sociologie_romaneasca_moderna - constantin schifirnet

CONSTANTIN SCHIFIRNEŢSOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ MODERNĂ

Coperta: Ilustraţie- Concepţieşirealizare:CristianŢiu

Tehnoredactare:CristianŢiu

©Copyright-CONSTANTIN SCHIFIRNEŢ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

SCHIFIRNEŢ, CONSTANTIN

SOCIOLOGIEROMÂNEASCĂMODERNĂ /

CONSTANTIN SCHIFIRNEŢ- Bucureşti: Criterion Publishing, 2009

ISBN 978-973

CONSTANTIN SCHIFIRNEŢ

SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ

MODERNĂ

5

CUPRINS

Cuvânt înainte

Ştiinţă şi sociologie în opera lui Spiru Haret1.Destinulunuimatematician2.Mecanicasocială3.Sociologiaharetiană4.Ideilesociologiceharetieneînspaţiulpublic

Modernitate şi reformă la Spiru Haret

Concepţia sociologică a lui Traian Brăileanu 1.Scurtăbiografie1.Sociologieşifilosofie2.Sociologie,eticăşipolitică3.Oviziunesistemicădespresocietate4.Sociologiagenerală5.Sociologiaînînvăţământ6.EcourileideilorsociologicebrăilianePolitica de Traian Brăileanu, prima lucrare românească de

teorie politică1.Ştiinţapoliticăşisociologia2. Statul3.Mediulnaturalşimediulintercomunitar4.Clasapolitică5.Elitele6.Raporturilesistemuluipoliticcualtesisteme7.Individşisocietate8.Partidulpoliticşicorupţia9.Artapoliticăsauartadeaguverna

Mihail Manoilescu: o viziune monografică despre burghezia română

1.Destinulunuimaresavant

ConstantinSchifirneţ

6

1.Burghezia-categoriesociologică2.Evoluţiaburghezieiromâneşti3.Satulşioraşul4.Funcţiileburgheziei5.Naţionalismul6.Eliteleromâneşti7. Statul8.Psihologieetnicăşiburghezia9.ExegezaideilorluiM.Manoilescu

Anton Golopenţia – sociolog reformator

Mircea Vulcănescu- restaurator al filosofieiVeghea lui Mircea Vulcănescu la sistemul sociologic al lui D.

Gusti

N. Bagdasar despre gânditori români1.Scurtăbiografie1.OperafilosoficăaluiN.Bagdasar2.Manager3. Observator al lumii universitare şi al mişcării filosofice

româneşti

Dumitru Stăniloae despre fundamentul creştin al naţiunii1.Ortodoxieşinaţiune2.Bisericaortodoxă

NotăIndice de nume, termeni şi de titluri de lucrări

7

CUVÂNT ÎNAINTE

Sociologiaînspaţiulromânescs-aafirmatlapuţintimpdupălan-sarea termenului ,,sociologie”de cătreAugusteComte, aşa cumseîntâmplăcuoriceînceputaluneiştiinţe,decătrepersonalităţispeciali-zateînaltedomenii–I.C.Brătianuompolitic,T.Maiorescufilosof,M.Eminescu,poet.Unagronom,IonIonescudelaBradaaplicatmetodamonograficăînstudiulunorjudeţesauprovinciiromâneşti.PrimulcursdesociologieseţinelaUniversitateadinBucureşti,înanuluniversitar1896-1897decătreC.Dimitrescu-Iaşi.

Adevărata ,,exploziesociologică”seproducedupăprimul războimondialprincatedreledesociologiedelauniversităţiledinBucureşti,Iaşi,CernăuţişiCluj.

Despreproducţiasociologicăromâneascămodernăvorbimînpa-ginileacesteicărţiaşacumseregăseşteînlucrărileluiS.Haret,T.Brăileanu,M.Manoilescu,MirceaVulcănescu,AntonGolopenţia,N.BagdasarşiD.Stăniloae.Includereamareluiteologînrândulsociolo-gilorpoatesăparăsurprinzătoare.Credcăpuţiniştiudesprearticolelelui Stăniloae despreŞcoala sociologică de laBucureşti sau despreDurkheim,darşidespredimensiunilesocialealereligiei.

8

ŞTIINŢĂ ŞI SOCIOLOGIE ÎN OPERA LUI SPIRU HARET

1. Destinul unui matematician

În răstimpul când sociologia îşi căuta încă propriul drum, unmatematician român, specialist recunoscut înmecanică, publica, înanul1910,laParis,ocarte,Mecanica socială.Temalucrăriireferealaaplicabilitateamatematiciiînstudiulfenomenelorşiproceselorsociale.Autorulei,S.HareteraunadintrepersonalităţilereprezentativealeştiinţeişiînvăţământuluiromânescdelasfârşitulsecoluluialXIX-leaşiînceputulsecoluluialXX-lea.

S.Harets-anăscutla15februarie1851laHanulConachi,judeţulPutna.IntrălaşcoalaprimarădinDorohoiîn1858,apoiocontinuălaIaşişioterminălaBucureştiîn1862.Acesttraseuşcolarlavârstaasimilăriicunoştinţelorînşcoalăîşivafipusamprentapeintereseleştiinţificeşisocialealeviitoruluiomdeştiinţăşiomdestat.În1862in-trăla,,SfântulSava.”În1874,laabsolvireaUniversităţiidinBucureşti,îşiialicenţaînştiinţefizico-matematice.Înurmacâştigăriiconcur-suluiMinisteruluiInstrucţiuniiPublice,TituMaiorescul-atrimislastudiilaParis,pentruastudiaştiinţelematematiceteoretice.Aicivasusţinelicenţaînmatematicăîn1875,şiînfizicăîn1876.În1878ob-ţinelaParistitluldedoctorînmatematicicutezaSur l’invariabilité des grandes axes des orbites planétaires,tipărităîn1878şiretipăritădupă şapte ani înMemoriileObservatorului dinParis.Este primultitludedoctorînştiinţeobţinutdeunromânlaParis.Revenitînţară,Haretestenumitprofesorlagimnaziul,,MihaiBravu”,cădupăcâtevazile,săocupepostuldeprofesorsuplinitorlaFacultateadeŞtiinţeaUniversităţiidinBucureşti,iarîn1882devine,princoncurs,profesortitularalcatedreidemecanicăraţionalălaaceeaşifacultate.În1879,laovârstăfoartetânără,urmareaprestigiuluidecaresebucura,afostalesmembrucorespondentalAcademieiRomâne,iarîn1892afostalesmembrutitular.

Publicăîn1880studiulasupraproiectuluiderăscumpărareacăilor

9

SociologieRomâneascăModernă

ferate.Între1881-1891predălaSeminarul,,NifonMitropolitul”-mate-matica,laŞcoaladeartilerieşigeniu-mecanicaraţională,laŞcoaladepodurişişosele-algebra,laŞcoaladeOfiţeri-mecanicaraţională.Afostinginerhotarnic,publicândlucrăriasuprahotărnicieiunormoşii.

Haretaîmbinat,într-unmodcumrars-aîntâmplatînculturaro-mână,calităţiledesavantşidascălcuabilităţiledeomdestat.Aavutînaltedemnităţiînstat:InspectoralÎnvăţământului,SecretarGenerallaMinisterulInstrucţiuniipubliceşialCultelor,ministrualInstrucţiuniipublice(detreiori)înguverneliberale,întoatemanifestându-secaunmarereformatorşictitordeinstituţii.Înactivitateasapublicăainiţiatşiaorganizatacţiuniceaudăinuitîntimp:acordareadecărţigratuitepentrucopiisăraci,loturişcolarepentrufiecareşcoală,cantineşcolare,şcolideadulţi,instituireamedaliei,,Răsplatamuncii”,editarearevistei,,Albina”,înfiinţareauneicomisiiîncadrulMinisteruluiInstrucţiuniiPublicedeelaborareaprogrameişcolilorsecundareşiaregulamentelorpentru întreg sistemul şcolar, toateacesteacţiunieliminând,măcarparţial,deficienţelegravedin învăţământul românesc, remarcatedeatâteaorilasfârşitulsecoluluialXIX-lea1.Înperioadaministeriatelorsales-aresimţitprofundprogresulînedificareainstituţiilordeînvă-ţământ,augmentareacalităţiiactivităţiididactice,întărireasistemuluinaţionaldeînvăţământ.

Suferinddeoboalăincurabilă,SpiruHaretmoarela17decembrie1912.Traseulvieţiisaleestedrumulparcursdeopersonalitateaştiinţeişideunreformatorcareapromovatidei,normeşivalorialemoderni-tăţiiînactelegislativeşiadministrativealcărorefectseresimtepânălaacestînceputalmileniuluitrei.

DarHaretnuestedoarctitoralsistemuluilegislativşcolarşiorga-nizatoralînvăţământuluimodernromânesc,cişiapărătoralintereselorţărănimii,şiunuldintreprimiicareausemnalatgravitateaproblemeiţărăneşti2.DintruînceputHaretadatatenţiecunoaşteriistăriisocialedinsocietatearomâneascăşi,înconsecinţă,aurmăritridicareaştiin-ţificăşiculturalăacategoriilorsocialedefavorizate,pentruadiminuadecalajul imens care exista, din această perspectivă, faţă de stareaniveluluideculturădinţărileoccidentale.Prinacţiuneasareforma-

1 ŞerbanOrăscu,Spiru Haret,Edituraştiinţificăşienciclopedică,Bucureşti,1976,p.42.

2 CostinMurgescu,Mersul ideilor economice la români, II, EdituraEnciclopedică,Bucureşti,1990,p.206.

ConstantinSchifirneţ

10

toareaintrodusraţionalitateasocialăîninstituţiileşcolareşiamilitatpentru soluţii realiste în ce priveşte proprietatea funciară şi stareasocialăprecarăaţărănimii.StudiulsăuChestia ţărănească,publicatîn1905prezintăstareaţărănimiişisugereazădirecţiideschimbareacondiţiilordeviaţăaleacesteicategoriisociale.Dinaceastăcauzăafostconsideratautormoralalrăscoaleiţărăneştidinanul1907.Înactivitateasapublicăviguroasă,curezultateremarcabileînreforma-rea învăţământului, în organizarea şi conducerea acestuia,Haret acunoscutrealităţilesocialeromâneşti.Învăţământuleradomeniulcareoglindeacuclaritatestărilesocialeromâneştialetimpului.Ommodern,atentlaacţiunilesocialealediverselorcategoriisociale,preocupatdeintroducereaprogresului în societate,Haret a putut observamersulvieţiiromâneşti.Încontactuldirectcurealităţilesocialeelarealizatcomplexitateaşidiversitateaextraordinarăafenomenelorşiproceselorsociale,căroracăutasălegăseascătrendullorreal.Matematician,ela crezut că numai tehnicile analizeimatematice sunt profitabile încunoaştereacurigoareasocietăţii,fiindcănumaiastfels-arputeafacefaţăcomplexităţiifaptelorsociale.Eleraconvins,asemeneaoricăruiomdestat,deinsuficienţamijloacelordecaredispuneaînînlăturareadificultăţilor din viaţa popoarelor, datorate caracterului complicatal problemelor sociale, număruluimare de elemente din care suntalcătuite,ignoranţei ,,aproapecompletăîncareneaflămînprivinţalegilorceguverneazăfărănicioîndoialăfenomenelesociale,lafelcaşiîncazultuturorcelorlaltefenomenenaturale[...].Şiastfel,ceeacesecheamăpoliticănuestedemulteoridecâtotexturădeexpediente,demeschinesubtilităţi,demiciintrigi,dejosniciimărunte-caredealtfel,nusunttotdeaunachiaratâtdemărunte-,înlocsăfieceeaceartrebuisăfie,oştiinţăfoartedificilă,clădităînsăpebazesigureşisolide” (p.33-34)3.Numaiopersonalitatecael,angrenatădirect înorganizareaşiconducereaunuiadintresectoareleimportantealevieţiisociale,putearealizacăpoliticaesteoactivitatecarecereocunoaşteretemeinicăalegilordupăcarefuncţioneazăsocietatea.CaracterizareapoliticiidintextuldemaisusesteurmareaexperienţelorcrudetrăitedeHaretnunumaicaomdestat,darşicaintelectual.Iată,sobrietateaatâtdespecificămareluisavanteste,fărăvoialui,dublatădesarcasm

3Citatele lacarenusefac trimiteridarse indicăpaginasuntdinS.Haret,Mecanica socială,traducereAdina-GabrielaApostol,studiuintroductivşinotedeLeonŢopa,Edituraştiinţifică,Bucureşti,1969.

11

SociologieRomâneascăModernă

faţădeceeaestepoliticareală.Numaipuţin importantestedemersulsău într-odisciplină-so-

ciologia-desprecarenusepronunţaseînniciunfelpânăatunci.Sănuuităm,elpublicălucrareaîncontextulîncareÉ.DurkheimşiM.Weberelaboraulucrăriesenţialedespreştiinţasociologiei.Conştientdenecesitatearigoriiştiinţificeînstudiulfenomenelorsociale,Haretintră,fărăcomplexe,îndialogulcusociologii,iaropiniileexprimatedeuniidintreeistaumărturiepentruvaloarealucrăriisale.

Lucrarea Mecanica socialăseînscrieînaceastăcontribuţieesenţialăaautoruluieiladezvoltareauneiştiinţe-sociologia-născutăînepocamodernăşiemblematicăpentrucivilizaţiamodernă.Haretaintuitcăsocietateaesterealitateaceamaicomplexă,iarorganizareaşicondu-cereaeinusemaiputeaurealizafărădemersulştiinţificdecunoaştereafenomenelorsociale.

ÎnaintedeatrecelaanalizaideilordinMecanica socială credemcăesteutilăofoartesuccintăprezentareaceeaceînseamnăastăzicu-noaştereasociologică.Estelimpede,investigarearealităţiisocialepre-supunestudiuleifărăimplicareasubiectivităţiicercetătorului,pentruaseobţineinformaţiicaresăreflecteîntocmaiadevărul.PrimulcareafăcutdiferenţaîntrecunoaştereaobiectivăşicunoaştereasubiectivăafostI.Kant.Filosofulgermanfoloseştetermenul,,obiectiv”pentruacaracterizacunoaştereaştiinţificădreptocunoaşterecesedesfăşoarăindependentdepoziţiasubiectivăacercetătorului,iarjusteţeaeipoatefiverificatădeoricine.Obiectivitateaenunţurilorştiinţeiempiriceestedependentădeformareateoriilor,deformulareaipotezelor,aenunţuriloruniversale.DupăcumspuneK.Popper,observaţiilenoastrepotfites-tatedeoricinenumaiacoloundeanumiteevenimente(experimente)serepetăpetemeiullegităţilor,respectivpotsăfiereproduse.Cunoaştereaştiinţificăesteactuldeformulareaenunţurilorştiinţificeobiectivecarepotsăfieintersubiectivtestate4.

Încădelaapariţiasociologieis-aurmăritgăsireaacelormetodecaresăfacădineaoştiinţăasemănătoarecufizica,astronomia.Înperioadadesfârşitdesecol19şiînceputdesecol20,sefăceaefortulcastudiulştiinţificînsociologiesă-şiîntemeiezeenunţurilefundamentalepeace-leaşiprincipiicediriguiautoateştiinţele:lumeaexistăindependentde

4KarlPopper,Logica cercetării,studiuintroductivşinotedeMirceaFlonta,traduceredeMirceaFlonta,AlexandruSurduşiErwinTivig,Edituraştiinţificăşienciclopedică,Bucureşti,1981,p.77.

ConstantinSchifirneţ

12

subiectulcunoscător;existenţaobiectivăasocietăţiiesteindependentădecercetător;realitateasocialăestestructuratăcarelaţiecauză-efect,iarevoluţiaeiesteguvernatădeprincipiuldeterminismului;realitateapoateficunoscutăprinobservaţiifăcutedincolodeoricesubiectivitate.Sociologiasecuvinesăexplicerealităţilesocialecafapteştiinţifice,iar adevărul ştiinţific derivă din analiza obiectivă prinmijloacedeobservareşidemăsurare.

Săspunemcăevoluţiagândiriisociologiceaarătatcă,spredeosebiredecercetareadinştiinţelenaturaleinteresatădestudiulrelaţiilorcauzalesubforma,,cauzaAdeterminăBşiarecaefectcertC”,ştiinţeleumaneşisocialeanalizeazăprobabilitateaca ,,ocauzăAsă influenţezepeBşisăproducăefectulCdarşiefecteleD,E….”Prinurmare,acesteştiinţesuntprobabiliste.Ştiinţelesocialeşiumanestudiazăoameniiînipostazalordefiinţeindividualeşisociale,ceeacel-adeterminatpesociologulfrancezP.Bourdieusăafirme:,,Probabilesteunblestemcaştiinţeleomuluisăaibăde-afacecuunobiectcarevorbeşte”5.

Sociologia este ştiinţa despre societate care studiază realitateasocialăîntemeiuluneiteorii,darşipebazacercetăriiempiriceprinmăsurareafrecvenţeisauintensităţiifaptelorsociale.Lafelcaoricareştiinţă,eadispunedeometodologieproprieacercetării,demetodeşitehnicidecunoaşterearealităţiisociale.

Rezultăcăscopulcercetăriisociologicestăîndescoperireaacelorinformaţiidesprerealitateasocialăcepotfiutilizateînpredicţiidespreevenimenteşiprocesesociale.Astăzicapătăoponderetotmairidicatăanalizacantitativă însociologie.Cibernetica, teoria jocurilor, teoriainformaţieiaupătrunsînsociologie.Apariţiacomputerelorastimulatrapidmodelareaproceselorsocialeprivinddeciziile,conflictele,ana-lizeleelectorale.

Este adevărat, faţă deutilizareametodelor cantitative există dinparteaunorsociologirezervecriticefiindsemnalatelimitealeempiris-mului.Seconsiderăcăanalizacantitativăducelaunempirismabstractşinicidecumlastudiulconcretalsocietăţii.Trebuiespuscă,dincolodeacestelimite,metodologiacercetăriisocialecuprindecapitoledistinctedespremăsurare, statistică,modelarea fenomenelor sociale, scaleleşi tehnicile de scalare, experimentul social, teoria grafurilor.Toateacesteachiziţiiînanalizacantitativăasocietăţiis-aufăcutîntimpîn

5 În Sociologie franceză contemporană,antologieîntocmitădeIonAluaşşiIonDrăgan,Editurapolitică,Bucureşti,1971,p.192.

13

SociologieRomâneascăModernă

confruntareadintrediverseleşcolisociologice.Estesemnificativpentruevoluţiasociologieisăamintimcăfonda-

toriieinuauacceptatintrusiuneamatematiciiînstudiulvieţiisociale.A.Comteexprimaîncredereaîncapacitateaştiinţeideaformulalegipebazaobservaţiei,astfelîncâtelesăfiecerteşiimposibildeinfirmatde către noi experimente. PentruComte, toată cunoaşterea umanăestedatănumaideştiinţădatorităvirtuţiloreidestudiusistematicalfenomenelorşideexplicarealegilordefiinţareaacestora.Filosofulfrancezapreciacănumaiobservaţiaestemetodaceamaieficientădecunoaştereştiinţificăşiavertizacăsociologia,,trebuiesărezistecontrainvazieimatematice.”

Alţi doi fondatori ai sociologieiÉmileDurkheimşiMaxWeberau gândit alte principii ce dau obiectivitate ştiinţifică demersuluisociologic decât formulelematematice.ÉmileDurkheim considerasociologiacaştiinţăafaptuluisocial,deoareceacestaexistădincolode individ.Astfel, sociologia studiază societatea alcătuită din faptesocialecesemanifestăprinoexistenţăproprie,fărănicioingerinţăasubiectivităţiiumane.Faptulsocialsecaracterizeazăprinexterioritatealuifaţădeconştiinţeleindividuale.Elesteoriceactsaufenomensocialindependentdemanifestărileindividuale.Deaceeaelacţioneazăcao constrângere exercitată asupra individului pentru că acesta să seconformezeconvenţiilorşinormelorsociale.,,Tratămfaptelesocialecalucruri”afirmăsociologulfrancez.,,Principalulnostruobiectiv…estedeaextinderaţionalismulştiinţificlaconduitaomenească,arătândcă[...]eaestereductibilălaraporturidelacauzălaefect”şideaceeasociologia,,nutrebuiesăconsisteîntr-osimplăparafrazăaprejudecă-ţilortradiţionale”6.

Larândulsău,MaxWeberfăceadiferenţanecesarăîntresociologieşiştiinţelenaturii.Pentrusociologulgermantoatefaptelesocialesuntfaptecomprehensibile.Fenomenecumsuntstabilireaunuipreţ,orga-nizareauneigreve,conduitareligioasăaunuitribsuntcunoscuteînaltmoddecâtsuntstudiatefenomenenaturale:dececadeunmeteorit,dece îngheaţăapa,adicăprimelesuntcunoscutedin interiorul lor,pentrucăsociologulînsuşiesteofiinţăsocială,pecândcelelaltesuntinvestigatedinexteriorullor.Sociologiaesteştiinţăaacţiuniisociale,oştiinţăcomprehensivăşiexplicativă.Fiinţeleumaneaucapacitateade

6ÉmileDurkheim,Regulile metodei sociologice,traduceredeC.Sudeţeanu,ediţiaaII-arevăzutădeIoanMihăilescu,Edituraştiinţifică,Bucureşti,1974,p.35.

ConstantinSchifirneţ

14

aficonştientedemodulîncaresepetrecacţiunilesociale.Sociologultrebuiesăobservetrăirilesubiectivealeindivizilorceinteracţioneazăşiacţiunilelor.Acţiuneasocialăesteprodusuldecizieiluatedeindivizicareîidauunsens,iarconduitalorarelocîntemeiulaceluisens.

Ambii fondatori ai sociologiei,ÉmileDurkheim şiMaxWeberaucăutatsădemonstrezecăaceastaesteoştiinţăcaoricealtăştiinţăpozitivă,dardispunedeunmodspecificdeanalizăştiinţifică.

Aminsistatpetezelefundamentalealecelordoisociologi,lacareHaretnufacenicioreferire,pentruamarcaprezenţa,înperioadadeapariţiealucrăriisociologuluiromân,ainteresuluipentrudelimitareaobiectuluidestudiualsociologieicaştiinţă.VomconstatacăHaretnudiscutăatâtchestiuneasociologieicaştiinţă,ciestepreocupatdemodulcumpoatesociologiasăbeneficiezedevirtuţilematematiciiînasigurareauneirigoriştiinţificedemersuluisociologic.Esteparado-xulharetian:apornitdelaimperativulaşezăriianalizeisociologicepetemeiurimatematiceşiaajunssăcontureze,defapt,problematicasociologiei.

Începriveştemodulcelmaiexpresivalaplicăriimatematicii-me-canicaraţională-săremarcăm,dupăsociologulP.Sorokin,maimulteconcepţiimecanicisteînadouajumătateasecoluluialXIX-lea:fizicasocială,mecanicasocială,energeticasocialăşisociologiapură,matema-ticafuncţională.Statisticaafostuninstrumentdeanalizăaproceselorsocialeşieconomiceîncădinsecolul19.În1822J.F.Herbartpledapentruutilizareacalcululuimatematicînstudiulpsihologiei.HenriCh.Careyaelaboratconcepţiadesprefizicasocialăpentruaargumentavalabilitatealegilormaterieiînstudiulvieţiisociale.

2. Mecanica socială

Termenuldemecanicăsocialănu-iaparţineluiS.Haret,elfiindînsăprimuldinRomâniacare-idăunconţinutclar.TermenulafostfolositmaiîntâideLesterWardşiLeonWiniarski,darsavantulromânnuacunoscutideilecelordoiautori.ConcepţialuiS.Haretseînscrieîncu-rentulmecaniciisociale,caramurăasociologieiabstracte(A.PortuondoyBarcelo)sauasociologieipure(LesterWard).PrintrereprezentanţiisăisenumărăL.Winiarski,A.Lotka,A.Groppali,careauurmăritgăsireadelegiunitareşideprincipiiştiinţificedeexplicareavieţii

15

SociologieRomâneascăModernă

sociale.Înaceastăviziune,societateaesteprodusulcelmaicomplicatalevoluţieifizico-mecanice,iarfenomenelesocialefuncţioneazădupălegilenaturale.CharlesMismerconsiderăcălegeaatracţieiuniversaleacţioneazăînsocietate,şicunoaştereaeiarconducelaexplicaţiiprivindmoduldeconstituireasocietăţii.Indiviziisuntatraşiuniidealţiiprintrebuinţelesausentimentelelor7.WiniarskiînEssai sur la mécanique socialedefineştesociologiacateorieaenergeticiisociale,energeticafiindbazatuturorştiinţelor,pentrucăoricelucruesteotransformarea energieimecanice.Aceeaşi lege este şi în biologie, unde energiamecanicăsetransformăînenergiebiotică,iaraceastadevinesocială.Winiarskistudiazăsocietateacaunsistemanalogoricăruialtsistemîncareacţioneazălegilemecaniciiraţionale.Grupurilesocialesuntpuncteşisistemematerialedeterminatedeforţesocialedinacărorinteracţiunerezultăechilibrulşimişcărilesociale.Conceptelemecaniciisocialesuntceledealtruismşiegoismsimilarecelordeatracţieşirespingeredinmecanicaraţională,asociaţierespectivcompunereaforţelor,cooperareversusmultiplicare de forţe, război respectiv comprimarea forţelor,organismsocial-echilibrulforţelor.

ExegezeleconsacrateluiHaretinsistăpeanalogiaîntremecanicaraţională şi sociologie, fără a stărui asupra tezelor şi interpretărilorsociologiceale luiHaret.AşacumbinesubliniaTraianHerseni, secuvineatrecepesteceestemecanicăşiaanalizaconcepţiasociologicăaluiHaret8.NuestemaipuţinsemnificativfaptulcăHaretprintezadespreexplicarealumiipebazaprincipiilorşilegilormecanicii,reducerealitatealaproceselemecanice,şiastfelelcontinuăideileconcepţieimecanicistereprezentatădeDescartes,Spinoza,d’Holbach.

Cartea luiHaret nu este o lucrare sofisticată dematematică.Procedeuleiesteingenios:maiîntâiseprezintăanalizamatematicăauneiprobleme,apoisefacexemplificăricaredovedescceledemonstratematematic.Aceastălucrareestefondatoareprinargumenteleeidesprenecesitateaunuidemersnouînstudiulsocietăţii.Înperioadacândaapărut,teoriileorganicistenumaierauviabile.Darsociologiacontinuasăfieabordatăcaofilosofiesocială.S.Haretcereacasociologia,aflatăînplinăexpansiune,sădevinăoştiinţăpozitivă.Elaccentuanecesitatea

7PetreAndrei,Sociologie generală,ediţiaaII-a,îngrijităşicuvântintroductivM.Mâciu,EdituraAcademieiRepubliciiSocialisteRomânia,Bucureşti,1970,p.116.

8TraianHerseni, Sociologia românească. Încercare istorică,InstitutuldeŞtiinţeSocialealRomâniei,Bucureşti.1940,p.94.

ConstantinSchifirneţ

16

studiuluisocietăţiicurigoareamatematicii,ţinândseamadeceeaceI.Kantafirmafărăechivoc:,,Eususţincăînorişiceştiinţăreferitoarelanaturănuputemaveaadevăratăştiinţădecâtnumaiacoloundeesteşimatematică.”Pentrucăsocietateaestealcătuitădinoameni,iaroameniisuntpărţiintrinsecialelumiinaturale,Haretapreciazăcăsociologianusepoateconstituidecâtcaştiinţă.Haretaconceputsocialulcaparteintrinsecăuniversului,acăruicunoaşteresefaceprinmodelelemecani-ciiraţionale.Mecanicasocialăesteadecvareacauzalităţiifenomenelorsocialelanormeleşijudecăţilematematicii.Esteprobabil,scrieHaret,,caşiînsociologie,caşiînmecanică,trebuiesăfieelementeacărorvariaţiunedeterminăvariaţiuneatuturorcelorlalte;darîncănuştimcarisuntacesteelemente”9.Sociologiaesteînesenţăunstudiudeevoluţieasocietăţilor,unstudiualmişcării.Mecanicaraţionalăseocupădemişcareaabstractă,pebazaunuinumărmicdepostulatestudiatenumaiprinlogicamatematică,adicăstabilireaadevăruluipostulatelorprivindsocietateapecaleexperimentalăsaucămetodaaxiomaticăpoate fiaplicatăsociologieicaştiinţădespresocietate.

Haret propune ometodă, bazată pe analogia ce ar exista întrefenomenelemecanice şi fenomenele sociale.Principiidinmecanicăsuntvalabileşiînviaţasocială,deaicitezaluicălegilesocialesuntanaloagelegilormecanice.Elpropuneometodăîntemeiatăpeanalizamatematicăşimecanicaraţională,înscopulstudiuluisocietăţiicuri-goareaacestorştiinţe.HaretaadâncitceeaceA.Comteanumitstaticăsocialăşidinamicăsocială.SăamintimaicicăînsecoleleXVIIIşiXIXmecanicăafostştiinţaceamaidezvoltatăşi,înconsecinţă,consideratăfundament pentru orice altă ştiinţă.Nici fondatorul sociologiei,A.Comtenuafostscutitdeinfluenţelemecanicii.Comteapreluatdinmecanicădiviziuneaîntrestaticasocială-teoriaordiniişidinamicăsocială-teoriadezvoltării,precumşicategoriilemecaniciiraţionale.Haretcautăsădovedeascăoportunitateamatematiciiînanalizasocie-tăţii,despărţindu-sedeComte.

Încapitolul,,Consideraţiiasupraproblemeimişcăriisociale”,Haretremarcălipsauneilegisociologice,aşacumînmecanicaraţionalăestelegeanewtoniană.Deaceea,considerăcăştiinţasociologicănudispunedeoteoriedeacelaşinivelcamecanicaraţională.Maimult,exegetulapreciazăcăsociologiei ,,experimentul îieste interzisşiobservareasereducepentruealaînvăţăminteleistoriei,caresuntdepartedeafi

9S.Haret,Despre mecanica socială,înOperele lui S. Haret,vol.X,p.483.

17

SociologieRomâneascăModernă

suficiente”(p.108).Dinacesteraţiuni,sociologiatrebuiesăparcurgătoateetapeleprincareatrecutştiinţamişcăriifizice,iarpentrumomentnu-irămânedecâtsăstudiezerealitateasocialăcuaproximaţiisuccesive.Sociologiavadeveniştiinţăveritabilăcând,,vaficapabilăsăfoloseascăcalculul.”Pânăatuncieaesteodisciplinăştiinţificăimatură.Astăzi,studiidespregraduldeevoluţieaştiinţelorplasezăsociologiacamînaceeaşizonădedezvoltarecaşisavantulromân,cutoateachiziţiileimportanteînanalizacantitativăasocialului.Explicaţiaacesteisituaţiiasociologieiesteprogresulnesatisfăcătorîndescoperirealegilorso-ciale,care,aşacumafirmăHaret,trebuiesăfieanaloagecucelecaredeterminăechilibrulşimişcareamaterială.

Aşadar,Haretaurmărit, camatematician,dacăprincipiile, con-cepteleşiformulelematematicepotfiaplicatelastudiulsocietăţii.Deaceea,elnuacordăatenţieparadigmelorteoriilorsociologice,darestepreocupatde argumentele ce ar confirmaanalogiadintremecanicaraţionalăşisociologie.Aintervenit,înopţiunealui,experienţasadeagentsocialobligatcontinuudepresiunileînadasoluţiilachestiunisocialeacuteşidemaximărelevanţăpentrusocietatea românească.MatematicianulHaretafostsolicitatdeomuldestatHaretsăgăseascăformulelenecesarepentrudeciziipoliticeşiadministrativelaproblemesocialeconcrete,aşacumelînsuşiospuneînIntroducere.

Lucrarea Mecanica socială,,esteoîncercaredeaplicaţieametodeiştiinţificelacercetareaproblemelorsociale”,scrieautorul.Esteclarcăelaînţelesprinmetodăştiinţificăstudiulmatematicalsocialului.ScopulluiHaretestesăexpună,,ometodăcarevapermite,dupăcumcredem,săintroducăînstudiulproblemelorsociale,puţincâtepuţin,acearigoarearaţionamentuluicaredăatâtdestrăluciterezultateînceeacenumim«ştiinţeleexacte»“(p.31),şiastfelsăfiesoluţionatemulteprobleme,,careastăzisuntpreaadeseorilabunulplacalinspiraţieidemoment,alîntâmplăriisaualpasiunilor”(p.32).Metodasugeratădeelpleacădelapremisacăanumiteprincipiifundamentalealemecaniciiraţionalepotfistabiliteşipentrufenomenelesociale,supuseunorlegicaşirealitateanaturală.

Aducândoseriedeexplicaţiilauneledintreideilesale,dupăedi-tarea cărţii,Haretpreciza: ,,Sociologia esteo ştiinţă foartegrea, şidacăcautăcinevasăgăseascăpentrudânsacăinouă,estenumaicuscopuldea-iînlesnicalea,deafacestudiuleimaiuşor,mairepede

ConstantinSchifirneţ

18

şimaipuţincomplicat”10.Savantulromânsublinia,pebunădreptate,caracterulcomplexalsociologiei,iardemersulsăuesteaceladeaofacedisponibilăpentruinvestigareasocietăţii.

Ca autentic omde ştiinţă,Haret avertizează permanent asupracaracteruluilimitativaldemersurilorsale:,,formulelenoastreşipro-prietăţilecorespunzătoarenuvorfiadevăratedecâtcaprimăaproxi-maţie,aceeaîncareneglijămvariaţiafenomenelorsocialeprovenitedinacţiuneareciprocăaforţeloraparţinândfiecăruiadintregrupurileeconomic,intelectualşimoral”(p.67)Deaceeatrebuieevitatafacereferirelaexemplecontemporane:,,laeleexistămareleriscdeadevenimaipuţiniobiectivi”,aserţiunesimilarăcuideealuiMaiorescudespreinoportunitateastudiuluiistorieicontemporane.Poateaşaseexplicădecemarelesavant,deşirecunoaştecăaceastălucrareafoststimulatădemediulromânesc,nuexemplificătezelesalecuevenimenteşifaptepetrecuteînsocietatearomânească.

3. Sociologia haretiană

SăstăruimpuţinasupraprincipalelortezedinatâtdeinteresantaşideactualacartealuiHaret.ConcepţiasociologicăaluiHaretesteaxatăpenaturavieţiisociale,iarcaelementfundamentalalvieţiiso-caleesteconsideratindividuluman.Primelecapitoleexpunaxiomeşiprincipiialemecaniciiraţionaleşioferădefiniţiipreciseproceselorşifenomenelorsociale,asemănătorcelordinmatematică.Primulcapitolseocupădestatică,iaraldoileadedinamică.Douăcapitoleanalizea-zăforţelesociale.Carteaseîncheiecuunstudiudesprecivilizaţie.S.Haretvreasădemonstrezecăpunereaînecuaţieafaptelorsocialeesteposibilă.Carteadescrienoţiuniledevariabilăşifuncţiune,reprezen-tareavariaţiuniifuncţiunilorprincurbeşisuprafeţe,interpolaţiuneaşiextrapolaţiunea,moduriledereprezentareînmecanicaraţionalăarezultatelor,acentruluidegravitate,principiulvitezelorvirtuale,toatefiindraportatelaoanumitădimensiunesocială.

Toatefenomenelesocialesuntcontinui,ceeacedeterminămişcareasocialăpermanentădeoareceînviaţasocialănuputemvorbiderepausabsolut.Cucâtosocietateestemaisolidconstituită,cuatâteaprezintămaipuţinăelasticitate,căcilibertateademişcareamembriloreieste

10 Ibidem,p.495.

19

SociologieRomâneascăModernă

cuatâtmailimitată,cucâtsistemulsocialseapropiedeunsistemdelegăturicomplete.Deaceeapericoluldistrugeriiuneisocietăţiestecuatâtmaimare,cucâtaceastăsocietateestemaiorganizată.Seobservăcăîntr-unlimbajnutocmaiadecvatHaretvreasăaratecăosocietatepoatedispareacoloundetotulesteorganizat.Regimuriletotalitareaudoveditfragilitateasistemuluilorsocialdincauzalimităriisauînlă-turării libertăţilor individuale.Savantul român, iată explică înmodştiinţific,moduldefuncţionareasocietăţii,cetrebuiesăsebazezepeoarmonieîntreorganizareadetipbirocraticşispaţiulprivat.

Haretcredecăestecuatâtmaigreudeaimprimaomişcaresocialăunuipopor,cucâtacestpoporestemainumeros.Dimpotrivăunpoporpuţinnumerospoatedanaşterelaocreşteredeenergieconsiderabilă.Olegeidealăarfiaceeacareardeterminamersulsocietăţiiîndirecţi-uneacelortreicoordonate(ridicareaeconomică,intelectualăşimora-lă),încâttoţimembriisocietăţiisăfieînprofit.Estelimpedemodelulavutînvederedesociologulromân,anumecelalţărilornordice,pecareleconsideră,dupăcumvomvedea,singurelesocietăţiceasigurăbunăstareatuturor.

Înaceeaşidirecţieatranslăriinoţiunilordinmecanicaraţionalăînsociologiesăremarcămconceptulde,,centruldegreutatealunuicorpsocial.”Uncorpsocialareoformă,esenţialvariabilă,darunaseme-neacorpareuncentrudegreutate.Înoricesocietateexistăprocese,fenomenesauevenimentecedominăviaţasocialăşiodirecţioneazăspresensurileşiţeluriledoritedeele.Haretremarcăîndreptăţit:,,Darcumnicioschimbaresocialănusepoateproduceînmodinstantaneu,sepoateadmitecălaunmomentdeterminatşipentruuntimpfoartescurtformacorpuluisocialrămâneinvariabilăşiatunciputemîncercasădeterminămcentrulsăudegreutatepentruacelmoment”(p.73).

Însocietateacţioneazăprincipiulvitezelorvirtuale.Acestava fifolositşidesociologie,pentrucăelafostutilizatcusuccesîncelelalteştiinţe.Uncorpsocialsupusunorforţesociale,şiunuinumărdelegă-turicaresuntînechilibru,sumaalgebricăamomentelorvirtualealetuturoracestorforţesocialeestenulăpentrutoatemişcărilevirtualealecorpuluisocial,compatibileculegăturileceîisuntimpuse.

Căutând o explicaţie la stabilitatea societăţii,Haret analizeazăechilibrulsocial.Înmecanicaraţionalăexistăunechilibrualforţelormecanice.Însocietateechilibrulsocialalunuiindividestestareaîncaresegăseşteelatuncicândsuprimareaforţelorsociale,ceacţionează

ConstantinSchifirneţ

20

asupralui,nu-ischimbăstareasocială.Autoruldelimitează,îndreptăţit,întreindividşisocietate,pentruaconstatacăstareadeechilibruaunuisistemdeforţesocialenuimplicăstareaderepaussocialaindividuluisauasocietăţii,altfelspus,societateanusereducelaînsumareameca-nicăaacţiunilorindividuale,eaesteorealitatecefuncţioneazădiferitdeconduitaindividului.Întreindividşisocietatepunteaestecreatădecătregrupurilesociale.Haretanalizeazănoţiuneadeformesociale,acărorexpresiesuntgrupurilesocialecaresecomportăcaniştecorpurisolide.Forţelesocialeaplicateunuicorpsolidsereduclarezultantaunicăşilauncuplu,iardeplasărilevirtualenusuntinfinitdenume-roase.Elapreciazăcăstabilitateaîntr-osocietate,datădemenţinereaunuiechilibrusocial,nuesteoportună:,,Stareaderepausaunuicorpsocialesteaceea încare fiecare individpăstreazăo situaţie socialăconstantă,decicândstareasaeconomică,intelectualăşimoralărămâninvariabile.Estecazulsocietăţilorsălbatice.Arputeafişicazuluneisocietăţicivilizateundefiecareindividarfipede-aîntregulmulţumitdesoartasaşilipsitdeoriceaspiraţieşiîncarecelelalteforţesocialearfiastfelîncât,echilibrându-se,prineleînselenuarputeasămodificeformacorpuluisocial”(p.80).Aserţiunesemnificativăpentrugândireaharetiană,caracterizatăprinînţelegereamecanismelordeexistenţăşifuncţionareauneisocietăţi.Departedelimbajulconceptualalsoci-ologieişialpsihologieisociale,totuşieldiscutăcorectrelaţiadintreindividşisocietate.Omulnuesteunelementinertalsocietăţii,cicuaspiraţiile,trebuinţeleşiidealurilesalecautăsămodificemediulsoci-al,săşi-lapropiepentrusatisfacereaintereselorproprii.Haretdiscutătendinţaunorgânditorideaimpuneechilibrulsocialcadimensiunefundamentalăafiinţăriiuneisocietăţi,fărăa-inumidaresteclarcăsereferălaA.Comte,H.C.CareysauH.Spencer.Nuesteposibilă,spuneHaret,osocietatelipsitădeoricemişcaresocială.Folosireaforţei,pentrurestrângereatendinţeinaturalecafiecaresăconserveceeaceare,esteiluzorie,,nusepotlua,camodele,societăţilesălbaticecândestevorbadeorganizareasocietăţilorcivilizate”(p.81),unargumentperemptoriupentrujustificareadeosebiriiconcepţieisaledeevoluţionismşiorga-nicism, precum şi repudierea avalanşei de ,,studii” despre culturileprimitiveîntimpulsău.Suprimareamişcăriisocialeînseamnădefaptsuprimareaprogresuluişi,deaceea,însocietăţilecivilizatestareaderepaussocialnuestededoritîntrucâts-arajungelainstabilitate.

Pentrucăînviziuneasa,,stabilitateaechilibruluisocialeaproape

21

SociologieRomâneascăModernă

totdeaunaimposibilă”(p.84),HaretapreciazăraţionamentuldespreomogenalluiH.Spencercainutil:,,căciomogenitateauneimasesocialecereînprimulrândegalitateperfectăîntretoţiindiviziiceocompun,atâtdinpunctdevederemoralşieconomic,câtşidinpunctdevedereintelectual,ceeace,evident,esteoimposibilitate”(Ibidem).Sociologulromânaduceoperspectivăteoreticăinedităasupramoduluidestruc-turareasocietăţii,prinaccentulpuspediferenţierile întremembriiunuisistemsocialcamotoraldezvoltării.Într-adevăr,ulterior,uneleteoriisociologiceauargumentatcăoricesocietate,darcudeosebirecelemoderne,cunoscodiversitatedeindivizişiinegalităţiledintreeişinicidecumoomogenitatemecanică.

Unspaţiuîntinsesteacordatdinamiciisociale.Haretdiscutăacestsegmentalvieţiisocialeprinceeaceelnumeşteaxiomealedinamiciisociale.Primaaxiomăanalizatăesteprincipiulinerţiei.Stareadeinerţiesemanifestăcândpoziţiasocialăaindividuluisocialnuseschimbăeconomic,intelectualsaumoral,nefiindsupusniciuneiforţe.Conştientcărealitatealucrurilorestecontrarăacesteiconcluzii,omulneputândpersistaîntr-unrepaussocialfiindobligatsărăspundăpermanentlaimpulsuriexterioareşiinternecumsuntfrigul,foameaetc.,Haretţinesăprecizezecărepausulsocialalindividuluisemenţinecâttimpnuvainterveninicioforţăsocială,niciinteligenţa,nicivoinţa.Acestprin-cipiuesteformulatastfel:,,Dacăunindividseaflăînstarederepaussocialşinuestesolicitatdenicioforţăsocială,elvarămâneindefinitînrepaus;dacăunindividareoanumitămişcaredatoratăunoranumiteforţesocialeşiacesteforţeînceteazădintr-odatăsăacţioneze,individulvacontinuasăaibăomişcaresocialărectilinieşiuniformă,caresevacontinuaindefinitatâtatimpcâtnuvorinterveninoiforţesocialeşivafidirijatăpetangentelatraiectoriaurmatădeindivid,dusăprinpunctulundesegăseaelînmomentulcândforţeleauîncetatsăacţioneze”(p.94). În termeniideaziaisociologiei, individulcunoaşte fenomenulmobilităţii socialenumai înanumitecondiţii.Haretdovedeşte,prinaceastăidee,căosocietate,chiarşiceamodernă,poatecunoaştefeno-menulstagnăriisocialedatorat,înprincipal,inactivităţiiindividului.Ideeasaestedeosebitdefertilăînstudiulgrupurilordemarginali,deexcluşiaisocietăţii,care,evident,nusuntsituateîntr-ostaretotalădeimobilitate,dardinviziuneacelorlalţicomponenţiaisocietăţiirezultăcăaceştiaaroameniifărăniciunrostsocial.

Principiulmişcărilor relative exprimă ideea cămişcareanu este

ConstantinSchifirneţ

22

absolută, ci în raport de contextele în care semanifestă. Principiulegalităţiiacţiuniişireacţiuniiseregăseşteînviaţasocială,deoareceoameniiinteracţionează.DacăunindividAexecutăoacţiuneoarecareasupraindividuluiB,acestadinurmăexercită,larându-i,asupraluiAoacţiuneegalăşicontrarăprimeiacţiuni.Încelemaimultecazuri,personalitateafiecăruiindividnuestedecâtrezultatulacţiuniisocie-tăţiidincarefaceparte,iarsocietateacunoaşteşieaefectulacţiunilorexercitatedecătreindivizi,tezăcevafidezvoltatămultdesociologiaacţiuniişideinteracţionismînadouajumătateasecoluluialXX-lea.Înacelaşimodfiinţeazăacestprincipiucândnaţiunilevinîncontact,Haret expunând ceea cemai târziu antropologia şi sociologia vordenumiprinaculturaţie: ,,Defiecaredată,efectulsuferitde fiecareelementalnaţiuniiconsiderateestecuatâtmaimarecucâtpersonali-tateaacesteinaţiuniestemaipuţinputernică,fiedinpunctuldevederealnumărului,fiedincelalenergiei,alcivilizaţieisaualoricăruialtuifactor.Efectulestemaipuţinsensibilasupraelementelornaţiuniiceleimaiputernice.Cauzaacesteidiferenţeestecăaceeaşiacţiunetotalăserepartizează,înprimulcaz,asuprauneimasesocialeconsiderabilmaimaridecâtînceldealdoilea”(p.96-97).Expansiuneamodeluluide civilizaţiemodernăde tip occidental pe tot arealul pământesc adeterminatmultiplicareacontactelordintrenaţiuni,evident,cuprofitînseamastatelorapusene.Haretnudiscutăconsecinţeleaculturaţiei,darsesizeazădecalajulîntrenaţiunileputerniceşinaţiunilecuoforţămaislabădeacţiuneşiinfluenţă.

Toateceletreiprincipiianalizatesuntdoaraxiome,,pecarenumaioobservaţieprelungităşiraţionalălevaputeascoateînafaraoricăreiîndoieli,întrucâtînsociologieexperimentareaesteimposibilă”(p.97).AfirmaţiatranşantăaluiHaretdespreimposibilitateaexperimentuluisocialafostinfirmatădeevoluţiametodologieicercetăriisociale.Esteadevărat,întimpulsău,chiarDurkheimnuaacreditatexperimentulcametodădecercetaresociologică.Astăziproceseşi fenomeneso-ciale suntcercetate încadrulunormari şi îndelungateexperimentesociale.

Haret crede cămetoda aproximaţiilor este profitabilă în analizafenomenelorsocialecaşi înmecanicacerească,adică ,,prinaproxi-mărisuccesive,neputemapropia,înmăsuradoritădelegeaexactă.”Cuaceastămetodăsefaceabstracţie,înprimăaproximaţie,deuneleacţiuni,decarevremsăţinemseamă.

23

SociologieRomâneascăModernă

Stareasocialăaunuiindividestevariabilă,dincauzaîmprejură-rilorceoinfluenţază:,,Vomnumistareasocialăsausituaţiasocialăaunui individstareadefinităprinansamblulcelor treimărimicarevorreprezentaavuţiasaeconomică,avuţiasaintelectualăşiavuţiasamorală:,,Aceastăschimbaredepoziţieovomnumimişcare socială a individului,şivomnumiMecanica socialăştiinţacarevastudialegilemişcărilorsocialeastfeldefinite”11.

Proprietăţigeneralealemişcăriisistemelorsocialesuntexprimatedeprincipii.Unuldintreeleesteprincipiulmişcăriicentruluidegreutatealsistemului.UnaltulesteprincipiulconservăriienergieidesprecareHaretfaceuneleconsideraţiiutile.Astfel,seapreciazăcăacestprin-cipiustălabazafuncţionăriisocietăţilormoderne.Acesteasedistingdesocietăţileanterioareprincreştereaenergieidatoratăcreăriinoilorresurse, întrebuinţareamai judicioasăaforţelornaturale,noi inven-ţii, respect totmaimarepentruviaţa şidrepturileomului, sporireapopulaţiei,,căcifiecareindividînseamnăviaţă,adicăformaceamaieconomicădeenergiesocială”(p.120).Suntsocietăţicarecheltuiescmaimultăenergiedecâtrezervadecareeledispun,şidacănureuşescsăgăseascănoiresursedeenergie,,vaaducedupăsinedispariţialorinevitabilă.”

Asociatprincipiuluiconservării energieiesteprincipiulminimeiacţiuni.Acestaaratăcăîntr-unintervaldat,sumatuturorintegralelorproduselordeforţăvieafiecăruiindividcarecompunecorpulsocialşielementultimpuluiesteunminim.Existăolegecareobligăsocietăţileumanesăurmezeînfiecaremomentmişcareacenecesităcelmaimicconsumposibildeenergieşioricesocietateevolueazăîndirecţiaundeîntâlneşterezistenţaminimă:,,Niciodatăosocietateobligatăsăaleagăîntredouăcăinuovaurmapeceacarenecesităcelmaimareconsumdeenergie”(p.122).

Haretconstatăcăînoricemişcaresocialăexistătotdeaunaunanumitnumărdefuncţiicerămânconstantecutoatevariaţiilepecaretimpul,coordonateleşiforţelelesuferăîncursulacesteimişcări.Înacestmod,savantulromânabordeazăchestiuneastabilităţiisociale,care,dupăcumamvăzut,nuoidentificăcuechilibrulsocial.Societateasedezvoltăşiseschimbăîncontextedestabilitatepentrucă:,,Oricecorpsocialesteformatdinanumitegrupedeindivizipecaresimilitudineacondiţiilorlorsocialeleapropieşilefacesolidarepânălaunanumitpunct”(p.

11 Ibidem,p.487

ConstantinSchifirneţ

24

125).Seoferăcaexemplu,ţăraniicagrupcefiinţeazăprinmodullordeviaţă.Eisuntdiferiţideunaltgrup,celalcătuitdinţăranişimuncitori.Aşadarcândţăraniiconvieţuiesccualtecategoriisociale,sedeosebescdeţăraniicealcătuiescsinguriungrup.

Uncapitolplindesemnificaţiiesteceldespredifuziuneamaselorsociale.Haretcredecăsepoatevorbidedifuziunesocială,prinanalogiecudifuziuneagazelor.Întredouămasesocialedistincteşijuxtapuseseobservăunamestecprodusînsuprafaţadeseparaţie:,,Proporţiaîncareelementulnoupătrundeîncelvechiîntr-unpunctdat,depindedetimpulşidistanţafaţădesuprafaţadeseparaţie”(p.127).Peremptoriesunt,înacestcaz,popoareledespărţitedeofrontieră,prindiferenţedelimbă,legişiobiceiuri,undeseformeazăozonăîncarecaractereleunuipoporseresimtdecelealepoporuluivecin:,,Acesteefectesuntcuatâtmaisensibilecucâtdistanţadelafrontierăestemaimicăşicucâtduratacontactuluiafostmaiîndelungată.”Lafelseîntâmplăşiîncazuluneiţăricucerite:masasupusăreuşeştesăseinfiltrezeînmasacuceritoareprincăsătorii, relaţiipersonale.Energiaşi spiritulexclusivistalcuceritorilorseuzeazăcutimpul.Aşaafostcuistorianobilimiifranceze,acuceririimanciurieneînChina.Seaminteştecădifuziuneaînsociologieestemultmaicomplexădecâtînmecanică:,,Trebuiesăţinemseamadeimportanţagrupuluisocialcăruiaîiapar-ţinelementelecedifuzează;cucâtaceastăimportanţăestemaimareşicucât forţadeatracţieagrupuluiestemaiconsiderabilă,cuatâtmaipuţinelementelesalesepotdispersauşorîntr-omasăstrăină”(p.128).Sociologiaşiantropologiaactualăsubliniazăcădifuziuneaesteprocesulprincarecareseîmprumutăelementeleuneiculturişisuntintegrateîntr-oaltăcultură.Difuziuneaesteunactselectiv,pentrucăîmprumuturileaulocînraportdeinterese,motivaţii,mijloace,şiestedependentădenaturaîmprumutului.Eaesteocaledeschimbareînoricesocietate,darintensitatea,conţinutulşiformeleeisuntînfuncţiedemodeleledeîmprumutalefiecăreisocietăţi

Proceseleşifenomenelesocialesemanifestădiferit,dupăcumaucapacitateadeamodificarealitateasocială,adicădeafioforţăsocială.Aceastaesteoricecauzăcapabilăsăproducăoschimbareînsituaţiasocialăaindividului.Oasemeneaforţăsocialăvafiperfectcunoscutăcândvomcunoaştemărimea,direcţiaşisensuleidemanifestare,in-dividulasupracăruialucrează,într-uncuvânt:punctuleideaplicaţie.Autorulconsiderăcă,aşacumînmecanicaraţionalăsepoatereprezenta

25

SociologieRomâneascăModernă

oriceforţăînmodgeometricprinoliniedepoziţie,delungimeşidedirecţiunedată,lafelînsociologieesteposibilăexprimareauneiforţesociale.Nuexistăforţesocialeinstantanee.Suntforţecareacţionândîntr-untimpfoartescurt,darcumareintensitate,potproduceefecteim-portante,cumsuntgrevele,revoluţiile,epidemiile,catastrofeledatorateinvaziilor,inundaţiilor,cutremurelor,foametei.Viaţasocialăcunoaşteciocnirideinterese,dementalităţi,careauefectputernicasupratuturorgrupurilor.Haretvorbeştedenoţiuneadeşoc,şiconduitasocialădupăproducereaacestuia.Reacţiacomponenteloruneisocietăţilamanifes-tareaputernicelorconflicteesteînfuncţiedegraduldeelasticitatealorganismuluisocial.Esenţialărămânerevenirealaformainiţialăsauneputinţadeareluaformaanterioară.Prinintroducereaelasticităţii,Haretţinesădemonstrezecăeaesteodimensiuneasocietăţii.Însăniciungrupsocialnuesteperfect,niciînîntregimelipsitdeelasticitate.Osocietatecucâtestemaiputernicconstituităcuatâtprezintămaipuţinăelasticitate,dincauzăcăesteunsistemculegăturicomplete.Maimult,într-osocietateorganizatăexistăunpotenţialdedistrugeremairidicat,eafiindexpusăunuişoccaredepăşeşteforţasaderezistenţădecâtpentrualtaalecăreilegăturisuntmaislabe.Savantulromânnurămânelasimplaobservaţieachestiuniişoculuisocial,ciaratăconsecinţaceamaiprofundăaacestuia,anumeproducereapermanentăauneipierderideforţăvie:,,Or,forţaviesauenergiaestesinguraşiveritabilabogăţieaoricăreisocietăţi.Eaesteaceeacarereprezintăforţadeexpansiuneşideprogresîndirecţiaeconomică,intelectualăşimorală,lafelcaşiforţaderezistenţăîmpotrivaprimejdiei.Scădereacantităţiideenergie,suboriceformă,arputeareprezentapentruosocietateosărăcireşioslăbire”(p.130).Umanismulconcepţieisaleesteindiscutabil,derivatdintezacăsocietateafiinţeazăatâtcâtexistăomul.Distrugerealuiînseamnădispariţiasocietăţii.Viaţaumanăesteconsideratăcaoputernicăforţăsocialăşideoareceelementuloricăreisocietăţiesteindividul,cafiinţăvie:,,Viaţatrebuiedecisăfieconsideratădreptforţacăreiaîirevinerolulcelmaiimportantînmişcareasocială”(p.166).

Dinacestunghidevederefacediferenţanecesarăîntreacţiuneaomuluifaţădecatastrofelenaturale,-foarterestrânsă-,şiacţiunealuifaţădemişcărilesociale.Conflictelesocialenusuntniciodatăspon-tane,susţineHaret.Elesuntgenerate,întotdeauna,decauzealcărorefectsemanifestăîntimpmaimultsaumaipuţinîndelungat,spreaizbucniirezistibilînmomentulîncareaudevenitsuficientdeputerni-

ConstantinSchifirneţ

26

cepentruaînfrângeoriceopoziţie.Consecinţeleşocurilorsocialenutrebuiesăseproducăimplacabil,deoarececauzelelorpotficunoscuteşistudiatedinainte.Prinaceastăidee,Haretdăoreplicăfatalismului,iarunanumitoptimismestederemarcat.Deaceea,subliniazădatoriaoamenilordestatînaurmărievenimenteleşidealeprevedeaurmărileşisăneutralizezecauzeledefiinţareamişcărilorsocialepemăsuraapariţieilor.Îndemersulsăudespreconflictulsocial,Haretdovedeşteluciditateştiinţifică,deoareceeljudecăviaţasocialăîndimensiunileeiconcreteşinuprinprismaunoraspiraţiiidealiste.Mişcărilesocialefiinţeazăînoricesocietate,şi,deaceeatrebuiecunoscutecauzeleşidirecţiileîncareeleevoluează.Împotrivireafaţădecursulluatdeunevenimentsauprocessocialestepăguboasă:,,Simplaopoziţieîmpotrivacurentuluiesteîngeneralmijloculcelmaipuţinabilşicelmaipuţinsigur”(p.130).

Înlimbajulspecificalomuluideştiinţă,Haretexamineazăchesti-unealibertăţii.Aceastaesteasociatăcuvoinţaşiinteligenţa,toatetreiintegrateîndeterminismulsocial.Savantulromânnudezvoltăacestsubiect,însăavertizeazăcă,,mecanicasocialăcaştiinţănupoaterezolvachestiunealiberuluiarbitru.Libertateadevoinţăestelimitatăderaţiuneşidealteîmprejurăriexterioare.Acţiuneasocialăaindividuluiseexer-cităasupraunuinumărdealţiindivizi.DimensiuneaacesteiinfluenţedeterminăceeaceHaretnumeşte,,factorulpersonal”alindividului.Acest factor depindedegradul de avuţie sau sărăcie a individului,relaţiilesalepersonale,inteligenţasa,gradulsăudeinstrucţie,forţavoinţeisale.Voinţatrebuieconsideratăelementulprincipalalfactoruluipersonal.Prinaceastăteză,concepţialuiHaretnupoatefietichetatăcamecanicistă, datoritămodului de a înţelege rolul individului înviaţasocială.Recunoaştereafactoruluipersonalînevoluţiasocialuluimarcheazăconcepereadeterminismuluisocialcaprocesce include,indiscutabil,acţiuneafiinţelorumane.

CumHaretconcepefuncţionareasocietăţiiprinrelaţiilecauzale,încareesteimplicatdirectindividul,estelimpedecălucrareasanuputeasăomităanalizaelementuluiesenţialalorganizăriişifuncţio-năriisocietăţii-legea.Credemcălaacestcapitolsepoaterecunoaştecelmaimultomuldestatcealegiferat,cusucces,într-undomeniuimportantalvieţiisociale-învăţământul.Haretinsistănuatâtpeceeaceesteolege,cipeefecteleeişipemodalităţiledeaplicare.Viziuneasaştiinţificăşidemocraticăseregăseşteînaserţiunilesale.Principiul

27

SociologieRomâneascăModernă

săufundamentalesteurmătorul:legeatrebuiesătindăarealizaceamaimaresumădebineposibil.Acoloundematematicianulîntrebu-inţeazăelementeleabstractedepunct,masă,viteză,vector,sociologuldiscutădespreindivid,societate,mişcaresocială,progres.Legilesuntelaborateprinanalogiedupăaxiomeleşilegilestaticiişidinamiciidinmecanică:,,Binelesocialpentruunindividconstăîna-şiconservaşia-şimăripecâtposibilavuţiasaeconomică,intelectualăşimorală”(p.137),iarolegeidealăesteceacareoferătuturormembrilorsocietăţiişansadeaaveaparteegalădebeneficiileei.Însă,spuneHaret,fiecarelegepoate îmbrăţişanumaiosingurăpartemaimult saumaipuţinrestrânsăanevoilorsociale,şieanuvaputearealizabineleînsferaacţiuniisociale.Estedificilcaefecteleuneilegisăsefacăresimţiteînaceeaşimăsurăpentrutoţimembriicorpuluisocial.Interesele,aptitu-dinile,nevoile,calităţileşidefectelevariazădelaindividlaindivid.Şimaidificilestecândlegeaimpuneoanumitădiminuareaefectelorsaleasuprauneipărţiacorpuluisocial,faptcearputeasăfiecalificatcanefiresc,datfiindscopulsupremaloricăreilegi,anumeaceladeafiaceeaşipentrutoţimembriiuneisocietăţi.Diversitateacondiţiilordedesfăşurareavieţiisocialeestefoartemareşilegiuitorulesteobligat,înunelemomente, să facăanumitesacrificii într-odirecţie ,,pentruasalvainteresemultmaiconsiderabileînalta”(p.138).Haretdăunexemplulămuritor:oclasărestrânsădecetăţeniareuşitsă-şicreezeunprivilegiu,atribuindu-şiînexclusivitatedreptullaînvăţătură,iarparteaceamainumeroasăasocietăţiirămâneastfelcondamnatălaignoranţă:,,Ştiindcăignoranţaestecelmaimarerău,sarcinalegiuitoruluiestesădistrugămonopolulclaseiprivilegiate.Făcândastfel,elacţioneazăîninteriorulcorpuluisocial,căcisumaavantajelorcarevorrezultapentrueldintr-oasemeneadispoziţieestecumultmaimaredecâtaceeaaavantajelorabolitealepărţiilezate”(p.139).Acelaşilucruseîntâmplăîncazulcândunindividsauungrupdeindiviziareuşitsăacaparezetoatemijloaceledeexistenţăcumsuntproprietateaasuprapământului,capitalulmobiliar,producţia totalădecereale: ,,Înasemeneacazuriforţelepubliceaudatoriaabsolutăsărestabileascăechilibrul,mergândpânălaexpropriereaforţată.Acaparatoriivorfirevoltaţi,evident,căcivorfimaipuţinibogaţi;darsocietateaîntreagăvacâştigaînforţăşibunăstare.”Haretconcepeviaţasocialăprinmecanismedefuncţionareaptesăconservestructurileeivitale,iarpentrurealizareaunuiaseme-neascopelcredenecesarăintervenţiastatuluiînareglementaacele

ConstantinSchifirneţ

28

disfuncţionalităţiceafecteazăgravbunulpublic.Aiciseobservăcuclaritatedemocratismulconcepţieisalesociologice.Înraportuldintreinteresulpersonalşicelpublic,Haretpledeazăpentruutilizareatuturormijloacelordeapărareaintereselorgenerale.

Legeaînsinenupoateproducenimic.Eatrebuieaplicatăînspiri-tulşiliteraeidecătreagenţisocialispecializaţi,darşidecătretoateinstituţiileşiactoriisociali.Maimult,nuestesuficientăcunoaştereascopuluiuneilegi:,,trebuiesăfacemtotodatăînaşafelîncâtlegeasă-şiatingăscopulînmodulcelmaieconomicposibil;altfelspus,trebuiesărealizămmaximumdelucruutilcuminimumdecheltuialădeforţăşidetimp”(p.144).Legeasăfieclară,precisă,simplă,lipsitădesubti-lităţiinutilecareafecteazăideileprincipale:,,Numaiînacestfelsevaatenua,dacănusepoateevitatotal,flagelulpecareîlreprezintăceicedaumereuexplicaţiişiinterpretări,defaptduşmaniaioricăreiaplicaţiiexacteşisincerealegii.”Haretsesizeazăunpericolderivatdiniluziacăolegeacţioneazădelasine,dupăceafostadoptată:,,Oeroaredestuldefrecventăconstăînacredecăolegeodatăvotatăvaproduce,prinînsuşiacestfapt,efecteleurmărite.Olegenuestedecâtuninstrumentcarenuacţioneazădecâtacoloundeoforţăopuneînmişcare.Ceamaibunăasigurareasuccesuluiuneilegiestecasărăspundăuneinecesităţigeneralresimţiteşisăfieadmisădeceamaimareparteasocietăţii,căciatuncifiecaremembrualsocietăţiidevineuncolaboratorsigur”(p.145).Unadevărdeoactualitateindiscutabilă.

Sferaşiconţinutulacţiunilorlegilorfiindclarificate,autorulzăbo-veşteasupracauzelordeformareşidezvoltareasocietăţii.Nenumăratecauzestaulabazaexistenţeisociale,darspuneHaret,acesteapotfiîmpărţiteîntreiprincipale:cauze de natură economică-fertilitateasolului,condiţiiledeclimă,uşurinţacomunicaţiilor,bogăţiilenaturale,aptitudinilepopulaţieipentrucomerţşiindustrie,vigoareaeifizică,anumiteprescripţiireligioasecumsuntcelecarereglementeazăregimulalimentarşizilelelibere,condiţiiledezvoltăriicapitalului,repartiţiaavuţiei, războaiele, epidemiile, alcoolismul, noile invenţii;Cauze de natură intelectuală -gradulde inteligenţăşinaturaaptitudinilorintelectualealepopulaţiei,graduleideinstruire,numărulşivaloareainstituţiilorsaledecultură,dezvoltareaştiinţelorşiartelor,frecvenţaapariţieioamenilordegeniuşi talent;Cauze morale-prescripţiidenaturămoralăalereligiei,principiilelegislaţieicivile,instituţiafamilieişimoduleidealcătuire,graduldeblândeţesaudeviolenţănaturalăa

29

SociologieRomâneascăModernă

temperamentuluinaţiunii,moravurilesalemaimultsaumaipuţinpure.Nuputemtrecepesteuneleinadvertenţeîntipologiaharetiană.Estegreudeacceptatcăaptitudinilepopulaţieipentrucomerţşiindustriepotfiincluseprintrecauzeleeconomice,elefiinddenaturăpsihică.Vigoareafizicăauneipopulaţiiesteocondiţieantropologicăşinicide-cumeconomică.Observămincludereaunoradintrecauzelenaturaleînansamblullargalcauzeloreconomice.Înacelaşimodsepoatediscutadespreacurateţeaexemplelorlegatedecauzelemorale,cumsuntprin-cipiilelegislaţieicivile,temperamentuluneinaţiuni.Dincolodeacesteobservaţii,secuvinearemarcaîncercareaautoruluideasistematizavarietateaextraordinarăacauzelorcedeterminăevoluţiauneisocietăţi.Înaceeaşiideeastăpâniriicomplexităţiisociale,Haretcautăsăindicedirecţiiledeordonare,sistematizareşiclasificareaproceselorşifeno-menelorsociale.Elfacedisjuncţiaîntrecauzeprimeşicauzeimediate.Pedealtăparte,Haretţinesăprecizezecăfiecaredincauzeleamintiteareocauzăoriginară.Depildă,familia,caunadincauzeleimediate,pentruaostudiaîntoatăgeneralitateaei,artrebuisăneîntoarcempânălacauzeleoriginarecareaucondus,de-alungulsecolelor,laal-cătuireaactualăafamiliei:,,Pentruafolosilimbajulmatematic,vomspunecăstareasocialăestefuncţiedestareafamiliei,care,larândulei,estefuncţiedecauzelecareaudeterminat-o;astfelspus,stareasocialăestefuncţiedeacestecauzedinurmă.Lafel,nulegislaţiaimprimăcaracterulspecificuneisocietăţi,ciansamblulcauzelorcareauprodus,treptat,aceastălegislaţie;căciaceastanuestedecâtrezumatulşirepre-zentarealoractuală.”Dar,spuneHaret,înştiinţăsestudiazăcauzeleactualepentrucădezvoltareacontinuăaştiinţelortindesăreducănu-mărulcauzelorconsiderateafiprimordiale.Însociologie,seimpunesăseacţionezelafelcaîncelelalteştiinţedeobservaţie,,cucât,fărăamaivorbideextremacomplicaţieaunuistudiucarearmergepânălacauzeleîndepărtate,suntemforţaţisănemulţumim,pentrumulttimpîncă,cuoaproximaţiecumultmaigrosolanădecâtînştiinţeleexacte.Legilepecaresesprijinăteoriileştiinţelorsuntîngenerallegiprecisecepotfiuşorexprimateprinformulesimple;astfelestelegeaatracţieiuniversale;întimpce,însociologie,vormaitrebuiîncămulţianidestudiişiobservaţiiînaintedeaparveniladesprindereaanumitorlegigenerale”(p.62).Dinaceastăcauzăstudiulsociologicsevaconcentranumaipe legiempiricecaresunt legiaproximative,Cele treigrupedecauzesuntindependenteunadealta.Nimicpelumenuseproduce

ConstantinSchifirneţ

30

fărăocauză.Tendinţadeatrăiînsocietatenuestespecificădoarfiinţeiumane.

Spirituldeasociereesteonecesitateorganicăpentruunmarenumărde specii animale. Factorii primordiali care au favorizat progresulsocietăţiloromeneştisuntconformaţiamâiniişilimbajul,caresuntşielementedediferenţiereaomuluideanimal,şiaufavorizatprogresulsocietăţilorumane.Elereprezintăcauzelefundamentaleceaudetermi-natmişcareasocialăsauvariaţiastăriieconomice,intelectualeşimoraledintr-osocietate.Cumseexplicăaceastăpoziţieaacestorforţesociale?Prin rolul lordecisiv îndezvoltareafiinţeiumane.Poziţiamâiniişilimbajulaupermisomuluisă-şidezvolteinteligenţamairepededecâtanimalul.Plecânddelavirtuţilecelordouămijloacespecificumane,Haretdiscutădesprelegeacreşteriifonduluiintelectualalsocietăţii:fondulintelectualaluneisocietăţicreşteînprogresiegeometrică,înraportcutimpul.

UncapitolaparteîlreprezintăcelconsacratacţiuniiforţelorfiziceacărorinfluenţăesteconsideratădeHaret ,,ceamaiconsiderabilă.”Depildă,facereferirelainfluenţaclimatului,remarcândcăclimatultemperatpareaficelcarefavorizeazămaimultprogresulsocial:,,căci,pentrucăgeniulinventivalomului,energiaşiiniţiativasasăsedez-volte,trebuiecaelesăseexerciteîmpotrivaunordificultăţicetrebuieînfrânte”(p.162).Or,înregiuniletropicaleviaţaestepreauşoară,iarînceleprea reciacestedificultăţinupot fi stăvilite ideedezvoltatăamplumai târziu, în anii ‘30 ai secolul alXX-lea de antropologulgermanLeoFrobenius.

Discutânddespreceletreicauze,Haretnusugereazămăcarexisten-ţauneiierarhiiîntreacestea,lăsândaseînţelegecăelesuntegalecaimportanţăînconstituireaşievoluţiasocietăţii.Înschimb,laanalizaforţeicapitalului,ilustrulmatematicianprecizează:,,Înviaţasocialămobiluriledenaturăeconomicăsuntcelecareauceamaimareinflu-enţă.”Elsesizeazăputereaeconomiculuiînoricesocietate,iarpentrususţinereaacestei idei faceoanalizădeosebitde interesantăasupraroluluicapitalului.Haret,caintelectualşiomdestatafostunuldintreprimiiexegeţiromânicareauevaluatvirtuţileeconomice,financiareşisocialealecapitalului,şiateoretizattezadesprecapitalcafundamentalsocietăţii.Savantulromânaacordatprioritateînanalizelesaleimpli-caţiilorsociologicealecapitalului,fiindunuldinprimiiautoriromânicareexprimăunpunctdevedereclardespreaceastăchestiuneesenţială

31

SociologieRomâneascăModernă

aoricăreisocietăţimodernesaupecaledeasemoderniza.Elasesizatcădezvoltareauneiţărinupoatefirealizatăfărăcapital.Dar,ţinesădescifrezecapitalulînmodrealist,fărăafetişizarolulacestuiaîndez-voltareauneiţări.Înviziuneasa:,,capitalulartrebuisăfie,prinesenţasa,binefăcător;şidacăasemenearezultatenusuntposibile,aceastasedatoreşteexistenţeiunordefecţiunideorganizare” (p.175). Iată,deci,Haretnugăseştelimitecapitaluluiînsine,acţiuneaşiinfluenţaacestuiafiinddependentedemoduldeorganizare,ideecevaconstituiosaturaaceeace,maiales,dupăaldoilearăzboimondial,sevanumimanagementulsocialşieconomic.Capitaluldefinitcamuncăinteligentăacumulată,,estelimitatprinresurselepecarelepoateoferiPământulpecareîllocuimşicaresuntdepartedeafiinfinite.”Înschimb,ştiinţa,careesteşieainteligenţăacumulată,găseşteosursădealimentaredeobogăţieinfinităînstudiulnaturii.DistincţialuiHaretîntrecapitalşiştiinţă,deşinuaadâncit-o,esteprofitabilă.Înadouajumătateaseco-luluialXX-lea,cercetărileîndomeniulsociologieiştiinţeiauconfirmatputerea extraordinară a ştiinţei în dezvoltarea socială, în afirmareaprogresuluişiacivilizaţiei.S-aulansatpetraiectoriadezvoltăriişiamodernizăriiaceleţăricareaufăcutdinştiinţăoadevăratăforţădeproducţie.Încontextulîncareafostformulată,tezaharetianăatrăgeaatenţiaasupraroluluice-lpoateaveaomuldeştiinţăşidescoperirilesauinovaţiileluiînevoluţiaoricăreisocietăţi.Întrebareestedacăprogresulştiinţeipoatesăseproducăindependentdecapital?Altfelspus,ştiinţa,maialesceaexperimentalăesteposibilăînţări,cumesteşiRomânia,cuuncapitalprecar?Nustăruimasupraacesteichestiuni,dartrebuieremarcatăinterdependenţadintreştiinţăşicapital.AmmergepefirulargumentaţieiluiHaret,anumeoorganizaresocialăeficientăarducelapunereaînacţiuneapotenţialuluidecreativitateştiinţificăşiastfel,ştiinţaarputeacreacapital.

Haretapreciazăcăsingureledouămijloacecarepermitcreştereafoarterapidăacapitaluluisuntspeculaţiaşilegeadobânziicompuse.El leacordăoatenţiespecialăşi întreprindeoanaliză interesantăalegiidobânziicompuse.Dinunghiulsăudevederedobândatrebuieacordatăpetimpscurt,pentrucănumaiastfeleaestebeneficăpentrudebitor.Acordatăpetimpîndelungat,eadevineofrânăaprogresuluişinumaireprezintăunelementdedezvoltare.Înacestsens,savantuldăurmătorulexemplu:osumădeunfrancplasatcudobânzicompusede5%, acumulate după fiecare semestrude1346 ani, va ajunge la

ConstantinSchifirneţ

32

valoareaegalăcuceaauneisferemasivedeaurpurdeunvolumegalcuPământul.Fărăniciunefortseajungelaacumulareadebogăţii,ceeacearconstituiunscopînsineşinicidecumuninstrumentaldez-voltăriişialemancipăriiumane.Principiulacumulăriiintereselordecapitalesteechitabildeoareceseaplicăpeoduratădetimpmăsurată.Capitalulnu trebuiesăcrească la infinitdupăprincipiul interesuluicompusdincauzăcăelesteprodusdemuncăşiinteligenţaoamenilor,ambelefiindlimitate.

Deaicinutrebuieînţelescăsavantulromânarexprimaostilitateafaţădecapital.Esteclarcăacestareprezintăoforţăsocialăfărădecarepunerea învaloareaaltor forţe socialeardevenidificilă.Dar,afirmăHaret,începriveşteformareacapitalului,societateamodernăestesclavauneiformuleabstracte,carestabilităcândvapentruinter-valedetimpfoartescurte,- împrumuturilepetermenlungnuerauînobiceiurileanticilor-afostextinsăprintr-oextrapolareforţatăşicontranaturiilucrurilor,laintervaledetimpfoartelungi:,,Creştereaexcesivăadobânzilor capitalului esteduşmanul libereidezvoltări amuncii;căcibogăţianupoateaveaocreştereatâtderapidăcumestecreştereaconvenţionalăadobânzilor,iardiferenţanupoatefiacoperitădecâtîndaunamuncii[...].Dacădeciserviciileprestatedecapitalsuntplătitemaiscumpdecâtvaloreazăele,capitalulpoatedevenidăunătorpentrumuncăînlocdea-iveniînajutor”(p.182).Săspunemcăestedenetăgăduit însemnătatea, însusţinereaacestei idei,aexperienţeiomuluidestatconfruntat,înlungasaactivitateadministrativă,cuefec-telesocialeşiumanealedobânzilorexagerate.Deaceea,elsubliniazănecesitateacaoriceîmprumutfăcutdeoţarăsăaibălabazăostrategieclarăabeneficilorrealecedecurgdinacestact.Unstatîmprumută100milioanedefrancişiefectueazălucrărideutilitatepublică,darseobligăsărambursezepeste60deanisumade317milioane.Dacăprodusulameliorărilorrealizatecucele100demilioanenuseridicăla217milioane,diferenţanupoatefiacoperitădecâtprinimpoziteplătitedepopulaţieprinmuncasa.Utilizareaînacestmodacapitaluluiesteofrânăîndezvoltare,ideeceoregăsimastăziînmultedintreteoriilesubdezvoltării,interesatedeexplicaţiilaproceserezultatedinspriji-nulfinanciarşieconomicacordatdeţăriledezvoltateţărilorîncursdedezvoltare,sprijincenusesoldeazăcuoîmbunătăţireacondiţiilordeviaţăalecelorajutaţi,ci,dimpotrivă,cuoperpetuareşichiarcuoadâncireasubdezvoltării.

33

SociologieRomâneascăModernă

Unaltpericolalorganizăriisocialeîlreprezintăacumulareaexcesivăacapitaluluiînmâinipuţine,ceeacearconstituiodeformareascopuluirealalcapitalului.Acesta,caelementindispensabilprosperităţii,trebuiesăfieaccesibiltuturorînmodegal,înraportcumuncaşiinteligenţalor:,,Acestdreptestedeacelaşiordincadreptulpecarefiecareîlaredeaputeasă-şiprocuretotdeaunapâineapentruasehrăni,lânasaulocuinţapentruaseadăposti”(p.182).PentruHaret,capitalulesteocondiţiesine-qua-nonaexistenţeifiecăruimembrualsocietăţii.EstefărăputinţădetăgadăcăHaretnuprezintăacesteaspectecaunpo-litician,nicimăcarcaunomdestat.Asemeneaconcluziidecurgdinlogicaviziuniisalebazatepecalculematematicedesprefuncţionareauneisocietăţi.Deaceea,elconstatăfărăechivoc,fiindconfirmatpedeplinastăzilaînceputulmileniuluitreicândcâtevasutedefamiliideţinputereaeconomicăşifinanciarăalumii:,,Dacăsemenţineor-ganizareasocialăactuală,sepoatecalculaaproapematematicziuaîncaretotcapitalulpământuluiarfireunitînmâinilecâtorva”(p.183).Elvorbeştedeîmprejurăriceseopunînmodnaturalacestuiproces,însănupoatesănuobserve:,,Dareficacitateaacestorcondiţiifavorabilediminueazăînfiecarezi.Dovadaestecifrafantasticălacareauajunscâtevaaveridinzilelenoastre,ceeacearfifostabsolutimposibilacumcâtevazecideani.Dacăvreodatăvasosiziuaîncareacestfenomenvapuneoameniiînfaţaalternativei,fiedeamuridefoamedinrespectpentruformulelestabilite,fiedeasedebarasaenergicdeele,einuvorezitaniciunmomentasupraaceeaceaudefăcut.Oţarăestecuatâtmaibogatăcucâtavuţiapublicăesterepartizatălaunnumărmaimaredeoameni.Nimicnudăoimpresiedemizerieatâtdemarecaexistenţaunuimicnumărdeoamenifoartebogaţiplanânddeasuprauneimasedesăraci”(p.183).VizionarismulluiHaretesteincontes-tabil.Celedouăconflagraţiimondiale,numeroaselerăzboaie,marilemişcărisocialealesecoluluitrecut,greveleşi,decenu?globalizareasuntexemplece-iconfirmătezacăprocesuldeacumulareabogăţiilorde cătreunnumărmicdepersoanenaşte reacţii violente.Savantulromânsubliniaapăsatcănuestesuficientăexistenţauneibunăstăriauneisocietăţi:,,maiestenecesarcaeasăfierepartizatăcâtsepoatedearmoniosînmasasocială,căciestegreusănumimbogatăsaucultăosocietateîncareavuţiilecolosalealecâtorvaindiviziseridicădeasuprauneimulţimideînfometaţisauîncarepăturasubţiredeintelectualimascheazăşiascundemasadejoscarezaceînignoranţă.Dacăvreun

ConstantinSchifirneţ

34

idealtrebuieurmărit,eltrebuiecăutatnumaiînaceastădirecţie;căcisepoateconcepefoartebineostaresocialăîncareindiviziisă-şiaibăpartealorsuficientădintoatefoloaselecivilizaţiei;şidacăatingereaunuiasemeneaidealaparedificilă,estetotuşipermissăsefacămereueforturipentruaneapropiadeel,câtmaimultcuputinţă”(p.190).ÎncrezătorînvirtuţilesocietăţilormoderneHaretsperacăasemeneadisfuncţionalităţisănuseproducă:,,FiecaDumnezeulBunuluiSimţsăscapedeoasemeneasoartăsocietăţilemoderne!”(p.183),optimismcontrazisderealităţisociale,economiceşifinanciarecrudeşinemiloasealetimpuluinostru.

Înacelaşiregistrustudiazăceeaceartrebuisăfiecivilizaţiapentruom.Încarteasa,elnuîntreprindeunexamenalcivilizaţiilor.Obiectivulesteaceladeademonstraideeadesprevirtuţilecivilizaţieimoderneînasigurareaunorcondiţiioptimedeviaţăpentrutoţioamenii.Deaceeaelospunerăspicat:,,Estemaiexactsăspunemcăcivilizaţiatrebuiesăaibădreptscopdeadiminuasumasuferinţelorsocietăţiiumane”(p.191).Oricediscuţiedesprecivilizaţietrebuiesădepăşeascănivelulanalizeiprincipiilorşisăabordezeefecteleeiasupraomului:,,Seştieastăzi,ceeaceniciodatănuarfitrebuitsăfieignorat,anumecăfiecareomaredreptullaunminimumdebunăstarecarecuprinde:libertateşisecuritatepersonală,hranăsănătoasăşiîndestulătoare,locuinţăigi-enică,îmbrăcăminte”(Ibidem).Exegetulvedeîncivilizaţieunfactorfundamentaldeemancipareafiinţeiumane,iardistrugereacivilizaţieiînseamnă,defapt,distrugereamoşteniriiumaneîntimp.Înacestcon-text,merităsăamintim,măcarîntreacăt,otezăaluiHaret,demarevaloareteoretică,anumeceareferitoarelacontinuitateacivilizaţiilor.Distrugereasaudispariţiaunorcivilizaţiinuînseamnăcăoriceprogrescreatedeeleesteanulat:,,Civilizaţiamodernăîşiîmplântărădăcinileîncivilizaţiileasiriene,elamite,babilonieneşiegiptene,dispărutedefoartemulttimp,precumşiînceaagrecilorcareauculesşiausporitzestreaOrientuluipentruaotransmiteromanilor,carelarândullor,aufăcut-osăneparvină”(p.193).

Înafaraviolenţei,Haretgăseşteşialteprimejdiipentruprogresuluisocial,anume,,abuzuldeformuleşiconvenţii”,formealerutinei.ÎnacestpunctseîntâlneştecuMaxWeber,sociologulcareaelaboratteoriabirocraţieimoderne.Savantulromânsubliniazăefectelenegativealeformelorfărăconţinut.Săamintimcăaceastăideeharetianăseînscrieorganicîntrendulculturiicriticeromâneşti,careasuprinsfenomenul

35

SociologieRomâneascăModernă

formelorfărăfond,consecinţădirectăamoduluifalsdeedificareacivilizaţieimoderne.

Îneconomialucrăriisale,Haretstăruieasupraconsecinţelorrezulta-tedincontradicţiadintrecivilizaţieşiviolenţă,tezădemareactualitate.Elnuacceptărealizărileunorcivilizaţiitrecute,pentrucăeles-aufăcutcusacrificiulmaselor,întâlnindu-seînacestpunctcuoseriedeautoricareanalizeazărelaţiadintregrandoareaunorcivilizaţiişisuferinţeleprofundecele-ageneratedificareaacestora.Spredeosebiredecivili-zaţiileanterioare,civilizaţiamodernăaracordaloculcuvenitcondiţieiumane:,,Darceeaceconstituiegloriacivilizaţieinoastreşiodistingedeceleceauprecedat-oestecăbunăstareaeconomică,intelectualăşimoralăacelorsăracişidezmoşteniţiocupăprimullocînpreocupărilesaleşi,cutoateexploziileinevitabiledeviolenţă,easestrăduieştefărăîncetaresăfacăsădisparăresturileanticeibarbarii”(p.200-201),aserţi-unecearputeatreziscepticismulunoradintrecriticiifervenţiaistărilordincivilizaţiaactuală.Haretîşisusţineîncredereasaînbinefacerilecivilizaţieimoderne,prinreferireasalaexemplaritateacivilizaţieidinţărilescandinaveundebunăstareaestegeneralăşicompletă.

4. Ideile sociologice haretiene în spaţiul public

LucrarealuiHaretatrezitinteresulcontemporanilorsăi.Înţarăşiînstrăinătates-aupublicatnumeroasearticolecesubliniaunoutateaabordăriisociologieidecătrematematicianulromân.Nuneoprimlatoateacestejudecăţidespreideileharetiene.Neoprimlacâtevadintreele,remarcând,depeacumcanudispunemdeomonografieasupraconcepţieisociologicealuiHaret.

ReferimmaiîntâilaC.Rădulescu-Motru,unavizatcunoscătoralsociologieişipsihologiei,caresalută,cumultăcăldurălucrarea,deşinuodatăapolemizatcuautorulei:,,Cinearficrezutcăînmijloculzbuciumărilorpoliticepetrecuteîntreanii1907-1910,înRomâniasăsegăseascăungânditorcaresăfieunaşiaceeaşipersoanăcuomulpoliticcelmaiamestecatînacestezbuciumăripolitice-ungânditorcaresăgăseascătimpulsăsereculeagăşisăscrie,fărăurăşipărtinire,omecanicăsocială?[...].Mécanique socialepoatefitrecutăprintrecelemaimeritoase încercărices-au făcut în timpuldinurmă înscopuldeaconstituiometodăsigurăînştiinţasociologiei.D.SpiruHaret

ConstantinSchifirneţ

36

areîncredereacă,prinaplicareamatematiceilasociologie,cunoştin-ţelesociologice,dacănusevorînmulţi,sevorprecizaînsăşisevorsistematizamaibine.[...]Înfaptînsă,toţiaceiacareauvoitsăaplicematematicalafenomenelesociales-auizbitdemareacomplexitateaacestordinurmăfenomene.[...]Înbibliografiasociologicănueste,dinacestpunctdevedere,ocartemaiclarscrisăcaaceeaad-luiHaret…cuuncuvânt,ocartebună,caresfârşeşteexcelent”12.

