Dan, Mil-Mistirea si Corn. Putna p. 611. Aritarea este foarte importanti, find contim-poranii si fricut de fiul Voet odului Stefan, Boo.dan Voevod. Data de an,lunil si zi, aceiasi ca mai sus, este arritatii in toaqe celelalte izvoare istoriceale noastre, Letopisejul dela Bistrita, Letopisetul lui Azarie, Cronica delaPutna, Cronica Moldopolonii, Cronica Anonimrt si in Cronica lui Ureche11. Bogdan, Cronice inedite p. 48, plansa 18 ; acela, Letopisejul lui Azarie,in Anal. Acad. Rom. seria 2, tom. 31 (1909) sect. ist. p. 151 ; acelas. Vechilecronice mold. p. 148 ; ibid. p. 178 ; acelas. Cronice inedite p. 127 ; acelas,Vechile cronice mold. p. 189 ; Letopisetul Traii Moldovei piinii la Aron

ed.. C. Giurescu, Bucuresti, 1916, p. 90-911. Ziva de Marti, care e a-devrtratil, este aril-tan-I mimai In Letopisetul dela Bistrita si in Cronica luiUreche [loc. cit. si Dr. Szentptery Imre, Oklevltani naptir, 1912, P. 171.In locurile citate mai sus, durata domniei este arritatil ca fiind de 47 ani, 2luni si 3 siiptilmni, in Letopisetul dela Bistrita, Letopisetul lui Azarie, Cro-nica Moldopolonil si in Cronica lui Ureche. ln Cronica dela Putna durataeste data de 47 ani si 3 luni, ca i i insepiptia /lela Putna. Lipseste insem-narea de duratil in Cronica Arjoniuni. Daratn 47 aM 2 'luni si 3 silpirtrnni

2www.digibuc.ro

18 14%

Persoanele din document stint cunoscute. Moranciul,cumparatorul satului Bug 4ti dela urmflii Danciului Rowl,este aproape exacta, considerand Inceputul domniei 12 Aprilie 1157 [Cp.N. Iorga, Istoria lui Stefan cel Mare p. 267, 348 ; I. Ursu, Istoria lui Stefancel Mare, Bucuresti, 1925 p. 277, etc.] Cp. din documente, cel din 7007(1499) Iulie 12, al 43-lea an de domnie, curgator [I. Bogdan, D. St. 2 p. 4251.-Asemenea in 7007 (1499) Septemvrie 14, in al domniei treizeci i doileaspre al treilea, curgator [ibid. 2 p. 444].

Fata de datele aduse mai inainte si care conrespund exact cu aratareainceputului domniei lui Stefan Voda, sant i altele mult mai pufine, carenu tocmai se potrivesc. Asa pe o evanghelie data de Stefan Vocra' la bisericadin Borzesti se afla insemnarea de data 7003 (1495) Noemvrie 3, in al 38-leaan de domnie, curgator [M. Cost'chescu, Doc. Mold. in St. M. 2 p. 7551.Socotind data de an, Iun i zi, 1495, Noemvrie 3 e in al 39-lea an de dom-nie, curgator. Se vede bag cal avem a face cu un calugr, care calcula anuldela Septemvrie. si in acest caz anul e 1494 si Noemvrie 3, care in adevare in al 38-lea an de domnie, curgator.

La fel, inscriptia dela biserica episcopiei de Ilusi arata biserica afost terminata in 7003 (1495) Noeinvrie 30, in al 38-lea au de domnie, cured-tor [Melchisedec, Notite ist. si arh. p. 140 ; Iatimirski cit. p. 872 ; G. Balscit. p. 68]. Data, cu calendarul dela Septemvrie, e 1494 Noemvrie 30, careconrespunde cu al 38-lea an de domnie, curgator.

