sociologie_romaneasca_moderna - constantin schifirnet

CONSTANTIN SCHIFIRNEŢSOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ MODERNĂ

Coperta: Ilustraţie- Concepţieşirealizare:CristianŢiu

Tehnoredactare:CristianŢiu

©Copyright-CONSTANTIN SCHIFIRNEŢ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

SCHIFIRNEŢ, CONSTANTIN

SOCIOLOGIEROMÂNEASCĂMODERNĂ /

CONSTANTIN SCHIFIRNEŢ- Bucureşti: Criterion Publishing, 2009

ISBN 978-973

CONSTANTIN SCHIFIRNEŢ

SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ

MODERNĂ

5

CUPRINS

Cuvânt înainte

Ştiinţă şi sociologie în opera lui Spiru Haret1.Destinulunuimatematician2.Mecanicasocială3.Sociologiaharetiană4.Ideilesociologiceharetieneînspaţiulpublic

Modernitate şi reformă la Spiru Haret

Concepţia sociologică a lui Traian Brăileanu 1.Scurtăbiografie1.Sociologieşifilosofie2.Sociologie,eticăşipolitică3.Oviziunesistemicădespresocietate4.Sociologiagenerală5.Sociologiaînînvăţământ6.EcourileideilorsociologicebrăilianePolitica de Traian Brăileanu, prima lucrare românească de

teorie politică1.Ştiinţapoliticăşisociologia2. Statul3.Mediulnaturalşimediulintercomunitar4.Clasapolitică5.Elitele6.Raporturilesistemuluipoliticcualtesisteme7.Individşisocietate8.Partidulpoliticşicorupţia9.Artapoliticăsauartadeaguverna

Mihail Manoilescu: o viziune monografică despre burghezia română

1.Destinulunuimaresavant

ConstantinSchifirneţ

6

1.Burghezia-categoriesociologică2.Evoluţiaburghezieiromâneşti3.Satulşioraşul4.Funcţiileburgheziei5.Naţionalismul6.Eliteleromâneşti7. Statul8.Psihologieetnicăşiburghezia9.ExegezaideilorluiM.Manoilescu

Anton Golopenţia – sociolog reformator

Mircea Vulcănescu- restaurator al filosofieiVeghea lui Mircea Vulcănescu la sistemul sociologic al lui D.

Gusti

N. Bagdasar despre gânditori români1.Scurtăbiografie1.OperafilosoficăaluiN.Bagdasar2.Manager3. Observator al lumii universitare şi al mişcării filosofice

româneşti

Dumitru Stăniloae despre fundamentul creştin al naţiunii1.Ortodoxieşinaţiune2.Bisericaortodoxă

NotăIndice de nume, termeni şi de titluri de lucrări

7

CUVÂNT ÎNAINTE

Sociologiaînspaţiulromânescs-aafirmatlapuţintimpdupălan-sarea termenului ,,sociologie”de cătreAugusteComte, aşa cumseîntâmplăcuoriceînceputaluneiştiinţe,decătrepersonalităţispeciali-zateînaltedomenii–I.C.Brătianuompolitic,T.Maiorescufilosof,M.Eminescu,poet.Unagronom,IonIonescudelaBradaaplicatmetodamonograficăînstudiulunorjudeţesauprovinciiromâneşti.PrimulcursdesociologieseţinelaUniversitateadinBucureşti,înanuluniversitar1896-1897decătreC.Dimitrescu-Iaşi.

Adevărata ,,exploziesociologică”seproducedupăprimul războimondialprincatedreledesociologiedelauniversităţiledinBucureşti,Iaşi,CernăuţişiCluj.

Despreproducţiasociologicăromâneascămodernăvorbimînpa-ginileacesteicărţiaşacumseregăseşteînlucrărileluiS.Haret,T.Brăileanu,M.Manoilescu,MirceaVulcănescu,AntonGolopenţia,N.BagdasarşiD.Stăniloae.Includereamareluiteologînrândulsociolo-gilorpoatesăparăsurprinzătoare.Credcăpuţiniştiudesprearticolelelui Stăniloae despreŞcoala sociologică de laBucureşti sau despreDurkheim,darşidespredimensiunilesocialealereligiei.

8

ŞTIINŢĂ ŞI SOCIOLOGIE ÎN OPERA LUI SPIRU HARET

1. Destinul unui matematician

În răstimpul când sociologia îşi căuta încă propriul drum, unmatematician român, specialist recunoscut înmecanică, publica, înanul1910,laParis,ocarte,Mecanica socială.Temalucrăriireferealaaplicabilitateamatematiciiînstudiulfenomenelorşiproceselorsociale.Autorulei,S.HareteraunadintrepersonalităţilereprezentativealeştiinţeişiînvăţământuluiromânescdelasfârşitulsecoluluialXIX-leaşiînceputulsecoluluialXX-lea.

S.Harets-anăscutla15februarie1851laHanulConachi,judeţulPutna.IntrălaşcoalaprimarădinDorohoiîn1858,apoiocontinuălaIaşişioterminălaBucureştiîn1862.Acesttraseuşcolarlavârstaasimilăriicunoştinţelorînşcoalăîşivafipusamprentapeintereseleştiinţificeşisocialealeviitoruluiomdeştiinţăşiomdestat.În1862in-trăla,,SfântulSava.”În1874,laabsolvireaUniversităţiidinBucureşti,îşiialicenţaînştiinţefizico-matematice.Înurmacâştigăriiconcur-suluiMinisteruluiInstrucţiuniiPublice,TituMaiorescul-atrimislastudiilaParis,pentruastudiaştiinţelematematiceteoretice.Aicivasusţinelicenţaînmatematicăîn1875,şiînfizicăîn1876.În1878ob-ţinelaParistitluldedoctorînmatematicicutezaSur l’invariabilité des grandes axes des orbites planétaires,tipărităîn1878şiretipăritădupă şapte ani înMemoriileObservatorului dinParis.Este primultitludedoctorînştiinţeobţinutdeunromânlaParis.Revenitînţară,Haretestenumitprofesorlagimnaziul,,MihaiBravu”,cădupăcâtevazile,săocupepostuldeprofesorsuplinitorlaFacultateadeŞtiinţeaUniversităţiidinBucureşti,iarîn1882devine,princoncurs,profesortitularalcatedreidemecanicăraţionalălaaceeaşifacultate.În1879,laovârstăfoartetânără,urmareaprestigiuluidecaresebucura,afostalesmembrucorespondentalAcademieiRomâne,iarîn1892afostalesmembrutitular.

Publicăîn1880studiulasupraproiectuluiderăscumpărareacăilor

9

SociologieRomâneascăModernă

ferate.Între1881-1891predălaSeminarul,,NifonMitropolitul”-mate-matica,laŞcoaladeartilerieşigeniu-mecanicaraţională,laŞcoaladepodurişişosele-algebra,laŞcoaladeOfiţeri-mecanicaraţională.Afostinginerhotarnic,publicândlucrăriasuprahotărnicieiunormoşii.

Haretaîmbinat,într-unmodcumrars-aîntâmplatînculturaro-mână,calităţiledesavantşidascălcuabilităţiledeomdestat.Aavutînaltedemnităţiînstat:InspectoralÎnvăţământului,SecretarGenerallaMinisterulInstrucţiuniipubliceşialCultelor,ministrualInstrucţiuniipublice(detreiori)înguverneliberale,întoatemanifestându-secaunmarereformatorşictitordeinstituţii.Înactivitateasapublicăainiţiatşiaorganizatacţiuniceaudăinuitîntimp:acordareadecărţigratuitepentrucopiisăraci,loturişcolarepentrufiecareşcoală,cantineşcolare,şcolideadulţi,instituireamedaliei,,Răsplatamuncii”,editarearevistei,,Albina”,înfiinţareauneicomisiiîncadrulMinisteruluiInstrucţiuniiPublicedeelaborareaprogrameişcolilorsecundareşiaregulamentelorpentru întreg sistemul şcolar, toateacesteacţiunieliminând,măcarparţial,deficienţelegravedin învăţământul românesc, remarcatedeatâteaorilasfârşitulsecoluluialXIX-lea1.Înperioadaministeriatelorsales-aresimţitprofundprogresulînedificareainstituţiilordeînvă-ţământ,augmentareacalităţiiactivităţiididactice,întărireasistemuluinaţionaldeînvăţământ.

Suferinddeoboalăincurabilă,SpiruHaretmoarela17decembrie1912.Traseulvieţiisaleestedrumulparcursdeopersonalitateaştiinţeişideunreformatorcareapromovatidei,normeşivalorialemoderni-tăţiiînactelegislativeşiadministrativealcărorefectseresimtepânălaacestînceputalmileniuluitrei.

DarHaretnuestedoarctitoralsistemuluilegislativşcolarşiorga-nizatoralînvăţământuluimodernromânesc,cişiapărătoralintereselorţărănimii,şiunuldintreprimiicareausemnalatgravitateaproblemeiţărăneşti2.DintruînceputHaretadatatenţiecunoaşteriistăriisocialedinsocietatearomâneascăşi,înconsecinţă,aurmăritridicareaştiin-ţificăşiculturalăacategoriilorsocialedefavorizate,pentruadiminuadecalajul imens care exista, din această perspectivă, faţă de stareaniveluluideculturădinţărileoccidentale.Prinacţiuneasareforma-

1 ŞerbanOrăscu,Spiru Haret,Edituraştiinţificăşienciclopedică,Bucureşti,1976,p.42.

2 CostinMurgescu,Mersul ideilor economice la români, II, EdituraEnciclopedică,Bucureşti,1990,p.206.


10

toareaintrodusraţionalitateasocialăîninstituţiileşcolareşiamilitatpentru soluţii realiste în ce priveşte proprietatea funciară şi stareasocialăprecarăaţărănimii.StudiulsăuChestia ţărănească,publicatîn1905prezintăstareaţărănimiişisugereazădirecţiideschimbareacondiţiilordeviaţăaleacesteicategoriisociale.Dinaceastăcauzăafostconsideratautormoralalrăscoaleiţărăneştidinanul1907.Înactivitateasapublicăviguroasă,curezultateremarcabileînreforma-rea învăţământului, în organizarea şi conducerea acestuia,Haret acunoscutrealităţilesocialeromâneşti.Învăţământuleradomeniulcareoglindeacuclaritatestărilesocialeromâneştialetimpului.Ommodern,atentlaacţiunilesocialealediverselorcategoriisociale,preocupatdeintroducereaprogresului în societate,Haret a putut observamersulvieţiiromâneşti.Încontactuldirectcurealităţilesocialeelarealizatcomplexitateaşidiversitateaextraordinarăafenomenelorşiproceselorsociale,căroracăutasălegăseascătrendullorreal.Matematician,ela crezut că numai tehnicile analizeimatematice sunt profitabile încunoaştereacurigoareasocietăţii,fiindcănumaiastfels-arputeafacefaţăcomplexităţiifaptelorsociale.Eleraconvins,asemeneaoricăruiomdestat,deinsuficienţamijloacelordecaredispuneaînînlăturareadificultăţilor din viaţa popoarelor, datorate caracterului complicatal problemelor sociale, număruluimare de elemente din care suntalcătuite,ignoranţei ,,aproapecompletăîncareneaflămînprivinţalegilorceguverneazăfărănicioîndoialăfenomenelesociale,lafelcaşiîncazultuturorcelorlaltefenomenenaturale[...].Şiastfel,ceeacesecheamăpoliticănuestedemulteoridecâtotexturădeexpediente,demeschinesubtilităţi,demiciintrigi,dejosniciimărunte-caredealtfel,nusunttotdeaunachiaratâtdemărunte-,înlocsăfieceeaceartrebuisăfie,oştiinţăfoartedificilă,clădităînsăpebazesigureşisolide” (p.33-34)3.Numaiopersonalitatecael,angrenatădirect înorganizareaşiconducereaunuiadintresectoareleimportantealevieţiisociale,putearealizacăpoliticaesteoactivitatecarecereocunoaşteretemeinicăalegilordupăcarefuncţioneazăsocietatea.CaracterizareapoliticiidintextuldemaisusesteurmareaexperienţelorcrudetrăitedeHaretnunumaicaomdestat,darşicaintelectual.Iată,sobrietateaatâtdespecificămareluisavanteste,fărăvoialui,dublatădesarcasm

3Citatele lacarenusefac trimiteridarse indicăpaginasuntdinS.Haret,Mecanica socială,traducereAdina-GabrielaApostol,studiuintroductivşinotedeLeonŢopa,Edituraştiinţifică,Bucureşti,1969.

11


faţădeceeaestepoliticareală.Numaipuţin importantestedemersulsău într-odisciplină-so-

ciologia-desprecarenusepronunţaseînniciunfelpânăatunci.Sănuuităm,elpublicălucrareaîncontextulîncareÉ.DurkheimşiM.Weberelaboraulucrăriesenţialedespreştiinţasociologiei.Conştientdenecesitatearigoriiştiinţificeînstudiulfenomenelorsociale,Haretintră,fărăcomplexe,îndialogulcusociologii,iaropiniileexprimatedeuniidintreeistaumărturiepentruvaloarealucrăriisale.

Lucrarea Mecanica socialăseînscrieînaceastăcontribuţieesenţialăaautoruluieiladezvoltareauneiştiinţe-sociologia-născutăînepocamodernăşiemblematicăpentrucivilizaţiamodernă.Haretaintuitcăsocietateaesterealitateaceamaicomplexă,iarorganizareaşicondu-cereaeinusemaiputeaurealizafărădemersulştiinţificdecunoaştereafenomenelorsociale.

ÎnaintedeatrecelaanalizaideilordinMecanica socială credemcăesteutilăofoartesuccintăprezentareaceeaceînseamnăastăzicu-noaştereasociologică.Estelimpede,investigarearealităţiisocialepre-supunestudiuleifărăimplicareasubiectivităţiicercetătorului,pentruaseobţineinformaţiicaresăreflecteîntocmaiadevărul.PrimulcareafăcutdiferenţaîntrecunoaştereaobiectivăşicunoaştereasubiectivăafostI.Kant.Filosofulgermanfoloseştetermenul,,obiectiv”pentruacaracterizacunoaştereaştiinţificădreptocunoaşterecesedesfăşoarăindependentdepoziţiasubiectivăacercetătorului,iarjusteţeaeipoatefiverificatădeoricine.Obiectivitateaenunţurilorştiinţeiempiriceestedependentădeformareateoriilor,deformulareaipotezelor,aenunţuriloruniversale.DupăcumspuneK.Popper,observaţiilenoastrepotfites-tatedeoricinenumaiacoloundeanumiteevenimente(experimente)serepetăpetemeiullegităţilor,respectivpotsăfiereproduse.Cunoaştereaştiinţificăesteactuldeformulareaenunţurilorştiinţificeobiectivecarepotsăfieintersubiectivtestate4.

Încădelaapariţiasociologieis-aurmăritgăsireaacelormetodecaresăfacădineaoştiinţăasemănătoarecufizica,astronomia.Înperioadadesfârşitdesecol19şiînceputdesecol20,sefăceaefortulcastudiulştiinţificînsociologiesă-şiîntemeiezeenunţurilefundamentalepeace-leaşiprincipiicediriguiautoateştiinţele:lumeaexistăindependentde

4KarlPopper,Logica cercetării,studiuintroductivşinotedeMirceaFlonta,traduceredeMirceaFlonta,AlexandruSurduşiErwinTivig,Edituraştiinţificăşienciclopedică,Bucureşti,1981,p.77.


12

subiectulcunoscător;existenţaobiectivăasocietăţiiesteindependentădecercetător;realitateasocialăestestructuratăcarelaţiecauză-efect,iarevoluţiaeiesteguvernatădeprincipiuldeterminismului;realitateapoateficunoscutăprinobservaţiifăcutedincolodeoricesubiectivitate.Sociologiasecuvinesăexplicerealităţilesocialecafapteştiinţifice,iar adevărul ştiinţific derivă din analiza obiectivă prinmijloacedeobservareşidemăsurare.

Săspunemcăevoluţiagândiriisociologiceaarătatcă,spredeosebiredecercetareadinştiinţelenaturaleinteresatădestudiulrelaţiilorcauzalesubforma,,cauzaAdeterminăBşiarecaefectcertC”,ştiinţeleumaneşisocialeanalizeazăprobabilitateaca ,,ocauzăAsă influenţezepeBşisăproducăefectulCdarşiefecteleD,E….”Prinurmare,acesteştiinţesuntprobabiliste.Ştiinţelesocialeşiumanestudiazăoameniiînipostazalordefiinţeindividualeşisociale,ceeacel-adeterminatpesociologulfrancezP.Bourdieusăafirme:,,Probabilesteunblestemcaştiinţeleomuluisăaibăde-afacecuunobiectcarevorbeşte”5.

Sociologia este ştiinţa despre societate care studiază realitateasocialăîntemeiuluneiteorii,darşipebazacercetăriiempiriceprinmăsurareafrecvenţeisauintensităţiifaptelorsociale.Lafelcaoricareştiinţă,eadispunedeometodologieproprieacercetării,demetodeşitehnicidecunoaşterearealităţiisociale.

Rezultăcăscopulcercetăriisociologicestăîndescoperireaacelorinformaţiidesprerealitateasocialăcepotfiutilizateînpredicţiidespreevenimenteşiprocesesociale.Astăzicapătăoponderetotmairidicatăanalizacantitativă însociologie.Cibernetica, teoria jocurilor, teoriainformaţieiaupătrunsînsociologie.Apariţiacomputerelorastimulatrapidmodelareaproceselorsocialeprivinddeciziile,conflictele,ana-lizeleelectorale.

Este adevărat, faţă deutilizareametodelor cantitative există dinparteaunorsociologirezervecriticefiindsemnalatelimitealeempiris-mului.Seconsiderăcăanalizacantitativăducelaunempirismabstractşinicidecumlastudiulconcretalsocietăţii.Trebuiespuscă,dincolodeacestelimite,metodologiacercetăriisocialecuprindecapitoledistinctedespremăsurare, statistică,modelarea fenomenelor sociale, scaleleşi tehnicile de scalare, experimentul social, teoria grafurilor.Toateacesteachiziţiiînanalizacantitativăasocietăţiis-aufăcutîntimpîn

5 În Sociologie franceză contemporană,antologieîntocmitădeIonAluaşşiIonDrăgan,Editurapolitică,Bucureşti,1971,p.192.

13


confruntareadintrediverseleşcolisociologice.Estesemnificativpentruevoluţiasociologieisăamintimcăfonda-

toriieinuauacceptatintrusiuneamatematiciiînstudiulvieţiisociale.A.Comteexprimaîncredereaîncapacitateaştiinţeideaformulalegipebazaobservaţiei,astfelîncâtelesăfiecerteşiimposibildeinfirmatde către noi experimente. PentruComte, toată cunoaşterea umanăestedatănumaideştiinţădatorităvirtuţiloreidestudiusistematicalfenomenelorşideexplicarealegilordefiinţareaacestora.Filosofulfrancezapreciacănumaiobservaţiaestemetodaceamaieficientădecunoaştereştiinţificăşiavertizacăsociologia,,trebuiesărezistecontrainvazieimatematice.”

Alţi doi fondatori ai sociologieiÉmileDurkheimşiMaxWeberau gândit alte principii ce dau obiectivitate ştiinţifică demersuluisociologic decât formulelematematice.ÉmileDurkheim considerasociologiacaştiinţăafaptuluisocial,deoareceacestaexistădincolode individ.Astfel, sociologia studiază societatea alcătuită din faptesocialecesemanifestăprinoexistenţăproprie,fărănicioingerinţăasubiectivităţiiumane.Faptulsocialsecaracterizeazăprinexterioritatealuifaţădeconştiinţeleindividuale.Elesteoriceactsaufenomensocialindependentdemanifestărileindividuale.Deaceeaelacţioneazăcao constrângere exercitată asupra individului pentru că acesta să seconformezeconvenţiilorşinormelorsociale.,,Tratămfaptelesocialecalucruri”afirmăsociologulfrancez.,,Principalulnostruobiectiv…estedeaextinderaţionalismulştiinţificlaconduitaomenească,arătândcă[...]eaestereductibilălaraporturidelacauzălaefect”şideaceeasociologia,,nutrebuiesăconsisteîntr-osimplăparafrazăaprejudecă-ţilortradiţionale”6.

Larândulsău,MaxWeberfăceadiferenţanecesarăîntresociologieşiştiinţelenaturii.Pentrusociologulgermantoatefaptelesocialesuntfaptecomprehensibile.Fenomenecumsuntstabilireaunuipreţ,orga-nizareauneigreve,conduitareligioasăaunuitribsuntcunoscuteînaltmoddecâtsuntstudiatefenomenenaturale:dececadeunmeteorit,dece îngheaţăapa,adicăprimelesuntcunoscutedin interiorul lor,pentrucăsociologulînsuşiesteofiinţăsocială,pecândcelelaltesuntinvestigatedinexteriorullor.Sociologiaesteştiinţăaacţiuniisociale,oştiinţăcomprehensivăşiexplicativă.Fiinţeleumaneaucapacitateade

6ÉmileDurkheim,Regulile metodei sociologice,traduceredeC.Sudeţeanu,ediţiaaII-arevăzutădeIoanMihăilescu,Edituraştiinţifică,Bucureşti,1974,p.35.


14

aficonştientedemodulîncaresepetrecacţiunilesociale.Sociologultrebuiesăobservetrăirilesubiectivealeindivizilorceinteracţioneazăşiacţiunilelor.Acţiuneasocialăesteprodusuldecizieiluatedeindivizicareîidauunsens,iarconduitalorarelocîntemeiulaceluisens.

Ambii fondatori ai sociologiei,ÉmileDurkheim şiMaxWeberaucăutatsădemonstrezecăaceastaesteoştiinţăcaoricealtăştiinţăpozitivă,dardispunedeunmodspecificdeanalizăştiinţifică.

Aminsistatpetezelefundamentalealecelordoisociologi,lacareHaretnufacenicioreferire,pentruamarcaprezenţa,înperioadadeapariţiealucrăriisociologuluiromân,ainteresuluipentrudelimitareaobiectuluidestudiualsociologieicaştiinţă.VomconstatacăHaretnudiscutăatâtchestiuneasociologieicaştiinţă,ciestepreocupatdemodulcumpoatesociologiasăbeneficiezedevirtuţilematematiciiînasigurareauneirigoriştiinţificedemersuluisociologic.Esteparado-xulharetian:apornitdelaimperativulaşezăriianalizeisociologicepetemeiurimatematiceşiaajunssăcontureze,defapt,problematicasociologiei.

Începriveştemodulcelmaiexpresivalaplicăriimatematicii-me-canicaraţională-săremarcăm,dupăsociologulP.Sorokin,maimulteconcepţiimecanicisteînadouajumătateasecoluluialXIX-lea:fizicasocială,mecanicasocială,energeticasocialăşisociologiapură,matema-ticafuncţională.Statisticaafostuninstrumentdeanalizăaproceselorsocialeşieconomiceîncădinsecolul19.În1822J.F.Herbartpledapentruutilizareacalcululuimatematicînstudiulpsihologiei.HenriCh.Careyaelaboratconcepţiadesprefizicasocialăpentruaargumentavalabilitatealegilormaterieiînstudiulvieţiisociale.

2. Mecanica socială

Termenuldemecanicăsocialănu-iaparţineluiS.Haret,elfiindînsăprimuldinRomâniacare-idăunconţinutclar.TermenulafostfolositmaiîntâideLesterWardşiLeonWiniarski,darsavantulromânnuacunoscutideilecelordoiautori.ConcepţialuiS.Haretseînscrieîncu-rentulmecaniciisociale,caramurăasociologieiabstracte(A.PortuondoyBarcelo)sauasociologieipure(LesterWard).PrintrereprezentanţiisăisenumărăL.Winiarski,A.Lotka,A.Groppali,careauurmăritgăsireadelegiunitareşideprincipiiştiinţificedeexplicareavieţii

15


sociale.Înaceastăviziune,societateaesteprodusulcelmaicomplicatalevoluţieifizico-mecanice,iarfenomenelesocialefuncţioneazădupălegilenaturale.CharlesMismerconsiderăcălegeaatracţieiuniversaleacţioneazăînsocietate,şicunoaştereaeiarconducelaexplicaţiiprivindmoduldeconstituireasocietăţii.Indiviziisuntatraşiuniidealţiiprintrebuinţelesausentimentelelor7.WiniarskiînEssai sur la mécanique socialedefineştesociologiacateorieaenergeticiisociale,energeticafiindbazatuturorştiinţelor,pentrucăoricelucruesteotransformarea energieimecanice.Aceeaşi lege este şi în biologie, unde energiamecanicăsetransformăînenergiebiotică,iaraceastadevinesocială.Winiarskistudiazăsocietateacaunsistemanalogoricăruialtsistemîncareacţioneazălegilemecaniciiraţionale.Grupurilesocialesuntpuncteşisistemematerialedeterminatedeforţesocialedinacărorinteracţiunerezultăechilibrulşimişcărilesociale.Conceptelemecaniciisocialesuntceledealtruismşiegoismsimilarecelordeatracţieşirespingeredinmecanicaraţională,asociaţierespectivcompunereaforţelor,cooperareversusmultiplicare de forţe, război respectiv comprimarea forţelor,organismsocial-echilibrulforţelor.

ExegezeleconsacrateluiHaretinsistăpeanalogiaîntremecanicaraţională şi sociologie, fără a stărui asupra tezelor şi interpretărilorsociologiceale luiHaret.AşacumbinesubliniaTraianHerseni, secuvineatrecepesteceestemecanicăşiaanalizaconcepţiasociologicăaluiHaret8.NuestemaipuţinsemnificativfaptulcăHaretprintezadespreexplicarealumiipebazaprincipiilorşilegilormecanicii,reducerealitatealaproceselemecanice,şiastfelelcontinuăideileconcepţieimecanicistereprezentatădeDescartes,Spinoza,d’Holbach.

Cartea luiHaret nu este o lucrare sofisticată dematematică.Procedeuleiesteingenios:maiîntâiseprezintăanalizamatematicăauneiprobleme,apoisefacexemplificăricaredovedescceledemonstratematematic.Aceastălucrareestefondatoareprinargumenteleeidesprenecesitateaunuidemersnouînstudiulsocietăţii.Înperioadacândaapărut,teoriileorganicistenumaierauviabile.Darsociologiacontinuasăfieabordatăcaofilosofiesocială.S.Haretcereacasociologia,aflatăînplinăexpansiune,sădevinăoştiinţăpozitivă.Elaccentuanecesitatea

7PetreAndrei,Sociologie generală,ediţiaaII-a,îngrijităşicuvântintroductivM.Mâciu,EdituraAcademieiRepubliciiSocialisteRomânia,Bucureşti,1970,p.116.

8TraianHerseni, Sociologia românească. Încercare istorică,InstitutuldeŞtiinţeSocialealRomâniei,Bucureşti.1940,p.94.


16

studiuluisocietăţiicurigoareamatematicii,ţinândseamadeceeaceI.Kantafirmafărăechivoc:,,Eususţincăînorişiceştiinţăreferitoarelanaturănuputemaveaadevăratăştiinţădecâtnumaiacoloundeesteşimatematică.”Pentrucăsocietateaestealcătuitădinoameni,iaroameniisuntpărţiintrinsecialelumiinaturale,Haretapreciazăcăsociologianusepoateconstituidecâtcaştiinţă.Haretaconceputsocialulcaparteintrinsecăuniversului,acăruicunoaşteresefaceprinmodelelemecani-ciiraţionale.Mecanicasocialăesteadecvareacauzalităţiifenomenelorsocialelanormeleşijudecăţilematematicii.Esteprobabil,scrieHaret,,caşiînsociologie,caşiînmecanică,trebuiesăfieelementeacărorvariaţiunedeterminăvariaţiuneatuturorcelorlalte;darîncănuştimcarisuntacesteelemente”9.Sociologiaesteînesenţăunstudiudeevoluţieasocietăţilor,unstudiualmişcării.Mecanicaraţionalăseocupădemişcareaabstractă,pebazaunuinumărmicdepostulatestudiatenumaiprinlogicamatematică,adicăstabilireaadevăruluipostulatelorprivindsocietateapecaleexperimentalăsaucămetodaaxiomaticăpoate fiaplicatăsociologieicaştiinţădespresocietate.

Haret propune ometodă, bazată pe analogia ce ar exista întrefenomenelemecanice şi fenomenele sociale.Principiidinmecanicăsuntvalabileşiînviaţasocială,deaicitezaluicălegilesocialesuntanaloagelegilormecanice.Elpropuneometodăîntemeiatăpeanalizamatematicăşimecanicaraţională,înscopulstudiuluisocietăţiicuri-goareaacestorştiinţe.HaretaadâncitceeaceA.Comteanumitstaticăsocialăşidinamicăsocială.SăamintimaicicăînsecoleleXVIIIşiXIXmecanicăafostştiinţaceamaidezvoltatăşi,înconsecinţă,consideratăfundament pentru orice altă ştiinţă.Nici fondatorul sociologiei,A.Comtenuafostscutitdeinfluenţelemecanicii.Comteapreluatdinmecanicădiviziuneaîntrestaticasocială-teoriaordiniişidinamicăsocială-teoriadezvoltării,precumşicategoriilemecaniciiraţionale.Haretcautăsădovedeascăoportunitateamatematiciiînanalizasocie-tăţii,despărţindu-sedeComte.