ÎnafaraluiC.Rădulescu-MotruşiG.D.Scraba, lacarerevenimmaijos,niciunaltspecialistînştiinţelesocio-umanealetimpuluinuaexprimatoopiniedespreaceastă lucrare. Înschimbsă remarcămjudecăţileformulatedematematicieni,ceicareauacreditattentativaluiHaretdeaaplicamatematicalastudiulsocietăţii.

D.Pompeiuvorbinddesprecarteţinesăsublinieze:,,autorultrateazăchestiunişipuneproblemecareintereseazăîncelmaimaregradpespecialişti(sociologi)”13.Spiritulobiectivalomuluideştiinţăîldeter-minăpePompeiusăexprimeprudenţăîncepriveşteviitoruldemersuluiharetian:,,eposibilcamaitârziusaumaidevrememecanicasocialăsăaibăsoartateorieimecanicedinfizică:săfiepărăsităcanesuficientăpentruexplicareatuturorfenomenelorcetrebuiesălestudieze.Nimeninupoateprevedeadecâtăsupleţăsepoatebucuraaceastămetodă,şicâttimpvafieaaplicabilă.Unlucruesigur:avemafacecuoîncerca-redeintroducereauneimetodeştiinţificeînoştiinţă,pecaretocmailipsaacesteimetodeaîmpiedicat-osăajungăînrândulcelorlalteştiinţepozitive”14,previziune,parţial,confirmatădeevoluţiasociologieiînsecolulalXX-lea.SăamintimcăînsuşiHaretafirmacămetodasaestelimitată,apreciind-ocautilăpentruintroducereauneisistematizăriaproblemelorcearficăzutsubincidenţastudiuluisociologic:,,prinur-mare,metodacepropunem,oricâtdeimperfectăarfideocamdatăşilaoricâtegreutăţiardaacumloc,estesigurcăvaputeasăaducăserviciimariştiinţeisociologice,permiţându-icelpuţinsăstabileascăoarecareprincipiicertecarepânăacumîilipsesccudesăvârşire”15.

UnpunctdevedereinteresantprezintămatematicianulGh.Ţiţeica,12 C.Rădulescu-Motru,D. Spiru Haret ca sociolog, ,,NouaRevistă

Română”,nr.8,19decembrie1910,p.165-167.13 D. Pompeiu, Dare de seamă despre Mécanique sociale, ,,Revista

ştiinţificăAdamachi”,Cf.Operele lui Spiru C. Haret,vol.X,p.270.14 EmilTriandafil,O nouă metodă în sociologie,,,ViaţaRomânească”,an

VI,nr.9,septembrie1911,Cf.Operele lui Spiru C. Haretvol.X,p.444.15S.Haret,Despre Mecanica socială,înOperele lui Spiru C. Haret,vol.X,p.496.

37

SociologieRomâneascăModernă

celces-aocupatcudetaşatădăruiredeeditareaoperelorfostuluisăuprofesor.Elexplicămotiveleceaucontribuit laelaborareadecătreHaretalucrăriiMecanica socială:,,…deşiHaretafostprinsînviaţapolitică,plinăşiistovitoare,eln-aîncetatdeaseocupadeştiinţă,eln-aîncetatdeafipânălacapătomdeştiinţă”16.CândHaretşi-asusţinuttezadedoctorat,mecanicacereascăseaflaîntr-omarecriză,ceeaceadeterminatofolosireaunornoimetodedecercetare:,,MetodeleclasicepecarilestăpâneaHaretnumaieraupotrivitespreaurmărişicăpătarezultatenoidinceîncemaiînalte.Haretn-amaipututlucraînspeci-alitateasa.”Elafăcutuneleîncercări:,,Toateaufostşiaurămasdibuirirăsleţe,carinuputeauducedeparte.Cotitulvaselor,curgereaapeiîncanale[...]nuputeauducelaolucraredeînsemnătateauniversalăşiînaltăatezeidedoctorat”17.AşaseexplicăorientareamatematicianuluiS.Haretcătrestudiulmetodeimatematiceînanalizasocietăţii.

IonIonescu,profesorlaŞcoaladePodurişiŞosele,afăcutoamplădaredeseamăasupralucrării luiHaret.AmreţinutdinprezentareasaaceastăideeareflectăriiactivităţiisocialealuiHaretîncarteasa:,,Preocupatpedeopartedeaceastămareproblemăsocialăşipecareacăutatsărezolveîndiferitelefuncţiunipubliceceaocupat[...],forţatdealtăpartedediferiteîmprejurăricasăseocupeşicualtechestiunisocialeaavutprilejulsăprindăuneleapropieri,săvazăuneleanalogiişisăîncercealtelenoi,să-şiexpliceunelenepotrivirişisăstabileascăunelecorespondenţeîntrestareaderepaosşidemişcaresocialăşiîntrestaticaşidinamicasistemelormateriale.[…]D-sas-agânditlaMecanicasocialăcaomdestatşiascris-ocamatematician”18.

OopinieinteresantăvinedinpartealuiErnestLebon:,,Lucraread-luiHaretesterezultatulcomparăriipecarefuncţiilesalecaministrudestat i-aupermissă facă întremoduldedezvoltareachestiunilorsociale,şianumitelegiştiinţifice,cudeosebirelegeaatracţieiuniver-sale.Supunândoperasasavanţilor,autorulsperăca,dinreflexiilelor,varezultaometodăsigurăpentruatratachestiunilesocialeacărorsoluţieeste,înprezent,datăcelmaiadeseadeinspiraţiamomentuluisaudespirituldepartid”19.

16G.Ţiţeica,Introducere la Operele lui Spiru C. Haret,vol.X, p.VIII.17 Ibidem.18IonIonescu, Mécanique sociale par Sp. Haret,,,BuletinulSocietăţiiPolitehnice”,Partea

tehnică,AnXXVII,nr.1ianuarie,1911,Cf.Operele lui Spiru C. Haret,vol.X,p.251.19 Cf.Operele lui Spiru C. Haret,vol.X,p.278.

ConstantinSchifirneţ

38

AexistatşiopoziţiecriticăfaţădelucrarealuiHaret.SociologulG.D.Scrabaşi-amanifestatunelerezerve.Astfelcomparândopulha-retiancustudiulluiWiniarski,recenzentulscrie:,,trebuiesăconside-răm,cupărerederău,aceastălucrarecainferioarăchiaraceleiad-luiWiniarski,careprocedadupătoateregulileştiinţifice,înîncercărilesaledemecamicăsocială”20.PrincipalaobservaţiearecenzentuluivizeazăipotezaluiHaret-viaţacaforţăsocială-,reproşându-icăseserveştedeogeneralizaremaipuţintemeinică:stabilindînprimelepaginidinCapitolulIIcămortalitateaurmeazăocurbăcuuncaractermaimultsaumaipuţindestabilitate,dupăvârste,generalizeazăacestfaptpentrutoatefenomenelesociale.Dar,afirmăScraba,moarteaseprezintăşicaunfenomennatural.Şidecinunumaipentruommortalitateapoateaveauncaracterdestabilitate.Harettrageconcluziacăoricefenomensocialtrebuiesăprezinteoregularitatetipică:,,undrumpecaremecanicasocialăn-osă-lpoatăstrăbateniciodată.Comparându-lpermanentcuWiniarski,ScrabaajungelaideeacăHaretnufacealtcevadecâtsăde-monstrezeimposibilitateadeaconcepeomecanicăsocială,recenzentuladucândexempledinlucrare(legeacontinuităţiifenomenelorsociale,principiulvitezelorvirtuale,stabilitateaechilibruluisocial,principiulegalităţiiacţiuniişireacţiunii).Cuouşoarăironie,Scrabanuacceptăfrigul,succesiuneazilelorşinopţilorşiaceeaaanotimpurilorcaforţesocialeşideaceeaconsiderăafipunctulslabalanalizeiharetiene:,,daracesteadevărurivechisuntprezentateîntr-unsistemmaiordonatdecumerauînainte.S-arputeachiarfacemulterezerveasupraacestoradevărurialeseded.Haret;s.ex.analizacauzelorcarecontribuiesclalaformareaşidezvoltareauneisocietăţiniseparefoartesuperficială.”

Maitârziu,unaltexeget,EugeniuSperanţia,constatăcăHaretaevitatsădiscutedesprerolulpsihismuluiînviaţasocială,accentuânddoarpelegecaelementesenţialalorganizăriisociale,însăsprede-osebiredeScraba,găseşte lucrarea luiHaret cabenefică în studiulsocietăţii cu ajutorulmatematicii: ,,Savantulmatematician român afăcut prin această scriere o încercare îndrăzneaţă, care prezintă demulteorifapteleîntr-unmodcaptivantpriningeniozitateaformulelorşianalogiilor”21.

20G.D.Scraba,Mecanica socială a d-lui Sp. C. Haret,,,Revistadestudiisociale”,anI,nr.1,februarie1911,Cf.Operele lui Spiru C. Haret,vol.X,p.263.

21EugeniuSperanţia,Introducere în sociologie,tomulI,Istoria concepţiilor sociologice,EdiţiaaII-arevizuităşiadăugită,CasaŞcoalelor,Bucureşti,1944,p.355.

39

SociologieRomâneascăModernă

S.Haretarevenitasupraunorideidinlucrareasa,urmareareacţiilorcriticedinţarăşidinstrăinătate.Elasubliniatuneledintreteze,cudeosebireîncepriveşterelaţiilesociologieicumecanicaraţională.Estereiteratlimpedeţelulautorului,aceladeaimprimademersuluisociolo-gicrigoareşiprecizie:,,ÎnlucrareameaMécanique Sociale,imprimatăînnoiembrie1910,amcăutatsăvăddacăn-arficuputinţăcasăsestabileascăpentru fenomeneleacesteaoarecarinormeşi clasificări,carisăpermităosimplificareastudieriilorşidegajareacumaimultăuşurinţăaoarecăror legigenerale.Pentruaceastami-aservitfoartemult,catermendecomparaţiune,oaltăştiinţă,careacumtreisutedeaniseprezentăsuboaparenţătotaşadenesigurăcăşiştiinţasocială,darcareaziesteoştiinţăperefectconstituită.AceastaesteMecanicaRaţională”22.Şideaceastădatămatematicianulinsistăpedificultăţilecucareseconfruntăsociologiadatoratelipseiuneirigoriîndelimitareatematiciieidestudiu:,,Părereameaestecă,înştiinţafenomenelorso-ciale,greutateaceamaimareestecănusedeosebesccudestulăbăgaredeseamădiferiteleelementealeproblemei.Înstudiilechestiilorsocialegăsimamestecatelaunlocelementecutotuldisparate,fărăcasăsecautesăsealeagărostulfiecăruia,parteasadeînsemnătate,şifărăsăsedistingăînmoddestulderigurosparteadeconsecinţecarerevinefiecăreiadindiferitelecauzecarideterminăunfenomensocial.”

Întrucâtuniicriticiauconsideratcămaibinearfifostsăsevor-beascăde sociologiemecanică decât demecanica socială.S.Haretrăspundelaaceastăobiecţie:,,Poatesăfiesociologiemecanicădacătrateziştiinţasociologieidupămetodamecanică;daresteşimecanicăsocialădacăfaciocarteîncarenuarăţialtadecâtcumsepoateaplicamecanicalasociologie.”Haretnuaafirmatnicăierică,,sociologiasauvafimecanicăsaunuvafi”şinicinuarevendicatcăsistemulsăusociologicestenou.

Nu ştim dacă vreun sociolog a dezvoltat principiilemecaniciisocialealeluiHaret,darartrebuianalizatcumseregăsesceleînacţi-uneasocialăaluiHaret,caomdestat,şiînanalizelesalesociologiceasuprarealităţilorromâneşti,ceeacenuneputempermiteaici.Viaţasocială şi politică românească l-au determinat să observe realităţicareapoiaustatlatemeiulideilorsalesociologice.Camatematicianelarealizatnecesitateacaaceastărealitateextremdecomplexăşidedificildeanalizat,săfiestudiatăcumijloaceleştiinţeipozitive,recte

22S.Haret,Despre Mecanica socială,loc.cit.,p.481.

ConstantinSchifirneţ

40

alemecaniciiraţionale.

Mecanica socială esteoautenticălucraredesociologie,carepa-radoxal,deşinuporneştedelafonduldeideialgândiriisociologice,afirmăimperativulstudiuluisocietăţiipebazaprincipiilormatematiciişiprofileazădomeniiledecercetaresociologică,iarautorulei,S.Haretesteunautenticsociolog.

41

MODERNITATE ŞI REFORMĂ LA SPIRU HARET

IntelectualulRomânieiafostobligatşisolicitatsăseimplicene-mijlocit în procesul de construcţie a societăţiimoderne. Întrebareafundamentalăera: cumsă se realizezemodernizarea,princopiereaunorideişistructurisauprinaplicareaideilorşiconcepţiiloractuale,cumetodespecifice,încontextulromânesc?,temăceadominatdez-bateriledinspaţiulpublicpeîntreagaperioadăpostpaşoptistă,fiinddeactualitateşiastăzi.

Dintreinstituţiilesupuseschimbăriişicuimpactînviaţasocială,şcoalaocupăunlocproeminent înanalizele teoreticeşi înacţiuneapractică. Instituţia şcolară este investită cu valenţe remarcabile înstimularea, susţinerea şi accelerarea proceselor de schimbare.Unadinmarilereformeiniţiatăde AlexandruIoanCuzaafostadoptareaLegiiinstrucţiuniipublice,careareglementat,timpdemaimultdetreidecenii,funcţionareaşcolii.Onouăreformăşcolară,cealuiS.Haret,aadaptatprincipiileînvăţământuluimodernlatrebuinţelerealealeţării.Haretaconceputşcoalacaintrinsecăevoluţieisocietăţiimoderne,şidinaceastăideeaelaboratostrategiedeconstrucţiemodernăîncareculturalulşieducaţiadevanseazăeconomicul.

Viziuneaharetistădespreşcoalăesteunmodoriginaldeaconcepeschimbarea socială într-o ţară în cursdemodernizare.Haret însuşiesteunexempluelocventcumintelectualulinstruitşieducatînspiritulstandardelor europene realizează cerinţe ale progresului generat deşi într-ocomunitatenaţională.Elaconceputunsisteminstituţionalmodern înRomânia, adecvat aspiraţiilor şi oportunităţilor reale deschimbarealeromânilor.

AcţiunealuiHaretseinsereazăîncurentulce-şiaresorginteaîntendinţa, manifestădinprimajumătateasecoluluialXIX-leadinspa-ţiulromânesc,cepledapentruunînvăţământnaţionalmodern.Dar,dereţinut,liberalulHaretseinterferează,înuneledintreideilesale,cuconcepţiamaiorescianădespreînvăţământ,pecareodezvoltă înunelelaturi.Elaînfăptuitcerinţamaiorescianăşieminescianădea

ConstantinSchifirneţ

42

preluaformerealealecivilizaţieimodernedinOccidentşinusurogateleacesteiasauimitaţiaunorformesecunde.

Lafelcajunimiştii,Haretsesizeazădeficienţeleactuluidemoder-nizareînRomânia,datorateînprimulrândneconcordanţeidintrefondşiformă.Structurileinstituţionaleadoptatedinexteriornurăspundeaunevoilorrealealecontextuluiîncareeleîncercausăfuncţioneze,si-tuaţiesubliniatădeel:,,Esteunlucruevidentşirecunoscutdetoatălumea,cădiverselepăturialesocietăţiiromâneştinuaufostatinseînmodegaldebinefacerilenoiistăridelucruri,inauguratămaicuseamăprinmişcareadela1848”23,iarînaltăpartescriecăunadintrecauzeledisfuncţionalităţii evoluţiei sociale şi economice dinRomânia este,,lipsauneirelaţiiintimeconstanteşiactive,întreceicaredauimpulsulşiceicaretrebuiesă-lprimească”24,adicăîntreagenţiimodernizăriişigrupurilecareefectelemodernizăriinuaexistatocomunitatedeintereseşideaspiraţii.Şcoalas-arinstituiastfelîncadruşifermentalprogresului,alformăriicomportamentelorpentruschimbare,şiînacestsensstabileştedirecţiadedezvoltareaînvăţământului:,,Căutămafaceca învăţământulnostrusădevinăun învăţământnaţional,devremecenesilima-lfacesăsepotriveascăţăriinoastre,înlocdeanemulţumisă-lluămfăcutgata,într-untimpşiînniştecondiţiunicarenumaisuntalenoastre”25.

Viziunea luiHaret despre învăţământ este axată pe concepereaacestuiacasistemundefiecarecomponentăesteimplicatăînevoluţiacelorlaltecomponente.Deaceea,elaccentueazăînvăţământulprimar,văzutcafundamentînasigurareaevoluţieişieficienţeinivelelorsupe-rioaredeînvăţământ.Şcoalalarându-iesteunsubsistemsocial,decidezvoltarea ei depindede societate, şi, în consecinţă, învăţământulromânescsepliazăperealităţileconcretealeţării.Economianaţională,culturaşialtesectoareaveauo structurăspecifică,unniveldeevoluţie,ceeaceimpuneaşcoliicerinţederealizatînconcordanţăcutrebuinţelesocialealeacestora.Aceastătezănulasălocautarhieisauformulelornaţionalistedesuete,dimpotrivăserevendicădelaoconcepţiemodernăcuprivirelastatutulşcoliiîncomunitateanaţională.

Haretaelaboratdeciziipentruînvăţământfiindsusţinutdeuncli-matspiritual,politicşiculturaldominatdeimperativulorientăriişcolii

23 Operele lui Spiru C. Haret,vol.VII,p.328.24 Operele lui Spiru C. Haret,vol.VIII,p.313.25 Operele lui Spiru C. Haret,vol.II,p.271.

43

SociologieRomâneascăModernă

româneştidinaceaperioadăspreobţinereadeperformanţeeuropeneîneducaţieşiîninstrucţie.Inanii’80-90aisecoluluialXIX-lea,aparproiectede legi, seeditează lucrăridespre şcoală şi învăţământ, aulocdisputecureferirelaconcepţia,metodeleşiprincipiileşcolare26. Chestiuneaprincipalăeraasiguareauneiorientărirealist-pragmaticeîneducaţieşiinstrucţie,depăşireacondiţieişcoliideinstituţiecepregăteatineriinumaipentruprofesiibugetofore.

Pentruaconturadirecţiileconcepţieiharetistedespreşcoalăprezen-tămcâtevadintreiniţiativelesalelegislative,nuînaintedeamenţionatrăsăturialesituaţieiînvăţământuluiromânesc,aşacumsedesprinddinanalizele reformatorului.Acesta subliniazăcaracterul livrescalîntreguluiînvăţământşiaccentulpuspememorizare.Corpulprofesoralnuaveasimţuldatorieişialresponsabilităţiiîncălcânddenenumărateori regulamentele şi legile.Nu erau respectate programele, duratalecţiiloreraredusă,vacanţelelegaleerauprelungite,iaruniiprofesoriîşipermiteausăpredeadoaroparteamateriei27.Nuexistaunsistemdesancţiuneaabaterilorşilipseauncorpdeinspecţie.Funcţionau,înnumărdisproporţionat,numaigimnaziişiliceeclasice.

Acesttablousumbruasupraînvăţământuluiromânescexprimaoanumitămentalitate,depreciativădupăcumsevede,faţădeşcoală.Evoluţiasocietăţiiromâneştiaadusînprimplanalteaspiraţii,trebu-inţe şi idealuri educative care impuneau înfiinţarea şi funcţionareaaltortipurideşcoli,cudeosebireaaceloracepregătesceleviipentruactivitateaeconomică.

Haret adoptă o atitudine radicală, ca urmare a analizei situaţieiîmvăţământului românesc: abrogarea întregii legislaţii şi elaborareaalteianoi.Inanul1886propuneunproiectdereformă:legeainstrucţi-uniipubliceelementare,primare,secundareşisuperioare.Ceprevedeacestproiect?Înfiinţareaîntoatecomunele,careaucelpuţin40decopiidevârstăşcolară,aşcolilorprimare.Inprogramaşcolarăsevaintroducelucrulmanualcamaterieobligatorie.Deasemenea,urmasăseconstituieatelierepelângăşcolileprimarerurale.

Începriveşteînvăţământulsecundar,Haretpledeazăpentrudouăcategorii de licee de cultură generală: clasice şi reale.Oprevederedeosebitdeimportantăsuntcursurilepentruadulţiînscopulreduce-

26ŞtefanBârsănescu,FlorelaBârsănescu,Educaţia, învăţământul, gândirea pedagogică din România,Edituraştiinţificăşienciclopedică,Bucureşti,1978.

27Cf.ŞerbanOrăscu,op. cit.,p.42.

ConstantinSchifirneţ

44

riianalfabetismului.Pentrucopiiidevârstăfoartemicăagânditunsistemdegrădiniţe.Aavutînvederepregătireaviitorilorînvăţători,realizatăînşcolilenormalerurale,iarinstitutoriipentruşcolileurbanesăseinstruiascăînşcolilenormaleurbane.Apropusorganizareaunuiconcursunicpeţarăpentrufiecarespecialitate.

ProiectulluiHaretnuafostadoptat dincauzareacţiei,uneorifoarteviolente,dinparteacorpuluiprofesoralşiasusţinătoriloracestuiacarenuputeauacceptacaodatăcuintroducereaformelorcivilizaţieimo-dernesălucrezeşisăacţionezeînspiritulschimbării.OideeesenţialăînoperaluiHaretoreprezintăproporţiaadecvatăîntretipuriledeşcoli.Intoateproiectelesaledelegipropunelimitareanumăruluidegimnaziişiliceşicreştereanumăruluideşcoliprimare.

Reformaînvăţămânduluimediuşisuperioraprobatăla23martie1898esteunautenticprogramdetransformareradicalăaînvăţământuluiromânescceţineseamadenevoilerealealesocietăţiiromâneştidejarestructuratămodernînuneledincomponentelesale.Faţădeproiectuldelegedin1886reformadinanul1898aduceuneleelementenoi.Sepre-vedeexistenţaunuigimnaziuuniciarcursurileliceuluisuntîmpătţiteînsecţiileclasică,realăşimodernă.Seacordăfacilităţipentruaccesulcopiilordesăteniînlicee,acordându-sebursepentrucelpuţinunsfertdintreaceştia.Universităţileaufostinvestitecucalitateadecentrededezvoltareşistimulareaştiinţei,fiindintrodusăobligaţiapentrucadreledidacticedeaaveaocontribuţieştiinţificăoriginalărecunoscută.Sepuneaastfelcapătuneisituaţiianormale:mulţidintreprofesoriidinuniversităţinuelaboraserănicimăcarunarticoldeziar.

Reforma luiHareteste simptomaticăpentrumoduleficientdeaacţionaalintelectualuluiromân,formatînmediioccidentale,încondiţiinaţionaleconcrete.Savantulcucontribuţiiştiinţificeapreciateînţăricutradiţieîndomeniu,aoferit,prinoperasaştiinţificăşiacţiuneapoliticăşilegislativăostrategiedeaplicaredeidei,tezeşiconcepţiimoderne.LecturareformelorluiHaretpuneînreliefefortulunuieuropeandeaclădiinstituţionalocivilizaţieeuropeanăîntr-oţarăeuropeanăcuunanumitritmalevoluţieiistorice.

SpiruHaretnuaadmisîncarierasacompromisuri,ciaurmăritrealizareaîntocmaiainstituţiilorşcolaremoderne.Princonsecvenţasaîna-şisusţineideiledereformăînrăstimpulde12anices-ascursîntreprimulproiectdelege(1886)şiceladoptatdeparlament(1898)s-aconturatuncurentfavorabilrestructurăriişcolii.OmuldeştiinţăHaret

45

SociologieRomâneascăModernă

afostunfactordinamicînimpulsionareatransformărilordinşcoală.Nuafostsingurulreformator.Afostoîntreagăpleiadădeintelectualidecişi să acţioneze pentru o dezvoltaremodernă a învăţământuluiromânesc.Să-imenţionămdoarpepeC.Dimitrescu-Iaşi,C.I.Istrati,TituMaiorescu,ŞtefanMihăilescu,V.A.Urechia,PetrePonietc.Spredeosebiredeaceştia,Harets-aimpusprincapacitateadeaformulacuclaritateobiectiveşidealegiferacadruldefiinţareaînvăţământuluiromânesc.

SubliniamcăHaretaacordatprioritateşcoliiprimare,pecareeloconcepecabazăaîntregiieducaţiişcolare.,,Şcoalaprimarătrebuiesăfieoadevăratăşcoalănaţională,sausănufiedeloc.Şcoalasăfieunmijlocdeapreparaşiaasigurafuziuneatuturorînacelaşigânddeiubiredeţară,indiferentdeorigină”,afirmăHaretîntr-uncuvântadresatCongresuluicadrelordidactice,ţinutlaBucureştiînanul190528.

Şcoalaprimarăafost investitădeHaretcuvirtuţişicompetenţespecificepentrusat.Omuldeştiinţăseînscrieînrândulmarilorspiriteromâneştiprofundmarcatedesituaţiadeosebitdeprecarăasatului,denecesitatearidicăriialanivelulcivilizaţieitimpului.SpiruHaretaacordatunroldecisivşcoliiînînlăturareamultoradintreracileledinmediulrural.

Înperioada1902-1904Haret,ministrulInstrucţiuniipubliceainiţiatacţiunidereorganizareaactivităţilorextraşcolarelasate,învăţătoriifiindconsideraţisinguracategorieprofesionalăcapabilădeafiagentrealalmodernizăriilasateşideasprijini ţăraniisădevinăproducătoriindependenţi.Haretrecunoaştecăţărănimeaesteclasa,,ceamaipuţinatinsădemişcareanoastrăde regenerarenaţională.”Ca răspuns, elconcepeînvăţământuldreptmijlocdeînlăturareaanalfabetismului,şiadispusprogramepentruşcoliledepregătireaneştiutorilordecarte.In1904existau2000deşcolideadulţicreatedeHaret29.

Savantulaurmăritostrategieglobalăderestructurareasatului,şcoalafiindasociatăcualteinstituţiidecultură.Înacesttemeiasus-ţinutacţiuneadeînfiinţareabibliotecilorpopularesăteşti,înanul1898organizându-se320asemenea instituţii,câtezece în fiecare judeţ30. Rolulbibliotecilorsăteştieraaceladealămurinoţiunidedreptşida-

28ŞtefanBârsănescu,FlorelaBârsănescu,op.cit.,p.116.29 Cf.Maria Itu,Forme instituţionalizate de educaţie populară în România,Editura

ştiinţificăşienciclopedică,Bucureşti,1981,p.190.30 Operele lui Spiru C. Haret,vol.I,p.307.

ConstantinSchifirneţ

46

torie,decideafaceinstrucţieşieducaţiejuridicăsătenilor.Inacelaşiscop a înfiinţat cercurile culturale.Potrivit reglementării luiHaret,învăţătoriidincelmultnouăsateapropiatealcătuiauuncercculturalitinerant,încâtfiecaresatsăfiegazda,celpuţinodatăpean,auneiacţiuniculturale.Inaceeaşiideeatransformăriiţărănimiiîn,,factor activişiinteligentînviaţanoastrădestat”,Haretagânditmodalităţidedezvoltareaindustrieilocalepentruaoferiţăranuluiposibilitateadealucraşiiarna,înacestfelformându-setreptatdeprinderileromânilorpentruactivitateaindustrială31.

Caprincipalelementalformăriimentalităţiipentrumodernizare,învăţătoriiauobligaţiadeacunoaşteactivitateaeconomicădinsat,şisă-iorientezepeţăranicătreformeeficientedeorganizareamuncii,decultivareapământului.Haretpledapentrucooperaţieconsiderândcălucrareaîncomunapamântuluiestecaleadeameliorareasituaţieidramaticeaţăranuluiromân.Elaveareticenţefaţădemicaproprietateţărăneascăşinusesolidarizacutendinţadeîmproprietărireaţăranilordeoareceînacestfelproprietateas-arfărâmiţa,ceeacearaveacaefectscăderea producţiei agricole.Corpului didactic din sate îi incumbămisiuneadeaeducaţăraniipentrucultivareaîncomunapământului.ConcepţialuiHaretnuaveanimiccucolectivizareaagriculturii,cutezadesfiinţăriiproprietăţiiparticulare.Cooperaţiaoconcepeaînmodsimilarcuexperienţelecooperatistedinţărieuropene,Danemarcadepildă.

Învăţământuleste,înviziunealuiHaret,unfactoraldezvoltării,inclusiveconomice,fiindunstimulentalacesteia.Criticaşiacţiuneadeînlăturareaorientăriişcoliicătreoeducaţieabstractăaveaucascopdemonstrarea oportunităţii învăţământului profesional care trebuie,,maimultsăpreceadădecâtsăurmezemişcareaeconomică”32,statuluirevenindu-iobligaţiaorganizăriireţeleideşcoliprofesionale.Modulcumconcepeînvăţământulprofesionalesteîncăunargumentalopţiuniipentrusoluţiiadecvatecontextuluinaţional.

Autorul Mecanicii sociale abordează,caoriceautenticintelectual,problematicadezvoltăriisocialeşieconomicedinunghiulfinalităţiimorale.Modernizareasocietăţiiromâneştiestebeneficănumaidacăproducemutaţiiînconduitaşigândireamoralăindividualăşicolectivă.

31ŞerbanOrăscu,op. cit.;EmilBâldescu,Spiru Haret,Edituradidacticăşipedagogică,Bucureşti,1972.

32 Operele lui Spiru C. Haret,vol.II,p.384.

47

SociologieRomâneascăModernă

Iatăcespuneaîn,,Adevărul”din12octombrie1906:,,Neîncântăstră-lucireaexterioară,mulţimeapalatelorclăditeşilungimeaşinelordefiercarestrăbatţara;nubăgămînsădeseamăcălăsămneatinsfondulmoralcareformatemeliamizerieibizantine,împlântatelanoi,deinfamulregimfanariot.Dartocmaiaceastaesteprincipala,unicareformăcaretrebuiefăcutăcasăavemdreptuldeavorbiderepedeanoastrăintrareînlumeacivilizată”33.Asemănareacuideilemaiorescieneşi,maiales,curigoareaeminesciană,esteizbitoare.

S.Haretsenumărăprintrepersonalităţileceauraraşansădeatrăisatisfacţiadeavedeaefecteledeciziilorşiacţiunilorlor.Afostdetreioriministru,întotal9anişi8luni,dararealizatcumultmaimultdecâttoţiminiştriidedinainteasa(înnumărde39)34.Câtevadatesuntexemplare.Astfel,din1899pânăînanul1910numărulştiutorilordecartedinmediulruralacrescutdela15,2%la34,7%.Numărulelevilorînscrişilaşcolileprimareafostcu120%maimareînacelintervaldetimp,iarabsolvenţiişcolilorprimareaucrescutdela9118la26992anual.Între1897-1911s-auconstruit2088localurinoi,dincare1931numai în răstimpulministeriatului său. In aceeaşi perioadă au fostînfiinţate60de şcolidemeserii faţădecele trei existente.Aşadar,realizăriexcepţionaleîntr-oepocăaxatăpeconstrucţie,pedezvoltaremodernă.Haretaputut să-şi finalizeze ideile şiacţiunilepentrucăepocaînsăşilesusţinea.

Marelesavantşiomdestatalăsatooperăteoreticăşiareformatsocietatearomâneascăînspiritmodernprinşcoală,reprezentândargu-mentşimodeldecomportamentşigândireeuropeanăîntr-osocietateînscrisăpecalearecuperăriiunordecalajeşiaunuitimpistoricpentruafi,aşacumoîndreptăţesctoatepotenţeleeiistorice,spirituale,eco-nomiceşiculturale,racordatălaspiritulveacului.

33În,,Adevărul”,12octombrie1906,apudŞerbanOrăscu,op. cit.,p.114.34VeziEmilBâldescu,op. cit.,p.303.

48

CONCEPŢIA SOCIOLOGICĂ A LUI TRAIAN BRĂILEANU

SociologiaînRomâniaaavutoevoluţiesinuoasă.Deşi,termenuldesociologies-aimpusînculturaromânălaunintervalrelativscurtdupălansarealuidecătreA.Comte,lucrăridesociologiepropriu-zisăapardestuldetârziu.ConsideraţiisociologicedesprerealitateasocialăşiistoricăromâneascăauafirmatN.Bălcescu,M.Kogălniceanu,IonHeliade-Rădulescu.I.C.Brătianuafostprintreprimiicareauvorbitdespresociologie,socotitădemareleompoliticdreptştiinţănaturală.Desprestudiulştiinţificalsocialuluis-avorbitmai târziu,şiamin-timnumai aserţiunile luiTituMaiorescudespre ştiinţa societăţii35,şicomentariileluiM.Eminescudespresociologie36.UnlocaparteîlocupăIonIonescudelaBrad,întemeietorulmetodeimonograficedecercetaresociologică,metodăaplicatădeelînsuşiînceletreivolumedesprejudeţeleDorohoi,MehedinţişiPutna.Înlucrărilesocialiştilorromânisefacerecursul lasociologie,nudepuţineori,evidentprinprisma concepţieimarxiste.C.Stere37 şiG. Ibrăileanu examineazăevoluţiasocietăţiimoderneapelândlaconcepteşicriteriideanalizăsociologică.IdeisociologiceîntâlnimlaVasileContaşiA.D.Xenopol.PrimulainclusuncapitolChestiuni de sociologieîncarteasaOriginea speciilor.Filosofulrelevădiferenţadintrestadiulevoluatalştiinţelornaturii şi nivelul de început al sociologiei şi psihologiei.XenopolconsacrăînlucrareasaPrincipiile fundamentale ale istorieiuncapitollegilorsociologice.Dupămareleistoric,sociologiastudiazălegilederepetiţiepebazacărorasefacpreviziuniînacelaşimodcăînştiinţelenaturii,ideeceovomîntâlnilaTraianBrăileanu.

35TituMaiorescu,Scrieri din tinereţe,ediţieîngrijită,prefaţăşinotedeSimionGhiţă,EdituraDacia,Cluj-Napoca,1981,p.155.

36M.Eminescu,Opere,X,EdituraAcademieiRepubliciiSocialisteRomânia,1989,p.17(,,Sociologianuestepânăacumoştiinţă,dareaseîntemeiazăpeunaxiomcareecomuntuturorcunoştinţeloromeneşti,căadicăîntâmplărileconcretedinviaţaunuipoporsuntsupuseunorlegifixe,carilucreazăînmodhotărâtşiinevitabil.”)

37TraianHerseniapreciazălucrarealuiC.Stere,Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept,1897,dreptceadintâilucraredesociologieteoretică,denivelullucrăriloroccidentale,veziTraianHerseni, Sociologie românească. Încercare istorică,ed.cit.,p.47.

49

SociologieRomâneascăModernă

ÎnperioadadeînceputasecoluluialXX-leaDumitruDrăghicescuseafirmăputernicînFranţa,undepublicălucrăribineprimiteînrevisteprestigioasedesociologie38,darcuecoufoarteredusînţară.

Pânăîn1916,îndemersulelaborăriiunorlucrăridesociologieseîncumetăHaralambieFundăţeanu,Sociologia,parteaI, Consideraţiuni generale,1912şiGh.D.Scraba,Sociologie,1914.Ceidoisociologiaumerituldeafirealizatosintezăaprincipalelorideisociologiceînscrierispeciale.Fundăţeanudefineştesociologiadreptştiinţăasocietăţiişicainstrumentdeschimbaresocială. G.D.Scrabaconcepesociologiacaofilosofieşiştiinţăînacelaşitimp.Eaestefilosofiedeoareceîntrefilosofieşifilosofiasocialăexistăoidentitatedemetodă.Acesteaauundomeniu comunde cercetare: dualismul universal care apare însociologiesubformaindividuluişiasocialului.Sociologiaesteştiinţă,pentru că ea are caobiect studiul ştiinţific al societăţilor în scopuldea relevaopartedin legile sociabilităţii: ,,fiedirect, prinanalizainstituţiunilorsociale,fieindirect,considerândcaobiectrelaţiunileşiraporturilesocialecares-audegajatdinvalorilesocialepecareacesteinstituţii le concretizează”39. Sociologia studiază viaţa conştientă aoricăreisocietăţiomeneşti,defaptconştiinţa individualăînceeacearecomunpentrutoţiindiviziiuneisocietăţi.UnanumitpsihologismseresimteînlucrarealuiScraba.

Aşadar,profesionalizareaîndomeniulsociologieiînRomânias-aprodusdestuldetârziu,cutoatecăideisociologicecirculauînculturaromână.

Înînvăţământulsuperior,C.Dimitrescu-Iaşiesteprimulcarepredăun curs de sociologie, începând cu anul universitar 1896-1897, laUniversitateadinBucureşti.Delaprofesorulbucureşteannuarămascurstipăritşinicimărturiisemnificativedespreprelegerilesale.LaUniversitatea din Iaşi, sociologia îşi ocupă locul cuvenit, o dată cuvenirealacatedrăaluiDimitrieGustiîn1910.

Nuestelipsitdesemnificaţiefaptulcăînperioadainterbelică,întimpceuniversităţileitalienenuaveaucatedredesociologie,iarso-

38 Amintimcâtevadintre lucrăriledesociologieale luiD.Drăghicescu:Le problème du déterminisme social,FélixAlcan,Paris,1903; Du rôle de l’individu dans le déterminisme social FélixAlcan,Paris,1904;Le problème de la conscience. Étude psycho-sociologique,FélixAlcan,Paris,1907.

39Gh.D.Scraba,Sociologie,EdituraLibrărieiSocec,Bucureşti,1921,p.206.

ConstantinSchifirneţ

50

ciologiaeraprofesatăcaunfeldeanexădejuriştişieconomişti40,înRomâniafuncţionaupatrucatedredesociologie.LaBucureşti,afostnu-mitprofesorDimitrieGusti,transferat,dupărăzboi,delaUniversitateadinIaşi,laClujfuncţionaVirgilBărbat,laIaşititularulcatedreieraPetreAndrei,iarlaCernăuţipredaTraianBrăileanu.

ÎnrăstimpulcândTraianBrăileanupublicaIntroducere în sociologie şiSociologia generală,principaliisociologiromânipublicaserăstudiidespreanumiteteme:D.Gusti,Sociologia răz boiului,1915,Studii so-ciologice şi etice,1915şioseriedearticoleîn,,ArhivapentruŞtiinţaşiReformaSocială”,iarPetreAndreieracunoscutcaautoralvolumelorSociologia revoluţiei,1921,Probleme de sociologie,1927.ScrabaşiFundăţeanuşi-aureeditatlucrările:G.D.Scraba,Sociologie,ediţiaaII-a,1921,HaralambieFundăţeanu,Principii de sociologie generală, ediţiaadoua, 1927. MerităamintitcaD.Gustiapublicatlucrăridesociologiegeneralădestuldetârziu,înadouajumătateaanilor’30,maiexactînmomentulcândîşiconstituiseechipadecercetarealcătuitădinfoştiisăistudenţiTraianHerseni,MirceaVulcănescu,H.H.Stahletc.Pânăatuncicursurilesaledesociologieaufoststenografiateşimulti-plicatedecătrestudenţiîncadrulFacultăţiideLitereşiFilosofie.

Dinscurtaprezentareatitlurilordelucrăridesociologieapărutepânăînanii’20aisecoluluitrecutrezultăoanimatăşibogatăactivitatedepregătireaviitorilorsociologişiderăspândireaideilorsociologiceînmediicâtmaidiverse.Mişcareasociologicăautohtonădedupăprimulrăzboimondialacunoscutodezvoltareproeminentă,impunându-secaunadintrecelemaiviidinsociologiatimpului.Laaceastăevoluţiespectaculoasăasociologieiromâneştiacontribuit,indiscutabil,şiTraianBrăileanu,primulautorromânaluneilucrăridesociologiegenerală.

1. O scurtă biografie

Secuvineavorbi,fieşisuccint,desprebiografiamareluisociolog,modeldedestintragicalunuiomceşi-apustalentulşimunca,mergândpânălascarificiu,pentruştiinţăşipentrucomunitateasanaţională.Timpdemaimultdecincideceniiviaţaluiafostnecunoscutăpubli-

40TraianBrăileanu,Istoria teoriilor sociologice,editatădeIosifAntohi,Universitatea,,RegeleCarolII”,Cernăuţi,1937,p.487.

51

SociologieRomâneascăModernă

cului.Conturămmariledirecţiialevieţiisale,oviaţădincarenuacâştigatnimicpentrusineşinicimăcarpentruurmaşiisăi.

TraianBrăileanus-anăscutla14septembrie1882laBilca-Suceava41. TatălsăuGheorgheBrăileanu,învăţător,timpde40deani,încomu-naBilca,aavutdoifraţi:Patrichie,învăţătorînRădăuţi,şiDumitru,preotîncomunaFrumosu.GheorgheBrăileanus-acăsătoritcuMariaPolonic.FamiliaGheorgheBrăileanuafostdestuldenumeroasă–12copii,TraianBrăileanufiindalnouăleacopil.Viitorulsociologaur-matprimeletreiclaseprimareînBilca,iarclasaapatraafrecventat-olaRădăuţi.Apoi, s-a înscris la liceulgermandinRădăuţipecare-labsolvăînanul1901.

Înliceuprogramaeraaxată,alăturidelimbagermană,pestudiullimbilorlatinăşielină,darBrăileanuînvaţăşilimbafranceză.Înoc-tombrie1901se înscrie laUniversitateadinCernăuţiundestudiazăfilosofiaşielina,camateriiprincipale,şilatinacamateriesecundară.UnuldintreprofesoriirenumiţiaiUniversităţiicernăuţene,cuinfluenţăasuprasa,afostRichardWahle,empiriocriticistdinstirpealuiMachşiAvenarius.Cuacestprofesorasusţinutcolocviile,,Istoriafilosofieinoi”,,,Pedagogia”,,,Logica”şi,,Psihologia”,toateevaluatecucalifi-cativul,,foartebine.”Maitârziuîşivaamintidespreprofesorulsău:,,CursurileluiWahleeraufoartefrecventateşigustatedestudenţişidedoamneleintelectualedinsocietateacernăuţeană”42.Printreprofe-soriidelaUniversitatesenumăraşiIonG.Sbieracarepredaistorialiteraturiiromânedinsecolele18şi19,şiliteraturapopularăromână,cursuri frecventate în fiecare semestru de cătreTraianBrăileanu.MajoritateacursurilorurmatedeBrăileanurefereaulatemedefilosofieanticăgreacăşilatină,cursuridefilosofiemodernă,deeticăşiistorie.Aşadar,viitorulsociolognuafrecventatlaUniversitateniciuncursdesociologieşinuaparcurslucrăridesociologie.Laexamenuldelicenţăaprezentattezele:Arta dialogului la Luchian,lagreacă,Propoziţiile re-lative la Cicero,lalatină,Privire istorică şi critică asupra categoriilor filosofice,lafilosofie.SepoatespunecăabsolventulUniversităţiidinCernăuţidispuneadeobunăpregătireclasicistăîngemănatăcuoînaltăcunoaştereafilosofiei,ceeacesevareflectapedeplinîntoatăopera

41DatelebiograficelepreluămdinLeonŢopa,VeronicaŢopa,TudorBrăileanu,Viaţa şi opera teoretică a lui Traian Brăileanu,Bucureşti,1992,manuscrispusladispoziţiedeTudorBrăileanu.

42 Ibidem,p.11.

ConstantinSchifirneţ

52

sa.Nuîntâlnimlaaltăpersonalitateafilosofieişisociologieiromâneştiostăpânire,înacelaşigrad,astudiilorclasiceşiafilosofiei.DupăcumspuneVladimirTrebici,TraianBrăileanudispuneadeomareculturăfilosofică,bazatăînspecialpefilosofiaelinăşigermană.

Dupăterminareastudiiloruniversitare,estenumit,înseptembrie1905,profesorsuplinitorlaliceuldestatnr.1,cupredareînlimbager-mană,dinCernăuţi.Aicifuncţioneazăoperioadăfoartescurtă–doarpânălasfârşitulanului1905,dincauzăcănuputeasăseacomodezecumuncadedascălînînvăţământulsecundar.Timpdeunannufacealtcevadecâtsameditezeasupraproblemeilibertăţiiumanecafactorde-terminantalproblemeimorale.ColaboreazălapublicaţiidinCernăuţi,cudeosebireînrevista,,Junimealiterară.”DebuteazăcunuvelaIrina şipublicăschiţeumoristice.Dupăterminareaserviciuluimilitar,graţiesprijinuluifrateluisău,Constantin,TraianBrăileanuesteangajat,înfebruarie1909,interpretpentrulimbileromânăşigermanălaLegaţiaRomânieidinViena,postîncarevastapânăîn1914.Înacestrăstimp,preocupatcontinuudepropriadesăvârşireintelectuală,elafrecventat,laUniversitateadinViena,cursurileprofesorilorStöhrşiJodl,iarîn1913-1914s-aînscrislaFacultateadeDreptdelaaceeaşiUniversitate,interesatfiindcudeosebiredecursurilededreptroman.

În decembrie 1909 a susţinut teza de doctorat laUniversitateadinCernăuţi cumenţiunea ,,Cum laude.” TezaBetrachtung und Beleuchtung in der Geschichte der Philosophie Auftre tenden höchsten Kategorien(Considerareşilămurireacategoriilorcelormaiimportanteînistoriafilosofiei)afostelaboratăîntreanii1907-1909,şiscrisăînlimbagermană.

La8mai1910secăsătoreştecuEmiliaSilion,ceaparţineauneivechifamiliidebucovineni43.

În anul 1914,mobilizat în calitate de cetăţean austriac, TraianBrăileanuparticipălarăzboiîntr-olocalitatecehă,darfiindrănitestespitalizat. În1918revinecu familia laVienaşiprimeşteunpost laComisiadeinventariereapalatuluiSchönbrun.La1octombrie1919esteangajatbibliotecarlaUniversitateadinCernăuţi.Deşinevoitsăfacăfaţămultorproblemedeviaţăcotidiană,legatecudeosebiredecreştereacelortreicopiinăscuţiînaceastăperioadă,găseştetimpsă

43SoţiiBrăileanuauavutpatrucopii:Gheorghe,inginerpetrolist,condamnatpoliticla20deanimuncăsilnică,VeronicaMaria,profesoară,soţiaprofesoruluiLeonŢopa,Mircea,inginer,şiTudor,inginer.

53

SociologieRomâneascăModernă

publicelucrările:Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie,Cernăuţi,1912,Die Grundlegung zu einer Wissenschaft der Ethik(Întemeiere pentru o ştiinţă a eticii),VienaşiLeipzig,1919.

Tezadedoctorat,celelaltelucrări,lecturiledovedeaupregătireasadeexcepţieşiîlrecomandaupentruocarierăuniversitară.Cuaspiraţiadeaobţineocatedrăuniversitară,înlunaiulie1919,TraianBrăileanuapropuscursuricearfiurmatsăleţină:I.Istoriafilosofieiantice,Introducereînprincipiileetice,Montesquieu,Eticasocratică,FilosofialuiVasileConta;II.Istoriafilosofieinoi,Filosofialaromâni,Istoriaeticii;III.Problemalibertăţiivoinţei–criticateoriilor;IV.Filosofiamodernă înFranţa,Problemaprogramului cultural44. Sepoateuşorobservalipsauneitemedesociologiedinacestproiect.PlanulafostacceptatdeconducereaFacultăţiideLitereşiFilosofieaUniversităţiidinCernăuţi,şila1aprilie1920Brăileanuaocupatpostuldedocent.

În1921estenumitprofesoragregatlacatedradepedagogieşiso-ciologiedelaUniversitateadinCernăuţi45.SăamintimcăînaceltimpministrualînvăţământuluieraprofesorulP.P.Negulescu,colegulsăudinPartidulPoporului.Din1924catedras-atransformatîncatedrade,,Sociologie,eticăşipolitică”,şiTraianBrăileanuadevenittitularalace-steia46.Înanul1934estenumitprofesordefinitiv.Întreanii1931-1933afostdecanalFacultăţiideSociologieaUniversităţiidinCernăuţi.Cutoatecăsociologianuareprezentatundomeniudepreocupareînaintedeaficadrudidacticuniversitar,TraianBrăileanus-aimpusrapidînţarăşiînstrăinătatecaunproeminentsociolog.Muncauniversitarăi-aabsorbitceamaimareparteatimpului,îndeplinindu-şiobligaţiilemultiple.Profesortitularlacatedra,,Etică,sociologieşipolitică”,elapredatsociologiagenerală,etica,politica,teoriilesociologice,istoriadoctrineloretice.Caprofesorsuplinitorlaistoriafilosofieiaţinutcur-

44Cf.LeonŢopa,VeronicaŢopa,TudorBrăileanu,op. cit.,p.42.45Prinadresanr.31.822aMinisteruluiInstrucţiuniidin20aprilie1921,semnatădeG.

Popa-Liseanu,cătredecanulFacultăţiideFilosofiedinCernăuţi(,,AvemonoareaavăfacecunoscutcăprinÎnaltulDecretRegalcunr.1539din11aprilie1921,d-lTraianBrăileanuestenumitprofesoragregatpentrucatedradepedagogieşisociologielaaceafacultatepeziuade1martie1921”,Cf.LeonŢopa,VeronicaŢopa,TudorBrăileanu,op. cit.,p.42).

46C.Rădulescu-MotruafostpreşedintealComisieidenumirealuiTraianBrăileanucaprofesor,aşacumreiesedinscrisoarea,dindecembrie1925,trimisădeNaeIonescupro-fesoruluibucureştean,încareîşiexprimanemulţumireapentrupromovarea,înainteasa,înînvăţământuluniversitar,aluiM.Ralea,P.Andrei,T.Brăileanu,MarinŞtefănescu,A.Eşanu,Vl.Ghidionescu,Fl. Ştefănescu-Goangă, toţi recomandaţi ca specialişti, cumafirmăNaeIonescu,,,subpreşedenţiaDvs.”,Scrisoarea lui Nae Ionescu către C. Rădulescu-Motru,loc.cit.,p.101.

ConstantinSchifirneţ

54

suriledefilosofiaantică,filosofiaevuluimediu,filosofiamodernă,introducereînestetică,filosofianouă.Înanuluniversitar1936-1937apredat cursul Istoria teoriilor sociologice.

Cadrudidacticdemareautoritateştiinţificăşisocială,Brăileanus-aimpusprinprelegeribogateîninformaţiişicuinterpretăripertinentealediverşilorgânditorisaualecurentelorpredate.Lacursurivorbealiber,deşiaveanotiţepecareleurmărea.Nufăceajudecăţidespreevenimen-tesocialeşipoliticedeactualitatedinţară.Ilustraideilecuexempledinantichitate,evulmediuşidinţărileapusene.Studenţiiîiapreciauobiectivitateacucare trata temelecelemaidificile.Deşinaţionalistfervent,profesorulBrăileanu,dinrespectpentruvalorilefundamentalealeUniversităţii,numanifestaadversitatefaţădestudenţiisăidealtănaţionalitate,dimpotrivăleapreciadragosteadeneamullor.BrăileanudesfăşuraactivitatepoliticănumaiînafaraUniversităţii47.Seminariilesalesedesfăşuraucadezbateripeseamareferatelorelaboratedestudenţidespreideileunuisociologconsacrat.SeacordaprioritatelucrărilorluiPlaton,Aristotel,TomadinAquino,Montesquieu,AugusteComte,W.Wundt.Începriveşteculturaromânăsepuneaaccentpecronicari,IonHeliade-Rădulescu,ŞtefanZeletin,D.Gusti48.

La sugestia colaboratorului său, profesorul LeonŢopa, TraianBrăileanu a înfiinţat şi a condus revista ,,Însemnări sociologice”,publicaţiedeprestigiu,editatăînperioada5aprilie1935–februarie1937,dupăaceastădatăfiindinterzisă.Periodiculreapareînseptembrie1940şifuncţioneazăpânăîn15ianuarie1941.Revistas-aimpusînmişcareasociologicănaţionalăşiinternaţională,printrecolaboratorinumărându-seLeonŢopa,IonŢurcanu,IonNegură,ErnestBernea,D.C.Amzăr,V. Băncilă, P.P. Panaitescu, T.Herseni. În aceastărevistăBrăileanuapublicatarticolepolitice,adunateapoiînvolumul Sociologia şi arta guvernării.Sociologulcernăuţeanacondusşirevi-stele ,,Cugetări”,,,Poporul”şi,,Gazetapoporului.”Apublicatînrevisteinternaţionaledesociologie,ideilesaleprincipalefiindcunoscuteînstrăinătate.

Aprimitde laRegeleCarolIIdecoraţia ,,comandoralordinului«CoroanaRomâniei».”SprijinitdeGastonRichard,afostalesmem-

47VladimirTrebici,Omul si profesorul,,,RevistadeFilosofie”,XL,nr.3,mai-iun.,1993.Cf.AnexălaTraianBrăileanu,Teoria comunităţii omeneşti,ediţiedeNicolaeMocanu,EdituraAlbatrosşiEdituraClusium,2000,p.609.

48LeonŢopa,VeronicaŢopa,TudorBrăileanu,op. cit.,p.52.

55

SociologieRomâneascăModernă

brualAcademieideŞtiinţePoliticeaUniversităţiiColumbiadinNewYork.

Interesatşipreocupatdeevoluţiaţăriidedupăprimulrăzboimon-dial,atentîndeosebilaceseîntâmplăînviaţapoliticăşieconomicăaBucovinei, cuprecăderedin sate,TraianBrăileanu s-a angajat înactivitateapoliticădinnăzuinţadeacontribuilaintegrareaprovincieiînmodorganicînstatulromânşideaseimplicaînsusţinereaşipro-movareavalorilorromâneşti.ConştientdeimperativelestatuluiromândedupăUnireadinanul1918,TraianBrăileanurealizeazănecesitateaunei activităţi continue pentru întărirea spiritului naţional printr-opoliticăorientatăcătreclaselemajoritarealesocietăţii.Înacestscop,eldevinemembrualPartiduluiPoporului, caurmareaprestigiuluiimensdecaresebucuraşefulacesteiformaţiunipolitice–mareşalulAlexandruAverescu.ÎntimpulguvernăriiaverescaneTraianBrăileanua fost secretar general al învăţământului dinBucovina. În aceastăperioadă,TraianBrăileanuîşidăseamademanifestareaunortarealepoliticianismuluiromânesc,dincunoaştereadirectăaunorfapterealealepoliticienilorimplicaţiînadministrareaaveriifonduluibisericescdinBucovina.Ţărănimeabucovineanăafostînlăturatădeladreptuldeabeneficiadeacesteaveriseculare49,ceeacel-anemulţumitprofundpeBrăileanu.ÎncrezătorînpoliticanaţionalistăaluiN.Iorga,devi-nemembrualpartiduluicondusdemarele istoric.TraianBrăileanus-abucuratdeprietenia şi apreciereadeosebită a luiNicolae Iorga,mărturiefiindşiinvitarealuilaUniversitateapopularădelaVăleniideMunte. În anul 1925 a expus,aici,prelegereaCorupţia. Un capitol din psihologia socială50.SociologulcernăuţeanafăcutpoliticămilitantăînformaţiuneacondusădeIorga.Înanii1922-1925,conducefilialaPartiduluiNaţionalistdelaCernăuţişiorganizeazăadunăripopularelacareaparticipatNicolaeIorga.DincauzăcăPartidulNaţionalistînce-pusesaprotejezeacţiunipoliticianiste,TraianBrăileanudemisioneazăşiaderălaLegiuneaArhanghelulMihai51,şidesfăşoarăointensăac-tivitatepoliticăîncadrulacesteiformaţiunipolitice.Estealessenatorpelistelepartidului,,Totulpentruţară.”

49 Ibidem,p.44.50VeziConstantinR.Vasilescu,Conferenţiarii cursurilor de vară de la Vălenii de Munte

1908-1946,EdituraAnima,Bucureşti,1999,p.27.51LeonŢopa,VeronicaŢopa,TudorBrăileanu,op. cit.,p.48.,,Demonulmitologieiantice

şialceleiromanticeîlîmpingepeprofesoruldesociologiesătreacăatuncişipentrutotdeaunadeparteaceleimaiaprigepoliticidedreapta”seafirmăînlucrareacitată.

ConstantinSchifirneţ

56

Ultimatumulsovieticdiniunie1940aobligatfamiliaBrăileanusăpărăseascăoraşulCernăuţifărăsăianimicdincasă,ceadăposteaomarebibliotecăşiarhivaprofesorului.LaîntoarcerealaCernăuţi,în1941,Tudor,fiulsociologului,agăsitlocuinţacompletgoalăşitrans-formatăînclădirecetrebuiasăadăposteascăoinstituţieaocupantului.TraianBrăileanuseînscrieîngaleriaacelormarifiguritragiceromâ-neştivăduvitedearhivapersonalăatâtdeînsemnatăpentrucunoaştereabiografieişiopereilor.

Între14septembrie1940-21ianuarie1941TraianBrăileanuafostministrualeducaţiei,cultelorşiartelor.Înseptembrie1940setransferăcaprofesorlaUniversitateaBucureşti.Dupăevenimenteledinianuarie1941,afostarestatpentruacuzaţiade,,corupereatineretului”şijudecatîmpreunăcugeneralulConstantinPetrovicescu,MihailSturza,RaduMironovici,P.P.Panaitescu, toţi foştimembri aiguvernului.TraianBrăileanuafostachitat,darafostimediatpensionatdinînvăţământulsuperior,deşiaveanumai60deani.Is-aoferitdemaimulteoriposi-bilitateasăplecedinţară,dararefuzatfiindconvinsdeoportunitateaserviciilor ce le putea aduce, prinmunca şi prestigiul său, statuluiromân.Nusebucurăpreamultdelibertateşiesteînchis,laTârgu-Jiu,din1943pânăînprimăvaraanului1944.

Dupăocupareaţăriidecătrearmatelesovietice,învaraanului1945esteiarăşiarestatfiindfăcut,,vinovatdedezastrulţării”şiesteinclusîngrupulIonAntonescu,judecatîn1946.Prinsentinţăjudecătoreascăafostcondamnatla20deanidetemniţăgreaşiis-aconfiscataverea.ÎnaniidedetenţieredacteazăvolumulAmintiricareseîntrerupelaanul1910.Deşibolnavdeulcerduodenal,afosttransportatdelaînchisoareaVăcăreşti laAiud,unde, lipsitdeelementaraasistenţămedicală, sestingela3octombrie1947.Merităaamintiunfaptanecdocticcevinesaaratetragismulacesteipersonalităţiexcepţionale,careesteTraianBrăileanu,elcareaavutatâtdemultdesuferitpentrucrezulsăupolitic.Conformuneidiversiunidinepocă,s-aspuscasociologulcernăuţeannueraromân,ciarmeansauevreu52.

Într-oviaţăzbuciumată,plinădezguduitoareevenimente,Brăileanuaelaboratooperăcecuprindeunnumărimportantdetitluridelucrăriînfilosofie,sociologieşipolitică:Introducere în sociologie,Cernăuţi,1923;Ethik und Soziologie – Ein Beitrag zur Lösung des Problems: Individum und Gesellschaft,Cernăuţi, 1926;Sociologia generală,

52 Ibidem,p.56.

57

SociologieRomâneascăModernă

Cernăuţi,1926; Soziologie in Rumänien,1926;Soziologie und Politik;1926,Originile meta fizicii. Încercare asupra temeiurilor metafizice ale sociologiei, 1932;Filosofia socială a lui Vasile Conta,Cernăuţi,1932;Sociologia lui T. G. Masaryk53,1933;Fundamentarea biologică a sociologiei şi impor tanţa ei pentru teoria şi practica pedagogică,Cernăuţi, 1934;Sociologia în învăţământul superior şi secundar,Cernăuţi,1935; Noi teorii politice,Cernăuţi,1935; Elemente de socio-logie pentru clasa a VIII-a secundară,Bucureşti,1935;Etica pentru clasa a VIII-a secundară54,ediţiaI,1935,ediţiaadoua,1936;L’État et la Communauté morale. Essai philosophique,1931;Statul şi comu-nitatea morală,Cernăuţi, 1937; Istoria teoriilor sociologice, 1937;Essai sociologique sur la liberté,1937; Teoria comunităţii omeneşti,Bucureşti, 1940;Plan pentru un studiu sociologic asupra armatei,Bucureşti,1939;Sociologia şi arta guvernării,1937,lacareadăugămarticolelepublicateînrevista,,Însemnărisociologice”

TraianBrăileanuafostşiunexcelenttraducătoralunorlucrărideI.Kant55 şideAristotel56,toatefiindînsoţitedeuncuvântînaintealtălmăcitorului.

1. Sociologie şi filosofie

Înaintedeaanalizaideilesociologicealeprofesoruluicernăuţean,53Esteinteresant,şiD.Gustiascrisdespresociologulşiomulpoliticceh T.G.Masaryk.

VeziD.Gusti,Thomas Garrigue Masaryk. O caracterizare,,,Arhivapentruştiinţăşireformăsocială”,anulVI,nr.1-2,1926,pp.1-17.

54OrecentăediţiedinEtica pentru clasa a VIII-a secundarăapare,fărăniciojustificare,cuuntitlustabilit,înmodvoluntar,deeditor,Idealul de viaţă şi conştiinţa morală(EdituraEminescu, ediţieConstantinStroe,ColecţiaEseuri, 2001).Cititorul, chiar şi cel neavizat,constatăcuuşurinţăcăavemdeafacecuuntitlufantezist,adoptatnumaipentruaseîncadraînprofilulcolecţieiEseuriaedituriiamintite.Or,estelimpedecălucrarealuiBrăileanuesteunmanualdeeticăşinicidecumunvolumdeeseuri.Cusiguranţă,noultitluarfifostrespinsdecătreautor.Probabilmotivecomercialeaudeterminatopţiuneapentrunoultitlu.Înacestfel,TraianBrăileanuafostvăduvitdeaficunoscutdecătrecititorulcontemporancaautoralprimuluimanualdeeticădinRomânia.ManualulluiD.Gusti,scrisîmpreunăcuIonZamfirescu,Elemente de etică pentru clasa a VIII-a secundarăaapărutînanul1936.

55I.Kant,Întemeierea metafizicii moravurilor,cuoschiţăbiograficăşiointroducereînfilosofiamorală,1929;I.Kant,Critica raţiunii pure,cuoschiţăbiograficăşioprefaţă,1930;I.Kant,Critica puterii de judecare,cuointroducere,1940;I.Kant,Ideea unei istorii universale. Ce este ,,luminarea”? Începutul istoriei omenirii. Spre pacea eternă,cuunstudiuintroductiv,1943;I.Kant,Critica raţiunii practice,cuointroducere(manuscris),1943;I.Kant,Despre educaţie,cuointroducere(manuscris),1945.

56Aristoteles,Etica nicomahică,cuuncuvântînainte,1944;Aristoteles,Organon (ma-nuscris),1945.

ConstantinSchifirneţ

58

secadeastăruipefiliaţiilegândiriisalecualtedoctrinefilosoficeşisociologice.Seaminteştedepatruinfluenţecele-acunoscutgândirealuiBrăileanu:filosofia,maialesceakantiană,ideileluiV.ContaşiV.Paretodespresistem,cercetăriledeetnografiecomparatădinculturafranceză57.UnaltexegetcredecăsistemulluiBrăileanuesteoconstruc-ţiefenomenologicăcuputerniceinfluenţepragmatisteşiinteracţionistsimbolice58.Evident,detectareaunorînrâuririesteposibilă,deoarecesociologul român a integrat în scrierile sale orice idee consideratădeelvalabilăpentrusistemulsău.Darpunctuldeplecareînanalizasociologică îl reprezintăgândirea luiContaşiaprofesoruluisăudelaCernăuţi,CarlSiegel.OperaluiBrăileanuesteprimaîncercaredevalorificaresistematicăafilosofieiluiContadecătreunautorromânînlucrăridegândiresocială.Simptomatic,TraianBrăileanuîşiînte-meieazăideilesaleîntezelefilosofieiluiVasileContaşimaipuţinînsociologiaacestuia59.

Deaceea,apreciemcă,pentruînţelegereainfluenţeiluiContaasupraluiBrăileanu60,secuvineaprezentasuccintevoluţionismulluiConta.Sistemulde filosofiecontianăcuprinde tezadesprediferenţadintreformele evolutive şi formele neevolutive, şi de la această distincţieBrăileanucautăsăînţeleagăraportuldintreelementşisistem,adicăformeleneevolutivepotfi înţelesenumaiprincunoaşterearelaţiilorlor cu formele evolutive.Concepţia filosofului român are ca bazăideeaconformcăreialumeaevolueazăînformesupuselegiiondula-ţieiuniversale:,,Formelemateriei,dupămodelulstabiliriişidezvol-tării lor, se împărţesc îndouăcategorii: înevolutiveşineevolutive.Formeleevolutivesuntaceleacaredelamomentulnaşteriilorcrescpenesimţiteşitreptatpânălaunpunctculminantşideacolototaşaderegulatdescrescpânălaextincţiune;şicaretotodatăascultălegeaondulaţiuniiuniversale…caexempledeformeevolutivesepotcita

57Cf.AchimMihu,Traian Brăileanu teoreticianul comunităţii omeneşti,studiuintroductivlaTraianBrăileanu,Teoria comunităţii omeneşti,ed.cit.,pp.XVII-XIX.

58DanDungaciu,Traian Brăileanu, înIlieBădescu,MihaiUngheanu(coordonatori),Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii române, vol. I,EdituraPro-Humanitas,Bucureşti,2000,p.534.

59TraianHerseniremarcăinfluenţaluiVasileContaasupraluiTraianBrăileanu:,,me-rituldeosebitalprofesoruluiTraianBrăileanuîndezvoltareasociologieiromâneşticonstăînîncercareadeafructificaînştiinţăunsistemromânescdegândire:filosofialuiVasileConta”,TraianHerseni,op. cit.,p.126.

60 La cursul Teorii sociologiceTraianBrăileanuacordăspaţiuspecialideilorluiVasileConta.

59

SociologieRomâneascăModernă

animalele,plantele,planeteleetc.Formeleneevolutivesuntaceleacarenuîndeplinesccondiţiuniledemaisus.Astfelsunt:zidireauneicasedemânădeom;formareaunuimunteprinerupţiunevulcanicăetc.”61 Formeleevolutiveauocurbăascendentă,unpunctculminantşiocurbădescendentă.Formeleneevolutivesuntmişcăricarenusuntgeneratedeoevoluţiecompletă,cielesuntprocesecarepotdeclanşaevoluţia.Mişcărileviolenteşibruşte,mişcărilevibratorii,revoluţiilesocialesuntformeneevolutive.Formeleevolutivesuntuniversaleşiesenţiale,întimpceformeleneevolutiveexistănumaiînmăsuraîncaresuntutileînevoluţiaformelorevolutive.Filosofulromânconsiderăcăoriceformăevolutivăesteoundă,iarfenomenelesocialefiinţeazăsubformădeundădatoritălegiiondulaţiuniiuniversale.NuputemtrecepestefaptulcăVasileContaconcepesociologiaînmodasemănătorfiziologiei,lafelcaH.Spencer.Viaţasocialăareaceleaşifuncţii,aceleaşistructurişiaceleaşiorganecaoriceorganism.Similitudineadintreorganismulbiologicşiorganismulsocialrelevăorelaţieindisociabilăîntrebiologieşisociologie.NuestegreudeobservatcăBrăileanucontinuăaceastăgândire,şioexamineazăîncontextulştiinţelorsocialedinprimaparteasecoluluialXX-lea.Elvalorificăobogatăliteraturădespreorganic,darevităsavadăînsociologieofiziologie,aşacumogândeaConta.BrăileanurecunoaşteînVasileContareperulsăufundamental:,,CeeaceconstituieoriginalitateaşigenialitatealuiContaestedistincţiuneaîntreformeevolutiveşiformeneevolutive,ochestiunedeimportanţăfundamentalăpentruproblemasociologică,şicarenu-şipoategăsi,dupăpărereamea,osoluţiunemainimeritădecumeceadatădeConta”62,tezăceofructificăînmodstrălucitînsistemulsăusociologic.OaltătezăaluiConta–indiviziişisocietateasuntdoitermenicorelativi–devineoideesociologicădemarerelevanţăînsistemulsociologicalluiTraianBrăileanu.

Dinaceastăfoartescurtăprezentareaviziuniicontieneneconvin-gemdesemnificaţiaeiînoperaluiBrăileanu.ParcurgereascrierilorluiBrăileanuaratălimpedefundamentelefilosoficealesistemuluisăudesociologieacărorpreeminenţăsegăseşteîndoctrinaluiVasileConta.AmarătatdejacăinteresuliniţialalluiBrăileanuafostorientatsprestudiulfilosofiei.Tezadedoctoratesteomărturieclară.Brăileanua

61VasileConta,Opere filosofice,ediţierevizuitădeNicolaePetrescu,CarteaRomânească,Bucureşti,f.a.,p.163.

62TraianBrăileanu,Introducere în sociologie,Cernăuţi,1923,p.12.

ConstantinSchifirneţ

60

pornitdelaexegezaconştiinţeişiacunoaşteriidinsistemelefilosoficealeunorgânditorişiaajunslastudiulsocietăţii.Astfel,înlucrareadin1912,Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie,înprimapartetrateazădespre,,fundamenteleuneifilosofiiraţionale.”Elementeleacestorfundamentesuntprincipiul identităţii,cauzalita-tea, timpul şi spaţiul, existenţa individuală, identitatea elementelor.,,Filosofia este sinteza legilor universale în intelectul unui singurindivid”scrieBrăileanu.Sefacediferenţa între filosofieşiştiinţelenaturii,filosofiafiindsocotităştiinţaprimă.Unlocaparteînlucrareaamintităîlocupăanalizacategoriilorfilosofice.Seîntreprindeocriticăafilosofieispeculative–Platon,Aristotel,Kantprecumşiafilosofieiantispeculative–pozitivismul,scepticismulşiagnosticismul.Înparteaatreia,Fixarea limitelor cunoştinţei,autoruldiscutădouătemecevorfidezvoltateînlucrărilesaledesociologie:principiulcontinuităţiiînfor-mareajudecăţilorşiconceptulindividualumancaorealitatefilosofică,eticăşisociologică.Toatenoţiunilesuntcoordonateşisunt identicecuraporturileexistenteîntreelemente,ideeregăsităînconcepţialuiBrăileanudespresistemulsocial.

Deşi seafirmaseomişcare filosofică româneascăorientată spremarilecurentefilosoficealelumii,nuaexistatînliteraturafilosoficăromâneascădinprimaperioadăasecoluluialXX-lea,olucrareesenţialăde filosofie socială.Brăileanu a realizat lipsa ei şi a încercat să osuplinească.Lucrărilesaleaspirăspreoanalizăfilosoficăasocialului,fărăa-şipierdetrăsăturadescrierisociologice.Studiulsocietăţiiseinstituiecameditaţie filosoficăasuprasocialuluicumijloacespeci-fice.El judecădimensiuneafilosoficăasociologiei înacelaşi felcamulţidintresociologiigermani.Însociologiagermanăs-astatornicitprincipiulîntemeieriisociologieicusprijinulfilosofiei.Sociologiaestedefinită,,filosofieasocietăţii”,avândstatutulfaţădeştiinţelesocialespeciale asemănător cu acela al filosofiei faţă de celelalte domeniialecunoaşterii.ÎnoperaluiA.ComteşialuiH.Spencer,sociologiaesteparteaceamaiînaltăafilosofiei.SociologiprecumR.Worms,L.Stein,OthmarSpann,F.Tönniessocotescsociologiacaodisciplinăfilosofică63. Brăileanu nu argumentează necesitatea unei filosofiisocialespeculative,darregretădefilosofareasociologieiîntâlnitălaobunăpartedintresociologi,inclusivlaDurkheim.AutorulDiviziunii muncii socialecereasociologieisastudiezerealitateasocialăaşacum

63Cf.PetreAndreiSociologie generală,ed.cit.,p.87.

61

SociologieRomâneascăModernă

esteşinupetemeiulunorcategoriisauprincipiipureînsenskantian.Sociologianuesteîndreptăţităsăfilosofezesausăoferenorme,deo-areceroluleiestedoaraceladeadaexplicaţiilafenomeneşiprocesesociale. Sociologia este independentă de orice filosofie: ,,De altfel,filosofiaînsăşiaretotinteresulînaceastăemancipareasociologiei”64,devenindastfeloautenticăştiinţă,afirmăDurkheim.Dupăsociologulfrancez,dependenţasociologieidefilosofiearducelaviziunicearscrutalucrurilesocialeînlaturalorceamaigenerală.

Brăileanucrede,dimpotrivă,înfundamentareafilosoficăaactuluideinvestigareasocietăţii.OperaluiBrăileanuesteunitară,axatăpeoideeclară,ceaauneiteoriisociologiceîntemeiatăpefilosofie,urmărităîntoatescrierilesaleîncădinlucrărileanterioarecelordesociologie.ProfesoruldelaCernăuţiconcepesociologiacaunexamenalsocietăţiiînrealitateaeiceamaigenerală,şi,prinurmare,eaesteinvestigatăfilosofic după cumscrieînIntroducere în sociologie:,,avemînvedereosintezămailargă,unsistemdefilosofiesocială,legândsociologiacufilosofiapropriu-zisăprineticăşideschizând,înurmă,drumulpentruteoriileartelorsocialeprintr-untratatdepolitică.”Gândireafilosoficădespre social se concretizează în analiza societăţii prin categoriifilosofice şi argumente din realitatea socială în susţinerea oricăreiaserţiuni.Filosofia,teoriacunoaşteriişibiologiaoferăideişiexempleînargumentelesusţineriiproprieiconcepţiisociologice.

Peliniatuturoracestordiscipline,operaluiBrăileanuintegreazăorganic celemai importante teorii sociologice. ,,Studiul sociologieireclamăprinurmareocunoaşterecâtsepoatedeadâncăateoriilorsociologicedin trecut”65,afirmăel fărăechivoc. Înconsecinţă,eladoritsăîntreprindăşiunexcursistoricalteoriilorsociologice,proba-bilfiinduniculcursîndomeniupentrucădespreasemeneaprelegerispecialedeistoriasociologieidelacelelalteuniversităţiromâneştinuavemcunoştinţă.Brăileanuexpunesistematicşididacticproblematicaevoluţieigândiriisociologice.Elconstatăabundenţateoriilordespreodisciplinăştiinţificădedatărecentă,cumestesociologia,ceeaceadeterminatrealizareamaimultorclasificărialeacestora.Plecânddelaclasareateoriilorsociologice,profesorulexpuneoriginileşiîncepu-turilesociologieiînconcepţiilediverşilorsociologi.Uncapitolaparteconsacră predecesorilor luiAugusteComte: Saint-Simon,Charles

64ÉmileDurkheim,Regulile metodei sociologice,ed.cit.,p.179.65TraianBrăileanu,Istoria teoriilor sociologice,ed.cit.,p.4.

ConstantinSchifirneţ

62

Fourier,PierreLeroux,PierreJosephProudhon.Încontinuare,elfaceunadintrecelemaieruditeanalizeaideilorluiAugusteComte,dinsociologiaşifilosofiaromânească.Apoi,examineazăprincipaleletezedinsociologiafranceză,sociologiaengleză,cuaccentpeH.Spencer,sociologia americană, sociologia italiană cu sublinierea ideilor luiPareto, sociologia cehă, cu accent peT.Masaryk, sociologia rusă,sociologiagermană,cuexpunerialedoctrinelorluiW.Wundt,H.St.Chamberlain,F.Tönnies.

Lectorul cursului ţinut deBrăileanu rămâne surprins de spaţiuldestuldemodestacordatgândiriiluiMaxWeber,unuldintrefondatoriisociologiei.Cursultreceînrevistăprincipalelemomentealedezvoltăriisociologieiromâneşti,într-unmodsintetic,Brăileanuexprimându-şisperanţa săpubliceo istoriea sociologiei româneşti, încare sădea,,atenţiacuvenitămarilorprecursoriaisociologieiromâneşti,precumşiteoriilorreformatorilorsocialidintimpurilenoastre.”Elobservădinexpunereaasuprasociologieiromâneştiexistenţauneimişcărisocio-logiceoriginarenăscutădincontactulnemijlocitcuviaţacomunităţiiromâneştiaicăreiexponenţisuntIonHeliadeRădulescu,VasileContaşiA.D.Xenopol.Fărăsă-lnumească,estecertcasociologulcernăuţeanîlvizeazăpeD.Gusticânddiscutădespredeviereasociologieiauto-htonedelacursuluneievoluţiiorganice,stabilitdeceitreifondatoriaisociologieiromâneşti,dincauzacontactuluiunorsociologiromânicu sociologia internaţională. Sociologia românească s-ar dezvoltapreamultsubinfluenţasociologieiinternaţionale,încâtsevorbeştedereprezentanţiromâniaisociologieifranceze,reprezentanţiaiconcepţieimaterialiste a istoriei, reprezentanţi ai sociologiei anglo-americane,credeBrăileanu: ,,Eava trebui înmodnecesar să-şi redobândeascăautonomia,contribuind,înurmăprintr-unschimbnormaldeideiîntrenaţiunilecivilizate,laprogresulştiinţeisocialeconsideratăcaocucerireaspirituluiuman”66.Ideeaestedeluatînseamă.Brăileanunupoatefiacuzatdeautarhieintelectuală.Dimpotrivă,casociolog,elesteuneuropean,mărturiestautrimiterilebibliograficeampleşiaduselazi,asemănându-secuoriceexegezăştiinţificădinOccident.Darestenevoitsăconstatepurşisimplulipsaaceleicontinuităţiînconstrucţiaunuisistemromânescdesociologie.Întrucâtsociologiaromâneascădispunedecelpuţintreisociologicuoviziuneoriginalăasuprasocietăţii,arfifostoportunădezvoltareaideiloracestoraînconcordanţăcumişcarea

66 Ibidem,p.303.

63

SociologieRomâneascăModernă

sociologicăinternaţională.Dealtfel,trebuiesubliniatăreactivareadecătreBrăileanuaideilorromâneştiînoperasasociologică,respectândastfelprincipiulsăudeanalizăagândiriiromâneşti,discutatîncursulsăudeistoriateoriilorsociologice.

Înrezumat,cursulIstoria teoriilor sociologiceconstituieofoartebunăiniţiereîncunoaştereastăriirealeaideilorsociologicedinanii’30aisecoluluitrecut,prinsintezăşiprinbibliografiaprincipalelorlucrăridesociologiedinaceltimp.Deşidecirculaţierestrânsă,volumulluiBrăileanurămâne,şiastăzi,unfoarteutilinstrumentdeinformareîndomeniulatâtdemobilalsociologiei.

Raţionalist,Brăileanuestecelmaispeculativdintretoţisociologiiromâni.Cuomarecapacitatedeateoretizaproblemedintrecelemaicomplexe,cuunfinşisubtilspiritcritic,Brăileanuseimpunecaunautordeanalize teoreticedemareprofunzime.Elcautăsăfacădinsociologie o disciplină aptă sa abordeze societatea în integralitateaei,dincolodeoriceaspectparticular.Înacestsenseldiscutădespreosociologiegenerală.Dealtfel,dupăcumînfilosofie,existăofilosofiegeneralăşifilosofiialedomeniilorcunoaşterii,şiînsociologieexistăosociologiegeneralăşisociologiideramură.

Sociologul cernăuţean nu confundă sociologia cu filosofia,dimpotrivă,dupăcumvomobserva,aduceargumenteîndemonstrareauneiştiinţeautonomedespresocietate.Elpledeazăpentruosociologieaxatăpestudiulprincipiilorgeneralerezultatedininvestigaţiavariatelortipurideexistenţăsocială.Înfond,Brăileanususţineimperativulcasociologiasănufieosimplăcolecţiededateempiriceînlipsăoricăreiteoriigenerale,darnicinupoaterămânelaometafizicădespresocial.Sociologiaeste,înconcepţialuiBrăileanu,înaintedeorice,oteoriedespresocietate,ideesusţinutăcontinuu:,,teoriatrebuiesăconstituiefundamentulacţiuniipracticeşidacăteoriavafibună,adicăîntemeiatăpeexperienţă,peobservaţiafaptelor,atuncişiacţiuneapracticăvadarezultatebune”67.Elceresociologuluioculturăfilosoficăfărădecareoriceconstrucţieteoreticăînştiinţadespresocietaterămânelastadiulunuiempirismîngustşiinutil.Iată,deşihrănitdinşcoalaempiriocriti-cismului,elcăutasoluţiilastudiulproblemeisocialeprinfilosofie.Darnuofilosofiespeculativă,câtunarealistă,concretă.Brăileanuţintea,înfapt,laargumentarearoluluisociologieicamijlocdeformareaunui

67Idem,Fundamentarea biologică a sociologiei şi importanţa ei pentru teoria şi practica pedagogică,extrasdin,,Revistadepedagogie”,1934,p.29.

64

anumittipdeom.Deaceea,susţineacaesenţialăpentrusociologieestecomunitatea,careacţioneazănecondiţionat,asupraindividului.

2. Sociologie, etică şi politică

TraianBrăileanuşi-apropussaalcătuiascăuntratatcutitlulge-neral Elemente de sociologie, compusdin trei părţi: 1. Intro ducere în sociologie;2.Sociologia generală;3.Politica. SistemulsociologicalluiBrăileanutrebuieînţelesînaceastătriadă.LucrareaSociologia generală,publicatăîn1926,afost,înintenţialuiBrăileanu,oprimăschiţareaunuimanualviitor68.Dupăpublicareacelortreivolumeînanii’20,sociologulcernăuţeansegândealaoSociologie generalăconceputăcaun,,tratatmareşisistematicpentruînvăţământulsuperior”69,deo-sebitdeprecedenteleprinmultemodificărişiadausuri.Acestproiecttrebuiasăaparăcaoperăpostumă,însăpânăacumnuseştienimicdeexistenţalui,probabil,printremanuscriselerămaseînarhivadincasadelaCernăuţi,darpierdute,săfifostşiacesttratat.

Care sunt ideile esenţiale ale sociologului de laCernăuţi? Încădin prima sa lucrare, Introducere în sociologie, TraianBrăileanuurmăreşte delimitarea sociologiei de altemoduri de cunoaştere arelaţiilorsociale.

Înviziunea sociologului, umanitatea cunoaştevarietăţi de tipuriumaneconstituiteîngrupurisociale.Înacestmodseexplicăderivareaconduitelorindividualedinfiinţareainşilorîncomunitate.Brăileanuaduce precizări esenţiale în înţelegerea specificităţii societăţii şi oabordeazădintreiperspective:sociologică,eticăşipolitică.Astfel,eldiferenţiazăraporturileinterindividuale,–careţindenaturamoralăaomului,deacesteaocupându-seetica,–deraporturilesociale,caresuntexpresiarelaţiilordintrecomunităţi.Eticareprezintăprimaparteafilo-sofieisociale,eafiindparteacriticădeanalizăasocietăţii.Sociologiaestedescrisăcaştiinţăa raporturilor întrecomunităţi: ,,Raporturileinterindividuale,dincareseexplicăfenomenele«naşterii»,dezvoltăriişi«morţii»individului,formeazăobiectulştiinţeietice,careînacestfelarformaparteaîntâia,critică,afilosofieisociale.Înparteaadouaartrebuicontinuatăcercetareadelapunctuldispariţieiindividuluiînco-

68Idem,Sociologia în învăţământului superior şi secundar,extrasdin,,Revistadepe-dagogie”,1934,p.11.

69 Ibidem,p.10-11.

65

SociologieRomâneascăModernă

munitate.Înacestpunctseparaţiuneabiologicăşipsihicăaindividului,autonomiasa,careareomareimportanţărealăpentruindividul-sistemînraportcuindivizii-sisteme,devineoiluzie,onerealitate,oficţiune.Înainteanoastrăseridicăaltărealitate:comunitatea.[...]sociologiaesteştiinţadespreraporturileintercomunitare”70.

Brăileanucredecătreiproblemeprivindsociologianuaucăpătatosoluţiesatisfăcătoare:1.Oclasificareaştiinţelor,caresănearateloculce-locupăsociologiaînsistemulştiinţelor;2.Raportulîntresociologiageneralăşiştiinţelesocialeparticulare;3.Metodeledecercetarepropriisociologieigeneraleşiştiinţelorsocialeparticulare.Toateceletreipro-blemediscutatedeBrăileanusuntdisputateastăzidediferitecurentesociologice.Datăfiindstareasociologieicaştiinţăaflatăînprocesdeconstituire,Brăileanuesteinteresatdechestiunealoculuisociologieiînsistemulştiinţelorsociale–esenţialăînînţelegereaspecificităţiiei.Elajungelaconcluziacafilosofiasocialăseîmparteîntreiramuri:etica,sociologiaşipolitica.Elesuntştiinţedespreraporturilestabi-litedeoameni– interindividuale, intercomunitare şi internaţionale:,,Sociologiaocupăunloccentral:concluziunileeticiisecontopesccupremiselesociologiei, iarpoliticanupoate fidecât identicăcucon-cluziilesociologiei.Eticaşipolitica,înaceastălegătură,nusuntdeciştiinţesocialepropriu-zise,darnoiadmitemcaelesuntconstituitecaştiinţe independente,şicaataripotfiprinseînsistemulştiinţeloracărorfilosofieesociologia”71.Brăileanurevinecontinuuladiferenţadintreeticăşisociologie.Înlucrărianterioareaarătatcumeticastudiazălibertateaomului.Moralaexistănumaidacăexistălibertateavoinţeiomului.Însăşiresponsabilitateaomuluiesteexpresiavoinţeisalelibere.Sepoateadmiteocondiţionarereciprocăalibertăţiidevoinţăcuundeterminismalnaturiiumane.Aceastăideeconstituiepremisapentruîntemeiereaştiinţeieticii.

Spredeosebiredeetică,ştiinţasociologieiseafirmăcăoştiinţăaunorlegiregăsiteînoricesistem:,,Daroricesistemanalizatşipusînraportcualtesistemenevadaposibilitateaîntemeieriiuneiştiinţealcăreiobiectestesistemulrespectiv,adicăposibilitateadeafixalegilestatice şi dinamice ale sistemului.Aplicarea aceleiaşimetode şi lasistemelesocialeenecesară,pentruaarătacaleapentruconstituireasociologieicaştiinţă.Legilesocialen-arfi,înacestfel,legisuigeneris,

70Idem,Introducere în sociologie,ed.cit.,p.20.71 Ibidem,p.71.

ConstantinSchifirneţ

66

propriinumaifenomenelorsociale,cilegivalabilepentrutoatesiste-mele” 72.Studiulsociologieivizeazăoanumitărealitate–ceasocialănăscutădincontactulcomunităţilor.Metodaadecvatădecercetareaacesteirealităţiestemetodacomparativă.