Intr'o insemnare pe o evanghelie din 7020 (1512), din Manastirea Neam-ttilui, se spime ca lupta dela Cozmin a avut loc in anul 7005 (1497) Octom-vrie 26, inteo Joi, In ziva de Sfantul Dumitru, in al 40-lea an de domnie,curgtor IMelchisedec, cit. p. 2-3 ; acelas in Tocilescu, Revista p. istor., arh.

fil. anul 2 vol. 4 (1885) p. 485-488 ; Iatimirski cit. p. 632 ; N Iorga, Con-tributii la Istoria bis. noastre, in Anal. Acad. Rom. seria 2, tom. 34 (1912),sect. ist. p. 459-460; Uricarul 8 p. 22-231. Anul 1497 Octomvrie 26 a fost insain al 41-lea an de domnie, curgator i nu al 40-lea. Toate celelalte elementedin insemnare sant exacte. Lupta dela Cozmin a avut loc in 1497 in Oc-tomvrie 26, in ziva de Sfantul Dumitru si nu in 1496 [Letopisetul dela Bis-trita, Letopisetul lui Azarie, Cronica dela Putna, Cronica moldopolona, Cro-nica Anonima, Cronica breuiter scripta, Cronica lui Ureche, I. Bogdan, Croniceinedite p. 44-47, ibid. plansele XIII-XVII; acelas, Letopisetul lui Azarie, in Anal.Acad. Rom. seria 2, tom. 3 1 (1909), sect. ist. p. 150-151 ; acelas, Vechile cronicemold. p. 148 ; acelas, Cronice inedite p. 125-126 ; acelas, Vechile cronicemold. 177-178 ; acelas, ibid. p. 189 ; Cronica breuiter scripta p. 114-116 ; Le-topisetul Tarii Moldovei pana la Aron Vocla., ed. C. Giurescu, Bucuresti,1916, p. 70-79 ; cp. si A. D. Xenopol, Ist. Rom. ed. 3, vol. 4, p. 100-101 ;Cele 2 notite de care se vorbeste ibid., nota 13, sant una i aceia0 ; cp. N.Iorga, Istoria lui Stefan cel Mare p. 230-243 ; I. Ursu, Istoria lui Stefan celMare, 1925, p. 227-246, etc.] Apoi in 1497, 26 Octomvrie a cazut inteo Joi[Dr. Szentptery luire, Oklevltani naptdr, 1912, p. 67]. Mimane s presu-punem ca scriitorul notitei din 1512, gramaticul Dimitrie, a gresit cu soco-teala anilor de domnie ai lui Stefan cel Mare, punand ca a fost al 40-lea,in loc de al 41-lea.

Si din cele de mai sus, apare ca data oficiald a inceputului domnieilui Stefan cel Mare ziva de 12 Aprilie 1457, sau in orice caz, una din zileleimediat urmtoare, in care, cum spun izvoarele, el a fost proclamat, la Di-reptate. ca domn al Moldovei.

Totusi aratarea unora din izvoare ca a venit contra lui Petru Aroncu Tara de jos", cum spune Cronica breuiter scripta, sau cu oaste si din

'Ora adunati", cum spune cea mai veche cronic scrisa in romaneste, ne-arface sa. presupunem e Inca cu cateva luni inainte de Aprilie, de pe la sar-situl anului 1456, Stefan Vocl era stapan pe Moldova de sud, unde i in-tocmia oaste, atragand de partea sa tare, careia Ii intaria urice si sate si cuaceasta ocazie va fi dat poate documentul din 1456 Octomvrie 18, daca datalui, asa cum am dat-o mai sus, este exacta.www.digibuc.ro