Încapitolul,,Consideraţiiasupraproblemeimişcăriisociale”,Haretremarcălipsauneilegisociologice,aşacumînmecanicaraţionalăestelegeanewtoniană.Deaceea,considerăcăştiinţasociologicănudispunedeoteoriedeacelaşinivelcamecanicaraţională.Maimult,exegetulapreciazăcăsociologiei ,,experimentul îieste interzisşiobservareasereducepentruealaînvăţăminteleistoriei,caresuntdepartedeafi

9S.Haret,Despre mecanica socială,înOperele lui S. Haret,vol.X,p.483.

17


suficiente”(p.108).Dinacesteraţiuni,sociologiatrebuiesăparcurgătoateetapeleprincareatrecutştiinţamişcăriifizice,iarpentrumomentnu-irămânedecâtsăstudiezerealitateasocialăcuaproximaţiisuccesive.Sociologiavadeveniştiinţăveritabilăcând,,vaficapabilăsăfoloseascăcalculul.”Pânăatuncieaesteodisciplinăştiinţificăimatură.Astăzi,studiidespregraduldeevoluţieaştiinţelorplasezăsociologiacamînaceeaşizonădedezvoltarecaşisavantulromân,cutoateachiziţiileimportanteînanalizacantitativăasocialului.Explicaţiaacesteisituaţiiasociologieiesteprogresulnesatisfăcătorîndescoperirealegilorso-ciale,care,aşacumafirmăHaret,trebuiesăfieanaloagecucelecaredeterminăechilibrulşimişcareamaterială.

Aşadar,Haretaurmărit, camatematician,dacăprincipiile, con-cepteleşiformulelematematicepotfiaplicatelastudiulsocietăţii.Deaceea,elnuacordăatenţieparadigmelorteoriilorsociologice,darestepreocupatde argumentele ce ar confirmaanalogiadintremecanicaraţionalăşisociologie.Aintervenit,înopţiunealui,experienţasadeagentsocialobligatcontinuudepresiunileînadasoluţiilachestiunisocialeacuteşidemaximărelevanţăpentrusocietatea românească.MatematicianulHaretafostsolicitatdeomuldestatHaretsăgăseascăformulelenecesarepentrudeciziipoliticeşiadministrativelaproblemesocialeconcrete,aşacumelînsuşiospuneînIntroducere.

Lucrarea Mecanica socială,,esteoîncercaredeaplicaţieametodeiştiinţificelacercetareaproblemelorsociale”,scrieautorul.Esteclarcăelaînţelesprinmetodăştiinţificăstudiulmatematicalsocialului.ScopulluiHaretestesăexpună,,ometodăcarevapermite,dupăcumcredem,săintroducăînstudiulproblemelorsociale,puţincâtepuţin,acearigoarearaţionamentuluicaredăatâtdestrăluciterezultateînceeacenumim«ştiinţeleexacte»“(p.31),şiastfelsăfiesoluţionatemulteprobleme,,careastăzisuntpreaadeseorilabunulplacalinspiraţieidemoment,alîntâmplăriisaualpasiunilor”(p.32).Metodasugeratădeelpleacădelapremisacăanumiteprincipiifundamentalealemecaniciiraţionalepotfistabiliteşipentrufenomenelesociale,supuseunorlegicaşirealitateanaturală.

Aducândoseriedeexplicaţiilauneledintreideilesale,dupăedi-tarea cărţii,Haretpreciza: ,,Sociologia esteo ştiinţă foartegrea, şidacăcautăcinevasăgăseascăpentrudânsacăinouă,estenumaicuscopuldea-iînlesnicalea,deafacestudiuleimaiuşor,mairepede


18

şimaipuţincomplicat”10.Savantulromânsublinia,pebunădreptate,caracterulcomplexalsociologiei,iardemersulsăuesteaceladeaofacedisponibilăpentruinvestigareasocietăţii.

Ca autentic omde ştiinţă,Haret avertizează permanent asupracaracteruluilimitativaldemersurilorsale:,,formulelenoastreşipro-prietăţilecorespunzătoarenuvorfiadevăratedecâtcaprimăaproxi-maţie,aceeaîncareneglijămvariaţiafenomenelorsocialeprovenitedinacţiuneareciprocăaforţeloraparţinândfiecăruiadintregrupurileeconomic,intelectualşimoral”(p.67)Deaceeatrebuieevitatafacereferirelaexemplecontemporane:,,laeleexistămareleriscdeadevenimaipuţiniobiectivi”,aserţiunesimilarăcuideealuiMaiorescudespreinoportunitateastudiuluiistorieicontemporane.Poateaşaseexplicădecemarelesavant,deşirecunoaştecăaceastălucrareafoststimulatădemediulromânesc,nuexemplificătezelesalecuevenimenteşifaptepetrecuteînsocietatearomânească.

3. Sociologia haretiană

SăstăruimpuţinasupraprincipalelortezedinatâtdeinteresantaşideactualacartealuiHaret.ConcepţiasociologicăaluiHaretesteaxatăpenaturavieţiisociale,iarcaelementfundamentalalvieţiiso-caleesteconsideratindividuluman.Primelecapitoleexpunaxiomeşiprincipiialemecaniciiraţionaleşioferădefiniţiipreciseproceselorşifenomenelorsociale,asemănătorcelordinmatematică.Primulcapitolseocupădestatică,iaraldoileadedinamică.Douăcapitoleanalizea-zăforţelesociale.Carteaseîncheiecuunstudiudesprecivilizaţie.S.Haretvreasădemonstrezecăpunereaînecuaţieafaptelorsocialeesteposibilă.Carteadescrienoţiuniledevariabilăşifuncţiune,reprezen-tareavariaţiuniifuncţiunilorprincurbeşisuprafeţe,interpolaţiuneaşiextrapolaţiunea,moduriledereprezentareînmecanicaraţionalăarezultatelor,acentruluidegravitate,principiulvitezelorvirtuale,toatefiindraportatelaoanumitădimensiunesocială.

Toatefenomenelesocialesuntcontinui,ceeacedeterminămişcareasocialăpermanentădeoareceînviaţasocialănuputemvorbiderepausabsolut.Cucâtosocietateestemaisolidconstituită,cuatâteaprezintămaipuţinăelasticitate,căcilibertateademişcareamembriloreieste

10 Ibidem,p.495.

19


cuatâtmailimitată,cucâtsistemulsocialseapropiedeunsistemdelegăturicomplete.Deaceeapericoluldistrugeriiuneisocietăţiestecuatâtmaimare,cucâtaceastăsocietateestemaiorganizată.Seobservăcăîntr-unlimbajnutocmaiadecvatHaretvreasăaratecăosocietatepoatedispareacoloundetotulesteorganizat.Regimuriletotalitareaudoveditfragilitateasistemuluilorsocialdincauzalimităriisauînlă-turării libertăţilor individuale.Savantul român, iată explică înmodştiinţific,moduldefuncţionareasocietăţii,cetrebuiesăsebazezepeoarmonieîntreorganizareadetipbirocraticşispaţiulprivat.

Haretcredecăestecuatâtmaigreudeaimprimaomişcaresocialăunuipopor,cucâtacestpoporestemainumeros.Dimpotrivăunpoporpuţinnumerospoatedanaşterelaocreşteredeenergieconsiderabilă.Olegeidealăarfiaceeacareardeterminamersulsocietăţiiîndirecţi-uneacelortreicoordonate(ridicareaeconomică,intelectualăşimora-lă),încâttoţimembriisocietăţiisăfieînprofit.Estelimpedemodelulavutînvederedesociologulromân,anumecelalţărilornordice,pecareleconsideră,dupăcumvomvedea,singurelesocietăţiceasigurăbunăstareatuturor.

Înaceeaşidirecţieatranslăriinoţiunilordinmecanicaraţionalăînsociologiesăremarcămconceptulde,,centruldegreutatealunuicorpsocial.”Uncorpsocialareoformă,esenţialvariabilă,darunaseme-neacorpareuncentrudegreutate.Înoricesocietateexistăprocese,fenomenesauevenimentecedominăviaţasocialăşiodirecţioneazăspresensurileşiţeluriledoritedeele.Haretremarcăîndreptăţit:,,Darcumnicioschimbaresocialănusepoateproduceînmodinstantaneu,sepoateadmitecălaunmomentdeterminatşipentruuntimpfoartescurtformacorpuluisocialrămâneinvariabilăşiatunciputemîncercasădeterminămcentrulsăudegreutatepentruacelmoment”(p.73).

Însocietateacţioneazăprincipiulvitezelorvirtuale.Acestava fifolositşidesociologie,pentrucăelafostutilizatcusuccesîncelelalteştiinţe.Uncorpsocialsupusunorforţesociale,şiunuinumărdelegă-turicaresuntînechilibru,sumaalgebricăamomentelorvirtualealetuturoracestorforţesocialeestenulăpentrutoatemişcărilevirtualealecorpuluisocial,compatibileculegăturileceîisuntimpuse.

Căutând o explicaţie la stabilitatea societăţii,Haret analizeazăechilibrulsocial.Înmecanicaraţionalăexistăunechilibrualforţelormecanice.Însocietateechilibrulsocialalunuiindividestestareaîncaresegăseşteelatuncicândsuprimareaforţelorsociale,ceacţionează


20

asupralui,nu-ischimbăstareasocială.Autoruldelimitează,îndreptăţit,întreindividşisocietate,pentruaconstatacăstareadeechilibruaunuisistemdeforţesocialenuimplicăstareaderepaussocialaindividuluisauasocietăţii,altfelspus,societateanusereducelaînsumareameca-nicăaacţiunilorindividuale,eaesteorealitatecefuncţioneazădiferitdeconduitaindividului.Întreindividşisocietatepunteaestecreatădecătregrupurilesociale.Haretanalizeazănoţiuneadeformesociale,acărorexpresiesuntgrupurilesocialecaresecomportăcaniştecorpurisolide.Forţelesocialeaplicateunuicorpsolidsereduclarezultantaunicăşilauncuplu,iardeplasărilevirtualenusuntinfinitdenume-roase.Elapreciazăcăstabilitateaîntr-osocietate,datădemenţinereaunuiechilibrusocial,nuesteoportună:,,Stareaderepausaunuicorpsocialesteaceea încare fiecare individpăstreazăo situaţie socialăconstantă,decicândstareasaeconomică,intelectualăşimoralărămâninvariabile.Estecazulsocietăţilorsălbatice.Arputeafişicazuluneisocietăţicivilizateundefiecareindividarfipede-aîntregulmulţumitdesoartasaşilipsitdeoriceaspiraţieşiîncarecelelalteforţesocialearfiastfelîncât,echilibrându-se,prineleînselenuarputeasămodificeformacorpuluisocial”(p.80).Aserţiunesemnificativăpentrugândireaharetiană,caracterizatăprinînţelegereamecanismelordeexistenţăşifuncţionareauneisocietăţi.Departedelimbajulconceptualalsoci-ologieişialpsihologieisociale,totuşieldiscutăcorectrelaţiadintreindividşisocietate.Omulnuesteunelementinertalsocietăţii,cicuaspiraţiile,trebuinţeleşiidealurilesalecautăsămodificemediulsoci-al,săşi-lapropiepentrusatisfacereaintereselorproprii.Haretdiscutătendinţaunorgânditorideaimpuneechilibrulsocialcadimensiunefundamentalăafiinţăriiuneisocietăţi,fărăa-inumidaresteclarcăsereferălaA.Comte,H.C.CareysauH.Spencer.Nuesteposibilă,spuneHaret,osocietatelipsitădeoricemişcaresocială.Folosireaforţei,pentrurestrângereatendinţeinaturalecafiecaresăconserveceeaceare,esteiluzorie,,nusepotlua,camodele,societăţilesălbaticecândestevorbadeorganizareasocietăţilorcivilizate”(p.81),unargumentperemptoriupentrujustificareadeosebiriiconcepţieisaledeevoluţionismşiorga-nicism, precum şi repudierea avalanşei de ,,studii” despre culturileprimitiveîntimpulsău.Suprimareamişcăriisocialeînseamnădefaptsuprimareaprogresuluişi,deaceea,însocietăţilecivilizatestareaderepaussocialnuestededoritîntrucâts-arajungelainstabilitate.

Pentrucăînviziuneasa,,stabilitateaechilibruluisocialeaproape

21


totdeaunaimposibilă”(p.84),HaretapreciazăraţionamentuldespreomogenalluiH.Spencercainutil:,,căciomogenitateauneimasesocialecereînprimulrândegalitateperfectăîntretoţiindiviziiceocompun,atâtdinpunctdevederemoralşieconomic,câtşidinpunctdevedereintelectual,ceeace,evident,esteoimposibilitate”(Ibidem).Sociologulromânaduceoperspectivăteoreticăinedităasupramoduluidestruc-turareasocietăţii,prinaccentulpuspediferenţierile întremembriiunuisistemsocialcamotoraldezvoltării.Într-adevăr,ulterior,uneleteoriisociologiceauargumentatcăoricesocietate,darcudeosebirecelemoderne,cunoscodiversitatedeindivizişiinegalităţiledintreeişinicidecumoomogenitatemecanică.

Unspaţiuîntinsesteacordatdinamiciisociale.Haretdiscutăacestsegmentalvieţiisocialeprinceeaceelnumeşteaxiomealedinamiciisociale.Primaaxiomăanalizatăesteprincipiulinerţiei.Stareadeinerţiesemanifestăcândpoziţiasocialăaindividuluisocialnuseschimbăeconomic,intelectualsaumoral,nefiindsupusniciuneiforţe.Conştientcărealitatealucrurilorestecontrarăacesteiconcluzii,omulneputândpersistaîntr-unrepaussocialfiindobligatsărăspundăpermanentlaimpulsuriexterioareşiinternecumsuntfrigul,foameaetc.,Haretţinesăprecizezecărepausulsocialalindividuluisemenţinecâttimpnuvainterveninicioforţăsocială,niciinteligenţa,nicivoinţa.Acestprin-cipiuesteformulatastfel:,,Dacăunindividseaflăînstarederepaussocialşinuestesolicitatdenicioforţăsocială,elvarămâneindefinitînrepaus;dacăunindividareoanumitămişcaredatoratăunoranumiteforţesocialeşiacesteforţeînceteazădintr-odatăsăacţioneze,individulvacontinuasăaibăomişcaresocialărectilinieşiuniformă,caresevacontinuaindefinitatâtatimpcâtnuvorinterveninoiforţesocialeşivafidirijatăpetangentelatraiectoriaurmatădeindivid,dusăprinpunctulundesegăseaelînmomentulcândforţeleauîncetatsăacţioneze”(p.94). În termeniideaziaisociologiei, individulcunoaşte fenomenulmobilităţii socialenumai înanumitecondiţii.Haretdovedeşte,prinaceastăidee,căosocietate,chiarşiceamodernă,poatecunoaştefeno-menulstagnăriisocialedatorat,înprincipal,inactivităţiiindividului.Ideeasaestedeosebitdefertilăînstudiulgrupurilordemarginali,deexcluşiaisocietăţii,care,evident,nusuntsituateîntr-ostaretotalădeimobilitate,dardinviziuneacelorlalţicomponenţiaisocietăţiirezultăcăaceştiaaroameniifărăniciunrostsocial.

Principiulmişcărilor relative exprimă ideea cămişcareanu este


22

absolută, ci în raport de contextele în care semanifestă. Principiulegalităţiiacţiuniişireacţiuniiseregăseşteînviaţasocială,deoareceoameniiinteracţionează.DacăunindividAexecutăoacţiuneoarecareasupraindividuluiB,acestadinurmăexercită,larându-i,asupraluiAoacţiuneegalăşicontrarăprimeiacţiuni.Încelemaimultecazuri,personalitateafiecăruiindividnuestedecâtrezultatulacţiuniisocie-tăţiidincarefaceparte,iarsocietateacunoaşteşieaefectulacţiunilorexercitatedecătreindivizi,tezăcevafidezvoltatămultdesociologiaacţiuniişideinteracţionismînadouajumătateasecoluluialXX-lea.Înacelaşimodfiinţeazăacestprincipiucândnaţiunilevinîncontact,Haret expunând ceea cemai târziu antropologia şi sociologia vordenumiprinaculturaţie: ,,Defiecaredată,efectulsuferitde fiecareelementalnaţiuniiconsiderateestecuatâtmaimarecucâtpersonali-tateaacesteinaţiuniestemaipuţinputernică,fiedinpunctuldevederealnumărului,fiedincelalenergiei,alcivilizaţieisaualoricăruialtuifactor.Efectulestemaipuţinsensibilasupraelementelornaţiuniiceleimaiputernice.Cauzaacesteidiferenţeestecăaceeaşiacţiunetotalăserepartizează,înprimulcaz,asuprauneimasesocialeconsiderabilmaimaridecâtînceldealdoilea”(p.96-97).Expansiuneamodeluluide civilizaţiemodernăde tip occidental pe tot arealul pământesc adeterminatmultiplicareacontactelordintrenaţiuni,evident,cuprofitînseamastatelorapusene.Haretnudiscutăconsecinţeleaculturaţiei,darsesizeazădecalajulîntrenaţiunileputerniceşinaţiunilecuoforţămaislabădeacţiuneşiinfluenţă.

Toateceletreiprincipiianalizatesuntdoaraxiome,,pecarenumaioobservaţieprelungităşiraţionalălevaputeascoateînafaraoricăreiîndoieli,întrucâtînsociologieexperimentareaesteimposibilă”(p.97).AfirmaţiatranşantăaluiHaretdespreimposibilitateaexperimentuluisocialafostinfirmatădeevoluţiametodologieicercetăriisociale.Esteadevărat,întimpulsău,chiarDurkheimnuaacreditatexperimentulcametodădecercetaresociologică.Astăziproceseşi fenomeneso-ciale suntcercetate încadrulunormari şi îndelungateexperimentesociale.

Haret crede cămetoda aproximaţiilor este profitabilă în analizafenomenelorsocialecaşi înmecanicacerească,adică ,,prinaproxi-mărisuccesive,neputemapropia,înmăsuradoritădelegeaexactă.”Cuaceastămetodăsefaceabstracţie,înprimăaproximaţie,deuneleacţiuni,decarevremsăţinemseamă.

23


Stareasocialăaunuiindividestevariabilă,dincauzaîmprejură-rilorceoinfluenţază:,,Vomnumistareasocialăsausituaţiasocialăaunui individstareadefinităprinansamblulcelor treimărimicarevorreprezentaavuţiasaeconomică,avuţiasaintelectualăşiavuţiasamorală:,,Aceastăschimbaredepoziţieovomnumimişcare socială a individului,şivomnumiMecanica socialăştiinţacarevastudialegilemişcărilorsocialeastfeldefinite”11.

Proprietăţigeneralealemişcăriisistemelorsocialesuntexprimatedeprincipii.Unuldintreeleesteprincipiulmişcăriicentruluidegreutatealsistemului.UnaltulesteprincipiulconservăriienergieidesprecareHaretfaceuneleconsideraţiiutile.Astfel,seapreciazăcăacestprin-cipiustălabazafuncţionăriisocietăţilormoderne.Acesteasedistingdesocietăţileanterioareprincreştereaenergieidatoratăcreăriinoilorresurse, întrebuinţareamai judicioasăaforţelornaturale,noi inven-ţii, respect totmaimarepentruviaţa şidrepturileomului, sporireapopulaţiei,,căcifiecareindividînseamnăviaţă,adicăformaceamaieconomicădeenergiesocială”(p.120).Suntsocietăţicarecheltuiescmaimultăenergiedecâtrezervadecareeledispun,şidacănureuşescsăgăseascănoiresursedeenergie,,vaaducedupăsinedispariţialorinevitabilă.”

Asociatprincipiuluiconservării energieiesteprincipiulminimeiacţiuni.Acestaaratăcăîntr-unintervaldat,sumatuturorintegralelorproduselordeforţăvieafiecăruiindividcarecompunecorpulsocialşielementultimpuluiesteunminim.Existăolegecareobligăsocietăţileumanesăurmezeînfiecaremomentmişcareacenecesităcelmaimicconsumposibildeenergieşioricesocietateevolueazăîndirecţiaundeîntâlneşterezistenţaminimă:,,Niciodatăosocietateobligatăsăaleagăîntredouăcăinuovaurmapeceacarenecesităcelmaimareconsumdeenergie”(p.122).

Haretconstatăcăînoricemişcaresocialăexistătotdeaunaunanumitnumărdefuncţiicerămânconstantecutoatevariaţiilepecaretimpul,coordonateleşiforţelelesuferăîncursulacesteimişcări.Înacestmod,savantulromânabordeazăchestiuneastabilităţiisociale,care,dupăcumamvăzut,nuoidentificăcuechilibrulsocial.Societateasedezvoltăşiseschimbăîncontextedestabilitatepentrucă:,,Oricecorpsocialesteformatdinanumitegrupedeindivizipecaresimilitudineacondiţiilorlorsocialeleapropieşilefacesolidarepânălaunanumitpunct”(p.

11 Ibidem,p.487


24

125).Seoferăcaexemplu,ţăraniicagrupcefiinţeazăprinmodullordeviaţă.Eisuntdiferiţideunaltgrup,celalcătuitdinţăranişimuncitori.Aşadarcândţăraniiconvieţuiesccualtecategoriisociale,sedeosebescdeţăraniicealcătuiescsinguriungrup.

Uncapitolplindesemnificaţiiesteceldespredifuziuneamaselorsociale.Haretcredecăsepoatevorbidedifuziunesocială,prinanalogiecudifuziuneagazelor.Întredouămasesocialedistincteşijuxtapuseseobservăunamestecprodusînsuprafaţadeseparaţie:,,Proporţiaîncareelementulnoupătrundeîncelvechiîntr-unpunctdat,depindedetimpulşidistanţafaţădesuprafaţadeseparaţie”(p.127).Peremptoriesunt,înacestcaz,popoareledespărţitedeofrontieră,prindiferenţedelimbă,legişiobiceiuri,undeseformeazăozonăîncarecaractereleunuipoporseresimtdecelealepoporuluivecin:,,Acesteefectesuntcuatâtmaisensibilecucâtdistanţadelafrontierăestemaimicăşicucâtduratacontactuluiafostmaiîndelungată.”Lafelseîntâmplăşiîncazuluneiţăricucerite:masasupusăreuşeştesăseinfiltrezeînmasacuceritoareprincăsătorii, relaţiipersonale.Energiaşi spiritulexclusivistalcuceritorilorseuzeazăcutimpul.Aşaafostcuistorianobilimiifranceze,acuceririimanciurieneînChina.Seaminteştecădifuziuneaînsociologieestemultmaicomplexădecâtînmecanică:,,Trebuiesăţinemseamadeimportanţagrupuluisocialcăruiaîiapar-ţinelementelecedifuzează;cucâtaceastăimportanţăestemaimareşicucât forţadeatracţieagrupuluiestemaiconsiderabilă,cuatâtmaipuţinelementelesalesepotdispersauşorîntr-omasăstrăină”(p.128).Sociologiaşiantropologiaactualăsubliniazăcădifuziuneaesteprocesulprincarecareseîmprumutăelementeleuneiculturişisuntintegrateîntr-oaltăcultură.Difuziuneaesteunactselectiv,pentrucăîmprumuturileaulocînraportdeinterese,motivaţii,mijloace,şiestedependentădenaturaîmprumutului.Eaesteocaledeschimbareînoricesocietate,darintensitatea,conţinutulşiformeleeisuntînfuncţiedemodeleledeîmprumutalefiecăreisocietăţi

Proceseleşifenomenelesocialesemanifestădiferit,dupăcumaucapacitateadeamodificarealitateasocială,adicădeafioforţăsocială.Aceastaesteoricecauzăcapabilăsăproducăoschimbareînsituaţiasocialăaindividului.Oasemeneaforţăsocialăvafiperfectcunoscutăcândvomcunoaştemărimea,direcţiaşisensuleidemanifestare,in-dividulasupracăruialucrează,într-uncuvânt:punctuleideaplicaţie.Autorulconsiderăcă,aşacumînmecanicaraţionalăsepoatereprezenta

25


oriceforţăînmodgeometricprinoliniedepoziţie,delungimeşidedirecţiunedată,lafelînsociologieesteposibilăexprimareauneiforţesociale.Nuexistăforţesocialeinstantanee.Suntforţecareacţionândîntr-untimpfoartescurt,darcumareintensitate,potproduceefecteim-portante,cumsuntgrevele,revoluţiile,epidemiile,catastrofeledatorateinvaziilor,inundaţiilor,cutremurelor,foametei.Viaţasocialăcunoaşteciocnirideinterese,dementalităţi,careauefectputernicasupratuturorgrupurilor.Haretvorbeştedenoţiuneadeşoc,şiconduitasocialădupăproducereaacestuia.Reacţiacomponenteloruneisocietăţilamanifes-tareaputernicelorconflicteesteînfuncţiedegraduldeelasticitatealorganismuluisocial.Esenţialărămânerevenirealaformainiţialăsauneputinţadeareluaformaanterioară.Prinintroducereaelasticităţii,Haretţinesădemonstrezecăeaesteodimensiuneasocietăţii.Însăniciungrupsocialnuesteperfect,niciînîntregimelipsitdeelasticitate.Osocietatecucâtestemaiputernicconstituităcuatâtprezintămaipuţinăelasticitate,dincauzăcăesteunsistemculegăturicomplete.Maimult,într-osocietateorganizatăexistăunpotenţialdedistrugeremairidicat,eafiindexpusăunuişoccaredepăşeşteforţasaderezistenţădecâtpentrualtaalecăreilegăturisuntmaislabe.Savantulromânnurămânelasimplaobservaţieachestiuniişoculuisocial,ciaratăconsecinţaceamaiprofundăaacestuia,anumeproducereapermanentăauneipierderideforţăvie:,,Or,forţaviesauenergiaestesinguraşiveritabilabogăţieaoricăreisocietăţi.Eaesteaceeacarereprezintăforţadeexpansiuneşideprogresîndirecţiaeconomică,intelectualăşimorală,lafelcaşiforţaderezistenţăîmpotrivaprimejdiei.Scădereacantităţiideenergie,suboriceformă,arputeareprezentapentruosocietateosărăcireşioslăbire”(p.130).Umanismulconcepţieisaleesteindiscutabil,derivatdintezacăsocietateafiinţeazăatâtcâtexistăomul.Distrugerealuiînseamnădispariţiasocietăţii.Viaţaumanăesteconsideratăcaoputernicăforţăsocialăşideoareceelementuloricăreisocietăţiesteindividul,cafiinţăvie:,,Viaţatrebuiedecisăfieconsideratădreptforţacăreiaîirevinerolulcelmaiimportantînmişcareasocială”(p.166).

Dinacestunghidevederefacediferenţanecesarăîntreacţiuneaomuluifaţădecatastrofelenaturale,-foarterestrânsă-,şiacţiunealuifaţădemişcărilesociale.Conflictelesocialenusuntniciodatăspon-tane,susţineHaret.Elesuntgenerate,întotdeauna,decauzealcărorefectsemanifestăîntimpmaimultsaumaipuţinîndelungat,spreaizbucniirezistibilînmomentulîncareaudevenitsuficientdeputerni-


26

cepentruaînfrângeoriceopoziţie.Consecinţeleşocurilorsocialenutrebuiesăseproducăimplacabil,deoarececauzelelorpotficunoscuteşistudiatedinainte.Prinaceastăidee,Haretdăoreplicăfatalismului,iarunanumitoptimismestederemarcat.Deaceea,subliniazădatoriaoamenilordestatînaurmărievenimenteleşidealeprevedeaurmărileşisăneutralizezecauzeledefiinţareamişcărilorsocialepemăsuraapariţieilor.Îndemersulsăudespreconflictulsocial,Haretdovedeşteluciditateştiinţifică,deoareceeljudecăviaţasocialăîndimensiunileeiconcreteşinuprinprismaunoraspiraţiiidealiste.Mişcărilesocialefiinţeazăînoricesocietate,şi,deaceeatrebuiecunoscutecauzeleşidirecţiileîncareeleevoluează.Împotrivireafaţădecursulluatdeunevenimentsauprocessocialestepăguboasă:,,Simplaopoziţieîmpotrivacurentuluiesteîngeneralmijloculcelmaipuţinabilşicelmaipuţinsigur”(p.130).