Brăileanu aduce importante contribuţii în delimitarea obiectuluisociologiei, temămult disputată între diversele curente sociologice.Constituireasociologieicaştiinţăgeneralădespresocietateaomeneascăafostcondiţionatădecunoaştereaomenirii,destudiulformelordeorga-nizarealetuturorpopoarelorşideprogreseledinştiinţelenaturale.Cuaceastăidee,BrăileanuseataşeazăideiiluiComtecareînscriasocio-logiaîntr-oevoluţieaştiinţei,eaocupându-sedesocietatecondusădelegiimuabileşiindependentedeacţiunileumane,fiindultimaapărută,datorităcomplexităţiiobiectuluiei.Pentrusociologulromânsociologiastudiazăspeciaumanăcareproduce fenomenesocialedeovariaţieextraordinară.Deaceea,cercetărilesociologiceurmărescoordonareşiclasificarea formelorsociale înspaţiuşiexaminarea lor în timp.Dupăcesesizeazălimiteleunorşcolisociologiceprivinddelimitareaobiectuluisociologiei,rezolvareachestiuniiogăseşteîngândirealuiVasileConta,caredupăcums-avăzutmaisus,împărţeaformelesocialeîn formeevolutive şi formeneevolutive: ,,Formele socialeevolutivesau sistemele sociale levomnumicomunităţi”73.Comunităţile suntformeperene,întermeniiluiConta,universaleşiesenţiale.Înacestfel,Brăileanugăseştesoluţialaîntrebareafundamentală:estesociologiaoştiinţă?ObservămcumprofesoruldelaCernăuţisondeazăobiectulsociologieiînaltmoddecâtofaceE.Durkheim,pentrucaresociologiaesteştiinţafaptuluisocial.Ceestefaptulsocial?Esteoricefenomensocialcareseproducedincolodevoinţaindividualăsaucolectivă,şideaceea,elpoatefistudiatînmodobiectiv.LaBrăileanusocietateacasistemesteobiectalsociologiei,individulînsuşifiindparteaacesteia.Îndeosebiredealţisociologiceexplicăobiectivitateaştiinţeisociolo-giceprinexistenţaunordeterminanţiaivieţiisociale–faptulsociallaDurkheim,luptadeclasălaMarx,acţiuneasocialălaMaxWeber–,sociologulromânadmitecomunitateaumanăcaobiectalsociologiei,deoareceeaesteoformăevolutivăuniversalăşiesenţială,existentădincolodevoinţa omului. Formele evolutive nu stau în opoziţie cuformeleneevolutive,acesteadinurmăsuntpărţicuoanumităfuncţie

72 Ibidem,p.28.73 Ibidem,p.44.

67

SociologieRomâneascăModernă

însistem.Formeevolutivesunt:hoarda,clanul,familia,ginta,naţiunea,statul,iarformeneevolutivesuntsexele,vârstele,stărileşiclaseleso-ciale,profesiile.Studiulsocietăţiiincludedouăpărţi.Dinamicasocialăcuprindenaşterea,dezvoltareaşidispariţiaformelorsocialeevolutive,adicăacomunităţilor.Staticasocialăabordeazăstructuradiferitelorcomunităţi,raportulîntrepărţilelorconstitutive,adicăîntreformeleneevolutive.

În concepţia sociologului cernăuţean sociabilitatea omului estedomeniulsociologiei:,,Obiectulsociologieiespeciaumană,omenirea,care,pebazacercetărilorbiologice,sedesprindecaunitatefaţădece-lelaltespecii.Zicândunitate,neapropiemdefenomenulcareformeazăpunctuldeplecarepentruanalizaobiectului.Acestfenomenesteso-ciabilitateaomului(careprezentantalspeciei)”74.Ideeaestedeosebitdeactuală.Săamintimcătratatedesociologieexamineazăsociabili-tateacafaptsocial.DupăcumsubliniazăJeanBaechler,princeletreimodalităţidefiinţareasocialului:sodalitate,sociabilitateşisocialitateesteposibilăcunoaştereatuturorstărilorsocialeAcelaşiautordefineşteceletreimodalităţialesocialului:–sodalitate,capacitateaumanădeaîntemeiagrupuri,definitecaunităţideactivitate:cupluri,familii,întreprinderi,echipesportive,biserici,armate,poliţii;–sociabilitate,capacitateaumanădeaformareţele,princareunităţiledeactivitate,individualesaucolective,transmitinformaţiileceleexprimăinteresele,gusturile,pasiunile,opiniile,relaţiiledevecinătate,categoriidepublic,saloane,curţiregale,pieţe,clasesociale,civilizaţii;–socialitate,capa-citateumanădeamenţineîmpreunăgrupurileşireţelele,dealeasiguracoerenţaceleconstituieînsocietăţi:tribul,cetatea,naţiuneacaformedesolidaritatesocialăcepotfinumitemorfologii...”75.Dindescriereasensurilorsocialuluidecătresociologulfrancezrezultăcomplexitateaacestuiaşidiversitateaformelorsubcarefiinţează.

Sociologulromânafirma,în1923,aceeaşiidee,anumevarietateaconduitelorumaneseregăseşteîngrupurisociale:,,Observaţianearatăanumecăspeciaumanăedivizatăîntr-unmarenumărdevarietăţişiacesteaiarăşiîngrupuridistincte.Şioricemanifestaţieomeneascăpoatefiredusăînultimulrândlaschimbărilecesepetrecîngrupulsocial.

74 Ibidem,p.9-10.75 JeanBaechler,Grupurile şi sociabilitatea, înTratat de sociologie subcoordonarea

luiRaymondBoudon,traduceredeDeliaVasiliuşiAncaEne,Humanitas,Bucureşti,1997,p. 65.

ConstantinSchifirneţ

68

Ceeaceînseamnăcafenomeneledecareseocupăştiinţeleamintitemaisusnu-şivorputeagăsiexplicaţiadecâtprinstudiulgrupurilorsociale,carepotfiprinseînnoţiuneageneralăasocietăţii.Decitoatemanifestaţiileomului,înspaţiuşitimp,suntfenomenesocialeşisingurarealitatecareformeazăobiectulsociologieiestesocietatea”76.

PentruînţelegereaviziuniiluiBrăileanudespreobiectulsociologieisecuvineosuccintăanalizăamoduluicumconcepsociologiaalţiso-ciologiromânicontemporanicuel.D.Drăghicescuadefinitsociologiacaştiinţăasocietăţilorreale,acărorexpresieesenţialăestenaţiunea.SăamintimcăsociologialaBrăileanuesteştiinţacomunităţii,accentulfiindpuspecomunitateanaţională.Drăghicescunuadmite teza luiDurkheimconformcăreiasociologiaseocupădecunoaştereaordiniinormativegenerale.ÎnviziuneasociologuluiromânfenomenelesocialesuntgeneratedeindividşinucumafirmăDurkheim,faptelesocialesunttotalautonomedeom.Sociologiafaptuluisocialesteosociologienaturalistădeoareceneagăsauneglijeazăautonomiaşicapacitateadeimplicareaindividului.Drăghicescudezvoltăunsistemde,,sociologiesubiectivă”,exactceeaceBrăileanurespinge.

DimitrieGusti concepe sociologia ca ştiinţă a societăţii totalefiindcăeastudiazăsocietateaînnatura,funcţiileşideterminărileeideansamblu.Obiectuleiestedelimitatprincomparareacualteştiinţesociale: ,,Sociologia ne apare deci ca o ştiinţă statică, descriptivă,comparativă şi explicativă a societăţii privite ca formândun tot”77. Eaesteoştiinţăautonomăşistudiazămodulcumfenomenelesocialeparţiale–dreptul,religia,economia–seîmbinăşialcătuiescsocietatea.Gustidiscutăraportuldintresociologie,eticăşipolitică:,,dintreacestetrei ştiinţe sociale numai sociologia este o disciplină de constatarepură,lipsitădeoriceconsideraţiedevalorificareşiapreciere,ştiinţămenităsastabileascăşisăexplicerealitateasocialăaşacumesteea.Prinaceastăamdeterminatcaracterulrealist,deştiinţăîntemeiatăpefapte,alsociologiei.Eaestedatoareprinînsăşialcătuireaeicaştiinţăsaconstaterealitateasocialăîntoateamănunteleei,fărăniciopărtinireşifărăniciunocol,făcândabstracţiedeoriceinteresdealtănatură.Numaiaşasociologiadeschidecăilargişitemeinicestudiiloreticeşi

76TraianBrăileanu,op. cit.,p.10.77D.Gusti,Opere,vol.I,studiuintroductivdeOvidiuBădina.Textestabilite,comentarii,

notedeOvidiuBădinaşiOctavianNeamţu,EdituraAcademieiRepubliciiSocialisteRomânia,Bucureşti,1968,p.250.

69

SociologieRomâneascăModernă

politiceşifacecuputinţăotreptatăîmbunătăţirearealităţiisocialeşiprinreformesocialeşidesăvârşiremorală”78.

Aşadar,eticaesteştiinţaidealuluietic,iarpoliticastudiulmijloace-lordeconstituireavalorilorşinormelorsocialeşietice.PentruGustisocietateanuesteosimplăsumăaritmeticăaindivizilor,ciorealitatevie,activă,devoinţă.Ceeacedăautonomiesocietăţiiestevoinţa,,deaceeaoşisocotimcaesenţăavieţiisociale”79.ŞefulŞcoliisociologicedelaBucureştifaceoclasificareaunităţilorsocialedupăgenuldevoinţăsocială,şiastfelavemcomunităţi,instituţiişigrupări.Semnificativ,el defineşte comunităţile ca unităţi sociale care integrează completindiviziiprinsupunerealorfaţădevoinţacolectivă,descriereceseintersecteazăcudefiniţiasadatăsocietăţii.Familiaşinaţiuneasuntexempledecomunităţi.Instituţiilesocialesuntunităţisocialeapărutedupăcomunităţilesocialeşisedetaşeazăprinnaturalorconstrângătoarefaţădeindivizi.Unexempludeinstituţieestestatul.Grupărilesedefi-nescprinvoinţaliberăaindivizilor,princaracterullorconvenţionalsaucontractual.Exempledegrupăriarfiasociaţiilecomerciale,societăţilesportive,cercuriledeprieteni.SistemuldesociologiealluiGustiestealcătuit din unităţi sociale, voinţa socială,manifestările sociale şicadrele.AceastaestepescurtviziunealuiGustidespresociologie.ÎncomparaţiecuBrăileanu,Gustinuoferă,defapt,odefiniţie,cimaimultoanalizădescriptivăasociologiei.Dealtfel,trebuiespuscăeldesprindetrăsăturilesociologieicaştiinţădinexaminarearaporturiloracesteiacuştiinţelesocialeparticulare.Aserţiuneadespresociologiecaoştiinţădesprerealitateasocialătotalăprezentănuclarificătotuşispecificulacesteidiscipline.

M.RaleaînlucrareaIntroducere în sociologieseocupădeobiectulsociologieipecareodefineşteastfel:,,sociologiaestestudiulcompa-rativalsocietăţilor:comparaţieîntimp,întresocietăţileanticeşicelecontemporane,cuajutorulmetodeiistorice,comparaţieînspaţiu,întresocietăţileprimitiveşicelecomplexe,cuajutorulmetodeietnografice.Dincompararea instituţiilordiverselor societăţi sepot scoate tipuricomune,legideformaţiune,legideevoluţie”80.Societateaesteostaredemulţimeorganizatăîninstituţiicondusedevaloricomune.

PetreAndreidiscutădespresociologiecaştiinţacareconstatăşi78 Ibidem,p.254.79 Ibidem,p.260.80 M.Ralea,Introducere în sociologie,1927,p.22.

ConstantinSchifirneţ

70

caută să explice fenomenele sociale existente: ,,Sociologia studiazăsocietateaîngenere,arătândcareestenaturaşiesenţaei,cestructurăşicefuncţiuniareeaşicumevoluează.Sociologiaaredeciunobiectdeosebitdefiecareştiinţăsocialăspecială,carepriveştenumaiolatură,unfelderaporturisociale,nuceeaceecomuntuturor,nusocietateaîngenere”81.Obiectulsociologieiesteviaţasocialăintegrală.Sociologianuformuleazăidealuripractice,afirmălimpedesociologulieşean.

Înfine,EugeniuSperanţiasocoteştecăsociologiastudiazăfactorul,,ideal”,care,,esterealitateacentralăavieţiisociale”82.

Spredeosebiredesociologiiamintiţilacarediscuţiadespreobiectulsociologiei se face succint,Brăileanu acordă un larg spaţiu acesteichestiuni,deoareceelafostinteresatdemodulteoreticdeaabordasociologia.

PentrureliefareavirtuţilordefiniţieiluiBrăileanu,săvedemcumestedescrisăastăzisociologia.Imagineadominantădespresociologieesteaceeadestudiusistematicalgrupurilorşisocietăţilorumaneşialmodului în care acestea afectează comportamentul individual şicolectiv.Într-oformularesinteticăsociologiaestestudiulştiinţificalsocietăţii, înmodparticularalorganizăriiumane83.Oaltădefiniţieconcepesociologiacastudiusistematicalsocietăţilorumanepunândaccentul în special pe sistemelemoderne industrializate84. Într-unmanualseafirmă:,,Sociologiaestestudiulsistematicalcomportamen-tuluisocialşialgrupurilorumane”85.Într-undicţionarromânescdesociologiesespune:,,Sociologiaesteatâtoştiinţăasocialului,caformăgeneralădeexistenţăavieţiiumane,câtşioştiinţăasocietăţiiglobale,aorganizăriişidinamiciisale,asubsistemelordincaresecompunesocietateaglobalăşiarelaţiilorloratâtcusistemulsocialglobal,câtşicucelelaltesubsistemealeacestuia”86.Undicţionarfrancezdesociologienudefineştetermenuldesociologie,darafirmă:,,Spredeosebirede

81PetreAndrei,op. cit.,p.100.82 EugeniuSperanţia,Problemele sociologiei contemporane, SocietateaRomână de

Filosofie,Bucureşti,1933,p.27.83JamesW.VanderZanden, The Social Experience. An Introduction to Sociology,Randon

House,NewYork,1988,p.24.84 AnthonyGiddens, Sociologie, traduceredeRaduSăndulescu şiViviaSăndulescu,

ALL,Bucureşti,2001,p.24.85RichardT.Schaefer,Sociology,McGraw-HillBookCompany,1983,p.4.86CătălinZamfir,Sociologie,înCătălinZamfir,LazărVlăsceanu(coord.), Dicţionar de

sociologie,EdituraBabel,Bucureşti,1993,p.573-574.

71

SociologieRomâneascăModernă

alteştiinţesociologianutrebuiesăseocupededelimitareadomeniuluisăudeinvestigare”87.

ObservămdeosebiriîntremoduldeadefinisociologiaîntimpulcândBrăileanuşi-aelaboratsistemulşidefinireaacesteiaastăzi. Înaceltimp,accentulerapuspeobiectuldestudiucaresăsediferenţiezeindubitabildefilosofieşidealteştiinţesocio-umane,cuscopuldeademonstraexistenţadenetăgăduitaunuiobiectpropriuşiimplicitaunei ştiinţe.Astăzinu semaipune la îndoială caracterulde ştiinţăalsociologiei,şi,deaceeaefortulepistemologicseconcentreazăpeinvestigareacâtmairiguroasăaproblematiciidestudiuasociologiei.Nuestemaipuţinimportantfaptulcă,întimp,s-aacumulatunvolumuriaşdedateşideteorii,dincarerezultădirecţiiclaredeinvestigareatuturorcomponentelorrealităţiisociale.Sociologiacuprindedomeniifoartevariate,delasociologiateoreticăşiempiricălafilosofiesocialăşisociografie.

4. O viziune sistemică despre societate

Sociologulromânnuevităsăanalizezedificultăţilerealecucareseconfruntăştiinţadespresocietate,căutândşiorezolvare,pecareelovede,dupăcumamvăzut,înconcepereasocietăţiicasistem.Înacestscop,întreprindemaiîntâiunexamenalconceptuluidesocietate.ÎnconcepţialuiBrăileanusocietateaesteun,,sistem”,deoarecenumaiastfelsepoatedesprindespecificitateaeifaţădealtestructurialerea-lului.Amspunecăsociologulromânsenumărăprintreprimiigânditoricareauargumentattezadesprestudiulsocietăţiicasistem,viziunecea întemeiat concepţia sistemică, dominantămult timp în sociologiedupăcelde aldoilea războimondial.Aici sevădeşteoriginalitateademersuluisău.Sistemulareoautonomierezultatădinraporturilecualtesisteme,şinupoateficonceputcasumămecanicăacomponentelorlui.Perspectivasaasuprasistemuluiestedinamicăşinumecanicistă.PentruBrăileanu: ,,Sistemul, cumesteorganismulviu sauoricealtsistem,poatefianalizatpânălacelemaimicielemente,darnicicândnoinuvomputeaexplicasistemulprinpărţilesale,noinuvomputeacompuneunsistemdinelementelecombinatedenoi.Oricesistemvomconstitui,luiîivalipsilucrulesenţial,pecare-lpoatedobândinumaiîn

87RaymondBoudon,PhilippeBesnard,MohamedCherkaoui,Bernard-PierreLécuyer, Dicţionar de sociologie, Universenciclopedic,Bucureşti,1996,p.277.

ConstantinSchifirneţ

72

contactcualtesistemeşicareesteautonomia.Procedareadelaelementelasistemnevadaîntotdeaunaunmecanism,nicicândunorganism”88. Pentrusociologiesistemulestecomunitateaomenească,cesedistingeprintr-odiversitateextraordinarădeforme.Întrucâtsocietateaafostconsideratăcaunorganism,Brăileanusecredeîndrituitsăanalizezesocietateadinperspectiveletuturorştiinţelor,inclusivalebiologiei.Prinurmare,comunităţileomeneşti suntparteanaturii.Dar,precizeazăautorul, sociologianu seconfundăcubiologia.Pentrucădomeniulsociologieiestecomunitateaomenească,expresiaempiricăasociologieiovomgăsiînformelesocialealeactivităţiiumane.Societateacapătăoexpresieconcretă,ceaacomunităţii,iarsociologiastudiazăcomu-nitatea:,,obiectulsociologieiestesistemulsocial,adicăsocietateacaformăevolutivă,sau,cumamputea-onumicuuncuvânt,comunitatea.Condiţiuneaprincipalăpentrucunoaştereaexistenţeiuneicomunităţişipentrudesprinderealegilorevoluţieieiestecontactulcomunităţiicualtesisteme.Analizasistemuluiizolatnunevadadecâtraporturiîntrepărţilesale,întreformeneevolutive,raporturicarepotfiprinseînlegistatice,pecândevoluţiasistemuluiarrămânecudesăvârşirenecunoscută,adicăînsăşiexistenţasistemuluirespectivs-arsustragecunoştinţeinoastre”89.

Studiul relaţiei sistemului cu alte sisteme oferă posibilitateacunoaşterii evoluţiei sau funcţiei sale cuprinsă în legi dinamice.ObservămcumBrăileanu se înscrie în linie comtiană, prin utiliza-realimbajuluiacesteia.Caresuntsistemeleces-auimpuscercetăriiştiinţifice?Acesteasunt,dupăBrăileanu,eul(subiectulsauindividul)şinon-eul(obiectulsaulumeadinafară).ElseraliazălatezaluiR.Avenariuscaştiinţastudiazărelaţiiledintresisteme,darsistemesuntconsiderate numaiEul şiUniversul.Alături de cele două sistemeexistăunceva–,,Eulcarejudecă,istoriseşte”,adicăoaltăînfăţişareaEuluicareintrăîncontactcuUniversul.Brăileanudemonstreazăcumfuncţiunea sistemului decurgedintr-o lege.Dacădescompunemunsistemînpărţilesale,sepoateoperacuacestepărţiîndeplinălibertate.Începriveştefuncţiuneasistemului:,,numaiosingurăcombinaţieeposibilă,careînsănudepindedevoinţanoastră,cideraportulsistemuluicualtesistemeşinumaiîncazulcândamputeaepuizaşianalizaacesteraporturi,amputeagăsiosingurălegepentruaexplicaşistructuraşi

88TraianBrăileanu,op. cit.,p.18.89 Ibidem,p.22.

73

SociologieRomâneascăModernă

funcţiuneasistemului” 90. Investigarea societăţii de cătreBrăileanu cuprinde numeroase

aserţiunidesprerelaţiaeicuindividulşitrebuiesăspunemcăîndouălucrărianterioare,Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie,Cernăuţi,şiDie Grundlegung zu einer Wissenschaft der Ethik,dupăcumînsuşiBrăileanuspunea,aîncercatsăarateceesteunindivid-sistem,aşezându-lînraportcucelelaltesisteme.Majoritateaconcepţiilorsociologicepleacăde lapremisadespresocietatecaunansambludeelemente,pecareBrăileanuoapreciazăcăfiindfalsă.Individulestestudiatdepsihologie,eticăşidrept,care-labordeazăînrelaţiileluicusistemelebiologice,sociale,cosmice.Conduitaindivi-duluiseexplicăprinsocietate:,,Ciadevăruletocmaiinvers:însuşirileindividualesuntexplicabileprinanalizacomunităţiiîncaresenaşteşitrăieşteindividul.”Încadrulsocietăţii,individulsenaşteşiaicielstabileşteodiversitatede relaţii.Brăileanudistinge,nu întotdeaunaînmodrigurosşicuclaritate,întreraporturileinterindividualeşira-porturileintercomunitare,însădăosoluţieteoreticălamultdiscutatachestiune a raportului dintre individ şi societate şi nu acceptă tezadespreexistenţaunuiraportstrânsîntreindividşisocietate,darnicimanifestareauneiopoziţiiîntreindividşisocietate.Săprecizăm,fărăechivoc, că sociologul român concepe individul şi comunitatea casistemeautonome.Aceastanuînseamnănegareaoricăruirolalindi-viduluiînsocietate,deşiasupraacesteichestiuniuniisociologiromâniauexprimatpunctedevederecritice,dupăcumvomconstatamaijos.Sociologulţinesăprecizezecasocietateaestealtcevadecâtindivizii(,,Individuldispareîntr-unsistem”,şianumecomunitateaomenească.),tezăcarenuaredeafacecuchestiuneaimplicăriiindivizilorînviaţasocială.Înmodsigur,societateafiinţeazădincolodeindivizi,eane-fiindoînsumaremecanicăamembrilorcareocompun.Înacestsens,profesorulcernăuţeansubliniază lipsaoricărei referiri la individ, înoperafondatorilorsociologiei:A.Comte,H.SpencerşiÉ.Durkheim,aceştia contestându-i libertatea voinţei.Această obiecţie au făcut-oşialţisociologi români,cumeste,depildă,D.Drăghicescu.PentruBrăileanu,,,sociologiavatrebuisaarateşidiferenţiereaomenirii învarietăţipsihice,încomunităţi”91.

Înrezumat,acesteasuntcâtevadintreideilecelemaiimportante90 Ibidem,p.26.91 Ibidem,p.34.

ConstantinSchifirneţ

74

din Introducere în sociologie, lucrare ce reprezintă doar o schiţă asistemuluidegândirealuiBrăileanu.Spunemgândireşinusociolo-giedeoarececredemcăînvăţatulbucovineantindeamaimultdecâtsăsusţinăoanumităconcepţiesociologică,desprecareeldealtfelşideclarăcănuaducenoutăţideosebite.Corelareasociologieicueticaşipolitica,toatesubsumateideiifilosofice,aredaruldeaconturaunanumitmoddegândire.

5. Sociologia generală

TraianBrăileanugândise lucrarea saElemente de sociologie ca fiindalcătuitădin Introducere în sociologie, urmatădeoexpunerecriticăateoriilorsociologice.DupăcumdeclarăînCuvânt înainte,oasemenealucrarenuapututfiterminată92,darîntretimps-acrista-lizatideeaSociologiei generale. Lucrarea Sociologia generală este o dezvoltareaprincipalelor tezedinIntroducere în sociologieşinuosimplăreluareaacestora.Înesenţă,acestoparconturaconceptulde,,formăsocială”,rezultatdintr-oipotezăcetrebuiesăfieverificatăprinanalizarealităţiisociale,iarloculprincipalînacestdemersîlocupăsocietatea,faţădecelanteriorundeaccentulcadepeobiectulsociolo-gieişiperelaţiilesociologieicualteştiinţesociale.Problemapecareşi-opuneBrăileanuacumesteoportunitateauneisociologiigenerale.Dinpunctulsăudevedere,aşacumamobservat,existăosociologiegenerală, justificatădenecesitateaexaminăriisocietăţii îndiferenţădesociologiileparticulare,darşidestudiulsociabilităţiidinîntreagaviaţă,inclusivceaanimalăşivegetală.Deaceea,Brăileanucredecăsociologiaanimalăesteimportantăpentrusociologiagenerală,lafelcumpsihologiaanimalăestesemnificativăpentrupsihologiaumană,întrucâtaceastăajutălaînlăturareaunorprejudecăţicareauîmpiedi-cat,,constituireauneisociologiipozitive,obiective,saunaturaliste”93. Sociologulbucovineanînţelegesociologiacaoştiinţănaturală,aidomaoricăreialteştiinţe,înscriindu-seîndirecţiadurkheimistădedefinireasociologiei.Ideeadespresistemulsocialcaformădistinctădecelelaltesistemeaşacumderivădinformeleempirice,s-anăscutdinutilizareametodeiştiinţelorexacte:,,cidimpotrivăamfixatobiectuluneiştiinţe

92Abiaînanul1937aapărutşapirografiat,cursul Istoria teoriilor sociologice,editatdeIosifAntohi,Cernăuţi,623pagini.

93TraianBrăileanu,Sociologie generală,Cernăuţi,1926,p.2.

75

SociologieRomâneascăModernă

care nu numai că poate, ci care trebuie să procedeze după aceeaşimetodăcăşiştiinţelenaturale.Dupăpărereanoastră, toateştiinţelesuntştiinţe«naturale»“94.

Brăileanu ţine să precizeze deplina opoziţie cudirecţia sociolo-gieipsihologice regăsită inclusiv la fondatoriii sociologiei–Comte,Durkheim şi Spencer, dar şi laG.Tarde,G. Simmel.Din punctulsăudevedereconstituireasociologieicaştiinţănuesteposibilăfărăclarificarearaportuluidintreindividşisocietate,ceeaceînseamnăodiferenţăexactăîntrepsihismulindividualşicelsocial.Societateanupoateficonstruitădin,,asociaţiadeindivizi«juxtapuşi»şiînurmădincontopireasaufuziuneareprezentărilorindividuale.[...]societateaesteoformăreală,avândstructuraeispecificăşifuncţiunicaresuntsocialeşinuindividuale”95.

DinacestunghiBrăileanuvorbeştedelege.Fiindcăsociologiaesteoştiinţăpozitivă,seimpuneclarificareanoţiuniidelege–fundamentalăînoriceştiinţă.Elodefineşteastfel:,,raportulconstantîntreacţiuneaunei forţe şi schimbarea structurală în substratul asupra căruiaacţionează, senumeşte lege”96.Avemdea facecuunadinprimeledefiniţiialelegiidinştiinţaromânească.Studiulsocietăţiiînseamnăcunoaştereacelordouătipuridelegi:staticeşidinamice.Legilestati-cerezultădinobservareaacţiuniiasuprasocietăţiidecătresistemelece-lînconjoară.Legiledinamicederivădinschimbărileceaulocînmediulambiant.

Sociologulcernăuţeanabordeazăîntr-unchippropriurelaţiaindi-viduluicusocietatea,multdisputatăînaceavreme97.Uniiautori:P.AndreişiG.Vlădescu-RăcoasaauinterpretatdefinireasociologieidecătreT.Brăileanucastudiualsocietăţii,caoteoriecareneagăindi-vidulşifuncţiasasocială98,dardespreasemeneaobservaţiidiscutămmaijos.ChestiuneaesteunadintrecelemaiimportantealegândiriiluiBrăileanu.Maiîntâi,trebuiespuscăsociologulcernăuţeannusepronunţătranşantînaceastăproblemă.Elodiscutăcaomdeştiinţă,

94 Ibidem,p.6.95 Ibidem,p.215.96 Ibidem,p.7.97 În Dicţionar de sociologie deRaymondBoudon,PhilippeBesnard,MohamedCherkaoui,

Bernard-PierreLécuyer,Universenciclopedic,Bucureşti,1996,p.278,seafirmăcărelaţiaindivid-societatesenumărăprintrefalseleproblemedinsociologie.

98LeonŢopademonstreazăneadevărulacesteiacuze,veziLeonŢopa, Introducere în opera ştiinţifică a lui Traian Brăileanu,,,RevistadeFilosofie”,nr.3,mai-iunie1993.

ConstantinSchifirneţ

76

anume îşi pune întrebarea dacă factorul subiectiv poate fi neglijat,vorbinddecomunitatesausistemsocial.Fiindadmisălibertateasi-stemuluisocial s-arajungelaimposibilitateadeaoperacuomenireacaunitate.Revenind înSociologia generală laproblema raportuluidintre individşisocietate,analizată în Introducere în sociologie,elconştientizează dificultatea reprezentată de elementul subiectiv înconturarea sociologiei ca ştiinţăorientată cătredescoperirea legilordupăcareexistăşifuncţioneazăosocietate:,,Libertatea,intervenireafactoruluisubiectiv,adicăaacţiuniisistemuluisocialînconformitatecucaracterulsăuindividual,arexcludefixareadelegivalabilepentrutoatesistemele.Decioricesistemsocialînpartes-ardizolvaînstructuraşifuncţiuneasa,astfelcăsociologias-ardizolvaîntr-oseriede«biografiisociale»,identificându-seînparteaeidinamicăcuistoriauniversală,iarsociologiageneralăarfiidenticăcufilosofiaistoriei,încares-arpuneproblemalegilorsociale,staticeşidinamice”99.Brăileanupune,deci,chestiunea,crucialăpentruoricesociolog,acondiţiilorîncaresociologiaesteştiinţă,lafelcaoricealtăştiinţă.Or,luareaînconsi-derareaindividuluicaparteintrinsecăasocietăţiiardiminuaşanselesociologieideafiştiinţă.

Prineliminareaopoziţieidintreindividşisocietatesociologulromâncautăoaltăsoluţielaproblemaevoluţionismuluişiîntreprindecriticaevoluţionismuluiextrem,lipsitdeoricemetodăştiinţifică,sugerândmodificareaipotezeievoluţioniste:,,Opoziţiaîntreindividşisocietateocredemînlăturatăprinrecunoaştereaautonomieiindividului.Afirmămanumecăindividuleunsistemautonom,şistructura,funcţiuneaşievoluţiaacestuisistemformeazăobiectuluneiştiinţespeciale,aleticii,care,utilizândrezultatelebiologieişipsihologieis-arputeaconstituicaştiinţădespreraporturileinterindividuale”100.ReluândtezaluiV.Conta despre diferenţa între forme evolutive şi formeneevolutive,societateaestestudiatăprintermenuldecomunitate,anumeunsistemcarenupoatefiexplicatprinraporturiinterindividuale,prinasocieredeindivizi,,ciprindiferenţiereaoriginarădeţesuturisociale,deformeneevolutive”101.Detezadesprecomunităţileomeneşticaformeevolutivedepindeposibilitateadeastabililegisociale,şinumaiastfelseconsti-tuiesociologiacaştiinţăindependentă.Brăileanupropuneoipoteză:

99TraianBrăileanu,op. cit.,p.18.100 Ibidem,p.23.101 Ibidem.

77

SociologieRomâneascăModernă

societateaesteunsistemautonomsauoformăevolutivă102,iarpentruverificareaeinuestenevoiedeexperimentcaînştiinţelebiologice,ciestesuficientămetodaistorico-comparativă.

CuaceastămetodăBrăileanucerceteazămodulde structurare asocietăţii.Sistemulsocialseconstituiecaurmarearelaţiilorsociale derivatedinraporturileîntreunităţisocialesauîntrestatusurilesocialealeindivizilor:,,Societateaestedeciunorganism,unsistem,caracte-rizatprinechilibrulpărţilordincareestecompus.Acestepărţinusuntînsăreprezentateprinindivizi,ciprinţesuturisocialeînstaresăcreeze,pentruadaptareasocietăţiilamediulîmprejmuitor,organelenecesaremenţineriiechilibrului”103.Nimicfortuitînaccentulautoruluipetezadespresocietatecarealitatetotaldiferităfaţădeindivid,explicabilă,neîndoielnic,prinscopuldeademonstracăsociologiaesteoştiinţă.Dinacestpunctdevedere,recunoaştereamerituluiprofesoruluidelaCernăuţiestedenetăgăduit.Cuacestmoddeaargumentafiinţareasociologieielseînscriepeliniapozitivismului.Punându-şiproblemaoriginiisocietăţii,BrăileanuajungelaaceeaşiconcluziecaA.Comtecum că societatea îşi are originea în familie.Aşadar, familia esteprimaformădecomunitate:,,Familiaeformasocialăceamaisimplăşireprezintăpunctuldetreceredelabiologielasociologie,avândpedeoparteofuncţiunecuratbiologică:reproducţia,pedealtăparteostructurăcaresepoatemlădiaşidanaşterelaorganecarenustaunemijlocitînlegăturăcufenomenelebiologice,cicuraporturialcărorstudiu iesedindomeniulbiologiei”104.Cuacest exemplu,Brăileanucredecăademonstratcumsociologiaseocupădestudiulcomunităţiiomeneşticasistemautonom,caformăevolutivă.Oricefenomensocialpoatefiînţelesnumaiîndependenţădirectăcunoţiuneade,,organismsocial.”Numaiîncapeîndoială,Brăileanuatinsspreundemersalso-ciologieiidenticcucelaloricăreiştiinţeanaturii.Sociologiageneralăareunţelprecis–descoperireatuturorlegilorsociale,carenupotfidecâtlegigeneraleîntemeiatepeprincipiulcauzalităţiigenerale,iarînacestdemerseatrebuie,înaintedetoate,săoferedimensiunileclareale conceptuluide comunitateumanăca sistemautonom, ca formăevolutivă.Pentrudescoperireaşifixarealegilorsocialesuntnecesareunelecondiţii.

102 Ibidem,p.28.103 Ibidem,p.38.104 Ibidem,p.40.

ConstantinSchifirneţ

78

Studiulefectelorderivatedininfluenţamediuluiasuprasocietăţiiprecumşialstructuriisocietăţiiduceînmodclarlacunoaşterealegilorstatice,iarexaminareaefecteloracţiuniisocietăţiiasupramediuluisauafuncţiilorsocietăţiiconduceladescoperirealegilorsocialedinamice.Deşievoluţionist,Brăileanujudecăexistenţasocietăţiiînraportdelocşiepocă:,,nicicândnusuntdate,întimpşispaţiu,aceleaşicondiţiuni,acelaşi complexde forţe, astfel că înmodnecesar fiecare societateîşivaaveacaracteruleiindividualunic.Princomparaţia,întimpşispaţiu,acomplexelordeforţecareacţioneazăasuprasistemuluisocial,sevorputeafixacuprivirelastructurătipurisociale,fiecafazededezvoltarealeaceleiaşisocietăţi,fiecavarietăţideformesociale.[...]societatea fiindo formă evolutivă,modul ei de acţiunevadepindedefazadedezvoltareîncaresegăseşteîntr-unmomentdat;eanuvaacţionadecinicicândîntr-unmod«identic.”Princomparaţiafeluluidecomportareasocietăţilorîndiferitelefazededezvoltare,încareseaflă,putemdobânditipurisocialedinamice.Legilesocialegenerale,staticeşidinamice,vorputeafifixatedinsintezacelordouăpunctedevedere,întrucâtfenomenelesocialepotficonsideratecafiindprodusedesistemulsocial,fieprinschimbareastructuriisale(araportuluiîntrepărţilesaleconstitutive),fieprinacţiuneasocietăţiiasupramediului(prinschimbareastructuriimediuluiambiant)”105.

Cuaceastăpremisăclară,profesorulcernăuţeanporneştelastudiulcelordouăpărţialesociologiei:staticasocialăşidinamicasocialăpen-trucaapoisăîncerceosintezăcaresăducălafixarealegilorsocialegenerale.

Oprimăproblemăinvestigatăesteceaadiferenţelorsocialedeter-minatedestatusuriledesexşidevârstă.Societateanuesteunagregatomogendeindivizi,cisedistingeprindiferenţiereaînsexeşivârste.Consideratăunfaptelementaralsocietăţiiomeneşti,diferenţiereaînsexeşivârsteconducelaipotezaauxiliară,anumetoateformelesocia-lenusuntdecâtvariaţiialeraporturilorîntresexeşivârste.Relaţiiledeterminate de apartenenţa la sexe şi la vârste constituie structurafundamentalăaoricăreisocietăţi.Sexulşivârstasuntstatusurifunda-mentalealeuneisocietăţi,deoareceînsăşiorganizareaeiserealizeazăîn raport de aceste statusuri.Brăileanudiscutădesprediferenţiereaînsexeşivârstecadominantbiologice,elefiinddefinitecaţesuturibiologice,fărăaluaînseamărolulstructurilorsocialeînconstituirea

105 Ibidem,p.75.

79

SociologieRomâneascăModernă

unorasemenearelaţii.Trebuiespuscăfiecaresocietatearenormeşicutumede reglementare a raporturilor dintre sexe sau între vârste.Sociologulcernăuţeanacceptăideeacăvariaţiuniletipurilorsocialepotfideterminatedeinfluenţeleunorfactoriexternicareacţioneazăasuprastructuriisociale,fiedirect,fieprinmijlocireatipuluibiologic.Înaceastăoptică,individulesteocauzăexternăadiferenţierelorsociale:,,Întreacestecauzesauforţeexterneîlgăsimşipeindivid,care,prinacţiuneasa,îiimprimăsocietăţiiomeneşticaracterulspecificomenesc,deosebit de caracterul societăţilor animale”106. Individul se numărăîntrenenumărateleforţecareacţioneazăînstructurareauneisocietăţi.Cumseproduceaceastăinfluenţă?Eaarelocînmodulcumelgândeştetot ce se întâmplă înmediul său.Pentru că societatea este diferităde indiviziicareoalcătuiescexplicaţiaeinudecurgedin însuşirileindividuale.Cereprezintă,înacestcaz,individul?Brăileanuesteclarînaserţiunilesale.Individulnupoatefivăzutcaoficţiuneşinicide-pendentfatalmentedesocietate:,,Dacăfacemsociologieşinăzuimaexplicafenomenelesociale,raportulîntresocietateşiindividesteunuldinmulteleraporturiposibileîntresocietateşitotalitateamediuluicucarestăsocietateaîncontact,iardacăfacempsihologieindividuală,vomtrebuisăţinemseamaşidefaptulcăindividultrăieşteşiînso-cietate,decipelângăcontactulsăucuobiectelemoarte,cuanimalele,cusemeniisăietc.,vomaveasăanalizămşiefectelecontactuluisăucusistemulsocial”107.Individulcaentitatenufaceobiectulsociologieidecât înmăsuraraporturilorsalecusocietatea, tezăcedăoreplicăviguroasădeterminismuluimecanicist:,,Precumindividuldinpunctdevederebiologicneintereseazăcareprezentantalspeciei,astfeldinpunctdevederepsihologicelereprezentantulunuianumittipsocial.Anumiteînsuşirialesalenedesluşescasupracaracteruluisocietăţiiîncaretrăieşte,asupraevoluţieiîncaresegăseşteaceastăsocietate.Darnunumaiindividul,citotalitateamediuluiîncareseaflăsocietateanedăacestedesluşiri.Indiviziipotsădisparăcudesăvârşireşitotuşivomputeareconstruisocietatea:dinunelte,drumuri,clădiri,operedeartădetotfelul,monedeetc.”108

Brăileanuoferă,caosintezăagândirii sociologice,un tabloualsistemului social alcătuit din ţesuturi sociale ce tind să-şi conserve

106 Ibidem,p.63.107 Ibidem,p.70.108 Ibidem,p.71.

ConstantinSchifirneţ

80

echilibrul faţă demediul ambiant.Acesta se compune din staticăsocialăşidinamicăsocială.Staticasocialăestecondiţionatădeforţecareacţioneazăasupracomunităţii–sistemulcosmic,forţelefizice,floraşifauna,forţelepoliticeşiindividulşicapătăexpresiatipurilorsocialestructurale–familia,seminţiile,genuriledeviaţă(culegători,pescari,păstori,agricultori),stateleşicomunităţilejuridice.Dinamicasocialăsenaştedinfuncţiunilesocialedesprinsedinacţiuneamediuluiambiant–educaţia,politica,economia,industriaşireligia(ştiinţa)co-relatecusistemecreateprinfuncţiasocietăţii–tipulpsihicindividual,statulidenticcunaţiunea(sistemulsocialautonomadaptatlamediulinternaţional),sistemulsocialautarh,cosmosulcorespunzătorordiniisociale.

Brăileanuaspirălaosociologiepură,preocupatănumaidesocial.Societateaesteocomunitatecufuncţiispecificetotaldiferitedefunc-ţiileindividuale.Comunitatea,adicăsocietateanupoatefiedificatăbiologicşipsihologicdinrelaţiileinterindividuale.Individulestecom-ponentalmediuluiambiant.Sociologulformuleazăideeaparalelismuluiînsocietateîntreconştiinţacolectivăşisufletulcolectiv.SăamintimcăDimitrieGustivorbeştedelegeaparalelismuluisociologicprincaresereglementeazăraporturiledintrecadre,manifestărişivoinţasocială,caraporturide interdependenţă.Atitudineacomunităţii,acţiuneaeiautonomăsuntexplicatecareacţie faţădemediulambiant.Aceastăreacţieesteposibilădatoritătendinţeideconservare,prinstratificareaţesuturilorsociale,aindividualităţiicolective.

ÎnceparadigmăarputeafiîncadratăconcepţiasociologicăaluiBrăileanu?Sociologiacontemporanăcunoaştemaimulteparadigmesociologice: paradigmanaşterii capitalismului (MaxWeber), para-digma luptei de clasă (KarlMarx), paradigmademocraţiei (AlexisdeTocqueville), paradigma socializării anticipate (RobertMerton),paradigma capitalului social (PierreBourdieu), paradigma conflic-telor sociale (RalphDahrendorf), paradigma logicii semnelor (JeanBaudrillard) etc. Sociologul cernăuţean are propria paradigmă şiAceastaesteparadigmacomunităţiiomeneşti.

6. Sociologia în învăţământ

Odatăsistemulsociologicconstituit,Brăileanuaurmăritpunerealui

81

SociologieRomâneascăModernă

înacţiuneînprimulrândînUniversitate.ÎndeceniulpatrualsecoluluialXX-leaMinisterulInstrucţieiPubliceaaprobatprogramadesociologiepentruşcolilesecundare.Înacestecircumstanţe,sociologulcernăuţeanacrezutcăesteîndreptăţitsăisesoliciteelaborareaunuimanualdeliceu,daraşteptareasanus-aîmplinit.Pentrucănuafostcooptatînrândulautorilordemanualedesociologie,asocotitdecuviinţăsă-şispunărăspicatpunctuldevederedepepoziţiaceluicareaalcătuitunsistemdesociologie, înstudiulSociologia în învăţământul superior şi secundar,din1934.Zăbovimasupraluipentrucăpedeoparte,eladuceuneleprecizăripreţioasedespregândireasasociologică,iarpedealtăparte,neputemdaseamadeatitudinealuifaţăderelaţiilecualţisociologiromâni.EstelimpedecăBrăileanuacunoscutrelaţiisinuoasecuceilalţisociologidemarcăaiepocii.Elsimţeaacutmanifestareaunuianumitspiritdegrupfărăniciolegăturăcuvaloareaşicompetenţaînmaterie,ceeacel-adeterminatsăreacţionezeprinocriticăaideilorunoradintreei.CumGustiaveastatusuldeşefdeşcoală,iaracţiunilesaleerauvizibilepentruopiniapublică,Brăileanunuputeaevitarefe-rirealaautorulmetodeimonografice.Probabil,conduitaluipoliticădinanii’30arputeafiexplicatăprinfrustrărilegeneratedeatitudinileunorsociologi,depildăD.Gusti,faţădeactivitateaşioperasa.Aroganţa,,centrului”faţădeceidin,,provincie”ovafisimţitsociologuldelaCernăuţi.Elocventăpentru,,tensiunea”trăitădesociologfaţădestarearaporturilorsalecualţisociologiromâniaivremiiesteneinvitareasalaelaborareamanualuluidesociologiepentruşcolilesecundare,ceeacel-adeterminatsademontezemecanismeleprincaresestabileauautoriidemanualedesociologie.Nucunoaştemmotiveleoficialeceaucontatîndeciziadeanudasociologuluicernăuţeanposibilitateadeaelaboraşipublicaunmanualdesociologiepentrulicee.Dinarticolulamintitarrezultanuatâtunconflictideologiccâtdiferenţadeconcepţiedespreconţinutulşi formaunuiasemeneamanual.Brăileanuurmăreşteunţelclar,anumeargumentareaideiiprivindnecesitateauneisociologiigenerale.Aceastaestepreocupareasaşiîncepriveşteloculsociologieiînînvăţământulliceal.Înacestsens,elpuneîndiscuţierelaţiadintresociologiageneralăşisociologiilederamură,dintreteoriasociologicăşicercetareaempirică.Uniisociologicred,spuneautorul,căînloculştiinţei sociologiei pot să adune şi să ordonezematerial sociologic.TrimiterealaGustiestefărăechivoc:,,Îndomeniulsociologiei,uniisavanţicredcăpot înlocui ştiinţa sociologiei prin lucrări de seminar,

ConstantinSchifirneţ

82

prin adunarea şi ordonarea de material «sociologic.”Nutăgăduimcaaceste lucrăripot fidemare«folos.”Darmai întâiamtrebuisadefinimbine termenuldefolos.Pentrunoihotărâtoreste folosul ce rezultă pentru sociologie ca ştiinţă, ca teorie pură.Nupoatefivorbadefolosulpracticce-lpotdobândieleviisauprofesoriicaviitorisauactualireformatorisociali,nicidefolosulsatelorşioraşelorrezultatdepeurmaşederiiseminariştilorînmijloculpopulaţiei,foloscarepoatefişimaterialşimoral,cinumaişinumaidefolosul rezultatpentru«ştiinţă»”109. În acest punct sociologul cernăuţean se întâlneşte cuPetreAndrei.Sociologulieşeanremarcălarându-icaracterulpoliticalacţiuniidecercetareaechipelorstudenţeşti:,,Oriceîncercaredeareducesociologialaunsimpluinstrumentpractic,reformator,înviaţapublică însemneazăodenaturareacaracteruluiei.Aplicarea rezul-tatelor cercetărilor sociologice nu se poate confunda cu sociologiaînsăşi.Lanoiînţarăprof.D.Gusti,partizanulconcepţieimonograficea sociologiei, alunecă acumpe această pantă periculoasă”110. Petre Andreinuneagăutilitateapracticăaactivităţiiechipelordecercetareastudenţilor,darelefacopoliticăsocialăruralăşinicidecumsociologie.Brăileanucerepentruoriceanchetăsociologicăsaporneascădelaoipotezăşisăoverifice.Obiecţiuneaeraunafundamentală.Brăileanusesiza,astfel,risculcăderiisociologieiîntr-unempirismlipsitdeoricenoimăşideaceeanuezităasereferilametodamonograficăaşcoliiluiGusti.Sociologulcernăuţeannuorespingeab initio,însăareobiecţiiserioasefaţădetendinţadeaconcepemetodamonografică,inclusivînînvăţământulliceal,caunicametodădecercetareînsociologie.Aceastaesteconsideratăometodăprintrealtele.Dinacestunghi,esteanalizatădestuldecriticPrograma minimală de tranziţiepentrumanualuldesociologie.Maiîntâi,TraianBrăileanuseocupădenoţiuneacentralăamanualuluidesociologie,caredinpunctulsăudevedereestesocie-tateacauntotşilegileeidedezvoltareşinuviaţasocială,aşacumsespuneînProgramă.Nucredecăeleviiarputeacunoaşteviaţasocialăşinaţionalăprinmetodamonografică,deoareceestegreudeconceputcaunelevvacitisauvaelaboraomonografie.Înconsecinţă,programacearstalabazaelaborăriimanualelordesociologie,,nuesteoprogramăanaliticăpentrusociologie”111.Înliceu,sociologiatrebuiepredatăca

109Idem,Sociologia în învăţământului superior şi secundar,ed.cit.,p.9.110PetreAndrei,op. cit.,p.96.111 TraianBrăileanu,op. cit.,p.16.

83

SociologieRomâneascăModernă

ştiinţăpozitivă,nucafilosofiesocială,iarprofesorulsatransmităele-vilorcunoştinţedesprecumestesocietatea.Sociologiaesteoştiinţăgenerală,fărăafioenciclopedieaştiinţelorsocialeparticulareşinicifilosofia lor.Apropiată de filosofie prin generalitatea ei, sociologiarămâneoştiinţăempiricăîntemeiatăpeexperienţă:,,Obiectulsocio-logieiestesocietatea,saumaibinezisconceptul societăţii,aşacumobiectul fizicii esteconceptul«materiei»,celalbiologieiconceptul«vieţii»“112.Conceptulde,,societate”estestudiatprinconceptulmaigeneralde,,sistem.”Brăileanureiaideeasadespreunitateasistemuluidatădeinterdependenţapărţilorsale.Funcţionareasistemuluidepindedenaturacomponentelorlui.Totceseîntâmplăînsistemareexplicaţieîn relaţiile luicumediul.Parteaceamai importantăasociologieioconstituieteoriaformelorsociale,dezvoltarealorunadinalta.Astfelsestudiazăfamilia,ginta,tribul,naţiunea,rasa,statul,biserica.

Brăileanu opunemetodeimonografice tehnica observaţiei. Elfoloseşte aceastămetodă în acelaşi sens caA.Comte, adică prinobservaţiesepoateajungelaconstatareacălegiledincadrulsocietăţiisuntcomparabileculegilenaturii:,,Pentrucursurilemeleuniversitaredesociologie,mi-amelaboratuntratat,întemeiulcunoştinţelormeledobânditedincărţişidinobservaţiafaptelorsociale.Observaţiilefăcute«peteren».Căcifiindomşitrăindînsocietatesuntneîntrerupt«lafaţalocului»,iarneavândaltăocupaţiedecâtspecialitateamea,anchetareaestecontinuă.[...].Existădeciuntratatdesociologieşisociologiasepo-ateînvăţa.Eanuesteofilosofie,nuesteoştiinţăînidee,ciin concreto. Suntpreapretenţios?sămisedovedeascăcăsuntlipsitdemodestie,sămisedovedească,fieînmodteoretic,darmaialesînmodpracticprinpublicareaaltuitratatmaitemeinic”113.ElnupretindecăacreatunnousistemdesociologieşinicinusecomparăcuComte,SpencersauPareto,,cipretindnumaicăamelaboratuntratatdesociologieutiliza-bilpentruînvăţământulsociologicînUniversitate,tratatcaretrebuieneîntreruptîndreptat,sporit,înconformitatecuprogreselerealizateîndomeniulsociologiei”114.Atâttimpcâtniciunprofesordelacelelalteuniversităţin-arespinsacestcursînseamnăcăesteutilizabil.Deaceeaelnuînţelegedecen-afostconsultatşinus-aţinutseamadeexperienţatratatuluisăuînelaborareaprogramelorpentrustudiulsociologieiîn

112 Ibidem,p.19.113 Ibidem,p.10-11.114 Ibidem,p.11.

ConstantinSchifirneţ

84

liceu.Elsusţinecăs-aluatcabazăcursullitografiatalluiGusti115,pecarenu-lconsiderăutilizabilpentruînvăţământulsuperior.

BrăileanunuseopreştelacriticaprogrameiluiGusti.Elînsuşiex-pune Schiţă de programă analitică pentru învăţământul sociologiei în licee,programăcenusevaregăsiîntocmaiînmanualulsăuElemente de sociologie pentru clasa a VIII-a secundară,publicatînanul1935.Găsimaiciprincipalelesaletezedinlucrărilesaleacademice,expli-cateîntr-unlimbajadecvatcititorilorcăroraliseadresează.Temelemarialemanualuluisunt:1.Sociologiacaştiinţăasocietăţii(obiect,raportul cu alte ştiinţe sociale, importanţa sociologiei,metodele însociologie);2.Societateacaobiectdestudiualsociologiei,morfologiasocială,formelesocialeevoluate,staticasocială,climatul,configuraţiasuprafeţeipământului,faunaşiflora,grupurisocialestrăine,individul,dinamicasocială;3.Ceestesocietatea;4.Cunoaştereasociologicăaţăriişianeamuluiprinmetodamonografică;5.Mijloacedeînălţarebiologică şi culturalăapatriei.Manualul cuprinde texte alese şiunchestionardeanchetăsocialăelaborat în1914deMauriceBarrèsşiPh.Robert. În capitolul despremetodamonografică autorul insistăpeideileluiFrederichLePlayşialeurmaşilorlui,menţionându-secăasemeneacercetăris-aufăcutînFranţaşiS.U.A.,şinumaiîntreacătsuntamintitecercetărileSeminaruluideSociologiedelaUniversitateadinBucureşti.Aşadar,Brăileanus-aconformatprogrameipropusădeGusti,daratratatsubiecteledupăpropriaconcepţie116.

115NuesteclarlacecurslitografiatalluiGustisereferăBrăileanu.Auapărutmaimulteediţii:Curs de sociologie de d-l profesor D. Gusti.NotestenograficedeTeodor IonescuşiH.H.Stahl,FacultateadeLitereşiFilosofie,UniversitateaBucureşti,1927;Note la cursul de sociologie al d-lui profesor D. Gusti,editatesubîngrijiread-luiasistentMirceaVulcănescu,deM.Cernea şiC.Furtunescu,Facultatea deLitere şi Filosofie,UniversitateaBucureşti,1929-1930;D.Gusti,Curs de sociologie generală,editatded-nulDem.N.Vasilescu,parteaI-III,UniversitateaBucureşti,1930-1934;D.Gusti,Curs de sociologie generală,parteaII-III,UniversitateaBucureşti,1932-1934.

116PentrucomparareoferimtematicamanualuluiscrisdeD.GustişiTraianHerseni,Elemente de sociologie cu aplicări la cunoaşterea ţării şi a neamului nostru pentru clasa VIII secundară:1.Sociologia,ştiinţăasocietăţii.ParteaI,Sociologiaînclasificaţiaştiinţelorcuurmătoarelesubiecte:Noţiuneadesociologieşiraporturileeicuştiinţelesociale,necesitateaşiînsemnătateasociologiei;ParteaaII-a,Societateacaobiectalsociologiei;ParteaaIII-a,Cunoaştereaţăriişianeamuluiprinmetodamonografieisociologice.Acestmanualaapărutîn8ediţii,singurulcareaavutlongevitateaceamaimarefaţădetoatecelelaltelucrărisimilareapărutepânăînanul1944.UnaltmanualafostcelalluiPetreAndreişiVasileHarea–Manual de sociologie pentru licee şi şcoli normale,1938,structuratpecapitolemari,lafelcamanualulluiGustişiHerseni,darcuuneledeosebiriprivindtemecumarfiînălţareaculturalăasătenilorşiorăşenilor,metodeledecercetareînsociologie.

85

7. Ecourile ideilor sociologice brăiliane

DesprelucrăriledesociologiealeluiBrăileanus-aupronunţattoţisociologiideseamăaitimpului.

SăîncepemcuD.Gusti,cucareBrăileanuapolemizatcelmaimult.Profesorulbucureşteanaprezentatunraportasuprascrierii Sociologia generalădeTraianBrăileanu,înşedinţapublicăaAcademieidin11iunie1926, lucraredistinsăcuPremiulAdamachi.Dupădescriereacărţiiraportorulfaceurmătoareaobservaţie:,,Darautorul,înprogra-mulceşi-lfixează(p.75),pelângăproblemagenezei,aexistenţeişiamanifestărilorsocietăţii,considerăîncoronareacercetărilorsaleîngăsirealegilorsocialegenerale,caretrebuiesăfieînacelaşitimpsintezacelordouăpunctedevedere,staticşidinamic.Cititorulatentesteînsăsurprinscăaceastămateriehotărâtoarepentrucugetareaautoruluinuestedelocatinsă;săfacăeaoareobiectuldestudiualuneialtelucrări?Nuştim.Căciautorulnunespunenicăieriacestlucru.Aceastaesteîntotcazulparteaenigmaticăavolumului”117.Obiecţiaestecorectă,înprincipiu.NumaicăBrăileanunuaavutdreptobiectivformulareadelegisociologice,eldoaraargumentatcăsociologiaesteoştiinţăcaredescoperălegilesocietăţii.Maideparte,D.Gustiaratăcăsociologiaesteprezentăînuniversităţişişcolinormale,darnuîncăînînvăţământulsecundar:,,Deaceeaşilucraread-luiTraianBrăileanuestebinevenită.Desigurformulareaşitratareaproblemelorcuprinseînaceastălucraresuntdiscutabile.”Pentrucăoamplădezbaterealucrăriinueraposibilăîn cadrulAcademiei,Gustipromiteoanalizăa lucrării în ,,Arhivapentruştiinţaşireformasocială”darnuovaface,nefiindprimadatăînistoriaştiinţeiromâneşticândseanunţă,decătreautorităţiînmaterie,studiidespreoanumitătemă,fărăcaelesăfieşipublicate.

D.Gustirevineîncursurilesalelaideilesociologiealecoleguluisău de laCernăuţi: ,,d. TraianBrăileanu profesor de sociologie laUniversitatea dinCernăuţi a publicat până acum trei lucrări, întâiomică broşurică programatică: Introducere în sociologie, în 1923,apoiSociologia generală, în 1926, şi acumcâtva timp, ca explica-re a vederilor sale sociologice, Politica.Trebuie scoasă în evidenţă

117D.Gusti,Raport asupra scrierii Sociologie generală de Traian Brăileanu,ŞedinţapublicăaAcademieidin11iunie1926,AcademiaRomână,,,Anale”,TomulXLVII,şedinţeledin1926-1927,p.173.

ConstantinSchifirneţ

86

absoluta, desăvârşita seriozitate ştiinţifică şi deosebita conştiinţă aresponsabilităţii punerii problemelor sociologice.Are intenţiile celemaibunecuoerudiţiecarecâteodatăesteimpresionantă,darcâteodatăesteplinădemarişiimenselacune.Politicaestetratatăîntr-unspiritmaipuţinserioscacelelaltedeşivreasaîntemeiezeoştiinţăobiectivăapoliticii.Ultimelecapitolesuntplinedesubiectivism,defapt,personaleşimultechestiunidepoliticăcontemporanăsunttratateîncuprinsulştiinţific al problemelor de politică”118.De această dată,Gusti facereferirilatoateceletreilucrăricealcătuiescsistemulsociologicalluiBrăileanu.Sănuuitămcăîncădin1910Gustipreconizaoabordareasociologieiînrelaţiecupoliticăşietica,iarobservaţiileluipornescdelamodulcumconcepefiecaredintreeiceletreidiscipline:sociologia,eticaşipolitica.Iată,deci,ambiisociologiaşazăsociologiaînrelaţiecueticaşipolitica.Undestădiferenţadintreei?D.Gustiplaseazăaceastărelaţiesubsemnulanalizeiempirice.Sistemulsociologicseconstituiecaocalesprecercetareaconcretăarealităţiisociale–metodamonografică.ÎnviziunealuiT.Brăileanurelaţiaamintităarecascopdiferenţiereauneisociologiigeneralerezultatădinexaminareasocietăţiiprinmetodacomparativă.NuestenimicsurprinzătorînideeacăatâtGusticâtşiBrăileanuconcepsociologiacastudiualnaţiunii119.

Opoziţie aparte areG.Vlădescu-Răcoasa faţă de sociologia luiBrăileanu.Înanul1929exprimăfărăechivocapreciereafavorabilăfaţădesociologulcernăuţean:,,Ocontribuţie,numaipuţinremarcabilă,esteceaad.profesordesociologieTraianBrăileanudelaUniversitateadinCernăuţi şi ale cărei lucrări:Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie,Cernăuţi,1912,Die Grundlegung zu einer Wissenschaft der Ethik,VienaşiLeipzig,1919;Introducere în sociologie,Cernăuţi, 1923;Sociologia generală,Cernăuţi, 1926,nerelevăoconcepţieoriginală,atâtasuprasocietăţiicareesteconsideratăca«unsistemautonom»dotatcuoviaţăproprie,câtşiasuprasociolo-giei…”120.În1966,acelaşiautorspunedoaratâtdespresociologulpecare-lconsidera,în1929,caopersonalitatecuocontribuţieremarcabilăîn sociologie: ,,O ramificaţie a sociologiei naţionaliste cu accentuat

118 Note la cursul de sociologie al d-lui profesor D. Gusti,ed.cit.,p.49.119AchimMihu,op. cit.,p.XIX.120 G.Vlădescu-Răcoasa,La sociologie en Roumanie, ,,Revue Internationale de

Sociologie”,37année,n.I-II,Janvier-Février1929,extras.

87

SociologieRomâneascăModernă

caracterfascistafostreprezentatădeT.Brăileanuşialţii”121. Profesorului PetreAndrei nu i-a scăpat soluţia luiBrăileanu la

chestiunea relaţieidintre individ şi societate,pecare, evident,nuoacceptă:,,Dupăd-saproblemafundamentalăasociologieieste«deadefinisocialulcaonegaţiunepozitivăaindividualului,deadovedidispariţiarealăşicompletăaindividuluiînmomentulnaşteriisocietă-ţii».Dl.Brăileanuexagereazăpentrucădeşiviaţasocialăarecaracterpropriuşiocauzalitateriguroasănutrebuietotuşisăseuitecăîntreindividşisocietatesuntrelaţiidedeterminarereciprocă.Înevoluţie,întransformareainstituţiilorsociale,individulpoateintervenişiproducefenomenenoi”122.Deaceea,sociologiastudiazăsocialul, darseocupăşideindividcasocius, ca membrualgrupuluisocialşicaagentactivînprocesuldeevoluţie.ÎntratatulsăudeSociologie generală,P.AndreirevinelaideealuiBrăileanudesprenegaţiuneapozitivăaindividualului.Deaceastădatănuanţeazăapreciereasa,amintindcăînconcepţialuiBrăileanuindividulnudispareniciodată,darelnuestesocietatea.DeaceeasociologialuiBrăileanunupoatefiinclusăînteoriilerealistecareneagăoricerolindividuluiînsocietate123.

Ocaracterizaregeneralăaconcepţieisociologicea luiBrăileanufaceEugeniuSperanţia:,,OactivăproducţiunesociologicăpresteazăTr.Brăileanu[...].AtitudineainiţialăaluiTr.Brăileanupăstraoarecarireminiscenţedeevoluţionismşiorganicism,deinspiraţiespenceriană.[...]CuîncetulînsăpreocupărilemaiinsistentealeluiTr.Brăileanuseîndreaptăsprealteaspectealesocialuluişi-lvedemcusatisfacţieaccen-tuândprimatulvalorilormorale[...].Existenţauneisocietăţipresupuneunsistemdevaloricarecălăuzescactivitateaindiviziloraflaţi,întreei,încomunicarespirituală”124.

Înfine,TraianHersenisubliniazăcontribuţialuiBrăileanuladezvol-tareasociologiei:,,sistemulpublicatpermiteoordonaresatisfăcătoareaproblemelorsociologiceşi,celpuţinînmânaceluicarel-agânditşiaadepţilorsăi,esteun instrumentfolositorpentrusistematizareaşiînţelegereafenomenelorsociale,ceeacenusepoatespunedecâtdespre

121 Idem,Sociologia în România, înCercetări sociologice contemporane, Edituraştiinţifică,Bucureşti,1966,p.239.

122PetreAndrei,Probleme de sociologie,EdituraCasaŞcoalelor,Bucureşti,1927,p.45.

123Idem,Sociologie generală,ed.cit.,p.121-122.124EugeniuSperanţia, Introducere în sociologie,Tipografia,,CarteaRomânească”,Cluj,

1939,p.470-471.

ConstantinSchifirneţ

88

foartepuţinesistemedinsociologiacontemporană”125.

xxx

TraianBrăileanudăruieşte patrimoniului sociologicmodalitateapropriedeanalizăprivindexistenţauneiştiinţeautonomedespreso-cietate.Înconcepţiasa,sociologiaesteoteorieaprincipiilorgeneraledespresocietate,derivatedininvestigaţiadiferitelortipurideexistenţăsocială,şinicidecumocolecţiededateempiricesăuometafizicădespresocial.Princorelareasociologieicueticaşipolitica,învăţatulbucovi-neanconferăunmodoriginaldegândiresociologică.Sociologiaocupăunloccentralînsistemulştiinţelorsocialefiindcăoferăfundamentulteoreticpentrucunoaştereaoricăreicomponenteasocietăţii.

TraianBrăileanuestecelmaispeculativdintretoţisociologiiro-mâni.Cucapacitateremarcabilădeateoretizaproblemedintrecelemai complexe, cu un fin şi subtil spirit critic, aplicat pe o culturăfilosofică impresionantă, ramificată în toate domeniile cunoaşteriisocialuluişiumanului,Brăileanusedezvăluiecasociologdoctrinardemareadâncime.Elaedificatosociologiegenerală,definităcaştiinţadesprecomunitate,singurapotrivităpentruexaminareasocietăţiiînintegralitateaei.

TraianBrăileanuaalcătuitunsistemoriginaldesociologiecuunprofundtemeifilosoficaşezatsubsemnulmarilorvalorimorale.PrinTraianBrăileanu,sociologiaromâneascăaimpusparadigmasociolo-gicăacomunităţiiomeneşti,şiaadusastfelocontribuţiedenepreţuitladezvoltareateorieisociologice.

125TraianHerseni,op. cit.,p.130.

89

POLITICA DE T. BRĂILEANU, PRIMA LUCRARE ROMÂNEASCĂ DE TEORIE POLITICĂ

Gândireapoliticăromâneascăs-aconstituitdinîntregulfonddeideiafirmatede-alungultimpuluiînarealulnaţional,însăstructurarealorîntr-unsistemdoctrinar,cucâtevaexcepţii,seproducedupăprimulrăzboimondial.DacăextindemdelafilosofielaîntregulspectrualştiinţelorsocialeopinialuiC.Rădulescu-MotrudupăcarelaînceputulsecoluluialXX-leapubliculromânescnupretindealucrărioriginale,nicipersonalemăcar,iarceiseocupaudefilosofie,nuerauinteresaţisăcreezesistemefilosoficepersonale126,atunciaceeaşimăsurădeevaluareoaplicămşipentruştiinţelepolitice.Proiecteşiintenţiiexistau,darnefinalizateşiavemînvederepeTituMaiorescu,careîşipropusesesăscrieolucraredesprepolitică,darnuafinalizatnimic127.

Pânăînanul1920putemreţinetotuşielementededoctrinăpoliticăînscrierieminesciene,sauînoperaluiA.C.Popovici,îndiscursurileparlamentare ale luiTituMaiorescu, P.P.Carp,Take Ionescu, I.C.Brătianu,I.I.C.Brătianu.C.Rădulescu-Motrus-aocupatsistematicdepolitică,inclusivîntr-olucrare, Cultura română şi politicianismul (1904),undelanseazăconceptuldepoliticianism.Nupoatefiuitatăîncercareapartidelorpoliticededinaintedeprimulrăzboimondialdeaatragedepartealorpeintelectualiînscopulintroduceriiîntr-ooare-caremăsurăaştiinţeiînactulpolitic,darindiscutabilconducereaunuipartidsauaunuiguvernsefăceatotpebazaexperienţeişiprestigiuluieliteipolitice.Nicivorbădeopregătiresistematicăaunuigrupîntr-undomeniuatâtdecomplex-ştiinţapoliticii.

Dupăprimulrăzboimondialparadigmagândiriipoliticeromâneştis-aschimbatradical.PutemaducecaargumentideealuiMirceaEliadeşiageneraţieiluicădupăînfăptuireaidealuluinaţionalmisiuneaceamai importantă a elitei rămâneperformanţa culturală în sensul celmailarg.Ştiinţapoliticănuputeasănuseînscrieînacestnoutrend.Pentrucănumaiaşaseexplică,,explozia”delucrăridegândirepolitică

126C.Rădulescu-Motru,Mărturisiri,ed.cit.,p.69.127TituMaiorescu,Însemnări zilnice,II,p.210.

ConstantinSchifirneţ

90

imediatdupărăzboi,înanii’20128.Simplalorînşiruirearatăuninteresmanifestpentruanalizapoliticălafilosofiişisociologiidenotorietate:P.P.Negulescu,D.Gusti,D.Drăghicescu,P.Andrei,MirceaFlorian,darniciunuldineinuaabordat,într-olucraredistinctă,ştiinţapoliticiidintr-operspectivăproprie.Acestproiectestedezvoltatdeunuldintreceimaiimportanţisociologiromâni,TraianBrăileanuînlucrareasaPolitica.

Dinraţiuniceţinmaimultdecirculaţiacărţilorromâneşti,sepoateajunge, îndocte studii, laafirmarea ideiidespre inexistenţa ştiinţeipoliticeînculturaromânească129. Cartea Politică a luiTraianBrăileanuinfirmăoriceîncercaredeacontestaoştiinţăpoliticăromânească.

1. Ştiinţa politică şi sociologie

Lucrarea Politica arecascopverificareaipotezelordinceledouălucrăridesociologieIntroducere în sociologie şiSociologia generală.

128 C.Rădulescu-Motru,Cultura română şi politicianismul,Bucureşti, 1904, Idem,Poporanismul politic şi democraţia conservatoare,Bucureşti,1909,Idem,În zilele noastre de anarhie. Scrisori către tineri,Bucureşti, 1910, Idem,Reforma electorală. Organizarea colegiului unic,Bucureşti,1914,Idem,Din psihologia revoluţionarului,Bucureşti,1919,Idem,Ţărănismul, un suflet şi o politică,Bucureşti,1924;I.Găvănescul,Caracterizarea partidelor politice prin ele însele,1905;P.P.Negulescu,Reforma învăţământului,Bucureşti,1922,Idem,Partidele politice,Bucureşti,1926,Idem,Doctrina partidelor politice,1927;DimitrieGusti,Comunism, Socialism, Anarhism, Sindicalism şi Bolşevism,Bucureşti,1920,Idem,Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic,,,Arhivaştiinţaşireformasocială”,IV,nr.4-5,1923,MirceaFlorian,Partidele politice,anLVIII,sept.1926,DumitruDrăghicescu,Partidele politice şi clasele sociale,Bucureşti,1922;Idem,Reforma electorală,Bucureşti,1926,ŞtefanZeletin,Naţionalism şi ţărănism,,,Convorbiriliterare”,nr.12,1920;Idem,Naţionalismul. Un nume pentru două atitudini opuse faţă de evoluţia socială,,,Dreptateasocială”,nr.4,1923,Idem,Forţă şi Constituţie,,,Dreptateasocială”,nr.5,1923,Idem,Finanţa naţională şi politica de stat,,,Dreptateasocială”,nr.7,1923,Idem,Ţărănism şi marxism,,,Arhivapentruştiinţaşireformasocială”,V,1924,Idem,Începuturile individualismului,,,Arhivapentruştiinţaşireformasocială”,V,1924,Idem,Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric,Bucureşti,1925,Idem,Naţionalizarea şcoalei,Bucureşti,1926,Idem,Socialism reacţionar şi socialism revoluţionar,,,Paginiagrareşisociale”,nr.23-24,1926,Idem,Socialismul revoluţionar,,,Paginiagrareşisociale”, nr. 1-2, 1927, Idem,Neoliberalismul. Studii asupra istoriei şi politicei burgheziei române,Bucureşti,1927;PetreAndrei,Sociologia revoluţiei,Iaşi,1921,Idem,Fascismul,Iaşi,1927;EmanoilBucuţa,Programul Partidului Naţional Italian Fascist,,,Arhivapentruştiinţaşireformasocială”,anIV,nr.4-5,1922-1923;M.Manoilescu,Ţărănism şi democraţie. Partidul ţărănesc şi guvernarea ţărei,Bucureşti,1922;Idem,Neoliberalismul,învol.,,Doctrinelepar-tidelorpolitice”,Bucureşti,1924;ŞerbanVoinea,Marxism oligarhic. Contribuţie la problema dezvoltării capitaliste a României,Bucureşti,1926;Doctrinele partidelor politice,19prelegeripubliceorganizatedeInstitutulSocialRomân,Bucureşti,1924.

129DanielBarbu,From the Politics of Science to the Science of Politics: the Difficult Make Up of the Romanian Political Science,,,StudiaPolitica”,vol.II,Nr.1/2002,p.273(„oştiinţăpoliticăromâneascăn-aexistatdefaptniciodată”susţineapodicticautorul).

91

SociologieRomâneascăModernă

Principaleletezedinamintitelescrieriauînvederedelimitareasocio-logieicaştiinţă,înaceleaşicondiţiicaştiinţelenaturii.Prinurmare,Brăileanustabileşteîntâiformasocialăpură,derivatădincompararea,,sistemelorsocialeconcrete.”Formapurăestedeterminatăînstruc-turaeideinfluenţeleexercitatedeanumiteforţedinmediulambiant.Structura stabileşte funcţia specifică a formei sociale: ,,În acest felsuntemînstareaizoladiferitelecategoriidefenomenesocialeînfiecare«sistemsocialconcret»”,scrieBrăileanuînintroducereacărţiisale,şiseajungelaconstituireaştiinţelorsocialeparticularecuundomeniudecercetarebinedelimitat,asemănătorcumodalitateadestudiudinştiinţele fizico-chimice.Darconceptulsistemuluisocialnupoateficonstruitprinanalogiecusistemulfizico-chimic:,,Sistemulsocialvafisistem,darsocialşinicidecummecanic,sauchimic,saubiologic.”

În PoliticaBrăileanucautăsăizolezefenomenelepoliticedealtefenomenesociale,distingându-leparticularităţile.Autorulurmăreştesadesprindădinsistemulsocial,,energiapoliticăpură”,anumestatul,caobiectalştiinţeipolitice.Elaminteştecă înSociologia generală atrasatlimiteîntreştiinţapoliticăşiartapolitică.Peştiinţapoliticiisepoateîntemeiaotehnicăpoliticăraţionalăcaresăserveascăarteiguvernării.Ştiinţapoliticăseocupădeexistenţastatelorşianalizeazăcondiţiiledeproducereşimenţinereaacestora.

Lucrareaabordeazăceledouăcomponentealestudiuluipoliticului:ştiinţapoliticăşiartapolitică.

Autorul întreprindeun istorical ştiinţeipolitice130, începânddinantichitate–PlatonşiAristotel–pânălateoriilemodernedesprestat.DupăBrăileanu,ştiinţapoliticăs-adezvoltatdinteoriileluiMaxWeber,GaetanoMoscaşiVilfredoPareto,fiindcăaceştiaauavutlabazagân-diriilorsociologicedouăprincipii:1.Criteriuladevăruluiştiinţificesteconcordanţateorieicurealitatea;2.Întreteoriilesocialeştiinţificeşiacţiuneapracticănuexistăolegăturădirectă.Dupăcumvomvedeamaijos,sociologulromânîşiclădeştecorpusulteoreticpetezelecelortreimari cugetători, îndeosebi pe ideea acţiunii sociale, văzută de

130LaFacultateadeFilosofieşiLitere,UniversitateadinCernăuţiTraianBrăileanuaţinutuncursdeistoriaştiinţeipoliticestructuratîncincipărţi:ştiinţapoliticălapopoareleorientale,ştiinţapoliticăînantichitateagreco-romană,teoriapoliticăîntimpulRenaşteriişiepocamodernă,ştiinţapoliticăpozitivă–secolulXIX,teoriapoliticălaromâni–Cronicarii,IonHeliade-Rădulescu,M.Eminescu,V.Conta,vezi Curs de istoria ştiinţei politice ţinut de Dl. Profesor Traian Brăileanu,tipăritcamanuscrisdupănotelestudenţilorAl.IsăceanuşiS.Nicorovici,1929-1930.

ConstantinSchifirneţ

92

Paretoprinconceptulde,,derivaţii”-justificareaacţiunilorprinfor-muleverbaleraţionale,sauprinceeacenumeşteWeber,,interpretărisubiective.”,,Derivaţiile”şi,,interpretărilesubiective”suntfaptesocialecepotfistudiateştiinţific.ÎnviziunealuiBrăileanufaptulpoliticesteformapolitică.

Formapoliticăsedistingedealteformeprindeterminareaeidecătreraporturileintercomunitare:,,Diferenţiereafundamentalăasistemuluipoliticedatăprinluptaîntrecomunităţileomeneşti,şiorganeleacestuisistemvorservipentruapărareşiatacfaţădecomunităţilestrăine”131. Mediulintercomunitareste,înviziunealuiBrăileanu,mediulpolitic.

Forma socială politică este ceamai complexă formă socialăomenească,fiindcăîneaaparelimpededeosebireadintresocietateaumanăşiceaanimală.Spirituldeinvenţie,produselegraiului,tehni-ca,toateauapărutşiaufoststimulateşiperfecţionateînluptapentruexistenţăacomunităţilor.Culturaşicivilizaţias-aurealizatsubpresiu-neamediuluiintercomunitar,adicăamediuluipolitic.Ştiinţapoliticiieste,faţădesociologie,oştiinţăparticulară,şiceamaiimportantădintreştiinţeleparticulare.Câtpriveşteistoria,aceastaeste,înprimulrând,politicăfiindcăaratăraporturileîntrestateşieatrebuiesăţinăseamadeinfluenţaacestorraporturiasuprastructuriistatelor.

Socialulaapărutodatăcustatulpentrucădomesticireaomuluis-aînfăptuitînstatşipentruscopurilestatuluişinusepoatemenţine,perpetua şi perfecţiona decât prin înfrângerea rezistenţelor opusestatului.

Îndemonstrareaoportunităţiiştiinţeipolitice,autorulfacediferenţaîntreştiinţăşiutopie.Utopiilefacabstracţiedecondiţiilerealededes-făşurareafenomenelorsociale,şinuţinseamacătendinţacontinuăaomuluisprenou,sprenecunoscutesteînrâuritădemediulsăusocial.

2. Statul

În centrul ştiinţei politice preconizate deBrăileanu stă studiulstatului. În capitolulGeneza statului autorul afirmăcă statul apareacoloundesuntcondiţiidedezvoltareagermenilorpolitici: ,,Statuls-anăscutdecidininstinctuldeconservarealgrupuluisocialfaţădealtegrupuri.Aceastăopoziţie,acestantagonism,îidăformeipolitice

131TraianBrăileanu,Politica,1928,p.18.

93

SociologieRomâneascăModernă

notaeicaracteristică,deosebind-odecelelalteformesociale”132. Statul aparedinmoduldegestionareaintereselor:“Intereseidenticevorcreaşimenţinesolidaritatea,intereseopusevorcreaotensiune,unantagonismşi,înanumitecondiţii,lupta”133.Statulesteexpresiasolidarităţiiuneicomunităţiînfaţaantagonismuluigeneratdeintereselecontrareei.

Astăzistatulestedefinitcaunsistemorganizaţionalcareadmi-nistreazăunteritoriuşiesteuninstrumentdeexercitareaputeriidecătregrupurilecedispundemecanismeleinstituţionalealeputeriiprinalegerisauprinaltecăi.Pentrurealizareafuncţiilorsalestatulpoateapelalaoricemijloc,inclusivlaforţăşilacoerciţie.

Înexegezadesprestats-auimpusînanalizelesociologiceşipolito-logicecelpuţincinciteoriimodernedespreexistenţastatului:clasială,pluralistă,managerială, elitistă, instituţionalistă134. Teoria clasială afostdezvoltatădecătremarxism,doctrinăcareconcepeexistenţastatuluica instituţiedeorganizarea relaţiilordeputereeconomică.Statelesuntstructuridependentedemoduldeproducţie,iarschimbareaformelorstatalearelocurmareamodificărilorînmoduldeproducţie.Inconsecinţă,statulestedefinitcainstrumentfolositdecătreoclasăpentruadominacelelalteclase.

Înviziuneamarxistă, statelemoderneauapărutcaoconsecinţăa luptei între clasa feudalilor şi clasa burgheză, între burghezie şiproletariat.Statuleste,deci,unprodusaldivizăriisocietăţiiînclaseantagoniste,determinatădepoziţiadiferităfaţădeproprietate.Numairevoluţiaproletarăarduce,cusiguranţă,laînlăturareaacestuistatşiinstaurareauneisocietăţilipsitedeclaseantagonisteiarorganizareaşiconducereaeisuntrealizateprinstructurideparticipareatuturorindivizilor.

Curentul pluralistreprezintăpunctuldevederealdemocraţieilibe-raleşiexplicăfiinţareastatuluiprinnecesitateaprotejăriidiversităţiipolitice.DupăcumafirmăR.Dahl,statulesteputereapoporuluiceurmăreştesusţinereacontestăriiîntrepartideşigrupuriledepresiune,şiparticipareapoporuluilaaceastăcontestaţie.Combinate,contesta-reaşiparticipareanascdemocraţia,adicăpoliarhia.Statulreprezintăintereselecetăţenilorindividuali,iarcâştigareaputeriiînstatseface

132 Ibidem,p.34.133 Ibidem,p.35.134MichaelMann,The sources of social power,volumeII,CambridgeUniversityPress,

1993,p.44.

ConstantinSchifirneţ

94

princompetiţie.Teoria elitelorlocalizeazăputereapoliticăîncadruluneiorgani-

zaţiicentralizate.Ominoritatecentralizată,organizatăşicoezivăvaluptaşivacontrolamaseledezorganizate.MoscaşiParetoausubliniatoriginareaputeriieliteipoliticeînsocietateacivilă.Controlulasupraresurselor-militare,ideologice,economice-asprijinitridicareaeli-telorşiorganizareapropriilorputeriîninteriorulinstituţiilorstatului.Reprezentanţii acestei teorii concepputerea politică drept o relaţiedinamicăîntrestatşisocietateacivilă.

Teoria managerialăaccentueazăputereadistributivăaelitelordin-colodesocietate,adicăstatulpoatefiabordatcaunactorîndreptulsăudeafipreocupatdepropriileinterese.Statulexistăîntr-olumeastatelor,careacţioneazăgeopolitic.

Teoria etatismului instituţionalesteoreplicălateoriiledespreelite,şiconcepestatulcamodalitateîncarerelaţiilesocialedinamicedevininstituţionalizate.Statulinstituţionalizezăconflictelesocialeactualedarainstituţionalizatşivechiconflicteistoricecareexercităoputereconsiderabilăasupranoilorconflicte.

Brăileanu nu se ataşează de teoriile politice realiste ai cărorexponenţisuntMosca,ParetoşiDuguit,carepornescdelapremisafundamentalăcăînoricesocietateexistăstăpânitorişisupuşi,şira-portuldintreacestedouăcategoriideterminăevoluţiastatelor,darnicidecelemarxiste,ceindicăacelaşiconflictcarevadispareînsăpeoanumitătreaptădeevoluţieaomenirii.Înviziuneasa,toateformelesausistemelesocialeexprimă,prinstructuralor,înrâurireamediuluiambiant.Astfelinfluenţeimediuluicosmicîicorespundesistemulsocialalfamilieişialecăruipărţiconstitutivesuntsexeleşivârstele.SpredeosebiredeH.Spencer,Brăileanunucredecăarexistaunprincipiuimanentformeisocialecearduceladiferenţieretotmaicomplexă,cisusţinecăoanumităformăsocialăsenaşteacoloundes-aalcătuitoconstelaţiedeforţereprezentateîntotalitatealordemediulambiant.Înconsecinţă,nuexistăoevoluţieistoricăaformelorsociale,cumarfiaceeadelafamilielastatşinicioierarhieaformelorsocialeexisten-te.Sepoateînsăstabili,înbunatradiţiealuiH.Spencer,oevoluţieaformelorsocialeîntr-oserie,încareformainiţialăarreprezenta-oinfluenţamediuluiambiantnediferenţiat,iarformaultimă,înrâurireamediuluicompletdiferenţiat.Acesteformesocialeledobândimprincomparaţiaformelorconcreteasupracăroraforţelemediuluiambiant

95

SociologieRomâneascăModernă

auacţionatînmoddiferitdupătimpşiloc:,,Schimbărileînstructuraformelorsocialeleputemconsideraînsăcaacţiuneasocietăţiiasupramediuluiambiant,canăzuinţădeadaptareaformeisociale.Înacestcazvorbimdeantagonism,deluptă,îngeneral,defenomenederelaţienăscutedincontactulformeisocialecumediulambiant.Întreformelesocialeposibilevomgăsişiformasocialănumităpolitică,saucuuncuvânt:statul.Statulvaficaracterizat,înstructurasa,prinprezenţaacţiuniiuneicategoriide forţecare lipseşte la închegareacelorlalteforme.Acesteforţesunt«statelestrăine».Structurasocialăcarecore-spundeacesteiinfluenţeestediferenţiereaînstăpânitorişistăpâniţi.Dinacestcontactsenaşteclasapoliticăsauelita,şi,cafenomenderelaţie,lupta,războiul”135.Sociologulcernăuţeanexplicăpoliticulcaformăsocialăalcăruiconţinutseproduceînprocesuldeinfluenţareamediuluisocial.

Conţinutul formei politice este statul.Acesta este formă curatpolitică. Înafarăde rezolvareaproblemelor legatedeantagonismşiluptafaţădealtestate,statulasigurăordineaşistabilitateaprinsiste-muljuridicdestabilireadrepturilorşiobligaţiilorpentrutoţicetăţenii.ConcepţialuiBrăileanuemergecătreoştiinţăpoliticăetatistă,deoareceîntreagarealitatepoliticăsereducelaexistenţaşifuncţionareastruc-turilorstatale.Statulesteundatimuabil,şi,prinurmare,nusepoateschimbadecâtînluptacufactoriiexterni:,,Pehârtieputemfixaceamaiidealăconstituţie,umanitaristă,liberalăşicivilizată–antagonismulpolitic,condiţiileconcretedeexistenţăastatuluivorimpunemăsurifoarteanticonstituţionale.Şicândunstatvaficondusdeoamenipo-liticicontituţionalişiumanitarişti,înscurtăvremevarămâneînloculstatuluiconstituţiasascrisăcadocument istoric./Echilibrulstatuluidepindedeciderealizareasolidarităţiiinterneîntrecetăţeniînmăsuraimpusădetensiunea,deantagonismulextern.Structuraoptimăarre-zultadinomogenitateacetăţenilor,carasă,religieetc.diferenţiaţiînclasapolitică(elită)cares-arîmprospăta(regenera)fărătulburăridinmasacetăţenilor”136.Rezultăcăviaţapoliticăaremenirea realizăriisolidarităţiişiechilibruluiintern,condiţieindispensabilăînacţiuneastatuluifaţădemediulextern.NuestegreudeobservatipostaziereadecătreBrăileanuauneirealităţipoliticeideale,cutoatecăelrespingeutopiapolitică.Omogenitateaderasăşidereligienuexistăcaatareîn

135TraianBrăileanu,op. cit.,p.37-38.136 Ibidem,p.40.

ConstantinSchifirneţ

96

niciunstat,eanuesteunfaptnatural,dareapoatefieventualrealizată,curisculenorm,cumistoriaadovedit-odeatâteaori,deînlăturaresauchiardedistrugereaaltorraseşireligii.

Sociologulsesizeazădificultateateoreticăşisusţinecăstatultindeaseafirmaprinficţiunifaţădealtestatecaungrupsocialcudesăvârşireomogenşiechilibrat:,,Spiritulomenescaanticipataceastăomogeni-tateprinconstruireadeficţiuni[…]Cândrasanueomogenă,vorbimdenaţionalitate,cândreligianueomogenănemulţumimcufilosofiasa,cupatriotismuletc.Noi inventămprincipiidecoeziunecare în-lesnescprocesuldeasimilareaelementeloreterogene.Darrăzboaieledecucerire,imigraţiunile,comerţuladucperturbaţiialeechilibruluişiîmpinglaschimbareaprincipiilor.Tendinţarămâneînsăaceeaşişilegilefundamentalealeproceselorsocialenuseschimbă”137.