1456 19

I-am intalnit cu o lung mai inainte, inteun ispisoc dela Pe-tru Aron, din 1456 Septemvrie 20, cand i se intgrete pelangg satul Colibenii i giumeitati din Bucgti i giumatatide hotar", cumpgrat dela feciorii Danciului, drept 40 dezloti [M. Costchescu, Doc. Mold. in. St. M. 2 p. 588-5901.Era poate ceva neregulat in vanzarea i cumpgrarea satului.Acest lucru ar explica darea documentului lui Stefan Vodg,numai la o lung, fgrg 2 zile, dupg cel al lui Petru Aron,{keg, cum am spus mai sus, data lui de an este exacta.Alta deosebire mai este, ea in documentul lui Petru Aronse intgrete lui Mormiciul i satul Colibenii pe jumgtatejumgtate din Bucgti, pe pretul de 40 de zloti, in cel al luiStefan Vodg se intgrete intregul sat Bucgti, cumparatdrept 68 zloti tgigriiti. Nu cunose inprejurgrile acestei cum-pgrari, dar in 6968 (1460) Octomvrie 2, apare un alt ispisocdela Stefan Voevod, prin care sc intgrete lui Moranciului Petria Roran, pe langg altele i jumeitate din Bucgti,ce l-a cumpgrat dela Petraru (ca i in documentul din 1456Octomvrie 18, dela Stefan cel Mare) i. neamurile lor, dinuricul Danciului Cernului (acela cu Danciul Roul, din 1456Octomvrie 18 i. Danciul din 1456 Septemvrie 20 ; DanciulCernul i Danciul Rou provine dinteo confuzie intregeplutni, Negrul, i 1-161neub1H, Roul ; in original va fi fost poate

Negral, satul Bucgtii fiind aratat in 1460 Octomvrie2 pe apa Cerna, de unde ii va fi luat numele Danciul),drept 50 de zloti tgtrgti [M. Costgchscu cit. 0 I. Bogdan,D. St. I p. 40]. Peste 10 ani, in 6970 (1462) apare un alt do-cument dela Stefan cel Mare, prin care se intiirete lui Mo-ranciu satul Bucgtii pe Cerna, cumpgrat dela Petraru,drept 60 de zloti tgtgrati [M. CostAchescu cit.] E de obser-vat cg tuspatru documentele apar in pricina dintre rziidin Cernul i Bucgti. $i apoi sg se observe asemgnareace existg intre aceste patru documente, 2 &ate 2. Cel al luiPetru Aron din 1456 Septemvrie 20 seamng cu cel al luiStefan Vodg din 1460 Octomvrie 2 (jumatate de sat, in pri-mul 40, in al doilea 50 de zloti) i apoi cel al lui StefanVod din 1456 Octomvrie 18 cu cel din 1462 (satul intreg,in primul cu 68, in al doilea 60 de zloti). Aceste doug dinurmg seamang 0 in hotarnicg.

In lipsa originalelor, nu mg pot pronunta mai de aproapewww.digibuc.ro

20 1459

in ce priveste aceste asemiinari i deosebiri intre aceste 4ispisoace, ce apar asa de aproape, ca timp, unul de altul.

Satul Bucs'alsti este in judetul Bacau [M. Costachescucit. p. 590 si Ind. stat. p. 28]. Ii are numele dela un Mica.[Cp. satele Bucsa, Bucsana, Bucsani, Bucsenesti, Bucsoaia[Ind. stat. p. 473]. Celelalte numiri din hotarnica satului Buc-

ti au disparut in mare parte. Se piistreazil numele p-ru1ui Cermil, valea Leordi, conrespunzatoare Leurdesului,dealul Arsitei, conrespunzatoare Arzului [Harta stat. major,plansa Targul-Ocna, 1 : 100.000].

2.

1459.

.5'tefan Voevod pentru satulUn uric pe Hlinesti din leat 6967 ot 5telan

Acest regest prea scurt se Lail. Intr'un izvod de micealte scrisori de mosii a riiposatului Miron logolatul, ce-au

rilmas tailor si i riimaind dupii moarte dumilorsale datorii,cu aceste moii, s'au dat poronca Mrii Sale

lui Vodii acest zapis in sama parintelui Ghedeon Mitropo-litul, vanza cui a da bani la datoriile Logft. Mirona fillor std.; It 7222 Mart 1", N. Iorga Stud. si Doc. 6 p. 151.