Înlimbajulspecificalomuluideştiinţă,Haretexamineazăchesti-unealibertăţii.Aceastaesteasociatăcuvoinţaşiinteligenţa,toatetreiintegrateîndeterminismulsocial.Savantulromânnudezvoltăacestsubiect,însăavertizeazăcă,,mecanicasocialăcaştiinţănupoaterezolvachestiunealiberuluiarbitru.Libertateadevoinţăestelimitatăderaţiuneşidealteîmprejurăriexterioare.Acţiuneasocialăaindividuluiseexer-cităasupraunuinumărdealţiindivizi.DimensiuneaacesteiinfluenţedeterminăceeaceHaretnumeşte,,factorulpersonal”alindividului.Acest factor depindedegradul de avuţie sau sărăcie a individului,relaţiilesalepersonale,inteligenţasa,gradulsăudeinstrucţie,forţavoinţeisale.Voinţatrebuieconsideratăelementulprincipalalfactoruluipersonal.Prinaceastăteză,concepţialuiHaretnupoatefietichetatăcamecanicistă, datoritămodului de a înţelege rolul individului înviaţasocială.Recunoaştereafactoruluipersonalînevoluţiasocialuluimarcheazăconcepereadeterminismuluisocialcaprocesce include,indiscutabil,acţiuneafiinţelorumane.

CumHaretconcepefuncţionareasocietăţiiprinrelaţiilecauzale,încareesteimplicatdirectindividul,estelimpedecălucrareasanuputeasăomităanalizaelementuluiesenţialalorganizăriişifuncţio-năriisocietăţii-legea.Credemcălaacestcapitolsepoaterecunoaştecelmaimultomuldestatcealegiferat,cusucces,într-undomeniuimportantalvieţiisociale-învăţământul.Haretinsistănuatâtpeceeaceesteolege,cipeefecteleeişipemodalităţiledeaplicare.Viziuneasaştiinţificăşidemocraticăseregăseşteînaserţiunilesale.Principiul

27


săufundamentalesteurmătorul:legeatrebuiesătindăarealizaceamaimaresumădebineposibil.Acoloundematematicianulîntrebu-inţeazăelementeleabstractedepunct,masă,viteză,vector,sociologuldiscutădespreindivid,societate,mişcaresocială,progres.Legilesuntelaborateprinanalogiedupăaxiomeleşilegilestaticiişidinamiciidinmecanică:,,Binelesocialpentruunindividconstăîna-şiconservaşia-şimăripecâtposibilavuţiasaeconomică,intelectualăşimorală”(p.137),iarolegeidealăesteceacareoferătuturormembrilorsocietăţiişansadeaaveaparteegalădebeneficiileei.Însă,spuneHaret,fiecarelegepoate îmbrăţişanumaiosingurăpartemaimult saumaipuţinrestrânsăanevoilorsociale,şieanuvaputearealizabineleînsferaacţiuniisociale.Estedificilcaefecteleuneilegisăsefacăresimţiteînaceeaşimăsurăpentrutoţimembriicorpuluisocial.Interesele,aptitu-dinile,nevoile,calităţileşidefectelevariazădelaindividlaindivid.Şimaidificilestecândlegeaimpuneoanumitădiminuareaefectelorsaleasuprauneipărţiacorpuluisocial,faptcearputeasăfiecalificatcanefiresc,datfiindscopulsupremaloricăreilegi,anumeaceladeafiaceeaşipentrutoţimembriiuneisocietăţi.Diversitateacondiţiilordedesfăşurareavieţiisocialeestefoartemareşilegiuitorulesteobligat,înunelemomente, să facăanumitesacrificii într-odirecţie ,,pentruasalvainteresemultmaiconsiderabileînalta”(p.138).Haretdăunexemplulămuritor:oclasărestrânsădecetăţeniareuşitsă-şicreezeunprivilegiu,atribuindu-şiînexclusivitatedreptullaînvăţătură,iarparteaceamainumeroasăasocietăţiirămâneastfelcondamnatălaignoranţă:,,Ştiindcăignoranţaestecelmaimarerău,sarcinalegiuitoruluiestesădistrugămonopolulclaseiprivilegiate.Făcândastfel,elacţioneazăîninteriorulcorpuluisocial,căcisumaavantajelorcarevorrezultapentrueldintr-oasemeneadispoziţieestecumultmaimaredecâtaceeaaavantajelorabolitealepărţiilezate”(p.139).Acelaşilucruseîntâmplăîncazulcândunindividsauungrupdeindiviziareuşitsăacaparezetoatemijloaceledeexistenţăcumsuntproprietateaasuprapământului,capitalulmobiliar,producţia totalădecereale: ,,Înasemeneacazuriforţelepubliceaudatoriaabsolutăsărestabileascăechilibrul,mergândpânălaexpropriereaforţată.Acaparatoriivorfirevoltaţi,evident,căcivorfimaipuţinibogaţi;darsocietateaîntreagăvacâştigaînforţăşibunăstare.”Haretconcepeviaţasocialăprinmecanismedefuncţionareaptesăconservestructurileeivitale,iarpentrurealizareaunuiaseme-neascopelcredenecesarăintervenţiastatuluiînareglementaacele


28

disfuncţionalităţiceafecteazăgravbunulpublic.Aiciseobservăcuclaritatedemocratismulconcepţieisalesociologice.Înraportuldintreinteresulpersonalşicelpublic,Haretpledeazăpentruutilizareatuturormijloacelordeapărareaintereselorgenerale.

Legeaînsinenupoateproducenimic.Eatrebuieaplicatăînspiri-tulşiliteraeidecătreagenţisocialispecializaţi,darşidecătretoateinstituţiileşiactoriisociali.Maimult,nuestesuficientăcunoaştereascopuluiuneilegi:,,trebuiesăfacemtotodatăînaşafelîncâtlegeasă-şiatingăscopulînmodulcelmaieconomicposibil;altfelspus,trebuiesărealizămmaximumdelucruutilcuminimumdecheltuialădeforţăşidetimp”(p.144).Legeasăfieclară,precisă,simplă,lipsitădesubti-lităţiinutilecareafecteazăideileprincipale:,,Numaiînacestfelsevaatenua,dacănusepoateevitatotal,flagelulpecareîlreprezintăceicedaumereuexplicaţiişiinterpretări,defaptduşmaniaioricăreiaplicaţiiexacteşisincerealegii.”Haretsesizeazăunpericolderivatdiniluziacăolegeacţioneazădelasine,dupăceafostadoptată:,,Oeroaredestuldefrecventăconstăînacredecăolegeodatăvotatăvaproduce,prinînsuşiacestfapt,efecteleurmărite.Olegenuestedecâtuninstrumentcarenuacţioneazădecâtacoloundeoforţăopuneînmişcare.Ceamaibunăasigurareasuccesuluiuneilegiestecasărăspundăuneinecesităţigeneralresimţiteşisăfieadmisădeceamaimareparteasocietăţii,căciatuncifiecaremembrualsocietăţiidevineuncolaboratorsigur”(p.145).Unadevărdeoactualitateindiscutabilă.

Sferaşiconţinutulacţiunilorlegilorfiindclarificate,autorulzăbo-veşteasupracauzelordeformareşidezvoltareasocietăţii.Nenumăratecauzestaulabazaexistenţeisociale,darspuneHaret,acesteapotfiîmpărţiteîntreiprincipale:cauze de natură economică-fertilitateasolului,condiţiiledeclimă,uşurinţacomunicaţiilor,bogăţiilenaturale,aptitudinilepopulaţieipentrucomerţşiindustrie,vigoareaeifizică,anumiteprescripţiireligioasecumsuntcelecarereglementeazăregimulalimentarşizilelelibere,condiţiiledezvoltăriicapitalului,repartiţiaavuţiei, războaiele, epidemiile, alcoolismul, noile invenţii;Cauze de natură intelectuală -gradulde inteligenţăşinaturaaptitudinilorintelectualealepopulaţiei,graduleideinstruire,numărulşivaloareainstituţiilorsaledecultură,dezvoltareaştiinţelorşiartelor,frecvenţaapariţieioamenilordegeniuşi talent;Cauze morale-prescripţiidenaturămoralăalereligiei,principiilelegislaţieicivile,instituţiafamilieişimoduleidealcătuire,graduldeblândeţesaudeviolenţănaturalăa

29


temperamentuluinaţiunii,moravurilesalemaimultsaumaipuţinpure.Nuputemtrecepesteuneleinadvertenţeîntipologiaharetiană.Estegreudeacceptatcăaptitudinilepopulaţieipentrucomerţşiindustriepotfiincluseprintrecauzeleeconomice,elefiinddenaturăpsihică.Vigoareafizicăauneipopulaţiiesteocondiţieantropologicăşinicide-cumeconomică.Observămincludereaunoradintrecauzelenaturaleînansamblullargalcauzeloreconomice.Înacelaşimodsepoatediscutadespreacurateţeaexemplelorlegatedecauzelemorale,cumsuntprin-cipiilelegislaţieicivile,temperamentuluneinaţiuni.Dincolodeacesteobservaţii,secuvinearemarcaîncercareaautoruluideasistematizavarietateaextraordinarăacauzelorcedeterminăevoluţiauneisocietăţi.Înaceeaşiideeastăpâniriicomplexităţiisociale,Haretcautăsăindicedirecţiiledeordonare,sistematizareşiclasificareaproceselorşifeno-menelorsociale.Elfacedisjuncţiaîntrecauzeprimeşicauzeimediate.Pedealtăparte,Haretţinesăprecizezecăfiecaredincauzeleamintiteareocauzăoriginară.Depildă,familia,caunadincauzeleimediate,pentruaostudiaîntoatăgeneralitateaei,artrebuisăneîntoarcempânălacauzeleoriginarecareaucondus,de-alungulsecolelor,laal-cătuireaactualăafamiliei:,,Pentruafolosilimbajulmatematic,vomspunecăstareasocialăestefuncţiedestareafamiliei,care,larândulei,estefuncţiedecauzelecareaudeterminat-o;astfelspus,stareasocialăestefuncţiedeacestecauzedinurmă.Lafel,nulegislaţiaimprimăcaracterulspecificuneisocietăţi,ciansamblulcauzelorcareauprodus,treptat,aceastălegislaţie;căciaceastanuestedecâtrezumatulşirepre-zentarealoractuală.”Dar,spuneHaret,înştiinţăsestudiazăcauzeleactualepentrucădezvoltareacontinuăaştiinţelortindesăreducănu-mărulcauzelorconsiderateafiprimordiale.Însociologie,seimpunesăseacţionezelafelcaîncelelalteştiinţedeobservaţie,,cucât,fărăamaivorbideextremacomplicaţieaunuistudiucarearmergepânălacauzeleîndepărtate,suntemforţaţisănemulţumim,pentrumulttimpîncă,cuoaproximaţiecumultmaigrosolanădecâtînştiinţeleexacte.Legilepecaresesprijinăteoriileştiinţelorsuntîngenerallegiprecisecepotfiuşorexprimateprinformulesimple;astfelestelegeaatracţieiuniversale;întimpce,însociologie,vormaitrebuiîncămulţianidestudiişiobservaţiiînaintedeaparveniladesprindereaanumitorlegigenerale”(p.62).Dinaceastăcauzăstudiulsociologicsevaconcentranumaipe legiempiricecaresunt legiaproximative,Cele treigrupedecauzesuntindependenteunadealta.Nimicpelumenuseproduce


30

fărăocauză.Tendinţadeatrăiînsocietatenuestespecificădoarfiinţeiumane.

Spirituldeasociereesteonecesitateorganicăpentruunmarenumărde specii animale. Factorii primordiali care au favorizat progresulsocietăţiloromeneştisuntconformaţiamâiniişilimbajul,caresuntşielementedediferenţiereaomuluideanimal,şiaufavorizatprogresulsocietăţilorumane.Elereprezintăcauzelefundamentaleceaudetermi-natmişcareasocialăsauvariaţiastăriieconomice,intelectualeşimoraledintr-osocietate.Cumseexplicăaceastăpoziţieaacestorforţesociale?Prin rolul lordecisiv îndezvoltareafiinţeiumane.Poziţiamâiniişilimbajulaupermisomuluisă-şidezvolteinteligenţamairepededecâtanimalul.Plecânddelavirtuţilecelordouămijloacespecificumane,Haretdiscutădesprelegeacreşteriifonduluiintelectualalsocietăţii:fondulintelectualaluneisocietăţicreşteînprogresiegeometrică,înraportcutimpul.

UncapitolaparteîlreprezintăcelconsacratacţiuniiforţelorfiziceacărorinfluenţăesteconsideratădeHaret ,,ceamaiconsiderabilă.”Depildă,facereferirelainfluenţaclimatului,remarcândcăclimatultemperatpareaficelcarefavorizeazămaimultprogresulsocial:,,căci,pentrucăgeniulinventivalomului,energiaşiiniţiativasasăsedez-volte,trebuiecaelesăseexerciteîmpotrivaunordificultăţicetrebuieînfrânte”(p.162).Or,înregiuniletropicaleviaţaestepreauşoară,iarînceleprea reciacestedificultăţinupot fi stăvilite ideedezvoltatăamplumai târziu, în anii ‘30 ai secolul alXX-lea de antropologulgermanLeoFrobenius.

Discutânddespreceletreicauze,Haretnusugereazămăcarexisten-ţauneiierarhiiîntreacestea,lăsândaseînţelegecăelesuntegalecaimportanţăînconstituireaşievoluţiasocietăţii.Înschimb,laanalizaforţeicapitalului,ilustrulmatematicianprecizează:,,Înviaţasocialămobiluriledenaturăeconomicăsuntcelecareauceamaimareinflu-enţă.”Elsesizeazăputereaeconomiculuiînoricesocietate,iarpentrususţinereaacestei idei faceoanalizădeosebitde interesantăasupraroluluicapitalului.Haret,caintelectualşiomdestatafostunuldintreprimiiexegeţiromânicareauevaluatvirtuţileeconomice,financiareşisocialealecapitalului,şiateoretizattezadesprecapitalcafundamentalsocietăţii.Savantulromânaacordatprioritateînanalizelesaleimpli-caţiilorsociologicealecapitalului,fiindunuldinprimiiautoriromânicareexprimăunpunctdevedereclardespreaceastăchestiuneesenţială

31


aoricăreisocietăţimodernesaupecaledeasemoderniza.Elasesizatcădezvoltareauneiţărinupoatefirealizatăfărăcapital.Dar,ţinesădescifrezecapitalulînmodrealist,fărăafetişizarolulacestuiaîndez-voltareauneiţări.Înviziuneasa:,,capitalulartrebuisăfie,prinesenţasa,binefăcător;şidacăasemenearezultatenusuntposibile,aceastasedatoreşteexistenţeiunordefecţiunideorganizare” (p.175). Iată,deci,Haretnugăseştelimitecapitaluluiînsine,acţiuneaşiinfluenţaacestuiafiinddependentedemoduldeorganizare,ideecevaconstituiosaturaaceeace,maiales,dupăaldoilearăzboimondial,sevanumimanagementulsocialşieconomic.Capitaluldefinitcamuncăinteligentăacumulată,,estelimitatprinresurselepecarelepoateoferiPământulpecareîllocuimşicaresuntdepartedeafiinfinite.”Înschimb,ştiinţa,careesteşieainteligenţăacumulată,găseşteosursădealimentaredeobogăţieinfinităînstudiulnaturii.DistincţialuiHaretîntrecapitalşiştiinţă,deşinuaadâncit-o,esteprofitabilă.Înadouajumătateaseco-luluialXX-lea,cercetărileîndomeniulsociologieiştiinţeiauconfirmatputerea extraordinară a ştiinţei în dezvoltarea socială, în afirmareaprogresuluişiacivilizaţiei.S-aulansatpetraiectoriadezvoltăriişiamodernizăriiaceleţăricareaufăcutdinştiinţăoadevăratăforţădeproducţie.Încontextulîncareafostformulată,tezaharetianăatrăgeaatenţiaasupraroluluice-lpoateaveaomuldeştiinţăşidescoperirilesauinovaţiileluiînevoluţiaoricăreisocietăţi.Întrebareestedacăprogresulştiinţeipoatesăseproducăindependentdecapital?Altfelspus,ştiinţa,maialesceaexperimentalăesteposibilăînţări,cumesteşiRomânia,cuuncapitalprecar?Nustăruimasupraacesteichestiuni,dartrebuieremarcatăinterdependenţadintreştiinţăşicapital.AmmergepefirulargumentaţieiluiHaret,anumeoorganizaresocialăeficientăarducelapunereaînacţiuneapotenţialuluidecreativitateştiinţificăşiastfel,ştiinţaarputeacreacapital.

Haretapreciazăcăsingureledouămijloacecarepermitcreştereafoarterapidăacapitaluluisuntspeculaţiaşilegeadobânziicompuse.El leacordăoatenţiespecialăşi întreprindeoanaliză interesantăalegiidobânziicompuse.Dinunghiulsăudevederedobândatrebuieacordatăpetimpscurt,pentrucănumaiastfeleaestebeneficăpentrudebitor.Acordatăpetimpîndelungat,eadevineofrânăaprogresuluişinumaireprezintăunelementdedezvoltare.Înacestsens,savantuldăurmătorulexemplu:osumădeunfrancplasatcudobânzicompusede5%, acumulate după fiecare semestrude1346 ani, va ajunge la


32

valoareaegalăcuceaauneisferemasivedeaurpurdeunvolumegalcuPământul.Fărăniciunefortseajungelaacumulareadebogăţii,ceeacearconstituiunscopînsineşinicidecumuninstrumentaldez-voltăriişialemancipăriiumane.Principiulacumulăriiintereselordecapitalesteechitabildeoareceseaplicăpeoduratădetimpmăsurată.Capitalulnu trebuiesăcrească la infinitdupăprincipiul interesuluicompusdincauzăcăelesteprodusdemuncăşiinteligenţaoamenilor,ambelefiindlimitate.

Deaicinutrebuieînţelescăsavantulromânarexprimaostilitateafaţădecapital.Esteclarcăacestareprezintăoforţăsocialăfărădecarepunerea învaloareaaltor forţe socialeardevenidificilă.Dar,afirmăHaret,începriveşteformareacapitalului,societateamodernăestesclavauneiformuleabstracte,carestabilităcândvapentruinter-valedetimpfoartescurte,- împrumuturilepetermenlungnuerauînobiceiurileanticilor-afostextinsăprintr-oextrapolareforţatăşicontranaturiilucrurilor,laintervaledetimpfoartelungi:,,Creştereaexcesivăadobânzilor capitalului esteduşmanul libereidezvoltări amuncii;căcibogăţianupoateaveaocreştereatâtderapidăcumestecreştereaconvenţionalăadobânzilor,iardiferenţanupoatefiacoperitădecâtîndaunamuncii[...].Dacădeciserviciileprestatedecapitalsuntplătitemaiscumpdecâtvaloreazăele,capitalulpoatedevenidăunătorpentrumuncăînlocdea-iveniînajutor”(p.182).Săspunemcăestedenetăgăduit însemnătatea, însusţinereaacestei idei,aexperienţeiomuluidestatconfruntat,înlungasaactivitateadministrativă,cuefec-telesocialeşiumanealedobânzilorexagerate.Deaceea,elsubliniazănecesitateacaoriceîmprumutfăcutdeoţarăsăaibălabazăostrategieclarăabeneficilorrealecedecurgdinacestact.Unstatîmprumută100milioanedefrancişiefectueazălucrărideutilitatepublică,darseobligăsărambursezepeste60deanisumade317milioane.Dacăprodusulameliorărilorrealizatecucele100demilioanenuseridicăla217milioane,diferenţanupoatefiacoperitădecâtprinimpoziteplătitedepopulaţieprinmuncasa.Utilizareaînacestmodacapitaluluiesteofrânăîndezvoltare,ideeceoregăsimastăziînmultedintreteoriilesubdezvoltării,interesatedeexplicaţiilaproceserezultatedinspriji-nulfinanciarşieconomicacordatdeţăriledezvoltateţărilorîncursdedezvoltare,sprijincenusesoldeazăcuoîmbunătăţireacondiţiilordeviaţăalecelorajutaţi,ci,dimpotrivă,cuoperpetuareşichiarcuoadâncireasubdezvoltării.

33


Unaltpericolalorganizăriisocialeîlreprezintăacumulareaexcesivăacapitaluluiînmâinipuţine,ceeacearconstituiodeformareascopuluirealalcapitalului.Acesta,caelementindispensabilprosperităţii,trebuiesăfieaccesibiltuturorînmodegal,înraportcumuncaşiinteligenţalor:,,Acestdreptestedeacelaşiordincadreptulpecarefiecareîlaredeaputeasă-şiprocuretotdeaunapâineapentruasehrăni,lânasaulocuinţapentruaseadăposti”(p.182).PentruHaret,capitalulesteocondiţiesine-qua-nonaexistenţeifiecăruimembrualsocietăţii.EstefărăputinţădetăgadăcăHaretnuprezintăacesteaspectecaunpo-litician,nicimăcarcaunomdestat.Asemeneaconcluziidecurgdinlogicaviziuniisalebazatepecalculematematicedesprefuncţionareauneisocietăţi.Deaceea,elconstatăfărăechivoc,fiindconfirmatpedeplinastăzilaînceputulmileniuluitreicândcâtevasutedefamiliideţinputereaeconomicăşifinanciarăalumii:,,Dacăsemenţineor-ganizareasocialăactuală,sepoatecalculaaproapematematicziuaîncaretotcapitalulpământuluiarfireunitînmâinilecâtorva”(p.183).Elvorbeştedeîmprejurăriceseopunînmodnaturalacestuiproces,însănupoatesănuobserve:,,Dareficacitateaacestorcondiţiifavorabilediminueazăînfiecarezi.Dovadaestecifrafantasticălacareauajunscâtevaaveridinzilelenoastre,ceeacearfifostabsolutimposibilacumcâtevazecideani.Dacăvreodatăvasosiziuaîncareacestfenomenvapuneoameniiînfaţaalternativei,fiedeamuridefoamedinrespectpentruformulelestabilite,fiedeasedebarasaenergicdeele,einuvorezitaniciunmomentasupraaceeaceaudefăcut.Oţarăestecuatâtmaibogatăcucâtavuţiapublicăesterepartizatălaunnumărmaimaredeoameni.Nimicnudăoimpresiedemizerieatâtdemarecaexistenţaunuimicnumărdeoamenifoartebogaţiplanânddeasuprauneimasedesăraci”(p.183).VizionarismulluiHaretesteincontes-tabil.Celedouăconflagraţiimondiale,numeroaselerăzboaie,marilemişcărisocialealesecoluluitrecut,greveleşi,decenu?globalizareasuntexemplece-iconfirmătezacăprocesuldeacumulareabogăţiilorde cătreunnumărmicdepersoanenaşte reacţii violente.Savantulromânsubliniaapăsatcănuestesuficientăexistenţauneibunăstăriauneisocietăţi:,,maiestenecesarcaeasăfierepartizatăcâtsepoatedearmoniosînmasasocială,căciestegreusănumimbogatăsaucultăosocietateîncareavuţiilecolosalealecâtorvaindiviziseridicădeasuprauneimulţimideînfometaţisauîncarepăturasubţiredeintelectualimascheazăşiascundemasadejoscarezaceînignoranţă.Dacăvreun


34

idealtrebuieurmărit,eltrebuiecăutatnumaiînaceastădirecţie;căcisepoateconcepefoartebineostaresocialăîncareindiviziisă-şiaibăpartealorsuficientădintoatefoloaselecivilizaţiei;şidacăatingereaunuiasemeneaidealaparedificilă,estetotuşipermissăsefacămereueforturipentruaneapropiadeel,câtmaimultcuputinţă”(p.190).ÎncrezătorînvirtuţilesocietăţilormoderneHaretsperacăasemeneadisfuncţionalităţisănuseproducă:,,FiecaDumnezeulBunuluiSimţsăscapedeoasemeneasoartăsocietăţilemoderne!”(p.183),optimismcontrazisderealităţisociale,economiceşifinanciarecrudeşinemiloasealetimpuluinostru.

Înacelaşiregistrustudiazăceeaceartrebuisăfiecivilizaţiapentruom.Încarteasa,elnuîntreprindeunexamenalcivilizaţiilor.Obiectivulesteaceladeademonstraideeadesprevirtuţilecivilizaţieimoderneînasigurareaunorcondiţiioptimedeviaţăpentrutoţioamenii.Deaceeaelospunerăspicat:,,Estemaiexactsăspunemcăcivilizaţiatrebuiesăaibădreptscopdeadiminuasumasuferinţelorsocietăţiiumane”(p.191).Oricediscuţiedesprecivilizaţietrebuiesădepăşeascănivelulanalizeiprincipiilorşisăabordezeefecteleeiasupraomului:,,Seştieastăzi,ceeaceniciodatănuarfitrebuitsăfieignorat,anumecăfiecareomaredreptullaunminimumdebunăstarecarecuprinde:libertateşisecuritatepersonală,hranăsănătoasăşiîndestulătoare,locuinţăigi-enică,îmbrăcăminte”(Ibidem).Exegetulvedeîncivilizaţieunfactorfundamentaldeemancipareafiinţeiumane,iardistrugereacivilizaţieiînseamnă,defapt,distrugereamoşteniriiumaneîntimp.Înacestcon-text,merităsăamintim,măcarîntreacăt,otezăaluiHaret,demarevaloareteoretică,anumeceareferitoarelacontinuitateacivilizaţiilor.Distrugereasaudispariţiaunorcivilizaţiinuînseamnăcăoriceprogrescreatedeeleesteanulat:,,Civilizaţiamodernăîşiîmplântărădăcinileîncivilizaţiileasiriene,elamite,babilonieneşiegiptene,dispărutedefoartemulttimp,precumşiînceaagrecilorcareauculesşiausporitzestreaOrientuluipentruaotransmiteromanilor,carelarândullor,aufăcut-osăneparvină”(p.193).

Înafaraviolenţei,Haretgăseşteşialteprimejdiipentruprogresuluisocial,anume,,abuzuldeformuleşiconvenţii”,formealerutinei.ÎnacestpunctseîntâlneştecuMaxWeber,sociologulcareaelaboratteoriabirocraţieimoderne.Savantulromânsubliniazăefectelenegativealeformelorfărăconţinut.Săamintimcăaceastăideeharetianăseînscrieorganicîntrendulculturiicriticeromâneşti,careasuprinsfenomenul

35


formelorfărăfond,consecinţădirectăamoduluifalsdeedificareacivilizaţieimoderne.

Îneconomialucrăriisale,Haretstăruieasupraconsecinţelorrezulta-tedincontradicţiadintrecivilizaţieşiviolenţă,tezădemareactualitate.Elnuacceptărealizărileunorcivilizaţiitrecute,pentrucăeles-aufăcutcusacrificiulmaselor,întâlnindu-seînacestpunctcuoseriedeautoricareanalizeazărelaţiadintregrandoareaunorcivilizaţiişisuferinţeleprofundecele-ageneratedificareaacestora.Spredeosebiredecivili-zaţiileanterioare,civilizaţiamodernăaracordaloculcuvenitcondiţieiumane:,,Darceeaceconstituiegloriacivilizaţieinoastreşiodistingedeceleceauprecedat-oestecăbunăstareaeconomică,intelectualăşimoralăacelorsăracişidezmoşteniţiocupăprimullocînpreocupărilesaleşi,cutoateexploziileinevitabiledeviolenţă,easestrăduieştefărăîncetaresăfacăsădisparăresturileanticeibarbarii”(p.200-201),aserţi-unecearputeatreziscepticismulunoradintrecriticiifervenţiaistărilordincivilizaţiaactuală.Haretîşisusţineîncredereasaînbinefacerilecivilizaţieimoderne,prinreferireasalaexemplaritateacivilizaţieidinţărilescandinaveundebunăstareaestegeneralăşicompletă.

4. Ideile sociologice haretiene în spaţiul public

LucrarealuiHaretatrezitinteresulcontemporanilorsăi.Înţarăşiînstrăinătates-aupublicatnumeroasearticolecesubliniaunoutateaabordăriisociologieidecătrematematicianulromân.Nuneoprimlatoateacestejudecăţidespreideileharetiene.Neoprimlacâtevadintreele,remarcând,depeacumcanudispunemdeomonografieasupraconcepţieisociologicealuiHaret.