Concepţiasociologuluiromânseîntâlneştecuideialealtorautorişisediferenţiazădeviziunilealtorexegeţi.Înmodobligatoriu,includemaicidoctrinasociologuluigerman,MaxWebercare,înanalizeledespreinstituţiilesociale,facedistincţianecesarăîntretreistadiialedezvoltăriiinstituţionale:putereapolitică,statşistatulmodern.Inprimulstadiuputereapoliticăaexistatînlipsastatului:,,O«organizaţiedeputere»vafinumită«politică»înmăsuraîncareexistenţasaşiordineareprezintăoapărare(garanţie)continuăîntr-oarieteritorialădatăprinameninţareaşiaplicareaforţeifizicedecătreoparteastafuluiadministrativ”138. Statulsenaşteîntr-oetapăulterioară:,,Oorganizarepoliticăobligatoriecefuncţioneazăcontinuuvafinumităstatînmăsuraîncarestafulsăuadministrativdeţinecusuccesdreptuldemonopoldefolosirelegitimăaforţeifiziceînasigurareaordinii.”ConcepţialuiWeberderivădinmodulsăudeînţelegereaproceselorsocialecafaptece-şiautemeiulînraţionalitateasocială.

PolitologulfrancezLapierredistingenouăgradedediferenţiereaputeriipoliticeşidecomplexitateaorganizăriisistemuluipolitic:

• societăţicureglareimediatăşiputerepoliticănediferenţiată(saudifuză);

• societăţ i cu reglare pr in mediere şi putere polit icănediferenţiată;

• societăţicureglareprinautoritateindividualizatăşiputerepoliticădiluatădarevidentă;

137 Ibidem,p.41.138apudMichaelMann,op. cit.,p.55.

97

SociologieRomâneascăModernă

• societăţicureglareprinautoritateindividualizatăşiputerepoliticădiferenţiatădarfracţionată;

• societăţi cu putere politică concentrată şi specializată într-unconsiliusauunşef;

• societăţicuputerepoliticăorganizatăînmaimulteconsiliisauşefisuprapuşişiierarhizaţi;

• societăţicuputerepoliticăindividualizatăşifoartediferenţiată(principate,republici,patricieneetc.);

• societăţicuputerepoliticăinstituţionalizatăşiexercitatăprintr-oreţeaderelaţiiclientelare(statenumite“feudale”);

• societăţi cu putere politică instituţionalizată şi exercitată de oadministraţie specializată şi ierarhizată (state în sensul restrictiv altermenului)139.

Toate aceste analize teoretice pun în evidenţă existenţa statuluicaformaceamaicomplexădeorganizareşiadministrareavieţiişiactivităţiiunormarigrupurideoameni.Statulfiinţeazăînsocietăţilecareaunevoienunumaideoorganizaredarşidestructuripermanente,alcătuitedinoamenispecializaţi înadministrarea treburilorpubliceoridecâteoriestenevoie.Elestedeciunprodussocial,rezultatdinraţionalizarea vieţii sociale.Datorită puterii sale de acţiune statulreprezintăinstituţiafundamentalăasocietăţiiiartoatecelelalteinsti-tuţii,maimultsaumaipuţin,suntdependentedestat.Elstăîncentrulputeriişirealizeazăcelemaidiverseşideamploareacţiuniîntoatesectoarele.DupăcumreieseşidinschemaluiLapierre,statulafostiniţialforţadeprotejareşiconservareafiinţeiumaneşiagrupurilorei,şis-aafirmatmultmaitârziucainstituţieaputeriipolitice,urmareaexistenţeialtorputeri:religioase,militare,economice.Creareastatuluiareprezentatunmomentexcepţionalalemancipăriisocialeşiumane,când oamenii au depăşit stadiul natural, gregar.Dacă interzicereaincestuluiaconstituitsaltuldelaorganiclasupraorganicşilasocial,apariţiastatuluiareprezentat,indiscutabil,saltuldelasocialulanarhicşihaoticlaraţionalitateasocială.Elacreatechilibrul,aimpusordineaşistabilitateasocială.

Ideilediscutatedesociologulromânîn1928leîntâlnim,seînţelegeînaltmoddeabordare,laP.Clastre,caresusţinecăviolenţasaucon-strângereaestemarcasocietăţiloristorice,respectivasocietăţilorcare

139Jean-WilliamLapierre,Viaţă fără stat?, traducere,ediţieîngrijităşistudiuintroductivAntonCarpinschi,traducereGabrielaScurtu-Ilovan,Iaşi,InstitutulEuropean,1997,p.62.

ConstantinSchifirneţ

98

poartă înelecauza inovaţiei,a schimbării,a istoricităţii.Amputeadispuneastfelsocietăţiledupăonouăaxă:,,societăţilecuputerepoliticănecoercitivăsuntsocietăţilefărăistorie,societăţilecuputerepoliticăcoercitivă,celeistorice.Inovaţiaesteaşadarfundamentulconstrângerii,şinualpoliticului”140.Politologulfrancezdiferenţiazăsocietăţileşiledefineşteînraportdetipuldeputere(coercitivăsaunecoercitivă).JeanWalterLapierre,admitetezadespreperenitateaputeriipoliticedarelsusţine:,,cănuexistăputerelipsitădeoricecoerciţie,chiarşilaindieniidinAmerica141pentrucănuexistăosocietateperfectomogenă:,,Opu-terepoliticălipsitătotaldecoerciţieafioautoritatepurănecontestatădenimeni.Acestlucruînsăarfiposibilnumaiîntr-osocietateperfectarmonioasă,cumesteceapecareoviseazăutopiştii.Sociologii,an-tropologiinucunosc,însă,niciuna.Eareprezintăimagineailuzorieauneihomeostaziisocialeanaloagăcuceaaorganismelorvii.Or,nimicnuneîndreptăţeştesăafirmămcăsocietăţileumane–totalităţiconcre-te-sausistemelesocialecareleconstituie-ansambluriabstracte-arputeaaveaaceastăproprietate”142.AserţiunealuiLapierreconfirmătezaluiBrăileanudespremanifestareaputerii(statului)uneicomunităţiîncontextulantagonismuluisualagresiuniimediuluiintercomunitar.

3. Mediul natural şi mediul intercomunitar

Statuls-anăscutcustructurasaspecificădinnevoiledeadaptarelaviaţaintercomunitară.Individuls-afortificatînmediulumanşisocialprinactivitateasademodificareaambianţeinaturale:,,Întreanimalelesuperioareomulreprezintătipulcelmaiinteresant:subpresiuneame-diuluieladevenitşitermităşileu.Eltrăieştecaceamaiprimejdioasăfiarăînfamiliimonogameşitotodatăînceamaicomplexăsocietate”143. Darnucuaceeaşieficienţăomulreuşeştesăschimbepermanentmediulsocial,cinumaicândestenevoitsăseaperedeagresiuneasaupresiuneamediuluiextern,şideaceeapoliticulesteprincipiuldefuncţionareasocietăţii.

Posesiagraiuluişiamâiniiafăcutdinomceamaiinteligentăşiceamaiadaptabilăfiinţălamediulnatural.Mijloculcelmaiimportant

140PierreClastres,Societatea contra statului,Bucureşti,EdituraArarat,1995,p.29-30.141Jean-WilliamLapierre,op. cit.,p.63.142 Ibidem,p.289.143TraianBrăilenu,op. cit.,p.43.

99

SociologieRomâneascăModernă

pentruadaptarealamediulambiantafostorganizareasocială:,,Ceamaigreaproblemăafostpentrugrupulsocialomenescadaptarealamediul intercomunitar, adică găsireamijloacelor de conservare şiperpetuare a grupului sub presiunea altor grupuri”144. Aceasta este tezafundamentalăagândiriibrăiliane.Omulcafiinţăbiologică,prinlimbăşimânădominămediulnatural.Ceamaimaredificultateestesocializarealuicuvalorileşinormelesocietăţiipentruaficapabildeaseacomodalamediulsocial.Întrebareaeste:forţaomuluidestăpânireamediuluinaturalnuestedatătocmaidesocializarealuicontinuă?Cucâtomulestesocializatcuatâtelareforţăşimijloacedeadominamediulsău.

Unstatfiinţeazănumaidacărăspundeeficientlaprovocărileme-diului,darnutoţimembriisocietăţiipotfiimplicaţiînaceastăacţiune.Condiţiafundamentalăpentruadaptarealamediulintercomunitaresteformareauneiclasepolitice,decidiferenţiereaîngrupminoritarcuputereşimulţimeadezarmată.Societateaesteartificialădeoarece,prininteligenţă,structurasocietăţiiomeneştiadepăşitlimiteledeterminatedediferenţiereaorganicăaindivizilor.

Omulagăsitmijloculdestăvilireainstinctelorprininventareadenormesocialecareîngrădescautonomiaunorformesocialeînbeneficiulaltora.Pentrustatnormelesuntcuprinseîncodurilededrept.Scrisulesteoprimătehnicădeînchegareaordiniisociale,pentrucăaobie-ctivatnormeledeconduităindividualăşialegatîntreelegeneraţiile.,,Prin codificarea normelor de conduită oscilaţiile determinate deschimbareageneraţiilorfurăatenuate,deşinuştersecudesăvârşire”,spuneBrăileanu.

Deosebirea ceamai importantă între forma politică şi celelalteformesocialeconsistăîninstabilitateamediuluiintercomunitar:,,Darraporturileîntrecomunităţiaupusproblemenoi.Migraţiunile,ciocni-rileşilupteleîntrecomunităţi,încelemaivariateconstelaţiideforţe,aupricinuittransformărifrecventeşicâteodatăradicaleînstructurasocială”145.Formabiologică,şiceaeconomicăsuntformecimentateprintr-unmediurelativfoartestabilalecăruischimbărisuntdependentedeevoluţianaturii.Modificăriledinsocietatesuntmultmairapidedecâtschimbăriledinnatură.Mediulintercomunitarseprimeneştemultmaidesdecâtmediulnatural.

144 Ibidem.145 Ibidem,p.45.

ConstantinSchifirneţ

100

DupăBrăileanu,ceamaitipicăformăastatuluiestecetatea,dincareapois-audezvoltatcelelaltetipurideorganizarestatală.Foartebuncunoscătoralantichităţiigreceştişiromane,exegetulîşiîntemeiazăanalizapenumeroaseexempledinaceastăzonă.Întoposulgrecescelstabileşteadevăratullocdezămislireapoliticului,şiexpresiaclarăaacestuiaestecetatea.

Toatenăzuinţeleomuluipolitic,alecetăţeanuluisuntîndreptatespreaapropiastatuldeideeacomunităţiiperfecteîntemeiatăîninteriorpeunsistemrigiddenorme.Modelulpentruaceastăcomunitateperfectăafost,înantichitate,familiapatriarhală,gospodăriacondusădeunpaterfamilias,deunşefinvestitcuputerinelimitateasupraatotceţinedefamilie.Eroulîntemeietordecetăţistabileştepentrutotdeaunaordineainternă,garantatădezeitateacareapărăcetatea.

LaopriviresuperficialăamputeaspunecăînsistemulsociologicalluiBrăileanutotulsereducelastatulatotputernic.Înrealitate,statuldepindedefamilie.Aceastacautăpermanentsăîşipăstrezeautonomiaînăuntrulstatului:,,Familiarenunţălaautonomiaeiînfolosulstatuluinumaiînschimbulposibilităţiidea-şimanifestaautonomiaeiafarădestat”146.

Structurafundamentalăşispecificăastatului,caformăunitară,estedeterminatădeluptaîntrecomunităţileomeneşti.Dacăesteaşa,atuncicareesterolulstatuluiîninteriorulcomunităţii?IdeealuiBrăileanunuestepreaclarădincauzaaccentuluipuspereacţiastatuluilaprovocărileexterne.Eficienţa politicii externe a unui stat, oricare ar fi el, estestrânslegatădepoliticainternăacomunităţii.Statulnuesteosumădefamilii,ciesteoformăorganicăcaredispunedeforţeimanentederegenerare,,cetrebuiesctreziteşiîntăritepentruaopriproceselededezagregare”147.Brăileanuvorbeştederaportuldintrepoliticainternăşiexternă.Contactulcustatelestrăinedezorganizeazăsistemulideilor,distrugeomogenitateainterpretăriirealităţiidecătrecomunitate.Caleapentrureorganizareasocialăestecreareauneiideologiicomuneprinconciliereadeosebirilorexistenteîntremembriiuneicomunităţiîntr-unidealpoliticdeasupratuturordeosebirilordeconvingeri.Numaiunasemeneaidealpoatecreaşiîntăripatriotismul:,,Analizamediuluinevaîngăduideci,dupăcunoaştereanaturiiindividului,sădesprindemoseriedeformesocialelegatedeacţiuneamediului,adicădediferitele

146 Ibidem,p.47.147 Ibidem,p.176.

101

SociologieRomâneascăModernă

categorii de forţe. Formapolitică va fi determinată, în structura şifuncţiuneaei,prinacţiuneamediuluiintercomunitar.Politicainternăvafiicoanapoliticiiexterne”148.

Conformaţia statelor este în funcţie de politica externă şi toateproceselesocialecareschimbăaceastăalcătuireizvorăscdinpoliticaexternă.PrintermenuldeconformaţieBrăileanuînţelegeraportuldin-treclasapoliticăşimulţimeşi,îndepedenţădeacestraport,structuraclaseipoliticeşiamulţimii.PentruBrăileanu,,politicainternăaunuistat, în toatemanifestărileei,este reflexul fidelalpoliticiiexterne.Noiafirmămcănupoateexistastat,decinusepoateiviodiferenţiere(constituţie) «politică» dacă n-ar exista state în luptă. Prin urmaredinantagonismulîntrestatesenaşteconstituţiastatelor,şiacestan-tagonism,prinoscilaţiile salede intensitate, desprindeoscilaţiile şitransformărileconstituţionale./Analizânddecicarepotfiraporturileposibileîntrestate,saumaibineziscarepotfisituaţiileposibilecreateunuistatprinpresiuneamediuluipolitic,vomputeaprecizaşistruc-tura corespunzătoare a statului respectiv şi transformările necesareivite în urma schimbărilor de situaţie”149. Situaţiile ideale extremesunt:1.Echilibrareaperfectăîntrestate;2.Imperialismulcuratajunslalimiteledeexpansiune,adicăabsorbireatuturorstatelordecătreunsingurstat.

Răspunzând şi obiecţiei ce i s-a făcut în legătură cuSociologia generalădeafinegatoricerolindividuluiînsocietate,TraianBrăileanuargumenteazăcastructuraformeipoliticenuestedeterminatădera-portulîntrestatşiindivid,cidecontactulşiantagonismulîntrestate.Suveranitateastatuluisemanifestăfaţădealtestateşinufaţădeindi-vid:,,Suveranitateaeîntemeiatăînclasapolitică,adicăînclasacareareputereaintelectualăşimaterialăpentruamenţineindividualitateacomunităţii politice faţă de alte comunităţi. Suveranitatea consistă,înăuntru,înfaptulcăclasapoliticănupoateficonstrânsăprinnimic–eae«suverană»faţădemulţimeacârmuită,eadălegileşileschimbă,iarînafarăeadispunededeplină«libertate»deacţiunefaţădealtecomunităţi”150.Suveranitateaclaseipoliticeîninteriorderivădinfuncţiaei,fiindcăeas-aformatcaputereintelectualăşimaterialăprinpresiuneacomunităţilorstrăine.Libertateaeideacţiuneîmpotrivaacestoratrebuie

148 Ibidem,p.183.149 Ibidem,p.190.150 Ibidem,p.51.

ConstantinSchifirneţ

102

săsemanifesteînlibertateadeacţiuneîninterior,ceeaceînseamnăasigurareauneiordinicaresă-iînlesneascăprocurareacontinuăami-jloacelordeatacşiapărareînafară.Esteadevăratăafirmaţiacăordineajuridicăesteinstituitădeceiputernicipentrubineleşifolosullorşiînexploatareamulţimii,daraceastaesteocondiţierealăaexistenţeistatului.Esteaicirăspunsulsociologuluidatconcepţiilorumanitaristeşiegalitariste,cesolicităstatului rezolvareaproblemelorsocialealeindivizilortrecândpestediferenţelenaturaledintreei.

4. Clasa politică

UnuldinscopurilelucrăriiPolitica esteargumentareanecesităţiiclaseipoliticeînoricesocietate,şiconsideraţiiledespreclasapoliticăşi formeledeguvernământocupă loculcuvenit. Îndemersulsăusefoloseştedelegeafundamentală,aluiMosca,adiferenţieriistructuriistatului înguvernanţişiguvernaţi,argument indiscutabil la teoriileumanitaristeşiegalitaristedominatedeideeaperfectibilităţiinelimi-tateanaturiiumane.TeorialuiMoscapleacădelapremisacaoriceformăsocială,înprimulrândceapolitică,esteîntemeiatăpeierarhie,pe eterogeneitate.Oligarhia este structura fundamentală a formeipolitice.Brăileanunuacceptăidentificareaformeipoliticecuformasocială, aşa cumprocedeazăMosca.Statul este o formă socială caoricarealtaşideci,,diferenţiereapoliticăînguvernanţişiguvernaţienumaiuncazspecialaldiferenţierilorsocialenăscutesubpresiuneamediuluiambiant”151.Clasapoliticătrebuiedeosebitădecelelalteclase,iartransformărileacesteiclase,deciformeledeguvernământ,nupotfidecâtexpresiaschimbărilorînmediulpolitic.Easenaştedinpresiuneamediuluipoliticşidintendinţaformeisocialedeaseadaptaacestuimediu.Raporturileintercomunitare(internaţionale)determinăstructuraclaseipolitice.Intensitateaşidirecţiaacestortransformăridepinddestructuraexistentăîntr-unmomentdat.

Clasapolitică,înoricestat,reprezintăoierarhieceareînfrunteunconducător,cudiferitenume:rege,împărat,consul,dictator,preşedinte,şipoatefiereditarsauales.Cums-aafirmatunconducătorde-alungulistoriei?Brăileanususţineorigineaacesteifuncţiipoliticeînorganizaţiamilitară.Pentrupăstrareapoziţieisale,unconducătortrebuiesădispună

151 Ibidem,p.58.

103

SociologieRomâneascăModernă

dearmatăpentrucănumaiforţamilitarăîipoateasigurapoziţiadedominareasupracelorlaltegrupuri.Şefaluneiclasepoliticenupoatedevenidecâtcelcaredispunedearmată,fărăcăaceastasăînsemnecăel conducearmata,dar îi este subordonatădirect.MaxWeberaafirmatexistenţauneiclaseapoliticienilorînsocietateamodernăchiardacăeinuauopoziţieeconomicăputernică.Rangulunuiindividînierarhiapoliticăestedeterminatdeinfluenţaexercitatădeelînsuşi,şiînacestfelareputereînstructurilepoliticefărăsădeţinăpoziţiiînaltecaproprietarisaugrupuridestatus.

Exegetuluinu-iscapălegăturadintrepoliticăşireligie,argumen-tândimplicareareprezentanţilorbisericiiînpolitică,darşiintervenţiapoliticienilorîntreburilecultelorreligioase.

5. Elitele

BrăileanucredeafidescoperitpunctulslabalteorieipoliticealuiPareto:identitateasistemuluipoliticcusistemuleconomicdincarearezultatformulareapreageneralăşiimprecisăaprincipiuluidinamicexprimatprintermenulde,,circulaţieaelitelor.”

Sociologulcernăuţeanafirmăcăstructuraformeigeneraleasocietăţiiesteîntemeiatăpediferenţiereaînelităşimulţime.Elitaestealcătuitădinintelectuali,însănupentrucăaueducaţie,cultură,inteligenţămairidicate,deoarecetoţiaceştiindicatorinusuntsupuşidiferenţieriideclasă,eiregăsindu-seîntoateclasele,încantitatediferită.Intelectualiisuntoelităprincapacitatealordeadasoluţiilaprovocărilemediuluiintercomunitar:,,Statelecare,dupăperturbaţiaechilibruluisocialprinrăzboiulmondial,şi-auredobânditmairepedeechilibrulaufostacelecare auo elită bine formată şi din punct de vedere al specializării(raţionalizării),ceeaces-amanifestatmaialesîndomeniuleconomic,şidincelalideologiei(înlăturareaprimejdieibolşevismului).Maialeselita imperiuluibritanicadatdovezidemareputeredeadaptare înreorganizareasistemuluipoliticşieconomic”152.

Chestiunea elitelor este examinată permanent prin comparareasocietăţiianimalecuceaumană.Societăţileanimalesuntbazatepediferenţiereaorganicăşiexistădoarosingurăcirculaţieaelitelorprinsuccesiuneageneraţiilor.Însocietateaomeneascăechilibrulsistemului

152 Ibidem,p.80-81.

ConstantinSchifirneţ

104

socialumanesteinstabilşisupusuneimarioscilaţiicândconstelaţiaforţelorexterneseschimbă.Pelângăcirculaţiaelitelordejosînsus,intervineluptaîntreelite,adicăschimbareaelitelordupătendinţeledeadaptarelamediulambiant.

PentruBrăileanu formade guvernământ este dedusă din formageneralăasocietăţii,considerând-ocaexpresieafazelordeoscilaţieaechilibruluiformeigenerale:,,oricesistemsociale«oligarhic».Elrămâneoligarhicchiardacămulţmiiisedăiluziauneiparticipărilaguvernareşilegiferareprinalegereadereprezentanţi,prinreferendumşiplebiscit”153.Autorulareînvedereunaltcriteriudejudecareaunuisistemsocial:graduldelibertateacirculaţieielitelor.Democraţiaesteoformăsocialăîncarecirculaţiaelitelorsefacefărăpiedicăşinumaiîn baza caracterului individual: ,,Un sistem social e «democratic»cândnăzuinţelorindividualedeapătrundeînelitănuiseopuneniciopiedică.«Aptitudinile individului»arhotărî înaceastăprivinţăşinualteconsideraţii.Dificultateaedeaprecizaacesteaptitudini”154. Sociologulajungelapunctulcelmaiimportantalexegezeidespreelite–aptitudinilenecesareindivizilorpentruafacepartedintr-oelită.Seştiecăoriceepocăistoricămarcheazăînmodpropriuexistenţauneielite.Oriceamface,totmediulinternşicelintercomunitarstabileştecondiţiiledecirculaţieaelitelordintr-oanumităperioadă.

Brăileanu crede că trebuie construit unmod simplu şi tipic alcirculaţiei elitelor pentru adesprinde cauzele acestui proces social.Naşterea, bogăţia şi pregătirea profesională sunt hotărâtoare pentrumoduldecirculaţieaelitelor,adicăpentrugraduldedemocratizareasistemuluipolitic:,,Acestepostulatesuntvalabileîntoatetimpurileşiîntoatestatele,dareleaparîndiferitecombinaţii,îndiferiteraporturidedependenţă”155.

Geneza statului nu poate fi redusă la explicaţia suprapuneriicuceritorilor, ca clasă politică, peste ,,rasele subjugate.”Tot istoriaconfirmăcăantagonismulpoliticpoatedanaşterediviziuniimunciipolitice(diferenţierii înelităşimulţime)chiarîntr-unstratantropo-logicomogen.Unexempluîlconstituieepocadeînflorireastatelorromâneşticaracterizatăprinidentitateaetnicăîntreelităşimulţimeşicirculaţialiberăaelitelor.Elitapolitico-militarăînMoldova,Muntenia,

153 Ibidem,p.86.154 Ibidem,p.87.155 Ibidem,p.89.

105

SociologieRomâneascăModernă

Transilvaniaseformeazădinţărani.Maitârziuboieriiseseparădeţăranişicirculaţialiberăaelitelorafostoprită.Dupădecadenţapoliticăşipierdereaindependenţeiauvenitstrăinii,greciiînPrincipate,ma-ghiariiînTransilvania,careauschimbatcaracterul,,naţional”alelitei.Procesuldecirculaţieaelitelorînspaţiulromânescnuînceteazăşiclasapoliticăprimeştepermanentelementedinclaseledejos.

6. Raporturile sistemului politic cu alte sisteme

Postulareatezeidesprenecesitateastatuluiînmanagementulcrizelorşiantagonismelorcumediulintercomunitarnu-lconducepeautorlasusţinereaideiidespreoautarhieastatului,tocmaipentrucăelesteînpermanentălegăturăcucelelaltestate,fieşiînstareadeconflict.Discutânddespre relaţiadintre stat şi sistemuleconomicautorul seexprimădestuldelimpede:,,Niciunstatnupoateajungelaautarhieabsolutăşipermanentă(cumniciunindividnupoatefi«sătul»înmodabsolut),cifiecarestatenevoitsăschimbebunuricualtestate,pentrua-şimenţineechilibruleconomic”156.

SociologulBrăileanuaduceexempledeconcepţieeconomicădupăcareoameniinumaidinnepriceperes-auconstituitînstatecupretenţiideautarhie.Aceastăviziuneconsiderăformareadestateşiexistenţadefrontierevamalecaostare,,primitivă”,,caorămăşiţădebarbarie.”Indiviziişigrupurilecarenustauînserviciuldirectalproducţieişirepartizăriibunurilormaterialesuntelemente ,,parazitare”care tre-buiescînlăturate.Înschimb,concepţiapoliticăafirmăcăînfăptuireasistemului economic unitar presupunemai întâi includerea întregiiomeniriîntr-unsingurstat.Daracelhomo oeconomicus–anaţional,amoralşiasexual–nuexistăîncă,dupăcumnuexistănicihomo poli-ticus,cetăţeanulnăscutpentruprofesiuneapolitică.Stareaeconomicăideală–piaţaunicăşisistemuleconomicunitarcuschimbneîngrăditalbunurilormateriale-s-arputearealiza,dupăconcepţiapolitică,abiaprinconcilierearealăasistemuluipoliticcuceleconomic,adicădupăadaptareaperfectăasistemuluieconomiclatrebuinţelepolitice.EsteuşordesesizatcorectitudineaexplicaţieiluiBrăileanuprivindraportuldintre economic şi politic, contextul în care ele devin conflictuale.Realităţiactualedinrelaţiileinternaţionale,dinfuncţionareacompanii-

156 Ibidem,p.102.

ConstantinSchifirneţ

106

lormultinaţionaleconfirmăpedeplinconsideraţiileautoruluinostru.Sistemul politic interacţionează înmodnecesar cu alte sisteme,

afirmându-şişiconservându-şipropriafuncţie,aceeadeapărarefaţădeacţiuneamediuluiintercomunitar:,,Sistemulpoliticecaracterizatprintr-ostructurăivităsubpresiuneacontactuluicualtesistemesociale.Deacinurezultăcăpresiuneacelorlalteforţeaîncetatsaun-aexistat,cimaivârtossistemulpoliticsepoateînchegaşimenţineagăsindmjloaceledeadaptareşifaţădeînrâurireaacestorforţe.Înlămurirearaportuluiîntresistemulpoliticşicelelaltesisteme:economic,juridic,religios,moraletc.nutrebuiesăfimdogmatici,afirmândcaunsistemsaualtulemijlocpentrurealizareascopurilorsaufuncţiuniloraltuisistem–d.e.statulareunscopetic-religios,saueconomic,saujuridic.Statuln-arescopulsaînfăptuiascăunmaximumdedreptate,saudemoralitate,saudebogăţieînfolosulcetăţenilor–cistatulareosingurăfuncţie–ceapolitică,apărareaindividualităţiisalefaţădealtestate”157.

Unstatperfectarfiacelacares-aradaptacelmaibinelamediulinternaţional(politic).Înanumitecondiţiiaceastăadaptarepoategeneraobunăstarematerialăşimoralăalocuitorilor,înaltecondiţiipotdo-minasclavajul,constrângerea,sausărăcia:,,Înrâurireamediuluipoliticpoatefiînanumitecondiţiiatâtdeputernicăîncâtdiviziuneamunciipolitice,diferenţiereaînclasapoliticăşimulţimesaprimezeasupraoricăreialtediferenţieri”158.Aşaafostînstateleanticeşimedievaleîncaremulţimeaeralipsitădeoricedrepturişiaveadoarmenireadeaproducemijloacelepentruîntreţinereaclaseipolitice.Acestraportdeclases-aschimbatîninteriorulstatelordatorităprogresuluitehnic,darlegeafundamentalăadiferenţieriipoliticenus-aschimbat:,,Statuln-adevenitsistemeconomic,nicireligios,nicimoral,nicijuridic,ciarămassistempolitic,cutendinţadeasubordonafuncţiuniipoliticefuncţiunilebiologice,economice,juridice,moraleetc.alesocietăţii”159.Într-adevăr,politiculnuestealtcevadecâtfactoruldereglarearaporturilordintregrupurilesocialesituateîntr-unpermanentconflictdeinterese.Numaiaşaseexplicăprezenţapoliticuluiînfiecaresocietate.Studiiactualeaudoveditcăînoricetipdesocietateexistăputerepolitică.

Autorulanalizeazăsuccintrelaţiadintrestatşimediulgeografic.Recunoaşteinfluenţamediuluigeograficasupravieţiiomeneştiîntoate

157 Ibidem,p.104-105.158 Ibidem,p.105.159 Ibidem.

107

SociologieRomâneascăModernă

manifestărilesale.Tipuriledeadaptareagrupurilorsocialelamediulgeograficsuntgenuriledeviaţă.Acesteasuntreprezentatedegrupurisocialefărăistorie,sauprimitive,eleauorganizaţiisocialedeterminateînprimul rânddemediul geografic, fiind lipsite deposibiltăţile deformareaformeipoliticecarereclamăantagonismşiluptăîntregru-purileomeneşti.Înacestcazgrupulnusepoateemancipademediulgeografic:,,Înpoliticănuexistădeterminismgeografic,deci«istoria»nu-şigăseşteexplicaţiaînfactoriigeografici.Ci«istoria»adicăforma-reaşidezvoltareaformelorpoliticesepetreceînregiuniîncareomulajungesăstăpâneascăforţelenaturii,poateexploatamediulgeograficşiîncaresinguraforţăcareseopuneşicareîitragegrupuluisocialhotareeste«grupulsocialstrăin»,deosebitcarasă,limbă,religieetc.,decicimentatcaunitate–rezultatădinînrâurireafactorilorcosmici,teluricişigeografici”160.

Mediulgeograficimprimăformeipoliticecaractereleeisecundareprindependenţasubstratuluieideacestmediu,deaicistatemaritime,agricole,industriale.Hotărâtorestemodulcumgrupurileştiusaex-ploatezesituaţialorgeograficăfavorabilăsausăînvingăprinmăsuripotriviteosituaţiedefavorabilă:,,nucleeledeorganizaţiepoliticăs-auformatînpunctelecareauîmpreunattoateavantajele«geografice»deapărareşiatac”161.

7. Individ şi societate

NuputealipsidinstudiulluiBrăileanurelaţiaîntrestatşiindivid.Întâi,elnuestedeacordcuexplicaţiiledatedeuniisociologifenome-nelorsocialeprinprocesepsihiceindividualedesprinsedincontactulinterindividual,cipreferăideeacăacţiunileindivizilorsecoordoneazăsubpresiuneaunoragenţiexterni–cutoatetendinţeledeautonomiealeindivizilor–şitocmaitendinţelelorsocialepredominăşialcătuiescgrupurisocialepersistenteşicomplexe.

Discutânddesprepolitică,autorul stăruieasuprachestiunii indi-viduluiînsocietate:,,Studiulpsihologieiumaneşiconstatarealegilorpsihologicenunepoatedadesluşiriasupragenezeiformelorsociale”162. Viaţasocialăareînsăomareinfluenţăasuprapsihiculuiindividual,

160 Ibidem,p.110.161 Ibidem,p.113.162 Ibidem,p.118.

ConstantinSchifirneţ

108

darfărăcăeasaschimbelegilepsihologice.Deaceea,Brăileanunucredeînpsihologiaetnică.Arfigreşitsăsesusţinăcădeosebireadin-trestatulromânşicelenglezsepoateexplicaprindeosebireadintretipulpsihicromânşicelenglez:,,Cinumaiaceledeosebiris-arputeaexplica prin psihologie care ar rămâneaneexplicate prin înrâurireacelorlalţifactori:climatul,faunaşiflora,şimediulpolitic(raportulcualtestate)”163.Estegreudecrezutcătipulenglezarfiîntemeiatimpe-riulbritanicdacăarfifostaşezatpeteritoriulDaciei.AceastăideeseînscrieînconcepţiageneralăaluiBrăileanudesprerelaţiaindividuluicusocietatea-individulsedizolvăîncomunitateşinuareniciunrolînconstituireasocialului,faptceis-areproşatdecătrecriticiisăi164. În Politica elîncearcăsăanalizezecumsecomportăindividulcamembrualunuistat,cafiinţăpolitică,elîndeplinindofuncţieînăuntrulstatului.ExegetulreferălaideileluiPareto,pentrucareomulîşijustificălogicacţiunile datorită raţiunii de care dispune.Trebuie diferenţiat între,,derivaţii”,adică,,ideologiile”,,,justificările”,deteoriaexactă,pozitivăcare năzuieşte a restabili nexul cauzal între fenomene.Derivaţiiletrebuiescstudiate,deoareceelenedaudesluşiriasuprastăriipsihiceaindividuluişiamijloacelorpuseînjocpentrurealizareascopurilor.Dar,derivaţiilesuntmeniteatreziînoamenisentimente,pasiunicareîimânălaacţiuneîntr-oanumitădirecţie.Paretoidentificăsistemulsocialcusistemulpolitic.Omulestemânatînsistemulsocialdeunsingurimpuls:dominaţiuneaasuprasemenilorsăişiexploatarealorînfolosulpropriu.Seteadeputereestecaracterul,,omuluicafiinţăpolitică.”Ceicereuşesc,prinaptitudinişiîmprejurărileîncaresenascşitrăiesc,săajungălaputereconstituieelita,iarceilalţisuntconduşideelităprinconstrângereşipersuasiune.Echilibrulacestanuestestabil,fiindcăînmulţimeacelorconduşisuntelementecaretindspredominaţieşicareinventeazănoiderivaţiipentruapătrundeînelităsauaorăsturnacuajutorulmulţimii.Paretonumeşteacestprocescirculaţiaelitelor.

Webercredecăfacemştiinţăsocialăobiectivăcândurmărimcu,,înţelegere” aceste procese, când considerăm acţiunea individuluimenităsasatisfacătrebuinţelesale,cafiindorientatăprinatitudineaaltora.Însocietateavemposibilitateasăînţelegem,,acţiunearaţională”a indivizilor prin reconstruire intelectuală.Motivele subiective ale

163 Ibidem,p.119.164Vezistudiulnostru,Traian Brăileanu – o concepţie sociologică originală,dinacest

volum.

109

SociologieRomâneascăModernă

determinăriisuntmijloacepentruexplicareaproceselorsocialeumane,dateprinfaptulcănoiîlputemînţelegepeCesarfărăsăfimCesar:,,Societateaomeneascăeîntemeiatăpeeterogenitate,decipeierarhieşidominaţiune:delaacestfaptconfirmatprinexperienţătrebuiesăpornim în sociologie. Problema centrală a sociologiei ştiinţifice vafideciexplicareaacesteieterogeneităţişigăsireacauzeloradaptăriiindividuluilaviaţasocială”165.

Polimorfismul psihic al indivizilor umani explică existenţaunor forme sociale.Acest poliformism apare ca ceva ,,artificial.”,,Omogeneitateanaturală”biologicăaindivizilorestetransformatăprinraporturile interindividuale într-o eterogeneitate artificială, psihică:,,Instabilitateasocietăţiiomeneştirezultădinopoziţianeîncetatăîntreomogeneitateanaturalăşiimperfecţiuneaeterogeneităţiiartificiale,iarformelesocialeomeneşticoncretevoroscilaîntreanarhie(juxtapunereadeindiviziautonomi)şiorganizaţieperfectă,,,specializaredesăvârşităaindivizilor”166.

EstelimpedelaBrăileanuabordareaştiinţeipoliticedreptoramurăasociologiei,iarpoliticulşipoliticasuntdiscutatecaexpresiialeunuisistemsocialidentificatîntr-unsistempolitic.Neîndoielnic,sistemulpoliticnupoatefuncţionadecâtîntr-osocietate.Elnuesteosimplăanexăasistemuluisocial,dimpotrivă,ocupăunloccentralşidispunedemijloacedintrecelemaiputernicedeainfluenţadirecţiileevoluţieiuneisocietăţi.Sistemulpoliticdeterminătipuldeputerepolitică,moduldeorganizareasegmentelorsocialeprincipale.

Autonomia sistemului politic derivă din particularităţile sale.Elfuncţioneazăîntr-osocietatedardispunedeoindependenţăfuncţionalăşiacţională,fiindoentitatedistinctă.Elimpunedirecţiilefuncţionăriişidezvoltăriisocietăţii.Esteadevărat,sistemulpoliticareoautonomierelativă, deoarecemodul cum fiinţează, capacitatea de intervenţie,graduldeaplicabilitateaprogramuluisăudepind,înultimăinstanţă,destructurilesociale,decondiţiileculturaleşiistoricealesocietăţii.

Clasapoliticăşimulţimeaformeazăuntotfaţădealtesistemepo-litice.Elesuntlegateprinforţecentripete,careexplicăantagonismulfaţădealtesisteme.Maximuldecoeziunearfidatcândîntreacestedouă părţi ar exista deplina identitate de interese, opuse celor alecomunităţilorstrăine.Cândrasa,limba,religia,intereseleeconomice,

165TraianBrăileanu,op. cit.,p.129.166 Ibidem.

ConstantinSchifirneţ

110

trebuinţelematerialeşiidealearfiidenticeşiopuseunorcomunităţidealtărasă,limbă,religieşidealtgendeviaţă–coeziuneainternăarficâtsepoatedeperfectăşiceledouăgrupuri(diferenţiatenumaiînbazadiviziuniimunciipolitice)arfiînstaredeechilbru.Unastfeldeechilibruarpresupuneodiferenţierepoliticăbiologică. Indiviziicelordouăclaseartrebuisăaibăoconstituţiepsihofizicădeosebităşiadaptatăfuncţiuniilor,adicăuniisăfienăscuţişiorganizaţipentrudominaţie,ceilalţipentruascultare:,,Analizândconstituţiapsiho-fizicăindividuală,găsimcărealizareaunuiechilibruperfectesteutopică,darpedealtăparte,găsimtotuşicănaturaindividualăemaleabilăşiadaptabilălacelemaidiferitefuncţiuni,astfelcădintr-unsubstratcuodiferenţiereorganicăfoarteredusă(sexeşivârste)sepotnaşteformesocialefoartevariateşicomplexe.Aceastăminuneorealizeazăpsihi-smul,interpretareasubiectivăafenomenelorexterioareşiorientareaacţiunii individualepebazaacesteiinterpretări”167.Laomintervinegraiul,posibilitateadecomunicareainterpretăriişidetransmiteredelaunindividlaaltulşidelaogeneraţielaalta.

Brăileanureduceproblemaindividualismuluişiaorganicismuluilaochestiunedemetodă,înacestfelproceselesocialesunttratatecaprocesenaturale şi ca procese izvorâte din natura elementelor carecompunsistemulsocial.Prinurmare,structuraformeipolitice–insti-tuireadominaţieiuneiminorităţiasuprauneimajorităţiesteexplicatăca fenomen natural din contactul şi antagonismul comunităţiloromeneştiînluptapentruocupareaunuilocînspaţiu.Deaicirezultăcăstructurasistemuluipoliticestedeterminatădecauzeexterne,decieindependentădevoinţaindivizilor:,,şisistemulpoliticpoateficon-sideratşitratatcasistemmecanicalcăruiechilibrudepindedejoculforţelorexterne.Dardinpunctdevederepsihologic,decianalizândprocesele psihice individuale desprinse de relaţiile interindividualeîn interiorul sistemului, noi putem considera structura politică caizvorânddininterpretareasubiectivăafenomenelor,decide«ideologiacolectivă».Dinacestpunctdevedereorganizaţiasocialăsenaşteşisemenţineprinvoinţeleindividualeorientateprinideilecomuneasuprascopurilor şimijloacelor de acţiune.Dinpunct de vedere subiectivindividuleliber,căcidelaelpornescşiellepoatetransforma–darlimitaacesteilibertăţiedatăcândsenaşteconceptul«sistemulsocialdeterminatdecauzeexterne»,adicăînmomentulcândtransformările

167 Ibidem,p.137.

111

SociologieRomâneascăModernă

socialeîşigăsesclimitaprinînsuşiconştiinţapsihofizicăaomului”168. Numaicredinţaînperfectibilitateaneîngrădităanaturiiumaneadatnaşterecredinţeiînperfectibilitateaneîngrădităaorganizaţieisociale–prinvoinţaliberăşicondusăderaţiuneapurăaindivizilor.

ViziuneasistemicădesprepoliticăaluiBrăileanuseîncadreazăînteoriilesistemisteînştiinţelepolitice.Sistemulpoliticafostexaminatînstructurileşicufuncţiilelui,fiindelaboratemaimulteteoriiînacestsens,amintinddoarpeceleceaparţinluiD.Easton,G.Almond,G.Powell,K.Deutsch,LeonDion,J.W.Lapierre.Analizafenomenuluipoliticdinanii‘60si’70dinsecolulXXs-aconcentratpeexaminareasacasistem.Anterior,temelececadsubincidenţastudiuluisistemuluipoliticeraureflectateînnoţiunile,,guvernare”, ,,naţiune” sau ,,stat”: ,,Noua terminologie implicămaimultdecâto schimbarede stil; eaexprimă un noumod de a concepe politica”169. Termenii vechi de,,stat”,,,guvernare”, ,,naţiune”suntlimitaţilasensurilede,,legal”şi,,instituţional”,specificeunuisetdeinstituţiicreateînepocamodernăînsocietăţileapusene.S-aconstatatcăacestenoţiunisuntinoperanteîninvestigareapoliticiidinţărileneoccidentale,undealteinstituţiişiprocesedeţinunrolimportant.Defapt,ţinsăremarceceidoispecialişti,întoatesocietăţilerolulinstituţiilorpoliticeestemodelatşilimitatdegrupuriinformale,atitudinipoliticeşirelaţiileinterpersonale.Deaceea,estenevoiedeunaltcadrudeanaliză-sistemulpolitic-careareca-pacitateadeaabordascopulfundamentalalactivităţilorpoliticeîntr-osocietate,şiaccentueazăinteracţiuneadintresferapoliticăşimediu.

Fundamentareamodalităţiisistemicedestudiualpoliticuluiesteatribuită politologuluiD.Easton. În concepţia autorului canadian,investigarea riguroasă a vieţii politice trebuie să demonstreze cumpersistăunsistempoliticîntr-olumeaschimbăriişiastabilităţiiiarînacestscopsecuvineapuneînevidenţăfuncţiilefundamentalefărădecareniciun sistemnupoate subzista: ,,Eu spun, înprincipiucaanalizaacestorproceseşianaturiişicondiţiiloracestorreacţiiesteoproblemăcentralăateorieipolitice”170.Viaţapoliticăesteconceputăcaunansambludeproceseprincareanumiţifactorisunttransformaţi

168 Ibidem,p.139-140.169GabrielA.Almond,BinghamGPowellJr.,Comparative Politics,Little,Brownand

Company,1978,p.3.170DavidEaston,Analyse du système politique,LibrairieArmandColin,Paris,1974,

p. 18.

ConstantinSchifirneţ

112

înprodusenumitepolitici,deciziişimăsurideaplicareinvestitecuautoritate.Dinaceastăperspectivă,viaţapoliticăesteconsideratăcaunsisteminseratîntr-unmediulaalecăruiinfluenţeesteexpusşifaţădecarereacţionează.Interacţiunilepoliticedintr-osocietateconstituieunsistemdecomportament,manifestatfaţădeunanumitmediu.Fiecaresistempoliticarecapacitateapropriedeadaptare la influenţeleme-diuluisău,ceeaceconducelamenţinereaunuiechilibru:,,Prinnaturasadesistemsocialanaliticdistinctdealtele,viaţapoliticătrebuiesăfieinterpretatăcafiindsupusălainfluenţelecarerezultădincelelaltesistemeprincareeaesteinseratăînrealitate”171.

Conceptul central al analizei luiEaston este cel de sistem: ,,unsistempoliticpoatefidefinitcaunansambludeinteracţiuniprincareobiecteledevaloaresuntrepartizatedecătreautoritateîntr-osocietate.Ceeacedistingeunsistempoliticdealte sistemeesteconsiderarealuicaaparţinândmediuluisău.Acestmediupoatefidivizatelînsuşiîndouăpărţi,internăşiexternă,alesocietăţii.Parteaintrasocietalăamediuluicuprindesistemeleceaparţinsocietăţiiînsăşicasistempolitic,darseparatedeacestadinurmăprindefinireainteracţiunilorpolitice.Sistemeleinternevorincludeansambluridecomportamente,atitudinişiideicarepotfinumiteeconomie,cultură,structurasocialăsauper-sonalitate;acesteasuntelementedefuncţionareasocietăţii,dincaresistemulpoliticfaceelînsuşiparte.Într-osocietatedată,altesistemedecâtcelepoliticeconstituieosursădeinfluenţe,creîndşimodelîndcondiţiileîncaresistemelepoliticeînseletrebuiesăfuncţioneze.Într-olumeîncaresistemelepoliticesuntpecaledeasenaşte,putemoferiexempledeinfluenţădinparteaeconomiei,aculturiişiastructuriisocialeschimbătoare,pecareopotexercitaasupravieţiipolitice.

Adouaparteamediului,pecare-lnumim«extrasocietal»,cuprin-detoatesistemelesituateînexteriorulsocietăţiidate.Noigăsimaicicomponentelefuncţionăriiuneisocietăţiinternaţionale,carearputeafidescrisăcasuprasocietate,unsistemglobaldincarefiecaresocietatefaceparte.Sistemelepoliticeinternaţionale,economiainternaţionalăsausistemulculturalinternaţionalsuntincluseînsistemeextrasocietale”172. AceastaesteconcepţialuiEastondespresistemulpolitic,sintetizatădeelînsuşi.Eastondiscutăsistemulpoliticînrelaţiedirectăcume-diulsău,carepoatesă-lperturbeînevoluţiasa.Pentrucaunsistem

171 Ibidem,p.19.172 Ibidem,p.23-24.

113

SociologieRomâneascăModernă

politicsăfieconsideratoentitatepermanentă,eltrebuiesăfiecapabildearepartizaobiecteledevaloareînsocietate,şi,deasemenea,să-ideterminepemajoritateamembrilorsăisăaccepteaceastărepartizare.Repartiţiavalorilor însocietateşi frecvenţarelativăcucareaceastărepartiţieesterespectatăsuntvariabileesenţialealevieţiipoliticeşinumaiexistenţalorfacecaosocietatesăposedeoviaţăpolitică.InviziunealuiEaston,niciosocietatenupoateexistafărăviaţăpolitică.Sistemulpoliticestevăzutcaunsimpluinstrument,osimplămaşinădeconvertireaimpulsurilorsocialeîndeciziişiacţiunipolitice.

O notă definitorie a descrierilor sistemului politic o reprezintăasociereaculegitimareacoerciţieifizice.InconcepţialuiAlmondşiPowell:,,Sistemulpoliticincludenunumaiinstituţiileguvernamenta-le,cumsuntparlamentul,tribunaleşiagenţiiadministrative,citoatestructurileînaspectelelorpolitice.Printreacesteasenumărăstructurile tradiţionale,depildă,relaţiilederudenieşicastele;fenomenele anomi-ce,cumsunttulburărilesociale;organizaţiile nonguvernamentale,cumsuntpartidele,grupuriledeintereseşimass-media.Noinususţinemdeci ca sistemul politic este caracterizat numai prin forţă, violenţăsauobligativitate;maidegrabă,relaţiasacucoerciţiaestecalitateasadistinctivă.Elitelepoliticeşicetăţeniisuntpreocupaţidescopuricumsuntîntindereanaţionalăsausecuritatea,bunăstareasocială,partici-pareapopularălaviaţapoliticăş.a.m.d.Sistemulpoliticnuestenumaisistemulcarefaceregulileşileaplică,darregulilesaleşiaplicaţiilesepotsprijinipeobligativitate”173Aşadar,sistemulpoliticcuprindetoateproceseleşiacteleceauatingerecupoliticul,fărăafilimitatînsălaactivităţiledeorganizareşiconducereimpuse.

Brăileanu concepe sistemul politic intrinsec socialului, şi-lexamineazăca factordeorganizarea relaţiilor sistemului social cumediulintercomunitar.Sociologulromânproiecteazăsistemulpoliticcafactorreglatoralcomunităţiiînrelaţiaacesteiacumediulextern.Dinafarătoatesistemelepoliticeseprezintăcadiferenţiereînminoritateaguvernantăşimajoritateaguvernatăîntrecareserealizeazăoarmonie.Darsevorgăsiindivizisaugrupuriceopunrezistenţe,deoareceînna-turaindividualăsuntinstincteşitendinţecareprimejduiescneîntreruptechilibrulsistemuluisocial.Raţionaliştiivădperfecţiuneasistemuluisocial în acceptarea voită şi conştientă a rolului avut de individ înconformitatecuaptitudinilesale.Formelerealearfiimperfecteşide

173GabrielA.Almond,BinghamGPowell,Jr.,op. cit., p. 5.

ConstantinSchifirneţ

114

aceeamulţimeatrebuieconstrânsălasupunere,iarguvernanţiinuauînvederenumaibinelecomuncisuntmânaţiînacţiunilelordeintereseegoiste,setedebogăţie.Existădeciocontradicţieîntretipulpurraţional(ideal)alsistemuluipoliticşiformelesaleconcrete174.

Orientarearealistăarecapremisă,înteoriadespreconstrucţiasta-tului,egoismulşiconsiderăcădiferenţiereaînguvernanţişiguvernaţisefacepebazadiferenţieriiînoamenibrutalişivicleni(clasapolitică)şioameninaivi,superstiţioşişiproşti(mulţimea).

Brăileanuatrageatenţiacăştiinţanuseocupădestabilireade,,tipuriideale”careartrebuirealizatesaucarepotfirealizatesprefericireatuturorindivizilorşiamulţimiiexploatate175.Alegereatipuluiidealedictatănumaideoportunitateametodologică.Interpretareaştiinţificăa fenomenelor sociale este numai una din interpretările posibile şise deosebeşte de celelalte interpretări prin controlul sistematic alfaptelor.

Dupăautorulnostru,principiuldecoeziuneal sistemuluipolitic–temeiulcooperăriiîntreguvernaţişiguvernanţiînscopulprotejăriiunităţiisistemuluifaţăde,,duşmani”,nuexcludeantagonismeşilupteîn interiorul sistemului, care reclamă transformări şi adaptări con-tinuealestructuriisistemuluişi,înanumitecondiţii,potaveadrepturmaredisoluţiasistemului.Celmaiimportantîntreantagonismeesteconsideratceleconomic:,,Istorianuedeterminatădelupteledeclasăcumpretindsocialiştii,ciînprimulrânddeluptaîntrestate,pentrusatisfacereatendinţeideîmbogăţireaclaseidominanteprinrăzboaiecustatelevecine”176.

8. Partidul politic şi corupţia

În economia lucrării îşi găseşte loc analiza partidului politic.BrăileanupleacădeladefiniţialuiGusti,pecareoconsiderăadecvatăpentrupartidulpoliticaldemocraţiilormoderne.Elcredecăfiecareformăpoliticăarepartideleeicaracteristice.Partidulpoliticartrebuidefinitastfel:,,Oriceasociaţiedecetăţeninăzuindaacaparaputerea

174Despresensurileraţionalismuluipolitic,veziMichaelOakeshott,Raţionalismul în politică,ALL,Bucureşti,1995.

175TraianBrăileanu,op. cit.,p.141.176 Ibidem,p.142.

115

SociologieRomâneascăModernă

politică (prin oricemijloace şi pe orice căi) este partid politic”177. Aşadar, problemagenerală a partidelor politice trebuie pusă altfel,adicăplecânddeladiferenţiereaîntreclasapoliticăşimulţime.Analizapartiduluipoliticcuprindechestiunealupteipolitice.

Toatedeosebirileîntrecetăţeni,toateinegalităţileşiopoziţiilepotproducepartidepolitice,potîmpingelaluptepoliticeinternepentruacapararea puterii: ,,Lupta politică nu se dă întremulţime şi clasapolitică,ciîntreclasapoliticăşiindiviziicarenufacpartedinea,darcareapeleazălamulţimepentruapătrundeînclasapolitică,sauaorăsturna”178.Mijloaceledeamenţineechilibrul,adicădominaţia,suntforţaşipersuasiunea.Partidulpoliticcautăsăorganizezeforţaîmpo-trivaforţeişisădistrugăideologiaînlocuind-ocuoaltăideologie.

Diferenţiereamulţimiidupăprofesie,religie,tradiţiesuntelementeîn organizarea partidelor şi de luptă electorală.Formula politică seadapteazăintereselorcategorieimulţimiicăreiaiseadreseazăpartidulsauintereselorcelormaiaccentuate,într-unanumemomentdat,aleceluimaimarenumărdealegători.

Caresăfiemotivaţialuptelorpolitice?Exegetulmarcheazădiferenţaîntreluptelepoliticeînraportdeloculundeseproduc.Delimitareaîiserveşte într-o analiză sociologică remarcabilă a corupţiei. În ţările,,închise”undenu există alte căi de îmbogăţire existăo fărâmiţarea partidelor şi o degenerare a luptelor de partide, care împiedicădezvoltareanormalăastatului.Aicidobândireadebogăţieşionoaresefacenumaiprinpoliticianism,oadevăratăprimejdiegeneratoaredeinstabilitatepermanentă:,,Toatechestiunilefiecâtdeneînsemnatedevinchestiunipolitice,suntprilejpentru«răsturnareaguvernului»şipentru«reformeurgenteşivitale».Demagogiaînfloreşte,presadevineocloacădeinjuriişiacuzaţiunipersonale,iaproporţiigrandioase.Toatălumea«fură»,adicănăzuieşteaexploataînmodindirect(prinbuget)populaţiaproducătoare”179.Deşinu-lciteazăpeC.Rădulescu-Motru,concepţialuiseapropiedeceaafilosofului.DecenuexistăcorupţieînApus?De pildă, înAnglia politicienii au altă ocupaţie, anumeaceealegatădeadministrareacoloniilorsaupământuluişiresurselorpreluatedinalteţăripentrucreareaşidezvoltareaindustriilor.DupăBrăileanu,parlamentarismuladatnaşterepoliticianismului:,,Primejdia

177 Ibidem,p.136.178 Ibidem,p.147-148.179 Ibidem,p.155.

ConstantinSchifirneţ

116

ceamare a parlamentarismului (chiar a celui englez) este înjosireaneîntreruptă a prestigiului elitei, slăbirea puterii ei de rezistenţă şipregătirea anarhizării vieţii politice prin lipsaoricărui principiudeautoritate”180.

Elatrageatenţiacăsefereştedejudecăţidevaloare,şitrebuiefăcutădiferenţaîntredomeniulpoliticşicelmoral:,,Noinuputemspunecareformedeguvernământsaucaremăsurialeguvernanţilorsuntbunesaurele.Darputemafirmacăînanumitecondiţiiistoriceunstatsaualtuleînprimejdiesăsedestrameşisăfiecuceritdealtulşiprefăcutîncolonie,fiindneadaptatlaacestecondiţii”181.

Înstatexistăunsistemdereguliscriseşinescrisemenitesădeter-mineacţiunileindivizilorînconformitatecuprincipiuldecoeziuneastatului.Rămânînafaraacestuisistemtoatenormelecarenusereferălainteresulnemijlocitalstatului.

În ţările în care prin tradiţie semenţine prestigiul naşterii şi albogăţiei(Anglia),alpregătiriiprofesionale(Franţa),regimulpartidelorpoliticefiinţeazăînanumitelimiteşicriteriilejuridiceşimoraleauputere:,,Darînţărifărătradiţiepolitică,sauîncaresurplusuldeinte-lectualidornicideputereşibogăţieepreamareînrelaţiecuresurseleinterneşiexterne(colonii)aleţării,regimulpartidelorpoliticeaudrepturmareşiosălbăticireamoravurilorşiozdruncinareaprincipiilordedrept”182.

DinacestunghiBrăileanuanalizeazăcorupţia.Elapreciazăcăacestfenomennudepindedecaracterulindividului,cidestructurasocietăţii,înfelulîncareîntr-oţarăbântuitădecorupţieajungînposturidecon-ducereoamenicorupţi.DelaPlatonîncoaceseperpetueazăeroareacănaturasocietăţiiarrezultadincaracterulindivizilorceocompun.Dinaceastăpremisăs-adedusformuladeacţiunepentrureorganizareasocialăcarearconstaîneducaţiaindivizilor,prinînăbuşireaegoismu-luiindivizilor.Înşcolielevularurmasăfieeducatafiomcinstitşinecoruptînviaţasocială,arătându-ichipuluneisocietăţicumartrebuisăfie,dar,defapt,elvedeînsocietatearealăcumuniiseîmbogăţescprinmijloacenecinstite.

Corupţiaesteunfenomensocialapărutîntr-oanumităconstelaţieaforţelorcuinfluenţăînsocietate:,,unprocesdesprinsdincomplexitatea

180 Ibidem.181 Ibidem,p.156.182 Ibidem,p.158.

117

SociologieRomâneascăModernă

transformărilordeterminatedeivireaunoranumiteschimbăriînmediulambiant”183.Întreconstelaţiileposibilealeforţelorexternecedauoseriecorespunzătoaredetipurisauformesociale,segăseştestatul,acăreistructurăedeterminatădeînrâurireaaltorstate.Corupţiaînstatsevanaşteprinschimbarearaporturilorinternaţionale,efectalcontactuluisistemuluipoliticcualtesistemepolitice.Înacestfeleadeschideporţilepentrucomerţuldebunurimaterialeşiideale,introduceluxulclaselorconducătoare.Corupţiaestedeciunfactordedezorganizaresocială.

ExplicaţiasituaţieicorupţieidinRomâniastăîncaracterul,,închis”alstatuluiromân,lipsitdecoloniipentruaechilibraconsumaţiaşipro-ducţia,iarţărănimeanupoatesatisfacetrebuinţeledeluxalepăturilorconducătoareşialestatuluipentruarmatăşiplatafuncţonarilor.Dinproduselemunciiţărăneştinumaiunrestneînsemnatesteîntrebuinţatdestat,marepartecurgeînbuzunarelecelorputernici.NuestegreudeobservatasemănareaizbitoareaconsideraţiilorbrăilianecuexplicaţiadatădeEminescuprocesuluidemodernizareprecipitatăasocietăţiiromâneşti, generator al unei discrepanţe între pătura superpusă şiţărănime.

9. Arta politică sau arta de a guverna

Dupăanalizapoliticuluicaobiectalştiinţei,înparteaadouaautorulseocupădeartapolitică,luândînseamăpostulatularistotelicconformcăruiapoliticăesteoştiinţăpractică.Întâisuntsurprinsedificultăţilecerezultădinafirmareauneiartepoliticepebazacăreiaseîntemeiazătehnica politică: ,,Posibilitatea constituirii artei politice depinde deposibilitateaunoroperaţiunicareau«scopulobiectiv»deaschimbastructura sistemului politic într-o direcţie anumită, fixată de omulpoliticcare întreprindeaceastăoperaţie”184.După ipotezaautorului,mijloaceledeamenţineoformădeguvernământexistentăsuntdateprindescoperireacauzelorînmediulextern,careapoisăfiestăpânitedupăintenţiilegrupurilorsociale.

Experienţa,istoriaşiobservaţiadovedescînmodneîndoielniccaexistăoartăpolitică,căeaafostînvăţatăşideprinsă.Istorianearatăomarevariaţieamoduluiderecrutareapersonaluluipolitic,darsuntşidouătipuriextreme:alegereatuturorfuncţionarilorpoliticiprinvotul

183 Ibidem,p.166.184 Ibidem,p.210.

ConstantinSchifirneţ

118

cetăţenilor saunumirea lor de către şeful statului. Funcţionarismulîntoateformelesale,s-anăscutdinnevoiadiviziuniimuncii,careaimpusospecializareîndiferiteramurialearteipolitice.Aşasenaştebirocraţia.

Celceconducetrebuiesăînveţesaconducă,săaibăculturapoliticănecesară,săcapetecompetenţadeaconduce,adicădeaalegecelemaibunemijloacepentruatingereaunorscopuri.,,Artapoliticăestedeciartadeaconducestatul,dea-iasiguraputereaderezistenţăfaţădealtestateprinasigurareaechilibruluisăuintern”185.Autoruldiscutădespreraportuldintrescopurileobiectiveşicelesubiectiveînartapolitică.

BrăileanucredecăniciParetoniciMaxWebernupotexplicapro-ceselesociale,unulprinreziduurişiderivaţii,celălaltprinconstruireatipuluiidealşideviaţiiledelaacesttip.Oriceacţiune,dacăestenormalăşiconştientă,esteşiraţională.Chestiuneaestedeaconstataseriideacţiunişivalorileobiectivecreateprinînfăptuireascopurilorpropuseprecumşiînlănţuirealogicăaacestorscopuri:,,Lumeaexterioarăseprezintă individuluicao înlănţuiredecauzeşiefecte,caunsistemrigiddominatdeprincipiulcauzalităţii,caoseriedemijloacepentruînfăptuireadescopuri.Prinacţiunilesaleindividulintrăînacestsis-temrigid,daralegereapunctuluideintrareedatăprintendinţeleşiinstinctelesale,caresatisfăcute,îlscotiarăşidinacestsistem.Viaţasocială,adicăînlănţuireaacţiunilorindividuale,sistematizeazăacestjocîntresistemulobiectiv(lumeadinafară)şisistemulsubiectiv(or-ganismulpsihofizicindividual)şi-idăaspectuluneiregularităţifoarteaccentuate”186.

Între indivizi intervine un schimbde valori obiective, deoareceprinartaunuiasecreeazăunsurplusdevaloriobiectivecareîntrecetrebuinţeleindividului.Celmaiclaresteschimbuldevalorieconomice:,,Artacareseocupădesistematizareaacestuischimb,şicoordonareaartelorspecialepentrurealizareaunuiscopcomun,esteartapolitică”187. Celcecunoaşteoasemeneaartăşiesteînstaresăopunăînpracticăesteconducător.

Ocupându-se deproblema conducerii politice,BrăileanudiscutădespretipologialuiWeber.Artadeaajungelaconduceretrebuiesăseadaptezemomentului.Autorulcredecăîndemocraţiilemoderneseface

185 Ibidem,p.216.186 Ibidem,p.222.187 Ibidem,p.223.

119

SociologieRomâneascăModernă

confuziaîntreartadeaconduceşiartadeadobândiconducereaExistă un conflict accentuat între organizaţia stabilă întemeiată

pe ierarhia funcţiilor legitimateprin naştere, educaţie şi cunoştinţespeciale,şiierarhiastabilităprinconcurenţaliberăaindivizilorcarepunînjoc,înbazaunuiprincipiulegal,toatemijloaceledeparvenirelaputereprinvotulmulţimii:forţaşiviclenia.Artadeaparveniprinpolitică,artademagogică,esteoartăspecialănăscutăşiaplicabilăînanumiteîmprejurări,şitrebuiedeosebitădeartaguvernăriipropriu-zisă,caresereferănumailarezolvareadeproblemeobiectivefărăaluaînseamăscopurileindividuale.

Brăileanu caută să demonstreze precaritatea regimurilor demo-cratice:,,Democraţianueoformăsuperioarădeorganizaţiepolitică,ciesteformacareînanumitecondiţiiseimpunepentrumenţinereaechilibruluipolitic”188.Dar,îndemocraţie,artapoliticăarămasoartăsecretăaclaseipoliticerealesauacâtorvafamiliişideaceeanepotis-mulaînfloritputernic:,,Prinregimulpartidelorpolitice,zisşiregimparlamentar,întemeiatpevotuluniversal,s-audeschistoateconflicteleposibile întrediferitelesistemesocialeprinse însistemulpolitic”189. Totîndemocraţieadatroadefunestecapitalismul,datorităexploatăriimunciiprincirculaţiabanului,factorulfundamentaldereglareare-laţiilorsociale,efectulfiindorăsturnareaoricăreiierarhiiavalorilorobiectiveşioinstabilitatecontinuăapoziţieisocialeaindividului,iarsituaţialuiînsistemulpoliticvariazădupăraporturilesalecuformelesocialedinstructurastatului.Constituţiafiecăruistatstabileştecriteriiledeaccederelaputereînstat.

Un loc aparte în lucrare îl ocupă analiza problemelor obiectivealearteipolitice.Întâiseexamineazăstatutularmateicainstrumentdeasigurareaapărăriiteritoriuluişitemeliepentruexercitareaarteipoliticeînăuntru:,,Datăfiindpresiuneaputernicăamediuluipolitic,echilibrulsistemuluinostrupoliticsepoateasiguranumaiprinbunaorganizareauneiarmatenaţionale”190.Eatrebuiealcătuitădinromânilegaţidepământulţăriiprinintereselelormaterialeşiideale.

Diplomaţiaestedeosebitdeutilăexercităriiputeriidecătreclasapolitică:,,Oriceclasăpoliticăîşiarediplomaţiapecareopoatepro-duce.” Justiţia şi finanţele reprezintă domenii fundamentale pentru

188 Ibidem,p.143.189 Ibidem,p.233.190 Ibidem,p.247.

ConstantinSchifirneţ

120

clasapolitică.Uncapitolestededicateducaţieipolitice.Brăileanucredecăsiste-

mulcapitalist,statulburghezo-democratesteîntr-oneîntreruptăcrizăşiînpermanentăreformareasistemuluideeducaţie.Statulburghezamoştenitşcolilevechiisocietăţiaxatenumaipeeducaţieintelectuală.Învăţareauneiarte,auneimeseriisefăceadoarînfamilie:,,Înţărilecuregimmixtfeudalburghez(GermaniaînaintederăzboişiAnglia),şcolile,afarădeceaprimarăcareeocompletareaeducaţieifamiliale,suntşcolialeclaseipolitice.Elepregătescpentrucarieraadministrativăşimilitară şi sunt locul de întâlnire şi conciliere între burghezie şinobilime”191.Pentrucelelalteclasesociale–micaburghezie,meseriaşi,agricultori se organizează şcoli profesionale, şcoli tehnice, pentrue pregăti personal necesar întreprinderilor comerciale şi industria-le. Prin tradiţie familială clasa burgheză preferă să dea tinerilor oeducaţie profesională, comercială sau tehnică, dar singura educaţiecorespunzătoare clasei politice este ceamilitară şi administrativă:,,Acestregim,burghez-parlamentar,nusepoateconsolidachiardincauzasistemuluideeducaţieneadaptatstructuriifundamentaleasta-tului.Desigurcasubunastfelderegimpotînfloriarteleşiindustriile,poateînfloriştiinţa–dartotatâtdesigurestecaechilibrulsistemuluipolitic va fi expus la oscilaţii puternice care îi pot fi fatale într-unconflict extern”192. Ideile lui despre şcoală poartă pecetea gândiriisalerealist-restrictive,deoareceînvăţământulpublicestevăduvitdefuncţialuiesenţialăînainstruitoţicopiiidintr-ogeneraţie:,,Şcoalastatuluitrebuiesănedeaostaşişifuncţionari«naţionalişti»,adicăoaristocraţie politico-militară, iar nu oameni de afaceri, cămătari şicomercianţi”193.

Pedealtăparte,sociologulaccentueazăimportanţainstrucţieipen-truînchegareagrupuluisocial.Interpretareaidenticăalumii,prinobie-ctivareaei,creeazăounitateaconştiinţelorindividuale:,,Raţionalizareaorganizaţieisocialeprininstrucţieîngăduieocomplicaţieşidiferenţiereprogresivă, o stratificare orizontală a grupului social, dar solidari-tatea grupului, asigurândperpetuarea lui în timpprin coordonareaactivităţilor indivizilor şi cooperarea specialităţilor,nue întemeiatăpeprincipiiraţionale,cipeforţeiraţionale.Raţiunea[...]nupoatecrea

191 Ibidem,p.269.192 Ibidem,p.270-271.193 Ibidem,p.273.

121

SociologieRomâneascăModernă

scopurilepecareindiviziitindsălerealizeze.Acestescopuriizvorăscdininstincte,tendinţeşitrebuinţelegatedenaturabiologicăumanăşiîşigăsescexpresiaîncredinţe,înidealurileelaboratedegrupulsocial”194. Sociologulconstatăcumînşcoalăeleviiînvaţăsăstăpâneascăforţelenaturale,darnuînvaţăsăcunoascăviaţa,maialesceasocială.Maimult, prin instrucţia de tip contractualist şi raţionalist se ajunge laatomizareaprininstrucţie,caretrebuiecompensatăprintr-oeducaţiesistematicăpentruaceleaşiscopuricomuneregăsiteîntoateprofesiunileşiactivităţileindividuale,acesteaîncoronatecuscopsuprem-politicul:,,Mijloculpentruatingereaacestuiscoparfidezvoltareasistematicăasentimentelordesolidaritate,apelândlacomunitateadesânge,delimbă,religieetc.acetăţenilor.Principiulsolidarităţiieunprodusistoricprecumşiformulelepuseîncirculaţie”195.Înstateleîncareeducaţiaestebazatăpeunsistemdevalorietice,religioase,politicebineînche-gateşisusţinutdetradiţieaberaţiileraţionaliste-contractualiste,cumlenumeşteBrăileanu,suntcorectateprinreacţiaspontanăasocietăţii.Ipotezasociologuluieste:,,Într-unmomentistoricdatsistemulsocialva fi condusdeelita a cărei activitate asigurăechilibrul sistemuluisocial într-o constelaţie determinată a forţelor externe”196.Când seschimbăaceastăconstelaţie în lipsauneielite,echilibrul sistemuluiesteprimejduit, iarrestabilirea luidepindedecreareauneielitenoisauderegrupareaceleiexistente.

SociologuldinCernăuţipledeazăpentruoclasăpolitică-militarădecarearenevoiestatul.Deaceeaşcoalastatuluivatrebuisăfieoşcoalăpolitică.Statulnumaipoateficondusdeliteraţi,comercianţişiavocaţi:,,Singuraconstituţie,nuscrisă,cireală,carei-arputeagarantastabilitateaechilibruluiesteMonarhiamilitară”197.Carierilemilitare,administrative,diplomaticetrebuiescdesdemocratizateşiscoasedesubtutelasistemuluieconomic.Naţionalismulestesingurulprincipiudecoeziunesocialăcareîncursulistorieiamenţinutechilibrulgrupurilorsociale,acreatculturacaracteristicăfiecăruigrup:,,Naţiuneareprezintăpentruindividisvorulvieţiişigaranţiaeternităţiisale”198.

Înacestsens,sociologulexpunepropriaideedesprecultură.Plecând194 Ibidem,p.277.195 Ibidem.196 Ibidem,p.279.197 Ibidem,p.331.198 Ibidem,p.334.

ConstantinSchifirneţ

122

delaafirmaţiapedagoguluiG.G.Antonescucăprinculturăs-arobţi-nebunurisuperioarecelormateriale,sociologuldeosebeşteoculturăspecială,profesionalăşioculturăgeneralăderivatădinnevoileschim-buluibunurilormaterialeşiidealeîntrediferitedomeniideactivitate.Brăileanucredecăoriceinstrebuiesătindăspreoculturăsocială,reflexalspecializăriicarecuprindeşielementulmoralizator,darşischimbuldebunuri.Înacestfelindividul,pentrucăproduceosingurăcategoriedebunuri,depindedecooperareacuceilalţi.Votuluniversalşi-ardaroadeleprinacestsistemdeeducaţieşiastfelînparlamentarintraţăranicaresăapereintereselelorşinuavocaţi,concepţieasemănătoarecuceaaluiEminescu.Aşadar,oeducaţieraţionalizată,,învedereanevoilordespecializareprogresivăînsoţităînmodorganicdeelaborareauneiculturigeneralenăscutedininterdependenţaspecialităţilor,dinnevoiaschimbuluidebunuriprodusedediferitelespecialităţi”199.Înacestfel,s-aralcătuioelităţărăneascăcaresăînlocuiascăvecheaelităagrară,boierimea,şiarexprimatoateînsuşirilevechiinobilimi:spiritulrăz-boinicşiconservator,şialedemocraţiei:liberacirculaţieavalorilorindividualeprinînlesnirearidicăriifamiliilorţărăneştiînierarhiasoci-alăprinculturăşiîmbogăţire.Elitaţărăneascăestenecesarădeoarece,pentruBrăileanu, alianţa politicienilor români cu elita orăşeneascăstrăinăesteoprimejdiepentruevoluţiastatuluiromân.Numaioelităţărăneascăconştientădeputereaeimaterială,politicăşimoralăpoatesaarmonizezeintereselesatuluicucelealeoraşului.

Vorbinddepresă,elsemnaleazăsituaţiaciudatăcăaceastaarfaceeducaţiapoliticăacetăţenilor,dardefapteaesteprecarădincauzalipseideeducaţiepoliticăaclaseipoliticeşiapopulaţiei.Presaartrebuisăfieinstrumentuldeînlesnireaschimbuluidebunurimaterialeşiidealeîntreindivizişigrupurişiuninstrumentdeapărareaintereselornaţionale.

Uncapitoldin lucrareestededicat teritoriului,unde relevă rolulmunţilornoştriconsideraţi,,centrulvieţiietniceşipolitice”pentruaconchide:,,mediulgeograficînrâureşteprinintermediulsubstratuluietnicasupraformeipolitice”200.Dinaceastăperspectivă,elargumen-teazăideeacăoraşulBucureştinuarîndeplininiciunadincondiţiilepentru a fi capitală. În concepţia sa, centrul politic al ţării ar fi înapropiereaBraşovului.

199 Ibidem,p.284.200 Ibidem,p.300.

123

SociologieRomâneascăModernă

Aşacumafirmăînfinalullucrării,autorulaanalizatmediulpo-litic,şiaverificatipotezadinIntroducere în sociologieşiSociologia generală,anumecăsocietateaomeneascăpoateficonsideratăcaunsistemautonomsauformăevolutivă.

Partea a doua a lucrării nu se ridică la nivelul de teoretizare şideprofunzime al analizei politicului din primaparte, autorul fiindtentat,nudepuţineori,săjustificeevenimente,comportamentesaudeciziipoliticepunctuale,careoricumerauvremelnice,dovadaclarăfiinddesuetudineaîncareaucăzutcutimpul.ArtapoliticăsauartadeaguvernaseaplicăunorrealităţiîncontinuămişcareşideaceeaproiectulluiBrăileanurămânedoaroexpresieamomentuluicândagânditconcepţiasadesprepolitică.EvoluţiaatâtdedramaticăalumiiînsecolulXX,cumultesincopetotalitare,aimpusmodeluldemocraticdeorganizareşifuncţionareasocietăţii.Negrăbimsaprecizăm,celpuţinpentru lucrarea Politica,arfinedreptsaetichetămconcepţiamareluisociologcaantidemocratică.Elestedestuldecriticcusistemuldemo-cratic,aducândexemplerealedeineficienţăasistemuluidemocratic,fărăasugeradesfiinţarealui.Încrederealuiînmonarhiamilitarănucredemcăesteoprobăpentrua-ljudecapegânditorcatotalitar.

Înansamblu,lucrarea Politica esteprimacarteromâneascădeştiinţapoliticii,şi,totodată,oscrierefundamentalăagândiriipoliticeprincon-ceperea,spredeosebiredestudiulclasicalpoliticului,aunuialtcadrudeanaliză,celalsistemuluipolitic,careoferăposibilitateadeaabordascopulfundamentalalactivităţilorpoliticeîntr-osocietate-reglarearelaţiilorstatuluicaformăpoliticăfundamentalăcumediulextern-şiaccentueazăinteracţiuneadintresferapoliticăşimediu.Contribuţiafundamentală a luiTraianBrăileanu la dezvoltarea ştiinţei politiceconstăînargumentareaautonomieirelativeasistemuluipoliticderivatădinindependenţasafuncţionalăşiacţională,caentitatedistinctăîntr-osocietate.Sistemulpoliticimpunedirecţiiledeorganizareşidezvoltareasocietăţii,însămodulcumfiinţează,capacitateadeintervenţie,gra-duldeaplicabilitateaprogramuluisăudepind,înultimăinstanţă,destructurilesociale,decondiţiileculturaleşiistoricealesocietăţii.

Prinviziuneasistemicăasuprapoliticii,ideileluiTraianBrăileanuseîntâlnesccutezedinteoriielaboratedeT.Parsons,D.Easton,G.Almond,G.Powell,K.Deutsch,LeonDion,J.W.Lapierre,exponenţiremarcabiliaicurentuluisistemistceadominatştiinţelesocialedina

ConstantinSchifirneţ

124

douajumătatateasecoluluialXX-lea.Unargumentincontestabilalperenităţiiconcepţieidesprepoliticăagânditoruluiromân.

125

MIHAIL MANOILESCU: O VIZIUNE MONOGRAFICĂ DESPRE BURGHEZIA ROMÂNĂ

DeclanşatăderevoluţialuiTudor,darfiinţândin nucedinadouajumătate a secolului alXVIII-lea în plin regim fanariot,moderni-zarea,processocialdeomarecomplexitate,acăpătatexpresiaunorformespecificedeevoluţieîncadrulsocietăţiiromâneşti.Dezvoltareamodernăautohtonăa avut loc în contextuluniversal al expansiuniirapideaburgheziei,acapitalismuluişialiberalismuluioccidentalînspaţiieuropeneşiextraeuropene,întruchipatîntr-unmodelextensivşi ofensiv.Acestmodel a fost impusprin celemai variatemetode,dincaresedetaşeazăceaideologicăşipoliticăsusţinutădeuncapitaleconomicşifinanciardisponibilpentruoricespaţiucearstimulaşiproduceprofit.Societatearomâneascăs-avăzutobligatăsăiaînseamărealitateaeconomică şi financiarăacivilizaţieioccidentale - suportfundamentalaloricăruifluxdecapitalînzonelenecapitaliste.Întrucâtsincronizareacuspiritultimpuluierainevitabilă,şidorităfărăechivocdeclaseleconducătoareromâneşti,modernizareas-aprodusdinnece-sitateainternăadezvoltării,darşicaalternativălaimpactulsocietăţiiromâneşticumodelulapusean.Careafostforţasocialăîndreptăţităsa întruchipeze noua tendinţă din evoluţia ţării?Spre deosebire deOccidentundeburghezia,urmareaputeriieconomice,adeţinutpute-reapolitică,burgheziaromâneascăacreatcadrulpolitico-juridic,înbunăpartealcătuitdininstituţiipreluatedinsocietateaapuseană,şi,înacesttemei,apututdominaviaţasocialăşieconomică.Burgheziaromâneascăadevenit de factooforţăsocialănumaidupăceacâştigatputereaeconomicăprinsprijinuldirectalstatuluiromân.

Oasemeneatemăsociologicănuputearămâneînafarasfereideinteresaanaliştilorfenomenuluiromânesc.Despreevoluţiaburghezieiromâneştiîncădelaprimeleeimanifestărisociale,culturaleşipolitices-au formulat explicaţii, critici asupracăilordemodernizare.Chiarrevoluţionaripaşoptiştiauemisopiniicriticedespreideilepaşoptiste,clamândnevoiaunuispiritcumpătatînactuldemodernizare.Săamin-timpeAlecuRusso,MihailKogălniceanu,VasileAlecsandri.După

ConstantinSchifirneţ

126

unireadela1859,grupulJunimeaprocedeazăprogramaticlascrutarea,decelemaimulteori fărămenajamente,aproceselordedezvoltaremodernă, indicând cu limpezime domeniile în care existau certeabateridelamodelulclasicdeevoluţiemodernă.Seaduceaînreliefcontradicţiadintrenoulcadruinstituţionalpolitico-juridicşiclaselesociale,revendicându-se,justificat,oadaptarelaconduitaşitrebuinţeleceleimai numeroase clase - ţărănimea, şi în raport de activitateaeconomicădebază-agricultura.Înacelaşitimpseinvoca,nufărăunanumitorgoliu,trecutulnostru,cafundamentaldezvoltăriimoderne.ÎnadouajumătateasecoluluialXIX-lea,unnoucurent-socialismulpro-puneaaceeaşiviziunecriticăfaţădecăiledemodernizareînRomânia,numaicăacestaconcepeaevoluţiacapitalistăaţării,etapănecesarăîntrecerealasocietateacomunistă.Laacestemaridirecţiidoctrinaretrebuieadăugatesămănătorismul,poporanismulşi ţărănismul, toatetreianticapitaliste,darlipsitedeoanalizăadâncăaproceselorsocialelegate de capitalism.Putemobserva, trendul anticapitalist în toatemarilenoastrecurenteculturale.Unparadoxalgândiriiromâneştiesteacelacasepliapeoatitudinedominantanticapitalistă,deşisocietateacapitalistăerapecaledeaseconstitui.Cuexcepţiasocialiştilor,niciunaltcurentnuafişaodoctrinăbineînchegată201.

Înacestclimatspiritualşidoctrinardupăprimulrăzboimondialsereiadezbatereaasupramodernizăriiromâneşti,deastădatăînstudiisis-tematiceaicărorautoriseconsideraudoctrinariauneiclasesauaiuneiideologii.EstesuficientsăamintimpeŞtefanZeletin,E.Lovinescu,VirgilMadgearu,MihailManoilescu.Apariţiaunorcărţispecialepetematicaburghezieiromâneştiafostdeterminatăderealizareaidealuluinaţional-celalînfăptuiriiuniriiteritorialeşipolitice,acăreigestiunecădeaînsarcinadirectăaburghezieiromâneşti.AveaperfectădreptateŞtefanZeletinsăafirmenecesitateaabandonăriisociologieibeletris-ticeaparţinândcriticilorliterarişiadoptareaunuipunctdevederealanalizeiconcreteaburghezieiromâneşti.Înconsecinţă,toţiceipatruautoriamintiţiautratatchestiuneaburghezieiromâneşticaunaspectfundamental al evoluţieimoderne româneşti.ŞtefanZeletindiscutădespre evoluţia burgheziei româneşti aidomamodelului apuseandemercantilismşiliberalism,cudiferenţacăînOccidentburghezias-a

201Înce-lpriveştepeEminescu,indiscutabilelareodoctrină,pecareamnumit-omodelulexplicativaledificăriicivilizaţieimoderneîncadrulnaţional.Numaicăeanus-aconstituitcanucleualunuicurentideologic.

127

SociologieRomâneascăModernă

formatînopoziţiecuputereapoliticăcentrală,întimpceînRomâniaburgheziasedezvoltădinoligarhie202.ÎnviziunealuiZeletinevoluţiaburgheziei româneştiestenormală.ConstituireaRomânieimodernesecontopeştecuprocesuldedezvoltareacapitalismuluiromân,careareodezvoltareanaloagăcuaceeaacapitalismuluiapusean.Maimult,susţineZeletin, imboldul dezvoltării burgheziei româneşti a venitdinexterior,aşacums-aîntâmplatînoriceţarăagricolă.MaiîntâiapătrunsideologiaburghezăînPrincipateşiapoicapitalul.PrimaetapăacapitalismuluiînRomânias-arfiîncheiatîn1866.După1880arelocodezvoltareaburghezieinaţionalesusţinutădecapitalulbancar.

VirgilMadgearuporneadelapremisacaagriculturaesteoactivi-tateeconomicăanticapitalistăşideaceeaţărileagricoleevolueazăpeocalenecapitalistă.Nucleuldezvoltăriiînacesteţăriestegospodăriaţărănească,iarcapitalismulsedezvoltăînagriculturănumaidacăexistăsubformaîntreprinderiicusalariaţiînvedereaobţineriideprofit203.

E.Lovinescuacrediteazădezvoltareanoastrămodernăcaprocesdeconstituireaformelorinstituţionale,creatoarelarândullordefondulinternnecesar.Misiuneaacesteiconstrucţiiacăzutînseamaliberali-smuluiromân204.

1. Destinul unui mare savant

Viaţaeconomistuluiromâns-aderulatîntr-untimpalmarilorfră-mântăriinterneşiexterne,dincarecauzădestinulsăuafostunulplindeurcuşuri şi căderi.MihailManoilescus-anăscut la9decembrie1891 într-o familiede institutori. Îşipetrececopilăria în fostacapi-talăaMoldovei-Iaşi,undeînaceavremecoexistautoatecurenteleculturaleşi ideologicedinRomânia.AbsolventalLiceuluiNaţionaldinIaşi,urmeazăcursurileŞcoliidePodurişişoseledinBucureşti.DupăabsolvireafacultăţiicaşefdepromoţieesteangajatinginerlaMinisterulLucrărilorPublice,însădupăpuţintimp,esteconcentratîn1915laregimentul24artileriedinRoman.Îniunie1916estedetaşatlaDirecţiaMuniţiilor.În1919-1921funcţioneazăcadirectorînMinisterulIndustriilor.

Nufacemobiografieaomuluiatâtdeiscoditor intelectualşide202ŞtefanZeletin,Burghezia română,CulturaNaţională,Bucureşti,1925,p.81.203V.Madgearu,Agrarianism, capitalism, imperialism,Bucureşti,1936.204E.Lovinescu,Istoria civilizaţiei române moderne,I-III,Bucureşti,1924-1925.

ConstantinSchifirneţ

128

unneastâmpărsocialrarîntâlnitînspaţiulromânesc.Aavutoviaţătumultoasă, dar bine organizată, cu un regimdemuncă istovitor,orientatspre ţinteclare.Aşaseexplicădiversitateadeconcertantăapreocupărilorsale205,cesepotconcentraîndouădirecţii:activitateaintelectualăşiactivitateapolitică.Aavutactivitateparlamentarăşiafostministrudemaimulteori.CaministrudeexternealRegeluiCarolII,pentrucareafăcutoricesacrificiusă-laducăpetron,caapoiacestasarenunţelaelfărăniciunscrupulnumaipentrucănuacedat,înca-litatedeGuvernatoralBănciiNaţionale,presiunilorcamarileiregale,dornicădeîmbogăţirerapidă,deasusţinecufinanţeleţăriiobancăfalimentară,i-arevenitmisiuneadeosebitdeingratădeasemnaactuldecedareaArdealuluideNord.Manoilescuafostofigurădemarereliefaepocii.Afostunmareorator.Aţinutconferinţeînţarăşiînstrăinătatecumaresuccesştiinţific.AdesfăşuratactivitatedidacticălaInstitutulpolitehnic,lacatedra,,Economiepolitică-OrganizareşiRaţionalizare.”

Alăsatooperăimpresionantăcutitluridinvariidomenii206,ase-muindu-l,fărănicioexagerare,cuN.Iorga.Afostinginer,economist,sociolog,istoric.Lucrărilesalenusuntscriseîntr-unlimbajdestrictăspecialitate.Problemearide,îndeosebiceledeeconomieconcretăsuntabordateîntr-unstilsimpluşialert.