Satul nu se gaseste intre satele ce se impart in 1742.intre urmasii lui Miron Costin1. El va fi lost vndut pentrudatorii, cum ne-ar arata i documentul de mai sus, unde sealla pomenit regestul cu satul.

El este greu de identificat. Cred eh e satul Hlinisteapre Nestru cu loc de mori in Mislavcea, in tanutul Hotinu-lui", pomenit in Catastihul mosiilor lui Dumitrascu 5tefaalogoltul in 7135 (1627) Aprilie 202. Satul a lost al Mariei

jupaneasa lui Trifan postelnicul, lata lui DumitruMovila prclabul, nepoata lui Viscan Movil, striinepoatalui Hudici. Satul a lost dat lui Dumitrascu Stefan de MironBarnovschie Vodii. El va fi intrat in stilpanirea lui Miron

Hasd. Arh. Ist. 3 P. 281-283 ; Radu Rosetti, Pmntul p. 248-249.2 Ghib. in revista Teodor Codrescu 1 (1916) p. 68. Cp. si M.

Costachescu, Doc. Mold. in. $t. M. 1 p. 406-409, 405.www.digibuc.ro

1459 21

Costin, dup. moartea lui Gheorghe *telan Voda sau si maiinainte. In judeful Hotin se gasesc azi satele Glinca, Glinoia,Glinoaia de jos, toate in volostea Bricenil. Azi Glina in co-muna Lipcani i Glina Mare in comuna Edinesti, din tide--tut Hotin2. Acestea, cu h in loc de g, sant pomenite din ve-chime. Asa in 7169 (1661) Mai 7: Hlinaia la Hotins, in 7178(1669) Dechemvrie 204, in 18075. In lista satelor lui lordacheRuset apare satul Elinita la Hotin6. In 1788 in Raiaua Ho-tinului sant pomenite Hlinoaia i Hlina 7. Satul Hlinistea Ins-este arg.tat pe Nistru, Fang Nslavcea8, unde azi nu se maiintalneste. Este un sat striivechiu. hi are numele dela unstravechiu Hlin2? Sau e in legtura cu rusul rAmi, argiltin?Sau e un strilvechiu KAHHHLHE ? Dacii identificarea cu satulHlinistea e bung, la 1459 el va fi lost in stapanirea nea-mului Hudici.

3.

Suceava. 1459 Ianuarie 3...5tefan Voevod inteirete lui Letnei Ruginei satele Rugineanii,

jumeitate din Telejina, Stoboreanii, Boteiraniii ezerul Lahului.MATYCio KOHa610, MM CTG4Sd(H) KOHKO(M), rcna(p) HEWS! *OA-

ANK)CKOH, 3HAMEHHTO 4HHH(M) CH(M) HMO) MICTO(M) KKCe(M) KTOHA(FI) KIspH(T) HiTh e(r) OirCilklIBH(T), w(Ht) TOTH HCTH(14)011 H(m)CASI'd7 1111(11) MOM 1:18HtHHK, C/ISSKH(A) HA(M) npaKow Ke((1)140. Te(M)

1 Arbure, Dicf. geogr. al Basarabiei p. 103-104 ; Harta Basarabieide Nour.

2 Ind. stat p. 178, 175, 587.3 Uricaru 16 P. 207-208.4 Ghib. Sur. 4 p. 61.5 Ghib. Sur. 11 p. 15.6 Radu Rosetti, Pmntul p. 249.7 Revista Arhivelor, Bucuresti, 5 (1928-1929) p. 400. Cp. V. Lungu,

Despre olatul Hotinului, in Cercetri ist. (Iasi) anul 5-7 (1929-1931) p. 262.8 M. Costchescu, Doc. Mold. in. St. M. 1 p. 541. rndul 14, p. 542,

550; Arbure, Dicf. geogr. al Basarabiei p. 149 ; Harta Basarabiei de Nour.9 Cp. intfun document circa 7097 (1589) : o movil mare, anume