ReferimmaiîntâilaC.Rădulescu-Motru,unavizatcunoscătoralsociologieişipsihologiei,caresalută,cumultăcăldurălucrarea,deşinuodatăapolemizatcuautorulei:,,Cinearficrezutcăînmijloculzbuciumărilorpoliticepetrecuteîntreanii1907-1910,înRomâniasăsegăseascăungânditorcaresăfieunaşiaceeaşipersoanăcuomulpoliticcelmaiamestecatînacestezbuciumăripolitice-ungânditorcaresăgăseascătimpulsăsereculeagăşisăscrie,fărăurăşipărtinire,omecanicăsocială?[...].Mécanique socialepoatefitrecutăprintrecelemaimeritoase încercărices-au făcut în timpuldinurmă înscopuldeaconstituiometodăsigurăînştiinţasociologiei.D.SpiruHaret


36

areîncredereacă,prinaplicareamatematiceilasociologie,cunoştin-ţelesociologice,dacănusevorînmulţi,sevorprecizaînsăşisevorsistematizamaibine.[...]Înfaptînsă,toţiaceiacareauvoitsăaplicematematicalafenomenelesociales-auizbitdemareacomplexitateaacestordinurmăfenomene.[...]Înbibliografiasociologicănueste,dinacestpunctdevedere,ocartemaiclarscrisăcaaceeaad-luiHaret…cuuncuvânt,ocartebună,caresfârşeşteexcelent”12.

ÎnafaraluiC.Rădulescu-MotruşiG.D.Scraba, lacarerevenimmaijos,niciunaltspecialistînştiinţelesocio-umanealetimpuluinuaexprimatoopiniedespreaceastă lucrare. Înschimbsă remarcămjudecăţileformulatedematematicieni,ceicareauacreditattentativaluiHaretdeaaplicamatematicalastudiulsocietăţii.

D.Pompeiuvorbinddesprecarteţinesăsublinieze:,,autorultrateazăchestiunişipuneproblemecareintereseazăîncelmaimaregradpespecialişti(sociologi)”13.Spiritulobiectivalomuluideştiinţăîldeter-minăpePompeiusăexprimeprudenţăîncepriveşteviitoruldemersuluiharetian:,,eposibilcamaitârziusaumaidevrememecanicasocialăsăaibăsoartateorieimecanicedinfizică:săfiepărăsităcanesuficientăpentruexplicareatuturorfenomenelorcetrebuiesălestudieze.Nimeninupoateprevedeadecâtăsupleţăsepoatebucuraaceastămetodă,şicâttimpvafieaaplicabilă.Unlucruesigur:avemafacecuoîncerca-redeintroducereauneimetodeştiinţificeînoştiinţă,pecaretocmailipsaacesteimetodeaîmpiedicat-osăajungăînrândulcelorlalteştiinţepozitive”14,previziune,parţial,confirmatădeevoluţiasociologieiînsecolulalXX-lea.SăamintimcăînsuşiHaretafirmacămetodasaestelimitată,apreciind-ocautilăpentruintroducereauneisistematizăriaproblemelorcearficăzutsubincidenţastudiuluisociologic:,,prinur-mare,metodacepropunem,oricâtdeimperfectăarfideocamdatăşilaoricâtegreutăţiardaacumloc,estesigurcăvaputeasăaducăserviciimariştiinţeisociologice,permiţându-icelpuţinsăstabileascăoarecareprincipiicertecarepânăacumîilipsesccudesăvârşire”15.

UnpunctdevedereinteresantprezintămatematicianulGh.Ţiţeica,12 C.Rădulescu-Motru,D. Spiru Haret ca sociolog, ,,NouaRevistă

Română”,nr.8,19decembrie1910,p.165-167.13 D. Pompeiu, Dare de seamă despre Mécanique sociale, ,,Revista

ştiinţificăAdamachi”,Cf.Operele lui Spiru C. Haret,vol.X,p.270.14 EmilTriandafil,O nouă metodă în sociologie,,,ViaţaRomânească”,an

VI,nr.9,septembrie1911,Cf.Operele lui Spiru C. Haretvol.X,p.444.15S.Haret,Despre Mecanica socială,înOperele lui Spiru C. Haret,vol.X,p.496.

37


celces-aocupatcudetaşatădăruiredeeditareaoperelorfostuluisăuprofesor.Elexplicămotiveleceaucontribuit laelaborareadecătreHaretalucrăriiMecanica socială:,,…deşiHaretafostprinsînviaţapolitică,plinăşiistovitoare,eln-aîncetatdeaseocupadeştiinţă,eln-aîncetatdeafipânălacapătomdeştiinţă”16.CândHaretşi-asusţinuttezadedoctorat,mecanicacereascăseaflaîntr-omarecriză,ceeaceadeterminatofolosireaunornoimetodedecercetare:,,MetodeleclasicepecarilestăpâneaHaretnumaieraupotrivitespreaurmărişicăpătarezultatenoidinceîncemaiînalte.Haretn-amaipututlucraînspeci-alitateasa.”Elafăcutuneleîncercări:,,Toateaufostşiaurămasdibuirirăsleţe,carinuputeauducedeparte.Cotitulvaselor,curgereaapeiîncanale[...]nuputeauducelaolucraredeînsemnătateauniversalăşiînaltăatezeidedoctorat”17.AşaseexplicăorientareamatematicianuluiS.Haretcătrestudiulmetodeimatematiceînanalizasocietăţii.

IonIonescu,profesorlaŞcoaladePodurişiŞosele,afăcutoamplădaredeseamăasupralucrării luiHaret.AmreţinutdinprezentareasaaceastăideeareflectăriiactivităţiisocialealuiHaretîncarteasa:,,Preocupatpedeopartedeaceastămareproblemăsocialăşipecareacăutatsărezolveîndiferitelefuncţiunipubliceceaocupat[...],forţatdealtăpartedediferiteîmprejurăricasăseocupeşicualtechestiunisocialeaavutprilejulsăprindăuneleapropieri,săvazăuneleanalogiişisăîncercealtelenoi,să-şiexpliceunelenepotrivirişisăstabileascăunelecorespondenţeîntrestareaderepaosşidemişcaresocialăşiîntrestaticaşidinamicasistemelormateriale.[…]D-sas-agânditlaMecanicasocialăcaomdestatşiascris-ocamatematician”18.

OopinieinteresantăvinedinpartealuiErnestLebon:,,Lucraread-luiHaretesterezultatulcomparăriipecarefuncţiilesalecaministrudestat i-aupermissă facă întremoduldedezvoltareachestiunilorsociale,şianumitelegiştiinţifice,cudeosebirelegeaatracţieiuniver-sale.Supunândoperasasavanţilor,autorulsperăca,dinreflexiilelor,varezultaometodăsigurăpentruatratachestiunilesocialeacărorsoluţieeste,înprezent,datăcelmaiadeseadeinspiraţiamomentuluisaudespirituldepartid”19.

16G.Ţiţeica,Introducere la Operele lui Spiru C. Haret,vol.X, p.VIII.17 Ibidem.18IonIonescu, Mécanique sociale par Sp. Haret,,,BuletinulSocietăţiiPolitehnice”,Partea

tehnică,AnXXVII,nr.1ianuarie,1911,Cf.Operele lui Spiru C. Haret,vol.X,p.251.19 Cf.Operele lui Spiru C. Haret,vol.X,p.278.


38

AexistatşiopoziţiecriticăfaţădelucrarealuiHaret.SociologulG.D.Scrabaşi-amanifestatunelerezerve.Astfelcomparândopulha-retiancustudiulluiWiniarski,recenzentulscrie:,,trebuiesăconside-răm,cupărerederău,aceastălucrarecainferioarăchiaraceleiad-luiWiniarski,careprocedadupătoateregulileştiinţifice,înîncercărilesaledemecamicăsocială”20.PrincipalaobservaţiearecenzentuluivizeazăipotezaluiHaret-viaţacaforţăsocială-,reproşându-icăseserveştedeogeneralizaremaipuţintemeinică:stabilindînprimelepaginidinCapitolulIIcămortalitateaurmeazăocurbăcuuncaractermaimultsaumaipuţindestabilitate,dupăvârste,generalizeazăacestfaptpentrutoatefenomenelesociale.Dar,afirmăScraba,moarteaseprezintăşicaunfenomennatural.Şidecinunumaipentruommortalitateapoateaveauncaracterdestabilitate.Harettrageconcluziacăoricefenomensocialtrebuiesăprezinteoregularitatetipică:,,undrumpecaremecanicasocialăn-osă-lpoatăstrăbateniciodată.Comparându-lpermanentcuWiniarski,ScrabaajungelaideeacăHaretnufacealtcevadecâtsăde-monstrezeimposibilitateadeaconcepeomecanicăsocială,recenzentuladucândexempledinlucrare(legeacontinuităţiifenomenelorsociale,principiulvitezelorvirtuale,stabilitateaechilibruluisocial,principiulegalităţiiacţiuniişireacţiunii).Cuouşoarăironie,Scrabanuacceptăfrigul,succesiuneazilelorşinopţilorşiaceeaaanotimpurilorcaforţesocialeşideaceeaconsiderăafipunctulslabalanalizeiharetiene:,,daracesteadevărurivechisuntprezentateîntr-unsistemmaiordonatdecumerauînainte.S-arputeachiarfacemulterezerveasupraacestoradevărurialeseded.Haret;s.ex.analizacauzelorcarecontribuiesclalaformareaşidezvoltareauneisocietăţiniseparefoartesuperficială.”

Maitârziu,unaltexeget,EugeniuSperanţia,constatăcăHaretaevitatsădiscutedesprerolulpsihismuluiînviaţasocială,accentuânddoarpelegecaelementesenţialalorganizăriisociale,însăsprede-osebiredeScraba,găseşte lucrarea luiHaret cabenefică în studiulsocietăţii cu ajutorulmatematicii: ,,Savantulmatematician român afăcut prin această scriere o încercare îndrăzneaţă, care prezintă demulteorifapteleîntr-unmodcaptivantpriningeniozitateaformulelorşianalogiilor”21.

20G.D.Scraba,Mecanica socială a d-lui Sp. C. Haret,,,Revistadestudiisociale”,anI,nr.1,februarie1911,Cf.Operele lui Spiru C. Haret,vol.X,p.263.

21EugeniuSperanţia,Introducere în sociologie,tomulI,Istoria concepţiilor sociologice,EdiţiaaII-arevizuităşiadăugită,CasaŞcoalelor,Bucureşti,1944,p.355.

39


S.Haretarevenitasupraunorideidinlucrareasa,urmareareacţiilorcriticedinţarăşidinstrăinătate.Elasubliniatuneledintreteze,cudeosebireîncepriveşterelaţiilesociologieicumecanicaraţională.Estereiteratlimpedeţelulautorului,aceladeaimprimademersuluisociolo-gicrigoareşiprecizie:,,ÎnlucrareameaMécanique Sociale,imprimatăînnoiembrie1910,amcăutatsăvăddacăn-arficuputinţăcasăsestabileascăpentru fenomeneleacesteaoarecarinormeşi clasificări,carisăpermităosimplificareastudieriilorşidegajareacumaimultăuşurinţăaoarecăror legigenerale.Pentruaceastami-aservitfoartemult,catermendecomparaţiune,oaltăştiinţă,careacumtreisutedeaniseprezentăsuboaparenţătotaşadenesigurăcăşiştiinţasocială,darcareaziesteoştiinţăperefectconstituită.AceastaesteMecanicaRaţională”22.Şideaceastădatămatematicianulinsistăpedificultăţilecucareseconfruntăsociologiadatoratelipseiuneirigoriîndelimitareatematiciieidestudiu:,,Părereameaestecă,înştiinţafenomenelorso-ciale,greutateaceamaimareestecănusedeosebesccudestulăbăgaredeseamădiferiteleelementealeproblemei.Înstudiilechestiilorsocialegăsimamestecatelaunlocelementecutotuldisparate,fărăcasăsecautesăsealeagărostulfiecăruia,parteasadeînsemnătate,şifărăsăsedistingăînmoddestulderigurosparteadeconsecinţecarerevinefiecăreiadindiferitelecauzecarideterminăunfenomensocial.”

Întrucâtuniicriticiauconsideratcămaibinearfifostsăsevor-beascăde sociologiemecanică decât demecanica socială.S.Haretrăspundelaaceastăobiecţie:,,Poatesăfiesociologiemecanicădacătrateziştiinţasociologieidupămetodamecanică;daresteşimecanicăsocialădacăfaciocarteîncarenuarăţialtadecâtcumsepoateaplicamecanicalasociologie.”Haretnuaafirmatnicăierică,,sociologiasauvafimecanicăsaunuvafi”şinicinuarevendicatcăsistemulsăusociologicestenou.

Nu ştim dacă vreun sociolog a dezvoltat principiilemecaniciisocialealeluiHaret,darartrebuianalizatcumseregăsesceleînacţi-uneasocialăaluiHaret,caomdestat,şiînanalizelesalesociologiceasuprarealităţilorromâneşti,ceeacenuneputempermiteaici.Viaţasocială şi politică românească l-au determinat să observe realităţicareapoiaustatlatemeiulideilorsalesociologice.Camatematicianelarealizatnecesitateacaaceastărealitateextremdecomplexăşidedificildeanalizat,săfiestudiatăcumijloaceleştiinţeipozitive,recte

22S.Haret,Despre Mecanica socială,loc.cit.,p.481.


40

alemecaniciiraţionale.

Mecanica socială esteoautenticălucraredesociologie,carepa-radoxal,deşinuporneştedelafonduldeideialgândiriisociologice,afirmăimperativulstudiuluisocietăţiipebazaprincipiilormatematiciişiprofileazădomeniiledecercetaresociologică,iarautorulei,S.Haretesteunautenticsociolog.

41

MODERNITATE ŞI REFORMĂ LA SPIRU HARET

IntelectualulRomânieiafostobligatşisolicitatsăseimplicene-mijlocit în procesul de construcţie a societăţiimoderne. Întrebareafundamentalăera: cumsă se realizezemodernizarea,princopiereaunorideişistructurisauprinaplicareaideilorşiconcepţiiloractuale,cumetodespecifice,încontextulromânesc?,temăceadominatdez-bateriledinspaţiulpublicpeîntreagaperioadăpostpaşoptistă,fiinddeactualitateşiastăzi.

Dintreinstituţiilesupuseschimbăriişicuimpactînviaţasocială,şcoalaocupăunlocproeminent înanalizele teoreticeşi înacţiuneapractică. Instituţia şcolară este investită cu valenţe remarcabile înstimularea, susţinerea şi accelerarea proceselor de schimbare.Unadinmarilereformeiniţiatăde AlexandruIoanCuzaafostadoptareaLegiiinstrucţiuniipublice,careareglementat,timpdemaimultdetreidecenii,funcţionareaşcolii.Onouăreformăşcolară,cealuiS.Haret,aadaptatprincipiileînvăţământuluimodernlatrebuinţelerealealeţării.Haretaconceputşcoalacaintrinsecăevoluţieisocietăţiimoderne,şidinaceastăideeaelaboratostrategiedeconstrucţiemodernăîncareculturalulşieducaţiadevanseazăeconomicul.

Viziuneaharetistădespreşcoalăesteunmodoriginaldeaconcepeschimbarea socială într-o ţară în cursdemodernizare.Haret însuşiesteunexempluelocventcumintelectualulinstruitşieducatînspiritulstandardelor europene realizează cerinţe ale progresului generat deşi într-ocomunitatenaţională.Elaconceputunsisteminstituţionalmodern înRomânia, adecvat aspiraţiilor şi oportunităţilor reale deschimbarealeromânilor.

AcţiunealuiHaretseinsereazăîncurentulce-şiaresorginteaîntendinţa, manifestădinprimajumătateasecoluluialXIX-leadinspa-ţiulromânesc,cepledapentruunînvăţământnaţionalmodern.Dar,dereţinut,liberalulHaretseinterferează,înuneledintreideilesale,cuconcepţiamaiorescianădespreînvăţământ,pecareodezvoltă înunelelaturi.Elaînfăptuitcerinţamaiorescianăşieminescianădea


42

preluaformerealealecivilizaţieimodernedinOccidentşinusurogateleacesteiasauimitaţiaunorformesecunde.

Lafelcajunimiştii,Haretsesizeazădeficienţeleactuluidemoder-nizareînRomânia,datorateînprimulrândneconcordanţeidintrefondşiformă.Structurileinstituţionaleadoptatedinexteriornurăspundeaunevoilorrealealecontextuluiîncareeleîncercausăfuncţioneze,si-tuaţiesubliniatădeel:,,Esteunlucruevidentşirecunoscutdetoatălumea,cădiverselepăturialesocietăţiiromâneştinuaufostatinseînmodegaldebinefacerilenoiistăridelucruri,inauguratămaicuseamăprinmişcareadela1848”23,iarînaltăpartescriecăunadintrecauzeledisfuncţionalităţii evoluţiei sociale şi economice dinRomânia este,,lipsauneirelaţiiintimeconstanteşiactive,întreceicaredauimpulsulşiceicaretrebuiesă-lprimească”24,adicăîntreagenţiimodernizăriişigrupurilecareefectelemodernizăriinuaexistatocomunitatedeintereseşideaspiraţii.Şcoalas-arinstituiastfelîncadruşifermentalprogresului,alformăriicomportamentelorpentruschimbare,şiînacestsensstabileştedirecţiadedezvoltareaînvăţământului:,,Căutămafaceca învăţământulnostrusădevinăun învăţământnaţional,devremecenesilima-lfacesăsepotriveascăţăriinoastre,înlocdeanemulţumisă-lluămfăcutgata,într-untimpşiînniştecondiţiunicarenumaisuntalenoastre”25.

Viziunea luiHaret despre învăţământ este axată pe concepereaacestuiacasistemundefiecarecomponentăesteimplicatăînevoluţiacelorlaltecomponente.Deaceea,elaccentueazăînvăţământulprimar,văzutcafundamentînasigurareaevoluţieişieficienţeinivelelorsupe-rioaredeînvăţământ.Şcoalalarându-iesteunsubsistemsocial,decidezvoltarea ei depindede societate, şi, în consecinţă, învăţământulromânescsepliazăperealităţileconcretealeţării.Economianaţională,culturaşialtesectoareaveauo structurăspecifică,unniveldeevoluţie,ceeaceimpuneaşcoliicerinţederealizatînconcordanţăcutrebuinţelesocialealeacestora.Aceastătezănulasălocautarhieisauformulelornaţionalistedesuete,dimpotrivăserevendicădelaoconcepţiemodernăcuprivirelastatutulşcoliiîncomunitateanaţională.

Haretaelaboratdeciziipentruînvăţământfiindsusţinutdeuncli-matspiritual,politicşiculturaldominatdeimperativulorientăriişcolii

23 Operele lui Spiru C. Haret,vol.VII,p.328.24 Operele lui Spiru C. Haret,vol.VIII,p.313.25 Operele lui Spiru C. Haret,vol.II,p.271.

43


româneştidinaceaperioadăspreobţinereadeperformanţeeuropeneîneducaţieşiîninstrucţie.Inanii’80-90aisecoluluialXIX-lea,aparproiectede legi, seeditează lucrăridespre şcoală şi învăţământ, aulocdisputecureferirelaconcepţia,metodeleşiprincipiileşcolare26. Chestiuneaprincipalăeraasiguareauneiorientărirealist-pragmaticeîneducaţieşiinstrucţie,depăşireacondiţieişcoliideinstituţiecepregăteatineriinumaipentruprofesiibugetofore.

Pentruaconturadirecţiileconcepţieiharetistedespreşcoalăprezen-tămcâtevadintreiniţiativelesalelegislative,nuînaintedeamenţionatrăsăturialesituaţieiînvăţământuluiromânesc,aşacumsedesprinddinanalizele reformatorului.Acesta subliniazăcaracterul livrescalîntreguluiînvăţământşiaccentulpuspememorizare.Corpulprofesoralnuaveasimţuldatorieişialresponsabilităţiiîncălcânddenenumărateori regulamentele şi legile.Nu erau respectate programele, duratalecţiiloreraredusă,vacanţelelegaleerauprelungite,iaruniiprofesoriîşipermiteausăpredeadoaroparteamateriei27.Nuexistaunsistemdesancţiuneaabaterilorşilipseauncorpdeinspecţie.Funcţionau,înnumărdisproporţionat,numaigimnaziişiliceeclasice.

Acesttablousumbruasupraînvăţământuluiromânescexprimaoanumitămentalitate,depreciativădupăcumsevede,faţădeşcoală.Evoluţiasocietăţiiromâneştiaadusînprimplanalteaspiraţii,trebu-inţe şi idealuri educative care impuneau înfiinţarea şi funcţionareaaltortipurideşcoli,cudeosebireaaceloracepregătesceleviipentruactivitateaeconomică.

Haret adoptă o atitudine radicală, ca urmare a analizei situaţieiîmvăţământului românesc: abrogarea întregii legislaţii şi elaborareaalteianoi.Inanul1886propuneunproiectdereformă:legeainstrucţi-uniipubliceelementare,primare,secundareşisuperioare.Ceprevedeacestproiect?Înfiinţareaîntoatecomunele,careaucelpuţin40decopiidevârstăşcolară,aşcolilorprimare.Inprogramaşcolarăsevaintroducelucrulmanualcamaterieobligatorie.Deasemenea,urmasăseconstituieatelierepelângăşcolileprimarerurale.

Începriveşteînvăţământulsecundar,Haretpledeazăpentrudouăcategorii de licee de cultură generală: clasice şi reale.Oprevederedeosebitdeimportantăsuntcursurilepentruadulţiînscopulreduce-

26ŞtefanBârsănescu,FlorelaBârsănescu,Educaţia, învăţământul, gândirea pedagogică din România,Edituraştiinţificăşienciclopedică,Bucureşti,1978.

27Cf.ŞerbanOrăscu,op. cit.,p.42.


44

riianalfabetismului.Pentrucopiiidevârstăfoartemicăagânditunsistemdegrădiniţe.Aavutînvederepregătireaviitorilorînvăţători,realizatăînşcolilenormalerurale,iarinstitutoriipentruşcolileurbanesăseinstruiascăînşcolilenormaleurbane.Apropusorganizareaunuiconcursunicpeţarăpentrufiecarespecialitate.

ProiectulluiHaretnuafostadoptat dincauzareacţiei,uneorifoarteviolente,dinparteacorpuluiprofesoralşiasusţinătoriloracestuiacarenuputeauacceptacaodatăcuintroducereaformelorcivilizaţieimo-dernesălucrezeşisăacţionezeînspiritulschimbării.OideeesenţialăînoperaluiHaretoreprezintăproporţiaadecvatăîntretipuriledeşcoli.Intoateproiectelesaledelegipropunelimitareanumăruluidegimnaziişiliceşicreştereanumăruluideşcoliprimare.

Reformaînvăţămânduluimediuşisuperioraprobatăla23martie1898esteunautenticprogramdetransformareradicalăaînvăţământuluiromânescceţineseamadenevoilerealealesocietăţiiromâneştidejarestructuratămodernînuneledincomponentelesale.Faţădeproiectuldelegedin1886reformadinanul1898aduceuneleelementenoi.Sepre-vedeexistenţaunuigimnaziuuniciarcursurileliceuluisuntîmpătţiteînsecţiileclasică,realăşimodernă.Seacordăfacilităţipentruaccesulcopiilordesăteniînlicee,acordându-sebursepentrucelpuţinunsfertdintreaceştia.Universităţileaufostinvestitecucalitateadecentrededezvoltareşistimulareaştiinţei,fiindintrodusăobligaţiapentrucadreledidacticedeaaveaocontribuţieştiinţificăoriginalărecunoscută.Sepuneaastfelcapătuneisituaţiianormale:mulţidintreprofesoriidinuniversităţinuelaboraserănicimăcarunarticoldeziar.

Reforma luiHareteste simptomaticăpentrumoduleficientdeaacţionaalintelectualuluiromân,formatînmediioccidentale,încondiţiinaţionaleconcrete.Savantulcucontribuţiiştiinţificeapreciateînţăricutradiţieîndomeniu,aoferit,prinoperasaştiinţificăşiacţiuneapoliticăşilegislativăostrategiedeaplicaredeidei,tezeşiconcepţiimoderne.LecturareformelorluiHaretpuneînreliefefortulunuieuropeandeaclădiinstituţionalocivilizaţieeuropeanăîntr-oţarăeuropeanăcuunanumitritmalevoluţieiistorice.

SpiruHaretnuaadmisîncarierasacompromisuri,ciaurmăritrealizareaîntocmaiainstituţiilorşcolaremoderne.Princonsecvenţasaîna-şisusţineideiledereformăînrăstimpulde12anices-ascursîntreprimulproiectdelege(1886)şiceladoptatdeparlament(1898)s-aconturatuncurentfavorabilrestructurăriişcolii.OmuldeştiinţăHaret

45


afostunfactordinamicînimpulsionareatransformărilordinşcoală.Nuafostsingurulreformator.Afostoîntreagăpleiadădeintelectualidecişi să acţioneze pentru o dezvoltaremodernă a învăţământuluiromânesc.Să-imenţionămdoarpepeC.Dimitrescu-Iaşi,C.I.Istrati,TituMaiorescu,ŞtefanMihăilescu,V.A.Urechia,PetrePonietc.Spredeosebiredeaceştia,Harets-aimpusprincapacitateadeaformulacuclaritateobiectiveşidealegiferacadruldefiinţareaînvăţământuluiromânesc.

SubliniamcăHaretaacordatprioritateşcoliiprimare,pecareeloconcepecabazăaîntregiieducaţiişcolare.,,Şcoalaprimarătrebuiesăfieoadevăratăşcoalănaţională,sausănufiedeloc.Şcoalasăfieunmijlocdeapreparaşiaasigurafuziuneatuturorînacelaşigânddeiubiredeţară,indiferentdeorigină”,afirmăHaretîntr-uncuvântadresatCongresuluicadrelordidactice,ţinutlaBucureştiînanul190528.

Şcoalaprimarăafost investitădeHaretcuvirtuţişicompetenţespecificepentrusat.Omuldeştiinţăseînscrieînrândulmarilorspiriteromâneştiprofundmarcatedesituaţiadeosebitdeprecarăasatului,denecesitatearidicăriialanivelulcivilizaţieitimpului.SpiruHaretaacordatunroldecisivşcoliiînînlăturareamultoradintreracileledinmediulrural.

Înperioada1902-1904Haret,ministrulInstrucţiuniipubliceainiţiatacţiunidereorganizareaactivităţilorextraşcolarelasate,învăţătoriifiindconsideraţisinguracategorieprofesionalăcapabilădeafiagentrealalmodernizăriilasateşideasprijini ţăraniisădevinăproducătoriindependenţi.Haretrecunoaştecăţărănimeaesteclasa,,ceamaipuţinatinsădemişcareanoastrăde regenerarenaţională.”Ca răspuns, elconcepeînvăţământuldreptmijlocdeînlăturareaanalfabetismului,şiadispusprogramepentruşcoliledepregătireaneştiutorilordecarte.In1904existau2000deşcolideadulţicreatedeHaret29.

Savantulaurmăritostrategieglobalăderestructurareasatului,şcoalafiindasociatăcualteinstituţiidecultură.Înacesttemeiasus-ţinutacţiuneadeînfiinţareabibliotecilorpopularesăteşti,înanul1898organizându-se320asemenea instituţii,câtezece în fiecare judeţ30. Rolulbibliotecilorsăteştieraaceladealămurinoţiunidedreptşida-

28ŞtefanBârsănescu,FlorelaBârsănescu,op.cit.,p.116.29 Cf.Maria Itu,Forme instituţionalizate de educaţie populară în România,Editura

ştiinţificăşienciclopedică,Bucureşti,1981,p.190.30 Operele lui Spiru C. Haret,vol.I,p.307.


46

torie,decideafaceinstrucţieşieducaţiejuridicăsătenilor.Inacelaşiscop a înfiinţat cercurile culturale.Potrivit reglementării luiHaret,învăţătoriidincelmultnouăsateapropiatealcătuiauuncercculturalitinerant,încâtfiecaresatsăfiegazda,celpuţinodatăpean,auneiacţiuniculturale.Inaceeaşiideeatransformăriiţărănimiiîn,,factor activişiinteligentînviaţanoastrădestat”,Haretagânditmodalităţidedezvoltareaindustrieilocalepentruaoferiţăranuluiposibilitateadealucraşiiarna,înacestfelformându-setreptatdeprinderileromânilorpentruactivitateaindustrială31.

Caprincipalelementalformăriimentalităţiipentrumodernizare,învăţătoriiauobligaţiadeacunoaşteactivitateaeconomicădinsat,şisă-iorientezepeţăranicătreformeeficientedeorganizareamuncii,decultivareapământului.Haretpledapentrucooperaţieconsiderândcălucrareaîncomunapamântuluiestecaleadeameliorareasituaţieidramaticeaţăranuluiromân.Elaveareticenţefaţădemicaproprietateţărăneascăşinusesolidarizacutendinţadeîmproprietărireaţăranilordeoareceînacestfelproprietateas-arfărâmiţa,ceeacearaveacaefectscăderea producţiei agricole.Corpului didactic din sate îi incumbămisiuneadeaeducaţăraniipentrucultivareaîncomunapământului.ConcepţialuiHaretnuaveanimiccucolectivizareaagriculturii,cutezadesfiinţăriiproprietăţiiparticulare.Cooperaţiaoconcepeaînmodsimilarcuexperienţelecooperatistedinţărieuropene,Danemarcadepildă.