Lucrarea care l-a impus definitiv în galeriamarilor economiştiailumii,La théorie de protectionnisme et l’echange international, a apărut în1929la Paris,tradusăapoiînengleză,portugheză,italianăşigermană,darabiaîn1986aapărutînRomânia207.Bucurându-sedeolargărăspândireşideanalizealecelormaiimportanţieconomiştişisociologi,aceastăcartelanseazăteoriaschimbuluiinegal,acceptatăşidezvoltatădeeconomiştiilatino-americani208,careaudezvoltatteza

205Existămărturiidespretalentulsăuexcepţionaldepictor,Cf.NataliaManoilescuDinu, Schiţă sentimentală de portret,înMihail Manoilescu creator de teorie economică,coordonatorVasileC.Nechita,EdituraCugetarea,Iaşi,1993,p.25.

206Dupăoevaluare,Manoilescuapublicat128detitluri,iardespreels-auscris88delucrăristrăineşinumai21delucrăriromâneşti,Cf.ValeriuDinu,Schiţă de portret,înMihail Manoilescu creator de teorie economică,ed.cit.,p.14.Iatătitluridelucrăridinaltedomeniidecât cel economic, tehnic saupolitic: Românism şi ortodoxie, Încercări asupra nemuririi sufletului, Ortodoxismul nostru etc.

207 MihailManoilescu,Forţele naţionale productive şi comerţul exterior. Teoria protecţionismului şi a schimbului internaţional,traduceredinlimbagermanădeValeriuDinu,Edituraştiinţificăşienciclopedică,1986.

208MihaiTodosia,Mihail Manoilescu despre problemele dezvoltării complexului economic naţional din perioada interbelică. Contribuţia acestuia în domeniul teoriei relaţiilor economice

129

SociologieRomâneascăModernă

sadespreevoluţiaeconomieimondialeînsistemulraporturilordintrecentru şi periferie.Lucrarea lui fundamentală esteunade referinţăîngândirea economică ,,prima străpungere românească îngândireaeconomicăuniversală”209.Manoilescuademonstrat,înlucrărilesaleteoretice referitoare la schimbul internaţional, că ştiinţa economicăclasicăafostfalsăşitendenţioasă,fiindcăpreconizadiviziuneamunciişiaproducţieicareîmpartepopoareleînindustrialeşiagricole.Elarătacăştiinţadeimportestefalsăşitendenţioasăavândcasubstrattendinţadeexploatareapopoareloragricole.PhilippeC.SchmittervorbeştedeviziuneametaforicăateorieiluiManoilescudespreprotecţionism,careare,,areundefectmajor”210dincauzăcănuareoteoriesociologicămenităsaexpliceşimaialessăajutelaelaborareasoluţiilorpolitice.Bănuimcaînsuşiautorulasimţitaceastălimită,iarRostul şi destinul burgheziei româneşti aîncercatsăoînlăture,carteafiindabundentăîn reflexii sociologice şi politologice şi cuprinde chiar un programaplicat-corporatismulintegralşipur.Elaprecizatdenenumărtateoridiferenţadintrecorporatismulsăuşicelitalian,însărealizacănumaiprincorporatismeraposibilăoaplicareaconcepţiilorsaleeconomice.Acelaşiautoramerican,dupăamplaanalizăacorporatismului,desprin-deconcluziacăacestanuestesinonimcuconceptulde,,fascism”sau,,represiv.”Manoilescuesteconsiderat,,celmaioriginalşistimulativteoreticiancorporatist.”

Manoilescureprezintătipuldeomdeştiinţă,altehnocratuluicareareunsistemdegândireşisoluţiipecareledoreşteafiaplicate.Pentruacest scop caută cadrul politic considerat benefic pentru aplicareaideilorşisoluţiilorlui.

Manoilescunuestedoarunspecialistcuoconcepţiearidă,elafăcutmultpentrudiseminareaideilorlui,aintratînAgora,s-aexpuscriticilorşichiaroprobiuluipublic.Defaptoricestudiualsăusauconferinţătrezeaaproapeinstantaneureacţiişideclanşapolemiciacerbe,semncăideilesaleeraunoi.

internaţionale,studiuintroductivlaMihailManoilescu,Forţele naţionale productive şi comerţul exterior. Teoria protecţionismului şi a schimbului internaţional, ed.cit.,p.21.

209CostinMurgescu,Mersul ideilor economice la români, vol.I,Edituraştiinţificăşienciclopedică,1987,413.

210PhilippeC.Schmitter,Reflexions on Mihail Manoilescu and the political consequences of delayed - dependent development on the periphery of Western Europe,înSocial Change in Romania, 1860-1940. A Debate on Development in a European Nation,editedbyKennetJowitt,InstituteofInternationalStudies,UniversityofCalifornia,Berkeley,1978.

ConstantinSchifirneţ

130

Neoliberal în teoria şi politica economică,Manoilescu a creat oteorieunitarăşioriginalăcuprivire laprotecţionismşischimburileinternaţionale,recunoscutărapidînmediileeconomice,politiceşiinte-lectualeinternaţionale.Caresuntideileceauavutunecouputernicînrândulspecialiştilor?Amintimuneledintreele:lipsadeuniversalitateateorieicosturilorabsolutealuiSmithşiRicardo,imposibilitateare-alizăriidiviziuniişischimburilorinternaţionale,specializareaţăriloragricole şiparticiparea lor la schimburile internaţionale,diviziuneainternăşiinternaţionalăpecriteriulbeneficiuluinaţional,achiziţiona-readirectă,adicăproductivăşinuindirectă-comercială,abunurilorşi serviciilor necesare existenţei şi progresului lor, industrializareatuturorţărilorlumiiderivatădinsuperioritateaintrinsecăaindustrieifaţădeagricultură,încurajarea,susţinereaşiapărareaîntreprinderi-lorşiramurilornoucreateprintr-unprotecţionismştiinţific211.Afostpromotoralliberalismului,aldezvoltăriiindustrialeprintr-opoliticăprotecţionistă, tezăesenţialăaPartiduluiNaţionalLiberal.Cutoateacestea,dinscrierilesalesedesprindeoatitudineapăsatostilăacestuipartid.Evenimente politice în care s-a implicat savantul l-au făcutsăadopteopoziţiedeasprăcriticăfaţădeliberali.ÎnaintedeoriceacântăritacţiunealuiManoilescudea-laducepetronpeCarolalII-lea,gestsancţionatrapid,prinarestareaşijudecareasa,laintervenţiaguver-nuluiI.I.C.Brătianu212.ŞiatitudineafaţădeŞtefanZeletin,teoreticianalPartiduluiNaţionalLiberal,apornitdinacelaşiresentimentprivindavatarurile raporturilor sale cu liberalii.CarteaRostul şi destinul burgheziei româneştipoateficonsideratăcaolucrareîmpotrivateo-reticianuluiliberalilor-ŞtefanZeletinşiîmpotrivaluiI.I.C.BrătianuşiVintilăBrătianu,publicaţiileceluidinurmăsuntsupuse,nudepuţineori,unuiasprurechizitoriu.Pânălaurmă,toateacesteconsideraţiiceţinderaporturileinterumaneauomicărelevanţăasupraideilordise-minatedeManoilescu,derivate,nuîncapeniciundubiu,dinviziuneasadeansambluasupraevoluţieiburghezieiromâneşti.Elrecunoaşterolulistoricalliberalilorromânişileapreciazăobiectivcontribuţiala

211VasileC.Nechita,Introducere,înMihail Manoilescu creator de teorie economică,ed.cit.,p.6.

212MihailManoilescu,Memorii,vol.I,ediţieîngrijită,prefaţă,noteşiindicideValeriuDinu,Editura enciclopedică, 1993,Partea aV-a, ,,Lupta pentruCarol: epoca eroică iunie-decembrie1927”.Fiica luiManoilescua lăsatmărturiedespresentimentulce l-aavut tatălsăudincopilăriefaţădePartidulLiberal,,încarevedeamîntruchiparearăului”,Cf.NataliaManoilescuDinu, Schiţă sentimentală de portret, înMihail Manoilescu creator de teorie economică,ed.cit.,p.21.

131

SociologieRomâneascăModernă

edificareastatuluiromânmodern,dupăcumvomobservamaijos.Manoilescuaurmăritelaborareaunuiprogramindustriallegitimat

deodoctrină.Dintotdeaunaelavăzutînstatinstituţiafundamentalădeedificareauneiindustrii.Economistulromânasesizat,pertinent,dificultăţileîntâmpinatedeprincipalaclasăsocialăcapabilăsăindus-trializeze–burghezia-deaceeacăutasoluţiişinuvedeadecâtimpli-careastatuluiînînfăptuireaactuluideindustrializare.

Nuputem trece peste amănuntul nu lipsit de semnificaţie, anulapariţieicărţii,1942,cândîntreagaEuropăeraantrenatăîntr-unrăzboiabsurdşipustiitor.Manoilescu,dintr-unspiritdeoportunitate,aţinutsămarchezeaderenţasalapoliticăşidoctrinacepăreauînacelemomentacâştigaterenînconflictulmondial.Carteanuarenimicdinspiritulpoliticiisaudoctrineinaziste,acestaesteadevăruloricâteforts-arfacepentruasedovedicontrariul,daresteindubitabilăincludereaartificialăaunorconsideraţiişiprofeţii,care,cumspuneuncomentatoralcărţii,pestedoiani,adicăîn1944nule-armaififăcut213.Aceastălucrares-avrutsăfieconcomitentanalizăşimărturisire:,,Esteointerpretareşispovedanieaepociinoastre”afirmăautorulînprimeleeipagini.Pedealtăparte,elprecizeazăcăprinobiectivitateacucareexplicăevoluţiaburghezieiromâneşticarteasaesteocartedeştiinţădarocartecarenuseabţinedelaoricejudecatădevaloare:,,nupoateexistagândiresocială fără judecăţidevaloare.”Recunoaştecăstilulestedidactic:,,Lucrareanoastrăesteocercetareameritelorşiscăderilorburghezieivăzutepecanavauaideiidenaţiune.Înjudecareaburgheziei,eaoferăo alternare continuă de elogii şi de blamuri. Înfăţişează burgheziaprodigioasăînexploatareaşiînmânuireamateriei,dardeficientăîncompartimentelesuperioarealesufletuluiomenesc:fecundăîneco-nomie,darnesimţitoareîncâmpuldatoriilorsociale:strălucitoarecaculturăintelectuală,darprimitivăcaculturăsufletească”214.

2. Burghezia- categorie sociologică

Manoilescuurmăreştesaclarificenoţiuneadeburghezie,înaintedeadiscutadespreburgheziaromânăşiaduceocontribuţieladescriereaşidefinireaclaseiburgheze.

213I.Didilescu,Burghezia văzută de un economist,,,Ethos”,nr.1,1944,p.108.214 MihailManoilescu, Rostul şi destinul burgheziei româneşti,EdituraCugetarea -

GeorgescuDelafras,Bucureşti,1942,p.11.

ConstantinSchifirneţ

132

Un capitol întreg este consacrat noţiunii de clasă socială. Serecunoaştecăacestconcept,,esteunuldincelemaienigmaticeşimaidiscutatedinsociologie.”Îndiferenţădescepticismulexprimatfaţădeposbilitateadefiniriiclaseisociale,Manoilescucredecăexistăodefiniţieaacesteia.Faceuneleconsideraţiiinteresantedesprenoţiunilesociale,care,dupăel,sunt,,noţiuninucleare”,eledescriindgrupulso-cialprincâtevatrăsăturiesenţiale,,întrunitecuocertitudineabsolutănumai de un anumit număr de indivizi.Aceştia formează nucleulcolectivităţii,careconstituieonoţiunesocialăprecisădesemnatăcuun anumit cuvânt”215.Cu acest principiumetodologic,Manoilescuanalizeazăclasasocială.Maiîntâi,clasasocialăestevăzutăcagrupsocial permanent.Apoi, în noţiunea de clasă este inclusă ideea deduratăşidecontinuitateistorică.Clasasocialăesteungrupsocialie-rarhicdatorităsentimentuluitrăitdemembriieidespresuperioritateaşi inferioritatea lor sau a altora.Manoilescu afirmă că sentimentulierarhieiestemaiimportantpentrudefinireaclaselordecâtcondiţiileşiraporturileeconomice.Unaltelementîndefinireaclaseiesteaverea,moştenirecesetransmitedelaogeneraţielaalta,asigurându-seastfelcontinuitateaprinfiliaţiuneaîninteriorulaceleiaşiclase.Permanenţelepsihicecaracterizeazăclasele.Rezultăcăelementelededefiniţieauneiclasesunt:situareatuturormembriloruneiclaseîntr-unstratorizontalcomun,existenţaunei funcţiinaţionalepropriişisupraprofesionale,corelaţiacuproprietatea,permanenţelepsihicedatoratepredominăriifiliaţiunii asupra adopţiunii la recrutareade clasă.Dupădescriereatrăsăturilor eiManoilescu defineşte astfel această noţiune: ,,Clasasocialăesteungrupsocialdurabil,constituitînmodpredominantprinfiliaţiuneşiprezentândpermanenţedecapacităţişiconcepţiideviaţă,deasuprageneraţiilorsuccesive”216.

Concentrându-şi investigaţia pe noţiuneadeburghezie, exegetulconstatăcăşieanuestemaipuţincontroversatădecâtconceptuldeclasăsocială.Spredeosebiredealţiautori,carediscutădesprebur-gheziecorelatcucapitalismul,înviziunealuiManoilescuburgheziaesteconsideratăoclasămilenară.Maipuţinargumentatdecătreautor,acestconceptaremenireadeadovediistoriaîndelungatăauneiclase

215 Ibidem,p.20.216 Ibidem, p. 34. (ÎnDicţionar de sociologie, coordonatoriCătălinZamfir, Lazăr

Vlăsceanu, ed. cit., clasa socială estedefinită ,,formăde stratificare în careapartenenţa ladiferitegrupurisocialeşirelaţiiledintreacesteasuntdeterminateînprimulrânddecriteriieconomice”,p.99).

133

SociologieRomâneascăModernă

ceatransformatradicalistoriaîntoatedimensiunileei.ÎnEvulmediuburgheziaarfifostînstarepură,apois-aasociatcucapitalismulşimaitârziuculiberalismul.Celetreirealităţi:burghezia,capitalismulşiliberalismulauapărutperândlaepocidiferite.

Manoilescuconcepeburgheziacaoclasăsocialăceacăpătat,întimp,trăsăturileşifuncţiiledeorganizatoareaceluimaiproductivsi-stemeconomic.Deaceea,nuestegreşitaspunecăteorialuiManoilescudespreburghezieesteunaadezvoltăriiînetapeaacesteia.Dupăcumvomconstata,tezaluiManoilescuvaficombătută,darnucredemcăeanusejustifică,datăfiindrealitateasocialăşiistorică.BurgheziaaexistatdinsecolulalXII-lea,şieaaavut,,unorizonteconomicpurcomunalşis-adezvoltatîntr-oambianţăpoliticămedievală.Încădeatuncieaexercitafuncţiaorganizăriimunciişiproducţiei”217,funcţiecesevamenţinetottimpulşivadadistincţieburghezieifaţădetoatecele-lalteclasesociale.Susţinereavechimiiîntimpaburghezieiurmăreşte,neîndoielnic,unscop,anumesădemonstrezeexistenţauneiburgheziiromâneştipurecufuncţiadeorganizareamunciişiproducţiei.

Într-oadouaetapă,afirmatăînsecolele16-18,burgheziadevinecapitalistăcând,,aavutunorizonteconomicnaţionalşis-adezvoltatînambianţapoliticăamonarhieiabsolutiste.”Capitalismulseafirmăcaoformădeproducţiedesfăşuratăînraportdebeneficiulproprie-tarilordemijloacedeproducţie. ÎnsecolulalXIX-leaburgheziaseasociazăliberalismului,eafiindburghezialiberalăcapitalistă.Aceastăburghezieaevoluatînambianţapoliticăaconstituţionalismuluidemo-cratic.Prinurmare,,,Burgheziaesteoclasăsocialăaproapemilenarăa cărei funcţiune principală este organizareamuncii şi producţiei(întâimanufacturierăşiapoiaoricăreiproducţii)pebazaposesiuniiinstrumentelorei.Acesteelementeoriginareşinuclearealenoţiuniideburghezieaurămasconstantede-a-lungulveacurilor”218.Burgheziacapitalistă liberală reuneşte elemente eterogene şi suprapuse - celburghezpropriu-ziscu funcţiadeorganizareamuncii şiproducţieimanufacturierepestecares-asuprapuselementulcapitalistinteresatdebeneficiulîntreprinzătoruluicaunicmobilaleconomieişiseparareaproducătorilorîndouăclasedistincte,şielementulliberalcaracterizatprinliberaconcurenţăşineintervenţiastatului.

217 Ibidem,p.44.218 Ibidem,p.47.Nuestelipsitădeinteresneincluderea,înDicţionarul de sociologie

amintit,atermenuluiburghezie.

ConstantinSchifirneţ

134

Tezasociologuluiromânseînscrieîncontroversacedăinuiedeunsecolşijumătatecuprivirelaînceputurilecapitalismului.S-amerspânălaasusţineexistenţaelementelorcapitalisteînantichitate.H.Pirenneaadusargumentedesusţinereamanifestăriicapitalismului,încădinse-colulalXII-lea,înuneledindimensiunilelui:întreprinderiindustriale,speculaţiifinanciare,sistemedecredit219.ExegeţiaicapitalismuluiK.Marx,M.Weber,W.Sombartacceptăexistenţaunorelementecapi-talisteîndiverseperioadeistoriceşiîndiferitezonealelumii,dareiaustabilitcădespreosocietatecapitalistăsepoatevorbinumaidupărevoluţiaindustrială,factorulfundamentaldepromovareaproducţieicapitalistecareaduslacreştereaneîntâlnităpânăatunciaproduselorpentrupiaţăşilaobţinereadeprofit,reinvestitînproducţie.

Ocupându-sedeburghezialiberalo-capitalistădinsecolulalXIX-leaManoilescuaminteştedetreifactoriesenţialiaievoluţieieconomice:marileinvenţiitehnice,expansiuneaeconomicăaţărilorindustriale,presiuneademografică,toţiconstituindu-seînelementealeschimbăriisociale.Pebaza lor s-auobţinut realizări excepţionale în domeniuleconomic.Occidentulacunoscutoînflorireeconomicăfărăprecedentdatorităstimulăriipermanenteaproducţieiorientatăspreunconsumcâtmairidicat:,,Sămunceştimult,saproducipentrupiaţăşisăexporţicuoricepreţînţăriîndepărtate,căcialtfelteaşteaptăsărăciaşifoametea,iatăcareerauimperativelesocietăţiioccidentalelafinelesecolului19-leaşilaînceputulveaculuial20-lea”220.Burgheziaarăspunslaacestesfidări,devenindastfelceamaiputernicăclasăasocietăţii.Burgheziaafostîntotdeaunaclasacareaorganizatactivitateaeconomicănaţionalădeoricefel,inclusivagriculturaîncareaintrodustehnicileactivităţiiindustriale.

Ca o sinteză a celor discutate despre această categorie socialăManoilescu conchide: ,,Burghezia este clasa socială constituită dinfamiliile ai căror capi organizează şi dirijeazămunca şi producţianaţională(burghezipropriu-zişi),precumşidinaceicarerealizeazăca-drulşicondiţiunilenecesareacestoractivităţi,fieînafară,fieînăuntrulstatului(pseudo-burghez).Burgheziaesteînmaremăsurăproprietaramijloacelordeproducţie”221.Burgheziaconducemuncaşiproducţia

219H.Pirenne,Stage in the Social History of Capitalism,AmericanHistoricalRevue,April,1914,pp.,494-515.

220M.Manoilescu,op. cit.,p.51.221 Ibidem,p.61.

135

SociologieRomâneascăModernă

naţionalăşiareînproprietatemijloaceledeproducţie.Aserţiunecorectă,numaicăestegreudeacceptatnoţiuneadepseudo-burghezi,pentrucăînrealitateeanuexistă.EstelimpedecăgrupurileincluseînceeacenumeşteManoilescu,,pseudo-burghezi”aparţinclaseimijlocii.Înconcepţiasaclasămijlocieesteclasacarenuesteniciburghezăniciproletarăniciţărănească.Eaarcuprindepeauxiliariidirecţiaibur-ghezilorpropriu-zişi - funcţionariicomerciali şi industriali,apoipemiciinegustori,proprietariimicideimobile,meseriaşişiindustriaşiimici,învăţătoriişipreoţiidelasate.Fărăsă-lnumească,Manoilescuutilizeazăînacestcazcriteriulcalificăriiasociatcucelalniveluluideşcolarizare.Clasademijlocarfialcătuitădinprofesiuniledecalificaremediedinmediulurban.Manoilescuapreciazăcănupotfiincluşiînclasămijlocietoţiorăşenii,deoareceînoraşesuntfamiliimicideagri-cultori.Clasămijlocieesteunamestecdeelementedirectproducătoareşi de elemente pur organizatoare şi chiar parazitare.Cu o viziuneuşor reducţionistăautorul include înclasămijlociedupăceexcludeţărănimeaşiproletariatulindustrial,familiiletuturoracelorcareajutăburgheziaînoricemodlaîmplinireamisiunilorei.Darţărănimeaşiproletariatul,cutoatărezistenţalorfaţădeburgheziedirectşiindirect,datoritămecanismeloreconomiceşisociale,ajutălaafirmareaclaseiburgheze.MaiestedeobservatcătoatăanalizaclaseloresterealizatădeManoilescuprin raportare la burghezie în loc să aibă în vedereînprimul rândactivitateadesfăşuratăde fiecareclasă socială - ceaeconomicăşisocială.

3. Evoluţia burgheziei româneşti

Manoilescuschiţeazăteoriaburghezieiromâneştiînfazaeiderege-nerare,darnuevităadiscutadesprecondiţiiledenaştereşiaidentificamarilepermanenţeşiconstantealeburghezieicaclasăorganizatoareaproducţiei.

Criteriile de judecată a burgheziei româneşti sunt exprimate cuclaritate:interesulintegralalţăriişiinteresulnaţiunii:,,Burghezia,caoriceclasă,nuestedecâtoformaţiunesocialăcudatoriifaţădenaţiuneşicudrepturiderivânddinîmplinireaacestordatorii”222.

Uncapitol întreg este consacrat analizei critice asupra evoluţiei

222 Ibidem,p.8.

ConstantinSchifirneţ

136

burghezieiromâneşti.Economistulşisociologulromânfaceunscurtexcursînistoriaevoluţieiburghezieiromâneşti.DinperspectivasalaînceputulsecoluluialXIX-leaînarealulromânescexistaoeconomieagrarăînformedeproducţiepatriarhale.Româniiautrecutdelaunpatriarhalismmedieval traversând o eră individualistă burgheză şis-aajunslaunsocialismpretotalitar.Precipitareafazelordeevoluţiesocialăşipoliticăaduslaodezvoltareaunuicadrupolitico-juridicmodern.Manoilescuseînscrieînrândulexegeţilorcerecunoscregu-laritatea actuluide ardere a etapelor evoluţiei sociale româneşti, caprincipiudeconstrucţiesocială.Deaiciarezultatcaracterulacceleratalmodernizării româneşti,şideaceeaestedeacordcaprocesuldeevoluţiemodernăaromâniloradatnaştereunuidecalajfaţădeacelaşiprocesdinOccident.Capitalismulcomercialromânescnuadezvoltatoburgheziebogatăşiputernicăşinicinus-aafirmatcaunspiritco-mercialautohton:,,Astfelînmaipuţindeunveac,dela1829la1918,Româniaa«ars»toateetapeleevoluţieisocialeşieconomiceîntr-uncursprecipitat,carepareanu-şigăsioprireşirăgaz”223.

EstecuriospentruunanalistcaManoilescusavorbeascădeRomâniacaoţarăînapoiată:,,Întocmaicaaceiîntârziaţi,careseinstruiesclaovârstăînaintată,vatrebuişinoisafacem«cursuriserale»deeducaţieşi învăţătură burgheză”224 dovedind astfel, fără să vrea, o viziuneoccidentalo-centristădespreevoluţianoastrămodernă.

Atitudineasafaţădeburgheziaromâneascăestecontradictorie,pedeoparteîisemnaleazădeficienţele,pedealtăparte,îiremarcărealizările.Elcredecăburgheziaromâneascăşi-aîndeplinitmisiuneaeconomicăînliniimari,adicăareuşitsăcreezeoreţeadecăidecirculaţie,sădezvoltecomerţulexterior,săcreezeoindustrie.Burgheziaromâneascăafostprinexcelenţăunaurbanăşicentratănumaipevalorileurbane.Înacestfels-acreatundecalajcronicîntresatşioraş:,,totceeaceeratehnicşiorăşenescatrecutlanoiînainteaatotceeaceeraorganicşirural!”225.

ÎncaracterizareaburghezieiapeleazăladistincţialuiSombartîntresufletşispirit.Sufletulestedimensiuneaconstantăaunuipopor,par-teatradiţionalăşirigidăexprimatălapoporulromânprincaracterul

223 Ibidem,p.72-73.224 Ibidem,p.74.225 Ibidem,p.77.

137

SociologieRomâneascăModernă

fatalist,conservatorşistatic:,,Sufletulestefrânavieţiieconomice”226. Spiritulestemareavariabilăaunuipopor,parteanovatoareşimobilă,reprezentatlaromânidefirealordinamicăşiinteligenţalor.,,Spiritulestemotorulvieţiieconomice”,afirmăManoilescu.Prototipulspirituluidinamicarfiinginerul,iarcelalspirituluistatic,agricultorul.

Spredeosebiredeapologeţiiburgheziei,cumestedepildă,Zeletincarepornescde la ideeacăexistă întotdeaunacoincidenţă întrebe-neficiul întreprinzătorilor şi beneficiul naţional, între prosperitateaburghezieişiceaaţării,Manoilescuvedeevoluţianoastrămodernăprincoincidenţasaunecoincidenţaintereselorprivatecucelenaţionale.Economiaromâneascăs-adezvoltatdatorităintereselorprivatealebur-ghezieistrăinesauautohtone:,,Adevărateleinteresenaţionalenunumaicănuaufostdeterminante,darnicimăcarnuaufostcunoscuteexact,fiindcădeabiade-a-lungulîntreguluiveacal19-leane-amcondusdeştiinţafalsăşitendenţioasăaOccidentului”227.

ExplicaţiadespreevoluţiaburghezieiromâneştiManoilescuaformu-lat-ocaoconsecinţăaschimbuluiinternaţional,aşacumadezvoltat-oîncelebrasacartedin1929,Teoria protecţionismului şi a schimbului internaţional.Conformacestei teorii industria este pivotul oricăreidezvoltăricapitaliste,deoareceeaareosuperioritateintrinsecăasu-pratuturorcelorlalteactivităţieconomice.Industriaesteoactivitateeconomicădepatru-cinciorimaiproductivădecâtagriculturachiarînţărileagricole.Înindustrie,datoritătehnicii,muncitorulobţineoproductivitatemultmaimaredecâtmuncitorulagricoldinexploatareapământului.Superioritateaindustrieisemenţineşiînregimuldepro-tecţie.Aceastăramurăeconomicădeterminăîmbogăţireaburghezieidar şi a ţării în ritm rapid.Manoilescuprobează eroarea tezei careargumenteazănecesitateadeanebazapeindustriastrăinăpentrucăaceastaneoferăproduseleeimaiieftine.Acesteproduseieftinenupotficompensatederomâniprintr-unexportaluneicantităţideproduseagricole,afirmăeconomistul.Oagriculturăprimarăproduceextensivcerealeschimbatecuprodusele industriale importate.Acest schimbconveneanumaiburghezieicomerciale.Ideedeosebitdeactuală.Cefaccomercianţiiromânideastăzi?Cautăoriceprodusinternobţinutcumuncăpuţinăşiîntimpcâtmaiscurt-acestafiindmaterieprimă-pentruafiexportatşiaobţineuncâştigimediat,fărăsăseaibăînseamă

226 Ibidem,p.78.227 Ibidem,p.83.

ConstantinSchifirneţ

138

consecinţelenefasteprincreareadezechilibruluieconomicintern. SubliniamcălucrarealuiManoilescuesteocercetareconcretăa

burghezieiromâneşti.Manoilescurealizeazăprimasintezăromâneascăastructuriiburghezieiromâneşti.Înacestsensexamineazăstructuraburgheziei româneşti.Aceasta este alcătuită dinmarii industriaşi,mariicomercianţi,bancherii,mariiagricultori,ingineriicareexercităfuncţiieconomiceprivate,economiştiicareexercităfuncţiieconomiceprivate,rentieriiceprovindinceleşasecategorii.Încategoriapseudo-burghezilorintrăingineriiaflaţiînserviciipublice,economiştiiaflaţiînserviciipublice,avocaţii,medicii,universitarii,profesoriideliceu,funcţionarii publici înalţi,magistraţii, ofiţerii, ziariştii, scriitorii,artiştii,pensionariişirentieriidincategoriileamintite.Rolullorestedeaconstituicadruljuridic,administrativşitehnic,necesarorganizăriimuncii şi producţiei: ,,Propriu-zis pseudo-burghezii realizează uncapitalimponderabil,dartotatâtdenecesarproducţieicăşicapitalulmaterial,constituitdininstrumenteconcrete”228.Însecolul19elemen-telepseudo-burghezeerauîngeneralsuprapuseburghezieipentrucăfuncţiilestatuluieraurealizateexclusivdenobilime.Pseudo-burgheziisuntdependenţideburghezie.

Din datele statistice prezentate de autor rezultă numărulmic alreprezentanţilorburghezieiromâneşti.Clasaburghezăseridicăla500000faţăde20milioanederomâni,adică2,50%dinîntreagapopulaţieşiaoptapartedinpopulaţiaurbană.Pseudo-burgheziireprezintămaimultde80%dintotalulburgheziei.Treisferturidinpseudo-burghezieexercită profesii finanţate de la buget.Concluzia investigaţiei sta-tistice: ,,Burghezia românească stă înmodprecumpănitor în soldastatului”229.Suntevidenţiatemaridiscrepanţeîntreprezenţaburghezieiînagriculturăşiînsectorulindustrialşicomercial,ceeaceîldeterminăpeexeget săafirme: ,,Agriculturanoastrăareun statmajorextremderedus,iarsatelesuntaproapelipsitedeoriceconduceredinparteaburgheziei.”Pseudo-burgheziisuntprezenţi,înproporţiemaimareînoraşe.Concluziainvestigaţieisalestatisticeesteextremdeinteresantă:,,Românianuesteoţarădeburghezi,daresteoţarădeproprietari[...].FormulastructuralăaRomânieiestedar:proprietarimulţi,salariaţipuţini, burghezi rarissimi”230.Nu este cazul să insistămpreamult

228 Ibidem,p.57.229 Ibidem,p.111.230 Ibidem,p.112.

139

SociologieRomâneascăModernă

asupraacesteiteze,careexplicămultedintreproceseleşifenomenelesocialecăşiconduiteleunorîntregigrupurisociale,politiceşiculturaleromâneşti.AicistămotivaţialuiManoilescudeaneîntoarceprivireamereu spremoştenirea proprie, în care se înrădăcinează realităţilesocialeşieconomiceprezente.

4. Satul şi oraşul

Ocontribuţie esenţială aduceManoilescu la investigarea uneiadintrecelemaicomplexeproblemesocialeromâneşti,satulşiţăranulromân.Prinaceastăanalizăexegetulsedovedeşteunprofundobser-vator al vieţii sociale şi economice reale româneşti.Neînrobit unorteoriistrăine,elarecurajuldeacontinuagândireaeminescianădesprestareaţărănimii,şicautăexplicaţiiderivatedinfapte,evenimenteşiprocese sociale autohtone.Dincolo de orice idealizare paseistă saufolclorizantă, savantul priveşte cu obiectivitate situaţia satului şi aţăranului.Demonstraţialuigravitează,cumestefiresc,înjurulbur-ghezieiromâneşti.Peaceastăclasăsocialăofaceresponsabilăpentruperpetuareachestiuniiţărăneştişiaceleiagricole.Burgheziaaprofi-tat,printoatemijloacele,desat,exploatându-lnumaipentrupropriileinterese,ceeaceaadâncitprăpastiadintremediulruralşicelurban.Evoluţiaeconomieiromâneştinuafostniciodatădictatădeinteresulnaţionalromânescînintegralitateasa:,,acestinteresafostsatisfăcutcâteodatăgraţienumaiunorcoincidenţeîntâmplătoaredintreintereseleburghezieişiacelealenaţiunii”231.

PelinialuiEminescu,Manoilescuargumenteazăcumsatelesuntasupritedeoraşe prinmecanismulcelordouăelevatoare.Burgheziaromâneascărealizauncomerţinegalşidezavantajosdeoareceexportaproduseagricolealeţăranilorîncontulplăţiiimportului.Sateleaufostîntotdeaunaexploatatedecătreoraşprinmecanismulnumitdeautor,,elevatoruldirect.”Satulfurnizaproduseagricoleoraşului,fărăcăelsăprimeascăînschimbocontravaloareechivalentădemărfuri.Adouacaledeexploatarenumită,,elevatorulindirect”esteexportulromânesc,alcătuitpreponderentdinprodusealesatelor,cucareseplăteşteimpor-tulromânesc,destinataproapeînexclusivitateoraşelor.Cucâteramaimarecomerţulexteriorcuatâtmaimareeradezavantajulţării,susţine

231 Ibidem,p.91-92.

ConstantinSchifirneţ

140

Manoilescu.Importulrealizatsefăceanumaiîninteresulburghezieişiastfeleaconsumamaimultdecâtproducea:,,Întreinteresulţăriişiinteresulburghezieiromâneştinuera-dacăsocotimtotulpecadranulmuncii-niciunparalelism.Burgheziaseîmbogăţearapid,întimpceţaraîntotalitateaeiseridicamultmaiîncet,iarsateleabiadacăfăceauvreunpasînainte,înciudamunciilordinceîncemaiintensive.Întoatăaceastăfazăintereseleeconomiceexterneaufostşiaurămasdetermi-nantepentrucursuleconomieinaţionale.Eledictaucesăexportăm,eledictaucetrebuiasăproducem,înfuncţiedenevoilestrăinătăţii.CumspuneaaşadeplasticEminescu,burgheziastrăinăfixacaresunt«mărfurileîntrebate»“232.

Manoilescuesteîndreptăţitsăsusţinăcăstrăinătateaesteunsim-pluintermediarcaredeterminăcaproduselesatelorsăfieutilizateîninteresulexclusivaloraşelor:,,IatădecesepoatespunecăprogresulsocialînRomâniasemăsoară,înprincipal,dupăcâtdiminueazăexplo-atareasatelordecătreoraşe,prinmecanismulcelordouăelevatoare”233. Situaţianu s-a schimbatnicidupă realizareaUnirii din1918.Dacăfazacomercialăafostoetapădesacrificiipentruţară-exploatareapermanentăamunciinaţionaleromâneşti,înfazaindustrialăs-aevi-tatexploatareaexercitatăpecaleaschimbuluiinternaţional.CutoateacesteaînRomâniaîntregită,deşiprinîmproprietărireseschimbasesituaţia ţăranilor,burgheziaacontinuats-oexploatezeprincamătă.Burghezia românească s-a afirmat în dauna scăderii calităţii vieţiisătenilorşinuprinrentabilitateeconomicădinactivităţiorganizateşicondusedeeaşiprinprofitulobţinutdinacestea.Într-unstudiudealsăudin1926,Criterii sociale în finanţele publice,Manoilescudemonstracădintoatecheltuielilebugetuluideatunci12%mergeauspresate,şi68%foloseauoraşelor234,ceeaceexplicătotuldespreistorianoastrămodernă.Nuestevorbade simple speculaţiiverbale,cide realităţicrudegeneratedeacestdezechilibruîntreceledouăcomunităţiuma-ne.Şiînacestcaz,Manoilescufaceoaplicaţieatezeloreminescieneşileargumenteazăcudateeconomice.Elnuarespinsideilemareluipoetcumeste,depildă,aceeadesprecompensareaîntresacrificiişifoloaseleadusedeburghezie,cile-aacreditattocmaipentrucăvizaufapteşiprocesesocialeindubitabile.OmuldeştiinţăManoilescunua

232 Ibidem,p.90.233 Ibidem,p.88.234 Ibidem.

141

SociologieRomâneascăModernă

avutprejudecatacatexteleeminescienesuntdoarexpresiialeimagi-naruluipoetic.

Manoilescuafostintenspreocupatdestareasocialăşieconomicăaţărănimii,conştientfiinddepondereaşipresiuneademograficăîntoateplanurilevieţiisocialeromâneştiaacesteiclasesoiale.Elare-alizatcanodulsoluţionăriiproblemelorfundamentalealeţăriistăînchestiuneaţărănească.

Înconformitatecuprincipiulsăumetodologicalstudiuluidecalajuluidintreagriculturăşiindustrie,Manoilescuobservăculuciditateasavan-tului:,,Însectorulagriculturiisevădeşteînchipexpresivşisimbolicca-racterulinorganicaleconomieicapitaliste”235şiprognozează:,,Întregulviitor al burgheziei româneşti. depinde de gradul de pătrundere aoraşelor în sate şi de sporul de intimitate economică şi sufleteascărealizatdintreoraşşisat”236.

Lanoiexistăochestiuneţărănească,nerezolvatăcidoaramânată.Avemaproapededouăorimaimulţiţăranidecâtestenecesarpentruoagriculturăraţională.Soluţiaestecaomareparteapopulaţieiţărăneştisăplecedinagricultură,ceeaceînseamnăoindustrializaremasivă,iaroraşulsădevinăproductivînlăturându-secaracterulsăuparazitar.

Pentrueconomistulromâncivilizaţieînseamnămuncămaimultăpentruconfortşimaipuţinăpentrusubzistenţă:,,Situaţiaagriculturiinoastre poate fi cuprinsă în formula sintetică: pământ bogat, utilajsăracşimuncărăuplătită”237,şideaceea,,…chestiuneaţărăneascănusepoaterezolvalasate,cinumailaoraşeşiprinoraşe.”

Pentrucăindustriaestecaleacertădeprogresalîntregiisocietăţi,exegetuluinu-iscapărealitateacaindustriaromâneascăs-adezvoltatdezordonat, în lipsa unui plan naţional, şi nu în funcţie de nevoileromânilor: ,,Ea a exploatat debuşeul pur orăşenesc creat de claselemaiînstăritealecolectivităţiiromâneştişiaajunssăacopereastăziîntre80-100%dinnevoileacesteipăturisociale.Dareanuacoborâtîncădinmarilemasepopulareşiţărăneştipentrucasă-şisporeascăînacestdomeniu,însutit,psobilităţileei[...].Burgheziaaîncercattoatemijloacelecăşidupăreformaagrarăsatrăiascămaideparteparazitar,evitânddearecurgelasoluţiunea-singuraonestădinpunctdevederesocial-deaproducecâtmaimultemărfuriindustrialeşiserviciisociale

235 Ibidem,p.127.236 Ibidem,p.129.237 Ibidem,p.134.

ConstantinSchifirneţ

142

efective, pentru cănumai în schimbul acestora să capeteproduselemunciisatelor“238.

Dezvoltareasatuluioconcepecapeunprocesintegratîntipuldeactivitate europeană: ,,Numaio economieorganizată dupămodeluleuropeanpoatefisalvatţăranuldinmizerialui”,ceeaceînseamnăoreconstrucţieinternăaindustrieinaţionale.

Manoilescu examineazăburghezia românească îndiversitatea eiregionalădinperspectivaeconomică,aşacumG.Ibrăileanuastudiatspiritulcriticînculturaromânădinceletreimariprovinciiistorice.ExegetulconstatăcăînArdealnusepoatevorbi,înaintede1918,deoburgheziecufuncţiideorganizareamunciişiaproducţiei,daracoloaexistatoclasămijlociedemeşteşugarişimicicomercianţi.BurgheziadeaiciaavutoevoluţiepropriefărălegăturăcuceadinRegat,desfă-şurându-seîntr-uncadruostilşiînlipsauneielitenaţionale,dars-adezvoltatoburgheziebancară,aicifiinţândunmarenumărdebănci.

ŢăranulardeleanfiindmaiprosperestemaiaproapedeburgheziedecâtceldinRegat.Elestemaieconom.Ardeleniiauîndrăznealadeaîntreprindeşideaemigra,ceeacenuregăsimlaromâniidinaltezone.

InteresanteconsideraţiiîntâlnimdespreBanat,caracterizatca,,oMunteniemaiserioasăşiunArdealmaifin.”Zonadesud-vest,,poateservi,alăturideOltenia,caunrezervoroportunpentruconstituireabur-ghezieiromâneştidemâine.”ObservăcumburgheziadinTransilvanias-arecrutatdinrândulţăranilorşideaceea:,,EsteaproapeparadoxalcădimensiunileburghezealesufletuluiromânescsuntmaidezvoltateînArdealdecâtînvechiulRegat.”ÎnvechiulRegat,ţăraniieraupreajosşiboieriipreasuspentruaseapropiadementalitateaşistiluldeviaţăburghez.ÎnArdealoţărănimebogatăşiointelectualitatestrânslegatădeeasuntunmediusocialfavorabilvirtuţilorburgheze239.

5. Funcţiile burgheziei

Dinpunctulnostrudevedere,celmaifecundeste, ideatic,capi-tolulconsacratfuncţiilorburghezieiromâneşti.Seîntreprindeprimainvestigaţieromâneascăasupraburghezieiconceputăcaoclasăce-şiasumămisiuneaînnumeleîntregiisocietăţisaualnaţiunii.Prezentarea

238 Ibidem,p.141.239 Ibidem,p.100.

143

SociologieRomâneascăModernă

sistematică şi coerentă a funcţiilor burgheziei este o contribuţieexcepţionalălasociologiaacesteiclaseşilaanalizaproceselordemo-dernizare.Funcţiileeidecurgdinmisiuneamenităaoaveaaceastăclasă:,,Burgheziaareomareresponsabilitateistorică.Eaîntruneştemaximumdeputerepoliticăşieconomică;darputereaobligă.Eaposedămaximumdeculturăşiorizont;darluciditateaobligă.Însfârşiteaatingemaximumdeconsumaţie;darconsumaţiaobligă[...].Burgheziaareastfelmaximumdeprivilegii,întrecareşicutremurătorulprivilegiualunordatoriisocialenecomparabilecuacelealealtorclase”240.

Manoilescusecredeîndreptăţitsajudeceburgheziaromâneascădelaapariţiaeişipânăaziînraportdemodulcumşi-aîndeplinitdatoriasafaţădenaţiune.Acestcriteriuseimpuneşidinrealitateacanaţiuneaafostunscopesenţialîntoateactelecolectivităţiiromâneşti.

Pelângăvecheaeimisiunedea îmbogăţi ţaraşidea-iorganizaproducţiaManoilescuinvesteşteburgheziacualtedouăatribuţiiecono-miceînRomâniareîntregită:românizareavieţiieconomiceşifuziona-reaeconomicăanoilorprovinciiîntr-osingurăunitateeconomică.Dacăîncepriveşteprimamisiunepresupuneadeclanşareaunorcomplicaţiiideologiceşietnice,unitateaeconomicănaţionalăeraîntr-adevărunobiectivcetrebuiaurgentatins.

Manoilescu sesizează la fel ca alţi autori români, de pildăC.Rădulescu-Motru,diversiuneaîndemnuluilamuncăpornitădinideeacăromâniinumuncesc.Nuestegreuderecunoscutclişeulideologicdes repetat în epocamodernă şi contemporană a românilor, anumecăaceştiatrebuiesămuncească.Manoilescudisjungeîntremuncăşiorganizare:,,Nucunoaştemomanifestaremaistupidăşimaiinutilădecâtplatoniculîndemnlamuncă,carerevineatâtdedesîndiscursu-rileoficialilornoştri![...]Adevăruleste,dimpotrivă,căînRomâniasemunceştemultdarsemunceşterăuşifărăsocoteală.Lozincanoastrănutrebuiesăfiemuncacuoricepreţ,cimuncaindividualinteligentăşicolectivorganizată.[...]Oburghezieadevăratănufaceelogiulmun-cii,cipeacelalorganizării.Căcinotaspecificăşimisiuneaînlumeaburghezieieste[...]săorganizeze“241.Manoilescucereomuncăbineorganizatăşieficientă,condiţieindispensabilăpentruprogres,iarbur-gheziaesteîndrituităsaaşezerelaţiiledemuncăpeacesttemei.

Dar, constatăManoilescu, existămulte deficienţe burgheze.240 Ibidem,p.116.241 Ibidem,p.123.

ConstantinSchifirneţ

144

Burghezia din România reîntregită şi-a îndeplinit misiunea saeconomicămaipuţindecâtaceeadinvecheaRomânie.Statulromâns-adezvoltatneprogramatic,discontinuu,incoerent,ceeacereflectăneputinţaburghezieideaadministraţaraîntr-onouăsituaţieetnică,politică,culturalăşieconomică.Deşirealizărileindustrialeinterbelicesuntmari,totuşielenusedatorescstatuluisaucapitalismuluiromân,cijoculuiamericandeintereseşidezvoltateîntr-unmediueconomiccontrolatdestrăiniidininteriorşidinafară.

Autorulanalizeazăfiecarefuncţieeconomicăaburgheziei:orga-nizareacomerţuluiexternşiintern,modernizareaproducţieiagricole,rezolvareachestiunii ţărăneştişireducereapresiuniidemograficelasate, industrializarea, suprimarea exploatării satului de către oraş,agonisirea capitalului naţional, toate fiindmisiuni extraordinare ceurmauafirealizateîntimpfoartescurt.Manoilescuconcepeabur-gheziaromâneascădreptoclasăcumeniri istorice,obligatădea lerealiza,conformformuleinaţional-socialiste,dupăcare,,oricepatronesteînsărcinatdenaţiunecasăorganizezemuncaşisăîmplineascăanumitefuncţiunideinteresgeneral”242.Nuamaifostnevoie.Unaltregimtotalitar-celcomunistadistrusburghezia,iarmisiunileamintiteaufostpreluatedeacesta,şile-aînfăptuitînbunăpartecumijloaceleştiute.

DinscrierileluiManoilescurezultălimpedeasociereaburghezieide activitatea industrială. Industria este calea esenţialăde afirmareşi susţinere a burgheziei. Prin industrie este posibilă dezvoltareamodernăaunuipopor.Fărăsădisociezedirect,Manoilescuînţelegeprin burghezie, industrie, progres ca dimensiuni alemodernizării.Discutădesprevirtuţileindustrieiînevoluţiaeconomicăşiîneducareacomunităţilornaţionale,ea fiindşiobazădeculturăşideeducaţiespirituală:,,Industrianuestenumaicheiabogăţieistatelormoderne,daresteînacelaşitimpşiomareşcoalăapopoarelor.Nupoatesăseridicespreformulesocialesuperioarepoporulcaren-afăcutşcoalaindustriei”243.

PrinvalorificareapotenţialuluieieconomicşiumanRomâniaaredatelenaturalepentrudezvoltareaindustrialăinfinitsuperioaretuturorcelorlalteţărisud-esteuropene,susţineeconomistulromân,daracestobiectivesterealizabilnumaidacăburgheziaîşiîndeplineşteunadin

242 Ibidem,p.128.243 Ibidem,p.136.

145

SociologieRomâneascăModernă

atribuţiileei-destinareaceleimaimaripărţidinplusvalutaîntreprin-deriipentruinvestiţii.Manoilescucereburghezieisarăspundăastfelmisiuniieispecifice-agonisirea,derivatămaialesdinplusvaloareşimultmairardinsalarii.

Concordant cu viziunea sa despre mecanismele după carefuncţioneazărelaţiiledintreţărilecapitaliste,Manoilescudiscutădespreceeaceelnumeşteprejudecatacapitalului-acestaarfiinimitabilşideciţărilefărăcapitalartrebuisăseresemnezeaprimimărfuriindu-strialedinţărilecucapital-tezăfalsă,apreciazăManoilescu,pentrucădimpotrivă,nucapitalulfaceindustriaciindustriafacecapitalul.Întrucât:,,Capitaluliniţialalindustrieiesteoforţănecesară,darnumaiosingurădată.[...].Consumatorulesteînoricecazacelcareconsti-tuiecapitalulfabricilor.Dacăconsumămărfurinaţionale,elajutăsăseconstituieşisăsereconstituiecapitalulfabricilornaţionale;dacăconsumămărfuristrăine,elajutăsăseconstituieşisăsereconstituiefabriciledinstrăinătate”244.

Manoilescu constată că burghezia românească consumădisproporţionatdemultşiserviciileadusedeeacolectivităţiinaţionalenupotcompensaacestsacrificiu.AidomaluiEminescu,elremarcănivelulfoartescăzutalproductivităţiinaţionale:,,Caracteristicanoastrănaţionalăestemediocritatea,reauacalitateşilipsadeintensitateîntotceeacemuncim,iarnudezertareaabsolutădelamuncă.Românianucunoaştenicăieriabsolutul”245.

Manoilescu ia în seamă ipoteza socializării generale.Dacă aşacumseîntâmplaînRusiabolşevică,setransferătoatevenituriledinplusvalutăînfolosulsalariaţilor,rezultatularfioîmbunătăţireaveni-turilorsalariaţilorabiacu20%,dardinpunctdevederealsocialismuluiarfiabsurddeoarecearavealocodeposedareacelormulţiînfavoareacelorpuţini,datfiindcanumărulproprietarilorînRomâniaestede3orimaimaredecâtalsalariaţilor.Acelaşilucrus-arîntâmplaşicuso-cializareatuturorveniturilorburgheziei,soartamaselors-arîmbunătăţicu4%,deundereiesecaparteadinvenitulnaţionalconsumatădeclasaburghezăestemicăşideaceeasecretulridicăriieconomiceamaselornustăînrepartizareaegalăavenituluinaţionalîntretoateclasele,ciîntr-o problemăde producţie - sporirea venitului naţional prin noimetodedemuncăşiorganizare.

244 Ibidem,p.147.245 Ibidem,p,158.

ConstantinSchifirneţ

146

Câtpriveştefuncţiilesocialealeburgheziei,acesteasuntconservareasocială,diminuareaexploatăriiîntreclase,micşorareafricţiunilorîntreele,îmbunătăţireadirectăavieţiisociale,aşadarunrolderegulatoralvieţiisociale.ManoilescuargumenteazăfalsitateatezeisusţinutămaialesdeVintilăBrătianu,căburgheziaromâneascăaavutroldesoli-darizareîntreclaseledejosşiceledesus.Dimpotrivă,eaapromovatodespărţiregravă întreboierimeşi ţărănime, fiinddinacestunghialăturidecriticiiburgheziei-junimiştiişisocialiştii-carereclamaudistrugereadecătreburghezieasolidarităţiisocialetradiţionale.

Lanoi,afirmăManoilescu,nuaexistatoeconomieaprofituluicinumaioeconomieaconsumaţiei.Dupăpaceade laAdrianopols-adezvoltat economia agricolă pentru profit.Burghezia comercială atransformatproprietateamareînîntreprinderecapitalistăşiprinace-astaaintrodusvirtuţi,deosebitedealeboierilorşiţărănimii.Spiritulruralatâtlaboierişilaţăranisedistingeaprintradiţie,conformismşiconcepţiemisticăavieţii.Burghezulsecaracterizeazăprinprogres,individualism,concepţiemercantilăavieţii246.

Revinecaunleitmotivideeacăburghezialuptăîmpotrivasărăcieişiaignoranţei,eaaremisiuniimportanteînridicareaţărăinimii,darnuşi-afăcutdatoriafaţădeaceastăclasă.Acelaşirolulîlareburgheziaîneducareamuncitorilor.Manoilescujudecăatitudineaburghezieifaţădeceledouăclaselucrativeprinmodulcumarăspunstrebuinţeloracestoraşiajungelaconcluziacătotuls-areduslacreareaunuicadrulegislativfărăamaiacţionapentrupunereasaînpractică:,,şiînpoliticasocialăfaţădemuncitori,caşi închestiunea ţărănească,aparepermanentălaturaspirituluiromânesccaresocoteştecălegilepotfaceşidesfacetotul.Manialegilor,adoraţiaşiîncredereaînlegi,estenunumaiunefectalculturiijuridice,atâtderăspânditălanoi,cişioformăcomodădedegajareînfaţauneiresponsabilităţisocialeprecise”247.Darceestemaigravrămâneignorareafabriciiacoloundeartrebuisăseasigureasistenţămuncitorească.

Cânddiscutădespremodulcumseachităburgheziademisiuneadeeducareatuturorcategoriilorsociale,exegetulseexprimăîntr-unlimbajdestuldecritic:,,Burgheziaîngeneralînsăafostdeonesimţiretotalăîncepriveştepemiciiproducătorişicomercianţidinoraşe”248.

246 Ibidem,p.173.247 Ibidem,p.184.248 Ibidem,p.189.

147

SociologieRomâneascăModernă

Unlocaparteîlocupăstudiulfuncţiilorpoliticeîndeplinitedebur-ghezie.Serecunoaştecăîntotsecolul19scenapoliticăromâneascăacunoscuttreipersonajecolective-străinătatea,boierimea,şiburghezia.Poporulnuafostdecâtunsimpluspectator,,caredemulteorinicinuînţelegeacepiesă joacă”249.Străinătateaacreatambianţafavorabilăpentruonouăeconomieşiunnoustatromânesc.Boierimeaacreatstatul.Statulacreatburghezia:,,Iarburghezia,dreptrecunoştinţă,amâncatpeboierişiaconfiscatstatul”250.BurgheziaesteelitapoliticăaRomâniei,eaîşiasumădreptulexclusivdeadecideînviaţapublică.,,Ţaralegală”afosttotdeaunaoemanaţieexclusivăaburghezieişitoateinstituţiile politicepreluatedinApus au fost profitabileburgheziei:,,Clasaburghezăcares-aînfiripatdepeurmainstituţiiloreconomiceşipoliticedeimport,nuşi-aînsuşitînfondspiritulacestorinstituţiuni,darestecertcăafolositenormdepeurmalor.Dacănuaexistatoadaptaresufletească ideală,aexistat înschimbaceaformăstrânsă,precisăşisolidăcareesteadaptareaprininteres”251.

Burgheziaesteclasaceamaiproductivăşiceamaicultă,însăeanuafostastfeldintotdeauna:,,Întoateţărileburghezialaînceputurileeiatrăitdinanumiteprivilegiişimonopoluri.Lanoi,acesteprivilegiii-aufostacordatedirectdestat.”Statulestecelmaimareconsumatoralindustrieiromâneştişiprotectoralindustriei.Elesteşipatronşimareîntreprinzător:,,Bugetulapareastfelcainstrumentulcelmaiputernicdesusţinereaburghezieişidegarantareaprivilegiilorei.”

Altedouă funcţii importante - organizarea şi administrarea sta-tuluistauînatenţiaexegetului.Atribuţiileacesteas-auconcretizatînalcătuireauneibirocraţiişiaunuimarenumărdelegi:,,Pentruromânaorganizapehârtie,întexteşiparagrafe,esteunadincelemaimarivoluptăţi.Statulromânafostconstruit,dacănucauncasteldecărţidejoc,înoricecazcaunulridicatdinteancuridecoduri[...].Această«epocăeroică»aconstrucţiunilorpehârtieastatuluiromânescadatnaştereuneibirocraţiiformidabile”252.ÎnRomâniaadministraţiaestecentruldeiniţiativăşideacţiunepentruoricedomeniualvieţiisociale.Maimult,eas-aimpuscuformeleoccidentaleînconştiinţaşiconduitaromânilor.

249 Ibidem,p.191.250 Ibidem.251 Ibidem,p.192.252 Ibidem,p.197.

ConstantinSchifirneţ

148

Manoilescucredeînrolulburghezieideeducarepoliticăanaţiunii.Întrucâtburgheziaacreatlanoiinstituţiileliberaleîirevinemisiuneadificilă de a forma spiritul civic. În trei direcţiimari trebuia să sedezvolte activitatea politică a burgheziei: doctrinară, organizare şidisciplinareagrupurilorpolitice,realizareaunuiconţinutsufletescîninstituţiilepoliticeimportate.Autorulseopreştelafiecaredintreacestedirecţii.Ceconstată?Începriveşteperspectivadoctrinară,stabileştecădefaptnuavemdoctrinepolitice:,,Laintelectualiiromâninuexistăpasiuneadoctrinară,cinumaiaceeaacotidianuluipolitic;preocupareapoliticăaburghezieisereducelaeternul«cândpleacăguvernul»,«cinevine»şilameschineleproblemederemaniereînpersonalulguverna-mental.Cagândiresocialăburgheziaestemaimultdecâtinferioară;singurii intelectuali care au reprezentat la noi o doctrină socială şipoliticăserioasăaufostsocialiştii”253.DintretoţioameniipoliticiaivechiiRomâniiceimaislabidoctrinariaufostliberalii.Toatemarilepersonalităţialeculturiiaufostsituateînafaraşiîmpotrivapartiduluiliberal.Aceeaşisărăciedoctrinarăseîntâlneştelaconducătoriipolitici,iarcândaceştiaauavutideile-auluatdirectdinstrăinătate.Aşaseexplicădecepartideledeguvernământnuauavutoideologieclară,pentrucănuseregăseaînlucrăridedoctrină,ceeaceadeterminatsănusepoatădaunrăspunslaîntrebareaceestedoctrinaconservatoaresauceesteliberalismul.Chestiuneastăruieşiastăzicândceicareseconsiderăcontinuatoriaicelordouăpartidenuştiufoateexactceaufostceledouădoctrine,aducândpermanentcaargumenttezealedoctrineloruniversale.Manoilescupuneochestiunedemaximărelevanţăpentrucomplinirea doctrinarului şi a acţionalului în politica românească.Trebuiespuscămarilenoastremomenteistoricedinepocamodernănuauavutsorginteaînproiecteteoretice,adicăîntr-unfonddoctrinardincaresăseextragăstrategii,alternativedeconducereşiorganizareaunorprocesenoi.

Manoilescuprezintăsociologic,mecanismeledefuncţionareapro-cesuluidedezvoltaremodernăaţării.Dacăburgheziaprindefiniţieesteindependentă,lanoieas-aremarcatprinobedienţăcătreinstituţiide stat, din cauza puterii economice slabe.Exponentul burghezieia fost PartidulLiberal, partid care a căutat să aibă control asuprastatului,şiastfelsăpropulsezeburgheziaîninstanţeledeconducerestatală:,,Liberaliiauinstituitşiaucultivatînţaraaceasta,cuoartă

253 Ibidem,p.201.

149

SociologieRomâneascăModernă

extraordinarăaservireaprinmaterie.Instituţiilecreatededânşiivi-zautoatepunereamariiburghezii-prinmecanismulintereselor-subconducereacentralăapartiduluiliberal”254.ExegetulrecunoaşterolulPartiduluiLiberalîndisciplinareapăturiiconducătoare:,,Căcierapen-truprimaoară-dupăsecole-cândomarepartedinclasaconducătoarecunoşteaoformăoarecarededisciplinăsocială.”

Boieriiauavutsecuritateamaterialăgarantatăiarindependenţalorafostocauzăpermanentădeanarhiepolitică.Independenţapreamareaboierimiiaavutefectenegativeasuprastabilităţiidomnieişiaţării.Exponenţiilorsuntreprezentanţiipartiduluiconservator:,,Netemându-sedemase,neumilindu-seînfaţaCoroanei,conservatoriiaufostîntoateclipelemari,depozitariineînfricaţiaiinstinctuluinaţional”255.

6. Naţionalismul

Oanalizăaroluluişidestinuluiburghezieinuputeaficompletăfărăexamenulunuifenomenasociatburgheziei:naţionalismul.Manoilescucredecănaţionalismuleuropeans-anăscutşiaevoluatîmpreunăcubur-ghezialiberalo-capitalistă.Naţionalismulburghezieiliberalo-capitalisteaîmpărţitEuropaîncomunităţideintereseadverseşiinamice.Exegetulpune declanşarea celor două războaiemondiale pe seama acestuinaţionalism.Prinurmareacesttipdenaţionalismnusemaijustifică.Astăzinaţionalismulburghezestedepăşitdenaţionalismultotalitar.Naţionalismuldevinescopulsuprem,iarburgheziaunuldinmijloaceleprincareacestaîşirealizeazăidealurilesale.Burgheziavafisusţinutăexactcâtcer intereselecomunităţiinaţionale: ,,Naţionalismultotali-tar-şinumaiacesta-vasupravieţuisecolelorviitoare”256.Asemeneaafirmaţiiapodicticesuntdepartedeîndoialametodicăşideprudenţa,caracteristiciintrinsecialeomuluideştiinţă,decareManoilescunuţineseamadeaceastădată.

Manoilescuvorbeştedenaţionalismuleconomicromânesc.Acestaînseamnăluptaexternăaîntregiieconomiiinterneîmpotrivaintereseloreconomicealestrăinătăţiişiluptadecucerirepeseamaromânilorapoziţiiloreconomicehotărâtoare.

Încontextulepocii,autoruldezbateochestiunecontroversată,româ-254 Ibidem,p.210.255 Ibidem,p.211.256 Ibidem,p.257.

ConstantinSchifirneţ

150

nizareaeconomieiromâneşti.Săspunem,căaceastăcerinţăainteresatpe o bună parte din istoricii, economiştii, scriitorii şi antropologiiromânide-alungulunuiveac.Aexistatorealitateasocialăindiscutabilă- prezenţa unui numărmaimare de agenţi economici străini decâtnumărulromânilor.Dupăîncercărinenumărate,Manoilescusecredeîndreptăţitsavorbeascădeeşeculromânizăriiburgheziei.Îiimputăbur-ghezieiliberaletoatenereuşitelesocietăţiiromâneşti.Deşiarfiavutladispoziţiepermanentmecanismelestatuluiprinbirocraţialuieconomicăşineeconomică,burghezialiberalăaadoptatopoliticăfalimentară.NuuităsămenţionezeajutoruldatstrăinilordinţarădeBancaNaţională,cunoscut din propria experienţă de guvernator al acestei instituţiifundamentale.Şievident,nutrecepestePartidulliberal,carenuarfilucratpentruîntreagaburghezieromânească,dincaremotivnus-arfibucuratdeinteresulîntregiiintelectualităţi.Manoilescudăvinapestatul românpentrunefavorizarea elementului economic românesc,remarcând,înacelaşitimp,inabilitateaşimediocritateaconducătoriloreconomieinaţionale.

InconsecvenţaluiManoilescusedovedeşteatuncicândcereromâ-nizareapentrutoţistrăinii,darvorbalui,româniinucunoscnicăieriabsolutul,deciniciîncazulrelaţiilorinteretnice,pentrucăelînsuşiapreciazăcumromânizareatrebuiesăiaînseamăoexcepţie,comuni-tateanaţionalăgermană,aceastăfiindegalăîndrepturicucomunitateanaţionalăromână,încăunargumentdespremanifestareaunuianumitoportunismdetectabilînscriereasa.

7. Rolul şi valoarea instituţiilor

S-adiscutatşisediscutăînspaţiulpublicromânescdespreimpactulsocietăţiiromâneşticuinstituţiimoderne.Contactuldirectaloameni-lorcuinstituţiilearelevatdisfuncţionalităţialeacestora,derivatedinneaderenţalorlatrebuinţeleconcretealeromânilor.Faptulacestaafostexplicatprincaracterulstrăinalinstituţiilor,detaşabiledeparticulari-tăţilepsihologieietniceromâneşti.

Manoilescuaduceoaltăperspectivădeanaliză.Elcredecănecesităţieconomiceaudus laadaptareamultoradintre instituţiilepolitice şiculturaleoccidentale,întemeiuluneiselecţii:,,Toatecelalteinstituţiiliberalo-burgheze-careaufostatribuiteexclusivintereselorcapitaliste-

151

SociologieRomâneascăModernă

n-auavutniciunfeldelegăturăcunevoileeconomice”257.Reorganizareaadministrativă,organizareasatuluisubformădecomună,modernizareaCoduluipenalnus-auprodusdinmotiveeconomice,dars-audatoratunorfactoriideologici.DoarCodulcomercial,căileferateşiporturile,camereledecomerţ,bursele,legiledeliberalizareacomerţuluişisis-temulmetricaufostcreatedirect,,deinteresuleconomicapusean.”

Întransformarearapidăainstituţiilorromâneştiadominatspiritulfrancez,,prindefiniţieideologicşicutendinţedeprozelitism”,cumîldefineşteautorul.Întrespiritulfrancezşicelromânescarexistasimi-litudiniclare:,,Acestspiritfrancezatriumfatpentrucăeradefaptşispiritulnostru,totdeaunagatasădeaprecăderemotivelorideologiceşisăfacădovadaunuiperfectmimetisminstituţional!”258.Capitalismuloccidentalainfluenţatnumaiunnumărmicdeinstituţiieconomice,tehniceşijuridicecareatingeauintereselesaleşiasusţinutmanifes-tarealibertăţiinumaiîneconomie.Politic,capitalulstrăinurmăreacaordineasadomneascăînPrincipate.

Îndiferenţădejunimiştişidesocialişti,Manoilescunuiaîncalculroluldecisivalinstituţiilorînmodernizareaeconomică:,,Nupecaleainstituţiunilor,cipecaleajoculuideintereses-auprodusoseriedetransformăriprofundeîneconomiaromânească”,fărăsăţinăseamacădinacelaşiarealoccidentals-autransmisinfluenţedintrecelemaidiverse,concretizate,inclusivîneconomie,îninstituţiipolitico-juridice.Manoilescu se află într-oprofundăcontrazicere când susţine cănuinstituţiileaudeterminatprefaceriesenţialeîneconomie,darrevinedeslaaserţiuneadesprerolulstatuluiînsusţinereaburgheziei.Or,nuputeaunstatmedievalsăpropulsezeburgheziacaoclasăfundamentalăîn societate, de unde divorţul dintre stat şi societate, semnalat deMaiorescu,EminescuşiCaragiale.

Analistulrecunoaştesemnificaţiarealăaconţinutuluisufletescîninstituţii.Manoilescuconsiderăcăproblemainstituţiilordeimportaredouăaspecte:1.Problemageneralăavaloriieducativeainstituţiilor;2.problemaparticularăavaloriişioportunităţiiinstituţiilordeimportînţărileînapoiate.Estedelimitatăoproblematicăgeneroasădestudiualproceselordedezvoltaremodernăprindimensiuneapsihologicăainstituţiilor.Autorulsemulţumeşte,niciaveaaltăalternativă,cuscurteconsideraţiiceaumenireadeaargumentanecesitateainstituţiilorîn

257 Ibidem,p.95.258 Ibidem,p.96.

ConstantinSchifirneţ

152

câmpulsocialşipoliticromânesc.Deaceea,pentruManoilescuestelimpedecăsocietatearomâneascăafostrevoluţionatădesusînjos.Revoluţiainstituţionalăs-afăcutînacelaşitimppedouăplanuri:ide-ologicşieconomic.Instituţiilesuntinstrumentedecontinuitateşidestabilitatesocială,princareseexercităînmodpermanentinfluenţaeducativăaeliteinaţionaleasupramaselor.

Începriveşteoportunitateainstituţiilordeimport,acestea,,suntîngeneralsuspectedeinadaptabilitate”259,pentrucăestepreamaredecalajuldintreexigenţelelorşistareamoravurilor,încâtoperalordeeducaţiedevineimposibilă,şielcereunanumitcriticismraţionalşimăsuratfaţădeinstituţiileşiideiledeimport.

SolidarcuE.Lovinescuprivindmoduldeadiscutadespreevoluţianoastrămodernă,isealăturăîncerereaacestuiadeasefaceuninventaralinstituţiilortrecutului,întrucâtelcrede,spredeosebiredeistoriculliterar,căacesteaauexistatşipotfirepuseînacţiune.Elînsuşidăcaexemplubreasla,instituţiatradiţionalăcareasalvatpemeseriaşiiromâ-niînfaţainfluenţelorstrăine.Manoilescuexprimăoatitudinenormalăfaţădeimpactulcuinstituţiilemoderneşiprecizeazăcătrecereadelaformal lacalitativnuestespecificădoarromânilor.Funcţionarearepetatăşicontinuăaoricăreiinstituţiiducecuvremealaoadaptareautomatăîntrescopulşispiritulsău,întreeaşiconţinutulsufletescaloamenilor260.

8. Elitele româneşti

Deosebireaîntreliberalişiconservatoriprivindcăiledemodernizareaţăriiestepusăpeseamadiferenţeidintotdeaunadenivelsufletescşiculturaldintreei.Şiaicisepoaterecunoaşteeternaantitezădintretipul estetic şi reacţionar, specific conservatorilor, şi tipulpolitic şirevoluţionar-caracteristicliberalilor.

Manoilescu îşi pune îndreptăţit întrebarea dacă burgheziaromâneascăesteoelită,interesatfiinddeorganizareaşiconducereainstituţională,cudeosebireceadelanivelstatal.Elsocoteştecăelitaprinînsăşinaturaei,trebuiesăcumulezetoatefuncţiiledeconducere,întoatesectoareledeactivitatenaţională,darurmareauneiselecţiişicirculaţiiaelitelor.Dinanalizacomparatăaburghezieiromâneşti

259 Ibidem,p.214.260 Ibidem,p.217.

153

SociologieRomâneascăModernă

cuburgheziafranceză,germanăşiamericanăconstată ,,deficitulderesponsabilitate”alburghezieiromâneşti.

Oelităadevăratăestenumaiaceeacareîmplineşteînacelaşitimpfuncţiile de conducere în toate cele trei sectoare fundamentale alesocietăţii:funcţiapolitico-militară,funcţiaeconomico-socialăşiceaculturală.Existăosolidaritateaacestorfuncţiiesenţialecareconstituieconducereauneisocietăţi.Elitaoricăreiţări,îndeplinindacestefuncţii,trebuiesăpotenţezetoatevirtuţileexistentealemaselor-munca,di-sciplinaşivitejia-transformându-leînforţenaţionaleefective-forţaeconomică,forţapoliticăşiforţămilitară.Funcţiadeveniriisociale,funcţievoluntară,necodificatăşineremunerată,dupăcumodescrieManoilescu, aparţine elitei, şi este îndeplinită demarii originali şiîndrăzneţi,creatorideidealuri.Înevaluareaelitelorelenunţăprinci-piuleconomieiforţelor-unomcompetentnutrebuiesăîndeplineascăniciodatăofuncţieinferioarăproprieisalevalori,iarsocietateaesteobligatăsăseorganizezepeacesttemei.

Cu toate accentele critice,Manoilescu recunoaştemeritele eliteiromâneştiînedificareastatuluiromânmodern:,,Laînceputulveaculuial19-lea,cândnuexistaniciconştiinţănaţionalănicivreoarmăturădestatromânesc,elitaaînţelescăceamaimareurgenţăeracultura.Eatrebuiasă-ideapoporuluiconştiinţaunităţiisaleşitoteatrebuiasăpregăteascăorganizareatehnicăaaparatuluimodernalstatului;culturaînsemnaatunciprezentareînfaţalumiişiforţa”261.Toatăactivitateapentruculturăs-adesfăşuratpedouă linii.Prima-descoperirea înistorie,înfilologieşiînfolcloraelementelororiginalităţiiromâneştimenitesăafirmeînfaţalumiifiinţanoastrănaţională262.Adoua–fazatehnică,includetoatecunoştinţelecarefaciliteazăconstituireastatuluişidezvoltareavieţiimaterialeasocietăţii.,,Înfrunteaacestoraastatştiinţajuridicăcareaavutunrolobsedantde-a-lungulveaculuial19-lea,servindlaconstrucţia,printexteşiparagrafe,atuturorinstituţiilornoastre”,conchideManoilescu.

Ces-aîntâmplatcuburgheziaromânească?Manoilescucredecăaceastaaînţelesdemultnevoiadeadispuneconducereaîntoatemarilesectoarealevieţiinaţionale,darunasemeneaobiectivnuafostatins

261 Ibidem,p.393.262Aceeaşiideeaafirmat-ounantropolognorvegianîndeceniul10alsecoluluialXX-

lea,decidupă50deanidelaaserţiunileluiManoilescu,veziThomasH.Eriksen,Ethnicity and Nationalism,PlutoPress,1993.

ConstantinSchifirneţ

154

niciodată.Numaifuncţiamilitarăafostîmplinităexclusivprinbur-gheziaromânească.Funcţiapoliticăşiceaculturalăaufostpenetratedeelementeevreieşti, iarviaţaeconomicăa fost înmicămăsură înmânaromânilor.Burgheziaromâneascănuvafioelităpânăcândnuvacâştigarolulconducătorîntoateacestesectoaredeacţiunesocială,şideaceeanuesteîncăelitănaţională.

Pentruobservatorulvieţii româneşti sedesprinde faptulanulăriiprincipiuluiautorităţiinaturale,aaceleiautorităţicarenuarenevoiedeteoriicas-ojustificeşinicidesancţiunicas-oimpuie,cudeosebiredecândboierimeaadispărutcafuncţienaţionalăşisocială,şiodatăcuadoptareavotuluiuniversal.Manoilescucredecăpoporulnuvedeînburghezieunmodelalperfecţiunii.Recunoaştesuperioritateaabsolutăaburghezieiromâneştiînculturăşiînîndrăzneală,darculturasingurănuestesuficientăpentruaocalificadreptelităşidecioclasăconducătoare.Calităţile sufleteşti definesc categoria socială a aleşilor.Burgheziaromâneascănuarepsihologicosuperioritateabsolutăşinicimăcarunarelativă încomparaţiecumasele.Burghezian-aregenerozitate,n-areţinută,nuaremaialescaracter:,,Nimicnucalificămaipenibilmediulnostruculturaldecâtoportunismulfărălimită,caresevădeştelafiecarepas,chiarînapreciereavalorilorpurintelectuale”263.

Superioritateaabsolută,caşicearelativă,auneiclaseconducătoareeste determinată de unproces sistematic şi continuude selecţiune.Seconstatăcăînburgheziaromâneascăseintrăpreauşor.Ofamiliestabilită înburghezia româneascăprinmeriteleuneigeneraţiinu-şipăstreazădecâtrarfiliaţiuneaîncadrulaceleiaşiprofesiuni264.Principiuldinasticatâtdefecundînfamiliileburgheziiloroccidentale,esteraroperantlaromâni.

9. Statul

Am,amintitdemaimulteoridespreacreditareadecătreManoilescu

263 Ibidem,p.280-281.264 Manoilescu sesizeazăun fapt de importanţă deosebită în evoluţia societăţii capi-

taliste,anumeduratacapitaluluiculturalşiereditar,ideecarepesteanivafienunţatăşideistoriculfrancezF.Braudel.Printrecondiţiilededezvoltareacapitalismului,Braudelenumerăoeconomiedepiaţăbinestructurată,longevitateaîncadrulaceloraşifamiliişiacumulareacapitaluluiîninteriorullor,funcţionareapieţeimondialeşipracticareacomerţuluiladistanţă,F.Braudel,Jocurile schimbului,I-II,traducereşipostfaţădeAdrianRiza,EdituraMinerva,Bucureşti,1985.

155

SociologieRomâneascăModernă

aroluluistatuluiînformareaşidezvoltareaburghezieiromâneşti.Eldiscutădespreexistenţauneicrizealiberalismuluişiacapitalismului,cuefectulcelmaiimportant-erodareastatutuluiburghez.Odatăcuprimulrăzboimondials-aaccentuatcrizadeexpansiuneacapitalis-mului.Dea-lungulsecoluluialXIX-leaburgheziareuşisesaasigurepopoareloreuropeneoprosperitatecrescândăprindeschidereacontinuădenoidebuşeuri,datorităaserviriieconomiceatuturorţărilorsemici-vilizate.Fenomenuldominantaltimpuluinostruestedescentralizareaindustrialăalumii.Burghezianumaireuşeasaasigureprosperitateanaţională.Prăbuşirealiberalismului,caprincipiugeneraleconomicşipolitic,nuînseamnăşiprăbuşireaîntreguluiedificiusocial.

Dupăce teoretizează revenirea la formesocialevechipeprinci-piul evoluţiei în spirală, exegetul afirmă: ,,Astăzi forma superioarăde întoarcere a istoriei se cheamă totalitarism. [...]Victoria statului-reprezentândcomunitateanaţionalăsubconducereacelormaibuni-asupraforţelorcapitalismuluiliberist,afostceamaifrumoasăizbândăpecarearepurtat-ovreodatăideeadenaţiuneasupraegoismuluidegrupsocial”265.Sevaajungeprinstatulcorporatistladematerializareaprogresivăamobileloreconomicealeburghezieişilaînlocuireabe-neficiuluimaterialprinbucuriadearealizaizbânzieconomice,ideedacănusimilară,celpuţincomparabilăcutezamarxistădespreorga-nizareasocietăţiicomunistepeprincipiuldelafiecaredupăcapacităţifiecăruiadupănevoi.Cearînsemnabucuriaderealizărieconomice,dacănuactivitatedesfăşuratădincolodemotivaţiastrictmaterială?Manoilescuneglijeazăspecificulnaturiiumaneorientatădeaspiraţii,idealurişimotivaţii,cutoatecăînaltăparterecunoaşterolullor.S-adoveditcuprisosinţăcădincauzalimităriilibertăţiideopţiuneniciunregimtotalitarnuarezistat.

Deşiaafirmatdirect,faptrecunoscutdeexegeţideaisăi,deosebireadintreconcepţiasadesprecorporatismşialteviziunidespreaceeaşichestiune,totuşiînRostul şi destinul burgheziei româneştifacetrimi-terilatipulgermandecorporatism.Seînţelege,departedenoidea-letichetapeeconomistulşisociologulManoilescudreptideologfascistsaunazist.Trebuiespuscăsavantulromân,cutoateaspiraţiilesalepo-litice,nuaaderat,înplanulacţiunii,laideologiafascistă.Teoretizareacorporatismului,careseîntâlneşteînuneleprivinţecudoctrinelefasci-ste,nusesuprapuneacestora.Nuestemaipuţinadevărat,Manoilescu

265M.Manoilescu,op. cit.,p.328.

ConstantinSchifirneţ

156

amestecăanalizeştiinţificeexcepţionalecuaserţiuniideologice,uneledeorarăprecaritate.

CeînţelegeManoilescuprincorporatism?Unmoddeorganizaremenităaducelacreştereaeconomică,şipeaceastăbază,aprosperităţiifiecăreinaţiuni:,,Formulafundamentalădeorganizare-oricarei-arfinumeleşideosebiriledenuanţedelaţarălaţară-estecorporatismul”266. Aceastăformădestructurareaputeriistatalevinedupăepocadeex-pansiuneaindustrialismuluioccidentalceaavutcaefectacumulareadebogăţiidecătreţărileindustrialeşisărăcireacronicăaţărilorneindustri-alizate.AutorulSecolului corporatismuluiconceperegimulcorporatistcaunultotalitarcumisiuneadearealizauncontrolalpreţurilor,salariicontrolate,stabilitateapreţurilorinterne,impozit,toatefiindmijloacedeasigurareaprogresuluieconomic.Totalitarismulcarestădeasuprapartidelorşiaclaseloresteurmarealogicăanaţionalismuluivictorios:,,Statultotalitarapareastfeldreptceadintâiîncorporarepoliticăsincerăşiadecvatăanaţiunii.”Corporatismulîngăduieoorganizaţiepluriformăşispecificăfiecărei ţăricudiferenţierişiparticularităţicaresă ţinăseamadetradiţiileşidegeniulfiecăruipopor,afirmăManoilescu.

Diferenţadintreunregimsocialistşiunuldeeconomietotalitarăestecăînprimulconducătoriiindustrieisuntfuncţionarinumiţidestat,pecândînaldoileaproprietariisuntselectaţiprinereditateşiprincapa-citateafiecăruiadeasemenţineînfrunteaîntreprinderiimoştenite.

Vorbind despre viitorul burgheziei româneşti,Manoilescuformulează cerinţa necesară a elaborării unor prognoze întemeiateştiinţific:,,Nupoţifabricadupăpropriaînchipuireosocietatecaresătrăiascăşisădureze”267, iarmaidepartescrie: ,,Destinulburghezieiromâneştinupoatefi înfăţişatnicicaoprognozăprecisă,nicicaoviziunemistică.Ştiinţanuofaceposibilăpeceadintâişinuoîngăduiepeceadeadoua”268.Oameniiauinterese,idealuripropriişilevorre-alizateaşacumvorei.Cutoateacesteprecaţiuni,Manoilescunuţineseamapermanentdeele.

Previziunea evoluţiei burgheze este determinată de sincronismşi interdependenţă. Savantul român concepe dezvoltareaRomânieinumai în relaţie cuEuropa, aşa cum s-a întâmplat în toată epocanoastrămodernă:,,pecalesăseproducăşidedataaceasta,cums-a

266 Ibidem,p.335.267 Ibidem,p.342.268 Ibidem,p.349-350.

157

SociologieRomâneascăModernă

produsdeatâteaoriînultimeledouăveacuri,întredezvoltareasocială,economicăşipoliticăalumiişiaceeaanoastră”269.DinacestpunctdevedereManoilescupoateficonsideratpromotoralstructuriloreuro-pene.Viziuneasanuseaxeazăpeunautarhismeconomic,dimpotrivăsedetaşeazăprinrealismulei.ÎnaceeaşidirecţiecaşiLovinescu,elafirmăfărăechivoc:,,EstecopilărescsăsepresupunăastăzicaoţarăcaRomâniapoatesăaibăodezvoltaresocialăşieconomicăabsolutautonomă”270.El credecă sevacrea lanoiundinamismeconomicaşezatpeproprietateaprivată,,,dardesprinsdeacelegoismferoceşideaceaîngustimedemintecarecaracterizeazăburghezia.”Sfârşitulcelei de a doua conflagraţiimondiale îl prevedea a fi unul al unuiînceput de organizare a structurilor europene: ,,Războiului nu-i vaurmaoetatizare,cioreprivatizareaeconomiei.Pescarăeuropeanăorganizareaeconomiei seva faceprincartele internaţionale şiprinplanurigeneraleeuropene”271.

Stateleeuropenevorconsimţilaunelesacrificiiaparentesaurealeale libertăţii lor, pentru a realizao formă superioarădeorganizarecontinentală.Înloculnaţionalismuluiburghezşicapitalist,sevaafirmanaţionalismul totalitarnăscutdin înţelegereapentrunouaEuropăşisortitarealizaconcordanţadintreintereselenaţionaleşiceleeuropene,susţineManoilescu.

În ceea cepriveşteRomânia, aici seva instauraun stat carevaschimbarelaţiasat-oraşînsensulrealizăriiechilibruluidintreele.ObunăpartedinmărfurileimportateînRomâniavorfidestinatesatelor,sporindu-sedebuşeulindustrieistrăine,rectecentral-europene.Ţăranulromânvafiunmareconsumator,credeManoilescu.Elreitereazăideeadespremisiuneaburgheziei înprocesulde industrializare a satelor:,,România nu-şi va găsi nici echilibrul, nici prosperitatea decât înziuaîncarevaadaptaînchipraţionalnumărullocuitorilorsăiruralilasuprafaţapământului săucultivabil.Celpuţinunsfertdin ţăranispreindustriişimeserii,iatălozincadeceniilorcevaveni.Dublareamuncitorilordetotfeluldinindustrieşimeserii,iatăadouaformăaaceleiaşilozinci!”272.Pentruarealizaaceastasarcinăburgheziatrebuiesărenunţelapreocupareaexclusivăabeneficiuluiindividualşisăfacă

269 Ibidem,p.350.270 Ibidem,p.351.271 Ibidem,p.339.272 Ibidem,p.380.

ConstantinSchifirneţ

158

dinindustrieunmareinstrumentdeprosperitateamaselor.ÎnnouasituaţiecearapareînEuropacorporatistă,burgheziacaclasă

socialărămâneindispensabilă,iardispariţiaeiaraducedezorganizare,haosşimişcărisociale.Nuexistăaltăclasăcapabilădeaorganizaviaţasocialăşieconomică.Înacestsensîşiexprimăîndoialacăţărănimeaarputeaproducemareatransformare,eanuesteunelementpropulsorşiconducător,cireprezentativşiconsultativ.Câtpriveşteproletariatulindustrial,acestaesteconsideratunpericolpentruburghezie.

Autorulvorbeştededeficienţele internealeburgheziei.Singurulpericolinterioradevăratpoateveninumaidinsciziuneaelementelorburghezepropriu-ziseşicelepseudo-burgheze.Manoilescuapreciazăcăburghezianuaredestulăîncredereîneaînsăşi,nuareîndrăzneală.Nuexistă lanoiodoctrină şi conştiinţăburghezăcare să-i facăpeburghezimândri de superioritatea lor intelectuală: ,,La noi în erademocraţieis-auexaltatnumaivirtuţilemaselor.”Burghezianuaratăprinnimicoconştiinţădeclasăconducătoare,dimpotrivăaratălipsasentimentuluiintimallegitimităţii.Inexistenţaconştiinţeideclasăaburghezieisedatoreazăpasiuniisectaredepartid.Oideedemareac-tualitatereprezintăaserţiuneasadespretendinţeleburghezieiromâneştideapreluaformeanacronicedincapitalismulapusean:,,Nenorocireanoastrăestecaneadaptămpreabinefazeioccidentaleacapitalismuluiîndeclin,caracterizatăprintoateformeledeobosealăşimaialesprinbirocratizare”273.

În noua structură burghezia se va subordona statului, urmare asăvârşirii unei revoluţii pentru calitate, care se traduce în acţiuneaclaseiconducătoarederefacereaţăriiînfiinţaeimorală,sădeama-selorîncredereînelită,săcreezeoadevăratăcomunitatenaţionalădetiptotalitar.Aşadar,aceastărevoluţiepentrucalitateesteorevoluţiesufletească.Statulînsuşiestevăzutcaoentitatesufleteascăşitrebuieconceputcaatare,eltrebuiesăfiepopular,săfieexpresiainstituţionalăalegăturiifiecăruiadintreromânicutoţiceilalţiromânişimaialesalegăturiieliteicumasele:,,DestinulRomânieiatârnădemăsuraîncaregeneraţiiletineredeastăzi-şicelecarevorurma-,vorînţelegecăînRomâniaasositerarevoluţiilorpentrucalitate./Închizânddefi-nitivciclulrevoluţiilorpentruformăşialrevoluţiilorpentrudrepturi,neamulnostruvafacesaltulcelmaimaredinistorialui,înziuacând

273 Ibidem,p.376.

159

SociologieRomâneascăModernă

îşivaîncordaputerilecasaatingăidealulcalităţii”274.

10. Psihologie etnică şi burghezia

Manoilescuexamineazăspiritulcapitalismuluilaromânidinper-spectiva etnică, prima tentativă autohtonăde a stabili dimensiunileconduitelor,sentimentelor,atitudinilorşiconcepţiilorcapitaliste.Uncapitolîntregdincarteasaesteconsacratpsihologieişistiluluideviaţăaburghezieiromâneşti.

Dupăexeget,existănişteconstantealespirituluiburghez.ElreiaideealuiSombartpentrucarespiritulburghezieiconstăînnăzuinţadeaîntreprinde.Conduitaburghezăestechintesenţautilitarismului,iarmoralaburghezăreprezintăcultivareavirtuţilorcarerentează.Cuprivirelapsihologiaburgheză,sespunecăaceastaesteaxatăpeago-nisireşiraţionalizare,calcul,estompareafantezieişiasentimentului,metodă,disciplinăşiautocontrol.Burgheziaarăspânditîntoateclaselesocietăţiimentalitateacalculatorie.Calcululşioportunismulsuntesenţaburgheziei.Burgheziaesteobiectivizareaşidepersonalizareaînafaceri.Ceimaimulţigânditorişiliteraţiasociazăideeadeburgheziecuaceeademediocritateşiplatitudinesufletească.