Învăţământuleste,înviziunealuiHaret,unfactoraldezvoltării,inclusiveconomice,fiindunstimulentalacesteia.Criticaşiacţiuneadeînlăturareaorientăriişcoliicătreoeducaţieabstractăaveaucascopdemonstrarea oportunităţii învăţământului profesional care trebuie,,maimultsăpreceadădecâtsăurmezemişcareaeconomică”32,statuluirevenindu-iobligaţiaorganizăriireţeleideşcoliprofesionale.Modulcumconcepeînvăţământulprofesionalesteîncăunargumentalopţiuniipentrusoluţiiadecvatecontextuluinaţional.

Autorul Mecanicii sociale abordează,caoriceautenticintelectual,problematicadezvoltăriisocialeşieconomicedinunghiulfinalităţiimorale.Modernizareasocietăţiiromâneştiestebeneficănumaidacăproducemutaţiiînconduitaşigândireamoralăindividualăşicolectivă.

31ŞerbanOrăscu,op. cit.;EmilBâldescu,Spiru Haret,Edituradidacticăşipedagogică,Bucureşti,1972.

32 Operele lui Spiru C. Haret,vol.II,p.384.

47


Iatăcespuneaîn,,Adevărul”din12octombrie1906:,,Neîncântăstră-lucireaexterioară,mulţimeapalatelorclăditeşilungimeaşinelordefiercarestrăbatţara;nubăgămînsădeseamăcălăsămneatinsfondulmoralcareformatemeliamizerieibizantine,împlântatelanoi,deinfamulregimfanariot.Dartocmaiaceastaesteprincipala,unicareformăcaretrebuiefăcutăcasăavemdreptuldeavorbiderepedeanoastrăintrareînlumeacivilizată”33.Asemănareacuideilemaiorescieneşi,maiales,curigoareaeminesciană,esteizbitoare.

S.Haretsenumărăprintrepersonalităţileceauraraşansădeatrăisatisfacţiadeavedeaefecteledeciziilorşiacţiunilorlor.Afostdetreioriministru,întotal9anişi8luni,dararealizatcumultmaimultdecâttoţiminiştriidedinainteasa(înnumărde39)34.Câtevadatesuntexemplare.Astfel,din1899pânăînanul1910numărulştiutorilordecartedinmediulruralacrescutdela15,2%la34,7%.Numărulelevilorînscrişilaşcolileprimareafostcu120%maimareînacelintervaldetimp,iarabsolvenţiişcolilorprimareaucrescutdela9118la26992anual.Între1897-1911s-auconstruit2088localurinoi,dincare1931numai în răstimpulministeriatului său. In aceeaşi perioadă au fostînfiinţate60de şcolidemeserii faţădecele trei existente.Aşadar,realizăriexcepţionaleîntr-oepocăaxatăpeconstrucţie,pedezvoltaremodernă.Haretaputut să-şi finalizeze ideile şiacţiunilepentrucăepocaînsăşilesusţinea.

Marelesavantşiomdestatalăsatooperăteoreticăşiareformatsocietatearomâneascăînspiritmodernprinşcoală,reprezentândargu-mentşimodeldecomportamentşigândireeuropeanăîntr-osocietateînscrisăpecalearecuperăriiunordecalajeşiaunuitimpistoricpentruafi,aşacumoîndreptăţesctoatepotenţeleeiistorice,spirituale,eco-nomiceşiculturale,racordatălaspiritulveacului.

33În,,Adevărul”,12octombrie1906,apudŞerbanOrăscu,op. cit.,p.114.34VeziEmilBâldescu,op. cit.,p.303.

48

CONCEPŢIA SOCIOLOGICĂ A LUI TRAIAN BRĂILEANU

SociologiaînRomâniaaavutoevoluţiesinuoasă.Deşi,termenuldesociologies-aimpusînculturaromânălaunintervalrelativscurtdupălansarealuidecătreA.Comte,lucrăridesociologiepropriu-zisăapardestuldetârziu.ConsideraţiisociologicedesprerealitateasocialăşiistoricăromâneascăauafirmatN.Bălcescu,M.Kogălniceanu,IonHeliade-Rădulescu.I.C.Brătianuafostprintreprimiicareauvorbitdespresociologie,socotitădemareleompoliticdreptştiinţănaturală.Desprestudiulştiinţificalsocialuluis-avorbitmai târziu,şiamin-timnumai aserţiunile luiTituMaiorescudespre ştiinţa societăţii35,şicomentariileluiM.Eminescudespresociologie36.UnlocaparteîlocupăIonIonescudelaBrad,întemeietorulmetodeimonograficedecercetaresociologică,metodăaplicatădeelînsuşiînceletreivolumedesprejudeţeleDorohoi,MehedinţişiPutna.Înlucrărilesocialiştilorromânisefacerecursul lasociologie,nudepuţineori,evidentprinprisma concepţieimarxiste.C.Stere37 şiG. Ibrăileanu examineazăevoluţiasocietăţiimoderneapelândlaconcepteşicriteriideanalizăsociologică.IdeisociologiceîntâlnimlaVasileContaşiA.D.Xenopol.PrimulainclusuncapitolChestiuni de sociologieîncarteasaOriginea speciilor.Filosofulrelevădiferenţadintrestadiulevoluatalştiinţelornaturii şi nivelul de început al sociologiei şi psihologiei.XenopolconsacrăînlucrareasaPrincipiile fundamentale ale istorieiuncapitollegilorsociologice.Dupămareleistoric,sociologiastudiazălegilederepetiţiepebazacărorasefacpreviziuniînacelaşimodcăînştiinţelenaturii,ideeceovomîntâlnilaTraianBrăileanu.

35TituMaiorescu,Scrieri din tinereţe,ediţieîngrijită,prefaţăşinotedeSimionGhiţă,EdituraDacia,Cluj-Napoca,1981,p.155.

36M.Eminescu,Opere,X,EdituraAcademieiRepubliciiSocialisteRomânia,1989,p.17(,,Sociologianuestepânăacumoştiinţă,dareaseîntemeiazăpeunaxiomcareecomuntuturorcunoştinţeloromeneşti,căadicăîntâmplărileconcretedinviaţaunuipoporsuntsupuseunorlegifixe,carilucreazăînmodhotărâtşiinevitabil.”)

37TraianHerseniapreciazălucrarealuiC.Stere,Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept,1897,dreptceadintâilucraredesociologieteoretică,denivelullucrăriloroccidentale,veziTraianHerseni, Sociologie românească. Încercare istorică,ed.cit.,p.47.

49


ÎnperioadadeînceputasecoluluialXX-leaDumitruDrăghicescuseafirmăputernicînFranţa,undepublicălucrăribineprimiteînrevisteprestigioasedesociologie38,darcuecoufoarteredusînţară.

Pânăîn1916,îndemersulelaborăriiunorlucrăridesociologieseîncumetăHaralambieFundăţeanu,Sociologia,parteaI, Consideraţiuni generale,1912şiGh.D.Scraba,Sociologie,1914.Ceidoisociologiaumerituldeafirealizatosintezăaprincipalelorideisociologiceînscrierispeciale.Fundăţeanudefineştesociologiadreptştiinţăasocietăţiişicainstrumentdeschimbaresocială. G.D.Scrabaconcepesociologiacaofilosofieşiştiinţăînacelaşitimp.Eaestefilosofiedeoareceîntrefilosofieşifilosofiasocialăexistăoidentitatedemetodă.Acesteaauundomeniu comunde cercetare: dualismul universal care apare însociologiesubformaindividuluişiasocialului.Sociologiaesteştiinţă,pentru că ea are caobiect studiul ştiinţific al societăţilor în scopuldea relevaopartedin legile sociabilităţii: ,,fiedirect, prinanalizainstituţiunilorsociale,fieindirect,considerândcaobiectrelaţiunileşiraporturilesocialecares-audegajatdinvalorilesocialepecareacesteinstituţii le concretizează”39. Sociologia studiază viaţa conştientă aoricăreisocietăţiomeneşti,defaptconştiinţa individualăînceeacearecomunpentrutoţiindiviziiuneisocietăţi.UnanumitpsihologismseresimteînlucrarealuiScraba.

Aşadar,profesionalizareaîndomeniulsociologieiînRomânias-aprodusdestuldetârziu,cutoatecăideisociologicecirculauînculturaromână.

Înînvăţământulsuperior,C.Dimitrescu-Iaşiesteprimulcarepredăun curs de sociologie, începând cu anul universitar 1896-1897, laUniversitateadinBucureşti.Delaprofesorulbucureşteannuarămascurstipăritşinicimărturiisemnificativedespreprelegerilesale.LaUniversitatea din Iaşi, sociologia îşi ocupă locul cuvenit, o dată cuvenirealacatedrăaluiDimitrieGustiîn1910.

Nuestelipsitdesemnificaţiefaptulcăînperioadainterbelică,întimpceuniversităţileitalienenuaveaucatedredesociologie,iarso-

38 Amintimcâtevadintre lucrăriledesociologieale luiD.Drăghicescu:Le problème du déterminisme social,FélixAlcan,Paris,1903; Du rôle de l’individu dans le déterminisme social FélixAlcan,Paris,1904;Le problème de la conscience. Étude psycho-sociologique,FélixAlcan,Paris,1907.

39Gh.D.Scraba,Sociologie,EdituraLibrărieiSocec,Bucureşti,1921,p.206.


50

ciologiaeraprofesatăcaunfeldeanexădejuriştişieconomişti40,înRomâniafuncţionaupatrucatedredesociologie.LaBucureşti,afostnu-mitprofesorDimitrieGusti,transferat,dupărăzboi,delaUniversitateadinIaşi,laClujfuncţionaVirgilBărbat,laIaşititularulcatedreieraPetreAndrei,iarlaCernăuţipredaTraianBrăileanu.

ÎnrăstimpulcândTraianBrăileanupublicaIntroducere în sociologie şiSociologia generală,principaliisociologiromânipublicaserăstudiidespreanumiteteme:D.Gusti,Sociologia răz boiului,1915,Studii so-ciologice şi etice,1915şioseriedearticoleîn,,ArhivapentruŞtiinţaşiReformaSocială”,iarPetreAndreieracunoscutcaautoralvolumelorSociologia revoluţiei,1921,Probleme de sociologie,1927.ScrabaşiFundăţeanuşi-aureeditatlucrările:G.D.Scraba,Sociologie,ediţiaaII-a,1921,HaralambieFundăţeanu,Principii de sociologie generală, ediţiaadoua, 1927. MerităamintitcaD.Gustiapublicatlucrăridesociologiegeneralădestuldetârziu,înadouajumătateaanilor’30,maiexactînmomentulcândîşiconstituiseechipadecercetarealcătuitădinfoştiisăistudenţiTraianHerseni,MirceaVulcănescu,H.H.Stahletc.Pânăatuncicursurilesaledesociologieaufoststenografiateşimulti-plicatedecătrestudenţiîncadrulFacultăţiideLitereşiFilosofie.

Dinscurtaprezentareatitlurilordelucrăridesociologieapărutepânăînanii’20aisecoluluitrecutrezultăoanimatăşibogatăactivitatedepregătireaviitorilorsociologişiderăspândireaideilorsociologiceînmediicâtmaidiverse.Mişcareasociologicăautohtonădedupăprimulrăzboimondialacunoscutodezvoltareproeminentă,impunându-secaunadintrecelemaiviidinsociologiatimpului.Laaceastăevoluţiespectaculoasăasociologieiromâneştiacontribuit,indiscutabil,şiTraianBrăileanu,primulautorromânaluneilucrăridesociologiegenerală.

1. O scurtă biografie

Secuvineavorbi,fieşisuccint,desprebiografiamareluisociolog,modeldedestintragicalunuiomceşi-apustalentulşimunca,mergândpânălascarificiu,pentruştiinţăşipentrucomunitateasanaţională.Timpdemaimultdecincideceniiviaţaluiafostnecunoscutăpubli-

40TraianBrăileanu,Istoria teoriilor sociologice,editatădeIosifAntohi,Universitatea,,RegeleCarolII”,Cernăuţi,1937,p.487.

51


cului.Conturămmariledirecţiialevieţiisale,oviaţădincarenuacâştigatnimicpentrusineşinicimăcarpentruurmaşiisăi.

TraianBrăileanus-anăscutla14septembrie1882laBilca-Suceava41. TatălsăuGheorgheBrăileanu,învăţător,timpde40deani,încomu-naBilca,aavutdoifraţi:Patrichie,învăţătorînRădăuţi,şiDumitru,preotîncomunaFrumosu.GheorgheBrăileanus-acăsătoritcuMariaPolonic.FamiliaGheorgheBrăileanuafostdestuldenumeroasă–12copii,TraianBrăileanufiindalnouăleacopil.Viitorulsociologaur-matprimeletreiclaseprimareînBilca,iarclasaapatraafrecventat-olaRădăuţi.Apoi, s-a înscris la liceulgermandinRădăuţipecare-labsolvăînanul1901.

Înliceuprogramaeraaxată,alăturidelimbagermană,pestudiullimbilorlatinăşielină,darBrăileanuînvaţăşilimbafranceză.Înoc-tombrie1901se înscrie laUniversitateadinCernăuţiundestudiazăfilosofiaşielina,camateriiprincipale,şilatinacamateriesecundară.UnuldintreprofesoriirenumiţiaiUniversităţiicernăuţene,cuinfluenţăasuprasa,afostRichardWahle,empiriocriticistdinstirpealuiMachşiAvenarius.Cuacestprofesorasusţinutcolocviile,,Istoriafilosofieinoi”,,,Pedagogia”,,,Logica”şi,,Psihologia”,toateevaluatecucalifi-cativul,,foartebine.”Maitârziuîşivaamintidespreprofesorulsău:,,CursurileluiWahleeraufoartefrecventateşigustatedestudenţişidedoamneleintelectualedinsocietateacernăuţeană”42.Printreprofe-soriidelaUniversitatesenumăraşiIonG.Sbieracarepredaistorialiteraturiiromânedinsecolele18şi19,şiliteraturapopularăromână,cursuri frecventate în fiecare semestru de cătreTraianBrăileanu.MajoritateacursurilorurmatedeBrăileanurefereaulatemedefilosofieanticăgreacăşilatină,cursuridefilosofiemodernă,deeticăşiistorie.Aşadar,viitorulsociolognuafrecventatlaUniversitateniciuncursdesociologieşinuaparcurslucrăridesociologie.Laexamenuldelicenţăaprezentattezele:Arta dialogului la Luchian,lagreacă,Propoziţiile re-lative la Cicero,lalatină,Privire istorică şi critică asupra categoriilor filosofice,lafilosofie.SepoatespunecăabsolventulUniversităţiidinCernăuţidispuneadeobunăpregătireclasicistăîngemănatăcuoînaltăcunoaştereafilosofiei,ceeacesevareflectapedeplinîntoatăopera

41DatelebiograficelepreluămdinLeonŢopa,VeronicaŢopa,TudorBrăileanu,Viaţa şi opera teoretică a lui Traian Brăileanu,Bucureşti,1992,manuscrispusladispoziţiedeTudorBrăileanu.

42 Ibidem,p.11.


52

sa.Nuîntâlnimlaaltăpersonalitateafilosofieişisociologieiromâneştiostăpânire,înacelaşigrad,astudiilorclasiceşiafilosofiei.DupăcumspuneVladimirTrebici,TraianBrăileanudispuneadeomareculturăfilosofică,bazatăînspecialpefilosofiaelinăşigermană.

Dupăterminareastudiiloruniversitare,estenumit,înseptembrie1905,profesorsuplinitorlaliceuldestatnr.1,cupredareînlimbager-mană,dinCernăuţi.Aicifuncţioneazăoperioadăfoartescurtă–doarpânălasfârşitulanului1905,dincauzăcănuputeasăseacomodezecumuncadedascălînînvăţământulsecundar.Timpdeunannufacealtcevadecâtsameditezeasupraproblemeilibertăţiiumanecafactorde-terminantalproblemeimorale.ColaboreazălapublicaţiidinCernăuţi,cudeosebireînrevista,,Junimealiterară.”DebuteazăcunuvelaIrina şipublicăschiţeumoristice.Dupăterminareaserviciuluimilitar,graţiesprijinuluifrateluisău,Constantin,TraianBrăileanuesteangajat,înfebruarie1909,interpretpentrulimbileromânăşigermanălaLegaţiaRomânieidinViena,postîncarevastapânăîn1914.Înacestrăstimp,preocupatcontinuudepropriadesăvârşireintelectuală,elafrecventat,laUniversitateadinViena,cursurileprofesorilorStöhrşiJodl,iarîn1913-1914s-aînscrislaFacultateadeDreptdelaaceeaşiUniversitate,interesatfiindcudeosebiredecursurilededreptroman.

În decembrie 1909 a susţinut teza de doctorat laUniversitateadinCernăuţi cumenţiunea ,,Cum laude.” TezaBetrachtung und Beleuchtung in der Geschichte der Philosophie Auftre tenden höchsten Kategorien(Considerareşilămurireacategoriilorcelormaiimportanteînistoriafilosofiei)afostelaboratăîntreanii1907-1909,şiscrisăînlimbagermană.

La8mai1910secăsătoreştecuEmiliaSilion,ceaparţineauneivechifamiliidebucovineni43.

În anul 1914,mobilizat în calitate de cetăţean austriac, TraianBrăileanuparticipălarăzboiîntr-olocalitatecehă,darfiindrănitestespitalizat. În1918revinecu familia laVienaşiprimeşteunpost laComisiadeinventariereapalatuluiSchönbrun.La1octombrie1919esteangajatbibliotecarlaUniversitateadinCernăuţi.Deşinevoitsăfacăfaţămultorproblemedeviaţăcotidiană,legatecudeosebiredecreştereacelortreicopiinăscuţiînaceastăperioadă,găseştetimpsă

43SoţiiBrăileanuauavutpatrucopii:Gheorghe,inginerpetrolist,condamnatpoliticla20deanimuncăsilnică,VeronicaMaria,profesoară,soţiaprofesoruluiLeonŢopa,Mircea,inginer,şiTudor,inginer.

53


publicelucrările:Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie,Cernăuţi,1912,Die Grundlegung zu einer Wissenschaft der Ethik(Întemeiere pentru o ştiinţă a eticii),VienaşiLeipzig,1919.

Tezadedoctorat,celelaltelucrări,lecturiledovedeaupregătireasadeexcepţieşiîlrecomandaupentruocarierăuniversitară.Cuaspiraţiadeaobţineocatedrăuniversitară,înlunaiulie1919,TraianBrăileanuapropuscursuricearfiurmatsăleţină:I.Istoriafilosofieiantice,Introducereînprincipiileetice,Montesquieu,Eticasocratică,FilosofialuiVasileConta;II.Istoriafilosofieinoi,Filosofialaromâni,Istoriaeticii;III.Problemalibertăţiivoinţei–criticateoriilor;IV.Filosofiamodernă înFranţa,Problemaprogramului cultural44. Sepoateuşorobservalipsauneitemedesociologiedinacestproiect.PlanulafostacceptatdeconducereaFacultăţiideLitereşiFilosofieaUniversităţiidinCernăuţi,şila1aprilie1920Brăileanuaocupatpostuldedocent.

În1921estenumitprofesoragregatlacatedradepedagogieşiso-ciologiedelaUniversitateadinCernăuţi45.SăamintimcăînaceltimpministrualînvăţământuluieraprofesorulP.P.Negulescu,colegulsăudinPartidulPoporului.Din1924catedras-atransformatîncatedrade,,Sociologie,eticăşipolitică”,şiTraianBrăileanuadevenittitularalace-steia46.Înanul1934estenumitprofesordefinitiv.Întreanii1931-1933afostdecanalFacultăţiideSociologieaUniversităţiidinCernăuţi.Cutoatecăsociologianuareprezentatundomeniudepreocupareînaintedeaficadrudidacticuniversitar,TraianBrăileanus-aimpusrapidînţarăşiînstrăinătatecaunproeminentsociolog.Muncauniversitarăi-aabsorbitceamaimareparteatimpului,îndeplinindu-şiobligaţiilemultiple.Profesortitularlacatedra,,Etică,sociologieşipolitică”,elapredatsociologiagenerală,etica,politica,teoriilesociologice,istoriadoctrineloretice.Caprofesorsuplinitorlaistoriafilosofieiaţinutcur-

44Cf.LeonŢopa,VeronicaŢopa,TudorBrăileanu,op. cit.,p.42.45Prinadresanr.31.822aMinisteruluiInstrucţiuniidin20aprilie1921,semnatădeG.

Popa-Liseanu,cătredecanulFacultăţiideFilosofiedinCernăuţi(,,AvemonoareaavăfacecunoscutcăprinÎnaltulDecretRegalcunr.1539din11aprilie1921,d-lTraianBrăileanuestenumitprofesoragregatpentrucatedradepedagogieşisociologielaaceafacultatepeziuade1martie1921”,Cf.LeonŢopa,VeronicaŢopa,TudorBrăileanu,op. cit.,p.42).

46C.Rădulescu-MotruafostpreşedintealComisieidenumirealuiTraianBrăileanucaprofesor,aşacumreiesedinscrisoarea,dindecembrie1925,trimisădeNaeIonescupro-fesoruluibucureştean,încareîşiexprimanemulţumireapentrupromovarea,înainteasa,înînvăţământuluniversitar,aluiM.Ralea,P.Andrei,T.Brăileanu,MarinŞtefănescu,A.Eşanu,Vl.Ghidionescu,Fl. Ştefănescu-Goangă, toţi recomandaţi ca specialişti, cumafirmăNaeIonescu,,,subpreşedenţiaDvs.”,Scrisoarea lui Nae Ionescu către C. Rădulescu-Motru,loc.cit.,p.101.


54

suriledefilosofiaantică,filosofiaevuluimediu,filosofiamodernă,introducereînestetică,filosofianouă.Înanuluniversitar1936-1937apredat cursul Istoria teoriilor sociologice.

Cadrudidacticdemareautoritateştiinţificăşisocială,Brăileanus-aimpusprinprelegeribogateîninformaţiişicuinterpretăripertinentealediverşilorgânditorisaualecurentelorpredate.Lacursurivorbealiber,deşiaveanotiţepecareleurmărea.Nufăceajudecăţidespreevenimen-tesocialeşipoliticedeactualitatedinţară.Ilustraideilecuexempledinantichitate,evulmediuşidinţărileapusene.Studenţiiîiapreciauobiectivitateacucare trata temelecelemaidificile.Deşinaţionalistfervent,profesorulBrăileanu,dinrespectpentruvalorilefundamentalealeUniversităţii,numanifestaadversitatefaţădestudenţiisăidealtănaţionalitate,dimpotrivăleapreciadragosteadeneamullor.BrăileanudesfăşuraactivitatepoliticănumaiînafaraUniversităţii47.Seminariilesalesedesfăşuraucadezbateripeseamareferatelorelaboratedestudenţidespreideileunuisociologconsacrat.SeacordaprioritatelucrărilorluiPlaton,Aristotel,TomadinAquino,Montesquieu,AugusteComte,W.Wundt.Începriveşteculturaromânăsepuneaaccentpecronicari,IonHeliade-Rădulescu,ŞtefanZeletin,D.Gusti48.

La sugestia colaboratorului său, profesorul LeonŢopa, TraianBrăileanu a înfiinţat şi a condus revista ,,Însemnări sociologice”,publicaţiedeprestigiu,editatăînperioada5aprilie1935–februarie1937,dupăaceastădatăfiindinterzisă.Periodiculreapareînseptembrie1940şifuncţioneazăpânăîn15ianuarie1941.Revistas-aimpusînmişcareasociologicănaţionalăşiinternaţională,printrecolaboratorinumărându-seLeonŢopa,IonŢurcanu,IonNegură,ErnestBernea,D.C.Amzăr,V. Băncilă, P.P. Panaitescu, T.Herseni. În aceastărevistăBrăileanuapublicatarticolepolitice,adunateapoiînvolumul Sociologia şi arta guvernării.Sociologulcernăuţeanacondusşirevi-stele ,,Cugetări”,,,Poporul”şi,,Gazetapoporului.”Apublicatînrevisteinternaţionaledesociologie,ideilesaleprincipalefiindcunoscuteînstrăinătate.

Aprimitde laRegeleCarolIIdecoraţia ,,comandoralordinului«CoroanaRomâniei».”SprijinitdeGastonRichard,afostalesmem-

47VladimirTrebici,Omul si profesorul,,,RevistadeFilosofie”,XL,nr.3,mai-iun.,1993.Cf.AnexălaTraianBrăileanu,Teoria comunităţii omeneşti,ediţiedeNicolaeMocanu,EdituraAlbatrosşiEdituraClusium,2000,p.609.

48LeonŢopa,VeronicaŢopa,TudorBrăileanu,op. cit.,p.52.

55


brualAcademieideŞtiinţePoliticeaUniversităţiiColumbiadinNewYork.

Interesatşipreocupatdeevoluţiaţăriidedupăprimulrăzboimon-dial,atentîndeosebilaceseîntâmplăînviaţapoliticăşieconomicăaBucovinei, cuprecăderedin sate,TraianBrăileanu s-a angajat înactivitateapoliticădinnăzuinţadeacontribuilaintegrareaprovincieiînmodorganicînstatulromânşideaseimplicaînsusţinereaşipro-movareavalorilorromâneşti.ConştientdeimperativelestatuluiromândedupăUnireadinanul1918,TraianBrăileanurealizeazănecesitateaunei activităţi continue pentru întărirea spiritului naţional printr-opoliticăorientatăcătreclaselemajoritarealesocietăţii.Înacestscop,eldevinemembrualPartiduluiPoporului, caurmareaprestigiuluiimensdecaresebucuraşefulacesteiformaţiunipolitice–mareşalulAlexandruAverescu.ÎntimpulguvernăriiaverescaneTraianBrăileanua fost secretar general al învăţământului dinBucovina. În aceastăperioadă,TraianBrăileanuîşidăseamademanifestareaunortarealepoliticianismuluiromânesc,dincunoaştereadirectăaunorfapterealealepoliticienilorimplicaţiînadministrareaaveriifonduluibisericescdinBucovina.Ţărănimeabucovineanăafostînlăturatădeladreptuldeabeneficiadeacesteaveriseculare49,ceeacel-anemulţumitprofundpeBrăileanu.ÎncrezătorînpoliticanaţionalistăaluiN.Iorga,devi-nemembrualpartiduluicondusdemarele istoric.TraianBrăileanus-abucuratdeprietenia şi apreciereadeosebită a luiNicolae Iorga,mărturiefiindşiinvitarealuilaUniversitateapopularădelaVăleniideMunte. În anul 1925 a expus,aici,prelegereaCorupţia. Un capitol din psihologia socială50.SociologulcernăuţeanafăcutpoliticămilitantăînformaţiuneacondusădeIorga.Înanii1922-1925,conducefilialaPartiduluiNaţionalistdelaCernăuţişiorganizeazăadunăripopularelacareaparticipatNicolaeIorga.DincauzăcăPartidulNaţionalistînce-pusesaprotejezeacţiunipoliticianiste,TraianBrăileanudemisioneazăşiaderălaLegiuneaArhanghelulMihai51,şidesfăşoarăointensăac-tivitatepoliticăîncadrulacesteiformaţiunipolitice.Estealessenatorpelistelepartidului,,Totulpentruţară.”

49 Ibidem,p.44.50VeziConstantinR.Vasilescu,Conferenţiarii cursurilor de vară de la Vălenii de Munte

1908-1946,EdituraAnima,Bucureşti,1999,p.27.51LeonŢopa,VeronicaŢopa,TudorBrăileanu,op. cit.,p.48.,,Demonulmitologieiantice

şialceleiromanticeîlîmpingepeprofesoruldesociologiesătreacăatuncişipentrutotdeaunadeparteaceleimaiaprigepoliticidedreapta”seafirmăînlucrareacitată.


56

Ultimatumulsovieticdiniunie1940aobligatfamiliaBrăileanusăpărăseascăoraşulCernăuţifărăsăianimicdincasă,ceadăposteaomarebibliotecăşiarhivaprofesorului.LaîntoarcerealaCernăuţi,în1941,Tudor,fiulsociologului,agăsitlocuinţacompletgoalăşitrans-formatăînclădirecetrebuiasăadăposteascăoinstituţieaocupantului.TraianBrăileanuseînscrieîngaleriaacelormarifiguritragiceromâ-neştivăduvitedearhivapersonalăatâtdeînsemnatăpentrucunoaştereabiografieişiopereilor.

Între14septembrie1940-21ianuarie1941TraianBrăileanuafostministrualeducaţiei,cultelorşiartelor.Înseptembrie1940setransferăcaprofesorlaUniversitateaBucureşti.Dupăevenimenteledinianuarie1941,afostarestatpentruacuzaţiade,,corupereatineretului”şijudecatîmpreunăcugeneralulConstantinPetrovicescu,MihailSturza,RaduMironovici,P.P.Panaitescu, toţi foştimembri aiguvernului.TraianBrăileanuafostachitat,darafostimediatpensionatdinînvăţământulsuperior,deşiaveanumai60deani.Is-aoferitdemaimulteoriposi-bilitateasăplecedinţară,dararefuzatfiindconvinsdeoportunitateaserviciilor ce le putea aduce, prinmunca şi prestigiul său, statuluiromân.Nusebucurăpreamultdelibertateşiesteînchis,laTârgu-Jiu,din1943pânăînprimăvaraanului1944.

Dupăocupareaţăriidecătrearmatelesovietice,învaraanului1945esteiarăşiarestatfiindfăcut,,vinovatdedezastrulţării”şiesteinclusîngrupulIonAntonescu,judecatîn1946.Prinsentinţăjudecătoreascăafostcondamnatla20deanidetemniţăgreaşiis-aconfiscataverea.ÎnaniidedetenţieredacteazăvolumulAmintiricareseîntrerupelaanul1910.Deşibolnavdeulcerduodenal,afosttransportatdelaînchisoareaVăcăreşti laAiud,unde, lipsitdeelementaraasistenţămedicală, sestingela3octombrie1947.Merităaamintiunfaptanecdocticcevinesaaratetragismulacesteipersonalităţiexcepţionale,careesteTraianBrăileanu,elcareaavutatâtdemultdesuferitpentrucrezulsăupolitic.Conformuneidiversiunidinepocă,s-aspuscasociologulcernăuţeannueraromân,ciarmeansauevreu52.

Într-oviaţăzbuciumată,plinădezguduitoareevenimente,Brăileanuaelaboratooperăcecuprindeunnumărimportantdetitluridelucrăriînfilosofie,sociologieşipolitică:Introducere în sociologie,Cernăuţi,1923;Ethik und Soziologie – Ein Beitrag zur Lösung des Problems: Individum und Gesellschaft,Cernăuţi, 1926;Sociologia generală,

52 Ibidem,p.56.

57


Cernăuţi,1926; Soziologie in Rumänien,1926;Soziologie und Politik;1926,Originile meta fizicii. Încercare asupra temeiurilor metafizice ale sociologiei, 1932;Filosofia socială a lui Vasile Conta,Cernăuţi,1932;Sociologia lui T. G. Masaryk53,1933;Fundamentarea biologică a sociologiei şi impor tanţa ei pentru teoria şi practica pedagogică,Cernăuţi, 1934;Sociologia în învăţământul superior şi secundar,Cernăuţi,1935; Noi teorii politice,Cernăuţi,1935; Elemente de socio-logie pentru clasa a VIII-a secundară,Bucureşti,1935;Etica pentru clasa a VIII-a secundară54,ediţiaI,1935,ediţiaadoua,1936;L’État et la Communauté morale. Essai philosophique,1931;Statul şi comu-nitatea morală,Cernăuţi, 1937; Istoria teoriilor sociologice, 1937;Essai sociologique sur la liberté,1937; Teoria comunităţii omeneşti,Bucureşti, 1940;Plan pentru un studiu sociologic asupra armatei,Bucureşti,1939;Sociologia şi arta guvernării,1937,lacareadăugămarticolelepublicateînrevista,,Însemnărisociologice”

TraianBrăileanuafostşiunexcelenttraducătoralunorlucrărideI.Kant55 şideAristotel56,toatefiindînsoţitedeuncuvântînaintealtălmăcitorului.

1. Sociologie şi filosofie

Înaintedeaanalizaideilesociologicealeprofesoruluicernăuţean,53Esteinteresant,şiD.Gustiascrisdespresociologulşiomulpoliticceh T.G.Masaryk.

VeziD.Gusti,Thomas Garrigue Masaryk. O caracterizare,,,Arhivapentruştiinţăşireformăsocială”,anulVI,nr.1-2,1926,pp.1-17.

54OrecentăediţiedinEtica pentru clasa a VIII-a secundarăapare,fărăniciojustificare,cuuntitlustabilit,înmodvoluntar,deeditor,Idealul de viaţă şi conştiinţa morală(EdituraEminescu, ediţieConstantinStroe,ColecţiaEseuri, 2001).Cititorul, chiar şi cel neavizat,constatăcuuşurinţăcăavemdeafacecuuntitlufantezist,adoptatnumaipentruaseîncadraînprofilulcolecţieiEseuriaedituriiamintite.Or,estelimpedecălucrarealuiBrăileanuesteunmanualdeeticăşinicidecumunvolumdeeseuri.Cusiguranţă,noultitluarfifostrespinsdecătreautor.Probabilmotivecomercialeaudeterminatopţiuneapentrunoultitlu.Înacestfel,TraianBrăileanuafostvăduvitdeaficunoscutdecătrecititorulcontemporancaautoralprimuluimanualdeeticădinRomânia.ManualulluiD.Gusti,scrisîmpreunăcuIonZamfirescu,Elemente de etică pentru clasa a VIII-a secundarăaapărutînanul1936.

55I.Kant,Întemeierea metafizicii moravurilor,cuoschiţăbiograficăşiointroducereînfilosofiamorală,1929;I.Kant,Critica raţiunii pure,cuoschiţăbiograficăşioprefaţă,1930;I.Kant,Critica puterii de judecare,cuointroducere,1940;I.Kant,Ideea unei istorii universale. Ce este ,,luminarea”? Începutul istoriei omenirii. Spre pacea eternă,cuunstudiuintroductiv,1943;I.Kant,Critica raţiunii practice,cuointroducere(manuscris),1943;I.Kant,Despre educaţie,cuointroducere(manuscris),1945.

56Aristoteles,Etica nicomahică,cuuncuvântînainte,1944;Aristoteles,Organon (ma-nuscris),1945.


58

secadeastăruipefiliaţiilegândiriisalecualtedoctrinefilosoficeşisociologice.Seaminteştedepatruinfluenţecele-acunoscutgândirealuiBrăileanu:filosofia,maialesceakantiană,ideileluiV.ContaşiV.Paretodespresistem,cercetăriledeetnografiecomparatădinculturafranceză57.UnaltexegetcredecăsistemulluiBrăileanuesteoconstruc-ţiefenomenologicăcuputerniceinfluenţepragmatisteşiinteracţionistsimbolice58.Evident,detectareaunorînrâuririesteposibilă,deoarecesociologul român a integrat în scrierile sale orice idee consideratădeelvalabilăpentrusistemulsău.Darpunctuldeplecareînanalizasociologică îl reprezintăgândirea luiContaşiaprofesoruluisăudelaCernăuţi,CarlSiegel.OperaluiBrăileanuesteprimaîncercaredevalorificaresistematicăafilosofieiluiContadecătreunautorromânînlucrăridegândiresocială.Simptomatic,TraianBrăileanuîşiînte-meieazăideilesaleîntezelefilosofieiluiVasileContaşimaipuţinînsociologiaacestuia59.

Deaceea,apreciemcă,pentruînţelegereainfluenţeiluiContaasupraluiBrăileanu60,secuvineaprezentasuccintevoluţionismulluiConta.Sistemulde filosofiecontianăcuprinde tezadesprediferenţadintreformele evolutive şi formele neevolutive, şi de la această distincţieBrăileanucautăsăînţeleagăraportuldintreelementşisistem,adicăformeleneevolutivepotfi înţelesenumaiprincunoaşterearelaţiilorlor cu formele evolutive.Concepţia filosofului român are ca bazăideeaconformcăreialumeaevolueazăînformesupuselegiiondula-ţieiuniversale:,,Formelemateriei,dupămodelulstabiliriişidezvol-tării lor, se împărţesc îndouăcategorii: înevolutiveşineevolutive.Formeleevolutivesuntaceleacaredelamomentulnaşteriilorcrescpenesimţiteşitreptatpânălaunpunctculminantşideacolototaşaderegulatdescrescpânălaextincţiune;şicaretotodatăascultălegeaondulaţiuniiuniversale…caexempledeformeevolutivesepotcita

57Cf.AchimMihu,Traian Brăileanu teoreticianul comunităţii omeneşti,studiuintroductivlaTraianBrăileanu,Teoria comunităţii omeneşti,ed.cit.,pp.XVII-XIX.

58DanDungaciu,Traian Brăileanu, înIlieBădescu,MihaiUngheanu(coordonatori),Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii române, vol. I,EdituraPro-Humanitas,Bucureşti,2000,p.534.

59TraianHerseniremarcăinfluenţaluiVasileContaasupraluiTraianBrăileanu:,,me-rituldeosebitalprofesoruluiTraianBrăileanuîndezvoltareasociologieiromâneşticonstăînîncercareadeafructificaînştiinţăunsistemromânescdegândire:filosofialuiVasileConta”,TraianHerseni,op. cit.,p.126.

60 La cursul Teorii sociologiceTraianBrăileanuacordăspaţiuspecialideilorluiVasileConta.

59


animalele,plantele,planeteleetc.Formeleneevolutivesuntaceleacarenuîndeplinesccondiţiuniledemaisus.Astfelsunt:zidireauneicasedemânădeom;formareaunuimunteprinerupţiunevulcanicăetc.”61 Formeleevolutiveauocurbăascendentă,unpunctculminantşiocurbădescendentă.Formeleneevolutivesuntmişcăricarenusuntgeneratedeoevoluţiecompletă,cielesuntprocesecarepotdeclanşaevoluţia.Mişcărileviolenteşibruşte,mişcărilevibratorii,revoluţiilesocialesuntformeneevolutive.Formeleevolutivesuntuniversaleşiesenţiale,întimpceformeleneevolutiveexistănumaiînmăsuraîncaresuntutileînevoluţiaformelorevolutive.Filosofulromânconsiderăcăoriceformăevolutivăesteoundă,iarfenomenelesocialefiinţeazăsubformădeundădatoritălegiiondulaţiuniiuniversale.NuputemtrecepestefaptulcăVasileContaconcepesociologiaînmodasemănătorfiziologiei,lafelcaH.Spencer.Viaţasocialăareaceleaşifuncţii,aceleaşistructurişiaceleaşiorganecaoriceorganism.Similitudineadintreorganismulbiologicşiorganismulsocialrelevăorelaţieindisociabilăîntrebiologieşisociologie.NuestegreudeobservatcăBrăileanucontinuăaceastăgândire,şioexamineazăîncontextulştiinţelorsocialedinprimaparteasecoluluialXX-lea.Elvalorificăobogatăliteraturădespreorganic,darevităsavadăînsociologieofiziologie,aşacumogândeaConta.BrăileanurecunoaşteînVasileContareperulsăufundamental:,,CeeaceconstituieoriginalitateaşigenialitatealuiContaestedistincţiuneaîntreformeevolutiveşiformeneevolutive,ochestiunedeimportanţăfundamentalăpentruproblemasociologică,şicarenu-şipoategăsi,dupăpărereamea,osoluţiunemainimeritădecumeceadatădeConta”62,tezăceofructificăînmodstrălucitînsistemulsăusociologic.OaltătezăaluiConta–indiviziişisocietateasuntdoitermenicorelativi–devineoideesociologicădemarerelevanţăînsistemulsociologicalluiTraianBrăileanu.

Dinaceastăfoartescurtăprezentareaviziuniicontieneneconvin-gemdesemnificaţiaeiînoperaluiBrăileanu.ParcurgereascrierilorluiBrăileanuaratălimpedefundamentelefilosoficealesistemuluisăudesociologieacărorpreeminenţăsegăseşteîndoctrinaluiVasileConta.AmarătatdejacăinteresuliniţialalluiBrăileanuafostorientatsprestudiulfilosofiei.Tezadedoctoratesteomărturieclară.Brăileanua

61VasileConta,Opere filosofice,ediţierevizuitădeNicolaePetrescu,CarteaRomânească,Bucureşti,f.a.,p.163.

62TraianBrăileanu,Introducere în sociologie,Cernăuţi,1923,p.12.


60

pornitdelaexegezaconştiinţeişiacunoaşteriidinsistemelefilosoficealeunorgânditorişiaajunslastudiulsocietăţii.Astfel,înlucrareadin1912,Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie,înprimapartetrateazădespre,,fundamenteleuneifilosofiiraţionale.”Elementeleacestorfundamentesuntprincipiul identităţii,cauzalita-tea, timpul şi spaţiul, existenţa individuală, identitatea elementelor.,,Filosofia este sinteza legilor universale în intelectul unui singurindivid”scrieBrăileanu.Sefacediferenţa între filosofieşiştiinţelenaturii,filosofiafiindsocotităştiinţaprimă.Unlocaparteînlucrareaamintităîlocupăanalizacategoriilorfilosofice.Seîntreprindeocriticăafilosofieispeculative–Platon,Aristotel,Kantprecumşiafilosofieiantispeculative–pozitivismul,scepticismulşiagnosticismul.Înparteaatreia,Fixarea limitelor cunoştinţei,autoruldiscutădouătemecevorfidezvoltateînlucrărilesaledesociologie:principiulcontinuităţiiînfor-mareajudecăţilorşiconceptulindividualumancaorealitatefilosofică,eticăşisociologică.Toatenoţiunilesuntcoordonateşisunt identicecuraporturileexistenteîntreelemente,ideeregăsităînconcepţialuiBrăileanudespresistemulsocial.

Deşi seafirmaseomişcare filosofică româneascăorientată spremarilecurentefilosoficealelumii,nuaexistatînliteraturafilosoficăromâneascădinprimaperioadăasecoluluialXX-lea,olucrareesenţialăde filosofie socială.Brăileanu a realizat lipsa ei şi a încercat să osuplinească.Lucrărilesaleaspirăspreoanalizăfilosoficăasocialului,fărăa-şipierdetrăsăturadescrierisociologice.Studiulsocietăţiiseinstituiecameditaţie filosoficăasuprasocialuluicumijloacespeci-fice.El judecădimensiuneafilosoficăasociologiei înacelaşi felcamulţidintresociologiigermani.Însociologiagermanăs-astatornicitprincipiulîntemeieriisociologieicusprijinulfilosofiei.Sociologiaestedefinită,,filosofieasocietăţii”,avândstatutulfaţădeştiinţelesocialespeciale asemănător cu acela al filosofiei faţă de celelalte domeniialecunoaşterii.ÎnoperaluiA.ComteşialuiH.Spencer,sociologiaesteparteaceamaiînaltăafilosofiei.SociologiprecumR.Worms,L.Stein,OthmarSpann,F.Tönniessocotescsociologiacaodisciplinăfilosofică63. Brăileanu nu argumentează necesitatea unei filosofiisocialespeculative,darregretădefilosofareasociologieiîntâlnitălaobunăpartedintresociologi,inclusivlaDurkheim.AutorulDiviziunii muncii socialecereasociologieisastudiezerealitateasocialăaşacum

63Cf.PetreAndreiSociologie generală,ed.cit.,p.87.

61


esteşinupetemeiulunorcategoriisauprincipiipureînsenskantian.Sociologianuesteîndreptăţităsăfilosofezesausăoferenorme,deo-areceroluleiestedoaraceladeadaexplicaţiilafenomeneşiprocesesociale. Sociologia este independentă de orice filosofie: ,,De altfel,filosofiaînsăşiaretotinteresulînaceastăemancipareasociologiei”64,devenindastfeloautenticăştiinţă,afirmăDurkheim.Dupăsociologulfrancez,dependenţasociologieidefilosofiearducelaviziunicearscrutalucrurilesocialeînlaturalorceamaigenerală.

Brăileanucrede,dimpotrivă,înfundamentareafilosoficăaactuluideinvestigareasocietăţii.OperaluiBrăileanuesteunitară,axatăpeoideeclară,ceaauneiteoriisociologiceîntemeiatăpefilosofie,urmărităîntoatescrierilesaleîncădinlucrărileanterioarecelordesociologie.ProfesoruldelaCernăuţiconcepesociologiacaunexamenalsocietăţiiînrealitateaeiceamaigenerală,şi,prinurmare,eaesteinvestigatăfilosofic după cumscrieînIntroducere în sociologie:,,avemînvedereosintezămailargă,unsistemdefilosofiesocială,legândsociologiacufilosofiapropriu-zisăprineticăşideschizând,înurmă,drumulpentruteoriileartelorsocialeprintr-untratatdepolitică.”Gândireafilosoficădespre social se concretizează în analiza societăţii prin categoriifilosofice şi argumente din realitatea socială în susţinerea oricăreiaserţiuni.Filosofia,teoriacunoaşteriişibiologiaoferăideişiexempleînargumentelesusţineriiproprieiconcepţiisociologice.

Peliniatuturoracestordiscipline,operaluiBrăileanuintegreazăorganic celemai importante teorii sociologice. ,,Studiul sociologieireclamăprinurmareocunoaşterecâtsepoatedeadâncăateoriilorsociologicedin trecut”65,afirmăel fărăechivoc. Înconsecinţă,eladoritsăîntreprindăşiunexcursistoricalteoriilorsociologice,proba-bilfiinduniculcursîndomeniupentrucădespreasemeneaprelegerispecialedeistoriasociologieidelacelelalteuniversităţiromâneştinuavemcunoştinţă.Brăileanuexpunesistematicşididacticproblematicaevoluţieigândiriisociologice.Elconstatăabundenţateoriilordespreodisciplinăştiinţificădedatărecentă,cumestesociologia,ceeaceadeterminatrealizareamaimultorclasificărialeacestora.Plecânddelaclasareateoriilorsociologice,profesorulexpuneoriginileşiîncepu-turilesociologieiînconcepţiilediverşilorsociologi.Uncapitolaparteconsacră predecesorilor luiAugusteComte: Saint-Simon,Charles

64ÉmileDurkheim,Regulile metodei sociologice,ed.cit.,p.179.65TraianBrăileanu,Istoria teoriilor sociologice,ed.cit.,p.4.


62

Fourier,PierreLeroux,PierreJosephProudhon.Încontinuare,elfaceunadintrecelemaieruditeanalizeaideilorluiAugusteComte,dinsociologiaşifilosofiaromânească.Apoi,examineazăprincipaleletezedinsociologiafranceză,sociologiaengleză,cuaccentpeH.Spencer,sociologia americană, sociologia italiană cu sublinierea ideilor luiPareto, sociologia cehă, cu accent peT.Masaryk, sociologia rusă,sociologiagermană,cuexpunerialedoctrinelorluiW.Wundt,H.St.Chamberlain,F.Tönnies.

Lectorul cursului ţinut deBrăileanu rămâne surprins de spaţiuldestuldemodestacordatgândiriiluiMaxWeber,unuldintrefondatoriisociologiei.Cursultreceînrevistăprincipalelemomentealedezvoltăriisociologieiromâneşti,într-unmodsintetic,Brăileanuexprimându-şisperanţa săpubliceo istoriea sociologiei româneşti, încare sădea,,atenţiacuvenitămarilorprecursoriaisociologieiromâneşti,precumşiteoriilorreformatorilorsocialidintimpurilenoastre.”Elobservădinexpunereaasuprasociologieiromâneştiexistenţauneimişcărisocio-logiceoriginarenăscutădincontactulnemijlocitcuviaţacomunităţiiromâneştiaicăreiexponenţisuntIonHeliadeRădulescu,VasileContaşiA.D.Xenopol.Fărăsă-lnumească,estecertcasociologulcernăuţeanîlvizeazăpeD.Gusticânddiscutădespredeviereasociologieiauto-htonedelacursuluneievoluţiiorganice,stabilitdeceitreifondatoriaisociologieiromâneşti,dincauzacontactuluiunorsociologiromânicu sociologia internaţională. Sociologia românească s-ar dezvoltapreamultsubinfluenţasociologieiinternaţionale,încâtsevorbeştedereprezentanţiromâniaisociologieifranceze,reprezentanţiaiconcepţieimaterialiste a istoriei, reprezentanţi ai sociologiei anglo-americane,credeBrăileanu: ,,Eava trebui înmodnecesar să-şi redobândeascăautonomia,contribuind,înurmăprintr-unschimbnormaldeideiîntrenaţiunilecivilizate,laprogresulştiinţeisocialeconsideratăcaocucerireaspirituluiuman”66.Ideeaestedeluatînseamă.Brăileanunupoatefiacuzatdeautarhieintelectuală.Dimpotrivă,casociolog,elesteuneuropean,mărturiestautrimiterilebibliograficeampleşiaduselazi,asemănându-secuoriceexegezăştiinţificădinOccident.Darestenevoitsăconstatepurşisimplulipsaaceleicontinuităţiînconstrucţiaunuisistemromânescdesociologie.Întrucâtsociologiaromâneascădispunedecelpuţintreisociologicuoviziuneoriginalăasuprasocietăţii,arfifostoportunădezvoltareaideiloracestoraînconcordanţăcumişcarea

66 Ibidem,p.303.

63


sociologicăinternaţională.Dealtfel,trebuiesubliniatăreactivareadecătreBrăileanuaideilorromâneştiînoperasasociologică,respectândastfelprincipiulsăudeanalizăagândiriiromâneşti,discutatîncursulsăudeistoriateoriilorsociologice.

Înrezumat,cursulIstoria teoriilor sociologiceconstituieofoartebunăiniţiereîncunoaştereastăriirealeaideilorsociologicedinanii’30aisecoluluitrecut,prinsintezăşiprinbibliografiaprincipalelorlucrăridesociologiedinaceltimp.Deşidecirculaţierestrânsă,volumulluiBrăileanurămâne,şiastăzi,unfoarteutilinstrumentdeinformareîndomeniulatâtdemobilalsociologiei.

Raţionalist,Brăileanuestecelmaispeculativdintretoţisociologiiromâni.Cuomarecapacitatedeateoretizaproblemedintrecelemaicomplexe,cuunfinşisubtilspiritcritic,Brăileanuseimpunecaunautordeanalize teoreticedemareprofunzime.Elcautăsăfacădinsociologie o disciplină aptă sa abordeze societatea în integralitateaei,dincolodeoriceaspectparticular.Înacestsenseldiscutădespreosociologiegenerală.Dealtfel,dupăcumînfilosofie,existăofilosofiegeneralăşifilosofiialedomeniilorcunoaşterii,şiînsociologieexistăosociologiegeneralăşisociologiideramură.

Sociologul cernăuţean nu confundă sociologia cu filosofia,dimpotrivă,dupăcumvomobserva,aduceargumenteîndemonstrareauneiştiinţeautonomedespresocietate.Elpledeazăpentruosociologieaxatăpestudiulprincipiilorgeneralerezultatedininvestigaţiavariatelortipurideexistenţăsocială.Înfond,Brăileanususţineimperativulcasociologiasănufieosimplăcolecţiededateempiriceînlipsăoricăreiteoriigenerale,darnicinupoaterămânelaometafizicădespresocial.Sociologiaeste,înconcepţialuiBrăileanu,înaintedeorice,oteoriedespresocietate,ideesusţinutăcontinuu:,,teoriatrebuiesăconstituiefundamentulacţiuniipracticeşidacăteoriavafibună,adicăîntemeiatăpeexperienţă,peobservaţiafaptelor,atuncişiacţiuneapracticăvadarezultatebune”67.Elceresociologuluioculturăfilosoficăfărădecareoriceconstrucţieteoreticăînştiinţadespresocietaterămânelastadiulunuiempirismîngustşiinutil.Iată,deşihrănitdinşcoalaempiriocriti-cismului,elcăutasoluţiilastudiulproblemeisocialeprinfilosofie.Darnuofilosofiespeculativă,câtunarealistă,concretă.Brăileanuţintea,înfapt,laargumentarearoluluisociologieicamijlocdeformareaunui

67Idem,Fundamentarea biologică a sociologiei şi importanţa ei pentru teoria şi practica pedagogică,extrasdin,,Revistadepedagogie”,1934,p.29.

64

anumittipdeom.Deaceea,susţineacaesenţialăpentrusociologieestecomunitatea,careacţioneazănecondiţionat,asupraindividului.

2. Sociologie, etică şi politică

TraianBrăileanuşi-apropussaalcătuiascăuntratatcutitlulge-neral Elemente de sociologie, compusdin trei părţi: 1. Intro ducere în sociologie;2.Sociologia generală;3.Politica. SistemulsociologicalluiBrăileanutrebuieînţelesînaceastătriadă.LucrareaSociologia generală,publicatăîn1926,afost,înintenţialuiBrăileanu,oprimăschiţareaunuimanualviitor68.Dupăpublicareacelortreivolumeînanii’20,sociologulcernăuţeansegândealaoSociologie generalăconceputăcaun,,tratatmareşisistematicpentruînvăţământulsuperior”69,deo-sebitdeprecedenteleprinmultemodificărişiadausuri.Acestproiecttrebuiasăaparăcaoperăpostumă,însăpânăacumnuseştienimicdeexistenţalui,probabil,printremanuscriselerămaseînarhivadincasadelaCernăuţi,darpierdute,săfifostşiacesttratat.

Care sunt ideile esenţiale ale sociologului de laCernăuţi? Încădin prima sa lucrare, Introducere în sociologie, TraianBrăileanuurmăreşte delimitarea sociologiei de altemoduri de cunoaştere arelaţiilorsociale.

Înviziunea sociologului, umanitatea cunoaştevarietăţi de tipuriumaneconstituiteîngrupurisociale.Înacestmodseexplicăderivareaconduitelorindividualedinfiinţareainşilorîncomunitate.Brăileanuaduce precizări esenţiale în înţelegerea specificităţii societăţii şi oabordeazădintreiperspective:sociologică,eticăşipolitică.Astfel,eldiferenţiazăraporturileinterindividuale,–careţindenaturamoralăaomului,deacesteaocupându-seetica,–deraporturilesociale,caresuntexpresiarelaţiilordintrecomunităţi.Eticareprezintăprimaparteafilo-sofieisociale,eafiindparteacriticădeanalizăasocietăţii.Sociologiaestedescrisăcaştiinţăa raporturilor întrecomunităţi: ,,Raporturileinterindividuale,dincareseexplicăfenomenele«naşterii»,dezvoltăriişi«morţii»individului,formeazăobiectulştiinţeietice,careînacestfelarformaparteaîntâia,critică,afilosofieisociale.Înparteaadouaartrebuicontinuatăcercetareadelapunctuldispariţieiindividuluiînco-

68Idem,Sociologia în învăţământului superior şi secundar,extrasdin,,Revistadepe-dagogie”,1934,p.11.

69 Ibidem,p.10-11.

65


munitate.Înacestpunctseparaţiuneabiologicăşipsihicăaindividului,autonomiasa,careareomareimportanţărealăpentruindividul-sistemînraportcuindivizii-sisteme,devineoiluzie,onerealitate,oficţiune.Înainteanoastrăseridicăaltărealitate:comunitatea.[...]sociologiaesteştiinţadespreraporturileintercomunitare”70.

Brăileanucredecătreiproblemeprivindsociologianuaucăpătatosoluţiesatisfăcătoare:1.Oclasificareaştiinţelor,caresănearateloculce-locupăsociologiaînsistemulştiinţelor;2.Raportulîntresociologiageneralăşiştiinţelesocialeparticulare;3.Metodeledecercetarepropriisociologieigeneraleşiştiinţelorsocialeparticulare.Toateceletreipro-blemediscutatedeBrăileanusuntdisputateastăzidediferitecurentesociologice.Datăfiindstareasociologieicaştiinţăaflatăînprocesdeconstituire,Brăileanuesteinteresatdechestiunealoculuisociologieiînsistemulştiinţelorsociale–esenţialăînînţelegereaspecificităţiiei.Elajungelaconcluziacafilosofiasocialăseîmparteîntreiramuri:etica,sociologiaşipolitica.Elesuntştiinţedespreraporturilestabi-litedeoameni– interindividuale, intercomunitare şi internaţionale:,,Sociologiaocupăunloccentral:concluziunileeticiisecontopesccupremiselesociologiei, iarpoliticanupoate fidecât identicăcucon-cluziilesociologiei.Eticaşipolitica,înaceastălegătură,nusuntdeciştiinţesocialepropriu-zise,darnoiadmitemcaelesuntconstituitecaştiinţe independente,şicaataripotfiprinseînsistemulştiinţeloracărorfilosofieesociologia”71.Brăileanurevinecontinuuladiferenţadintreeticăşisociologie.Înlucrărianterioareaarătatcumeticastudiazălibertateaomului.Moralaexistănumaidacăexistălibertateavoinţeiomului.Însăşiresponsabilitateaomuluiesteexpresiavoinţeisalelibere.Sepoateadmiteocondiţionarereciprocăalibertăţiidevoinţăcuundeterminismalnaturiiumane.Aceastăideeconstituiepremisapentruîntemeiereaştiinţeieticii.