Nuvomaveaoelităpânăcândnuvomaveadestuioamenicapabilisă-şisusţinăconvingerile,săsuferepentrueleşisăseafirmeînviaţapublicăprincaracter,afirmăManoilescu.Altfel,celelaltecaracteri-sticipecarealţiexegeţile-aumarcatpozitivsuntrepudiatedecătreManoilescu.Săluămexempluladaptabilităţii,reliefatădeM.Raleacamodalitatedesupravieţuireetnică,devinelaautorulnostruotrăsăturăinacceptabilă: ,,Adaptabilitatea este ceamai umilitoare din toatecalităţileomeneşti.Numairezistenţaşireacţiuneainspiratedemobilesuperioare,semnaleazăexistenţaelitelor”275.Cutoateacestea,exegetulnuezităsăsusţinăcăintegrareaburghezieiromâneştiînspiritulnouluiveacvafifavorizatădecalitateapermanentăaspirituluinostrucareestecomprehensiunea,adaptabilitateaşidarulimitaţiei,dareavacunoaşteşipresiunileEuropei.

Plecând de la disocierea lui Sombart între naturile burgheze şinaturileeroice,Manoilescudistingegrupurilesocialeautohtoneaptedeoviaţăşiactivitatecapitalistădeacelealipsitededisponibilitatela

274 Ibidem,p.397.275M.Manoilescu,op. cit.,p.287.

ConstantinSchifirneţ

160

spiritulcapitalist.Spiritulnostruromânescestedepartedeaaveavreopredispoziţie

pentrucapitalism:,,Fireanoastrănefacemaicurândanticapitalişti.Deaceeastrăiniiaupututcuatâtauşurinţăsăpreiafuncţiunilecareţineaude capitalism.De aceea românii înlocuiesc pe capitalişti numai denevoie,atuncinupotfacealtfel.Înoricecaz-şiacestaestefaptulpri-mordialdelacaretrebuiesăplecăm-românuln-areprinpredestinaţievirtuţiburgheze.Ţăranulnostruesteînspeciallaantipodulcapitali-smului.Cândarebanifacedineisalbegreledeauratârnatedegâtulfetelor,darnu-l«plaseaz㻺inu-lspeculează!”276.Româniisegăsescmaicurândîntrepopoareleeroicedecâtîntrecelemercantile.Noinuavemafinităţipentrucapitalismnicipecaleereditarăşinicipeaceeaamediuluideviaţă.Puţinepopoareaupredispoziţiipentrucapitalism-florentinii,scoţieniişievreii,conchideManoilescu.Pentruromânviaţasedesfăşoarădupăaltenormeşicriteriiaxiologicedecâtceleceauimpusspiritulcapitalist:,,Concepţiadeviaţăoriginarăaromânuluiestetotcepoatefimaidepartedecapitalismşideburghezie.Românulestemaicurânddiletantdecâtsistematic,poetdecâtmercantil,boemdecâtburghez”277.Românulareoconcepţiecalitativăavieţii.Viaţaluinuestebazatăpecalculşiprevedere,nusegândeştelaziuademâine:,,Înfundulsufletuluisăuromânuldispreţuieştebanulşiatuncicândîlareşimaialesatuncicândnu-laredeloc.[…]ViaţaromânuluinuestecalculatănicipescaraluiMamonnicipeaceeaaluiChronos”.Celdintâidefect,launpoporagricolcumestealnostru,esteindivi-dualismulnegativşinesănătos,cetrebuiecorectatnumaiprinmuncaindustrialăundemaşinaînvaţăpeomsalucrezeordonatşicoordonat,încadrulcolectivreprezentatdeatelier.

Cumadevenitpoporulromâncapitalist?Odatăcuinstituţiilebur-ghezes-auimportatdeprinderişivirtuţiburghezedinnevoiaminumu-luideefort,ideeregăsităşilaEminescu.Multmaitârziu,dupăceaufuncţionatuntimpacesteinstituţiiaufostadoptateşinormeledeviaţăcestaulabazalor.Manoilescuvedecanecesarăcultivareavirtuţilorutilitariste:probitatea,exactitateaşiseriozitatea,acesteafiinddimen-siunialespirituluiburghez.Unadintrecelemainecesaredeprinderisocialepentrumediulromânescesterigurozitatea:,,Burgheziaesteunregimdeasprimepentruoameniilipsiţideseriozitate.”

276 Ibidem,p.295.277 Ibidem,p.296.

161

SociologieRomâneascăModernă

Valorilevieţiiburghezesuntegoiste şi ideale.Celeegoiste sunt:rangul,confortul,securitatea.Celeidealesuntfamilia,patria,religia:,,Clasanoastrăburghezăfiind,îngeneral,proaspătăşiridicatădejossegăseşteîntr-oadevăratăinerţieascensională.Pentrueaesteunaxiomcafiul trebuiesăajungămaisusdecâtpărintele.Şiaceastăduce laepuizareaierarhieisociale,îndouăsautreigeneraţii”278.Ciocoismuleste un fenomen specific românesc şi se întâlneşte la toate claselesociale,,darînchipsuperlativlaburghezie.”Înschimb,nuexistăomaredistanţădelaclasălaclasă.Cordialitateaşifamiliaritateaestenotaraporturilorsocialeromâneşti.

Boalaspecificăaburghezieiromâneştiesteparvenitismul.Burgheziaromâneascăpreţuieştemaimultranguldecâtavereaşigoanadupăaverenuestedecâtunmijlocdeaobţinerangurisociale.Românulaşteaptătotul de la stat.

Oaltădimensiuneapsihologieietniceromâneştiesteintelectua-lismul burgheziei româneşti, devenit prejudecată şi uneorimanie.Clasificareaoamenilordupăculturasuperioară,secundarăsauprimarăareovaloaremaimarelanoidecâtlaalteburghezii: ,,Oriceromânvrea să fie întâiministru, apoiprofesor celebru şi numai la sfârşit,marebogătaş”279.

Exegetului nu-i scapă rolul cultural al burgheziei româneşti şiprezintăfuncţiileculturalealeacesteiclase.Înviziuneasa,toatăculturanoastrăînaltăestecreatăşiîntreţinutăexclusivdeburghezie.CutoatecăburgheziiromânisuntînmulteprivinţesuperioriînculturăburghezilordeaceeaşicategoriedinOccident,întreculturaburghezieişiculturamaselordinRomânia.existăomaredisparitate,peseamacăreiasepunmultedintredeficienţelevieţiisocialeşieconomice.AcestdemersîioferăluiManoilescuprilejulunuimicexcursdesociologieaculturiişi de accentuare a rolurilor culturale ale burgheziei: producătoare,distribuitoareşiconsumatoaredevaloriculturale.

Unfenomenparadoxalseîntâmplăînculturaromânească,unde,deşiburgheziacreeazăşisusţinecultura,seconstatăcăşcoalaşiculturasuntîmpotrivaburgheziei.Spiritulcareadominatşcoalaşieducaţiaestepseudo-burghezşinicidecumburghez.

O elită naţională nu-şi poate împlinimisiunile ei decât dacă îşiîntrebuinţeazăinteligenttimpullăsatliberdeocupaţiunileprofesionale,

278 Ibidem,p.300.279 Ibidem,p.303.

ConstantinSchifirneţ

162

consacrându-lunorocupaţiivoluntare.Deaceea,diletantismul este,,unadinpuţinelefrumuseţialesocietăţiiburgheze.”

Manoilescu ţine să sublinieze structurarea sistemului de valorialeburgheziei româneşti înurmătoareasuccesiune: rang,confort şisecuritatea traiului, spre deosebire de burghezia occidentală, axatăpeavere,confortşirang:,,Ideearomânuluidespreavereşivenitesteepicuriană;scopulacestoraesteconsumulcu toatebucuriile lui [...]pecândOccidentulpunepreţpeagonisire,pesiguranţăşipeviitor,burghezianoastrăpunepreţpecheltuială,pesiguranţă,peprezent.PecândburgheziidinApuslucreazăpentrucopiiilor,burgheziiromânilucreazăpreaadeseorinumaipentrueiînşişi”280.

Familia este valoare ideală pentru burghezul român, dorinţa deaaveauncăminîlcaracterizează.Burgheziaestesinguraclasăcaretrăieşteîntr-unsentimentdesiguranţăpecarenimicnu-ljustifică.,,Ofamiliecutradiţieesteunadevăratcapitalnaţional”,afirmăautorul.Deşi burghezul român acordă prioritate familiei, se întâlneşte rardinastiaprofesionalăîntr-ofamilieromânească:,,Tipuloccidentaldeindustriaş,dintatăînfiu,lipseştelanoicutotul”,credeManoilescu.

Asemenea altor exegeţi români – C. Rădulescu-Motru, D.Drăghicescu,M.Ralea-Manoilescuobservăsentimentulreligiosex-teriorlaburgheziaromânească.Creştinismulnudominăşinicimăcarnu stăpâneşte viaţa burghezului.Religia burgheziei româneşti esteoreligiededumincă;eanu-icontroleazăconduiteleîncelelaltezilealesăptămânii,odovadă înpluscaburgheziei româneşti îi lipseşteeducaţiareligioasă.

Manoilescuareoatitudinedeosebitdecriticăfaţădeintelectuali.Remarcă deficienţa sufletească a intelectualului, înfăţişată în stilulpamfletului,accentuândpeinstabilitateamorală,civicăşiideologicăaacestuia.

Profilulpsihologicalromânului,şiînspecialalburghezuluiestecompletatcuoanalizăatradiţiei,caredupăcumamobsevat,este,laManoilescu,temeliaevoluţieioricăreinaţiuni.Carteasaafirmă,,untradiţionalismştiinţific”şisusţinecă,,tradiţionalismulvremiinoastresevaintegraînveacşivaconstituiformaideologicădereconstrucţieasocietăţiiromâneşti”281.Manoilescudiscutădespreforţelelatentealetradiţiei.Primadintreeleestespiritualitateacreştinăşiortodoxă,,,parte

280 Ibidem,p.307.281 Ibidem,p.13.

163

SociologieRomâneascăModernă

integrantăaînsăşiideiidenaţiuneromânească.Dararfigreşitsăseidentificeortodoxiacuromânismul”,pentrucăortodoxiaaconstituitunfactorsupranaţionaldesolidaritatecreştină.Oaltăforţălatentă-ideeaapărării,estesocotitădeeloprezenţăcontinuăînistorianoastră.

Alături de aceste forţe au funcţionat principiile de organizare anaţiuniiromâne.Primulesteprincipiuldeorganicitateînconstituireaîn-tregiisocietăţi.Colectivitateavecheromâneascăn-afostclădităpeideigeneraleşiabstracteciînmodempiric,penaturalitate,pebun-simţ.Unaltprincipiu–solidaritateaverticalăanaţiunii,s-amanifestatprintr-ofuziunesufleteascărealăîntreelitaboierilorşimasaţăranilor.Altreileaprincipiuestesubordonareaeconomieivalorilorvieţii:,,Poporulnostruaveaoeconomieînchinatăvieţii,iarnuoviaţăînchinatăeconomiei.Întreagasocietateistoricăromâneascădelaboieripânălaţăranierapredominatădechemărimistice,deimperativereligioasesaudesvâc-nirialesângelui,darniciîntr-uncazdemomentemateriale.”

Tradiţionalismul românesc capătă expresie în ortodoxie, româ-nismmilitant, elită apărătoare şi paternală, antimaterialism.Acesttradiţionalismesteorealitateactuală,,,ocerinţăşiunprocesimperativalveacului.”

Acreditareatradiţionalismuluiurmăreşteunţel,anumejustificareacorporatismului.Toatevirtuţileşideviaţăcerutedecorporatismseregăsescînprincipiiletradiţionalismului.Construcţiacorporativăesteoformătradiţionalădeviaţăromânească.Noiamavutşiocomunitatepopulară,pevremeacândboierimeacusimţulrăspunderiiseîngrijeadeoţărănimecusimţuldatoriei,spuneManoilescu.

10. Exegeza ideilor lui M. Manoilescu

Indiscutabil,aceastălucrarealuiManoilescunuabeneficiatdeinte-resulcriticşianaliticasemănătorceluipentruscrierilesaleeconomice.Laapariţiaei,revisteledefilosofieşisociologiealetimpului,cucâtevaexcepţiilacarenereferimîncontinuare,nuaurecenzat-o.Contextulîncareafostpublicatăacontribuitlaaceastăneluareînseamăauneiadintrecelemaiincitantecărţi.

NicolaePetrescu,unuldincolaboratoriilarevista,,LumeaNouă”aluiManoilescu,prezintăoamplăanaliză,remarcândcălucrareaeste,,oexaminaretemeinicăşicuprinzătoareaburghezieiromâneşti.”,,,o

ConstantinSchifirneţ

164

lucrarecedepăşeşteînideişifaptepetoatecelelalte”,,,titlullucrăriiparesăindicemaimultunprogramdecâtodoctrină”282.Aceststudiuafirmărolulconstructivalburgheziei,susţinePetrescu.Princriticasaasupraburghezieicăaneglijatţărănimea,ManoilescuseînscrieînliniaJunimii.Criticasebazeazăpedateşifapte,ceeacedetermină,,evitarea schematismelor rigide şi a raţionamentelor unilaterale”283. Recenzentulobservă,pebunădreptate,căanalizaluiManoilescunumarcheazălipsaspirituluivocaţionalalburghezieinoastreşiaceastăexplicădăinuireasuperficialităţii înacţiuneaşigândireaburghezieiromâneştişilipsadecontinuitateînviaţainstituţionalăaţării.

I.DidilescuconsacrăunamplustudiucărţiiluiManoilescu.Dintruînceputapreciazăcă lucrareaeste ,,ocarteplinădespirit,devervădeidei,darşideclocotitoareafecte.Tocmaideaicişigreutateadeaosubordonaunuigen”284.Sesubliniazăcriticaactivităţiiburghezieiromâneştidupăcriteriulinteresuluinaţionalşial,,interesuluiintegralalţării.”SociologialuiManoilescuoscileazăîntreprofetismşicritică.Didilescucredecăînanul1944autoruln-armaisemnadecâtextremdepuţinedinpreviziunileatâtdecategoriceşiatâtde,,lipsitederisculdeafidesminţitedeevenimente”,aşacumafirmaînsuşiManoilescu.Dinacestmotivrecenzentulopinează: ,,MetodanormativăşicultulprofeţiilorconcureazăastfelpentruafacedinRostul şi destinul bur-gheziei româneşti oadmirabilălecturăpolitico-literară,cenuareînsănimiccusociologia”285.NuîmpărtăşeştecriticafăcutădeManoilesculuiZeletinşioconsiderăpărtinitoare,chiardeformată.ÎireaminteştecăZeletinnuaconfundat libertateadegrupmedievalcu libertateasecolului19. I.Didilescu îl judecăaspruşicredecăprivireacriticăasupraevoluţieiburghezieinoastrenuaduceideiesenţiale.Defapt,universitarulieşeannutrececuvedereaniciaserţiunilefaimoasealeeconomistului.Dupăcerecunoaşte:,,Teoriaproductivităţiisuperioareaindustrieiesteastfelcheiadeboltăaconstrucţieiteoreticedinlucraread-luiManoilescu”286îiatrageatenţiacănusepoatesusţineînprincipiuacţiuneadeindustrializareprinargumentul,,superiorităţiiintrinseci”

282NicolaePetrescu,Mihai Manoilescu, Rostul şi destinul burgheziei româneşti,,,RevistadeFilosofie”,iunie1942,p.350.

283 Ibidem,p.355.284I.Didilescu,Burghezia văzută de un economist,,,Ethos”,nr.11944,p.108. 285 Ibidem,p.109.286 Ibidem,p.116.

165

SociologieRomâneascăModernă

aindustriei.Seanalizeazăconceptuldeburghezieşisefaceobservaţiipertinente

latezeleluiManoilescu.Porninddelacercetărialeunoristoriciocci-dentali,recenzentularatăcălaînceputnumeledeburghezieaavutosemnificaţietopografică,indicândcategoriaaceloracarelocuiausubzidurileburgurilorşiacetăţilorşimai târziu îşiadaugăşi înţelesulunor condiţii juridicedeosebite, privilegiul libertăţii.Ea se compu-neadinoameni ceaparţineaucelormaidiverse situaţii economice,delacomerciantlahamal.Însecolele11şi12numeledeburghezienucorespundeuneiclasesocialedistincte ,,nici juridic,niciecono-micşinicisocial,nusediferenţiaseocategoriesocialăcucaractereburgheze”287.Manoilescuvedenaştereacapitalismuluiînsecolul16.Daroraşelemedievalenuprezintăoeconomieorganizatădeacelaşitip:existăoraşecuoeconomieînsistemartizanalşioraşeînItaliaşiţăriledeJoscuoeconomiedetipcapitalistcareprefacecorporaţiileîninstrumentealeintereselorpersonale,iarpemiciimeşteşugariînsalariaţidependenţidenegustoriantrepenori.Didilescuapreciază,îndiferenţădeManoilescu,burgheziaşicapitalismulcanoţiunicorelate.Burgheziaserealizeazăîncapitalism,iarcapitalismulprinburghezie.Burgheziaesteclasacelorcedeţincapitalşicomandămuncăînsco-pulcâştiguluidebani.DefaptburghezianecapitalistălaManoilescuesteclasămijlocie,,deaceeapledândpentrureîntoarcereaburghezieiactualelacorporaţiilemedievaled-sapledeazăpentrutransformareaburghezieiînclasămijlocie”288.

Unargumentcăaceastălucrarenuafostapreciatălafelcavolu-meleeconomicealeautoruluiîlreprezintălipsadinBibliografia de şi despre Mihail Manoilescu,acelordouăprezentărisemnatedeNicolaePetrescuşiI.Didilescu289.Înrestsemnalămrefeririîntreacătlalucra-readiscutată.MihaiTodosia,unuldintreceimaifervenţisusţinătoriailuiManoilescuînperioadacomunistăscria:,,înRostul şi destinul burgheziei româneşti […]Manoilescu analizează geneza capitalis-muluidinRomâniadintr-olargăperspectivăeconomică,sociologicăşi culturală”290, dar concluzia este în spiritul ideologic al timpului:

287 Ibidem,p.123.288 Ibidem,p.125289VeziMihail Manoilescu creator de teorie economică,ed.cit.,p.268-303.Semnificativ,

niciRostul şi destinul burgheziei româneştinuesteinclusăînbibliografiaamintită.290MihaiTodosia,op. cit., p. 9.

ConstantinSchifirneţ

166

,,Fără îndoialăcăaceastă lucrareestepătrunsădeoputernică tentăapologetică.Manoilescuvedeînburgheziefactorulchematsarealizezeindustrializareaţării.”

Z.OrneaareojudecatăafirmativădesprecartealuiManoilescu:,,Aşadăugacasolidasacartedin1944(lapsuscalami-edin1942-n.n.)Rostul şi destinul burgheziei româneştistă,alăturideBurghezia română aluiZeletinşiIstoria civilizaţiei române modernea luiLovinescu,printrelucrărilefundamentaleîndomeniu”291.

Unrecentdicţionaralsociologilorsintetizează20decomponenteanalitice ale teoriei despre burghezie desprinse din studiul lucrăriiRostul şi destinul burgheziei româneşti292

xxx

Lucraredeanvergură,carteaRostul şi destinul burgheziei româneşti reprezintăunmomentesenţialînexegezauneiadintreproblemelecelemaidificilealecercetăriisociologice,antropologiceşiistoriceromâ-neşti-naştereaşiafirmareaburghezieiromâneşti.Eaconţineoteoriesociologicăşipolitologicăasuprafiinţăriiburgheziei,deoactualitateindiscutabilă,şirămâneocontribuţiedereferinţălaexplicareaunorproceseşifenomenedinepocanoastrămodernă.Eaesteprimamono-grafiedespreburgheziaromânăanalizatăîntotalitateadimensiuniloreideclasăfundamentalăasocietăţiiromâneştimoderne.

291Z.Ornea,Anii treizeci. Extrema dreaptă românească,EdituraFundaţieiCulturaleRomâne,Bucureşti,1995,p.48.

292MariaLarionescu,FlorinTănăsescu,Mihail Manoilescu,înSociologi români,coor-donatorŞtefanCostea,EdituraExpert,Bucureşti,2001,p.297.

167

ANTON GOLOPENŢIA – SOCIOLOG REFORMATOR

Evoluţiasociologieiromâneştiacunoscutmomentuldeapogeuînpe-rioadainterbelică.Celpuţintreisociologideanvergurăinternaţională:D.Gusti,T.BrăileanuşiP.AndreiaucontribuitesenţiallaafirmareasociologieiînRomânia,darşiladezvoltareaacesteiştiinţe.Alăturideaceştifondatoriaisociologieiromâneştis-aimpusonouăgeneraţiedesociologi,acărorevoluţieafostbrutalîntreruptădeevenimenteistoriceabsurde, tocmaiaceleapecareei levoiauestompatesau înlăturate.DestinulafostcrudcuAntonGolopenţia,dispărutlavârstadeplineisalematurităţi,cândarfipututsă-şiîntregeascăoperaculucrăridesintezăasuprafebrileisaleactivităţidecercetător,profesor,organizatordecampaniisociologice,îndrumătoralunorgeneraţiidestudenţi.S-arecunoscutcăAntonGolopenţiaafostcelmaidotatdingeneraţiasaprincapacitateadeaabordacucompetenţăşipasiunedomeniileim-portantealesociologiei:,,Golopenţiaeraînsăosintezăamaimultoradintrenoi:filosoftotatâtcâtMirceaVulcănescu,eruditşiprofesortotatâtcâtTraianHerseni,investigatordeopotrivăcumineşiorganizatortotatâtdeabilcăşiOctavianNeamţu”293.

Există opinia căGolopenţia nu ar avea o concepţie sociologicăarticulatădincauzafragmentarităţiiscrierilorsale.RecentaeditareadouămasivevolumeOpere complete294relevăodoctrinăsociologicăoriginalăafirmatăsistematicşicoerentdeacestprofundşioriginalsociolog,vagcunoscutpânăacumdegeneraţiiledesociologipostbelice.Aşacums-arecunoscutdeja,Golopenţiasedistingeprincapacitateadearealizamăsuracuvenităîntreteorie,metodăşiempirie:,,Cercetareaeunmijlocpentruatingereauneiacţiunimaieficace,teoriamijlocfărădecarecercetareanuajungesădearezultateutilizabile;filosofiaeunmijloccuajutorulcăruiapoatefiformulatăteoriaştiinţelorfiecăreia

293H.H.Stahl,Amintiri şi gânduri,EdituraMinerva,Bucureşti,1981,p.291-292294 AntonGolopenţia,Opere complete,ediţiealcătuităşiadnotatădeprof.dr.Sanda

Golopenţia,vol.ISociologie,EdituraEnciclopedică,Bucureşti,2002;vol.IIStatistică, de-mografie şi geopolitică,EdituraEnciclopedică,EdituraUniversEnciclopedic,f.a. Secuvineamarcafaptaculturalăsăvârşitădecătrefiicasociologului,eaînsăşiuncercetătorremarcabil,carecuacribieştiinţifică,abnegaţieşicredinţăînperenitateaideilorluiGolopenţiarepuneîncirculaţieoperapărinteluisău.

ConstantinSchifirneţ

168

dinregiunilerealităţii.Darnuacţiuneadeconduceretrebuiesăseiadupărezultatele,oricare[arfiele]alecercetăriivieţiipublice,ciaceastatrebuiesă lămureascăproblemelecucareaude-a faceconducătoriistatului propriu”295. Sociologia este, în viziunea sa, o ştiinţă careexaminează societatea prinmăsurareaproceselor şi fenomenelor întemeiuluneiteorii.Golopenţianuafostunsociografciunveritabilsociolog,adicăunomdeştiinţăcuoviziuneclarăasupraconcepţieişimetodelordecercetareasocietăţii.Bineancoratînsociologiatimpuluisău,dotat cuunspiritautonomdestudiu,ataşatunuiprogramdemuncăasiduuurmărit,orientatcătrevalorileştiinţei,detaşatde tribulaţiilepoliticianismului,preocupatdeimplicareadirectăaştiinţeiîncreştereagraduluideeficienţăaadministraţiei,Golopenţias-adoveditafiuntruditorşisemănătordeideipeterenulaccidentatşipuţindefrişatalsociologiei.Într–unrăstimprelativscurtacreatooperăstructuratăpecâtevacontribuţiifundamentalelaprogresulcercetăriisociologice.

Golopenţiaaintuitnecesitateamodificăriiconcepţieidespresociolo-gieînnoulcontextsocialalsecoluluialXX-lea,şideaceeaelojudecădreptsociologietradiţională,caracterizatăcateoretică,fragmentară,tributară,,rânduieliiliberale”avieţiisociale.Sondândmersulistoricalsocietăţii,GolopenţiaobservăschimbareadeparadigmăînsecolulalXX-lea faţă de secolulXIX-lea. În secolul alXIX-lea accentulerapuspeacţiunile individualealeoamenilordeafaceri, iar lumeaeradominatădeMareaBritanie, faptexprimat înpax britanica. În secolulXXsituaţiamondialănumaiestedominatădeomareputerenecontestatăşiastfels-acreatprimejdiaunuiconflictcarecuprindeto-atenaţiunile:,,Înaceastăstareaprimejduiriifiecăruineamprinoricarealtul,rânduialaliberalăavieţiidestatafostpărăsităcaprimejdioasă.Libertăţilelăsateinşilorauscăzutproporţionalcucreştereaprimejdi-ilorexterne.Recrutareaconduceriidestat,«politica»înaccepţiuneaveaculuialXIX-lea,aajunssăfiesimplificatăîncelemaimultestate,prinpărăsireatotmaigeneralăaparlamentarismului.Administraţiade stat îşi lărgeştepretutindeni şi fără încetare razadeacţiune şiaredevenit demult conducere de stat”296. În acest context geopoliticaapărutnecesitateaunei întăriri eficacea statului.Evenimentedinanii’30 ai secolului trecut au pus în discuţiemodul parlamentar şiconstituţionaldearecrutaguvernanţiprinliberacompetiţieîntrepar-

295AntonGolopenţia,Sociologie,ed.cit.,p.76.296 Ibidem,p.69.

169

SociologieRomâneascăModernă

tide,ceeaceaduslaimperativuluneiconduceristatale,,cuautoritate,care să ştie da coerenţămaximăneamului spre a-i apăra existenţapolitică”297.Analistulconstatăo realitateevidentă,anumeexistenţaunor contradicţii între diferitele componente ale societăţii: întreproducţieşiconsumaţie,întreagriculturăşiindustrie,întresatşioraş,întreintereseleindivizilorşinevoilecolectivităţilordincarefacparte.Tocmaideaceeaînperioadainterbelicăaccentulcădeapecolectivitateşinevoileei.GolopenţiaesteprimulsociologromâncareînţelegenoultrendalevoluţieisocialeînsecolulalXX-lea:societateacolectivistă,careproduceinevitabil,modificăriprofundeînadministraţie.Aiciaapărut tendinţa spreconducere legală.Administratorul se simte re-sponsabilpentruîntreagaviaţăacolectivităţiiadministrate.Selărgeştecâmpuldeacţiuneşivoinţadeadecideviitoruldecătreadministrator.Înconsecinţă,tehnocratulîntrevedeplanuripentrutoateniveluriledeadministrarealeţăriişiestenevoitsăapelezelacercetătoriirealităţiisocialeşisăîntocmeascăplanurideacţiune:,,Nemaiputândcuprindesingurtoateproblemelepecaretrebuiesălesoluţioneze,administra-torul recurge lacercetătoriianumepregătiţi, care îi lămuresc feţelecolectivităţiiconduse.EisuntochiideArgusşilentilamăritoare,cuajutorulcăroraadministratorulvedeamănunţitunitateasocialăpecareoconduceşiposibilităţileascunseînea”298.Sociologulsesiza,înmodnatural,realitateaindiscutabilă–societateadominatădecolectivitatece impuneaunaltmodde administrarebazat înmod imperativpeasistenţadatădecercetareasocială:,,Decisivăşideneocoliteluareadeatitudinefaţădetehnicaşiadministraţiaplanificată,alecărorpremiseaufostcreatecândvaînEuropaoccidentalăşicareaupornitdeacolo,darauajunssăfieadoptateşistimulatepretutindeni,întoatecelecincicontinente”299.Golopenţiacredecăesteunaltstilalveaculuicareseînvaţămaibinedelaamericani,japonezi,ruşi,germanidecâtdelanaţiuniledinOccidentuleuropean.

Golopenţiascrutalucidşiştiinţificrealitateatimpuluisău,şidinacestpunct,căutasă-idescoperecauzele.Elconstatălipsauneiştiinţeintegraleavieţiidestat,sociologieirevenindu-imisiuneaexaminăriiştiinţificeanoilorrealităţisociale.Organizareaşiadministrareacadîn sarcina conducătorilor unui stat deoarece evoluţia societăţii este

297 Ibidem,p.72.298 Ibidem,p.84.299 Ibidem,p.513.

ConstantinSchifirneţ

170

determinatădecolectivitateşinude individualitateca însecolulalXIX-lea.Datăfiindnouarealitatesocialăelşi-apropussăgăseascămetodacumarputeaştiinţelesocialesăoanalizeze.Sarcinaesenţialăasociologieiestesăcooperezecuadministraţiapentruinformareacâtmaibunăaacesteiaprivindstărileşiproceseledinpropriulstatşidinstatelestrăinecucareintrăîncontact.

De aceea, conducătorii de stat au acummaimultă nevoie de oinformare,,precisăşirapidă”asuprastărilordelucruridintr-unstat.Informaţianecesarăconduceriiuneiţăripriveştetoateaspectelevieţiinaţionale.Informareaconduceriiunuistatestecontinuă,iarinformaţiatrebuiesăfieprospectivă.NuestegreuderecunoscutoportunitateaideiiluiGolopenţiaîndecalajuldintrestateleactualederivatdincapa-citateadeagestionainformaţia.Ţărilecaredominăastăzilumeasuntcelecareauadministrateficienttreburilecetăţiiîntemeiuluneifoartebunecunoaşteriatrebuinţelorrealealecetăţenilorşiatendinţelordinviaţainternaţională.

De altfel,Golopenţia aprecia fără echivoc orientarea cercetăriirealităţii sociale concrete şi a ştiinţelor despre viaţa de stat cătreîmbunătăţirea conducerii unei naţiuni. Informaţia aduce lămuriricu privire la situaţia internă a unui stat şi la situaţia sa externă.Sociologulproclamăunprincipiufundamentaldepoliticăaunuistat:interdependenţadintrepoliticainternăşiceaexternă.Informaţiaareînvederesituaţiademografică,economică,socialăşispirituală.Oricedeciziedespreevoluţiaunuistattrebuiesăseîntemeiezepeoviziu-neclarăasupraîntregiisituaţii.Informaţiaarerostnumaidacăesteprospectivă,ajungelapreviziunicuajutorulteoriei,careesteştiinţadespre structurile tipice ale unităţilor sociale.Aşadar,Golopenţiapledeazăpentruoştiinţădespreviaţapublicăpusăînslujbaacţiuniideconducereasocietăţii:,,Înrezumat,ştiinţadespreviaţadestat,pecareoreclamărânduialaactualăavieţiidestat,eîntâidetoateorientareaconducerii unui stat printr-o cercetare continuă şi integrală a vieţiinaţiuniirespective.Spreaorealizaenecesarăteoriavieţiidestatşifilosofia.Cercetareaenaţională,teoriaerelativuniversală.Rezultateleceleidintâisuntlegatedemomentşideloc,rezultateleceleidinurmăsuntrelativtrainiceşirelativuniversale”300.

Toate aceste deziderate sunt expresia statutului social precar alştiinţeidespresocietate.Sociologiaestedoarunobiectdestudiu în

300 Ibidem,p.77.

171

SociologieRomâneascăModernă

universităţi fiind ruptăde ritmulvieţii sociale în continuămişcare.Avemsociologiidarn-avemsociologie,afirmaGolopenţia,iarsocio-logiaestededeceniidoar,,oalăturarede«sisteme»şide«sociologii»,produsemaialesdedorinţaderecunoaştereaanumitorsociologi”301. Maimult,existăunpluralismdesociologiinaţionale,darnuexistăso-ciologia.Acestesociologiisuntformale,istorico-empiricesaufilosofieaistoriei:,,Atitudineaştiinţificăasociologiloresteaproapeînexclu-sivitatesimplăerudiţie[...].Dinacestcercnuseputeaieşi:sociologiaestepentrusociologişisociologiipentrusociologie.Abiaastăzisevedeclarcaracterul sterilal sociologiilordepânăacum.”Aserţiunideoactualitateindiscutabilă.Persistăşiastăzi,într-oanumitămăsură,ten-siuneadintreprofesoriidesociologiedinuniversităţi,şicercetătoriiîndomeniudinafaracâmpuluiuniversitar,dintreteoreticienişiemipirişti.Golopenţiaobservăaceastăstareasociologieirezultatădincontradicţiadintreafirmareaanoidirecţiideanalizăsociologică(inovaţiilederi-vatedinstudiulconjuncturiloreconomice,tehnicaoficiilordestudiişidedocumentarealeguvernelorşimarilorîntreprinderi)şipredareasociologieiînuniversităţi,axatăpestudiulstructuriiliberaleastatului.Douătendinţeseremarcăînsociologie:unainteresatădeculegereadefapte-sociologiaempirică,cealaltăpreocupatădedefinireaunorfenomeneşiinstituţii-sociologiaformală.Aceastăstareasociologieioexplicăprinînlăturareadecătreburghezie,odatăcumonarhiaabsolută,aconcepţieiştiinţeidespreviaţadestatpusăînslujbaconduceriidestat.Înpreajmarevoluţieifrancezeauapărutştiinţelesocialeexclusivteoretice.Ştiinţe şi chiarun sistemal ştiinţelordespreviaţade statauexistatşi înaintede1789,depildăstatisticadescriptivăşiştiinţageneralăaconduceriidestat.

Golopenţia a fost teoreticianul şi organizatorulmonografiştiloraducândcontribuţiiesenţialeînconcepţiaşimetodologiacercetărilorrealizatedeechipeleconduseD.Gusti.Înviziuneasa,sociologiaseocupădestudiulproceselorsocialepeunităţisocialereprezentativeşicercetareasociologicăzonalătrebuiesăfieaxatăpestudiulzonelorcomplexe,ideiafirmateîncelecinciarticole-programdesprestudiulplăşii:Plăşile model, Pentru cine lucrăm, Monografia sumară a satului, Plăşile în care lucrăm, Ce avem de făcut în cele zece plăşi.

În lucrarea Monografia sumară a satuluipropuneunaltmoddeacercetasatul.Metodamonograficăgustiană,deşioaparădeatacurile

301 Ibidem,p.32.

ConstantinSchifirneţ

172

detractorilor,oconsiderădepăşităatâtprintehnicilecâtşiprindisponi-bilitateaeilaeficienţă.Golopenţiaarealizatnecesitateauneiimplicăridirecteacercetăriisociologice înmodernizarea ţării.Sociologia, înviziuneasa,descrieprezentulsocialalţăriişisugereazăsoluţiipentruoanumităetapăşideaicinecesitateauneimetodemultsimplificate.Aceastaestemonografiasumară.Înlucrareadejacitată,elconstatăcădeosebirilemariîntreţinuturitrebuiesăsteatotmaimultînatenţiaconducătoriloradministraţieiţării,ceeaceimpunecunoaştereaexactăasituaţieispecialeafiecăreiregiuni.Satulesteanalizatporninddelaconcepţiagustianăprincadrulcosmologic,cadrulbiologic,cadrulistoric,manifestărieconomice,manifestrărijuridice,manifestăripo-litice,darodezvoltăconcordantcunoileschimbăridinviaţasocialăşipolitică.Gustiapreciazămetodamonograficădreptmetodădestudiuintegralalunuisat.Golopenţiademonstra,îndreptăţit,pedeoparte,limitareametodeinumailaounitatesocială–satul-,pedealtăparte,imposibilitateamonografieriifiecăruisat.Dupăel,plasaesteunitateadecercetatşipropune10plăşimodelcaresăfiestudiatesubtoateaspec-tele:,,Nunemaipropunemsăorânduimbineviaţanumaiaunuisat,cine-amluat[ca]temădelucruplăşiîntregi.Aorânduibineviaţauneiplăşiînsemneazămaimultdecâtaorânduibinefiecaresatdinaceastăplasă.Trebuiesăsoluţioneziînacestcazşitoateproblemelecomunetuturorsatelorsaumaimultoradinele”302.Cuajutorulmonografiilorsumareseinvestigauunităţisocialereprezentativeînnumărcâtmaimare.Operasafundamentalărămânecercetarea60 de sate româneşti. Ela realizatanchetasociologicăacelor60desate,prilejcucareaintrodusaparatulstatisticîncolectareaşiprelucrareadatelor.

Ideilesalenusuntafirmatelaîntâmplare,cielesearticuleazăîntr-unprogramdoctrinar:înlocuireacercetăriiempiriceatuturorsatelorcucercetareatipologică,includereaînstudiuatemelorprivindoraşele,muncitorii,mahalele,burgheziaconducătoare,asigurareainformăriiexacteastatuluiasupraţărilorvecineşiasupramarilorputeri.Înpreda-reasociologiei,elcereprofesorilorsăfacădeosebireaîntretransmitereaşiperfecţionareateorieisociologiceşioperaţiadecunoaşterearealităţiisocialecuajutorulacesteiteorii.

Sociologulconcepeînmodrealistchestiuneanaţională.Lucrărilesale fac dese referiri la neam, iar concepţia sa sociologică vizeazănaţiuneacaunitate socială.nuestenaţionalist-şovină.Nuodatăel

302 Ibidem,p.199.

173

SociologieRomâneascăModernă

amendeazăidei,fieelealeunornumedemareprestigiu,cumestedepildăC.Rădulescu-Motru.Recenzândlucrareaacestuia,Psihologia poporului român,Golopenţiacredecăanalizapsihologieietniceesteprofitabilănumaiînmăsuraîncareoconcepeînevoluţie,adicărealitateînschimbare: ,,Ipotezadelucrunutrebuiesăfieceaaimuabilităţiicaracteruluinaţional.Săcontămcuposibilitateauneioarecarimlădierialui”303.

Golopenţia ambiţiona cu îndreptăţire, date fiind calităţile şidisponibilităţilesaleintelectualeşimanageriale,săfieunreformatorsocial,urmareşiamodeluluiîntruchipatdeprofesorulluiD.Gusti.,,VreausafaccevapentruRomânia.Sădecidşieudestineleei.Să-miampartealaviaţaei304,afirmăîntr-oînsemnaredejurnal.Concepemodificări în toate sectoarele: învăţământ, organizarea cercetării,structurarea instituţională, toatevăzuteprincriteriuleficienţeişialrezultatelor concrete.Golopenţia sesizasematurizarea echipei luiGustişi-icereaacestuiasăfacăschimbărilederigoare.Segândealareformareaînvăţământuluisociologic.SeminariileţinutedecunoscuţimembriaigrupuluiGusti-Stahl,Herseni,VulcănescuşiVlădescu-Răcoasa-săseţinăsubformădecursuri,funcţiadeseminars-oaibă20deechipealcătuitedincelmultşase-optmembrişifiecarestudentsă-şialeagăpropriulgrup,oorientaremaipronunţatăasuprarealităţiisocialeromâneştiruraleşiurbane,cunoaştereaţăriişipealtecăidecâtceaamonografiei.Elsugerapentrufiecaretânărunstatusştiinţificbineconturatcaresăvalorizezeenergiadebordantăaacestuiextraor-dinargrupdetineri,dornicideafaceculturăperformantă.DemulteoriGolopenţiafaceanalizatinerilormonografişti,cumeste,depildă,articolulCercetarea satului în România,şifaceprecizăriinstructivedespreei:,,Tineriiaceştiaseaflăînafaratuturorpartideloractualeşi,maiales,înafaraorganizaţiilordetineretextremiste.Eiserezumălaaelaborapuncteledevederecaredecurgdinactualasituaţieeconomică,spirituală şi politică dinRomânia şi urmăresc ca obiectiv reformasocială.Monografiştiitinerinuvorsăaibădreptpunctdepornireniştetezeabstracte,ciprezentulşirealitateasocialănemijlocită,pecarele-aucunoscutîncursulactivităţiilordecercetaremonografică.Scopullorprincipalconstăîngăsireacăii,aformeideexpresiecareleagăînmodproductivsatuldeoraş,agriculturadeindustrie,închidereaîntradiţiile

303 Ibidem,p.512.304 Ibidem,p.LXVII..

ConstantinSchifirneţ

174

naţionalecudeschidereasprelume”305.Sociologulvedeaîncongene-riisăispecialiştifoartebinepregătiţi, tehnocraţicaresăalcătuiascăviitoareaelităaţării.Pentrucă,,MomentulactualalRomânieieaşa,cred,încâtoatareînnoireeaşteptatădetoatălumea”306.Şisocietatearomânească aveanevoie stringentă de oameni pe deplin stăpâni pedomeniullor.Golopenţiadovedeşteocunoaştereprofundă,cumfoartepuţinioaveau,aideilorşidoctrinelorromâneştialetimpului,încadrân-du-le,cufoartemultăpricepere.CâtregretrămânecăGolopenţianualăsatoanalizăsistematicăaŞcoliisociologicedelaBucureşti.Ştiabinecefacefiecaremembrualşcolii.Cusiguranţă,dacătrăiaarfiscrisolucraredemareinteresdespreşcoalasociologicăaluiGusti.

Golopenţiasedistingefaţădemulţialţisociologiprincapacitateaextraordinarădepreviziunesociologică.Nevomreferidoarladouăintuiţiialesale:Primapreviziunevizeazăinstituireapăciiamericaneînjurulanului2000,carevaaveacaefectdebolşevizareaRomâniei.Aşadar,înanul1949elprofetizaextraordinar:comunismulvacădeadincauzapresiunilorfăcutedeOccident.Dar,ţineasaprecizezelucidulsociolog,vatrebuipreluatdinsocietateacomunistă,,totcepoateutilpentru dezvoltareaviitoare aRomâniei”307.Ambele previziuni s-auadeveritpedeplinşidovedesclimpedemareaeroareaguvernelorşielitelordedupă1989dinfosteleţăricomunistedearuncarepestebordaîntregiimoşteniridinsocietateacomunistă,fărăoanalizăsistematicăaacesteia.UnargumentînplusaloportunităţiitezeiluiGolopenţia,eminamentesociologică,despreinformareadecătresociologiacondu-ceriidestatdesprestarearealăauneisocietăţi,cucondiţiaelementarăcasociologiiînşişisănufieideologicioamenideştiinţăautentici.

305 Ibidem,p.LXV.306 Ibidem,p.199.307 Idem,Ultima carte, volum editat, cu o Introducere şiAnexă de prof. dr. Sanda

Golopenţia,EdituraEnciclopedică,Bucureşti,2001p.97.

175

MIRCEA VULCĂNESCU - RESTAURATOR AL FILOSOFIEI

De la primele articole de filosofie semnate deVasileConta şiMaiorescuşipânălageneraţialuiMirceaVulcănescuesteodistanţăaxiologicăenormăîncepriveştepercepţiafilosofieiînmediileculturaleromâneşti.ÎnadouajumătateasecoluluialXIX-lea,cutoatecăelitaţăriiciteafilosofie,şicunoşteacurentelefilosoficealevremii,existaoneîncredereînposibilitateauneifilosofii,însensulrealaltermenului.ÎnsuşiTituMaiorescu,îimărturisealuiI.Petrovici, în1910,desprenerezistenţa celulei româneşti la reflexia filosofică, şi astfelmareleîndrumătoralculturiiromâneasociacreativitateafilosoficănumaicuposibilităţileunornaţiuni.

Deceacestscepticismlacelcedoreaomodernizareorganicăasocietăţii?Lipsamediuluipropicemeditaţiei,dialoguluişiconfruntărilorfilosoficeîldeterminăsăadopteoanumitărezervăfaţădecapacita-teafilosoficăaromânilor.SănuuitămcăşiCaragiale,cerându-iluiC.Rădulescu-Motrusăscriepentruorevistă,îlroagăsaevitesubiectedespre filosofia transcendentalăneînţeleasădecititorul românşi săvorbeascădesprecevacepoatefiasimilatdepubliculromânesc.Dealtfel,spirituldominantînpăturileculteînmomentulapariţieicărţiisaledespreNietzsche,1897,dupăcumatestăC.Rădulescu-Motru,eradezinteresulpentrulucrărioriginalesaupersonale,iarcreareadesiste-mefilosoficenureprezentascopulpuţinelorarticolefilosoficeapăruteînacelrăstimp.Înînvăţământ,cuatâtmaipuţin,secăutaoriginalitatea,pentru că profesorii nu făceaudecât să expună sistemele filosoficestrăinedupămanualeşilucrăristrăine,fiinddiscreditaţi,dacăaveauideipersonale.Ceicareaveauoconcepţiefilosoficăoriginalăaupublicatînaltălimbă,aşacumaufăcutV.ContaşiA.D.Xenopol.

Deşisuboblăduireaunuifilosof–TituMaiorescu,tineriijunimiştilasfârşitulsecoluluialXIX-leanuseafirmaucaogeneraţiedefilo-sofi.SevorbeştemultdeogeneraţiademaiorescienialcătuitădinC.Rădulescu-Motru,P.P.Negulescu,MihailDragomirescu,S.Mehedinţi,I.A.Rădulescu-Pogoneanu,însădoarprimulseexprimăpublicdespre

ConstantinSchifirneţ

176

rosturilefilosofieiînmediulromânesc,şiatrageatenţiaasupralipseideîncurajareşidesusţinereafilosofieidecătreautorităţişipresă,aceastadinurmăplinădeironiişipamfletedesprefilosofie,denotorietatefiindaceleaaparţinândluiTudorArghezi308.

Cuoasemeneaimaginedesprefilosofieseîntâlneageneraţiatine-rilorintratăîncâmpulculturiiînanii’20aisecoluluialXX-lea.Spredeosebire de generaţiile anterioare, ea se formase sub îndrumareaprofesorilorC.Rădulescu-MotruşiNaeIonescu,prinstudiulscrieriloracestora,scriericeincitălaoriginalitateşilaaspiraţiacătreunsistempropriudefilosofie.Maimult,aceastăgeneraţiedispunedeargumenteconcreteîninterogareastatutuluifilosofieiînculturaromânească.

Celcediscutăîntr-omanierăsistematicăpoziţiafilosofieiînsocie-tatearomâneascăesteMirceaVulcănescu.Dintruînceputseîntreabăceestefilosofia.NiciMaiorescu,niciC.Rădulescu-Motrunuaupusaceastăîntrebare?DeceopuneMirceaVulcănescu?Înculturaromânăseconturaseunfonddegândirefilosoficăîncelpuţindouădirecţii:1.Filosofiaesteoştiinţăteoreticăobiectivăîntemeiatăpedateleştiinţelorparticularecedărăspunslaîntrebărileesenţiale;2.Filosofiaesteex-presiaindividualităţiigânditorului,oconcepţiepersonalădesprelumeşiviaţă,unfeldecreaţieartisticăafilosofuluiînlumeaideilor.

MirceaVulcănescuobservă atent tot ce seproduce îndomeniulcunoaşteriişiconstată,cuuimire,impreciziaşilargheţeautilizăriiter-menilorcândsediscutădespreofilosofieromânească.Eldesţeleneşteunterennecunoscutlanoi,aşacumfaceşicualteteme,săamintimaici doar termenul de generaţie dintr-un articol publicat în revista,,Criterion”,1934,unconceptvăduvitînantropologiasausociologiatimpuluidesensuristabiliteştiinţific,căruiafilosofulromâni-acon-ferit,printreprimii,conţinutulsociologic,demograficşiantroplogicadecvat.

Într-unarticolpolemiccuC.Rădulescu-Motru,profesordecaresesimte ataşat,MirceaVulcănescuclarifică,particularitatea filosofieicamoddeagândilumea:,,Înfapt,filosofiaeoactivitatedeosebită,deopotrivă, şi de ştiinţă, şi de poezie.E o activitate care participăsimultandelanaturauneiaşiaalteia,darcareconstituieorealitate

308Iatăcescriapoetulîn1915:,,Niciodatănunis-apărutmaistupidăfilosofia,caatunci,cândatâţieminenţilingeaubolovaniiei.(…)Launiversitatenuseumblăcumofturi.Acolo:unadindouă,oritehotărăştisăfiiunbunidiotdeRădulescu,Dragomirescu,Lovinescu,orin-aideceintra”A[T.Arghezi],H. Sanielevici,,,Cronica”,anulI,nr.45,20decembrie1915,p.895.

177

SociologieRomâneascăModernă

nouă,calitativdeosebităşideuna,şidealta”309.ConcepţialuiMotruprivindfilosofiaînmediulromânescdăseamapentruunanumitmodrestrictivdeagândifilosofiaînspaţiulromânesc,ceeacei-aadusunreproşdinpartealuiMihailDragomirescuîncădinanul1899.Cuatâtmaimult, tânărulVulcănescu este indrituit să nu admită limitareafilosofieilaştiinţă,şideaceeaconsiderăfalsargumentulluiMotrudesprecaracterulexclusivştiinţificalfilosofiei.Dacănuştiinţificita-teadăcaracterclasicfilosofiei,numaiesteniciuntemeideexcluderedin învăţământ a unei filosofii neştiinţifice, conchideVulcănescu.AmspunedespreviziuneasaasuprafilosofieicăesteosintezăîntreconcepţialuiRădulescu-MotruşiceaaluiNaeIonescu,cuecouridinmaiorescianism.

Elţinesădovedeascăexistenţauneifilosofiiromâneşti,unobiectivalgeneraţieilui,caredeşiopusăgeneraţiilorvechi,îşiasumăcontinu-itateaşidecimoştenireaacestora.

Spirit analitic,MirceaVulcănescu stabileşte întâi condiţiile deexistenţă a unei filosofii româneşti: 1.Existenţa unei activităţi defilosofare autentică şi originală printre români, născută dinmotiveromâneşti;2.Existenţaunuimediudedifuziuneaideilorfilosoficeînlimbaromână;3.Existenţauneiproblematicişiaunorsistemefilosoficespecificromâneşti.

Prinurmare,MirceaVulcănescuvedefilosofiaromânească într-unaltcadruideaticdecâtC.Rădulescu-Motruşiiaînseamăreflexiafilosoficăasupraoricăruitipderealitate,cualtecuvinteelnupleacădelaideeacăfilosofieestedoargândulfundamentatînştiinţă.

MirceaVulcănescucreioneazăpentruprimadatăînfilosofiaro-mâneascătipulfilosofului,probăadiversităţiimeditaţieifilosoficeînmediulromânescşigăseştetreitipuridefilosofare:pedagogulsocialsauîndrumătorul,profesorulşifilosofulpropriu-zis.Dincolodeooarecareimprecizieacelortreitermeni,saadmitemoportunitatealor.

Vorbinddeprimultip,celalîndrumătorului,elapreciazăcăacestadominămişcarea filosoficăautohtonă, iarsuccesul lui îşiareexpli-caţiaîninteresulburghezieiromâneştipentruacestfeldefilosofare.Observaţie foarte interesantă ce ridică o întrebare legitimă: de ceburghezianoastrăsemulţumeştenumaicuofilosofiepolitică,spredeosebiredeApusundeburgheziaseregăseşteîntoateramurilefilo-

309MirceaVulcănescu,Pentru o nouă spiritualitate filosofică,cuvântînaintedeConstantinNoica,ediţiedeMarinDiaconuşiZahariaBalinca,EdituraEminescu,1992,p.207.

ConstantinSchifirneţ

178

sofiei?Laoprimăvedere,amspunecăburgheziaromâneascăestepecaledecristalizarefiindalcătuităpredominantdingrupuridinafarasfereiproductive,orientateprioritarsprechestiunilepolitice.

Celdealdoileatip,profesoruldefilosofie,transmitevocabularul,tehnicadelucruşiideilealtora,învaţăpealţiisăgândeascăşiarînlo-cuipropriafilosofarecuadunareadematerial,înprincipaldincărţiasupracărorameditează.Caracterulesenţialalfilosofieidecatedrăesteclaritatea.

Altreileatipestefilosofulpurşisimplucarefilosofeazăpentrucănupoatefacealtfel,fărăvreomotivareprofesională.

Fiindstabiliteacestetipuriînculturanoastră,MirceaVulcănescucredecăafăcutdovadaexistenţeiunorpreocupărifilosoficeînmediulromânescpentruasusţine:principalaformădefilosofareestefiloso-fareapolitică,darceamaicaracteristicăestefilosofareadidactică,iarfilosofareapurăesterestrânsădincauzaîmprejurărilorsociale.

Fiinţareacelortreimoduridefilosofaresedatoreazămediuluifi-losoficromânesc.Dacăgeneraţiagrupuluimaiorescianeraobligatăsăobserve,încontinuitatecuconcepţiamagistruluisău,inexistenţabur-gheziei,Vulcănescu,dimpotrivăconsiderăcăoprimăcaracteristicăamişcăriifilosoficeestecaracterulsăustrictburghez,deoarecemeditaţiafilosoficăseexerseazănumaiînoraş:,,Filosofiaesteoîndeletnicireaproapeexclusivînlumeaoraşelornoastre”310.

Însăînmodulcumscruteazăburgheziaromâneascăseîntâlneştecuspiritulmaiorescian,observândcămaitoatetemeledeculturăburghezăromâneascăîşiaurădăcinileînculturaaltorneamuri.Deaceea,filosofulromânarfiînstrăinatdeproblemelemediuluisău,pentrucătemelegândiriisalesuntpreluatedinlumeaapuseanăîncaresemişcă,darînstrăinarealuidespiritulautohtonnuestetotală.

Exegetul discută o chestiune fundamentală a evoluţiei filosofieiromâneşti,anumeconstituireaeicamoddeareflectaasupraunortemepreluatedinalteculturi.Dupăopinianoastrăoevoluţiesocialăorga-nicăînarealulromânescarfitrebuitsăseregăseascăîntr-ofilosofieromânească.Or,dezvoltareamodernăromâneascănuafostgeneratădeofilozofieautohtonă.Edificareacivilizaţieiromânemodernes-aîntemeiatpetipuridegândireîmprumutatedincivilizaţiileapusene.Organismulpolitico-juridicşicelinstituţionalromânescmoderns-auconstituitaidomaceluidincivilizaţiaoccidentală,şinucaefectalunei

310 Ibidem, p. 197.

179

SociologieRomâneascăModernă

concepţiiproprii.Oricecurentdeideideaiureacirculanestingheritînsocietatearomâneascăfărăafirespinsprino„luptă”agândirii„tra-diţionale”româneşticufilosofiaoccidentală.Foarterarseauzeavreovocedespreprimejdiileceardecurgedinpreamareadisponibilitateaeliteiautohtonepentrumoduleideagândiînspiritulfilosofieiocci-dentale.Esteclarcăavemînvederedezbatereaînforumulpublic,caşielaborareadelucrăricaresărespingăsausacombatătezeşidoctrineoccidentale,şisăpropunăogândirefilosoficăalternativă.Singuriicecontinuausăofereunmodpropriudemeditaţieerauteologii.

MirceaVulcănescususţinecăpentrufiecaretipdefilosofieexistăunmediuspecial:unmediualfilosofieipolitice,unmediualfilosofieididactice,unmediucăruia i seadresează filosofareapurşi simplu.Mediul filosofiei politice este unmediu activ şi dinamic.Exegetulsurprindeorealitate,cedăseamădeorientareaunormarigânditoriromânispreanalizaacestuitipdegândireşiavemaiciînvedereînpri-mulrândpeEminescuşiMaiorescu.MirceaVulcănescuîimenţioneazăpeceidoi,însădoarcaexponenţiremarcabiliaiteorieiformelorfărăfond.Neexplicămcheltuireaenergieilorintelectuale,aluiEminescuînarticoluldeziar,iaraluiMaiorescuîndiscursulparlamentar,dinnevoiadeadarăspunslaproblemelepresantealetimpului.Defapt,ceidoiremarcabiligânditoriaufostmânaţidecerinţelerealealemediuluilor.AredreptateMirceaVulcănescucândspunecămediulfilosoficpolitic este unmediuoriginal, care obligă la exprimarea propriilornevoidecugetare.

Referitorlamediulacademic,Vulcănescuobservălipsacatedrelordemetafizică,expresieaprejudecăţiicămetafizicăesteorămăşiţăatrecutului.Învăţământulfilosoficestedominatdepozitivimşicriticism.Constatăneglijareafilosofieiştiinţelor,disicplinăpredatădeprofesorulsăuC.Rădulescu-Motrucu20deaniînurmă.Oaltăjudecatăasa,rămasăpânăastăzivalabilă:filosofiiromânisuntmaialesoamenicupregătireliterară,maiapţisadiscutedespreştiinţădecâtdeastudiaconcretoştiinţă311.Chiarşiînacestcontextnutocmaifavorabilînte-meieriigânduluipeexperimentul ştiinţific, scrieVulcănescu,uneleramurialefilosofiei–psihologiaşisociologiasedesprindcadisicplineautonomecustatutdeştiinţă.

311 Idee reluată astăzi deMirceaFlonta preocupat, pe bunădreptate de omniscienţaliteraţilor înculturaromână,vezi lucrareasaCum recunoaştem Pasărea Minervei,EdituraFundaţieiCulturaleRomâne,1998.

ConstantinSchifirneţ

180

Înaceeaşimăsurăestedeobservatlipsaşcolilorfilosoficeromâneşti,pentrucămaitoţifilosofiinoştriseorienteazăşisedefinescînraportdefilosofiastrăină,şiaproapedelocînraportcupoziţiilecolegilorlordinţară.Deaceeafilosofiadidacticălanoinuarecaracterpolemic,susţineMirceaVulcănescu.

Ces-armaiputeaadăugalaacestepertinenteobservaţiifăcutecumaibinede70deaniînurmă?Aproapenimicsemnificativ.Şiastăziseinterogheazăînmediidiversedespreexistenţauneifilosofiiromâneşti,deşimoştenireaactualăestecutotulaltadecâtceascrutatădeMirceaVulcănescu.

181

VEGHEA LUI MIRCEA VULCĂNESCU LA SISTEMUL SOCIOLOGIC AL LUI D. GUSTI

ÎnRomânia,dupăprimulrăzboimondial,ştiinţelesocio-umane-filosofia,psihologia,sociologia-cunoscointensăevoluţie.Săamintimnumaiexistenţaunorperiodicepentrufiecarespecialitate:,,RevistadeFilozofie”,,,AnaleledePsihologie”,,,Arhivapentrureformaşiştiinţasocial㔺i,,SociologieRomânească.”Seafirmăputernicsociologia,nudoarcaoştiinţăteoreticădespresocietate,cimaimult,caocaledecunoaşteredirectăaproceselor,faptelorşievenimentelorsociale.Vatrebuiodatăîntreprinsunstudiudeadâncimeacontextelorîncareaajunssociologia,practicinexistentăînmediulacademic,înaintedeprimulrăzboimondial,sădominemişcareaştiinţifică,inclusivprintr-unînvăţământdezvoltat–patrucatedreuniversitaredesociologie,şipredareaeiînşcolinormaleşiînînvăţământulsecundar-,iarînItaliaînaceeaşiperioadă,cândactivauParetoşiMosca,nuexistanicicatedrădesociologie!Aceastăextraordinarămoştenirearămasmulttimpoterra incognita pentrumultegeneraţii,dupăceldealdoilearăzboimondial.Sănuuitămcăînanii’50dinsecolulalXX-lea,regimulcomunistainterzissociologia,consideratăştiinţăburgheză!Deşireintrodusăînînvăţământul superior după anul 1965, reprezentanţi remarcabili aisociologieidinperioadadedinaintede1944ausuferitîncontinuareorestricţionareadifuzăriiîntregiiloropere.

PentrucăînpaginilecareurmeazăprezentămcâtevaconsideraţiidesprecontribuţialuiMirceaVulcănesculadezvoltareasociologiei,nesimţimobligaţicuomărturisire,carenuarealtămeniredecâtdeareaduceînactualitatedificultateacucares-arepusîncirculaţieoperaacestuimarefăuritordegrandioaseproiecteintelectuale.Înanul1983ampredatEdituriiAlbatroslucrareaGeneraţie şi cultură,şi,aşacumeraobiceiulatunci,afostdatăunuispecialistîncareedituraaveamareîncredere,cudeosebireîncepriveştecalitatealuidecenzorideologic,pentruelaborareaunuireferatdeacceptare.Caoriceautor,aşteptamcunerăbdareacelreferat,darelaîntârziatsăvinăaproapedoiani.Întretimp,misetransmite,decătreuncoleg,carespectivulreferent,profe-

ConstantinSchifirneţ

182

soruniversitar,seinteresa,dacănucumvaMirceaVulcănescuafostlegionar.Motivul?EuanalizamarticolulluiM.Vulcănescu,Generaţia,unstudiufundamental,amspuneteoreticfondator,despregeneraţie,publicatînrevista,,Criterion”,pecareîlconsiderşiastăzi,oanalizăcepremergestudiilegeneraţionistedinanii’60aisecoluluitrecut,înrezumat,ocontribuţieremarcabilăaunuisociologromânlaclarifica-reauneitemedeacutăoportunitatesocială.Cearatăacestexemplu?CenzorulregimuluitrecutdovedeaoignoranţăexemplarăasupraopereişiactivităţiipublicealuiMirceaVulcănescu.Elvoiasăseasigurecuoricepreţ,cănugreşeşte,ideologic,cuverdictulcetrebuiasă-ldeacărţiimele.Sămaispun,căînreferatulsăunuamenţionatmăcaruncuvântdesprestudiulluiMirceaVulcănescu?Acelprofesornuerasinguruluniversitarsaucercetătordinepocă, lipsitdeelementarecunoştinţedespregruparea,,Criterion.”Seştiavagdoarcămembriieiaparţineauorientăriidedreapta.CazulVulcănescudovedeşteamânareasauchiaranulareapuneriiîncirculaţieafonduluidegândirealeliteiromâneştiinterbelice.Dincolodeaspectelepoliticeşiideologice,oricumaduseîn primplan din cauza curentului general din perioada postbelică,-astăzireluatecuobstinaţie,parcăîntr-omanierăşimaiagresivă-,ceeacenuputeaacceptaregimulcomunistafostideeauneigeneraţiideexcepţieînperioadainterbelică312.Încontextuloficialdeatunciseurmăreaîntărireadoctrineideexplicareşijustificareaprocesuluideomogenizaresocială,iarunapăsataccentpeexistenţaunuifondidea-ticromânescdesprestratificare,eterogenitateşidiversitatesocialănuputeafiacceptatnecondiţionat,cuatâtmaimultcucâtasemeneaideiveneaudinparteaideologieidreptei.

Nuştimcevafifostdacănus-arfiprodussfârşitultragicalacesteiexcepţionalepersonalităţi,probabilamfiavutunopus vitae magnum,aşacumseîntâmplălasfârşituluneiîndelungişiverificateexperienţeintelectuale.ŞiMirceaVulcănescuaveatoatedateleuneioperecearfimarcatprofundştiinţelesocio-umane.Cumelseintegrase,amspuneorganic,înspiritulnoiigeneraţiiinterbelice,enunţatşiteoretizatdeşefulrecunoscutalacesteigrupăritinere,MirceaEliade,concepţiaşi

312NuestelipsitdeimportanţăfaptulcăînBibliografia principalelor lucrări despre D. Gusti şi despre Şcoala sociologică de la Bucureşti, (D.Gusti,Opere,vol.I.EdituraAcademiei,1968)OvidiuBădinaşiOctavianNeamţuceidoieditoriaiscrierilorluiGusti,careaufăcutunlucrudemndetoatălaudaprinpublicareaoperelormareluisociologîncondiţiidestuldepotrivnice,nuamintesclucrarealuiMirceaVulcănescudespreGusti,darniciIstoria sociologiei româneştialuiT.Herseni.

183

SociologieRomâneascăModernă

acţiunilesalesuntîntemeiatepeaceastănouăspiritualitate.Săreamin-timsuccinttezeleluiMirceaVulcănescudespregeneraţie,care,credem,eleînselepotexplicaideidinoperagânditoruluinostru.Îndeosebire,decongeneriisăi,MirceaVulcănescunus-amulţumitdoarcuafirmareapublicăanoiigeneraţii,ciagăsitdecuviinţăcăestenecesarăoclarifica-reteoreticăaconceptuluidegeneraţieatâtdevehiculatînepocăîntoatemediileintelectuale.Definireatermenuluieranecesarăînstabilireacurigoareadiferenţelorşiasemănărilorîntregeneraţii,deoarecefoartedotatultânărasistentuniversitarerapreocupatdecăutareaacelorliniidecontinuitateculturalăromânească,încareseregăsesctoatemarilevalorialeromânilor.Deaceea,spredeosebirededezbateriledespregeneraţiedinepocă,axate, înprincipal,pedimensiuneabiologicăsaupeceaculturală,MirceaVulcănescuoabordeazăcaorealitateceimpuneexa-minareasadinvariiperspective313. Biologic,spuneexegetul,generaţiaseafirmăînrelaţiapărinţi-copii,fiecaregeneraţiefiindalcătuitădingrupuldescendenţilordintr-unpărintecomun.Sociologic,generaţiaestediscutatăpedouăpaliere:sensulrestrâns,generaţiaseconstituieînrelaţiadintreadulţişitineri,iarînsensulsociologicgeneral,eaesteo,,unitatesocialăcondiţionatădefaptulapropieriidevârstăsaumaipescurt,grupdevârstă.”Cumspuneamaltădată,aceastăultimăideeasociologuluiromânovomregăsiampludezvoltatăînteoriilesocio-logicedesprevârstă,cudeosebirelaT.ParsonsşiS.N.Eisenstadt314. PentruVulcănescu,factorulvârstăareosemnificaţierelativăîngene-rareadiferenţierilorsociale:,,Cucâtosocietateemaicomplexă,adicăcuprindesubdiviziunimainumeroaseşidenaturămaivariată,cuatâtimportanţarelativăafactoruluivârstăscade.”Într-adevăr,vârstaesteunindicatordediferenţieresocialăpreponderentînsocietăţiletradiţionale,ierarhiilesocialeîntregrupuriledevârstăfiindunuldinmecanismeleesenţiale de funcţionare a vieţii sociale, de conservare a ordinii şistabilităţiisociale.Rezultădinaserţiuneavulcănesciană,oconcluzie:cumtineriiseexprimaunăvălnicşirevendicaustatutuldegrupintelec-tualefervescent,iarcadrulsocialaacreditat-ocaatare,pentru,,nouageneraţie”dinperioadainterbelică,societatearomâneascăinterbelicăarfifostosocietatesimplă,nediferenţiatăputernic.MirceaVulcănescu

313 MirceaVulcănescu,Generaţie, ,,Criterion”,3-4,15noembrie-15decembrie1934,pp.3-6.

314 ConstantinSchifirneţ,Generaţie şi cultură,EdituraAlbatros,Bucureşti, 1985,p.28.

ConstantinSchifirneţ

184

dăun răspuns, prin conceptul degeneraţie, întrebării referitoare lastadiuldeevoluţiemodernăaRomâniei.Pedealtăparte,aceastăideedesprerelaţiadintrefactorulvârstăşiniveluldeeterogenitatesocialăa fost amplu dezbătută în răstimpul puternicilormişcări de tineretceauzguduitbogataşidezvoltatasocietateoccidentalăînanii’60aisecoluluialXX-lea,unde,dupăceldealdoilearăzboimondial,para-doxal,s-aajunslarevoltatinerilor,carecereaurecunoaştereadecătresocietateaidentităţiilorsociale,ceeaceadeterminatrevizuireaunorconcepte şi teorii sociologice importante, tocmai pentru că vechiulsistemoperaţionaldestudiualsocietăţiinuluaîndiscuţievârsta,cuexpresiaeisocialărelaţiiledintregeneraţii.Aşadar,MirceaVulcănescusesizează,încondiţiilesocietăţiiromâneşti,importanţafactoruluivârstăînreglementarearaporturilorsociale,întimpcesociologiidinOccidentdinperioadainterbelică,înconvingerealorcăosocietatemodernăesteintensdiferenţiată,vârstanuarreprezentaunindicatorînexplicareaproceselorşiconduitelorsociale.

ÎnviziunealuiMirceaVulcănescugeneraţiaesteogruparedeordinstatistic(relaţiaformalădintregrupulsocialşivârstamembrilorsăi)şiînsensistoric(relaţiacalitativăcareleagămembriigrupuluisocialcompusdinoamenideaceeaşivârstă), lacareadaugădimensiuneapsihologică, culturală, politică şi economică. Iată cumdefineşte elgeneraţia:,,Ogeneraţieesteogruparesocialăbio-psiho-istorică,încarepredominăoameniideaceeaşivârstă,caresemanifestăsimultan,spon-tan,cuconştiinţasolidarităţiidevârstă.Manifestărileacesteigrupărisuntcondiţionatedefaptulcămembriicomponenţiauparticipatlaunanumitevenimentistoric,acărorinfluenţăausuferit-o,înperioadalordeformaţieintelectuală–faptcarefacesăpredomineînmanifestărilelorpreocupărideaceeaşinatură,precumşioasemănaredematerialşi demaeştri.Această predominaremai poate fi condiţionată şi defelulîncaretineretulparticipălaactivitateacolectivităţiişideînca-drareasauneîncadrarealuiînierarhiasocialăexistentă”315.DefiniţialuiMirceaVulcănescuesteprimadescriereştiinţificăageneraţiei.Elconcepeapariţiaşifiinţareauneigeneraţiiasociatedeexistenţaunoranumitesituaţiisocialeconcrete:,,Nutrebuienicis-onegăm,nicis-ouniversalizăm,ciatenţis-oînţelegemsurprinzândîmprejurărilecare-iprovoacăapariţiasaui-oînlătură:conjuncturăsocialăîntreistorieşipsihologie.”Nu insistămpe analiza ideilor luiMirceaVulcănescu

315MirceaVulcănescu,op. cit.,p.5.

185

SociologieRomâneascăModernă

despregeneraţie, o vom face într-un alt studiu.Amdorit numai sapunctămdirecţiateoreticătrasatăînscopuldefiniriiacestuiconceptatât dediscutat şidisputat, nudepuţineoridându-i-seunconţinutinadecvat.ŞisăspunemcăMirceaVulcănescuapublicataceststudiuîn,,Criterion”,publicaţia,,noiigeneraţii”,deşiputeas-ofacătotatâtdebineînrevistaprofesoruluisăuD.Gusti,,,Arhivapentruştiinţaşireformasocială.”

Teoretician excelent al fenomenului generaţionist, MirceaVulcănescu avea învederepropriageneraţiedarvizade fapt reali-tateasocialăşiculturalăa timpuluisăuîncarese includeaşiopera,,bătrânilor”,amaeştrilor.UnadindirecţiileacţiuniipublicisticealuiMirceaVulcănescuafostprotejareavalorilorşiexplicarea lor,cumafostcazulcusistemulsociologicalluiGusti.Afirmareageneraţieisaleveneaimediatdupăceoperagustianăseînchegase,iarcreatoruleiacţionaacumpentruaplicareaacesteiaprinmetodamonografică.ReprezentantalnoiigeneraţiiMirceaVulcănescuasocotitoîndatoriredeafisolidarintelectualiceştecuprofesorulsău.DargestulteoreticalluiVulcănescuareşiunaltsens,anumerelevareaunuiexempludeactivitateştiinţificăîngrup,iarechipelestudenţeşticondusedeGustieraupilduitoareînasusţineideeacăintelectualiiromânisepotasociaîntr-oacţiunecolectivă,cândscopurilesuntclareşimanagementulesteeficient.Înconsecinţă,unargumentesenţialîmpotrivatezei,susţinutăşiastăzi,caintelectualiiromâninupotcooperaîmpreunăînrealizareaunuiproiect.Pedealtăparte,MirceaVulcănescuaduceacaprobădesolidaritateintelectualăpropriageneraţie,ceambiţionaprogramecultu-raledeanvergură,deniveleuropean,cepornescdinfonduldegândireromânească.Omulromânesc,teoretizatşidesenatcuatâtamăiestrie,îşitragesevaideaticădintotceestesemnificativîncreaţiaautohtonă,inclusivscrierileşiacţiunilemaeştrilorgeneraţieisale.

Dealtfel, însăşigeneraţia luiera interesată înagăsimodele, fieînviaţăfiedinalteepoci,aleculturiiromâne.M.EliadeîlvarepuneîncirculaţiepemareleHasdeucupublicisticalui,darvaeditaşiunvolumcuarticolesemnatedeNaeIonescu,Roza vânturilor.Aşadar,oactivitatedeconstrucţieculturală,cuunprogramdestuldeclar.Luptadintre,,bătrâni”şi,,tineri”nueraprilejdespectacolcotidiansauderevendicărimeschine,ciunuldereevaluareavalorilorperenealecul-turiinaţionale,iarMirceaVulcănescuseimpuneacaexegetulcelmaicoerentînsusţinerea,cuargumente,avaloriimoştenirii,,bătrânilor.”

ConstantinSchifirneţ

186

Susţinereavaloriloro făceaVulcănescu şi caodatoriemorală, saucums-aspus,îşipuneamaipresusdeoricesimţulsăumoralînslujbabinelui316,adicăspunemnoi,aluneiculturiromâneşti.

AtrasdegândireaşipersonalitatealuiNaeIonescu,elnuesteunepigon,unencomiastsaudogmaticnaeionescian,cielcautăaintegraînpropriulsistemtotcecredeafiautenticaxiologicdinalţimaeştriaigândiriiromâneşti,cumesteGustişichiarRădulescu-Motru.DeşiceidinnouageneraţieerauadepţiiluiNaeIonescu,eiseraportauşilaaltepersonalităţialetimpului:MirceaVulcănesculaD.Gusti,M.EliadelaC.Rădulescu-Motru,C.Noica,într-oanumitămăsurălaC.Rădulescu-Motru.CumNaeIonescunuaveao,,operă”publicată,eleviiluiseîndreptauspreacelepersonalităţicarelevorbeauşiprinscrierilelor.ÎncazulluiMirceaVulcănescusituaţiaesteinteresantăşidinaltunghi:despreNaeIonescuascrisolucraredespreelcaom,darnuşidespreoperaacestuia,înschimbadatunvolumde150depaginidespreD.Gusti,primamonografiedespreîntemeietoruldeşcoalăsociologică,şiamspunesinguravalabilă,despremarelesociolog.Deşi,,năist”,deceVulcănescunuadatmonografiadespresistemulfilosoficalmen-toruluisău?Explicaţiaestesimplă:dificultateaînanalizaconcepţieiluiNaeIonescu,dincauzăcăoperaacestuianucircula,iarideileluiseproduceauspontan,lacursurisauîndialogurirestrânse.Exegezauneioperesefaceavândcărţileautoruluipemasadelucru.Editareadupămoarteafilosofuluiacâtevadincursurilesalenui-amaipututfidefolos.VremurileaudecisaltfelsoartaluiMirceaVulcănescu.

Acestaeste,rezumativ,contextulîncareVulcănescus-aintegratînşcoalaluiGusti.Stăruim,încontinuare,asupramoduluicumMirceaVulcănescuaînţelessistemulsociologicalluiGusti.

Legăturile lui cuGusti s-au produs din anii studenţiei.MirceaVulcănescu a fost atras de sociologie din facultate, şi teza sa deabsolvenţă, elaborată sub îndrumarea luiGusti, este edificatoare.Aceastălucrarejuvenilădezvoltăideeadesprecadreledemanifestarea raporturilor dintre individ şi societate: numărul, spaţiul, timpul,cauzalitatea, valoarea. În viziunea tânărului licenţiat: ,,Societateaesteuncomplexdefactoricenutrebuiedesconsideraţiniciunul”,iar,,Cauzadeveniriisocialeestevoinţa socialălucrândînacestcomplex

316GheorghiţăGeană,O fericită întrupare a spiritului românesc: Mircea Vulcănescu,PrefaţălaMirceaVulcănescu,Războiul pentru întregirea neamului. Dimensiunea românească a existenţei,CriterionPublishing,Bucureşti,2002,p.6.

187

SociologieRomâneascăModernă

defactori”317.MirceaVulcănescufacediferenţaîntredevenireasocialăacomunităţilorşiceaasocietăţilor,înprimelepredominăcauzalitateanaturalăşiîncelelaltedominantăestemotivareamorală:,,Toatăpro-blemadeveniriisocialestăaci:degajarea voinţei sociale din condiţiile cadrelor şi determinarea felului în care această voinţă prezidă tipurile de societate”,concluzievăzutădeelca,,unprogramdesociologie.”InfluenţaprofesoruluisăuD.Gustiesteindiscutabilă.Vomobservadificultăţiîndezvoltareaacestuiprogram,ceaieşitdinscânteiaatâtderoditoareatânăruluiabsolventdefilosofie.Înacelaşian1925cândasusţinutlicenţa,VulcănescuscriearticolulCâteva observaţiuni asu-pra vieţii spirituale a sătenilor din Goicea-Mare,singurultextdesprecampaniastudenţeascădinaceastălocalitate,organizatădeSeminaruldeSociologie,EticăşiPoliticădesubconducerealuiD.Gusti.

După un stagiu în Franţa, când comunicarea cu profesorul săueraredusă,MirceaVulcănescuseintegreazăimediatînorganizareaactivităţiiechipelorstudenţeşti,devenindîntretimpasistentulluiGusti.Nuputemdiscutadespretoateraporturiledintreprofesorşiasistentulsău,remarcămnumaicăluiVulcănescuîirevinesarcinadinparteami-nistruluiD.GustideaelaboraplanuldereorganizareaMinisteruluideInstrucţie,iartotelsevaîngrijideeditareacursuluiluiD.Gusti318.

MirceaVulcănescuerainteresatmaimultdefundamentuleconomicalvieţiisociale.AparticipatlamultedincampaniilemonograficealeechipelorstudenţeşticondusedeD.Gusti.AşacumfoartepertinentobservaMarinDiaconu, editorul şi exegetul operei vulcănesciene:,,Vulcănescu a trăit şi a contribuit substanţial la constituirea şcoliigustiene”319.

Gustil-a,,văzut”petânărulsăucoleg,celmaiindicatdeadatemeliafilosoficăasistemuluisău.Săamintimcăsistemulgustianeracriticatdinvariidirecţii.T.Brăileanuavertizaasupra tendinţei, în linia luiDurkheim,deadefilosofasociologia,iarP.AndreiîicerealuiGustisă-şiprezinteeşafodajulteoreticalmonografieisociologice.Tânărulemulnufaceniciodatăreferirelaceidoisociologi,darafirmălimpede

317MirceaVulcănescu,Prolegomene sociologice la satul românesc,ediţieîngrijitădeMarinDiaconu,EdituraEminescu,1997,p.68.

318 Note la cursul de sociologie al d-lui profesor D. Gusti,editatesubîngrijiread-luiasistentMirceaVulcănescu,deM.CerneaşiC.Furtunescu,1932.

319MarinDiaconu,Mircea Vulcănescu – sociolog al satului românesc şi istoric al Şcolii sociologice a lui Dimitrie Gusti,studiuintroductivlaMirceaVulcănescu,Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti,ed.cit.,p.18.

ConstantinSchifirneţ

188

efortulsăuînfundareafilosoficăasociologieiluiGusti:,,EuamîncercatsaaşezsistemulluiGustipebazearistotelice,suprapunânddeosebireadintrecadreşimanifestărideosebiriiaristotelicedintreposibilitateşiactualitate.Sistemulofereamaimultepunctedeconvenienţă.VoinţasocialăaluiGustisedeosebeadevoluntarismulcantitativ,numeric,roussauist;eaaveanetăgăduiterădăcinimetafizice.CadreledădeauluiGustimotive voinţeisociale.Daracesteanueraumotivepsiholo-gice,ci temeiurimetafizicedeautodeterminare:cosmice,biologice,psihologice şi istorice.Apoi, concepţia voluntaristă a naţiunii aveaafinităţicu teoriilecorespunzătoarealecatolicismului”320.GândirealuiVulcănescu a găsit în sistemul luiGusti ometodăde analiză arealului,ceeacenu-iputeaoferiNaeIonescu,caredeşi logiciannudădeaatenţiemetodologieidecercetareştiinţifică.AicistăexplicaţiaaderăriiluiVulcănesculaconcepţiagustiană.Marelesociologofereauncadruteoreticincitantşifertil,darşiometodăineditădeinvestigareasocietăţiiromâneştiînceeaceaveaeaparticular–satul,matriceaevoluţieinaţiuniiromâne.OperaluiGustireprezintăşiocale,pentrutânărulînvăţat,depătrundereîncunoaştereauneifilosofiişiideologiicedominaepoca:marxismul:,,Aşacaastăzieuam,însistemulsociologicalprofesoruluiD.Gusti,uninstrumentdelucrupecaremil-amînsuşitcuajutorulcăruiacautsăînţelegrealitateasocială,inclusivmarxismul,carenuseîmpotriveşteconcepţieimele«năiste»despreviaţă.Cueti-caealtceva;daraiciGustin-aavutnicioinfluenţăasupramea.”DeştiutcăMirceaVulcănescueraasistentlacatedradeeticăaluiGusti.Neîntrebămdacălaseminariiledeeticăasistentultransmiteatezeşiconcepţiiopusecelorcomunicatedeprofesorlacurs?Posibil,datăfiindtoleranţacolegialăşiintelectualăaluiGusti.Oficunoscutprofesorultoateacesteidei,cudeosebirediferenţadintreeiprivindetica,pentrucătextuldincareamcitat,autorulnul-apublicatîntimpulvieţii?Dealtfel,cazulluiVulcănescuesteunulspecial:multedinincitantelesaleidei,inclusivcelecareprivescveghealasistemulşcoliisociologicealluiGustişişcoalafilosoficăaluiNaeIonescuaurămasînmanuscris.DinceaprodusextremdedotatulînsociologieMirceaVulcănescuafostînmicămăsurătipăritîntimpulvieţii321.Nuştimpentruceobunăparte

320MirceaVulcănescu,De la Nae Ionescu la ,,Criterion”,ediţieîngrijitădeMarinDiaconu,EdituraHumanitas,Bucureşti,2003,p.68.

321ÎnvolumulD.Gusti,Prolegomene sociologice la satul românesc,ed.cit.,din26detitluri11sunttexteinedite.

189

SociologieRomâneascăModernă

dintexteledesociologienuaufostpublicatedeautorullor.Oexigenţăşiorigoareştiinţificătrebuiesăficontatînamânareapuneriilorîncirculaţiapublică,iarcelmaibunargumentesterefacereadecâtevaoriaunortexte.Nuîncapeîndoială,căMirceaVulcănescuareosolidăculturăşiunpronunţatspiritanalitic,fiindbineinformatcumişcareaideilor sociologice, iar în laboratorul său de creaţie, asemănător înmulteprivinţecuceleminescian,s-auplămăditmultegânduri,fiindînsăextremdesevercuprodusuloferitsprepublicare.

SusţinereafilosoficăasistemuluisociologicalluiGustiatrezit,cumeradeaşteptat,reacţii.DepildăC.Georgiade,înarticolulSociologie românească. O revistă cu adevărat apuseană,în,,Adevărul”,19fe-bruarie1933,susţinecăşcoalasociologicăaluiGustiareovaloareadeexcepţie:,,fiindcăsociologiadevineo ştiinţă,nuofilozofieavieţiicolective,părăsinddialectica facilă întemeiatăpeconcepteşiadop-tândobservaţiariguroasăşiconştiincioasăarealităţii,verificareaşisistematizareadatelorobservate”322.Georgiadescriemaideparte:,,Celegăturădirectăare,deexemplu,«vatrasatuluiCornova»saumenta-litateamistică cvasiafricanăa ţăranilornoştri cu fenomenologia luiHusserlsaucuaristotelismul?.”Iatăcumpentruuniiexegeţiaiopereigustiene,apăsareapreamultpedimensiuneaeifilosoficăreprezintăo deformare sau cum spune acelaşiGeorgiade: ,,Avem impresia caaceşti cercetători disociază unitatea profesorului lor, atribuindu-i ocontrazicereîntreteorieşiaplicaţie,caredefaptnuexistălaorigine.”În replicasaSociologie românească (Răspuns d-lui C. Georgiade),nepublicată,MirceaVulcănescu reiterează caracterul de filosofiesocială a sociologiei profesorului său, şi aduce argumente chiar cuexemplulsatuluiCornovaremarcând:,,Înopoziţiecompletăcumetoda pozitivistă, sociologia profesorului Gusticautăsălămureascăfiecarefapt social în funcţiune de totalitatea vieţii în care se prezintă”323. Întrebareaestedacănucumvaelevuladaugă lasistemulsociologicalluiGusti,ceeaceelaşteptadelaaceastădoctrinădecâtareeaînrealitate.ApărândsistemulluiGusti,defaptîşiapărapropriulmoddeavedeasocietatea.Şiiarăşirevenimlascopulnoiigeneraţii,anumedeadovediexistenţaunordirecţiifertileînculturaromână,iarsistemulluiGustiofereageneroscâmpdeafirmareaoriginalităţiiautohtone.

322ApudMarinDiaconu,Note şi comentariilaMirceaVulcănescuProlegomene socio-logice la satul românesc,ed.cit.,p.350.

323MirceaVulcănescu op. cit.,p.168.

ConstantinSchifirneţ

190

VulcănescuvoiasădemonstrezeactualitateaneechivocăasistemuluisociologicalluiGusti,dincaresedegajă,depildă,fenomenologiasa,doctrinăînscrisăputernicînactualitate,şinupozitivismul–viziuneştiinţificăînvechităşidepăşită.PoateaiciesteeroarealuiC.Georgiade,anumecănuaînţelesefortulluiMirceaVulcănescuşiTraianHersenideaconferiperenitateideilorluiGustiprinîncadrarealorîncurentefilosoficedurabile.

MirceaVulcănescusupravegheazăoricesespunesauseîntâmplăînspaţiulpubliccusistemulluiGusti.Intervinepromptînapărarea,corectareasauargumentareajusteţiiideilorşcoliimonografice.Ofacepentrucăelcredeînviabilitateaacesteişcoli.Şierafirescsăfieaşa.EfortulluiGustideaelaboraoştiinţăsociologicăanaţiuniiconsonaperfectcuaspiraţianoiigeneraţii.S-aspus,pânălasaţietate,cătineriidinanii’30,eliberaţidemisiuneaidealuluinaţionalalreîntregiriiţării,aveaucascopcreareavalorilorculturaleromâneşticomparabilecuceledinmarileculturialelumii,afirmaţiecesecuvineafinuanţată.Einuauavutdoarorgoliulînalteiperformanţe,ciînaceeaşimăsurăaususţinutvaloridejaconsacrate.MirceaVulcănescuadataceeaşisemnificaţieprotecţieiopereiluiNaeIonescuşiD.Gusti,ceidoiformatoriaisăi,daraevaluatşiscrierialeluiRădulescu-Motru.Or,sistemulsociologicalluiGustieraunadinexpresiiletarialeperformanţelorautohtone:,,sistemulprofesoruluiGustinuenumaioşcoalădereflecţieseverădecontactcurealitatea.Cişioşcoalătotatâtdeseverădegândire,dereflecţieasupraacesteirealităţi”324.ÎncontroversăcuC.Georgiadeelafirmăneechivoc: ,,sociologia româneascăareunsistempropriudegândire”,şiaceastătezăcautăsă-odovedeascăpermanent.

ImplicarealuiVulcănescuîndezvoltareaşisusţinereaideilorprofe-soruluisăul-afăcutpeunaltcolegalsăudegeneraţie,TraianHersenisăafirme: ,,Uneori sistemulde sociologie, etică şipoliticăal luiD.Gusti,văzut,interpretatşiînfăţişatdeMirceaVulcănescu,primeaostrălucire,pecareautorulluioriginar,mareorganizatorşianimator,darunscriitorşivorbitordetreaptămijlocie,n-afostînstaresăi-odeaniciodată”325.Într-adevăr,MirceaVulcănescuafostunuldinceimaicompetenţidinşcoalaluiGusti.DaroperaluiGustirămâneceeaceeste,adicăogândireoriginalăasuprasocietăţiistudiatăcuometodă

324 Ibidem,p.174.325 TraianHerseni,Mircea Vulcănescu (1904-1952), ,,Manuscriptum”, anXXVII, nr.

1-2,1996,p.133.

191

SociologieRomâneascăModernă

ce-iaparţinenegreşit–metodamonografică.CredemcăVulcănescunicinuagânditcăi-arfidatstrălucireacestuisistemsociologic,de-oarecerealizacănueranevoie.Înschimb,emululseinstituieîntr-unvajnicapărătoraldoctrineigustienedeoindelebilănoutate,pentruanufideformatăşirăstălmăcită,aşacumestecutumaîncapricioasaşinestatornicanoastrăcultură,undenormaştiinţificărămâneînstadiulvirtual, şi, iată,nudepartede timpurilepecare le trăimnoiceideastăzi, când ideinovatoare sauactivităţidemare trudă intelectualăsunttrecutecuvedereasausuntfolositefărăasemaiamintimăcarîn treacătcine le-a făcut.Monografia luiMirceaVulcănescuare şiaceastămenire:deapune în relieforiginalitateasistemuluigustianvăzutînsănucasimplăsociografiecicaocontribuţiefundamentală,pornitădelascrutareacuometodăproprieauneisocietăţiconcrete–societatearomânească-,ladezvoltareaefectivăasociologiei,încăîncăutare,înaceavreme,astatusuluisăudeştiinţă.MirceaVulcănescucontinuă,alăturideT.Herseni şiH.H.Stahl,adâncireaviziunii luiGusti,darfărăsăomodifice,aşacumelînsuşirecunoaşte: ,,EunuampretenţiadeafiinfluenţatpeGusti,deşişiastasepoateîntâmplaîntr-ocolaborareprelungităşiînoricecomerţdeidei.Eucredcătoateelementele puse în lumină existau în sistemmai dinainte, eun-amscornitdecâtîntrebărilelacareacesteelementeofereaurăspunsmaidinainte.DarfaptestecăînţelegereameaaacestuisistemdesociologienutrădeazăconcepţiaprofesoruluiGusti”326.Celceva,,îndrăzni”onouăparadigmă,schimbând,înfapt,concepţiadeabordareastudiu-luisocietăţiiesteAntonGolopenţia.SpredeosebiredeD.Gusti,careapreciametodamonograficădreptmetodădestudiuintegralalunuisat,Golopenţiapropuneametodamonografiilorsumarecucaresepotinvestigaunităţisocialereprezentativeînnumărcâtmaimare.Primiitrei,darmaialesMirceaVulcănescu,urmărescatentcumestereflectatăşiprimităconcepţialuiGustişiintervinînapunelucrurilelapunct,adicăînlăturareaatotceeacearîmpietaasuprareceptăriicorecteadoctrineigustiene.CândMirceaVulcănescu intervenea înapărarealuiGustisaualuiNaeIonescu,elrecurgealaoricemijloc,inclusivladisputepugilistice,aşacumaprocedatcuSanduTudor,careîlatacasepesociologîntr-unarticoldin,,Credinţa”327.

326MirceaVulcănescu,De la Nae Ionescu la ,,Criterion”,ed.cit.,p.70.327MarinDiaconu,Mircea Vulcănescu publicist,studiuintroductivlaMirceaVulcănescu,

De la Nae Ionescu la ,,Criterion”,ed.cit.,p.17.

ConstantinSchifirneţ

192

EdificatorrămânefaptulcăMirceaVulcănescunusemulţumeştecuexegezasistemuluigustian,ciambiţioneazăcăutareafundamente-lorfilosoficealeacestuia,originateîngândirealuiAristotel.MirceaVulcănescuadiseminatideileluiGusti,fărăcăaceastasăînsemnecăelafostunsimpluexeget.Dimpotrivă.MirceaVulcănescuaînfăţişatideile luiGustidinperspectivăproprie.Gusti, cu toată tendinţa luispreoanumităconduităegolatrică–iubeamultpublicitateapersoaneisale-,nuaestompatsauanulattendinţelecreatoare,cile-astimulatşisusţinut,poatetocmaidatorităcalităţilorsaledeorganizatoralgrupuluidecercetători.Marelesociolognuacreatostructurăbirocratică,cuoierarhierigidă,altfelspus,elnuadecretatexistenţaacesteişcoli.Eas-ainstituitînevoluţiauneiactivităţidecercetaredesfăşuratădupăunprogramştiinţific,petemeiulunorobiectiveclare,şialunuiscopcuclaritateafirmat:consituireauneiştiinţesociologiceanaţiunii.Şi,spredeosebiredeatâteaproiecteentuziaste,darnefinalizate,Gustiadatconturproiectuluisăuşil-aimpusînviaţauniversitarăşiculturalăaţării,atrăgândcaunmagnet,maialestânărageneraţie,lapunerealuiînpractică.AceastaesteadevăratadimensiuneaşcoliiluiGusti.MirceaVulcănescuasimţitcusimţulsăudeobservaţieprofundăcăacţiunealuiGustitrebuiesprijinitădintoatepuncteledevedere,darmaialesîncepriveşteprotecţiafaţădeîncercările,carenueraupuţine,deacompromite,printransformareaconcepţieiluiînfaptderizoriu.

ExegetulsusţinecăstudiulactivităţiiprofesoralealuiD.Gustivreasăilustreze,,printr-unexempluviu,relaţiacetrebuiesăexiste,dupăaceastăînvăţătură,întrepracticăşiteorie,întreacele«sociologiaco-gitans»şi«sociologiamilitans»decarevorbeştemaestrul.Activitateaprofesorală a luiDimitrieGusti apare astfel ca o cheie de boltă celeagăplanulactivităţiisalefilosoficecuacelaalactivităţiiluisocialeşipolitice”328.SedesprindeunaltaspectalgânduluivulcănesciandespreGusti:semnificaţiaprofesoratuluicanucleulînjurulcăruiagraviteazămultipleleactivităţidesfăşuratedeGusti.Elestedeschizătoruldegândşiact,îndrumătorulcelorceaderălaînvăţăturasa.ProfesorulaparepentruVulcănescu,dreptpoziţiasocialăcentralădincareiradiazăspretoatecelelaltestatusurisocialedeţinutedeşefulşcoliimonografice.Şiplecânddelatemeiulacesteipoziţiisociale,exegetulexplicăpartici-pareadezinteresată–faptunicînistoriaculturiinoastre-aunuimarenumărdeintelectualitineridincelemaidiversemediiprofesionalela

328MirceaVulcănescu,Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti,ed.cit.,p.29.

193

SociologieRomâneascăModernă

aceastălucraredesfăşuratădemarelesociolog:,,DecesănemirămatuncicănimeninuprecupeţeştesprijinulsăulucrărilorprofesoruluiGusti?Ecaşicumfiecareşi-arajutapetatălsău.Untatăharnic,maiharnic poate decât fiii”, o afirmare cât se poate de clară a ideii caşcoalaluiGustifuncţioneazăcaofamilie,undemembriieiseajutăşisesprijinăreciproc,fărăaprimiorăsplatăanume.Concepţia,dina-mismulactivităţii,capacitateadeareunipersoanedeorientăriadverselaactivităţisocialeconcrete,darmaialeseficienţaînrelaţiilesociale,toateacestecalităţialeprofesoruluiGustitrebuiecăi-aufascinatpetineriiintelectualiaitimpului.ŞiaşamotiveazăVulcănescustudiulsăudespreprofesorulGusti,regăsitîntoatecelelaltepoziţiisociale,şinuaufostpuţine,ocupatedeel.Marelesociologesteperceputcaunpater familias,oautoritatedeformator,înacăruifiliaţieseînscriuceimaimulţidin,,nouageneraţie”interbelică.IarMirceaVulcănescunufacedecâtsăapereaceastăfamiliespiritualăşipeşefulei.

Iatăunexemplu:laacuzadesterilitateagândiriiluiGusti,MirceaVulcănescureaminteşte,contestatarilor,deprogramuldecercetarealprofesorului,,unîndreptardelucruteoretic”,cuţintaîndreptatăsprestudiultotalităţiirealităţiisociale:,,Aizbutitastfelsăscoatăproblemasatului românesc din decorul romantic-idealist în care o încadrasesămănătorismul,caşidindecorulpoliticalpoporanismului,dându-iuncaracterobiectivşirealist,propriufazeidematurizareaproblemei,careîngăduiaelaborareadeopotrivă,întru adevăr, acelorveniţideladreaptaculturalăsaupolitică”329.Judecatăfoarteimportantă,deoareceearidicăsociologialuiGustilaranguldecunoaştereştiinţifică,detaşatădeideologiileasupravieţiirurale.

Vorbinddeconstituireauneiadevărateechipedecercetătorisubcon-ducerealuiGusti,ceeaceîntr-adevăresteoperformanţăexcepţională,datăfiindfireaexcesivdeindividualistăaintelectualuluiromân,MirceaVulcănescuconstată:,,Eaadobânditcuvremea,pebazaconvingerilorteoreticecomuneşiaexperienţelorcolective,oînchegare,ajungândsăconstituieastfelnunumaiometodădecercetarepusălapunctîntoateamănunteleei,darşioadevărată(şiceadintâi)şcoalăromâneascădesociologie”330.AceastăactivitateestecomparabilădoarcuechipaluiVasilePârvan,,careadusladezgropareatrecutuluivecheiDacii.”

MirceaVulcănescul-aapăratpeGustinunumaideatacurilepri-329 Ibidem,p.122.330 Ibidem,p.118.

ConstantinSchifirneţ

194

vindcoerenţasistemuluisăusociologic,făcutăcumultăacribieşicuocunoaştereprofundăaconcepţieiprofesoruluisău.Discutădespreraporturileluicusămănătorismul,cudeosebireceliorghist.SpiritulgustianarfiosintezăaspirituluicriticzeflemistalluiCaragiale,entu-ziasmulcreatorşidinamicalluiIorga,obiectivitatearigidăşirotundăajunimismului,ascezainterioarăaluiV.Pârvan.Noicredemcăavemdeafacecuunanumiteclectismalgândiriigustiene,şiaşaseexplicăreacţiaunoroponenţi.MirceaVulcănescusimtecăaiciesteunpunctvulnerabilalsistemuluiprofesoruluisăuşiaduceprobeînsusţinereaideiicăGustinuesteîncadrabilînniciunuldincurenteleromâneşti.Productivesunt,neîndoielnic,analizeleluiMirceaVulcănescuasupraraporturilorluiD.Gusticujunimismul,poporanismul,sămănătorismul,darrămânedediscutatîncemăsurăsociologialuiGusti,areteoreticşimetodologicvreolegăturăcudoctrineleamintite.Caresuntstudiilesistematice aleprofesoruluidespre cele treimari curente culturale?NucunoaştemcaGustisă-şifiexprimatştiinţificeşteopiniadespreelesausăfireferitlainterferenţasistemuluisăucuvreunadinacestemişcări.Nicimăcarînautobiografiasa,nuaminteşteunnumedeau-torsaudecurent,cutoatecăadolescenţaatrăit-oînIaşi,oraşulundes-auplămădittoatemarilecurenteculturalealeRomânieimoderne331. ParcurgândFragmente autobiografice,scrisedeGusti lavârstade-plinei senectuţi, cititorul constată, nu fără o oarecare surprindere,că,defapt,autosociologiavieţiisalecuprinde,prioritar,perioadadeşederealui înGermania,şiseştiecăviitorulsociolognuarevenitînRomâniadinaceastăţarădecâtînmomentulcândaprimitÎnaltulDecretRegaldenumirecaprofesoragregatlaIaşi,înurmaparticipăriiladouăconcursuri(actelepentruconcursletrimiteadinLeipzig),rolulhotârâtorînacceptareasaavându-lunfostjunimist,careîntimps-aîndepărtat de gruparea luiMaiorescu, istoriculA.D.Xenopol, carel-apreferatpeGustiîndefavoarealuiD.Drăghicescu,autoratuncialuneiimpresionanteoperesociologicepublicatăînFranţa,argumentulesenţialderespingerealacestuiafiindsocialismulsăurevoluţionar.Prinurmare,MirceaVulcănescucautăa-lintegrapeGustiînmariletendinţespiritualeromâneştimoderne,cutoatecăsociologul,întemeietordeşcoală,nuareferitlaniciunadinele.EstelimpedecăVulcănescunu

331 D.Gusti,Opere,V,Fragmente autobiografice. Autosociologia unei vieţi, ediţiedeOvidiuBădina şiOctavianNeamţu,EdituraAcademieiRepublicii SocialisteRomânia,Bucureşti,1971.

195

SociologieRomâneascăModernă

puteaconcepegruparealuiGusticaunfenomenculturalspontancicacontinuarefireascăaunordominantealeculturiiromâneşti.Pentrucăînviziuneasa,nudiscontinuitateaistoricăşiculturală,cicontinuitateaspiritualăesteadevăratacaleadezvoltăriinaţionale.Sistemulsocio-logicalluiGustiesteparadigmaticpentruexprimareaimperativuluiînscrieriiRomânieiînevoluţiamodernăreală.

196

N. BAGDASAR DESPRE GÂNDITORI ROMÂNI

Evoluţiafilosofieiromâneştiacunoscut,faţădealtedomeniialeculturii,unritmmailent.Depildă,literaturaromânăaavutîncădinsecolulalXIX-leamomentulclasic,pecândfilosofiarămânedoarunsegmentdinoperaluiEminescuşidinceaaluiMaiorescu.Acestadinurmăapredat filosofia, şinotorietateasaveneadinaceastăpoziţieşinicidecumdinstatutuldefilosof.Singurulfilosof,,,profesionist”,VasileConta, era ca şi necunoscut, deşi publicase în ,,,,Convorbiriliterare”.”DecefilosofialuiConta,creatordesistemfilosofic,eraînpoziţiemarginală?Cauzaprincipalăastatînlipsaunuispaţiupublic,propice receptăriimeditaţiei filosofice.De altfel, nu se impusesela nivelul opiniei publice, canonul originalităţii, şi de aceea tot cetransmiteauprofesoriidefilosofieînceledouăuniversităţieraluatcaatare.Importantăerapânălaurmărăspândireafilosofieilapubliculinteresat.Nicivorbă,depildă,caEminescu,recunoscutpoetgenial,săfieconsideratşifilosof.

AtrebuitcaMaiorescusăfiereintegratînînvăţământ,în1884,laUniversitateadinBucureşti,şiastfelsăfiedescoperiţişisusţinuţiti-neri–C.Rădulescu-Motru,P.P.Negulescu,I.A.Rădulescu-Pogoneanu,MihailDragomirescu,careauprofesionalizatfilosofiaînmediulromâ-nesc,avândconvingerea,spredeosebirededascălullor,caesteposibilăşinecesarăogândirefilosoficăproprie.Toţiaceştimariprofesoriauîndrumat paşii altormari filosofi:MirceaFlorian,Nae Ionescu,T.Vianu,M.Ralea,N.Bagdasar,şiîmpreunăauconstituit,pentruprimadatăînistoriagândiriiromâneşti,unspaţiufilosoficromânesc,integratînspaţiulpublic.Înacestfel,filosofiaadevenitpartefireascăacul-turiiromâne,filosofiiînşişifiindprezenţeactiveînpresă,înpoliticăşichiarînadministraţie.Niciunulnuatrăitdinveniturileobţinutedinpracticareafilosofiei,toţifiindprofesoriuniversitari,ocupând,înacelaşitimp,alteposturi.

DespreuniidintreeiascrisN.Bagdasar,larându-ifilosofşipro-fesor,colegşicolaborator.

197

1. Scurtă biografie

N.Bagdasars-anăscutla5februarie1896însatulRoşieşti,judeţulVaslui332,alcincileacopilalluiIancuşiSmaranda,născutăAftenie.Dupăel, s-aunăscutalţi şase fraţi şi surori.Mama luiamurit laadouăsprezecea naştere, în anul 1911. Părinţii erau ţărani înstăriţi,aflându-sealăturidepreot,înfrunteasatului.Pentrucalităţilesaledefoartebungospodar,tatălafostales,decincioriconsecutiv,primaralcomuneiRoşieşti,exercitândaceastăfuncţietimpdedouăzecideani.Mamaeraanalfabetă,dincauzăcăînsatuleinuexistaînvăţător,daraveaointuiţieexcepţionalăasupraaceeaceînseamnăstudiu,şiaîndemnatpetoţicopiisăisăurmezeşcoala.

Viitorulfilosofafrecventatşcoalaprimarăîntr-unsatvecin,IdriciideSus, la3kmdesatulnatal,unde învăţa şi fratele săumaimareDumitru,decaresesimtefoarteataşat.Cumtatălsăueraprimar,acestaadecis,dincauzaslabeipregătiriadascăluluidinRoşieşti,şcolarizareacelordoibăieţiînsatulundepredauntânărînvăţătorfoartedotatpentrumeseriadedascăl.Hotărâreatatăluiexprimalibertateadeacţiuneanoiiclase,ceaamicilorproprietarirurali.

Dupăabsolvireacursurilorcelorcincianideşcoalăelementară,N.Bagdasarurmeazăunadincelemaiprestigioaseşcolidinţară,liceulRoşcaCodreanudinBârlad,pecare l-a terminat în1916.Dinanul1915,cânderaelev,acolaboratla,,Neamulromânesc”,semnândcupseudonimulBărdescu.

Rămasfărămamă,adolescentulNicolaeafostnevoitsăseîntreţinăsingur,dândmeditaţiicopiiloruneifamiliidinBârlad,iarDumitruaobţinutunpostdepedagoglaliceulSf.SavadinBucureşti.Acestfratemaimare,dupăabsolvireafacultăţiidemedicinădinBucureşti, s-aspecializatînS.U.A.,şiapusbazeleneurochirurgieiînRomânia333

Înoctombrie1916,N.BagdasaraintratlaŞcoaladeofiţerirezerviştidinBotoşani.Dinprimăvaraanului1917pânăînmartie1918elaluptat,pefront,caelevplutonier,perioadăceovazugrăviînAmintiri. Notaţii

332InformaţiiledespreviaţaşiactivitatealuiN.BagdasarlepreluămdinN.Bagdasar,Amintiri. Notaţii autobiografice,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelor IstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar517.VezişiRaduTomoioagă,Nicolae Bagdasar,în Istoria filoso-fiei româneşti,vol.II,(1900-1944,parteaI),ed.cit.,pp.508-535;ConstantinSchifirneţ,C. Rădulescu-Motru. Viaţa şi faptele sale,vol.II,ed.cit.

333N.Bagdasar,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.10.

ConstantinSchifirneţ

198

autobiografice,subliniindabsurditateaşiinutilitateamultoracţiunidinarmataaceluitimp.Pentruuntânărînclinatspremeditaţieşicuviziuneraţionalăasupra lumii, eragreudeacceptatconduita rigidă impusăderegulamentelemilitare.Îliritafoartemultcumofiţeriinujudecaurealitateaaşacumeste,cicăutaupermanentrefugiuînregulamente.Darmaieraceva,revoltătorpentrutânărulmilitar,anumelipsaoricăruicontrolasupraactivităţilortrupelordinparteasuperiorilor,iarsingurulcareainspectatlucrărileacestoraafostunofiţerfrancez.Dinaceastăîntâmplare,cevinesăconfirmealtesituaţiisimilare,rezultăjusteţeacelorcaresusţincăpenoiiromâniidemulteorinoroculne-asalvatşisuntemceeacesuntemnumaidatorităunorîmprejurăricene-aufostfavorabile.

Dupăreîntoarcereadepefront,Bagdasars-aînscris,înoctombrie1918,laFacultateadeLitereşiFilosofieaUniversităţiidinBucureşti,absolvităînanul1922.Iniţial,eladoritsăsespecializezeînsociolo-gie,deoarecevoiasăsededicecariereidegazetar.Darsociologiaopreda,,unprofesorcarenu-şistăpâneamateria”334,fiindvorbadeI.A.Rădulescu-Pogoneanu,careînmodilicitaobţinutcatedra,prinÎnaltDecretRegalîn1913,fărăaficâştigatconcursulinstituitdefaculta-te.Înacestecircumstanţe,Bagdasaraoptatpentruistoriafilosofiei,disciplinăîncaresevaafirmaînmodstrălucit,unuldinmotivefiindpredareaacesteiadecătreMirceaFlorian,tânărpeatunci,ceimpresionaprinerudiţie.Întimpulstudiiloruniversitare,Bagdasarafostredactorla,,GazetaTransilvaniei”dinBraşov.Deşibeneficiadereduceredefrecvenţă,întemeiulanilorpetrecuţiînrăzboişialnotelorobţinutelaexamene,tânărulBagdasarapreferatsăparcurgănormal,toţiceipatruanidestudiu.

FiulţăranuluidinRoşieştiaavutambiţiadeaaprofundastudiilefilosoficeînGermania.Întreanii1922-1926astudiatlaUniversitateadinBerlin.Pentruobţinereaburseiafostsprijinitdecunoscutulompoliticardelean,MihaiPopovici,membrumarcantalPartiduluiNaţionalRomân.FiindînGermania,tânărulbursierafostsurprinsdeliberta-tea academică, unde importantă rămânea înscrierea la universitate,apoifiecarestudenturmaoricecurs,delaoricefacultate.Nusecereafrecvenţăobligatorieşinuseimpuneaprezenţalaunanumitnumărdecursuri.Studenţiigermanimergeaulatoateuniversităţile,undepredau

334Idem,Autobiografia,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar520,p.3.

199

SociologieRomâneascăModernă

profesoriidemareprestigiu.ÎnGermania,dominautreişcolifilosoficeimportante:şcoalaneokantianădelaBadencuW.WindelbandşiH.Rickert,şcoalaneokantianădelaMarburg,cuH.CohenşiPaulNatorp,şişcoalafenomenologicăaluiEd.Husserl.StudentulromânaaudiatcursurileluiCarlStumpf,HeinrichMaierşiMaxDessoirşiafrecventatşedinţelesocietăţii,,Kantgesellschaft.”CâtastatînGermania,elnualipsitdelaniciuncurssauseminar,şiaveaunprogramfoarterigurosdestudiuînbiblioteci,şi,dreptconsecinţă,s-aremarcatcaunfoartebun cunoscător al filosofiei kantiene, încât la seminarul luiArthurLiebert,preşedintelesocietăţii,,Kantgesellschaft”,şidirectorulrevi-stei,,Kantstudien”,suflacolegilorgermanicândtrebuiausărăspundă.Intrigat,Liebertl-aîntrebat,launmomentdat,undeaînvăţatdeştieatât de bine peKant, iar răspunsul său a fost: laUniversitatea dinBucureşti335.

Înanul1926,BagdasarsusţinedoctoratulcutezaDer Begriff des theoretischen Wertes bei Rickert (Noţiunea de valoare teoretică laRickert).Iniţialnuavrutsădeadoctoratul,pentrucănuaveadegândsăurmezeocarierăuniversitară.PrietenulsăuMihaiPopovicii-aatrasatenţiacă,odatăîntorsdinGermaniafărădoctorat,sevaspune,înmediiledâmboviţene,căafost incapabilsă-lfacă.Viitorulprofesordefilosofieapromovatdoctoratulcumenţiunea cum laude336,elfiindprimul copil de ţăran, dinRomânia, doctor în filosofie.Dintre toţifilosofiinoştrideprimrang,N.Bagdasarestesingurul,vorbinddeperioadadepânăla1944,careşi-aplătittaxeleşcolaredinmuncasa.Dinaceastăpoziţiedeindependenţăfinanciarăasiguratăprinactivitateproprieauderivatcalităţileluidemanagerafirmatemaitârziuînacţiunidemareprestigiu.Înacelaşitimp,totdincauzalipsurilortrăite,els-adoveditafialtruist,ajutândpeoricineeraîndificultatematerialăsaufinanciară,calitatedepeurmacăreiaasuferit,fiindnuodatăînşelatînbunasacredinţă.

ÎntorsdinGermania, înseptembrie1926,şicaurmarea îndem-nuluiprofesoruluiM.Florian,cusperanţauneiangajări,N.Bagdasarse vede pus deodată în faţa levantinismului şi a aranjamentelor deculise,nereuşindsăobţinăunpost.Numaicănoroculîisurâde:estesolicitatdeMinisterulInstrucţiuniiPublicesăpredealimbagermanălaŞcoalacomercialăromânădinSalonic,şiproaspătuldoctorînfilo-

335Idem,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.187.336 Ibidem,p.202.

ConstantinSchifirneţ

200

sofieaacceptat,imediat,şiîntre1noiembrie1926şi1aprilie1927afuncţionatcaprofesorsuplinitor.Elaprimitpelângăsalariu,odiurnălunarăde10.000leideplasare337.CasăavemoimaginerealăasupravaloriiveniturilorobţinutelaSalonic,săamintim,conformspuselorsale,achitareatuturordatoriilorcele-avutîntimpulstudiilorlaBerlincufondurilecâştigateînceleşaseluni.

Tânăruldascăls-aimpusrapidînfaţaelevilorşiaprofesorilor,cutoatecăaresurprizasăconstateşisătrăiascăstareadeaprigăduşmănieiscatăîntrecolegi,pentrucealtcevadecâtpentruunpostdedirector,darnualşcoliicialinternatuluişcolii,deundesecâştigaubanibunidinafacerilecufurnizorii.Eternacorupţieîninstituţiilestatului!Pentruapunecapătconflictului,MinisterulInstrucţiuniiPublicei-apropusluiBagdasar să fiedirectorulŞcoliiComercialedinSalonic,darelarefuzatşiapreferatsărămânăprofesor laŞcoalaComercială ,,N.Kreţulescu”dinBucureşti,undeapredatpânăîn1930.Deşi,angajatînînvăţământulsuperior,Bagdasaracontinuatsăpredeazeceanilaliceul particularPrincipeleCarol.Din toamna anului 1928până înprimăvaraanului1930afuncţionatcabibliotecarlaInstitutulSocialRomâncondusdeD.Gusti.

Urmare a aprobării de cătreMinisterulMuncii a unui post depsihotehnician în cadrulLaboratoruluidepsihologie experimentalăalUniversităţiiBucureşti,înanul1928N.Bagdasarafostnumit,lainsistenţeleluiC.Rădulescu-Motru,asistentdepsihotehnică,venera-bilulfilosoffiindastfelsatisfăcutcăi-arezolvatsituaţiauniversitarăacolaboratoruluisău.Pesteunan,titularulcatedreil-asolicitatpeN.Bagdasarsăpredealogicalaanulpreparator,darîlrefuzămotivândcănudoreştesăintreînconflictcuNaeIonescu,titularulcursului,dincauzăcăarfipututsăscrierăudespreelînziarul,,Cuvântul.”CutotrefuzulluiBagdasar,C.Rădulescu-Motrunui-adatcursuldelogicăluiNaeIonescu,pentrumotivulcăellipseademulteoridelaactivităţiledidactice:,,Cesăţinăşilaanulpreparatorcâteoprelegeredinanînpaştişisăabsentezecunemiluita?Dacădumitaleţi-efricădeel,atunci,osăfaceuşiacestcurs,ceeacem-arîmpovărapreamult.PeNaenu-lînsărcinezcuţinerealuiînniciuncaz”338.Înceledinurmă,Bagdasaraacceptatcursuldelogică,însăprimeaoremuneraţiemaimicădecât

337 Ibidem,p.218.338 Idem, Portrete,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelor IstoriceCentrale, Fond

N.Bagdasar,Dosar537,p.8.

201

SociologieRomâneascăModernă

jumătatedinsalariulunuiasistentuniversitar.DupădeciziaConsiliuluiprofesoraldeaobligapetoţiconferenţiariisă-şideademisiadinpostu-riledeasistenţi,urmareaobiecţieiluiO.Densusianufaţădedeţinerea,decătreconferenţiari,şiaposturilordeasistenţi,NaeIonescurenunţălafuncţiadeasistentdepsihologieşirămânenumaiconferenţiar.

Înanul1929,Bagdasaratrecutpepostuldeasistentdelogicăşiteoriacunoştinţei,ce-lvadeţinepânăînanul1941.Elapredatlogi-ca laanulpreparator, iar teoriacunoştinţei laceilalţianidestudiu.Datorită restructurării, în 1938, a catedrei luiC.Rădulescu-Motru,Bagdasarnuaavutnicioactivitatedidacticătimpdedoiani.Întretimp,s-aînscrislaconcursulpentrucatedradeistoriafilosofieidelaUniversitateadinCernăuţi,împreunăcuVasileGherasim,D.D.Roşca,MihaiUţă.Comisianus-aopritasupraniciunuicandidat,darapro-pus,lainsistenţeleluiI.Petrovici,caD.D.Roşcasăprimeascătitluldedocent339.Catedradeaicivafiocupatăîn1939deMirceaFlorian.

N.Bagdasarafostatras,fărăvoialui,înpolemicaiscată,înanul1940,peseamaacuzeideplagiataduseluiAl.Posescu.Înianuarie1939aapărut la tipografia ,,Tiparuluniversitar” a luiN.Bagdasar, Introducere în filosofiedeAlPosescu.Lasfârşitulanului1939N.TatudescoperăcălucrareaarfiunplagiatdupăcursurilitografiatealeluiP.P.Negulescu340.Al.Posescuînainteazăla26ianuarie1940unmemoriuParchetuluideIlfov, cuprivirelaarticolulcalomniospublicatdeN.Tatulaadresalui,caapoisă-lasociezeşipeBagdasar,pentruvinadeafiautorulmoralalarticoluluisemnatdeTatuîn,,Convorbiriliterare”.Procesuladuratpânăîn1945,Bagdasarfiindgăsitnevinovat.

Cutoatăaşteptareasadestuldeîndelungatăînaocupaopoziţieuniversitară înaltă,N.Bagdasarare, înnumaidoiani,oascensiunerapidă–îndecembrie1941estenumitadministratoralCaseiŞcoalelor,învaraanului1942estenumitprofesorlaUniversitateadinIaşi,iarîn1943estealesmembrucorespondentalAcademieiRomâne.

DupăpensionareaforţatăaluiC.Rădulescu-Motruînoctombrie1940,N.BagdasardevineasistentulluiI.Petrovici,recenttransferatdelaUniversitateadinIaşilaUniversitateadinBucureşti.Pestedoiani,înanul1942,Bagdasarestenumitprofesorlacatedradeistoriafilosofieimoderneşicontemporane,epistemologieşimetafizicădela

339 Ibidem,p.44.340N.Tatu,Un plagiator: Al.Posescu.Autorul plagiat: P.P. Negulescu,,,Convorbirilite-

rare”,nr.10-12,octombrie-decembrie1939,pp.1797-1812.

ConstantinSchifirneţ

202

FacultateadeLitereşiFilosofieaUniversităţiidinIaşi,ajutatfiindşideministrulI.Petrovici,înministerulcăruialucra.Bagdasararămasînacestpostdidacticpânăînmartie1949,cânddincauzareformeiînvăţământului din anul 1948, a fost scos de la catedră şi angajatconsilier ştiinţific la Institutul de Istorie şi Filosofie dinBucureşti.Scoatereasadinînvăţământrămâneinexplicabilă,pentrucăBagdasarafostunomneimplicatpoliticşicaorientareseîndreptamaimultsprestânga.FuncţiadeadministratoralCaseiŞcoalelor,şirelaţiilecuC.Rădulescu-MotruşiI.Petrovicitrebuiesăficontribuitlaprivarealuidepoziţiadecadruuniversitar.

Pentrulucrărilesaletemeinice,activitateadesusţinereşirăspândirea filosofiei, în primul rând prin editarea lucrărilor de filosofie,AcademiaRomânăîlprimeşteînrândurileeicamembrucorespondent.Înşedinţadin27mai1943,C.Rădulescu-MotruciteştepropunereadealegerealuiN.Bagdasar,subliniindcădelaluareadoctoratuluilaUniversitatea dinBerlin ,,D-lBagdasar a desfăşurat o activitateneîntreruptăîndomeniulspecialităţiisalefilosofice”,şiascris,timpde15ani,unmarenumărdelucrări,,toatecaracterizându-seprinoerudiţiebogatăşiasociatăcupreocupareadeapuneproblemecutotulnouăpentrufilosofiaromânească;princontribuţiioriginaleîntrata-reaproblemelorfilosofice;prinexpunerideoclaritatedesăvârşităşideunstilales.”Raportorulîiprezintăopera,şi-iremarcăspiritulsăuîntreprinzător:,,adesfăşuratşiocontinuăşiapreciabilăactivitatedeorganizator în domeniul culturii româneşti.Astfel d-sa s-a devotatactivităţii desfăşurate deSocietatea Română de Filosofie, al căruiorgan«Revistadefilosofie»,datoreştefoartemultexcepţionalelorsalecalităţideiniţiativăşitenacitate.”Înfine,seaminteştedecontribuţiahotărâtoarealuiN.Bagdasar,,laapariţiamonumentaleiopereîncincivolume:Istoria filosofiei moderne,rezultataluneicolaborărirodniceşideodatăînsemnatăînmişcareafilosoficăromânească”341.Supusălavot,propunereacadecu19pentru,iar10contra.Seamânăonouăvotarepentruşedinţadeadouazi,şiînşedinţadin28mai1943,N.Bagdasarestealesmembrucorespondentcu24devoturi,8împotrivă342. În1948dupădesfiinţareaAcademieiRomâne,N.BagdasarnuafostprimitînAcademiaRepubliciiPopulareRomâne.Abiaîn1970afostalesmembrualAcademieideŞtiinţeSocialeşiPolitice.

341,,AnaleleAcademieiRomâne”,Desbaterile,TomulLXIII1942-1943,p.167.342 Ibidem,p.172.

203

SociologieRomâneascăModernă

În intervalul 1949-1950,Bagdasar a lucrat în colectivul ,,Istoriafilosofieiromâneşti”,şiapoiafosttransferatlacolectivulde,,Istorialiteraturiiromâne”dinSecţiadeistorieaFilialeiIaşiaAcademiei.Înca-drulprogramuluidecercetarealacestuicolectivaredactaturmătoarelecapitole:Preocupări de economie politică la ,,Propăşirea”: Ion Ghica şi Anton Winkler;Concepţia istorică a lui Mihail Kogălniceanu;Preocupări de economie politică la ,,România literară” (1855): G. Apostoleanu;Concepţia social-politică a lui Simion Bărnuţiu;Probleme de teoria culturii şi a istoriei la ,,Convorbiriliterare”(1869-1880): A.D. Xenopol;Concepţia materialistă a lui Vasile Conta343.

FilosofulalocuitlaIaşidin1945pânăîn1956.ÎmpreunăcuŞtefanBârsănescu,Bagdasarafostcodirectoralrevisteiieşene,,Ethos”(1944-1947).

LamoartealuiC.Rădulescu-Motru,NicolaeBagdasar,colaboratoralmareluidispărut,timpde14anicaasistentlacatedrasa,şi17anicasecretaralSocietăţiiRomânedeFilosofieşisecretarderedacţieal,,RevisteideFilosofie”,aţinut,înziuade8martie1957,lacimitirulBellu,oCuvântarededoliu,alăturideMihaiRaleaşiT.Vianu.Elaspus,printrealtele:,,Cadirectorderevistă,eleradeolargăînţelegere,lăsândcolaboratorilortoatălibertateadegândire,eln-acăutatsăleimpunăpropriilesaleidei,săfacădinrevistelepecareleconduceaorgane ale concepţiei sale personale de a privi lumea şi viaţa, căcinimicnu-ieramaistrăinspirituluisăucaideeadeprozelitism,nimicnu-irepugnamaimultcaspirituldogmatic.Elaelaboratsistemulsăuprin interpretareafilosoficăaultimelordatealeştiinţei,porninddelaideeafundamentalăcăfilosofianupoateignoraştiinţa.Aexercitatinfluenţătimpde60deani.[...]Omulegaladascălulşigânditorulprinblândeţea sa umană, prin bunătatea sa firească, prin serviabilitateasa nedesminţită, prin generozitatea sa constantă. [...] ProfesorulC.Rădulescu-Motrun-afostdecinumaiunmaregânditorcişiunmareînţelept. [...] profesorulC.Rădulescu-Motru a reprezentat o formăsuperioarăapotenţialuluienergeticpecareîldeţineînlumepoporulromân”344.

ÎnperioadacomunistăN.Bagdasaradusoviaţătensionatăsocialşiprofesionalşiprecarămaterial.Solidasaculturăfilosofică,verticalitatea

343N.Bagdasar,Autobiografia,loc.cit.,pp.24-25.344Idem,Cuvântare de doliu,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,

FondulN.Bagdasar,Dosar102.

ConstantinSchifirneţ

204

moralăneacceptareadecompromisuriideologice,spiritulsăuanalitic,prestigiulsăuincontestabilpentrutotcefăcuseînperioadadedinaintede1944aufostfactori,careînlocsă-lpropulsezesocial,i-aufostdecelemaimulteorifrâneputernice,şideaceea,elacunoscutunstatutdemarginalizatînanii’50aisecoluluitrecut.Nivelulscăzutdetraialaproapetuturorromânilorsubregimulcomunistnul-aocolitnicipeel,formându-şiconştientunmoddeviaţăadecvat:,,Sărăciamăfăcusesătrăiescatâtdeparcimonios,încâtdupăceamfostaduslaBucureştila«DicţionarulEnciclopedicRomân»,undeaveamsalariumaibun,misepăreaunluxsăcălătoresccuclasaIîntramvaişiammersunanîntregcuclasaII-a;şimisepăreaorisipăsăconsumfranzelă,cândsegăseapâineneagră”345

Filosofulamurit21aprilie1971.

2. Opera filosofică a lui N. Bagdasar

Bagdasar rămâne, în pofida unor rezerve exprimate de unii co-mentatori,unautorimportantdescrierifilosofice.LucrărileFilosofia contemporană a istoriei,vol.I,1930,Din problemele culturii europene,1931;Istoria filosofiei româneşti,apărutăseparatîn1940,şicapartedinlucrareaFilosofia românească de la origini până astăzi,defaptvolumulValIstoriei filosofiei moderne,1941;Teoria cunoştinţei,vol.I,1941,vol.II,1942;Teoreticieni ai civilizaţiei,1969,suntcărţicarenupotlipsidinniciobibliografieaoricăreiadintemeleenunţateîntitluriledemaisus.Înplus,elestecoautorîmpreunăcuVirgilBogdanşiC.Narly,alvolumuluiAntologie filosofică. Filosofi străini,1943.ÎmpreunăcuI.PetroviciesteautoralManualului de psihologie pentru şcolilesecundare,primaediţieaapărutînanul1934,fiindreeditatînfiecareanpânăînanul1945.Apublicat9studiiînrevista,,Societateademâine”şialteleîn,,Revistadefilosofie”,,,Minerva”,,,Convorbiriliterare” , ,,Arhivapentru reformaşi ştiinţa socială” şi ,,Ethos.”Deinteres, nu numai didactic, sunt cele două cursuri litografiate aleprelegerilorde logicădinanii1933-1934şi1937-1938,pentrucă încomparaţiecuprelegerileluiNaeIonescu,lecţiileluiBagdasarexpunlogicadupăcriteriiştiinţificeşiistoricebinestabilite.

DelaBagdasaraurămas,înmanuscris,lucrările: Curente funda-345ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar

523,p.4.

205

SociologieRomâneascăModernă

mentale ale filosofiei,3volume;Probleme de logică,volumredactatpebazacursurilordelogicăţinutelaUniversitateadinBucureşti;Mic dicţionar filosofic (1313 termeni),Existenţialismul. Reprezentanţi de seamă, 2 volume, aproximativ 1000 de pagini, cu următoarelecapitole:Sören Kirkegaard,Filosofia existenţialistă a lui K. Jaspers,Concepţia filosofică a lui Martin Heidegger,Concepţia filosofică existenţialistă a lui N. Berdiaev,Privire de ansamblu asupra filosofiei existenţialiste346.

LuiN.Bagdasarisedatoreazăeditareaunornumerespecialedin,,Revistade filosofie”:B. Spinoza (vol. II, 1930),G.W.F. Hegel (nr.3-4,1931),Omagiu prof. C. Rădulescu-Motru(vol.XVII,1932),P.P. Negulescu (nr.3-4,1933),In memoriam Stephani C. Zeletin(vol.XX,nr.31935),R. Descartes (nr.4,1937),I. Petrovici (nr.1,1938),Titu Maiorescu(nr.1,1940).

Caunuldintreceimaiavizaţicunoscătoriai filosofieikantiene,Bagdasarapublicatînanul1969otraducereaCriticii raţiunii pure347,şi,în1973,totîntraducereasa,Critica raţiunii practiceşiÎntemeierea metafizicii moravurilor348.

Deşialuatundoctoratînmodstrălucit,asemeneatuturormarilornoştri filosofi cudoctorate în străinătate -C.Rădulescu-Motru,D.Gusti,MirceaFlorian,NaeIonescu-,N.Bagdasarnupublică,întra-ducereromânească,dizertaţiasa.EladebutatcustudiulEd. Husserl,publicat în ,,Revistade filosofie” în1928,urmatdealtestudiides-prePaulNatorp,W.WindelbandşiH.Rickert,toţifilosofigermaninecunoscuţiînRomânia.

Gândirealuiaasimilatkantianismulneokantianismul,fenomeno-logialuiHusserl,ceeaceafăcutdinN.Bagdasarunexegetimportantalfilosofieitimpuluisău.Foartebineinformat,cuunprogramperma-nentdestudiualcurentelorfilosofice,BagdasaranalizeazăevoluţiameditaţieifilosoficeînprimajumătateasecoluluialXX-lea.Săspunem

346NicolaeBagdasar,Opere postume, lucrări îngrijiteşidactilografiatedupămanus-crisdeCaterinaBagdasar,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar522,pp.3-4.

347ImmanuelKant, Criticii raţiunii pure,traducereNicolaeBagdasarşiElenaMoisuc,studiuintroductiv,glosarkantianşiindicedenumeproprii:NicolaeBagdasar,EdituraŞtiinţifică,Bucureşti,1969.

348I.Kant,Întemeierea metafizicii moravurilorşiI.Kant,Critica raţiunii practice,tradu-cere,studiuintroductiv,noteşiindici:NicolaeBagdasar,Edituraştiinţifică,Bucureşti,1972.

ConstantinSchifirneţ

206

căscopulsăurămâneevidenţiereatendinţelorraţionalisteînfilosofie349. ÎntrucâtsecolulXXcunoaşteunavansputernicalştiinţei,exegetulpuneîngardăasupralimitelorpozitivismuluicomtian.Defapt,BagdasarînTeoria cunoştinţeiexamineazăcriticteoriileepistemologice:relativi-smul,agnosticismul,pozitivismul.,,Problemacunoştinţeiabsoluteesteoproblemăextremdecomplicatăşidegrea.Noinuputemspuneclarşicategoric:îndezlegareaeistăsensulspirituluicunoscătorînsuşi”350. Cu aceastăproblemăseocupăcunoaştereaomenească,progresulştiinţeişiînsuşispiritulştiinţific.În Teoria cunoştinţeiBagdasarexpunesi-stematicşicriticdoctrinelefilosoficedesprecunoaştere.Înviziunealui,teoriacunoştinţeinuesteoanexăapsihologieisaualogicii,ciesteo teorieacunoaşterii ştiinţifice,o teorieceanalizeazăcunoştinţeleuniversaleşinecesare.

In lucrarea Filosofia contemporană a istoriei,vol.I.1930,Bagdasaraanalizatalăturideconcepţiilestrăine,şiideileluiA.D.XenopolşiN.Iorga.Lucrareatrebuiasăaparăîntreivolume,însăacţiunileluidemanageriat cultural i-audiminuat din timpul necesar finalizăriiacesteiscrieri.

TexteleluiBagdasarsuntscriseîntr-unstillimpede,coerentşiar-gumentat.Esteadevărat,elenuconţinpreamultecontribuţiipersonale,darneîntrebăm,dacănucumvaşioexegezăbinefăcutănureprezintăpentruoculturăcăanoastră,unimenscâştig?

În anul 1940N.Bagdasar publică Istoria filosofiei româneşti351,primalucraredeanalizăaevoluţieiconcepţiilorfilosoficeromâneşti,rămasăpânăastăziunvalorosizvordeinformaţieşipentrucercetătorşipentrucititorulinteresatdegândireafilosoficăautohtonă.Cărţiiis-auadusmaimulteobiecţii.C.NoicaîireproşeazălipsadeanalizăaideilordinÎnvăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie352.DreptreplicăisepunelaîndemânăIstoria filosofiei româneştideNicolaeBagdasar353.PesteaniN.BagdasaraduceargumentelacriticaluiC.

349 Pentru studiul raţionalismului promovat deN.Bagdasar, veziGh.Vlăduţescu,Introducere,laN.Bagdasar,Scrieri,EdituraEminescu,Bucureşti,1988.

350NicolaeBagdasar,Teoria cunoştinţei,Bucureşti,1944,p.563. 351 ,,Operad.Bagdasarare rigoareaunei lucrăride ştiinţăpozitivă”, I.Didilescu, N.

Bagdasar, Istoria filosofiei româneşti,,,Ţaranouă”,anulII,nr.61,14iulie1940,p.2.352C.Noica,Pentru o altă istorie a gândirii lui Neagoe Basarab,,,Saeculum”,anulI,

mart.-apr.1943,p.39.353Vezi Spre o altă istorie a filosofiei româneşti?,,,RevistadeFilosofie”,vol.XXVIII,

nr.1-2,ianuarie-iunie1943,pp.148-150.

207

SociologieRomâneascăModernă

Noicaşiaaltoradespre Istoria filosofiei româneşti:,,Noinusuntemoţarăcuovecheşibogatăculturăfilosofică.Filosofiinoştricâţii-amavut,nuşi-audezvoltatconcepţiile lorsubinfluenţaînaintaşilor lorromâni,aşaîncâtsăsepoatăvorbideodezvoltareunitarăafilosofieiromâneşti.Filosofianoastrămodernăaluatfiinţăşis-adezvoltatîncontactcufilosofiaoccidentalăÎnperioadainterbelicăgânditoriiromânişi-aupusşirezolvatproblemelanivelulculturiioccidentale.Einuşi-aupusproblemeanacronice,ciproblemeactualepecareleimpuneaudezvoltareaştiinţelorşidezvoltareafilosofiei,înspiritulvremii”354.

Oobiecţie adusă demaimulţi comentatori vizează prezentareamonograficăaconcepţiilorfilosofilorromâni,obiecţielacareautorulspunerăspicat:,,Amelaboratastfel,fiindcăaşaseelaboraoistorieafilosofiei”355.Laobiecţiacădiferitelecapitolesuntalineatemecanic,Bagdasarjustificăprincipiulsăumetodologic:,,Concepţiilefilosofilornoştri s-audezvoltat independentuneledealtele–daunumaidouăexemple:-concepţiamaterialistăaluiV.Contanuaexercitatnicioinfluenţăasupravreunuiadinurmaşiisăi,ceapersonalist-energeticăaluiC.Rădulescu-Motruaşişderea–capomiidintr-ogrădină.Şiatuncicelegăturiorganicesăstabileştiîntreele?Elesesuccedsaucoexistăîntimpşidatoriaistoriculuiestesăleexpunăînapariţiaşivalabilitatealoristorică.Luiîiestestrictinterzissănăscoceascălegăturiacolo,undeacesteanuexistă,iarastfelardadovadădeneseriozitateştiinţifică.”Şitotuşi,laoanalizămaiadâncă,istoriculputeagăsi,depildă,influenţafilosofiei luiVasileConta asupra gândirii sociologice a luiTraianBrăileanuprintezadesprediferenţadintreformeleevolutiveşiformeleneevolutive.DelaaceastădistincţieBrăileanucautăsăînţeleagărapor-tuldintreelementşisistem,adicăformeleneevolutivepotfiînţelesenumaiprincunoaşterearelaţiilorlorcuformeleevolutive356.

În timpul regimului comunist,Bagdasar aremareabucuriedeafisolicitatdetineriabsolvenţidefilosofiesăledeacarteasa Istoria filosofiei româneşti,şilainvitaţialuideaconsultalucrareapeacelaşisubiect elaborată de Institutul de Filosofie aceştia ,,îşimanifestau

354N.Bagdasar, Pro domo,ArhiveleNaţionale-DirecţiaArhivelorNaţionaleIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,dosar534,p.4.

355 Ibidem. 356VezişistudiulnostruTraian Brăileanu, O concepţie sociologică originalăinclusîn

acestvolum.

ConstantinSchifirneţ

208

nemulţumireacalificând-ocuepitetepeiorative”357.Labătrâneţe,Bagdasarlasăoricemodestielaoparte,explicabilă

şiprinconstrângerileideologicealeregimuluicomunistcenegaoricevaloarefilosofieiromâneştiantebelice,şirecunoaşte,,înceeacepriveştepasiuneaîndeşteptareaşiactivareainteresuluipentrufilosofieînţaranoastrăşimuncadezinteresatăpecareamprestat-oatâţiaani,num-aîntrecutnimeni”, susţinândcăpuţine ţări sepotmândri cuapariţiaîndelungatăauneirevistedefilosofieşicuolucrarecumesteIstoria filosofiei moderne358.ÎntrebatdeC.Georgiadedacăestemulţumitcăşi-aconsacratviaţaexclusivcercetărilorfilosofice,Bagdasararăspuns:,,Cumsănufiumulţumit?Doarnimeninum-aconstrânssămăcon-sacrufilosofiei.Amfăcutacestlucruprintr-odecizieaproprieimelevoinţe.Singurameanemulţumirearputeaficauzatădefaptulcănuampututîncărealizaîndomeniulgândiriitotceamvisatşitotceaşfipututda”359.AcelaşiC.GeorgiadecredecăN.Bagdasar,,ainiţiatpri-meleelementealeuneifilosofiicriticeromâneşti,aleunuiraţionalismdesubstratcriticştiinţific”360

3. Manager

Dupăcumamspus,Bagdasaraavutenergie,pasiuneşidăruirenudoarpentrumeditaţiafilosofică,darşipentruorganizareamişcăriifi-losofice.ÎnsăcalităţileluimanagerialenusepuneauînvaloaredacănuaveaşansaîntâlniriicuRădulescu-Motru.Eibine,marelefilosofaintuitîntânărulBagdasar,omulcearputeasăofereritmicitateanecesarăapariţiei,,RevisteideFilosofie.”Într-adevăr,elaavutunrolesenţialînapariţialatimpa,,Revistei deFilosofie”, şidatorităcalităţilorsaleaufostînlăturatedificultăţiledenaturăfinanciarăşiorganizatoricăpecarepublicaţialecunoscuse.NumaidupăpreluareamunciidesecretariatdecătreN.Bagdasar,,,Revistadefilosofie”devinecelmaiimportantperiodicdefilosofiedinRomânia.DesprecumaajunssăpreiaaceastăsarcinădelocuşoarăBagdasarrelateazăîncapitolulconsacratluiC.Rădulescu-MotruînPortrete.Deşirevistaprimiseosubvenţieacordată

357N.Bagdasar,op. cit.,p.6.358Idem,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.262.359 Ibidem,p.350.360ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar

523,p.7.

209

SociologieRomâneascăModernă

deI.Petrovicicânderaministrudincaremairămăseseră30.000lei,MirceaFlorian,secretarulderedacţienureuşeas-otipăreascălatimp.Dupăclarificareacondiţiilordeeditare,Rădulescu-Motruaacceptatca revista să fie scoasădeNicolaeBagdasar şiT.Vianu.Primul acăutattipografia,şiîmpreunăcuT.Vianus-autârguitasuprapreţului,austabilitunnouformat,auhotărâtordineaîncaresăaparăstudiile,cerândşiavizulluiC.Rădulescu-Motru.

CândBagdasarşiTudorVianui-auarătatprobadetiparacoperţii,C.Rădulescu-Motrul-ascospeMirceaFloriancasecretarderedacţiedincasetaredacţionalăşiavrutsă-ltreacăpeBagdasar,careînsăarefuzatdeoarecenuacceptasăintreînconflictcuMirceaFlorian.,,DacănuvreţicaMirceaFloriansărămânăsecretarderedacţie,nutreceţipenimeni,fiindcă,îndefinitiv,nuesteabsolutnecesarcasecretarulderedacţiesăfigurezepecopertă”361,i-aspusBagdasarluiC.Rădulescu-Motru,sugestieacceptată.

La jumătatea luniimartie 1928, ,,Revista de filosofie” a apărutîntr-unformatnou,cuocopertăalbă,cutitlulimprimatînroşu,cusumarulsubtitlu,editorSocietateaRomânădeFilosofie.ÎmpreunăcuI.M.NestorşiG.Bontilă–studenţilapsihologie,Bagdasaraîntocmitolistăcuosutădeabonaţicuprinzândprofesorideliceuşişcolinor-male.Audifuzat-oînlibrăriiledinBucureşti,iarC.Rădulescu-MotruarezolvatdifuzareapentrulibrăriiledinţarăînînţelegerecuedituraH.Steinberg362. Împreună cuC.Rădulescu-Motru, care aveamultecunoştinţe înministere şi la directorii de bănci - ,,Rar se întâmplacaC.Rădulescu-Motrusăfierefuzat”363-,auadunatfonduripentrurevistă.

Probă ca publicaţia era viguroasă a fost agapa prezidată deC.Rădulescu-Motrudin2aprilie1936cuprilejulsărbătoririia30anideexistenţăa,,RevisteideFilosofie”,lacareauluatcuvântuldirec-torulpublicaţiei,D.Gusti,M.FloriancareacititoscrisoarealuiP.P.Negulescu,secretarulderedacţieNicolaeBagdasar,careaafirmatcagreutateaceamaimarelaorevistăesteconducereaeiadministrativă364. C.Rădulescu-Motruasubliniatcăîndecursulactivităţiisaleaînţelessă

361N.Bagdasar,op. cit.,p.223.362 Ibidem, p. 229.363 Ibidem.364Idem,La împlinirea celor 30 de ani de la apariţia Revistei de Filosofie,Arhivele

Naţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar85,f.7.

ConstantinSchifirneţ

210

încurajezepetoţiceicareaudoritsălucrezeşin-aduşmănitniciodatăpenimeni:,,La«Revistadefilosofie»nus-afăcutsectarism,ciadom-nitunspiritlarg,paginileeifiinddeschiseoricuiaadusocontribuţieimportantă”365.DirectorulpublicaţieimulţumeşteluiNicolaeBagdasarcareseîngrijeştedeapariţiaei.PesteşapteaniMotrureiaapreciereafaţădecolaboratorulsău:,,În«Revistadefilosofie»şi-auvăzutluminatiparuluiceamaimarepartedinarticoleleşistudiilefilosoficeproduseînultimulpătrardeveac.Trebuiesăcompletezînsămărturisireameacuadausulcapentruîndelungadurată,precumşipentruselecţionareamaterialuluiacesteipublicaţii,meritulîlareînprimulrândsecretarulderedacţie,dl.profesorN.Bagdasar,cares-adăruiteicutoatăcompetenţaşiputereasademuncă”366.

Dupăapariţiaprimuluinumăral ,,Revisteide filosofie” înnouaaînfăţişare,în1928,Bagdasari-apropusluiC.Rădulescu-MotrusărevigorezeSocietateaRomânădeFilosofie,acăreiactivitatesecarac-terizapânăatunciprinsporadiceşedinţerestrânse.DeorganizarealorseocupaseC.BeldieşiNaeIonescu.ConvinscatânărulBagdasararetalentdeorganizator,C.Rădulescu-Motruaacceptatbucurosşi l-anumitsecretaralSocietăţiiRomânedeFilosofie.Elaorganizat,înfie-caretoamnă,din1928pânăîn1938,conferinţelepublice,aleSocietăţiiRomânedeFilosofie,cuintrare,înaulaFundaţieiUniversitareCarolI.SăspunemcătoateacesteactivităţisefăceauîncoordonarealuiC.Rădulescu-Motru.Avemînacestfelcazulfericitalcooperăriidintreopersonalitatedemareprestigiuşiunfilosofcuomarecapacitatedeorganizareşiadministrare.

N.BagdasaralăsatmărturiidespreactivitateaSocietăţiiRomânedeFilosofie.Aceastaţineabilunarşedinţe,fielaFacultateadeFilosofie,fie în sala revistei ,,Propilee literare.”La început erau invitaţi pro-fesorii şi conferenţiarii de la Facultatea deFilosofie, profesori se-cundaridefilosofieşialtepersoane,darnuauparticipatdecâtI.A.Rădulescu-Pogoneanu,MirceaFlorian,N.Petrescu şiTudorVianu,dincondescendenţăfaţădeC.Rădulescu-Motruşipentrucăuniiave-aunevoiedevotulluiînConsiliulprofesoralcuprilejulpromovării.P.P.Negulescu,mereuocupatşimereuînconcediu,nuseinteresadeSocietateaRomânădeFilosofie.D.Gustiavea institutul lui, şiestedenotatlipsaluidelaconferinţeleSocietăţiiRomânedeFilosofie,în

365 Agapa revistei noastre,,,RevistadeFilosofie”,vol.XXI,nr.2,aprilie-iunie1936.366C.Rădulescu-Motru, Mărturisiri,ed.cit.,p.78.

211

SociologieRomâneascăModernă

schimbC.Rădulescu-MotruaţinutexpuneriîncadrulconferinţelorInstitutuluiSocialRomân.Înce-lpriveştepeG.G.Antonescu,acestanuseinteresadecâtdepedagogie,spuneN.Bagdasar.Laconferinţelepubliceparticipau,iniţialvreo15persoane.Unii luaucuvântulfărăa se referi la temadiscutată de conferenţiar, numai pentru a se re-marcapublic.Tematic,comunicărileeraupreadivergente,dincauzadiversităţiispecialităţilorautorilor,şi, înconsecinţă,aceste întâlnirinu au avut succes.

SprijinitdeMotru,BagdasartreceimediatlareorganizareaSocietăţiiRomâne de Filosofie făcând din ea ceamai importantă structurăprofesionalăafilosofilorromâni.OdovadăclarăacreşteriiinfluenţeiSocietăţiiRomâne de Filosofie reiese din darea de seamă asuprasituaţieifinanciareprezentatăîn28februarie1929,înşedinţaSocietăţiiRomânedeFilosofie:obţinereadevenituridincotizaţii,încasăridelaconferinţeleSocietăţiiRomânedeFilosofie,subvenţii,abonamenteşivânzarea,,RevisteideFilosofie”pe1928,dincares-areuşitacoperireacheltuielilorpentrutipărirearevistei367.PentruapropulsaactivitateaSocietăţii,Bagdasari-apropusluiC.Rădulescu-Motrusăorganizezeîn toamna lui 1928 în amfiteatrulFundaţieiCarol I, sub auspiciileSocietăţiiRomânedeFilosofie,uncicludeconferinţe filosoficecutema:Filosofia contemporană în opere reprezentative.

C.Rădulescu-Motrudeschidea,întotdeauna,cicluldeconferinţe.Cândsedeschideaudouăcicluriparaleledeconferinţe,eldeschideaprimulciclu,iarI.Petrovicipealdoilea.Conferinţeles-aubucuratdeunsuccesremarcabil,dovadafiindocupareadecătrepublicaîntreguluiamfiteatrualFundaţieiCarolI.

Sub auspiciile Societăţii Române de Filosofie au conferenţiatpersonalităţialefilosofieicontemporane.C.Bouglé,LéonBrunschvicg,N.Hartmann.

N.Bagdasarnus-amulţumitdoarcuorganizareaSocietăţiiRomânedeFilosofieşiaînfiinţatceadintâiediturăfilosoficădinţară.Primalucrare editată sub auspiciileSocietăţiiRomânedeFilosofie a fostvolumulomagialînchinatluiSpinoza,alcătuitdinEtica luiSpinozaîntraducerealuiS.KatzşiunîntinsstudiudeI.Brucăr.Înaceeaşieditură

367PentruactivitateaSocietăţiiRomânedeFilosofie,reluămuneleconsideraţiidinC. Rădulescu-Motru. Viaţa şi faptele sale,vol.II,ed.cit.,pp.289-338.

ConstantinSchifirneţ

212

auapărutOmagiu prof. C. Rădulescu-Motru368,P.P. Negulescu369. În aceeaşiediturăauapărut:G.Berkeley, Principiile cunoştinţei omeneşti,cuunstudiuintroductivdeN.Bagdasar,D.Hume, Cercetări asupra intelectului omenesc,cuunstudiuintroductivdeN.Bagdasar,Lucreţiu, Poemul naturii,Marsilio Ficino, Asupra iubirii sau Banchetul lui Plato.

În1935Bagdasaraînfiinţattipografia,,TiparulUniversitar”,unde,timpde10ani,s-autipărittoatetitluriledelucrărifilosoficepublicatesubegidaSocietăţiiRomânedeFilosofie.

Ceamai importantă lucrare elaborată şi editată sub auspiciileSocietăţiiRomâne deFilosofie rămâne Istoria filosofiei moderne,vol. I-V, apărută într-un interval de cinci ani 1937- 1941, lucraremonumentală,operformanţăexcepţionalărămasăunicatpânăacumînculturaromână,darşiuncazunicînistorianoastrăculturalăîncepriveştemuncaînechipăafilosofilorromânidetoategeneraţiile,subconducerealuiC.Rădulescu-MotruşiîncoordonarealuiN.Bagdasar370,pentruaomagiaunfilosofromân-I.Petrovici.CuautoritatealuiMotruşicurâvnaluiBagdasars-areuşitelaborareauneilucrăridereferinţălacareaucontribuitfilosofiidintoatecentreleuniversitare.PerformanţăceafostposibilănumaidatorităSocietăţiiRomânedeFilosofiecondusădeC.Rădulescu-Motru,energiei,pasiuniişiabilităţilormanagerialealeluiN.Bagdasar.

În Prefaţa la volumulVdin Istoria filosofiei moderne semnatăSocietateaRomânădeFilosofie, iunie1941,sesubliniazăunicitateaîntregii lucrări: ,,Când acumcinci ani, s-a luat iniţiativa redactăriiîncolaborareaunei Istorii a filosofiei moderne, caomagiuProf. I.Petrovici, iniţiatorii s-augândit la început la unvolumde600-700pagini,cums-aşianunţatdealtfel.Dardorinţademuncăîntâlnitălacolaboratoripedeoparte,iarpedealtăparteînţelegereaîntâlnităladiferiţişefidedepartamenteşiconducătorideinstituţiipentruoase-meneaoperă,precumşiinteresularătatprimuluivolumdecătrecititori,

368,,RevistadeFilosofie”,volXVII,1932.369,,RevistadeFilosofie”,volXVIII,1933.370RolulluiBagdasarafostrecunoscutdecolaboratoriaivolumului,cumestedepildă,

I.Didilescu:,,ŞidacăaudreptlaomaresatisfacţieşidomnulPetrovicicăruiais-aînchinatlucrarea, şi domnulMotru, în calitate de conducător al SocietăţiiRomânedeFilosofie, şicolaboratorii,laceamaimaresatisfacţieaveţidreptuldumneavoastră,căruiavisedatorează,defapt,totul.”I.DidilescucătreN.Bagdasar,20februarie1939,ArhiveleNaţionale-DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar199,f.70.

213

SociologieRomâneascăModernă

i-auîndemnatpeorganizatorisă-imăreascăscara,ajungându-seastfeldelaunsingurvolum,cumeraproiectat, lacincivolumerealizate:operaîncheiatăadepăşitcumultplanuliniţial,iarculturaromâneascăs-avăzutîmbogăţităcuolucraredeostringentănecesitate,pecaredacăarfifosts-oaşteptămdelaunsingurautor,cineştiecâttimparfitrecutcas-oavem.CelecincivolumealeIstoriei filosofiei moderne constituieunfaptcultural,cucareoriceculturăs-arputeamândrişipecareniciunuldinpopoarelevecinenu-lauîncă.”

BagdasarînsuşiafăcutojudecatădevaloaredespreIstoria filoso-fiei moderne,careînopinialui:,,reprezintăunmomentculminantalfilosofieiromâneştidintreceledouărăzboaiemondiale”371

Înanul1930N.BagdasaraluatiniţiativaedităriiunuivolumomagialC.Rădulescu-Motrucuprilejulîmpliniriia35deanideactivitateînînvăţământuluniversitar.Alcătuirea,redactareaşitipărireavolumuluiaucăzutînsarcinasa,impresionantăprindimensiunileei,ceeacei-aatrasbinemeritateelogiişinereferimdoarlaceaaluiTudorVianu:,,Volumulrămânedecifructulceleimaifrumoasestăruinţeşiundo-cumentsupremalmişcăriinoastrefilosofice,adusăsăseexprimeînîntregimeaeiprindta”372.

Şipentruaaveaoimagineşimaiclarăaimportanţeiacestuivolum,Omagiu prof. C. Rădulescu-Motru,săamintimtitlurilestudiilorce-lalcătuiesc.G.Vlădescu-Răcoasa,Profesorul C. Rădulescu-Motru. Viaţa, opera şi personalitatea lui,EugeniuSperanţia,C. Rădulescu-Motru psiholog,MihailRalea, C. Rădulescu-Motru filosof al culturii,V.Băncilă,C.Rădulescu-Motru pedagog,I.Brucăr, C. Rădulescu-Motru metafizician,I.Petrovici,Logica şi teoria cunoştinţei,MirceaFlorian,Metafizica şi problematica ei,D.Gusti,Sociologia. Schiţă a unui sistem de sociologie,G.G.Antonescu,Pedagogia,Const.Georgiade, Psihologia,TudorVianu,Autonomizarea esteticei,PetruComarnescu,Etica,MirceaDjuvara,Filosofia Dreptului,MihailUţă,Filosofia Religiei,N.Bagdasar,Filosofia Istoriei, J.Petrovici,La nationalité en philosophie.

Tot luiBagdsar i-a revenitmisiuneaorganizării programului desărbătorireaprofesoruluiC.Rădulescu-Motru,ocupându-sedetoateacţiunilecesefacînasemeneaprilejuri.Omagiatuli-alăsatlibertate

371N.Bagdasar,Autobiografia,loc.cit.,p.7.372TudorVianucătreN.Bagdasar,13august1932,ArhiveleNaţionale-DirecţiaArhivelor

IstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar443,f.3-4.

ConstantinSchifirneţ

214

deplină,inclusivînîntocmireaprogramuluicuvorbitoricereprezentauMinisterulInstrucţiunii,AcademiaRomână,FacultateadeFilosofie,Societateastudenţilorînlitereşifilosofie.Prinmodulcumorganizaactivităţiledesărbătorire,Bagdasarafostconsiderat,,impresarpentruomagiereaprofesorilor.”

Odovadăa încrederii luiRădulescu-Motrurămânetransmitereaîntreguluifond,foartemare,detelegrameprimitecuprilejulmanifes-tăriloromagiale,fideluluişiharniculuicolaboratorN.Bagdasar,care,le-apăstrat,intuindvaloarealor,dincolodesemnificaţialorlegatădeconvenţionalismulmomentuluifestiv.

Dindecembrie1941până înoctombrie1944N.Bagdasara fostadministrator al Casei Şcoalelor, editură aMinisteruluiCulturiiNaţionale.NumitministrualCulturiiNaţionale,îndecembrie1941,I.Petrovici,ştiindu-icalităţiledovediteîncoordonareaactivităţiideelaborareaIstoriei filosofiei moderne,închinatelui,i-acerut,aproa-peimperativ,săaccepteunuldinposturiledeconducere,fiesecretargeneral, fiedirectoral învăţământuluisuperior, fieadministratoralCaseiŞcoalelor.Dupăunrăgazdecâtevazile,elafostdeacordsăde-vinăadministratoralCaseiŞcoalelor373,alegereceexprimapedeplinpricepereasaîndomeniu,dupăanideeditareacărţiidefilosofie,deorganizareşiconducereauneitipografiiproprii,darînfăptuireaunuiscop:reactivareaedituriiCaseiŞcoalelor.

Lanicioorădelainstalare,directorulServiciuluiContabilitateîiceresaprezinteurgentproiectuldebugetpentruanulurmător,proiectdejapregătit,ceeaceevident,cuexperienţaluideadministrareaunorinstituţii,nuaacceptat,cerându-iministruluiacordareaunuitimpdestudiu.Şiaveadreptate.Bugetulîntocmiteradepartedescopurileceaveaeldegândsălerealizeze.Aîntocmitaltproiect,supusdezbateriicuresponsabilidinminister,prilejcucareaflăcaproiectuldebugetpentruCasaŞcoalelor era celmaimic, deşiministrul I. Petroviciîl consideradisproporţionatdemareavând învedereca ţaraera înstarederăzboi,fărăsămodificeînsăsumacerutădeBagdasar.Apoi,proiectuldebugetafosttrimisspreavizareluiMirceaVulcănescu,

373 În ziuade8decembrie1941,N.Bagdasar, asistentuniversitar, a fostnumitde I.Petrovici,ministrulCulturiiNaţionaleşialCultelor,administratoralCaseiŞcoalelor.Elafostprezentatdeministru,careîiremarcărealizărilesaleculturale.Înrăspunsulsău,Bagdasaraspus,printrealtele:,,Într-adevăr,pânăînprezent,deşiiniţiativelebunenuaulipsit,totuşiCasaŞcoalelornuşi-arealizatcutotulplanurile”,Cf.,,Timpul”,anulV,nr.1650,10decembrie1941,p.7.

215

SociologieRomâneascăModernă

subsecretardestatlaMinisteruldeFinanţe,carel-arespinspemotivcatoateeforturilefinanciareseîndreptauspresusţinereaarmateiromâne,angajată în lupteledinrăzboiulcuUniuneaSovietică.Bagdasarn-acedatşis-aadresatdirectministruluifinanţelor,afirmând:laviitoareaconferinţădepacecevaurmarăzboiului,româniivoraveaunargumentputernicînsprijinulafirmăriidrepturilorlor,cândvomarătacăşiîntimpderăzboi,oameniideculturăaulucrat,şiastfelvomdepunepemasaconferinţeioperelelortipăriteînvremuridificile374.MinistrulFinanţelor,deşimilitar,afostconvinsdeargumenteleluiBagdasarşiadispusacordareaunuibugetde70demilioane,ceeaceapermisCaseiŞcoalelorsădevinăceamaimareinstituţieeditorialăaţării,defapt,centruldepublicaredelucrăridintoatedomeniileculturii.Înacestrăstimp,deşiRomâniaeraînrăzboi,Edituracondusădeenergiculşicompetentulfilosofapublicatunnumărmaimaredetitluridecâtîntoatăexistenţasa.Înoctombrie1944,dupălovituradestatdela23august1944,Bagdasarşi-adatdemisiadinfuncţiadeadministratoralCaseiŞcoalelor.

Pentruaceastăpoziţieadministrativăvafinevoitsădeaseamăînregimulcomunist.Într-uncurriculum vitaeîşifacemeaculpapentruacceptareapostuluideadministratorlaCasaŞcoalelor:,,N-amfăcutacestlucrudinambiţiesaudinarivism–amlipsademodestiesaspuncaaşacevaafoststrăinfiriimele–şinicidindorinţadeasprijinidictaturaantonesciană–pecareodetestam”375.Sănuuitămcătoateacesteafirmaţiilesusţineînanii’50,perioadamariiteroriasupraeli-telorromâneşti.Tocmaideaceea,opţiuneasapentruaceastăpoziţieestemotivatăprin raporturiledeprieteniecu I.Petrovici, caredeşiîicunoşteaatitudinile salepoliticedeopoziţie faţăde I.AntonescuşiA.Hitler,nui-apusniciocondiţie.Unaltmotivinvocatserefe-rea la absolvireadedesele concentrări sau laobligaţia, cândera înBucureşti,saprestezeserviciilacenzurascrisorilor.Elregretăcanuaavut,,suficientăvigilenţă,permiţândtipărireaunorfilosoficlasiciîntraducerealuiTraianBrăileanu”376,oafirmaţie,înmodcert,făcutădinconstrângere.Înacelaşitimp,elaminteştedesprijinulsăuînpu-blicarealaCasaŞcoaleloraunorautorievrei:I.Candrea,N.Façonşi

374N.Bagdasar,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.345.375 Idem,Curriculum vitae,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelor IstoriceCentrale,

FondN.Bagdasar,Dosar520,p.25.376 Ibidem,p.26.

ConstantinSchifirneţ

216

S.Katz.Cutoateacestea,recunoaşteculpabilitateadeafifostadmi-nistratorlaCasaŞcoalelor:,,Amprimitcustrângeredeinimăaceastănumireşiamregretatdupăaceeacan-amavutmaimultăvoinţă,casarezist”377.Nimicmaiadevărat.Notaţiilesalebiograficedepunmărturieîninteresulrealalfilosofuluipentruaceastămuncă:,,Înaniiîncareamlucratînaceastăinstituţie(CasaŞcoalelor–n.n.)ammuncitfoartemult.Căcibinecuvântatăfielumeaîncaretrăimşiîncare,pentruatrăi,trebuiesămuncim.Binecuvântatăfiemuncaproductivă,creatoaredebunurimaterialeşispirituale,căcieaesteaceeacaredăvieţiiunconţinut.Amavutsatisfacţiacaprinfelulmeudeamunciamrealizatceva,caamschimbatatmosferade inerţie,cecaracterizaseaceastăinstituţieîntrecut”378.Înacelaşi curriculum vitae BagdasarscriecăînperioadacâtafostsecretarlaSocietateaRomânădeFilosofie,nul-a solicitatpeNae Ionescuşipeadepţii săi săvorbească încadrulciclurilordeconferinţe,şinuapublicatîn,,Revistadefilosofie”niciunarticolalluiNaeIonescuşialelevilorsăi.AiciBagdasarnuspuneadevărul.DacăMirceaVulcănescuşiC.Noicasuntconsideraţiadepţiai luiNae Ionescu, trebuie spuscăeiau fostprezenţi în revista luiRădulescu-Motru.

Prin întreaga sa activitate,N.Bagdasar a dovedit gândirea şiconduitaunuimanager.Ela înţelesfoartebinerostulorganizăriişiadministrăriiîncultură,totatâtdeimportantcăîneconomie,finanţeşisocietate.Nuesteexagerataspunecăoricetratatdemanagementcultural,arputeainclude,măcarcaunstudiudecaz,experienţa,reuşitaînadministraţiaculturală,afilosofuluiN.Bagdasar.

4. Observator al lumii universitare şi al mişcării filosofice româneşti

Este învederatcaBagdasarnua rămas,unsimpluadministratorcultural.Elînsuşiunfilosofdeadâncime,s-ainstituitşiîntr-unexce-lentobservatorallumiiintelectualeîncaretrăiaşipecareosprijineaînacţiunileei.Olumecomplexăşicomplicată,cuadversităţi,orgoliişivanităţi,asaltatăcontinuudeveleitarişidiletanţi,darşideparveniţişicarierişti.Dacăadăugămcaspaţiuluiuniversitarîiesteintrinsecă

377 Ibidem.378Idem,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.350.

217

SociologieRomâneascăModernă

contestarea, atunci estemotivată poziţia fiecăruia dintre cei şaptefilosofi de laUniversitatea dinBucureşti, ce fac obiectul cărţii luiBagdasar.Spredeosebirede alte lucrări similare, depildăAmintiri de la JunimeadeG.Panu,ceredauatmosferadelavestitasocietateieşeană,Bagdasarradiografiazătipuriumanepringândirea,mentali-tateaşiacţiunealor.

Mărturii despre unii dintre cei şapte filosofi s-aumai scris, şimenţionăm doar peH.H. Stahl.Dar o descriere a personalităţiifiecăruiaofacenumaiN.Bagdasar,într-ocarteunicădesprecomu-nitateafilosofilor.DeşiascrisoIstorie a filosofiei româneşti,într-unstil ştiinţific, perfect identificabil,Bagdasar nu s-amulţumit doarcuanalizareceşineutrăaexegezeiscrierilorfilosofilorromâni,cialăsatposterităţiiportretedespreC.Rădulescu-Motru,I.Petrovici,D.Gusti,P.P.Negulescu,T.Vianu,MirceaFlorian şiNae Ionescu, cucareaavutrelaţiipermanenteşidirecte,şii-acunoscutînintimitatealor.Neîntrebăm,ceistorieafilosofieiromâneştiarfirezultatdacăBagdasararfirenunţatlaceledouăregistreşiarfiprocesatîntreagainformaţieîntr-osingurălucrareşiarfidat–decenu?–versiuneasamaiumanăşineconvenţionalăasupraevoluţieigândiriiromâneşti,aşacumaînfăţişatG.Călinescuistorialiteraturiiromâneşti?NuestegreudeobservatdinportreteleluiBagdasar,cumconduiteleumanealefilosofilorromâninusedeosebescpreamultdeaceleaalescriito-rilorromâni.Ceeacelipseştedinportretulgânditorilorsuntrelaţiilesentimentale,amintitedoarînfugălaNaeIonescu,singuruldealtfeldinceişapte,ceacunoscutşioviaţăamoroasăaventuroasă.ÎnsăcerămânedincartealuiBagdasar,estefaptulcămariinoştrigânditori,ceautrăitpermanenttensiuneameditaţieifilosofice,semanifestauînrelaţiileinterumanecaoriceomobişnuit.

DesprefiecaredinceişaptefilosofiBagdasarnudiscutăcuaceleaşicriterii. Zugrăvirea conduitei unuia sau altuia se face în raport deexperienţeletrăitedeautorcuunulsaualtul.Dealtfel,trebuiespuscăîntreagacarteexprimăatitudinealuiBagdasarfaţădeceişaptegândi-tori,rezultatădinrelaţiileluicuaceştia,pentrucăelabeneficiatsaudimpotrivăasuferitdincauzaunordeciziisaureacţiialeacestora.Săspunemcătotcerelateazăautoruls-aîntâmplataievea,şi,prinurmare,nimicnuesteinventat,cumseîntâmplă,depildă,înmemoriileluiC.Beldie,iarcândnuestesiguraretăriadearecunoaştecănudispunedeinformaţiecertăcândestecazul,fărăcanotaţiileluisăfielipsitede

ConstantinSchifirneţ

218

subiectivism.Portretistulareharuldeapovestiîntâmplăricunoscutedeel,darşiceeaceaauzitdelaalţii.

Câteva trăsături îi reuneştepe cei şaptegânditori. În activitateaprofesionalătoţieraucumularzi,deţinândînafarădenormeledidacticediferiteocupaţiiînafaraUniversităţii.Rădulescu-Motruafostmem-bru şi preşedinte alConsiliului deAdministraţie alCaseiGeneraledePensiuni.De asemenea a fostmembru înConsiliul Superior alPenitenciarelorşiInstitutelordePrevenţiepeoperioadăde5ani.Gustiaavutconcomitentfuncţiadepreşedinteatreiconsiliideadministraţie:CasaAutonomă aMonopolurilor, Societatea deRadiodifuziune,InstitutulCooperaţiei.CâtdespreNaeIonescu,arămasdenotorietateocupareaunorfuncţiilacelemaineaşteptateinstituţii.

Unaltelementcare-iaseamănăestedezinteresulpentruexigenţaprivindpregătireastudenţilorlaseminarşilaexamen.Celpuţin,dinexpunerileluiBagdasar,aceştimariprofesoriarătautoleranţăfaţădegraduldeînsuşireacunoştinţelor.

Înfine,toţiseimpuneaucaautorităţiindiscutabileîndisciplinalor.Toţiceişaptefilosofiaucontribuit,într-omăsurăsaualta,lafundareaunor discipline filosofice înRomânia: psihologia deC.Rădulescu-Motru,sociologiadeD.Gusti,logicadeI.Petrovici,istoriafilosofieideP.P.NegulescuşiM.Florian,esteticadeT.Vianu.UncazspecialesteNaeIonescu,fărăniciolucrareedită,darcuoinfluenţădeexcepţieasupraunuigrupde tineri,cevordeveninumeimportante:MirceaEliade,C.Noica,MirceaVulcănescu,EmilCioran.

Rădulescu-Motruseînfăţişeazăcaungânditorinteresatdeconstru-ireaşifuncţionareainstituţiilorfilosofice,Bagdasarfiindu-iunpar-tenerexcelent.IatăcumîlcaracterizeazăC.Rădulescu-Motru,înaniideizolaresocialădintimpulregimuluicomunist:,,Elesteocomoarădeerudiţieşioriginalitate,caremi-arfidemarefolos”379.Bagdasarîiremarcă,înaintedetoate,preocupareaprioritarăpentrucatedră,delacarenuafăcutnicioderogare,ţinândcursurilecuoconştiinciozitateexemplară.NumaipuţinesenţialăestegenerozitateacucareRădulescu-Motrurăspundealaoricesolicitare, indiferentdinparteacuivenea.Autorul Personalismului energetic apelează lacunoştinţele saledininstituţiilestatuluisaudinceleprivatepentruaprimifondurilenecesareeditării,,RevisteideFilosofie”saupentruasigurareaabonamentelorlaconferinţeleSocietăţiiRomânedeFilosofie.Intervenţiilesaleaveausuc-

379C.Rădulescu-Motru,Revizuiri şi adăugiri.1947,ed.cit.,p.67.

219

SociologieRomâneascăModernă

cesdatorităprestigiuluipecare-laveaînfaţaconducătorilorinstituţiilor.Totuşi,Bagdasarîiremarcăinconsecvenţapolitică,fiindbinecunoscutătrecereasapelamaimultepartide.AutorulluândcapretextpunereaînluminăareacţieicivilizatealuiMotrufaţădeanumiteatitudinialesale,acordăunspaţiuexcesivconflictuluisăucuMarinŞtefănescu,încarevenerabilulfilosofnueraînniciunfelimplicat.

CuI.PetroviciraporturileluiBagdasarauevoluatdelaostilitatelaprietenieşirespect.Bagdasarreţinelaacestacâtevatrăsăturice-lproiectează ca una dinmarile personalităţi ale filosofiei româneştişieuropene.Latoateacesteaseadaugăcalităţiledemareorator,cuodeprindererarădestăpânireaarteideacomunicăînfaţaoricăruipublic,recrutândsucceseşiînfaţaauditoriuluidelamariuniversităţieuropene sau la congrese internaţionale deFilosofie.El a susţinut,oridecâteoriaavutdemnităţiguvernamentale,iniţiativeculturale,dovedindmultă înţelegere pentru finanţarea publicării publicaţiilorfilosoficeşiculturale.Petroviciaveaşislăbiciuni:subiectivitateafaţădeuniioameni,vanitatea,dorinţadeafiadmiratşiadulat.Petroviciaveaoanumităstrategieînrelaţiilecuoameniibazatăpeprincipiul:cuomânădădeacucealaltălua.BagdasarasuportatdirectaplicareaacestuiprincipiucuprilejulconcursuluipentrucatedradeIstoriafi-losofieidelaUniversitateadinCernăuţi,lacarenuafostdeclaratniciunuldinceipatrucandidaţi,însădatorităinsistenţeiluiI.PetroviciînmodilegalcomisiadeconcursaacordattitluldedocentluiD.D.Roşca,iarMinisterulavalidattitluldedocentpentruprofesorulclujean.

Memorialistuluinu-iscapă,înce-lpriveştepePetrovici,rolulsoţieiînasigurareaconfortuluinecesaractivităţiiatâtdeintensăşidediversăasoţuluiei.

DespreP.P.Negulescuautoruldiscutăcureţineredarşicuefortuldeaficâtmaiobiectiv,datefiindrelaţiileconflictualedintreei.Dinparteafostuluistudent,laînceputafostadmiraţie,darcutimpulpro-fesoruladoveditmultăadversitatefaţădeel.Aintervenit,nuîncapeîndoială, diferenţa de viziune asupra filosofiei.Destinul a făcut caBagdasar, foarte instruit în istoria filosofiei să nu fie asistentul luiNegulescu,cicolaboratoralluiRădulescu-Motru,oponentulautoru-luiFilosofiei Renaşterii.Negulescuexprimauncomportamentciudatîncepriveşterelaţiasacutineriiluicolegi.Ajunsprofesorla23deani,casimplulicenţiat,darcusprijinuldirectalluiTituMaiorescu,P.P.Negulescus-aopuscuîndărătnicielaascensiuneaunortineriîn

ConstantinSchifirneţ

220

posturideprofesori.DinrelatărileluiBagdasarrezultăotrăsăturăaluiP.P.Negulescu,,,mitomania”,iarexemplelesuntrevelatorii,celmainotoriufiindceldesprevizitacei-arfifăcut-oRădulescu-Motru,carei-arfiarătatbamanuscrisul,başpalturilearticoluluisemnatdeN.TatudespreplagiatulluiAl.Posescu.Înfine,Negulescuaveabineînsuşiteregulilejoculuideculise.

Unpersonaj,ceatingeînportretulluiBagdasar,uneoripitorescul,rămânesociologulD.Gusti.Ce-ldefinea,înprincipal,peşefulşcoliisociologicedelaBucureştieraadaptabilitatea.Eldispuneadecapaci-tateadeasereplialasituaţiişiconduiteumanecaapoicuoadevăratăştiinţăînamanevraoamenişiinstituţii,obţineatotcedorea.Daraceastănuînsemnanicidecumegoism.ProfesorulşisavantulGustisprijineapeoricine,cucondiţiacaacelasănufieîncatedrasa.Firedinamică,dotatăcuspiritorganizatoric,Gustisedovedeaafiunplăsmuitordeplanuridecrearedeinstituţii,pecareînsăaltcinevasăleorganizezeefectiv.PânăşiC.Rădulescu-MotruapreciazăcănerealisteideileluiGusti:,,Caunabilstrategconducătorderăzboi,Gustiîşirezervăroluldeastaîncort,deundesădeaordineledeluptă,rămânândcaluptasăoducăalţii.Şicumalţiinuvor,saunupotcorespundemăreţelorlorplanuri,Gustitrebuiesăsfârşeascădefiecaredatăcuodecepţie”380.

Aceastăstarecontinuădeagitaţienu-iofereatimpînastudiaînprofunzimeşiajungeasăseexpunălasituaţiijenante,cumafostcazulcuvânzareatuturorcărţilorliterareşiştiinţificeromâneştidinbibliotecasa,unuianticar,toatefiindprimitedelaautori,cudedicaţii,daraproapetoateeraunetăiate,decinicimăcarrăsfoitedeGusti.CumanticarulexpuseseînfaţaesplanadeiTeatruluiNaţionalcărţile,trecătoriiputeaucitidedicaţiile,uneleditirambice,şiautoriieraupuşiînsituaţiipenibile.Ceicareauaflatdintimpşi-aucumpăratpropriilelorcărţi,oferitecutoatăsinceritateaşiadmiraţialuiGusti,şipecare,iată,întreprinzătorulsociolog,lecomercializa.