Spredeosebiredeetică,ştiinţasociologieiseafirmăcăoştiinţăaunorlegiregăsiteînoricesistem:,,Daroricesistemanalizatşipusînraportcualtesistemenevadaposibilitateaîntemeieriiuneiştiinţealcăreiobiectestesistemulrespectiv,adicăposibilitateadeafixalegilestatice şi dinamice ale sistemului.Aplicarea aceleiaşimetode şi lasistemelesocialeenecesară,pentruaarătacaleapentruconstituireasociologieicaştiinţă.Legilesocialen-arfi,înacestfel,legisuigeneris,

70Idem,Introducere în sociologie,ed.cit.,p.20.71 Ibidem,p.71.


66

propriinumaifenomenelorsociale,cilegivalabilepentrutoatesiste-mele” 72.Studiulsociologieivizeazăoanumitărealitate–ceasocialănăscutădincontactulcomunităţilor.Metodaadecvatădecercetareaacesteirealităţiestemetodacomparativă.

Brăileanu aduce importante contribuţii în delimitarea obiectuluisociologiei, temămult disputată între diversele curente sociologice.Constituireasociologieicaştiinţăgeneralădespresocietateaomeneascăafostcondiţionatădecunoaştereaomenirii,destudiulformelordeorga-nizarealetuturorpopoarelorşideprogreseledinştiinţelenaturale.Cuaceastăidee,BrăileanuseataşeazăideiiluiComtecareînscriasocio-logiaîntr-oevoluţieaştiinţei,eaocupându-sedesocietatecondusădelegiimuabileşiindependentedeacţiunileumane,fiindultimaapărută,datorităcomplexităţiiobiectuluiei.Pentrusociologulromânsociologiastudiazăspeciaumanăcareproduce fenomenesocialedeovariaţieextraordinară.Deaceea,cercetărilesociologiceurmărescoordonareşiclasificarea formelorsociale înspaţiuşiexaminarea lor în timp.Dupăcesesizeazălimiteleunorşcolisociologiceprivinddelimitareaobiectuluisociologiei,rezolvareachestiuniiogăseşteîngândirealuiVasileConta,caredupăcums-avăzutmaisus,împărţeaformelesocialeîn formeevolutive şi formeneevolutive: ,,Formele socialeevolutivesau sistemele sociale levomnumicomunităţi”73.Comunităţile suntformeperene,întermeniiluiConta,universaleşiesenţiale.Înacestfel,Brăileanugăseştesoluţialaîntrebareafundamentală:estesociologiaoştiinţă?ObservămcumprofesoruldelaCernăuţisondeazăobiectulsociologieiînaltmoddecâtofaceE.Durkheim,pentrucaresociologiaesteştiinţafaptuluisocial.Ceestefaptulsocial?Esteoricefenomensocialcareseproducedincolodevoinţaindividualăsaucolectivă,şideaceea,elpoatefistudiatînmodobiectiv.LaBrăileanusocietateacasistemesteobiectalsociologiei,individulînsuşifiindparteaacesteia.Îndeosebiredealţisociologiceexplicăobiectivitateaştiinţeisociolo-giceprinexistenţaunordeterminanţiaivieţiisociale–faptulsociallaDurkheim,luptadeclasălaMarx,acţiuneasocialălaMaxWeber–,sociologulromânadmitecomunitateaumanăcaobiectalsociologiei,deoareceeaesteoformăevolutivăuniversalăşiesenţială,existentădincolodevoinţa omului. Formele evolutive nu stau în opoziţie cuformeleneevolutive,acesteadinurmăsuntpărţicuoanumităfuncţie

72 Ibidem,p.28.73 Ibidem,p.44.

67


însistem.Formeevolutivesunt:hoarda,clanul,familia,ginta,naţiunea,statul,iarformeneevolutivesuntsexele,vârstele,stărileşiclaseleso-ciale,profesiile.Studiulsocietăţiiincludedouăpărţi.Dinamicasocialăcuprindenaşterea,dezvoltareaşidispariţiaformelorsocialeevolutive,adicăacomunităţilor.Staticasocialăabordeazăstructuradiferitelorcomunităţi,raportulîntrepărţilelorconstitutive,adicăîntreformeleneevolutive.

În concepţia sociologului cernăuţean sociabilitatea omului estedomeniulsociologiei:,,Obiectulsociologieiespeciaumană,omenirea,care,pebazacercetărilorbiologice,sedesprindecaunitatefaţădece-lelaltespecii.Zicândunitate,neapropiemdefenomenulcareformeazăpunctuldeplecarepentruanalizaobiectului.Acestfenomenesteso-ciabilitateaomului(careprezentantalspeciei)”74.Ideeaestedeosebitdeactuală.Săamintimcătratatedesociologieexamineazăsociabili-tateacafaptsocial.DupăcumsubliniazăJeanBaechler,princeletreimodalităţidefiinţareasocialului:sodalitate,sociabilitateşisocialitateesteposibilăcunoaştereatuturorstărilorsocialeAcelaşiautordefineşteceletreimodalităţialesocialului:–sodalitate,capacitateaumanădeaîntemeiagrupuri,definitecaunităţideactivitate:cupluri,familii,întreprinderi,echipesportive,biserici,armate,poliţii;–sociabilitate,capacitateaumanădeaformareţele,princareunităţiledeactivitate,individualesaucolective,transmitinformaţiileceleexprimăinteresele,gusturile,pasiunile,opiniile,relaţiiledevecinătate,categoriidepublic,saloane,curţiregale,pieţe,clasesociale,civilizaţii;–socialitate,capa-citateumanădeamenţineîmpreunăgrupurileşireţelele,dealeasiguracoerenţaceleconstituieînsocietăţi:tribul,cetatea,naţiuneacaformedesolidaritatesocialăcepotfinumitemorfologii...”75.Dindescriereasensurilorsocialuluidecătresociologulfrancezrezultăcomplexitateaacestuiaşidiversitateaformelorsubcarefiinţează.

Sociologulromânafirma,în1923,aceeaşiidee,anumevarietateaconduitelorumaneseregăseşteîngrupurisociale:,,Observaţianearatăanumecăspeciaumanăedivizatăîntr-unmarenumărdevarietăţişiacesteaiarăşiîngrupuridistincte.Şioricemanifestaţieomeneascăpoatefiredusăînultimulrândlaschimbărilecesepetrecîngrupulsocial.

74 Ibidem,p.9-10.75 JeanBaechler,Grupurile şi sociabilitatea, înTratat de sociologie subcoordonarea

luiRaymondBoudon,traduceredeDeliaVasiliuşiAncaEne,Humanitas,Bucureşti,1997,p. 65.


68

Ceeaceînseamnăcafenomeneledecareseocupăştiinţeleamintitemaisusnu-şivorputeagăsiexplicaţiadecâtprinstudiulgrupurilorsociale,carepotfiprinseînnoţiuneageneralăasocietăţii.Decitoatemanifestaţiileomului,înspaţiuşitimp,suntfenomenesocialeşisingurarealitatecareformeazăobiectulsociologieiestesocietatea”76.

PentruînţelegereaviziuniiluiBrăileanudespreobiectulsociologieisecuvineosuccintăanalizăamoduluicumconcepsociologiaalţiso-ciologiromânicontemporanicuel.D.Drăghicescuadefinitsociologiacaştiinţăasocietăţilorreale,acărorexpresieesenţialăestenaţiunea.SăamintimcăsociologialaBrăileanuesteştiinţacomunităţii,accentulfiindpuspecomunitateanaţională.Drăghicescunuadmite teza luiDurkheimconformcăreiasociologiaseocupădecunoaştereaordiniinormativegenerale.ÎnviziuneasociologuluiromânfenomenelesocialesuntgeneratedeindividşinucumafirmăDurkheim,faptelesocialesunttotalautonomedeom.Sociologiafaptuluisocialesteosociologienaturalistădeoareceneagăsauneglijeazăautonomiaşicapacitateadeimplicareaindividului.Drăghicescudezvoltăunsistemde,,sociologiesubiectivă”,exactceeaceBrăileanurespinge.

DimitrieGusti concepe sociologia ca ştiinţă a societăţii totalefiindcăeastudiazăsocietateaînnatura,funcţiileşideterminărileeideansamblu.Obiectuleiestedelimitatprincomparareacualteştiinţesociale: ,,Sociologia ne apare deci ca o ştiinţă statică, descriptivă,comparativă şi explicativă a societăţii privite ca formândun tot”77. Eaesteoştiinţăautonomăşistudiazămodulcumfenomenelesocialeparţiale–dreptul,religia,economia–seîmbinăşialcătuiescsocietatea.Gustidiscutăraportuldintresociologie,eticăşipolitică:,,dintreacestetrei ştiinţe sociale numai sociologia este o disciplină de constatarepură,lipsitădeoriceconsideraţiedevalorificareşiapreciere,ştiinţămenităsastabileascăşisăexplicerealitateasocialăaşacumesteea.Prinaceastăamdeterminatcaracterulrealist,deştiinţăîntemeiatăpefapte,alsociologiei.Eaestedatoareprinînsăşialcătuireaeicaştiinţăsaconstaterealitateasocialăîntoateamănunteleei,fărăniciopărtinireşifărăniciunocol,făcândabstracţiedeoriceinteresdealtănatură.Numaiaşasociologiadeschidecăilargişitemeinicestudiiloreticeşi

76TraianBrăileanu,op. cit.,p.10.77D.Gusti,Opere,vol.I,studiuintroductivdeOvidiuBădina.Textestabilite,comentarii,

notedeOvidiuBădinaşiOctavianNeamţu,EdituraAcademieiRepubliciiSocialisteRomânia,Bucureşti,1968,p.250.

69


politiceşifacecuputinţăotreptatăîmbunătăţirearealităţiisocialeşiprinreformesocialeşidesăvârşiremorală”78.

Aşadar,eticaesteştiinţaidealuluietic,iarpoliticastudiulmijloace-lordeconstituireavalorilorşinormelorsocialeşietice.PentruGustisocietateanuesteosimplăsumăaritmeticăaindivizilor,ciorealitatevie,activă,devoinţă.Ceeacedăautonomiesocietăţiiestevoinţa,,deaceeaoşisocotimcaesenţăavieţiisociale”79.ŞefulŞcoliisociologicedelaBucureştifaceoclasificareaunităţilorsocialedupăgenuldevoinţăsocială,şiastfelavemcomunităţi,instituţiişigrupări.Semnificativ,el defineşte comunităţile ca unităţi sociale care integrează completindiviziiprinsupunerealorfaţădevoinţacolectivă,descriereceseintersecteazăcudefiniţiasadatăsocietăţii.Familiaşinaţiuneasuntexempledecomunităţi.Instituţiilesocialesuntunităţisocialeapărutedupăcomunităţilesocialeşisedetaşeazăprinnaturalorconstrângătoarefaţădeindivizi.Unexempludeinstituţieestestatul.Grupărilesedefi-nescprinvoinţaliberăaindivizilor,princaracterullorconvenţionalsaucontractual.Exempledegrupăriarfiasociaţiilecomerciale,societăţilesportive,cercuriledeprieteni.SistemuldesociologiealluiGustiestealcătuit din unităţi sociale, voinţa socială,manifestările sociale şicadrele.AceastaestepescurtviziunealuiGustidespresociologie.ÎncomparaţiecuBrăileanu,Gustinuoferă,defapt,odefiniţie,cimaimultoanalizădescriptivăasociologiei.Dealtfel,trebuiespuscăeldesprindetrăsăturilesociologieicaştiinţădinexaminarearaporturiloracesteiacuştiinţelesocialeparticulare.Aserţiuneadespresociologiecaoştiinţădesprerealitateasocialătotalăprezentănuclarificătotuşispecificulacesteidiscipline.

M.RaleaînlucrareaIntroducere în sociologieseocupădeobiectulsociologieipecareodefineşteastfel:,,sociologiaestestudiulcompa-rativalsocietăţilor:comparaţieîntimp,întresocietăţileanticeşicelecontemporane,cuajutorulmetodeiistorice,comparaţieînspaţiu,întresocietăţileprimitiveşicelecomplexe,cuajutorulmetodeietnografice.Dincompararea instituţiilordiverselor societăţi sepot scoate tipuricomune,legideformaţiune,legideevoluţie”80.Societateaesteostaredemulţimeorganizatăîninstituţiicondusedevaloricomune.

PetreAndreidiscutădespresociologiecaştiinţacareconstatăşi78 Ibidem,p.254.79 Ibidem,p.260.80 M.Ralea,Introducere în sociologie,1927,p.22.


70

caută să explice fenomenele sociale existente: ,,Sociologia studiazăsocietateaîngenere,arătândcareestenaturaşiesenţaei,cestructurăşicefuncţiuniareeaşicumevoluează.Sociologiaaredeciunobiectdeosebitdefiecareştiinţăsocialăspecială,carepriveştenumaiolatură,unfelderaporturisociale,nuceeaceecomuntuturor,nusocietateaîngenere”81.Obiectulsociologieiesteviaţasocialăintegrală.Sociologianuformuleazăidealuripractice,afirmălimpedesociologulieşean.

Înfine,EugeniuSperanţiasocoteştecăsociologiastudiazăfactorul,,ideal”,care,,esterealitateacentralăavieţiisociale”82.

Spredeosebiredesociologiiamintiţilacarediscuţiadespreobiectulsociologiei se face succint,Brăileanu acordă un larg spaţiu acesteichestiuni,deoareceelafostinteresatdemodulteoreticdeaabordasociologia.

PentrureliefareavirtuţilordefiniţieiluiBrăileanu,săvedemcumestedescrisăastăzisociologia.Imagineadominantădespresociologieesteaceeadestudiusistematicalgrupurilorşisocietăţilorumaneşialmodului în care acestea afectează comportamentul individual şicolectiv.Într-oformularesinteticăsociologiaestestudiulştiinţificalsocietăţii, înmodparticularalorganizăriiumane83.Oaltădefiniţieconcepesociologiacastudiusistematicalsocietăţilorumanepunândaccentul în special pe sistemelemoderne industrializate84. Într-unmanualseafirmă:,,Sociologiaestestudiulsistematicalcomportamen-tuluisocialşialgrupurilorumane”85.Într-undicţionarromânescdesociologiesespune:,,Sociologiaesteatâtoştiinţăasocialului,caformăgeneralădeexistenţăavieţiiumane,câtşioştiinţăasocietăţiiglobale,aorganizăriişidinamiciisale,asubsistemelordincaresecompunesocietateaglobalăşiarelaţiilorloratâtcusistemulsocialglobal,câtşicucelelaltesubsistemealeacestuia”86.Undicţionarfrancezdesociologienudefineştetermenuldesociologie,darafirmă:,,Spredeosebirede

81PetreAndrei,op. cit.,p.100.82 EugeniuSperanţia,Problemele sociologiei contemporane, SocietateaRomână de

Filosofie,Bucureşti,1933,p.27.83JamesW.VanderZanden, The Social Experience. An Introduction to Sociology,Randon

House,NewYork,1988,p.24.84 AnthonyGiddens, Sociologie, traduceredeRaduSăndulescu şiViviaSăndulescu,

ALL,Bucureşti,2001,p.24.85RichardT.Schaefer,Sociology,McGraw-HillBookCompany,1983,p.4.86CătălinZamfir,Sociologie,înCătălinZamfir,LazărVlăsceanu(coord.), Dicţionar de

sociologie,EdituraBabel,Bucureşti,1993,p.573-574.

71


alteştiinţesociologianutrebuiesăseocupededelimitareadomeniuluisăudeinvestigare”87.

ObservămdeosebiriîntremoduldeadefinisociologiaîntimpulcândBrăileanuşi-aelaboratsistemulşidefinireaacesteiaastăzi. Înaceltimp,accentulerapuspeobiectuldestudiucaresăsediferenţiezeindubitabildefilosofieşidealteştiinţesocio-umane,cuscopuldeademonstraexistenţadenetăgăduitaunuiobiectpropriuşiimplicitaunei ştiinţe.Astăzinu semaipune la îndoială caracterulde ştiinţăalsociologiei,şi,deaceeaefortulepistemologicseconcentreazăpeinvestigareacâtmairiguroasăaproblematiciidestudiuasociologiei.Nuestemaipuţinimportantfaptulcă,întimp,s-aacumulatunvolumuriaşdedateşideteorii,dincarerezultădirecţiiclaredeinvestigareatuturorcomponentelorrealităţiisociale.Sociologiacuprindedomeniifoartevariate,delasociologiateoreticăşiempiricălafilosofiesocialăşisociografie.

4. O viziune sistemică despre societate

Sociologulromânnuevităsăanalizezedificultăţilerealecucareseconfruntăştiinţadespresocietate,căutândşiorezolvare,pecareelovede,dupăcumamvăzut,înconcepereasocietăţiicasistem.Înacestscop,întreprindemaiîntâiunexamenalconceptuluidesocietate.ÎnconcepţialuiBrăileanusocietateaesteun,,sistem”,deoarecenumaiastfelsepoatedesprindespecificitateaeifaţădealtestructurialerea-lului.Amspunecăsociologulromânsenumărăprintreprimiigânditoricareauargumentattezadesprestudiulsocietăţiicasistem,viziunecea întemeiat concepţia sistemică, dominantămult timp în sociologiedupăcelde aldoilea războimondial.Aici sevădeşteoriginalitateademersuluisău.Sistemulareoautonomierezultatădinraporturilecualtesisteme,şinupoateficonceputcasumămecanicăacomponentelorlui.Perspectivasaasuprasistemuluiestedinamicăşinumecanicistă.PentruBrăileanu: ,,Sistemul, cumesteorganismulviu sauoricealtsistem,poatefianalizatpânălacelemaimicielemente,darnicicândnoinuvomputeaexplicasistemulprinpărţilesale,noinuvomputeacompuneunsistemdinelementelecombinatedenoi.Oricesistemvomconstitui,luiîivalipsilucrulesenţial,pecare-lpoatedobândinumaiîn

87RaymondBoudon,PhilippeBesnard,MohamedCherkaoui,Bernard-PierreLécuyer, Dicţionar de sociologie, Universenciclopedic,Bucureşti,1996,p.277.


72

contactcualtesistemeşicareesteautonomia.Procedareadelaelementelasistemnevadaîntotdeaunaunmecanism,nicicândunorganism”88. Pentrusociologiesistemulestecomunitateaomenească,cesedistingeprintr-odiversitateextraordinarădeforme.Întrucâtsocietateaafostconsideratăcaunorganism,Brăileanusecredeîndrituitsăanalizezesocietateadinperspectiveletuturorştiinţelor,inclusivalebiologiei.Prinurmare,comunităţileomeneşti suntparteanaturii.Dar,precizeazăautorul, sociologianu seconfundăcubiologia.Pentrucădomeniulsociologieiestecomunitateaomenească,expresiaempiricăasociologieiovomgăsiînformelesocialealeactivităţiiumane.Societateacapătăoexpresieconcretă,ceaacomunităţii,iarsociologiastudiazăcomu-nitatea:,,obiectulsociologieiestesistemulsocial,adicăsocietateacaformăevolutivă,sau,cumamputea-onumicuuncuvânt,comunitatea.Condiţiuneaprincipalăpentrucunoaştereaexistenţeiuneicomunităţişipentrudesprinderealegilorevoluţieieiestecontactulcomunităţiicualtesisteme.Analizasistemuluiizolatnunevadadecâtraporturiîntrepărţilesale,întreformeneevolutive,raporturicarepotfiprinseînlegistatice,pecândevoluţiasistemuluiarrămânecudesăvârşirenecunoscută,adicăînsăşiexistenţasistemuluirespectivs-arsustragecunoştinţeinoastre”89.

Studiul relaţiei sistemului cu alte sisteme oferă posibilitateacunoaşterii evoluţiei sau funcţiei sale cuprinsă în legi dinamice.ObservămcumBrăileanu se înscrie în linie comtiană, prin utiliza-realimbajuluiacesteia.Caresuntsistemeleces-auimpuscercetăriiştiinţifice?Acesteasunt,dupăBrăileanu,eul(subiectulsauindividul)şinon-eul(obiectulsaulumeadinafară).ElseraliazălatezaluiR.Avenariuscaştiinţastudiazărelaţiiledintresisteme,darsistemesuntconsiderate numaiEul şiUniversul.Alături de cele două sistemeexistăunceva–,,Eulcarejudecă,istoriseşte”,adicăoaltăînfăţişareaEuluicareintrăîncontactcuUniversul.Brăileanudemonstreazăcumfuncţiunea sistemului decurgedintr-o lege.Dacădescompunemunsistemînpărţilesale,sepoateoperacuacestepărţiîndeplinălibertate.Începriveştefuncţiuneasistemului:,,numaiosingurăcombinaţieeposibilă,careînsănudepindedevoinţanoastră,cideraportulsistemuluicualtesistemeşinumaiîncazulcândamputeaepuizaşianalizaacesteraporturi,amputeagăsiosingurălegepentruaexplicaşistructuraşi

88TraianBrăileanu,op. cit.,p.18.89 Ibidem,p.22.

73


funcţiuneasistemului” 90. Investigarea societăţii de cătreBrăileanu cuprinde numeroase

aserţiunidesprerelaţiaeicuindividulşitrebuiesăspunemcăîndouălucrărianterioare,Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie,Cernăuţi,şiDie Grundlegung zu einer Wissenschaft der Ethik,dupăcumînsuşiBrăileanuspunea,aîncercatsăarateceesteunindivid-sistem,aşezându-lînraportcucelelaltesisteme.Majoritateaconcepţiilorsociologicepleacăde lapremisadespresocietatecaunansambludeelemente,pecareBrăileanuoapreciazăcăfiindfalsă.Individulestestudiatdepsihologie,eticăşidrept,care-labordeazăînrelaţiileluicusistemelebiologice,sociale,cosmice.Conduitaindivi-duluiseexplicăprinsocietate:,,Ciadevăruletocmaiinvers:însuşirileindividualesuntexplicabileprinanalizacomunităţiiîncaresenaşteşitrăieşteindividul.”Încadrulsocietăţii,individulsenaşteşiaicielstabileşteodiversitatede relaţii.Brăileanudistinge,nu întotdeaunaînmodrigurosşicuclaritate,întreraporturileinterindividualeşira-porturileintercomunitare,însădăosoluţieteoreticălamultdiscutatachestiune a raportului dintre individ şi societate şi nu acceptă tezadespreexistenţaunuiraportstrânsîntreindividşisocietate,darnicimanifestareauneiopoziţiiîntreindividşisocietate.Săprecizăm,fărăechivoc, că sociologul român concepe individul şi comunitatea casistemeautonome.Aceastanuînseamnănegareaoricăruirolalindi-viduluiînsocietate,deşiasupraacesteichestiuniuniisociologiromâniauexprimatpunctedevederecritice,dupăcumvomconstatamaijos.Sociologulţinesăprecizezecasocietateaestealtcevadecâtindivizii(,,Individuldispareîntr-unsistem”,şianumecomunitateaomenească.),tezăcarenuaredeafacecuchestiuneaimplicăriiindivizilorînviaţasocială.Înmodsigur,societateafiinţeazădincolodeindivizi,eane-fiindoînsumaremecanicăamembrilorcareocompun.Înacestsens,profesorulcernăuţeansubliniază lipsaoricărei referiri la individ, înoperafondatorilorsociologiei:A.Comte,H.SpencerşiÉ.Durkheim,aceştia contestându-i libertatea voinţei.Această obiecţie au făcut-oşialţisociologi români,cumeste,depildă,D.Drăghicescu.PentruBrăileanu,,,sociologiavatrebuisaarateşidiferenţiereaomenirii învarietăţipsihice,încomunităţi”91.

Înrezumat,acesteasuntcâtevadintreideilecelemaiimportante90 Ibidem,p.26.91 Ibidem,p.34.


74

din Introducere în sociologie, lucrare ce reprezintă doar o schiţă asistemuluidegândirealuiBrăileanu.Spunemgândireşinusociolo-giedeoarececredemcăînvăţatulbucovineantindeamaimultdecâtsăsusţinăoanumităconcepţiesociologică,desprecareeldealtfelşideclarăcănuaducenoutăţideosebite.Corelareasociologieicueticaşipolitica,toatesubsumateideiifilosofice,aredaruldeaconturaunanumitmoddegândire.

5. Sociologia generală

TraianBrăileanugândise lucrarea saElemente de sociologie ca fiindalcătuitădin Introducere în sociologie, urmatădeoexpunerecriticăateoriilorsociologice.DupăcumdeclarăînCuvânt înainte,oasemenealucrarenuapututfiterminată92,darîntretimps-acrista-lizatideeaSociologiei generale. Lucrarea Sociologia generală este o dezvoltareaprincipalelor tezedinIntroducere în sociologieşinuosimplăreluareaacestora.Înesenţă,acestoparconturaconceptulde,,formăsocială”,rezultatdintr-oipotezăcetrebuiesăfieverificatăprinanalizarealităţiisociale,iarloculprincipalînacestdemersîlocupăsocietatea,faţădecelanteriorundeaccentulcadepeobiectulsociolo-gieişiperelaţiilesociologieicualteştiinţesociale.Problemapecareşi-opuneBrăileanuacumesteoportunitateauneisociologiigenerale.Dinpunctulsăudevedere,aşacumamobservat,existăosociologiegenerală, justificatădenecesitateaexaminăriisocietăţii îndiferenţădesociologiileparticulare,darşidestudiulsociabilităţiidinîntreagaviaţă,inclusivceaanimalăşivegetală.Deaceea,Brăileanucredecăsociologiaanimalăesteimportantăpentrusociologiagenerală,lafelcumpsihologiaanimalăestesemnificativăpentrupsihologiaumană,întrucâtaceastăajutălaînlăturareaunorprejudecăţicareauîmpiedi-cat,,constituireauneisociologiipozitive,obiective,saunaturaliste”93. Sociologulbucovineanînţelegesociologiacaoştiinţănaturală,aidomaoricăreialteştiinţe,înscriindu-seîndirecţiadurkheimistădedefinireasociologiei.Ideeadespresistemulsocialcaformădistinctădecelelaltesistemeaşacumderivădinformeleempirice,s-anăscutdinutilizareametodeiştiinţelorexacte:,,cidimpotrivăamfixatobiectuluneiştiinţe

92Abiaînanul1937aapărutşapirografiat,cursul Istoria teoriilor sociologice,editatdeIosifAntohi,Cernăuţi,623pagini.

93TraianBrăileanu,Sociologie generală,Cernăuţi,1926,p.2.

75


care nu numai că poate, ci care trebuie să procedeze după aceeaşimetodăcăşiştiinţelenaturale.Dupăpărereanoastră, toateştiinţelesuntştiinţe«naturale»“94.

Brăileanu ţine să precizeze deplina opoziţie cudirecţia sociolo-gieipsihologice regăsită inclusiv la fondatoriii sociologiei–Comte,Durkheim şi Spencer, dar şi laG.Tarde,G. Simmel.Din punctulsăudevedereconstituireasociologieicaştiinţănuesteposibilăfărăclarificarearaportuluidintreindividşisocietate,ceeaceînseamnăodiferenţăexactăîntrepsihismulindividualşicelsocial.Societateanupoateficonstruitădin,,asociaţiadeindivizi«juxtapuşi»şiînurmădincontopireasaufuziuneareprezentărilorindividuale.[...]societateaesteoformăreală,avândstructuraeispecificăşifuncţiunicaresuntsocialeşinuindividuale”95.

DinacestunghiBrăileanuvorbeştedelege.Fiindcăsociologiaesteoştiinţăpozitivă,seimpuneclarificareanoţiuniidelege–fundamentalăînoriceştiinţă.Elodefineşteastfel:,,raportulconstantîntreacţiuneaunei forţe şi schimbarea structurală în substratul asupra căruiaacţionează, senumeşte lege”96.Avemdea facecuunadinprimeledefiniţiialelegiidinştiinţaromânească.Studiulsocietăţiiînseamnăcunoaştereacelordouătipuridelegi:staticeşidinamice.Legilestati-cerezultădinobservareaacţiuniiasuprasocietăţiidecătresistemelece-lînconjoară.Legiledinamicederivădinschimbărileceaulocînmediulambiant.

Sociologulcernăuţeanabordeazăîntr-unchippropriurelaţiaindi-viduluicusocietatea,multdisputatăînaceavreme97.Uniiautori:P.AndreişiG.Vlădescu-RăcoasaauinterpretatdefinireasociologieidecătreT.Brăileanucastudiualsocietăţii,caoteoriecareneagăindi-vidulşifuncţiasasocială98,dardespreasemeneaobservaţiidiscutămmaijos.ChestiuneaesteunadintrecelemaiimportantealegândiriiluiBrăileanu.Maiîntâi,trebuiespuscăsociologulcernăuţeannusepronunţătranşantînaceastăproblemă.Elodiscutăcaomdeştiinţă,

94 Ibidem,p.6.95 Ibidem,p.215.96 Ibidem,p.7.97 În Dicţionar de sociologie deRaymondBoudon,PhilippeBesnard,MohamedCherkaoui,

Bernard-PierreLécuyer,Universenciclopedic,Bucureşti,1996,p.278,seafirmăcărelaţiaindivid-societatesenumărăprintrefalseleproblemedinsociologie.