ÎntreliniiledeprofilalluiGustiseînscrianerespectareacuvântului380 Ibidem,p.86.CamlafelgândeşteşiN.PetrescudespreGusti:,,Devreosăptămânăa

sositşiilustrulsociologdincălătoriadepesteocean.DupăinformaţiilevenitedelaMinisteruldeExterne«activităţile»saleaudatgreşîntoateprivinţele.Americaniisuntmairefractaridecâtnoilaabilităţineacoperitedeniciofaptăpozitivă”,N.PetrescucătreN.Bagdasar,27aprilie1947,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar352,f.7v.DespreeşeculluiGustiînS.U.A.aminteşteşiC.Georgiade:,,Gustis-aîntorsdinSUAcamplouat.NuareuşitsăconvingăforurileamericanepentruînfiinţareaunuiInstitutInternaţionalpentruasigurareapăcii.Nuis-aoferitniciocatedră”,C.GeorgiadecătreN.Bagdasar,30mai1947,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,dosar226.

221

SociologieRomâneascăModernă

dat,asociatăcuoduplicitatefaţădecolaboratori.Numaipuţinevidentăeralaudadesine,dispunând,deceeacenumimastăziartadea-şifacepublicitateprecumşideabilitateadeasefolosidegazetari,stimulându-ipeaceştia,dinfondurileinstituţiilorpecareelleconducea.

Despre TudorVianu, Bagdasar vorbeşte cu admiraţia faţă decărturarulşiprofesorulpunctualşiexigentcuundiscursîngrijit.Întreeis-austatornicitrelaţiidesolidăcolaborareşiderespect.CuatâtmaimareafostmâhnirealuiBagdasarcândprietenulsău,aflat,vremelnic,înanumitedemnităţi,şi-aschimbatconduitafaţădeelprindistanţaceoimpuneaînrelaţiiledintreei,ajungândchiar,întimpulregimu-luicomunistsă-lcaracterizeze,esteadevărat, îndiscuţiiprivate,careacţionar.

MirceaFlorian,maivârstniculsăucoleg,afostpentruBagdasarunmodel,şicutoateacesteaelîlzugrăveştecuotuşădestuldeaspră.Cunoscutul istoric al filosofiei era distant şi rece, nefiind iubit destudenţi,dezinteresatînmotivareastudenţilorpentrudisciplinasa,lipsitdetalentoratoric,uneorideveneateatralşipatetic,foarteindulgentlaexamen,suspiciosdinfire,neîncrezătorînoameni.Ce-latrăgeatotuşilaMirceaFlorian?Maimulteînsuşiri:mareasaerudiţie,unprogramdemuncăbineorganizat,expunerealiberăacursului,fărănotiţe,bazatănumaipememoria sa fenomenală, pregătirea cu conştiinciozitate aprelegerilor,punctualitateaînţinereaorelor.PortretistulspuneînfinalcascrierileluiM.Florianauoinfluenţăredusăînmişcareafilosoficăromânească,apreciereamendatăde interesul realdecaresebucurăastăzioperasa.

Celmai întins capitol este acordat luiNae Ionescu, diferit castructurăşimoddeabordarefaţădecelelalte,deoareceestesinguruldintretoţifilosofii,căruiaiseanalizeazăînamănuntopera.MotivaţiaautoruluiareînvederelipsadeacceslalucrărileluiNaeIonescuînmomentulredactăriiIstoriei filosofiei româneşti,în1939.Odatăcupublicarea operelor de către ,,Comitetul pentru tipărirea operei luiNaeIonescu”,Bagdasaraconsideratodatorieasadeasupuneuneiexegezede text, ideile luiNae Ionescu.Aşa s-a ajuns sa avemunadintre celemai ample analize a concepţiei luiNae Ionescu desprelogică,istorialogicii,metafizicaşifilosofie.ViziuneadominantăaluiBagdasardespreoperaluiNaeIonescuestecritică,înunelesecţiunichiardemolatoare.Logicianulşiistoriculfilosofieigăseşte,înscrierileluiNaeIonescu,defaptcursuritranscrisedeauditori,eroridecitare,

ConstantinSchifirneţ

222

denume,confuziiîntrecurentefilosofice,contradicţiiînaceeaşifrază,întrecapitole.Caunchirurg,elexamineazăoriceabatereaautoruluidelanormeleştiinţifice,şidelaexigenţeledidactice:,,NaeIonescunuapredatlogicasistematic”381.

Cabuncunoscătorallogiciişialistorieilogiciiatâtcaprofesorcâtşicaexegetalacestordiscipline,BagdasarexprimăocriticădestuldeasprămembrilorComitetuluipentrutipărireaoperelorluiNaeIonescu:,,Animaţidesentimentebune,darfărăcavreunuldineisăfiecompe-tentînlogică,înistorialogiciisausăcunoascămarilesistememeta-fizice,ein-auobservatinexactităţiledenaturăistorică,n-auremarcatcontradicţiile,confuziileşiaberaţiile,n-auarătatgeneza ideilor lui,n-aupututdistingeîntreceestepersonalşiceesteîmprumutatdelaalţigânditoripecareelnu-inumea”382.

Autorul crede că editarea celor patru cursuri de către foştii săielevinuafostunactdepietatecil-ascosdinlegendacreatăîntimpulvieţiilui:,,Tipărindu-icelepatrucursuri,făcându-leaccesibileunorcititorimaiavizaţi,eiauînlesnit,fărăsăvrea,scoatereadinlegendă,caresecreaseîntimpulvieţiilui,caeungânditorprofundşioriginal,aucontribuitladistrugereanimbuluiartificialdemarepersonalitateculturală,aufăcutsă-şipiardăcadascălaureolaluimitică.Amregretatcami-auoferitposibilitateasacitescacestecursuri”383.

BagdasarrelateazădespreatitudinileluiNaeIonescufaţădecolegiisăi.Iată,înurmapolemiciipurtatecuprotectorulsău,C.Rădulescu-Motru,elîiironizalacursurifilosofia,fărăa-lnumi.Astfel,afăcutaluzielainfirmitatealuifizică,pentrucăşchiopătaînmers,urmareaaccidentuluipegheaţăcândşi-aruptfemurulpicioruluidrept.NaeIonescuspuneacafilosofulEpictetfuseseşchiop,daraceastănuîn-semnacatoţişchiopiisuntfilosofi.C.Rădulescu-MotrunuasesizatConsiliulprofesoral,daraanunţatstudenţiicanusuntobligaţisădeaexamenelacursulluiNaeIonescu,elpreluândcursuldelogicăpentruuntimp, trecându-lapoi luiBagdasarpecare l-a ţinutpânăînanul1938.

Aintervenit,probabil,înacestdezlănţuitasaltşioanumităfrustrareaautorului,derivatădinnefinalizareapropriuluitratatdelogică,darşidincauzaenormeiaudienţeacursuriloroponentuluisău.Explicaţiile

381N.Bagdasar,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.14.382Idem,Nae Ionescu,înPortrete,loc.cit.,p.311.383 Ibidem.

223

SociologieRomâneascăModernă

oferite,sprefinalulstudiului,despresuccesullapublicaprelegerilorluiNaeIonescunuconving,dupăcumniciastăzinuştimdeceamfi-teatruleraînţesatdelumecândelvorbea.Nupoatenimenitrecepesteerorile,confuziileşicontradicţiiledinlecţiilesale,inacceptabileîntr-uncursuniversitar,pecareBagdasarle-asurprinscumultămăiestrie.Şicusiguranţă,uniidintreauditorilecunoşteau,însănu-lrepudiaupeprofesor,dimpotrivă,îiurmăreaudiscursulcumultinteresşi,poate,cumultăînţelegere.Dece?pentrucăNaeIonescucreaoatmosferăinedită,ofereaunaltmoddeatransmitecunoştinţe,incitalameditaţie,stimulagândireaascultătorilor,epataprinformuleinsolite.Altfelspus,eldădeasentimentuluneitrăiriprofundeafilosofiei,dincolodecomunicareaneutrăauneiideisaususţinereacuargumentearide.Darmaieraceva:spectacoluloferitdeprofesorasociatcuputereanumaideelştiutădeacreadintr-uncursuneveniment,aşacumfăceaşiTituMaiorescu.Dintreauditoriisăis-adesprinsungrupdetineri,viitoarenumedereferinţăînculturaromânăşiuniversală,carenus-aulăsatdominaţidespiritulprofesoruluilor,acestafiindpentrueiuncatalizatorpentruei.Niciunulnuaurmat,depildă,calealuiNaeIonescu,deanutipăricărţidefilosofie.M.Eliade,C.Noica,MirceaVulcănescu,E.Cioranauooperăimpresionantă.Lafel,cuexcepţialuiCioran,einuaucon-ceputfilosofiadoarcamodpersonaldeexpresieagânditorului,şiaudezvoltat-oînsistematic,aşezatăpedatealeştiinţei.

Oricum,analizaopereiluiNaeIonescudecătreBagdasarrămâne,orice s-ar spune, unpunct de referinţă în exegeza acestui gânditorcontroversatiericăşiastăzi.

xxx

Autordecărţi,esenţialeînînţelegereagândiriicontemporane,N.Bagdasaresteorientatnuatâtspreooriginalitateostentativă,cueco-uridenotorietateaimediată,câtspreconstrucţiiexegeticesolidedincare se poate învăţafilosofie.Cărţilesalereflectămaipuţinviziuneasa sistematică, aceea a unui raţionalism realist, afirmată discret înstudiuloperelorfilosofice.Sintezeleluicuprindinterpretăricriticealeteoriilorfilosoficedesprecunoaştere,pozitivism,intuiţionism,civili-zaţieşicultură.FilosofulN.Bagdasarafostşiunexcelentmanageralactivităţiideeditareacărţiidefilosofieşideorganizareamişcării

ConstantinSchifirneţ

224

filosoficeromâneşti.Volumul Portrete expune,înstilsobru,nulipsitînsădeofinăironieşidesarcasm,ideile,conduitaşimentalităţileunormarifilosofiromâni,reprezentândunautenticizvordecunoaştereamediuluiuniversitarinterbelic.

225

DUMITRU STĂNILOAE DESPRE FUNDAMENTUL CREŞTIN AL NAŢIUNII

1. Ortodoxie şi naţiune

PărinteleD.Stăniloaeaafirmatideilesaleîncontextulsocial,politicşiculturalalperioadeiinterbelice,răstimpalcăutărilorcăilordeedifi-careinstituţionalăşispiritualăamoduluideviaţăalunuipoporcare,dupăuntimpîndelungat,seregăseaîngraniţelestatuluisău.Despreevenimenteleşiproceselesocialedinperioadainterbelicăsediscutăfragmentarsaupurşisimpludeformat,uneoriurmărindu-se,chiarcubunăştiinţă,scopuricenuaunimiccuoexegezăobiectivă.SchiţămcâtevadincaracteristicileacesteiperioadedinnevoiadeaofericâtevaexplicaţiilatezeşiacţiunialeceluimaimareteologalRăsărituluidinsecolulXX.

Întâi,trebuiesubliniatcutăriecădupăînfăptuireaUniriiseimpu-neacunecesitateîntărireaactuluisăvârşitînanul1918–desăvârşireaunităţii naţionale, carenu arenimicde a face cu luptapolitică saupropaganda.Cumseputeaconsolidastatul român,administratoralunui alt teritoriu şi al uneipopulaţii cuo compoziţie etnică, religi-oasă,economicăşiculturalădiferitădecâtceadedinaintedeprimulrăzboimondial?Alăturidemijloacelepoliticeşieconomice,secereaobligatoriu înfăptuirea solidarităţii spirituale, iarBisericaOrtodoxăRomână -bisericaceleimaimaripărţidintre locuitori - ,nuputearămâneneutră.

Apoi,seneglijeazăschimbărilefundamentaleproduse,înprimiianidedupăprimulrăzboimondial,înorganizareabisericiiromâneşti,din-trecareamintimhotărâreasinodalădeînfiinţareaPatriarhieiOrtodoxeRomânedela4februarie1925,înbazacăreiaauavutlocinvestituraşiînscăunareaprimuluipatriarhalBisericiiOrtodoxeRomâne,MironCristea,la1noiembrie1925384.Dinaceastănouăînfăţişareastatutuluibisericiiromâneştiaudecursmulteprimeniriîninteriorulei,înrelaţiile

384Pr.profesordr.MirceaPăcurariu,Istoria Bisericii Ortodoxe Române,Galaţi,1996,p.435.Vezişipr.prof.dr.DumitruRadu,Biserica în istoria poporului român,,,BisericaOrtodoxăRomână”,nr.1-3,1977;Centenarul autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române,Bucureşti,1987.

ConstantinSchifirneţ

226

cusocietatearomâneascăşicuinstituţiilestatului,toatefiindexperienţenoi,cetrebuiau,pedeoparte,săfieeficientfinalizate,pedealtăparte,săfiebinecunoscutedetoatestructurileierarhieibisericeştişidetoţimirenii.Iatădecesecuveneaoacţiuneamplădevizibilizareatotceţinedeortodoxiaromâneascăînîntreagasocietateromânească.

În fine, îneconomiaacestuistudiu, trebuiesăamintim, înnouaambianţăastatuluiromân,existenţaaltorcultereligioaseînprovinciileromâneştiintegratestatuluiromânîn1918,necunoscutedecătreVechiulRegatprecumşiasaltul,puternicsusţinutdinstrăinătate,aunorculte,cerevendicaulegalitatealorpeteritoriulţării.

La toateacestea seadaugăcurentulmodernist ce sedetaşaprincritica tradiţiei, a trecutului şi a ortodoxiei.Să amintimaici numailucrarealuiE.Lovinescu,Istoria civilizaţiei române moderne,apărutăîn1924şi1925,încareortodoxiaesteconsideratăcafiindlipsitădedis-ponibilitatelamodernizareşisevorbeade,,ortodoxismulcaprincipiuesenţialalorientalizării”385,contestândrolulsăuînformareauneiculturişiartenaţionale.Spredeosebiredeortodoxie,catolicismulafostapre-ciatdeLovinescudreptgeneratordeschimbaremodernăasocietăţii.Prestigiosulcriticşiistoricliterartrecepestecontribuţiafundamentalăabisericiiromâneşti-singurainstituţieperenăaromânilor-înrealizareaşimenţinereaunităţiipoporuluiromân,obligatde-alungulistorieiluizbuciumatesaînlocuiască,dinveacînveacşicâteodatădindeceniuîndeceniu,unorganismpolitico-juridiccualtul.

IdentitateanaţionalăînnoulcontextdedupăMareaUniredin1918esteafirmatăşisusţinutăîncontinuaredecătrebiserică,darimplica-reaei înacestactcerealtemodalităţi,deoarecesocietateaînsăşisedescătuşasedeefortul şienergiacheltuite în realizarea idealuluidereunireatuturorprovinciilorromâneştiîncadreleetniceistorice.Înexprimareaidentităţiinaţionaleapăreacunecesitatealttipdediscursmultmaidirectcătretoţiactoriişiagenţiisociali.Trebuiaconvinsăînprimulrândelitaţăriideimperativulcontinuării,şiînnoulcontext,a identificăriieicuspiritualitateaortodoxă.Sănuuitămactivitateaprodigioasăaunorpersonalităţiculturaledinafarabisericii,NicolaeIorga,NichiforCrainicşiNaeIonescu,careauimpus,cuautoritate,uncurentculturaldesusţinereaortodoxieicafactorfondatoralneamuluiromânesc,cuargumenteistorice,teologiceşifilosofice.

385E.Lovinescu,Istoria civilizaţiei române moderne,EdituraMinerva,Bucureşti,1997,p. 8.

227

SociologieRomâneascăModernă

DebutulpărinteluiDumitruStăniloaes-aprodus înplinădezba-tere publică a chestiunii ortodoxiei româneşti în presa cotidiană şiculturală.StimulatşisusţinutdemitropolitulNicolaeBălan,eldevinevoceainconfundabilăabisericiişiateologieiînculturaromână,prinsistemulsăuoriginaldegândire386,prinimplicareaîndialogulpublicasuprachestiunilorurgentealesocietăţiiromâneşti,şisenumărăprintrepuţiniiteologiangajaţiînanalizareligiei,ortodoxieisauabisericiicuţintădirectăspreopiniapublică.Buncunoscătoralfilosofiei,sociolo-giei,antropologiei,precumşialfolcloruluiromânesc,foarteatentlamişcărilesocialeşipolitice,părinteleDumitruStăniloaes-adoveditafiunuldintreceimaicultivaţiteologiaitimpului.Polemistexcepţional,cuopanăbinemânuită,ceatingeuneorişiaccentepamfletare,înlimi-teleuneidezbatericivilizate,mareleteologaratădeschiderespretoateproblemelesocietăţii.Nuezităsăcriticepersonalităţiconsacrateşiseimpunecaredutabilinterlocutorîndialogulcucelelaltecultecreştineşicurenteculturalesauspiritualeetc.,folosindoargumentaţiesolidăbazatăpeexempleşiideidinpropriiledoctrinealeacestorculte.

Înoperasavastăunlocapreciabilocupăstudiulortodoxieicafun-damentalnaţiuniiromâne.Premisaabordăriisaleestecanaţiunea,faptnatural,devineprincreştinismoautenticăexistenţăspirituală.Lumeaestealcătuitădinnaţiuni,entităţinaturale,însăeleauodimensiunesupranaturalăpentrucăsuntcreaţiialeluiDumnezeu,şisuntrestauratecaentităţispiritualedecătreIisusHristos.PărinteleDumitruStăniloaeaparţinegândirismuluiprinanalizalegăturiidintreromânismşiortodo-xie,însăcredemcăideileluidepăşescacestcurentcultural,cuunplusderigoareşideprofunzimeînstudiulfundamentuluiortodoxalnaţiuniiromâne,aducând,dupăcumbines-aspus,echilibruşilimpezimeînabordareaunorproblemecrucialededoctrinăcreştină387.

Mareleteologîntreprindeoadevăratăexegezăanaţiunii,şideaceeaîlconsiderămcapeunuldintreceimaiimportanţiautoriîndomeniulstudiilordesprenaţiune388.Polemizândcuautori catolici, elnuestedeacordcutezalorcanaţiuneas-ardistingedoarprinlimbăşiteri-

386NichiforCrainicvorbeştede,,puterniculgânditorreligiosdelaSibiu”,,,Gândirea”,anXXI,nr.1,1943,p.56.

387,,PărinteleStăniloaescrieechilibrat,curgătorşilimpede,fărăafaceconcesiisimpli-ficatoare”,VirgilNemoianu,Jocurile divinităţii,Polirom,Iaşi,2000,p.121. .

388ConstantinSchifirneţ,O concepţie antropologică creştin-ortodoxă despre naţiune,stu-diuintroductivlaDumitruStăniloae,Ortodoxie şi românism,EdituraAlbatros,Bucureşti,1998,pp.V-XXXVI.VeziIdem,Geneza modernă a ideii naţionale,ed.cit.

ConstantinSchifirneţ

228

toriu.Elnuneagăimportanţalorcaelementeesenţialeînfiinţaunuipopor.Dar,deşiprinschimbareacelordouăcondiţii,personalitateaetnicădureazăcelpuţindouăgeneraţii,aratăcăşialtcevaconteazăînfiinţarearealăauneinaţiuni:,,Limba,numaiîntrucâteuncomplexdeidei,deidealuri,desentimentecuonuanţăspecificăaceluipopor,întrucâtreoglindeşteunanumitsuflet,eelementesenţialalunuipopor.Unromânvaexprimaunsufletspecificluişi-nlimbastrăină,iarunstrăincareştieromâneşteîncănuseexprimă«româneşte»,pentrucăîncănuşi-aplămăditunsufletromânesc”389.Esenţialăîndistingereauneinaţiuniestestructuraeisufleteascăspecifică.Oricefactoristo-ric,geografic,ereditardinaceastăstructurăsufleteascăîideterminăcursuldezvoltăriieiulterioare.Înacestsensortodoxiaesteunelementdebazăînarhitecturasufletuluiromânesc.Religianuesteunelementdesuprafaţă,ciunulcareconferăsensprofundîntreguluifondaluneinaţiuni:,,Toatăviaţaunuineampoartăpeceteareligieisale.”

Autorulmergemaideparteşiîntr-unaltarticolexplicădiferenţadintreortodoxieşicatolicism.Catolicismulesteraţionalşiimanentist,pe când ortodoxia estemistică şi transcendentalistă.Catolicismulse distinge printr-un dualism, una dintre consecinţele acestuia fi-ind raţionalizarea întregii atitudini religioase a omului. Pentru căDumnezeuesteinaccesibilsufletuluiuman,despreelnuputemaveadecâtidei,credcătolicii,şideaceeaDumnezeuestenumaiobiectdereflexie,nuestetrăireîncatolicism.Întreguldomeniutranscendentaleste raţionalizat: ,,Dualismul şi raţionalismul catolic denatureazănoţiuneaBisericii”390.

ÎnortodoxieDumnezeunueste inaccesibil,eleste în lume,unitcuomul prinDuhulSfânt.Cunoaşterea adevărului religios nu esteconsecinţauneiactivităţiintelectuale,cieastăîntrăireaînDumnezeu,şideaceearaţiuneanumaiestefacultateasupremăaomului,iarloculeiesteluatdeviaţabazatăpecredinţaînDumnezeu.PentruortodocşinuesteinfailibilădecâtBisericaînîntregimeaei.LapărinteleDumitruStăniloaeexistăodeosebire importantă între spiritulortodoxşicelcatolic:,,şideciimposibilitateade-aleschimbarealunacualta,fără

389DumitruStăniloae,Între românism şi catolicism,,,Telegrafulromân”,anulLXXVIII,nr.86,1930,p.2.

390Idem,Între ortodoxie şi catolicism,,,Telegrafulromân”,anulLXXVIII,nr.88,1930,p. 1.

229

SociologieRomâneascăModernă

a-ţialterafiinţaspirituală”391.Ortodoxiaesteanalizatăcaexpresieacreştinismuluioriginarnes-

chimbatdarremarcându-i-secapacitateadearăspundenecesităţilorspirituale ale omului contemporan.Ea nu s-amodificat esenţial încursulevoluţieiistoricetimpdedouămiideani,nus-amedievalizatca romano-catolicismul şi nu e produsul protestului renascentist caprotestantismul:,,Eaarămaslavalorileesenţialeşipermanentumanealeevlaviei,lapreocupărilesimple,adâncişinetrecătoarealeomuluiînraportarealuilaabsolut”392.Eaşi-apăstratuncaracterpopular,,iarpoporul,cusimplitatealui,rămânedeschisîntotdeaunanumaiproble-melorrealeşiesenţialealevieţii”393.

S-aspuscaevoluţianoastră istoricăar fioenigmă,unii istoricistrăininegăsindexplicaţiiprivindrezistenţaîntimpapoporuluiromân.PărinteleDumitruStăniloaegăseştecauzacontinuităţiinoastreînorto-doxie,singuraceaconservatidentitateanoastrăetnică:,,Deaceeaiubimnoiatâtdemultortodoxia,pentrucăiubimsufletulneamuluinostru,pentrucănerecunoaştemîneatotceemaiadâncşimaibunînnoi,pentrucăaspiraţiileşiidealurileeiaudevenitşiidealurilenoastre[...]Datorităortodoxieineamulnostrun-afostsingurînlungasaistorieîncaren-aavutniciunajutordelaoameniciafostcuIisusHristos”394.

TrebuiespuscăpărinteleDumitruStăniloaedovedeşteorarăpro-funzimeînstudiulortodoxiei,văzutăcaîntemeietoareacreştinismului,neschimbatăînesenţaei,daradaptabilătimpurilor,fărăcăaceastasăînsemne,,oschimbareesenţialăaeicamister,sauoînlocuireami-steruluieicuoideologiedeterminatădeuntimpsaualtul.Eaarămasmereuacelaşimisteraldatelorsimple,fundamentaleşinecesarealetrăiriireligioase”395.

Oponenţiisăiauvenitcuobiecţiacă,aşacumcatolicismuls-aadap-tatmentalităţiimedievaleşirenascentiste,aşas-aadaptatşiortodoxiamentalităţii bizantine, care ar fi estompatmiezul viu almisteruluicreştinîntr-unritualcufastformalistşiaristocrat.Părintelenuneagăaceastăinfluenţă,numaică,afirmăel,eanuaatinsesenţamisterului

391 Ibidem,p.2.392Idem,Câteva trăsături caracteristice ale ortodoxiei,,,MitropoliaOlteniei”,anXXII,

1970,nr.5-8,p.730.393 Ibidem,p.731.394DumitruStăniloae,Ortodoxia, lumina lumii şi inima neamului nostru,,,Telegraful

român”,anulLXXXVIIInr.11,1940,p.1.395 Ibidem.

ConstantinSchifirneţ

230

creştin,şitrăireacreştinăoriginalăageneratgândireaşiartabizantină.Cât priveşte poporul român, exegetul subliniază specificitatea saspiritualăfaţădealtepopoareortodoxe,datădesintezadintreculturaRăsărituluişiceaaOccidentului:,,Noisuntempoporulcuspirituali-tateaceamaiapropiatădeceagenuincreştinădeluminaoriginarăaluiHristos.[...]NoiavemînsufletdulceaţaseraficăaRăsăritului,darşispirituldisciplinatallegiuitorilorapuseni”396.

Ortodoxia nu a creat antagonisme şi conf licte între ordineabisericeascăşiordineastatuluisauaculturii: ,,Agăsit totdeaunaînsolicitudineapentruaspiraţiileprofundealepoporuluioplatformădeînţelegereşidecolaborarecustatul”.

SpuneamcapărinteleDumitruStăniloaeaacordatlocprivilegiatnaţiuniişinaţionalismului.PorninddelacartealuiC.Rădulescu-Motru,Românismul. Catehismul unei noi spiritualităţi,teologuldiferenţiazănaţionalismuldinsecolulalXIX-leadeceldinsecolulalXX-lea.Înveaculnaţionalităţilornaţiuneaesteconceputăgeograficşiextensiv,adică prioritar teritorial.Celălalt veac ,,pleacă de la convingerea,dovedităştiinţific,desprecaracterulspecificalfiecăruineamşidincredinţaîntr-omisiunespiritualăaneamuluitău.Astăzinaţionalismulnumaiarecascoplibertatea,înţeleasăoarecumfizic,cidezvoltareaînsuşirilorspecificealeneamuluipropriu,realizareaspiritualităţiitaleproprii,cuconvingereacăaceastăspiritualitateareovaloareeternă./NaţionalismuldeazivorbeştedeDumnezeu,caziditoralneamuluidincarefaciparteşicaajutătorîndezvoltareatipuluidespiritualitatecucarel-aînzestrat.NaţionalismuldeazieconştientcăneamulslujeşteluiDumnezeuatuncicândprinmuncăîncordatăîşidezvoltăînsuşirilesaleproprii”397.Aceastăaserţiuneconfirmăideeaenunţatămaisusdespreconcepţianouăprivindnaţiunea,propusădepărinteleStăniloae,prindepăşireaviziuniiasupranaţiuniiredusălaunteritoriuşimediufizic,accentuânddistingereaeiprinspiritualitate.

Teologulfacediferenţaîntresensuletnicşiceldecetăţeniealterme-nuluidenaţional,pledândpentruceletnic,asemenealuiCrainic398.Din

396Idem,Între Orient şi Occident,,,Telegrafulromân”,anulLXXXIXnr.30,1941,p.1.

397 Idem,Naţionalismul în cadrul spiritualităţii creştine, ,,Telegraful român”, anulLXXXIV,nr.36,1936,p.1.

398Studiileactualejudecădreptschematicădistincţiadintreformeleetniceşicelecivicealeidentităţiinaţionaleşisesugereazăînloculeidiferenţaîntremecanismeleutilizatedeactoriisocialicândeireconstruiescgraniţeleidentităţiinaţionaleîntr-untimpdatşiresurselesimbolice

231

SociologieRomâneascăModernă

aceastăperspectivădiscutăoportunitateabreslelor,carearîndepărtapemuncitori,înmodfericit,deconcepţiamarxistă,promotoareaideiidespreluptadeclasăcaformădeexprimarearelaţiilormuncitorilorcusocietatea:,,Profesiunilesuntpentruorganismulsocialalnaţiunii,ceeacesuntdiferitelestărihariceînorganismulmisticalBisericii:mădularecufuncţiunideosebite,careseîntregescunulpealtul,lucrândînfavorulîntregului,şiabiaprinaceastăînfavorullor./Într-unstatnaţionaladevărat(acestaînsătrebuiesăfieşicreştin)muncitoriidetoatecategoriilesuntpentrustat,darşistatulpentruei.Muncăîntoateformeleeitrebuiesăfiemarelecriteriu,dupăcareausăfiecetăţeniicinstiţişirăsplătiţi”399.

PărinteleDumitruStăniloaeafostpermanentpreocupatdeprovo-careasecoluluialXX-lea-comunismul-,sistemsocialşipoliticcarenueradoaroideologie,ciseînfăptuiaconcretînunadincelemaimariţăridinlume,şipedeasupracuunpoporortodox.Analizelesaledes-precomunism,desprerelaţiareligieicuacestaaumotivaţiispiritualeşinaţionaleadânciderivatedinprimejdiarealăaunuisistemsocialprogramaticateuşiantinaţional.Autorulseimpunecaunsubtilexegetalcomunismului,punându-iînrelieflimiteleşiincompatibilităţilecutrebuinţelerealealefiinţeiumane,examinateîndiversitatealor.Tocmaideaceeasusţinenecesitateadiferenţierilorînviaţasocială,repudiatedecomunism400.Bisericacreştin-ortodoxăacceptăinegalitateadintreoameni,deoarece,înmodnatural,eidiferăîntreeiprinforţă,interes,motivaţii,chiarşiatuncicândauaceleaşiaptitudini.Ideeavafinuanţatăîn anul 1944 înclinândmaimult spre ideea egalităţii promovatedecreştinism.

TeologulconsacrăunamplustudiusociologieişiServiciuluisocialiniţiatdeD.Gusti,unautenticdemersdeanalizăadimensiuniisocia-leareligiei.Cumsociologiaromâneascăserevendicădindoctrinelesociologieifranceze,cudeosebiredinceaaluiDurkheim,aapărutînmediileintelectualeşireligioase,pornindu-sedelainiţiativaluiGusti,întrebareaprivindlegăturadintreconcepţialuiDurkheimşiServiciullacareeiapeleazăcândreconstruiescacestegraniţe,OlivierZimmer,Boundary mechanisms and symbolic resources: toward a process-oriented approach to national identity,,,Nationsandnationalism”,volume9,part2,april2003,p.173.

399Idem,Noua organizare a breslelor,,,Telegrafulromân”,anulLXXXVI,nr.42,1938,p. 1.

400Idem,Necesitatea ierarhiei în viaţa socială,,,Telegrafulromân”,anulLXXXIV,nr.39,1936,p.1-2.

ConstantinSchifirneţ

232

social.Autorulapreciazăcănuexistăniciolegătură,pentrucăinstituţiagustiană,axatăpecăminulcultural,esteosimplăorganizareşisiste-matizareformalăaactivităţiidinsateleromâneşti:,,Căminulculturalnueconfiscatdenicioconcepţiedeviaţă,ciestedoarunlocşiunîndemnpentrumuncadepropagareaacelorideişisfaturicarenisevorpăreamaipotrivitecufireaşicutrebuinţelepoporuluinostru”401. Numaidatorităinteresului înmediileuniversitareromâneştifaţădesociologulfrancez,teologuldiscutădespreconcepţiaacestuiadesprereligie.SăamintimcădupăDurkheim,religiaesteoformăderăspunslaproblemealeomuluipecarenulepoateexplicaaltfel,iarpeteo-logîlnemulţumeşteimprimareacaracteruluiateistsociologiei:,,DarDurkheimadepăşitmarginileimpusedeştiinţăşiaîmpletitsociologiaatâtdestrânscuanumite teorii filosoficeateiste, încâtazicumaregreutatereuşescuniisociologisaînlătureobşnuinţacasociologianusepoatedispensadeastfeldeteorii”402.Sociologiaexplicătotceţinedesufletulomenescprinsocietate.Înacestfelsociologiaarfioştiin-ţăcarevreasaexpliceşisămonopolizezetotceţinedesocietate.PepărinteleDumitruStăniloaeîlintrigămultconvingerealuiDurkheimcatotemismulesteceamaivechereligie.

CeeacesurprindelaunmareeruditcumestepărinteleStăniloae,esteanalizascrierilorluiDurkheimdupăocarteaunuiteologromân,EmilianVasilescu403,şinudupălucrareasociologuluifrancez,Formele elementare ale vieţii religioase, fără ca astfel sa tăgăduim justeţeaaserţiunilorsaledespreconsecinţeleateistealeideilorluiDurkheim.Trebuie spus căDurkheima argumentat necesitatea devenirii soci-ologiei ca o ştiinţă asemănătoare ştiinţelor naturii404.Este limpedediferenţiereafăcutădeÉmileDurkheimîntresociologiecaştiinţăşialtemoduridecunoaştereasocietăţii.Dealtfel,unadincriticilecelemaiputerniceadusesistemuluidurkheimian,inclusivdeunsociologromân,D.Drăghicescu,aavut învedereexactnegareaoricărui rolconştiinţei însocietate,sauaşacumspuneteologulromân,alvieţiisufleteşti.PărinteleDumitruStăniloaeesteîndreptăţit,dinperspec-

401 Idem,Există vreo legătură între sociologia lui Durkheim şi Serviciul Social?,,,Telegrafulromân”,anulLXXXVII,nr.8,1939,p.1.

402 Ibidem.403 EmilianVasilescu, Interpretarea sociologică a religiei şi a moralei,Bucureşti,

1936.404ÉmileDurkheim,Regulile metodei sociologice,ed.cit.,p.35.

233

SociologieRomâneascăModernă

tivăteologică,savadăînsistemulluiDurkheimoteoriemetafizicăpentrucaretotceesteînsufletulomenescseexplicăprinsocietate.Prinurmare,esteinacceptabilăipotezatotemismuluicastareiniţialăasocietăţiiomeneştivăzutdesociologulfrancezcao,,cheieatuturorexplicaţiilorei.”

DinacestunghidiscutădestuldecriticmanualuldesociologiealluiD.GustişiT.Herseni,insistândpeideeaafirmatădeceidoiautoridespreposibilitateareligieideafifenomensocial,similarăcuideealuiÉmileDurkheimdespredimensiuneaesenţialăareligiei.

Interesant este articolul săuprilejuit de asasinarea primuluimi-nistruArmandCălinescu,pentrucăridicăproblemaatitudiniifaţădeinstituţiilestatului,anumecriticismulcuoricepreţ,oboalăendemicăaromânilor.Teologul,procupatînmodlegitimdeîntărireaautorităţiistataledupădesăvâşireaunităţiinaţionale,vede,capeoracilănaţio-nală,criticaînsineastatului:,,Spiritulnenorocitdecriticăexageratăşiexclusivăafostocalamitate.Pentrumulţinimiccefăceastăpânireanuerabun.Duşipelunecuşulcriticiinegative,întindeaupestetoateunaspectsumbru:totuleraaşaderău.Neamulîntregseaflaîntr-oaşademaresuferinţăşistrâmtoare,încâtnumaiexistaniciosperanţăşiniciuntemeideîncredere”405.Aserţiunedeoactualitateindiscutabilă.Nimicnuaugăsitşinugăsescbununiiintelectualiînstatulromân,fiindpusăsubsemnulîndoieliinudoarconduitaclaseipolitice,ciaunuiîntregpopor.Seconfundăadeseaanalizalucidă,obiectivăastărilordelucruricunegareaatotceseîntâmplăînviaţasocialăromânească.PărinteleDumitruStăniloaeopunecriticismuluioaltăvirtute:iubireadeneam,încredereaînel,solidaritateanaţională:,,Cineîşiiubeşteneamulcuadevărat,acelanuvaurî,nuvacritica,nuvaloviînniciunuldinexem-plarelenaţiuniisale,cidacăacelexemplarîntr-adevărnuelaînălţimeacerinţelor,vacăutasă-lîndreptecucuvântul,cudragostea,vacăutasă-lşiînţeleagă,savadăşilaturilebunecarepotdecurgedinlucrarealui./Îndreptareaceamaimareceopoţiaduceînviaţanaţionalăesăfacitumaibineşiprinfrumuseţeapildeitaleşiprincălduracuvântuluităusalărgeşticerculcelorcefacmaibine.”Deaceeaelpledeazăpentrudragoste,credinţăşimuncăpentruţară:,,Câtdevrednicedecriticămis-arpăreastăriledinţaramea,suntinfinitmaibunedecâtcelepecarele-aşaveacaromân,cândmi-aşpierdeindependenţa,cândţaramea

405DumitruStăniloae,Solidaritate naţională,,,Telegrafulromân”,anulLXXXVII,nr.40,1939,p.1.

ConstantinSchifirneţ

234

n-armaifiliberă.”Teologulridicăochestiunefundamentală,anumeiubireadeţarăvinedinfiinţareataîntr-opatriereală,care,larându-itrebuieşieaprotejată,cumarspunesociologulTraianBrăileanu,deagresiuneamediuluiextern.

AmarătatcapărinteleDumitruStăniloaeesteunfoarteatentşipătrunzătorobservatoralrealităţilorromâneştişialevenimentelordinafaraţării.Astfel,discutădespreiniţiativaconstituiriiStatelorUnitealeEuropei,înrealizareacăreiacredecăsuntnecesarecâtevacondiţiiprealabilefoarteimportante,,,şicaredupătoateprobabilităţilenuvorfiniciodatăîmplinite.”Întâi,unificareaEuropeiesteposibilănumaiprinoprealabilăcreştinareprofundăasufletelor,altfelseajungelaoluptăîntrenaţiunileeuropene:,,Sentimentulnaţionaldevinesubinspiraţiaşi influenţa egoismului şimândriei omeneşti opatimă exclusivistă,imperialistă,odorinţădeîngenunchiereaneamurilorstrăine”406.Cinegaranteazăcăcelecâtevapopoaremariînluptapentrusupremaţienuvorcăutasaînlăturedelaoricedrepturipopoarelemici,seîntreabăteolo-gul.NusepotînfiinţaStateUnitealeEuropeifărăasigurareastabilităţiituturorpopoarelor,maialesacelormici.ElnuseîmpotriveşteideiiuneiEuropeunite,însăcaromân,ceatrăitdecurânddinplinsenti-mentulîmpliniriinaţionale,nupoatesănuinteroghezenouasituaţiecesecontureazăînspaţiulvechiuluicontinent.Carearfiliantulîntreţăriatâtdediversecultural,religiosşieconomic?Numaiforţamoralădinsufletulfiecăruipoporarstăviliexpansionismulspiritual,juridic,economic şi geografic al unor popoare în dauna altor popoaremaimici, iar această forţă nupoate fi susţinutădecât de creştinism. Înafarădeîncreştinareaadâncăapopoarelor,estenevoiedeorganizare,,ţinândseamanudeidealurilecelepropovăduieştioamenilor,cidecâtşi-auînsuşitdineletrainicînsufletullor.”Teologulnuesteinteresatnumaidepredicareaînvăţăturiicreştineşi,prinurmare,facediferenţaîntrepropovăduireşiorganizare.Primaesteidealistă,adouatrebuiesăfierealistă.ÎncazuldatalproiectuluiStatelorUnitealeEuropei,organizareaacestorasecuvineafifăcutăporninddelaceeaceesteomulconcret:,,Creştinismulcualtecuvintevaîndemnapopoareleîngenerallamaimultăfrăţie,darnuvaprecizacaurmăreşterealizareaorganizaţieijuridiceaStatelorUnitealeEuropeidepildă,decâtatuncicândomenireas-adoveditsufleteştesuficientdepregătităpentruase-

406 Idem, ,,Statele Unite ale Europei?”, ,,Telegraful român”, anulLXXXVII, nr. 47,1939,p.1.

235

SociologieRomâneascăModernă

menealucru.”ÎnfăptuireaUniuniieuropenerămâne,înaintedeorice,unproiectdespiritualizarecreştinăaîntreguluispaţiueuropean.

Cerinţaastfelformulatănureprezintăexpresiauneisubiectivităţiciauneilegifundamentaleavieţiiomului,anumemişcareaspreunidealunitarpotrivit spiritului407.Dupăaceastă lege fiinţează şinaţiunile,definite,,sintezebiologicspirituale.”Delaaceastăcondiţiescruteazăstructuraetniculuiromânescîntr-omanierălucidă,dincolodeoricenostalgiepentruoriginilenoastredaco-romane,dândun răspuns laîntrebareacedăinuiedevreodouăsecole,cuprivirelacaleadeevoluţieanaţiuniiromâne.Acceptândînstructurapoporuluiromândacismulşilatinitatea,părinteleDumitruStăniloaeobservă,pebunădreptate,existenţaneamuluinostrusubformauneientităţi–românitatea,diferitădecomponenteleoriginare:,,Neamulromânescesteosintezăbiologicăspiritualăamaimultorpărţicareauintratîncompoziţialui.Celemaiprincipalesunt:elementuldac,elementullatinşicreştinismul(cellatinn-afostchiar latindupăsângefiindcăomarepartedintrecoloniştiaufostaduşidinprovinciileAsieiMici).Daresteosintezănouă,oindividualitateproprie,cuunprincipiudeunitatedeosebitedetoatepărţilecomponente.Legeaceamaiînaltăaneamuluinostrueromâ-nitatea:dezvoltareaexageratăaunuiadintreelementelecomponenteducelapierdereaindividualităţiisale.”Foartepuţins-adiscutatdespreaceastătezăapărinteluiStăniloae,deimportanţăaparteînînţelegereaconcepţiei sale despre relaţia dintreBisericaOrtodoxăRomână şinaţiune,instituităcareplicălacontroverseledinanii’30aisecoluluialXX-leacândseaccentuatracismulnostru,ceeacel-afăcutpeŞerbanCioculescusavorbeascădetracomanieşitracomani.Faţădecurentulgeneraldominatdetezauneicontinuităţiîntredacismşilatinism,pedeoparte,şibiserică,pedealtăparte,exegetulîicontrapuneideearomânităţii:,,Judecatalogicăşibunulsimţ,caşiporuncilerealităţii,cersătrăimdupălegeaindividualităţiinoastrenaţionale,adicăromâneşte[...]Nuromanitatea,nudacismul,ciromânitateacutotcecuprindeea,aceastăelegeaceamaiînaltăprincaremenţinemşineîmplinimmisiu-neanoastră[...]sănemenţinemşisădesfăşurămîntoatăplenitudineaînsuşirileromânilor,nualeromanităţiinoastre”408. În acest punct teo-

407 Idem, Idealul naţional permanent, I, ,,Telegraful român”, anulLXXXVIII, nr. 4,1940,p.1.

408 Vezi şiN.Vornicescu,Desăvârşirea unităţii noastre naţionale, fundament al unităţiiBisericii străbune,Craiova,1988;DumitruRadu,Biserica şi neamul românesc,,,Studiiteologice”,1990;I. Ivan,Etnosul-neamul - temei divin şi principiu fundamental canonic al

ConstantinSchifirneţ

236

logulseîntâlneştecualţidoiautoriceaurespinsexagerărilerezultatedinaccentuareaoriginilornoastre-TituMaiorescuşiAurelC.Popovici.Maiorescuexprimăpoziţianeechivocăcuprivirelaevoluţiamodernăaromânilor-sincronizareacuspiritultimpuluişinureîntoarcerealaunmodeldesocietateceaexistatînantichitate409.IarAurelC.Popoviciafirmălimpede:,,Nusuntemromani;darsuntemunpoporromanic.ŞinimenidintreromâniideastăzinumaiviseazăsaneducăîndărătlaRoma,sanefacăiarăşiromani.Aşacumsegăseşteneamulromânescedemultdiferenţiatdecelroman;eonaţiuneînchegată.Ceafost,afost.Istorianuoputemreface”410,oexprimareclarăadeosebiriloristoricedintrefonduletnicoriginarşifonduletnicactual.

ViziuneapărinteluiDumitruStăniloaeaupranaţiuniiseînscrieînceeaceastăzisenumeşteprimordialismprinacceptareamanifestărilorconştiinţeinaţionaleromâneşticumultînaintedeperiodamodernăîncâtelsusţinecăpetimpulcronicariloracesteaeraufrecvente.Exegetulintroduce în studiul naţiunii teza despre structurarea conştiinţeinaţionaleîntreicomponente:1.conştiinţadesine,aunuiinsreal;2.conştiinţaapartenenţeilaunneamşiadispuneriiunordeterminantenaţionale;3.sentimentulresponsabilităţiişialjertfeifaţădeconaţionali:,,NeamurilesuntcomunităţilăsatedeDumnezeu,încaretrăieşteînchipnaturaloriceom.Euncicludeexistenţămaiapropiatdeoriceom,fărăsăseexcludă legăturacuciclulmai largalumanităţii. [...]Chiaguldeiubireşidesacrificiuîntremembriiunuineamnu-lpoateîntreţinedecâtcredinţaînDumnezeu.Oricegrupareetnicăs-aridicatdelastareadepoporlastareadenaţiuneprincredinţaînDumnezeu.Dovadăcamaiînaintedeaaveaunstat–expresieanaţiunii,neamurileauavutreligie”411.Autorulsesizeazăcorectmecanismeledeconstituireanaţiunilor,deoareceîntr-adevărunadinpremiseleindiscutabilealeacestuiprocesafost,celpuţinînEuropacreştină,apartenenţalauncultreligios,probăaidentităţiinaţionale,şideaceeaunadinarmelefolositedeimperiiînluptaîmpotrivapopoarelorce-şirevendicau,îndreptăţit,unstatpropriu,afosterodareasauchiardesfiinţareainstituţiilorreli-

autocefaliei bisericeşti,,,Ortodoxiaromânească”,Bucureşti,1992. 409TituMaiorescu,Opere,I,ed.cit.,p.471.410AurelC.Popovici,Naţionalism sau democraţie,studiuintroductiv,ediţieşinotede

ConstantinSchifirneţ,EdituraAlbatros,Bucureşti,1997,p.406.411DumitruStăniloae,Prin ce se promovează conştiinţa naţională,,,Telegrafulromân”,

anulLXXXVIII,nr.6,1940,p.1.

237

SociologieRomâneascăModernă

gioase.IatădeceestelegitimdezideratulrecunoaşteriiînConstituţiaEuropeiuniteacreştinismuluidreptfundamentalidentităţiinaţionaleşialceleieuropene.

MerităsăobservămcumpărinteleDumitruStăniloaeleagăexistenţanaţiunii de aspiraţia omului spre o ordine spirituală eternă, pentrucăomulnu semulţumeşte cuun adevăr relativ şi cuvalorimoraletrecătoare,şicautăadevărulabsolut,acelaşipentru toţioamenii. Înconsenscufilosofiasapersonalistă,teologulaseamănăevoluţianaţiuniidupăaceleaşinormecapersoana:,,Omuledestinatînsăsăsedezvolteca omprin comuniunea cuordinea eternă, până la asemănarea câtmaiputernicăcuaceastăordine.[...]Iarrealizareaculminantăînor-dineacreaţiuniiestepersoana.[...]Precumfiecareinscreşteînspirit,în însemnătate,prin relaţiepozitivă,prin înaintare spreplenitudinespiritualăpeaceaaordiniieternecare-iesteadecvatăfiinţeilui,totaşaşineamurilecrescînputeriprinacelfeldecomunicareactivăcuordineaeternăcareleesteproprielor,careleesteindicatădefiinţalororiginalăcaîntreg,careformeazălegeaceamaiînaltăaindividualităţiiloretnice”412.Rezultăcăidealulnaţionalpermanentalneamuluiromâ-nescestecreştereasaspiritualăînrelaţiacuordineavaloriloreternedeterminate de individualitatea sa etnică dată de românism, adicăprinocomuniuneromâneascăcuDumnezeu.Ortodoxiaestemodulromânescdecomuniunecuordineaspiritualătranscendentăşiea,,areo funcţie esenţială şi chiar capitală în viaţa românismului. Idealulnaţionalpermanentalneamuluinostrunupoateficonceputdecâtînlegăturăcuea”413.

Am spus că în concepţia părintepărinteluiDumitru Stăniloaenaţiunea este o realitate naturală, idee dominantă în întreaga sapublicistică,darexprimatăîntoatăplenitudineaeiîntr-unarticoldin1940despreraportuldintrecreştinismşinaţiune.Întâisaremarcămdescriereanaţiuniiprinnoteledefinitoriişicomponenteleei,regăsiteînstudiilemodernedesprefenomenulnaţional,lacareeladaugădestinul,probabilstimulatşidelucrărigermaneşidespiritultimpuluiprezentînlucrărialefilosofilor(C.Rădulescu-Motru)şiistoricilor(P.P.Panaitescu)români: ,,Ceamai naturală dintre relaţii este comuniunea cu ceiapropiaţi,careauîntoatecazurilefireştiaceeaşilimbă,aceeaşiistorie,

412 Idem, Idealul naţional permanent, II, ,,Telegraful român”,anulLXXXVIII,nr.5,1940,p.1.

413 Ibidem.

ConstantinSchifirneţ

238

aceleaşiaspiraţii,acelaşidestin.Naţiunilesuntcomunităţidedestin (subl.ns),comunităţilecelemaitemeinice,maistatornice,înfăşurateprinmaimultefiredelegăturădeosebitdeprofunde,faţădealtetipuridecomunităţi.[...]Creştinismuln-avenitsăseopunătendinţelorcelormaifireştidecomuniune,concretizărilorcelormaiprofundealeacestortendinţe,n-avenitsăînăbuşenatura,săofacăsacautealteformedeco-muniune,maipuţinfireşti,cisăintensifice,săînalţe,sădesăvârşeascăformelenaturalealerelaţieiomeneşti.[...]Creştinismulrăzbateînmodnecesarsprenaţionalism.[...]privirealuiDumnezeucadepeneamurişinumaiîntrucâtinşiifacpartedinneam,simtefiecareprivirealuiDumnezeuasupralui”414.Mântuireanupoatefidobânditădeomcaeuizolat,ciîncalitatealuidemembrualuneicomunităţi,iarceamaibunăcomunitateesteceanaţională.

Prindefinireanaţiuniicaocomunitatededestin,Stăniloaedepăşeştecadrulbiologicşietnograficdedefinireaacesteia,relevându-iforţadeareunipersoaneînaceeaşicomunitatepetemeiulîmpliniriiaceluiaşidestin.Naţiunearămânecadrulîncareareloctransformareareligioasăaomului,pentrucăreligiosulesteintrinsecfiinţeiumane.Prezenţanaţiunii în epocamodernă reprezintă expresia aceleiaşiperenităţi asacruluicreştin

2. Biserica ortodoxă

OcontribuţiedeluatînseamăestestabilireadiferenţelordecătrepărinteleDumitruStăniloaeîntretradiţiaBisericii,tradiţianaţionalăşimoştenireagenetică, răspunzândastfel trebuinţeide clarificare aconceptuluidetradiţiemultvehiculatîndezbaterilepublice.

Tradiţiabisericiivinedintemeliaeidatădeunfactorsuprapersonalşisupratemporal,DuhulSfânt,celce-idăidentitatea,însăfaptulnuseproducedelasine,ciprinacţiuneaconştientăaomuluişivoinţasa:,,TotuşişiîneaDuhulSfântnulucreazădecâtprinvoinţeleomeneşti,prinînduplecareaacestoralaodeplinăidentificarecutradiţiaBisericiişilaodeplinăintegrarealorînmediul,înfiinţaBisericii.[...].Biserica,şi,implicit,identitateaeiexistănumaicăovirtualitatevoitădeDumnezeu,pânănuconsimtvoinţeleomeneştilarealizareaeiconcretă.Poateîntr-unanumit înţelesşineamurilesuntvirtualităţivoitedeDumnezeu,

414DumitruStăniloae,Creştinism şi naţionalism, ,,Telegrafulromân”,anulLXXXVIII,nr.40,1940,p.1.

239

SociologieRomâneascăModernă

devenind actualităţi şimenţinându-se ca atare numai prin factorulomenescvoluntar,cândiaatitudinepozitivăfaţădetradiţie”415.

Bisericaîntruchipeazătotceestenatural,omenescşidumnezeesc,iarneamulfiinţeazăşiprinfactorinespirituali.Menţinereatradiţieilaunpoporestegeneratădemediulnaturalîncareeafiinţează,deoarecestăpânireaforţelornaturaleţinedeanumitecutumeşinormestabilitede-alungulgeneraţiilor:,,Cândvoinţaconsimtelapăstrareatradiţiei,semenţinşiseprecizeazărealităţicontinueşibineorânduite,prinacorduladoifactori:unulvoluntarşialtulextravoluntar”416.Cândvoinţarefuzătradiţia,,sespargmarilerealităţicolectiveşibinedefiniteşiseproducehaosul anarhic al unor centre individuale nestatornice….”Teologulsurprindemecanismulfuncţionăriiuneinaţiuniprintradiţie,singuraceuneştepermanenţaşiistoricitateaesenţialităţilorlumii:,,Totdeaunaînrelaţiadintrepărinteşicopil,înrelaţiadintregeneraţiaînaintaşeşiceaurmătoare,sejoacătotdestinulneamului.Aceastărelaţietrebuiesăpoartedeaceeaaccentuluneinesfârşiteseriozităţi.Aiciseasigurăsau se primejduieşte existenţa neamului, după cum se produce săunulegareanoiigeneraţiidetradiţiacevinedinnegurădeveacuri”417. Factorulspiritual-voluntardeterminădecisivînlănţuireageneraţiilorcuefectnemijlocitînmenţinereaidentităţiinaţionaleaunuipopor.

Exegetulseînscrieîntrenduldezbaterilor,laînceputulanilor’40,dinculturanoastră,privindchestiunearelaţiilordintregeneraţii,maitârziu,înanii’60,fiindtemădominantăîntimpulmarilormişcărialetineretuluioccidental.

În desfăşurarea unei tradiţii se impun elemente stabile, entităţipermanentece-iconferăperenitatea: ,,Deciistoriauneitradiţiinueo curgere neîncetată, o schimbare continuă şi treptată a întregului;rămâneceva,şianumeceeace-imaiesenţial,carenuseschimbăîntotcursulistorieiuneicomunităţiidenticecusineînsăşi.Ceva,înoa-recareprivinţă,asemănătorobservămlaoricetradiţieşiînspeţălaceanaţională.Putereaeiderezistenţăfaţădecurgereavremiisedatoreşteuneiaureoledecaractermistic,religios,sacral”418.Teologulexemplificăacesteentităţipereneprinpersistenţa,launelepopoarevechi,amituluicastrămoşiicoboarădinzei,caaceştiaauavutunrolesenţialînactul

415Idem,Creştinism şi tradiţie în viaţa naţională,,,Luceafărul”,I,nr.2,1941,p.42.416 Ibidem,p.43.417 Ibidem,p.44.418 Ibidem,p.45.

ConstantinSchifirneţ

240

lordenaştere,şideaicicredinţaînoriginealordivină.Bisericaarecafondprimarşiprincipalalpredanieisale tradiţia

deoriginedivină,,,aceaparteaRevelaţiuniicaren-afostscrisăînSf.Scriptură.Aşazisătradiţiebisericească,deosebitădeceadumnezeiască,nuadaugănimicşinuaduceniciomodificareesenţialăacesteia,cienumaivalorificareaîntimpaei”419.

Înconcepţiasa,tradiţianaţionalănuseconfundăcutransmisiuneabiologică.Dar,eanuesteasiguratăintegralde,,identitateafiinţialăauneinaţiuni,deacelaşiduhcareprezideazădinlăuntru toată istoriaunuipopor,căciînacestcaznuamvedeaneamuriabătutedelalinialorpânăladeznaţionalizaresaupânăladesfigurare,subinfluenţaunorfactoricăroras-arfipututrezista”420.

Teologulesteunsenzoralfrământărilorspiritualealetimpuluisăuşinu-iscapăinteresulunorcategoriisocialefaţădevalorilepăgânismului.Într-adevăr,subinfluenţacovârşitoareacugetăriiluiL.Blaga,tineriicreatoridinaniisfârşituluideceniuluitreişiaiînceputuluideceniuluipatrudinsecolulalXX-leaseîndreptausprestudiulşivalorificareademituri,folclorşimentalităţistrăvechi.Pentruteologîntreagava-rietateacreaţieifolcloriceromâneşti,artăşiobiceiuriareuncaractercreştinortodox.Deaceea,discutădespretradiţiitezaurizateînacestecomponentealeculturii.

PărinteleDumitruStăniloaeformuleazăsilogismultradiţiei:,,1. unde sepărăseşte tradiţia e înprimejdie existenţaneamului.

Acestaseţineprintradiţie.2.Tradiţiapeplanulvieţiicotidieneşipealceleipolitice,estestrâns

împletităcuelementulreligios,mitic.Eliminareaacestuiaeîmpreunatăcupărăsireatradiţiei.Consistenţădătivituradeauraluminiidedincolo,altfelsedestramăîntreagă.

3.Cinevrea caneamul său sa continue a exista, trebuie să ţinăla tradiţia lui şi implicit să creadă tare în grija ce-o poartă lumeasuprafireascăacesteitradiţiişineamului”421.

Întâlnim în scrierile lui o definiţie originală amitului, descrisîn relaţiecu religia: ,,Mituleodilatare,o revărsarea religieipestemarginileei.Fiecarepoporîşitoarcelumealuimiticădinsubstanţareligieiluişilumeaaceastăcuprindeînliniileeimariatâtaadevărcât

419 Ibidem.420 Ibidem,p.42.421 Ibidem,p.46.

241

SociologieRomâneascăModernă

esteînreligialui”422.Aşadar,întreagaexistenţăestereligioasă,şioricealtămanifestareaspirituluiumanporneştedelareligie,iarbisericaestecentrulunuipopor: ,,FărăBisericăunneamecafărăinimă.Îlaşteaptădestrămarea”423.Aceastăprofundăaserţiunenuestedoaroideeexcepţionalăaunuigânditor, ci eadăexpresieunordureroaseşiexemplareexperienţecunoscutedemultepopoare,inclusivdecelromânesc.

Laasemeneasituaţiirealereferăteologul înplinrăzboi,cândsevedeobligatareiteraunadindimensiunilefundamentalealebisericii,legăturadeosebitdeintimăcupoporulromânesc:,,Cutoatăunitateadogmatică.Bisericaortodoxăs-aadaptatfiinţeietniceafiecăruipo-porînaşamăsură,încâtadevenitpentrufiecareoBiserica naţională. Eaaştiutsaîmpaceideeaecumenicăcunecesităţiledeexistenţăaleneamurilorîntr-unchipdesăvârşit”424.Păstrându-şiunitateadogmaticăbisericiles-auorganizatîncadruldiferitelornaţiunidupăprincipiulautocefaliei,ceeaceledăposibilitateadeacţiunefărăpresiuneexternă,potrivitcucondiţiilespecificefiecăruipopor.

Popoareleortodoxenuauavutconflicteîntrebisericăşistat,aşacumafostînOccident.ÎntotdeaunaînRăsăritbisericas-aasociatlatrebuinţelepoporuluisău,l-aapăratşil-aîntărit:,,Bisericaaavutînistorianeamuluiromânescunroldeprimordin.”Cuvinteledetemeliealecredinţeicreştinearomânilorsuntdecaracterlatin.Prinlatinitateamrezistatînfaţaslavonismului,prinortodoxieînfaţaispitelordinApus. În credinţă poporul român agăsit un factor de conservare aunităţiisale.

Teologulreliefeazăsituaţiaspecialăaromânilordinexaminareara-portuluicentru-periferie,fărăa-lteoretiza,aşacumvorfaceînanii‘60-70cercetătorioccidentalişiamericani.CeafirmăpărinteleStăniloae?Româniiseaflăîntr-opoziţieperiferialăînraportcuEuropa,iardacănuarfifostortodocşiarfiajunsoanexăaOccidentului:,,Latinitatea,ca legătură cuApusul, în împreunare cu ortodoxia, ca legătură cuRăsăritul,aufăcutdinpoporulromânunînsărcinatalEuropeipentrususţinereapopoarelor din răsărit şi sud-est”425. Se exprimă teologicteza:,,Poporulromânesteprinlatinitateaşiortodoxiasaopunteîntre

422 Ibidem,p.47.423 Ibidem,p.48.424DumitruStăniloae,Biserica Românească,Braşov,1942,p.3.425 Ibidem,p.13.

ConstantinSchifirneţ

242

ApusşiRăsărit”,ideeregăsitălamulţigânditoriromânidespreculturaromână–sintezăaculturiioccidentaleşiaceleiorientale.

Bisericaortodoxăapoporuluiromânaavutmisiuneadeapărareacivilizaţieieuropene,desalvareapopoarelordinsud-estulEuropeişidetransmisiuneabunurilorculturaledinApusspreRăsărit,pentrucăasusţinutcontinuucomunitateanaţională:,,Eaafostînstaresădeaaceastăputerepoporului român,deoareceea areun interesvibrantpentrunaţiecaatareşinunumaipentruom.Universalismulcatolicşiindividualismulprotestantseîntâlnescînlipsalordeinterespentrurealizareanaţieicaatare.Catolicismulvedeomenireadezbrăcatădeatri-butuletnicităţii,protestantismulpeinsulsinguratic.Înfond,amândouăconsiderăcăinsulreligiosedincolosauînafarădecalificaţiaetnică./Bisericaortodoxănudezbracăpeinsulreligiosdeetnicitateşinu-lsco-atedincomunitateaetnică.Comunităţileetnicesuntchematecaatarelamântuire.Eledevincomunităţibisericeşti.Acesteasuntbisericileautocefale.Insulsemântuieştedeodatăcuneamul./Neamurilesuntzoneonticeireductibile.Elesuntunităţilespecificeultimealeomenirii.Dineleseexplicăindividulşiprineletrăieşte.Omenireanuexistăcauncontinuumsaudiscontinuumuniform.CreaţiunealuiDumnezeunupoatefigăsitănicăieridecâtînînfăţişărilecomunităţiietnice./Acesteîntregurietnice,viiorganismespiritual-biologice,nupotfisfărâmatepentruasecreabisericianaţionale.Forţeledecomunitatenaturalăaleneamuluiseintensificaşiînalţăprincoborâreaharuluidumnezeesc,luândfiinţăBiserica.AstfelBisericaareînseamasanunumaiper-soanele,cişiîntregurilenaturaleşicoloraturaloretnică.Eanuvedepersoaneleînizolareşiînuniformitateabstractă,cicamlădiţececrescdinsevatulpineietnice.Deaceea,fărăapărăsidogmelerevelate,easemodeleazăpetrupulfiecăreinaţiuni,caoconcretizareaProvidenţiidivinepentruneamsaualtul”426.Înacestpasajseconcentreazătoatăgândireasadespreraportuldintrebisericăşinaţiune,dintrecreştinismşinaţiune.Într-uncuvânt,Bisericaaparţineunuipopor,îlexprimăcaatare,şi-iconferăidentitate.

TeologulconstatăcălaromâniBisericanaţionalăesteşiBisericăpoporală,deaicideosebireafaţădebisericarusă.,,Bisericaromânăn-afostniciodatăoBisericăaclaselorsuprapuseşioBisericăastatului,obisericăoficială”427,şiaicistăexplicaţiaîncrederiicvasimajorităţii

426 Ibidem,p.14-15.427 Ibidem,p.17.

243

SociologieRomâneascăModernă

populaţieideastăziînaceastăinstituţiemodelatoareaspirituluiromâ-nesc.Substăpânirestrăinăpreoţiiaufostsinguriiconducătorinaţionaliaisatelorşideaceeas-auinteresatdetoateproblemeledeviaţăalepo-porului:,,DinintimitateaîncareatrăitBisericacupoporul,s-anăscutoculturăpoporalăcreştină-românădeobogăţieextraordinară”428. Toate popoareledin sud-estulEuropeicunosc spiritulpoporal429. În Apus creştinismul a fructificat o teologie abstractă, ca produs al raţiuniiuniversale a intelectualilor. ÎnRăsărit, rolul teologilor l-a împlinitpoporul,careameditatasuprarevelaţiuniicreştinedinîmprejurărilesaleconcretedeviaţăşiacreatoculturăpoporalăcreştinăşietnică.Românii au urmat întodeaunabiserica pentru că o văd ca forţă desusţinereşiîntărireanaţiuniişiastatuluinaţional,singularizândpopo-rulromândecelelaltepopoare:,,ÎnRomânianumaiantinaţionalismulesteanticreştin”430,afirmăfărăechivocmareleteolog.

Istoriceşte,Bisericaafostunfactorputernicdelegăturăîntreromâ-niidepeambeleversantealeCarpaţilor.ÎnTransilvania,eaaavutunrolşimaipregnantdeidentificareaeicuromânismul,deoarecepoporulromânerasingurulortodoxdinacelareal.Odatăcupersecutareapo-poruluiromândinTransilvaniaafostpersecutatăşiortodoxia,tocmaidatorită identificării ei cu românitatea. Între provinciile româneştis-austabilitorganicraporturiîntemeiateînprimulrândpeortodoxie:,,PrincipateleauajutatArdealuluisă-şipăstrezecredinţa,iaracestaacomunicatPrincipatelorcurajullimbiinaţionaletipărite”431.

Spiritobiectiv,teologulrecunoaşterolulbisericiiuniteînafirmareaidentităţiinaţionale:,,Unnorocestepentrunoişifaptulcăşiparteacareaieşitjuridicdinlegăturilebisericeştialepanromânismului,încredinţăşiorganicarămasîncomuniunecutotneamul.Înadâncuriledesufletnus-aprodusnicioseparaţieîntreceledouăpărţialeromâni-smuluiardeleanşiniciomodificareaorientăriireligioasecentripetaleatuturorromânilor”432.

CumseexplicămenţinereadecătreBisericaortodoxăînsufletulpoporuluiardeleanacredinţeirăsăritenecafactorprincipaldecon-

428 Ibidem.429Astăzisevorbeşteşideoteologieurbană,expresieaprezenţeiputerniceabisericiiîn

oraşe,veziprof.dr.NifonMihăiţă,ArhiepiscopulTârgoviştei,Misiunea şi pastoraţia în socie-tatea contemporană,,,Almanahbisericesc”,2003,ArhiepiscopiaTârgoviştei,p.106-108.

430DumitruStăniloae,Biserica Românească,p.20.431 Biserica Ortodoxă a Transilvaniei,,,Gândirea”,XXII,nr.5,1943,p.243.432 Ibidem.

ConstantinSchifirneţ

244

servare a lui ca entitate etnică?Răspunsul este limpede: ,,Bisericaaceasta a fost în sensul deplin şi sincer al cuvântului oBiserică apoporului”433.Năvălirileturceştiaucauzatmultesuferinţepopoarelorortodoxe,păturasuperioarăafugitînţăristrăine,undes-aasimilat.Singurul care a rămas locului a fost poporul, iarBiserica a rămassolidarăcuel.ÎnArdeal,împrejurărileistoriceaufăcutcaBisericasădevinămaimultcaînoricareparteoBisericăapoporului.Aiciboieriişiintelectualiis-aumaghiarizat,pierzându-şicredinţaşinaţionalitatea:,,Întrucâtpoporulenaţiuneaînautenticitateaeinefalsificată,Bisericaortodoxăardeleanăaprimitdinstrânsacomuniunecuel,uncuprinsşioînfăţişaredepitorescduhromânesc”434.Poporulestealcătuitdincei nepregătiţi şi asupriţi, iar biserica şi-a exercitat acea funcţie deajutorareaclaselordejos.

AmintindcăN. IorgaanumitBisericadinTransilvaniabisericădesateşipreoţi,părinteleDumitruStăniloaeremarcăbinecuvântareapreoţilorînridicareapoporuluiîmpotrivastăpâniriistrăine.EpiscopiidinArdealaufostnunumaiconducătoribisericeşticişiconducătoriaipoporuluidintoatepuncteledevedere:,,Eiaufostînsăşiocârmuitoriipoporuluipeliniadestinuluinostrunaţional”435.

Punându-sechestiuneauneieventualerevigorăridecătreRusiaapanslavismului,teologulafirmăapăsat:,,ortodoxianoastrăenumaianoastră.Eaealtcevadecâtpravoslaviarusească”436. Ea nu are caracter şitendinţeinternaţionale,cisusţinecuardoarediferenţierilenaţionale.PentrucăsediscutadespredepăşireaprincipiuluinaţionalităţilorprinorganizareaEuropeiînunităţimaimari,teologulafirma:,,ortodoxiaar fi singura forţăprincarene-amsusţineaetnicitateanoastrăprincaracteruleinaţionalcareodeosebeştede tendinţele internaţionalealecelorlalteramurialecreştinismului.Eaarfisinguraforţăspiritualăcares-arasociacuatitudineaprotestatarăaneamurilormiciîmpotrivatendinţelorinternaţionaledeoricefel”437.

Câtpriveştefundamentulortodoxalfilosofieiromâneşti,contestatdeuniifilosofipentrucăarfiîmpiedicatăîncreaţiaeiliberădeafir-mareauneipreastrânselegăturiîntreromânismşiortodoxie,teologul

433 Ibidem.434 Ibidem,p.244.435 Ibidem,p.245.436 Ibidem,p.247.437 Ibidem.

245

SociologieRomâneascăModernă

ospunerăspicat:,,Desigurfilosofiaromâneascăviitoarenueobligatăsăfacăteologieortodoxă.Câmpuleieimensşiperspectiveleeiadâncicâtsufletulromânesc.Daracestastăînlegăturăcuinfinituldatorităşicredinţeiortodoxeîncares-aformat”438şipledeazăpentruocon-tinuitate,prin,,trăirepeliniadestinului”,încreaţiaspiritualăcaşiînviaţaistoricăapoporului,izvorâtădincunoaştereadesine,afiinţeişiamisiuniisaleîncredinţatedeDumnezeu.Încredinţastrăbunăsepotgăsimultetemeesenţialedemeditaţiefilosofică:,,Ortodoxiacuprindeîn germenii ei anticiparea sintetică a timpurilor viitoare”439, tocmaipentrucăareuncaracterpopular.

În aceeaşi direcţie a afirmării dimensiunii poporale a bisericiinaţionalepărinteleDumitruStăniloaeinvocăargumentulrăspândiriicredinţeicreştineprintransmitereaoralăaBibliei:,,Poporulnostruafostaşadarcreştin–şiîncăcecreştin!–prinBiserică,adicănuprintextulscrisalBibliei,ciprintextuleicurgândviu,daracelaşi,printreoameniilegaţiprincredinţaînHristosîntreolaltăşicutoţiiascendenţiipânălaapostoli”440.Exegetulapreciazăcăputereapropovăduiriines-criseaEvanghelieiestesuperioarălecturiiacesteia.PoporulromânaavutSf.Scripturăîntottrecutulsău,înaintedetraducerileeiînlimbaromână: ,,Biblia a jucat un rol uriaş, rolul primordial în formareaspiritualăapoporuluiromân,delaînceputurilelui,nunumaidin1688,decândoavemîntreagătipărităînromâneşte.”

Factorulfundamentulceacimentatunitateareligioasăapoporuluiromânpeparcursulistorieisaleesteliturghia:,,Liturghiaşislujbelerăsăriteneaurămastrăsăturabisericeascădeunireîntretoţiromânii,chiarcândîntreromâniiardelenis-aprodusoseparaţiedinpunctdevedereadministrativ-bisericesc”441.Poporulromânarămasîncadrulaceleiaşi vieţi religioase răsăritene, inclusiv uniţii, care au cerut în1700,,catoatălegeaşisărbătorileşiposturilesăsteapeloc.”IatădeceLiturghia,,elegeaspiritualăaexistenţeiîntreguluipoporromân.”

Dinaceastăprezentare,fatalmentelimitată,sedesprindeviziuneapărinteluiD.Stăniloaeasuprafundamentuluicreştinalnaţiunii-acelui

438 Ibidem,p.248.439 Ibidem.440Idem,Biblia şi sufletul românesc,,,Telegrafulromân”,anulLXXXVI,nr.37,1938,

p. 1.441Idem,Liturghia şi unitate religioasă a poporului român,,,BisericaOrtodoxăRomână”,

anLXXIV,1956,nr.10-11,p.1080.

ConstantinSchifirneţ

246

ortodoxpentrunaţiunearomână-,oconcepţieglobalăcepleacădelaideeateologicăşiajungelascrutareafilosofică,antropologică,istorică,culturalăşigeopoliticăanaţiunii,statornicindoparadigmădestudiualacesteia,înmulteprivinţeprofitabilăşiastăziîncontextuldezbate-rilorprivindfiinţareanaţiuniiîncontextulprocesuluideglobalizarealumiiactuale.

247

NOTĂ

Studiiledinacestvolumaufostiniţialstudiiintroductivelalucrărireeditatedenoi.Altestudiiauapărutînrevisteacademice.Uneledintretitluriledemaijosaufostmodificateîntextdinraţiunideredacta-re, iar conţinutul unora dintre lucrări a cunoscut câtevamodificăristilistice.

1 Ştiinţă şi sociologie în opera lui Spiru Haret,studiuintroductivlaSpiruHaret,Mecanică socială,Editura100+1Gramar,2001,pp.I-XXXII;

2 Modernitate şi reformă în viziunea lui Spiru Haret,,,Academica”,anulII,11(23),septembrie,1992,p.21.

3 Traian Brăileanu, o concepţie sociologică originală,studiuin-troductivlaTraianBrăileanu,Sociologie generală,EdituraAlbatros,2003,pp.V-LIV;

4 Prima lucrare românească de teorie politică,studiuintroductivlaTraianBrăileanu,Politica,EdituraAlbatros,2003,pp.V-XLVII;

5 O viziune monografică despre burghezia românească, studiuintroductivla M.Manoilescu,Rostul şi destinul burgheziei româneşti,EdituraAlbatros,2002,pp.V-LIV;

6 Dumitru Stăniloae despre fundamentul creştin al naţiunii,studiuintroductivlaDumitruStăniloae,Creştinism şi naţiune,EdituraElion,2003,pp.V-XXII;

7 Mircea Vulcănescu-restaurator al filosofiei,,ViaţaRomânească”,anulXCIX,ianuarie-februarie2004,pp.177-179.

8 Mircea Vulcănescu şi sistemul sociologic al lui Dimitrie Gusti ,,RevistaRomânădeSociologie”,serienouă,anulXV,nr.1-4,2004,pp.247-258.

9 N. Bagdasar - portretist al gânditorilor români, ,,RevistaRomânădeSociologie”,serienouă,anulXVII,nr.1-2,2006,pp.119-140.

ConstantinSchifirneţ

248

INDICE DE NUME, TERMENI ŞI DE TITLURI DE LUCRĂRI

Aaculturaţie,22.AlmondGabrielA.,111,113,123.Amintiri. Notaţii autobiografice,56,197.AmzărD.C.,54.AndreiPetre,50,69,75,82,87,90,167,187.Antologie filosofică. Filosofi străini,204.AntonescuG.G.,122,211,213.AntonescuIon,56,215.Aristotel,54,57,60,91,192.artadeaguverna,119.Arta dialogului la Luchian,51.Asupra iubirii sau Banchetul lui Plato,212.AvenariusR.,72.

BBagdasarNicolae,7,196-224.BaechlerJean,67.BaudrillardJean,80.BăncilăVasile,54,213.BeldieConstantin,217.BerdiaevNikolai,205.BerkeleyGeorge,212.BerneaErnest,54.Betrachtung und Beleuchtung in der Geschichte der Philoso-phie Auftre tenden höchsten Kategorien,52.biologie,59,77,83.Bisericaortodoxă,231,238-245.

249

SociologieRomâneascăModernă

BlagaLucian,240.BogdanVirgil,204.BontilăG.,209.BourdieuPierre,12,80.BrăileanuTraian,7,48-124,167,187,207,215,234.BrucărI.,211,213.burghezia,125-166.Burghezia română,166.

CCareyHenriCharles,14,20.capital,30,31,32,33.capitalism,119,125-165.cauzalitate,60,87,186,187.cauzedenaturăeconomică,28.cauzedenaturăintelectuală,28.cauzemorale,28.CălinescuArmand,233.CălinescuG.,217.Câteva observaţiuni asupra vieţii spirituale a sătenilor din Goicea-Mare,187.centruldegreutatealunuicorpsocial,19.Cercetări asupra intelectului omenesc,212.ChamberlainH.St.,62.Chestia ţărănească,10.CioculescuŞerban,235.civilizaţie,18,22,34-35,141,178.clasădemijloc,135,142,165.clasapolitică,95,101,102-103,106,109,114,115,119.clasăsocială,132,133.ClastresPierre,98.ComteAuguste,83.

ConstantinSchifirneţ

250

ContaVasile,48,53,58,59,62,66,76,130n,175,196,207.comunitateumană, 72,73,76,80,100.comunitatenaţională,150,155,158.constituţie,95,101,119.corporatism,129,155,156.corupţie,115-117.Corupţia. Un capitol din psihologia socială,55.CrainicNichifor,226,227n,230.creştinism,162,227,229,234,235,237,238,243.Criterii sociale în finanţele publice,140.Critica raţiunii practice,205.Critica raţiunii pure,205.Cultura română şi politicianismul,89.cultura,122,153,161.

DDahlR.,93.DahrendorfRalph,80.Der Begriff des theoretischen Wertes bei Rickert,199.DescartesRené,15.Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filoso-fie,52,60,73.determinism,12,26,79,107.DeutschKarl,111,123.DiaconuMarin,187.DidilescuIon,164,165.Die Grundlegung zu einer Wissenschaft der Ethik,52,73.difuziunesocială,24.Din problemele culturii europene,204.dinamicasocială,16,67,78,80,84.Dimitrescu-IaşiConstantin,7,45,49.DionLeon,111.

251

SociologieRomâneascăModernă

DjuvaraMircea,213.DragomirescuMihail,175,177,196.DrăghicescuDumitru,49,68,73,90,162,194,232.DurkheimÉmile,7,11,13,14,22,60,61,66,68,73,75,187,231,232,233.

EEastonDavid,111.echilibrusocial,110.educaţiepolitică,120-121.Ed. Husserl,205.Elemente de sociologie pentru clasa a VIII-a secundară,57, 84.elevatoruldirect,139elevatorulindirect,139.EliadeMircea,62,182,185,186,218,223.elite,103-105,122.Elitaţărănească,122.EminescuM.,7,48,117,122,126,139,140,145,151,160,179,196.Essai sociologique sur la liberté,57.Essai sur la mécanique sociale,15.Ethik und Soziologie – Ein Beitrag zur Lösung des Problems: Individum und Gesellschaft, 56.Etica,211.Etica pentru clasa a VIII-a secundară,57etică,60,61,64-65,68,69,73,74,86,88,188,190.etnicitate,242,244.

Ffamilia,28,29,66,67,69,77,80,83,94,98,100,161,162.Filosofia contemporană a istoriei,204,206.

252

Filosofia românească de la origini până astăzi,204.Filosofia socială a lui Vasile Conta,57.FlorianMircea,90,196,198,199,201,205,209,210,213,217,218,221.formăpolitică,92,99,101,114.formăsocială,75,91,92,94,102.Formele elementare ale vieţii religioase,232.formeevolutive,58,59,66,76.formefărăfond,35,179.formeneevolutive,58,59,66,67,72,76,207.Fragmente autobiografice,194.FrobeniusLeo,30.funcţionarismul,118.Fundamentarea biologică a sociologiei şi impor tanţa ei pentru teoria şi practicapedagogică,57.

Ggeneraţie,176,182-184.Generaţia,182.Generaţie şi cultură,182.GeorgiadeConstantin,189,190,208,213.GherasimVasile,201.GhidionescuVladimir,53n.GolopenţiaAnton,7,167-174,191.grupurisociale,64,67,84,107.GustiDimitrie,49,50,54,62,68,69,80,81,82,84,85,86,90,114,167,171,172,173,174,181-195,200,205,209,210,213,217,218,220,231,233.

HHeliade-RădulescuIon,48,54,62.

253

SociologieRomâneascăModernă

HerseniTraian,15,50,54,87,167,173,190,191,233.d’Holbach,15.HumeDavid,212.HusserlEdmund,189,199,205.

IIbrăileanuGarabet,48,142.industrie,46,130,136,137,144,145,158,164.instituţii,69,96,150-152.Introducere în filosofie,201.Introducere în sociologie(TraianBrăileanu),50,56,61, 64,74,76,90,123.Introducere în sociologie(MihailRalea),69.IonescuIon,37.IonescuNae,176,177,185,186,188,190,191,196,200,201,204,205,210,216,217,218,221,222,223,226.IonescuTache,89.IonescuIondelaBrad,48.IorgaNicolae,55,128,194,206,224,226.Istoria civilizaţiei române moderne, 226.Istoria filosofiei moderne, 202,204,208,212,214.Istoria filosofiei româneşti,204,206,207,221.Istoria teoriilor sociologice,54,57,63.IstratiC.I.,45.

KKantImmanuel,11,16,57,60,199.KogălniceanuMihail,48,126.

LLapierreJean–William,111.La théorie de protectionnisme et l’échange international, 128.

ConstantinSchifirneţ

254

LebonErnest,37.L’État et la Communauté morale. Essai philosophique, 57.legeacreşteriifonduluiintelectualalsocietăţii,30.legidinamice,72,75.legistatice,72,75.LerouxPierre,61.libertatea,26,34,65,76.LovinescuEugen,126,127,152,157,166,226.

MMadgearuVirgil,127.MaiorescuTitu,7,8,18,45,48,89,151,175,176,179,194,196,219,223,236.ManoilescuMihail,7,125-166.MarxKarl,66,80,134.MasarykT.G.,57n,62.Mecanica socială,8,11,40.mecanicaraţională,15,16,17,18,19,24.mecanicasocială,14-18.mediuintercomunitar,92,98,99,101,103,104,105,106,113.mediunatural,98-102.MehedinţiSimion,175.MertonRobert,80.metodamonografică,7,82,84,86,171,172,185,191.MismerCharles,15.Monografia sumară a satului,171.MontesquieuCharlesdeSecondat,54.MoscaGaetano,91,94,102,181.

NNatorpPaul,199,205.

255

SociologieRomâneascăModernă

naţionalism,121,149-150,157,230,238.naţiune, 66,67,68,80,83,111,121,143,163,172,225,227,230,236,237,238,242.NeamţuOctavian,167.NegulescuP.P.,53,90,175,196,201,209,210.NegurăIon,54.NestorMariusIon,209.NietzscheFriedrich,175.Noi teorii politice,57.NoicaConstantin,186,206,207,216,218,223.

OOmagiu prof. C. Rădulescu-Motru,205,212,213.oraş,135,136,139-142,165,169,172,178.Originea speciilor,48.Originile meta fizicii. Încercare asupra temeiurilor metafizice ale sociologiei, 56.ortodoxie,163,225-246.

PPanaitescuP.P.,54.ParetoVilfredo,58,62,83,91,92,94,103,108,118,181.parlament,115,116,119,122,168.ParsonsTalcott,123,183.PârvanVasile,193,194.PetrescuNicolae,163,164,165,210.PetroviciIoan,175,201,202,204,209,211,212,214,215,217,218,219.PirenneHenri,134.Plan pentru un studiu sociologic asupra armatei,57.Platon,54,60,91,116.Poemul naturii,212.

ConstantinSchifirneţ

256

politicianism,55,89,115.PompeiuDimitrie,36.PoniPetre,45.PopoviciA.C.,89,236.PopoviciMihai,198,199.Popper,Karl,11.Portrete,208,224.PortuondoyBarceloA.,14.PosescuAlexandru,201,220.PowellJr.BinghamG.,111.P.P. Negulescu,205,212,217,218,219,220.presă,122.Probleme de sociologie,52.Propoziţiile relative la Cicero, 51.Principiile cunoştinţei omeneşti,212.Principiul:-conservăriienergiei,23.-egalităţiiacţiuniişireacţiunii,38.-inerţiei,21.-minimeiacţiuni,23.-mişcăriicentruluidegreutatealsistemului,23.-mişcărilorrelative,21.-vitezelorvirtuale,38.Privire istorică şi critică asupra categoriilor filosofice,51.ProudhonPierreJoseph,61.Psihologiapoporuluiromân,173.psihologieetnică,159-163,173.

RRaleaMihail,53n.,69,159,162,196,203.Rădulescu-PogoneanuI.A.,175,196,198,210.Rădulescu-MotruConstantin, 35,36,53,89,115,143,162,

257

SociologieRomâneascăModernă

173,175,176,177,179,186,190,196,200,201,202,203,207,208,209,210,211,212,213,214,216,217,218,219,220,222,230,237.RicardoDavid,130.RichardGaston,54.românitate,235,243.Rostul şi destinul burgheziei româneşti,129,130,155.RoşcaD.D.,201,219.Roza vânturilor,185.RussoAlecu,126.

SSanduTudor,191.satul,139-142,169.Schiţă de programă analitică pentru învăţământul sociologiei în licee,84.SchmitterPhilippeC.,129.ScrabaG.D.,36,38,49.SiegelCarl,58.SimmelGeorg,75.sistemsocial,19,21,23,42,65,66.sistemismsociologic,71-73.SmithAdam,130.sociabilitate,67.Sociologia,parteaI, Consideraţiuni generale,49.Sociologia generală,50,56,64,91,101,123.Sociologia în învăţământul superior şi secundar,57,81.Sociologia lui T. G. Masaryk,57.Sociologia războiului,50.Sociologia revoluţiei,50.Sociologia şi arta guvernării,54,57.Sociologie,49,50.

ConstantinSchifirneţ

258

Sociologie generală,50,74,76,85.Sociologie românească. O revistă cu adevărat apuseană,189.Sociologie românească (Răspuns d-lui C. Georgiade),189.SombartWerner,134,136,159.SorokinPitirikin,14.Soziologie in Rumänien, 56.Soziologie und Politik,56.SpannOthmar,60SpencerHerbert,20,21,59,60,62,73,75,83,94.SpinozaBaruch,15,211.SperanţiaEugeniu,30,70,87.StahlH.H.,50,173,191,217.staticăsocială,67,78,80,84.Statul şi comu nitatea morală,57.StereConstantin,48.SteinL.,60.Studii sociologice şi etice,50.Sur l’invariabilité des grandes axes des orbites planétaires,8.

Ş60 de sate româneşti,172.şcoala,41-47.şocsocial,25,26.ştiinţă,31.ştiinţapolitică,91,95.ŞtefănescuMarin,53n,219.

TTardeGabriel,75.TatuNicolae,201,220.Teoreticieni ai civilizaţiei,204.Teoria comunităţii omeneşti,57.

259

SociologieRomâneascăModernă

Teoria cunoştinţei,Titu Maiorescu,205.TocquevilleAlexisde,80.TodosiaMihai,165.Tomad’Aquino,54.TönniesFerdinand,60,62.tradiţii,239,240.TrebiciVladimir,52.

ŢŢărănime,10,24,45,46,105,117,126,135,139,141,142,146,157,158,160,163,164.ŢiţeicaGheorghe,36.ŢopaLeon,54.

UUţăMihai,201.

VVasilescuEmilian,232.VianuTudor,196,203.Vlădescu-RăcoasaGheorghe,75,86.voinţă,26,66,69,80,110,111,186,188,239.VulcănescuMircea,7,50,84,173,175-195,214,216,218,223.

WWardLester,14.WeberMax,11,13,14,34,62,66,80,92,96,103,108,118,134.WiniarskiLeon,14,15,38.WormsR.,60WundtW.,54.

ConstantinSchifirneţ

260

XXenopolAlexandruD.,48,62,175,194,206.

ZZeletinŞtefan,54,126,127,130,137,164.