98LeonŢopademonstreazăneadevărulacesteiacuze,veziLeonŢopa, Introducere în opera ştiinţifică a lui Traian Brăileanu,,,RevistadeFilosofie”,nr.3,mai-iunie1993.


76

anume îşi pune întrebarea dacă factorul subiectiv poate fi neglijat,vorbinddecomunitatesausistemsocial.Fiindadmisălibertateasi-stemuluisocial s-arajungelaimposibilitateadeaoperacuomenireacaunitate.Revenind înSociologia generală laproblema raportuluidintre individşisocietate,analizată în Introducere în sociologie,elconştientizează dificultatea reprezentată de elementul subiectiv înconturarea sociologiei ca ştiinţăorientată cătredescoperirea legilordupăcareexistăşifuncţioneazăosocietate:,,Libertatea,intervenireafactoruluisubiectiv,adicăaacţiuniisistemuluisocialînconformitatecucaracterulsăuindividual,arexcludefixareadelegivalabilepentrutoatesistemele.Decioricesistemsocialînpartes-ardizolvaînstructuraşifuncţiuneasa,astfelcăsociologias-ardizolvaîntr-oseriede«biografiisociale»,identificându-seînparteaeidinamicăcuistoriauniversală,iarsociologiageneralăarfiidenticăcufilosofiaistoriei,încares-arpuneproblemalegilorsociale,staticeşidinamice”99.Brăileanupune,deci,chestiunea,crucialăpentruoricesociolog,acondiţiilorîncaresociologiaesteştiinţă,lafelcaoricealtăştiinţă.Or,luareaînconsi-derareaindividuluicaparteintrinsecăasocietăţiiardiminuaşanselesociologieideafiştiinţă.

Prineliminareaopoziţieidintreindividşisocietatesociologulromâncautăoaltăsoluţielaproblemaevoluţionismuluişiîntreprindecriticaevoluţionismuluiextrem,lipsitdeoricemetodăştiinţifică,sugerândmodificareaipotezeievoluţioniste:,,Opoziţiaîntreindividşisocietateocredemînlăturatăprinrecunoaştereaautonomieiindividului.Afirmămanumecăindividuleunsistemautonom,şistructura,funcţiuneaşievoluţiaacestuisistemformeazăobiectuluneiştiinţespeciale,aleticii,care,utilizândrezultatelebiologieişipsihologieis-arputeaconstituicaştiinţădespreraporturileinterindividuale”100.ReluândtezaluiV.Conta despre diferenţa între forme evolutive şi formeneevolutive,societateaestestudiatăprintermenuldecomunitate,anumeunsistemcarenupoatefiexplicatprinraporturiinterindividuale,prinasocieredeindivizi,,ciprindiferenţiereaoriginarădeţesuturisociale,deformeneevolutive”101.Detezadesprecomunităţileomeneşticaformeevolutivedepindeposibilitateadeastabililegisociale,şinumaiastfelseconsti-tuiesociologiacaştiinţăindependentă.Brăileanupropuneoipoteză:

99TraianBrăileanu,op. cit.,p.18.100 Ibidem,p.23.101 Ibidem.

77


societateaesteunsistemautonomsauoformăevolutivă102,iarpentruverificareaeinuestenevoiedeexperimentcaînştiinţelebiologice,ciestesuficientămetodaistorico-comparativă.

CuaceastămetodăBrăileanucerceteazămodulde structurare asocietăţii.Sistemulsocialseconstituiecaurmarearelaţiilorsociale derivatedinraporturileîntreunităţisocialesauîntrestatusurilesocialealeindivizilor:,,Societateaestedeciunorganism,unsistem,caracte-rizatprinechilibrulpărţilordincareestecompus.Acestepărţinusuntînsăreprezentateprinindivizi,ciprinţesuturisocialeînstaresăcreeze,pentruadaptareasocietăţiilamediulîmprejmuitor,organelenecesaremenţineriiechilibrului”103.Nimicfortuitînaccentulautoruluipetezadespresocietatecarealitatetotaldiferităfaţădeindivid,explicabilă,neîndoielnic,prinscopuldeademonstracăsociologiaesteoştiinţă.Dinacestpunctdevedere,recunoaştereamerituluiprofesoruluidelaCernăuţiestedenetăgăduit.Cuacestmoddeaargumentafiinţareasociologieielseînscriepeliniapozitivismului.Punându-şiproblemaoriginiisocietăţii,BrăileanuajungelaaceeaşiconcluziecaA.Comtecum că societatea îşi are originea în familie.Aşadar, familia esteprimaformădecomunitate:,,Familiaeformasocialăceamaisimplăşireprezintăpunctuldetreceredelabiologielasociologie,avândpedeoparteofuncţiunecuratbiologică:reproducţia,pedealtăparteostructurăcaresepoatemlădiaşidanaşterelaorganecarenustaunemijlocitînlegăturăcufenomenelebiologice,cicuraporturialcărorstudiu iesedindomeniulbiologiei”104.Cuacest exemplu,Brăileanucredecăademonstratcumsociologiaseocupădestudiulcomunităţiiomeneşticasistemautonom,caformăevolutivă.Oricefenomensocialpoatefiînţelesnumaiîndependenţădirectăcunoţiuneade,,organismsocial.”Numaiîncapeîndoială,Brăileanuatinsspreundemersalso-ciologieiidenticcucelaloricăreiştiinţeanaturii.Sociologiageneralăareunţelprecis–descoperireatuturorlegilorsociale,carenupotfidecâtlegigeneraleîntemeiatepeprincipiulcauzalităţiigenerale,iarînacestdemerseatrebuie,înaintedetoate,săoferedimensiunileclareale conceptuluide comunitateumanăca sistemautonom, ca formăevolutivă.Pentrudescoperireaşifixarealegilorsocialesuntnecesareunelecondiţii.

102 Ibidem,p.28.103 Ibidem,p.38.104 Ibidem,p.40.


78

Studiulefectelorderivatedininfluenţamediuluiasuprasocietăţiiprecumşialstructuriisocietăţiiduceînmodclarlacunoaşterealegilorstatice,iarexaminareaefecteloracţiuniisocietăţiiasupramediuluisauafuncţiilorsocietăţiiconduceladescoperirealegilorsocialedinamice.Deşievoluţionist,Brăileanujudecăexistenţasocietăţiiînraportdelocşiepocă:,,nicicândnusuntdate,întimpşispaţiu,aceleaşicondiţiuni,acelaşi complexde forţe, astfel că înmodnecesar fiecare societateîşivaaveacaracteruleiindividualunic.Princomparaţia,întimpşispaţiu,acomplexelordeforţecareacţioneazăasuprasistemuluisocial,sevorputeafixacuprivirelastructurătipurisociale,fiecafazededezvoltarealeaceleiaşisocietăţi,fiecavarietăţideformesociale.[...]societatea fiindo formă evolutivă,modul ei de acţiunevadepindedefazadedezvoltareîncaresegăseşteîntr-unmomentdat;eanuvaacţionadecinicicândîntr-unmod«identic.”Princomparaţiafeluluidecomportareasocietăţilorîndiferitelefazededezvoltare,încareseaflă,putemdobânditipurisocialedinamice.Legilesocialegenerale,staticeşidinamice,vorputeafifixatedinsintezacelordouăpunctedevedere,întrucâtfenomenelesocialepotficonsideratecafiindprodusedesistemulsocial,fieprinschimbareastructuriisale(araportuluiîntrepărţilesaleconstitutive),fieprinacţiuneasocietăţiiasupramediului(prinschimbareastructuriimediuluiambiant)”105.

Cuaceastăpremisăclară,profesorulcernăuţeanporneştelastudiulcelordouăpărţialesociologiei:staticasocialăşidinamicasocialăpen-trucaapoisăîncerceosintezăcaresăducălafixarealegilorsocialegenerale.

Oprimăproblemăinvestigatăesteceaadiferenţelorsocialedeter-minatedestatusuriledesexşidevârstă.Societateanuesteunagregatomogendeindivizi,cisedistingeprindiferenţiereaînsexeşivârste.Consideratăunfaptelementaralsocietăţiiomeneşti,diferenţiereaînsexeşivârsteconducelaipotezaauxiliară,anumetoateformelesocia-lenusuntdecâtvariaţiialeraporturilorîntresexeşivârste.Relaţiiledeterminate de apartenenţa la sexe şi la vârste constituie structurafundamentalăaoricăreisocietăţi.Sexulşivârstasuntstatusurifunda-mentalealeuneisocietăţi,deoareceînsăşiorganizareaeiserealizeazăîn raport de aceste statusuri.Brăileanudiscutădesprediferenţiereaînsexeşivârstecadominantbiologice,elefiinddefinitecaţesuturibiologice,fărăaluaînseamărolulstructurilorsocialeînconstituirea

105 Ibidem,p.75.

79


unorasemenearelaţii.Trebuiespuscăfiecaresocietatearenormeşicutumede reglementare a raporturilor dintre sexe sau între vârste.Sociologulcernăuţeanacceptăideeacăvariaţiuniletipurilorsocialepotfideterminatedeinfluenţeleunorfactoriexternicareacţioneazăasuprastructuriisociale,fiedirect,fieprinmijlocireatipuluibiologic.Înaceastăoptică,individulesteocauzăexternăadiferenţierelorsociale:,,Întreacestecauzesauforţeexterneîlgăsimşipeindivid,care,prinacţiuneasa,îiimprimăsocietăţiiomeneşticaracterulspecificomenesc,deosebit de caracterul societăţilor animale”106. Individul se numărăîntrenenumărateleforţecareacţioneazăînstructurareauneisocietăţi.Cumseproduceaceastăinfluenţă?Eaarelocînmodulcumelgândeştetot ce se întâmplă înmediul său.Pentru că societatea este diferităde indiviziicareoalcătuiescexplicaţiaeinudecurgedin însuşirileindividuale.Cereprezintă,înacestcaz,individul?Brăileanuesteclarînaserţiunilesale.Individulnupoatefivăzutcaoficţiuneşinicide-pendentfatalmentedesocietate:,,Dacăfacemsociologieşinăzuimaexplicafenomenelesociale,raportulîntresocietateşiindividesteunuldinmulteleraporturiposibileîntresocietateşitotalitateamediuluicucarestăsocietateaîncontact,iardacăfacempsihologieindividuală,vomtrebuisăţinemseamaşidefaptulcăindividultrăieşteşiînso-cietate,decipelângăcontactulsăucuobiectelemoarte,cuanimalele,cusemeniisăietc.,vomaveasăanalizămşiefectelecontactuluisăucusistemulsocial”107.Individulcaentitatenufaceobiectulsociologieidecât înmăsuraraporturilorsalecusocietatea, tezăcedăoreplicăviguroasădeterminismuluimecanicist:,,Precumindividuldinpunctdevederebiologicneintereseazăcareprezentantalspeciei,astfeldinpunctdevederepsihologicelereprezentantulunuianumittipsocial.Anumiteînsuşirialesalenedesluşescasupracaracteruluisocietăţiiîncaretrăieşte,asupraevoluţieiîncaresegăseşteaceastăsocietate.Darnunumaiindividul,citotalitateamediuluiîncareseaflăsocietateanedăacestedesluşiri.Indiviziipotsădisparăcudesăvârşireşitotuşivomputeareconstruisocietatea:dinunelte,drumuri,clădiri,operedeartădetotfelul,monedeetc.”108

Brăileanuoferă,caosintezăagândirii sociologice,un tabloualsistemului social alcătuit din ţesuturi sociale ce tind să-şi conserve



80

echilibrul faţă demediul ambiant.Acesta se compune din staticăsocialăşidinamicăsocială.Staticasocialăestecondiţionatădeforţecareacţioneazăasupracomunităţii–sistemulcosmic,forţelefizice,floraşifauna,forţelepoliticeşiindividulşicapătăexpresiatipurilorsocialestructurale–familia,seminţiile,genuriledeviaţă(culegători,pescari,păstori,agricultori),stateleşicomunităţilejuridice.Dinamicasocialăsenaştedinfuncţiunilesocialedesprinsedinacţiuneamediuluiambiant–educaţia,politica,economia,industriaşireligia(ştiinţa)co-relatecusistemecreateprinfuncţiasocietăţii–tipulpsihicindividual,statulidenticcunaţiunea(sistemulsocialautonomadaptatlamediulinternaţional),sistemulsocialautarh,cosmosulcorespunzătorordiniisociale.

Brăileanuaspirălaosociologiepură,preocupatănumaidesocial.Societateaesteocomunitatecufuncţiispecificetotaldiferitedefunc-ţiileindividuale.Comunitatea,adicăsocietateanupoatefiedificatăbiologicşipsihologicdinrelaţiileinterindividuale.Individulestecom-ponentalmediuluiambiant.Sociologulformuleazăideeaparalelismuluiînsocietateîntreconştiinţacolectivăşisufletulcolectiv.SăamintimcăDimitrieGustivorbeştedelegeaparalelismuluisociologicprincaresereglementeazăraporturiledintrecadre,manifestărişivoinţasocială,caraporturide interdependenţă.Atitudineacomunităţii,acţiuneaeiautonomăsuntexplicatecareacţie faţădemediulambiant.Aceastăreacţieesteposibilădatoritătendinţeideconservare,prinstratificareaţesuturilorsociale,aindividualităţiicolective.

ÎnceparadigmăarputeafiîncadratăconcepţiasociologicăaluiBrăileanu?Sociologiacontemporanăcunoaştemaimulteparadigmesociologice: paradigmanaşterii capitalismului (MaxWeber), para-digma luptei de clasă (KarlMarx), paradigmademocraţiei (AlexisdeTocqueville), paradigma socializării anticipate (RobertMerton),paradigma capitalului social (PierreBourdieu), paradigma conflic-telor sociale (RalphDahrendorf), paradigma logicii semnelor (JeanBaudrillard) etc. Sociologul cernăuţean are propria paradigmă şiAceastaesteparadigmacomunităţiiomeneşti.

6. Sociologia în învăţământ

Odatăsistemulsociologicconstituit,Brăileanuaurmăritpunerealui

81


înacţiuneînprimulrândînUniversitate.ÎndeceniulpatrualsecoluluialXX-leaMinisterulInstrucţieiPubliceaaprobatprogramadesociologiepentruşcolilesecundare.Înacestecircumstanţe,sociologulcernăuţeanacrezutcăesteîndreptăţitsăisesoliciteelaborareaunuimanualdeliceu,daraşteptareasanus-aîmplinit.Pentrucănuafostcooptatînrândulautorilordemanualedesociologie,asocotitdecuviinţăsă-şispunărăspicatpunctuldevederedepepoziţiaceluicareaalcătuitunsistemdesociologie, înstudiulSociologia în învăţământul superior şi secundar,din1934.Zăbovimasupraluipentrucăpedeoparte,eladuceuneleprecizăripreţioasedespregândireasasociologică,iarpedealtăparte,neputemdaseamadeatitudinealuifaţăderelaţiilecualţisociologiromâni.EstelimpedecăBrăileanuacunoscutrelaţiisinuoasecuceilalţisociologidemarcăaiepocii.Elsimţeaacutmanifestareaunuianumitspiritdegrupfărăniciolegăturăcuvaloareaşicompetenţaînmaterie,ceeacel-adeterminatsăreacţionezeprinocriticăaideilorunoradintreei.CumGustiaveastatusuldeşefdeşcoală,iaracţiunilesaleerauvizibilepentruopiniapublică,Brăileanunuputeaevitarefe-rirealaautorulmetodeimonografice.Probabil,conduitaluipoliticădinanii’30arputeafiexplicatăprinfrustrărilegeneratedeatitudinileunorsociologi,depildăD.Gusti,faţădeactivitateaşioperasa.Aroganţa,,centrului”faţădeceidin,,provincie”ovafisimţitsociologuldelaCernăuţi.Elocventăpentru,,tensiunea”trăitădesociologfaţădestarearaporturilorsalecualţisociologiromâniaivremiiesteneinvitareasalaelaborareamanualuluidesociologiepentruşcolilesecundare,ceeacel-adeterminatsademontezemecanismeleprincaresestabileauautoriidemanualedesociologie.Nucunoaştemmotiveleoficialeceaucontatîndeciziadeanudasociologuluicernăuţeanposibilitateadeaelaboraşipublicaunmanualdesociologiepentrulicee.Dinarticolulamintitarrezultanuatâtunconflictideologiccâtdiferenţadeconcepţiedespreconţinutulşi formaunuiasemeneamanual.Brăileanuurmăreşteunţelclar,anumeargumentareaideiiprivindnecesitateauneisociologiigenerale.Aceastaestepreocupareasaşiîncepriveşteloculsociologieiînînvăţământulliceal.Înacestsens,elpuneîndiscuţierelaţiadintresociologiageneralăşisociologiilederamură,dintreteoriasociologicăşicercetareaempirică.Uniisociologicred,spuneautorul,căînloculştiinţei sociologiei pot să adune şi să ordonezematerial sociologic.TrimiterealaGustiestefărăechivoc:,,Îndomeniulsociologiei,uniisavanţicredcăpot înlocui ştiinţa sociologiei prin lucrări de seminar,


82

prin adunarea şi ordonarea de material «sociologic.”Nutăgăduimcaaceste lucrăripot fidemare«folos.”Darmai întâiamtrebuisadefinimbine termenuldefolos.Pentrunoihotărâtoreste folosul ce rezultă pentru sociologie ca ştiinţă, ca teorie pură.Nupoatefivorbadefolosulpracticce-lpotdobândieleviisauprofesoriicaviitorisauactualireformatorisociali,nicidefolosulsatelorşioraşelorrezultatdepeurmaşederiiseminariştilorînmijloculpopulaţiei,foloscarepoatefişimaterialşimoral,cinumaişinumaidefolosul rezultatpentru«ştiinţă»”109. În acest punct sociologul cernăuţean se întâlneşte cuPetreAndrei.Sociologulieşeanremarcălarându-icaracterulpoliticalacţiuniidecercetareaechipelorstudenţeşti:,,Oriceîncercaredeareducesociologialaunsimpluinstrumentpractic,reformator,înviaţapublică însemneazăodenaturareacaracteruluiei.Aplicarea rezul-tatelor cercetărilor sociologice nu se poate confunda cu sociologiaînsăşi.Lanoiînţarăprof.D.Gusti,partizanulconcepţieimonograficea sociologiei, alunecă acumpe această pantă periculoasă”110. Petre Andreinuneagăutilitateapracticăaactivităţiiechipelordecercetareastudenţilor,darelefacopoliticăsocialăruralăşinicidecumsociologie.Brăileanucerepentruoriceanchetăsociologicăsaporneascădelaoipotezăşisăoverifice.Obiecţiuneaeraunafundamentală.Brăileanusesiza,astfel,risculcăderiisociologieiîntr-unempirismlipsitdeoricenoimăşideaceeanuezităasereferilametodamonograficăaşcoliiluiGusti.Sociologulcernăuţeannuorespingeab initio,însăareobiecţiiserioasefaţădetendinţadeaconcepemetodamonografică,inclusivînînvăţământulliceal,caunicametodădecercetareînsociologie.Aceastaesteconsideratăometodăprintrealtele.Dinacestunghi,esteanalizatădestuldecriticPrograma minimală de tranziţiepentrumanualuldesociologie.Maiîntâi,TraianBrăileanuseocupădenoţiuneacentralăamanualuluidesociologie,caredinpunctulsăudevedereestesocie-tateacauntotşilegileeidedezvoltareşinuviaţasocială,aşacumsespuneînProgramă.Nucredecăeleviiarputeacunoaşteviaţasocialăşinaţionalăprinmetodamonografică,deoareceestegreudeconceputcaunelevvacitisauvaelaboraomonografie.Înconsecinţă,programacearstalabazaelaborăriimanualelordesociologie,,nuesteoprogramăanaliticăpentrusociologie”111.Înliceu,sociologiatrebuiepredatăca

109Idem,Sociologia în învăţământului superior şi secundar,ed.cit.,p.9.110PetreAndrei,op. cit.,p.96.111 TraianBrăileanu,op. cit.,p.16.

83


ştiinţăpozitivă,nucafilosofiesocială,iarprofesorulsatransmităele-vilorcunoştinţedesprecumestesocietatea.Sociologiaesteoştiinţăgenerală,fărăafioenciclopedieaştiinţelorsocialeparticulareşinicifilosofia lor.Apropiată de filosofie prin generalitatea ei, sociologiarămâneoştiinţăempiricăîntemeiatăpeexperienţă:,,Obiectulsocio-logieiestesocietatea,saumaibinezisconceptul societăţii,aşacumobiectul fizicii esteconceptul«materiei»,celalbiologieiconceptul«vieţii»“112.Conceptulde,,societate”estestudiatprinconceptulmaigeneralde,,sistem.”Brăileanureiaideeasadespreunitateasistemuluidatădeinterdependenţapărţilorsale.Funcţionareasistemuluidepindedenaturacomponentelorlui.Totceseîntâmplăînsistemareexplicaţieîn relaţiile luicumediul.Parteaceamai importantăasociologieioconstituieteoriaformelorsociale,dezvoltarealorunadinalta.Astfelsestudiazăfamilia,ginta,tribul,naţiunea,rasa,statul,biserica.

Brăileanu opunemetodeimonografice tehnica observaţiei. Elfoloseşte aceastămetodă în acelaşi sens caA.Comte, adică prinobservaţiesepoateajungelaconstatareacălegiledincadrulsocietăţiisuntcomparabileculegilenaturii:,,Pentrucursurilemeleuniversitaredesociologie,mi-amelaboratuntratat,întemeiulcunoştinţelormeledobânditedincărţişidinobservaţiafaptelorsociale.Observaţiilefăcute«peteren».Căcifiindomşitrăindînsocietatesuntneîntrerupt«lafaţalocului»,iarneavândaltăocupaţiedecâtspecialitateamea,anchetareaestecontinuă.[...].Existădeciuntratatdesociologieşisociologiasepo-ateînvăţa.Eanuesteofilosofie,nuesteoştiinţăînidee,ciin concreto. Suntpreapretenţios?sămisedovedeascăcăsuntlipsitdemodestie,sămisedovedească,fieînmodteoretic,darmaialesînmodpracticprinpublicareaaltuitratatmaitemeinic”113.ElnupretindecăacreatunnousistemdesociologieşinicinusecomparăcuComte,SpencersauPareto,,cipretindnumaicăamelaboratuntratatdesociologieutiliza-bilpentruînvăţământulsociologicînUniversitate,tratatcaretrebuieneîntreruptîndreptat,sporit,înconformitatecuprogreselerealizateîndomeniulsociologiei”114.Atâttimpcâtniciunprofesordelacelelalteuniversităţin-arespinsacestcursînseamnăcăesteutilizabil.Deaceeaelnuînţelegedecen-afostconsultatşinus-aţinutseamadeexperienţatratatuluisăuînelaborareaprogramelorpentrustudiulsociologieiîn

112 Ibidem,p.19.113 Ibidem,p.10-11.114 Ibidem,p.11.


84

liceu.Elsusţinecăs-aluatcabazăcursullitografiatalluiGusti115,pecarenu-lconsiderăutilizabilpentruînvăţământulsuperior.

BrăileanunuseopreştelacriticaprogrameiluiGusti.Elînsuşiex-pune Schiţă de programă analitică pentru învăţământul sociologiei în licee,programăcenusevaregăsiîntocmaiînmanualulsăuElemente de sociologie pentru clasa a VIII-a secundară,publicatînanul1935.Găsimaiciprincipalelesaletezedinlucrărilesaleacademice,expli-cateîntr-unlimbajadecvatcititorilorcăroraliseadresează.Temelemarialemanualuluisunt:1.Sociologiacaştiinţăasocietăţii(obiect,raportul cu alte ştiinţe sociale, importanţa sociologiei,metodele însociologie);2.Societateacaobiectdestudiualsociologiei,morfologiasocială,formelesocialeevoluate,staticasocială,climatul,configuraţiasuprafeţeipământului,faunaşiflora,grupurisocialestrăine,individul,dinamicasocială;3.Ceestesocietatea;4.Cunoaştereasociologicăaţăriişianeamuluiprinmetodamonografică;5.Mijloacedeînălţarebiologică şi culturalăapatriei.Manualul cuprinde texte alese şiunchestionardeanchetăsocialăelaborat în1914deMauriceBarrèsşiPh.Robert. În capitolul despremetodamonografică autorul insistăpeideileluiFrederichLePlayşialeurmaşilorlui,menţionându-secăasemeneacercetăris-aufăcutînFranţaşiS.U.A.,şinumaiîntreacătsuntamintitecercetărileSeminaruluideSociologiedelaUniversitateadinBucureşti.Aşadar,Brăileanus-aconformatprogrameipropusădeGusti,daratratatsubiecteledupăpropriaconcepţie116.

115NuesteclarlacecurslitografiatalluiGustisereferăBrăileanu.Auapărutmaimulteediţii:Curs de sociologie de d-l profesor D. Gusti.NotestenograficedeTeodor IonescuşiH.H.Stahl,FacultateadeLitereşiFilosofie,UniversitateaBucureşti,1927;Note la cursul de sociologie al d-lui profesor D. Gusti,editatesubîngrijiread-luiasistentMirceaVulcănescu,deM.Cernea şiC.Furtunescu,Facultatea deLitere şi Filosofie,UniversitateaBucureşti,1929-1930;D.Gusti,Curs de sociologie generală,editatded-nulDem.N.Vasilescu,parteaI-III,UniversitateaBucureşti,1930-1934;D.Gusti,Curs de sociologie generală,parteaII-III,UniversitateaBucureşti,1932-1934.

116PentrucomparareoferimtematicamanualuluiscrisdeD.GustişiTraianHerseni,Elemente de sociologie cu aplicări la cunoaşterea ţării şi a neamului nostru pentru clasa VIII secundară:1.Sociologia,ştiinţăasocietăţii.ParteaI,Sociologiaînclasificaţiaştiinţelorcuurmătoarelesubiecte:Noţiuneadesociologieşiraporturileeicuştiinţelesociale,necesitateaşiînsemnătateasociologiei;ParteaaII-a,Societateacaobiectalsociologiei;ParteaaIII-a,Cunoaştereaţăriişianeamuluiprinmetodamonografieisociologice.Acestmanualaapărutîn8ediţii,singurulcareaavutlongevitateaceamaimarefaţădetoatecelelaltelucrărisimilareapărutepânăînanul1944.UnaltmanualafostcelalluiPetreAndreişiVasileHarea–Manual de sociologie pentru licee şi şcoli normale,1938,structuratpecapitolemari,lafelcamanualulluiGustişiHerseni,darcuuneledeosebiriprivindtemecumarfiînălţareaculturalăasătenilorşiorăşenilor,metodeledecercetareînsociologie.

85

7. Ecourile ideilor sociologice brăiliane

DesprelucrăriledesociologiealeluiBrăileanus-aupronunţattoţisociologiideseamăaitimpului.

SăîncepemcuD.Gusti,cucareBrăileanuapolemizatcelmaimult.Profesorulbucureşteanaprezentatunraportasuprascrierii Sociologia generalădeTraianBrăileanu,înşedinţapublicăaAcademieidin11iunie1926, lucraredistinsăcuPremiulAdamachi.Dupădescriereacărţiiraportorulfaceurmătoareaobservaţie:,,Darautorul,înprogra-mulceşi-lfixează(p.75),pelângăproblemagenezei,aexistenţeişiamanifestărilorsocietăţii,considerăîncoronareacercetărilorsaleîngăsirealegilorsocialegenerale,caretrebuiesăfieînacelaşitimpsintezacelordouăpunctedevedere,staticşidinamic.Cititorulatentesteînsăsurprinscăaceastămateriehotărâtoarepentrucugetareaautoruluinuestedelocatinsă;săfacăeaoareobiectuldestudiualuneialtelucrări?Nuştim.Căciautorulnunespunenicăieriacestlucru.Aceastaesteîntotcazulparteaenigmaticăavolumului”117.Obiecţiaestecorectă,înprincipiu.NumaicăBrăileanunuaavutdreptobiectivformulareadelegisociologice,eldoaraargumentatcăsociologiaesteoştiinţăcaredescoperălegilesocietăţii.Maideparte,D.Gustiaratăcăsociologiaesteprezentăînuniversităţişişcolinormale,darnuîncăînînvăţământulsecundar:,,Deaceeaşilucraread-luiTraianBrăileanuestebinevenită.Desigurformulareaşitratareaproblemelorcuprinseînaceastălucraresuntdiscutabile.”Pentrucăoamplădezbaterealucrăriinueraposibilăîn cadrulAcademiei,Gustipromiteoanalizăa lucrării în ,,Arhivapentruştiinţaşireformasocială”darnuovaface,nefiindprimadatăînistoriaştiinţeiromâneşticândseanunţă,decătreautorităţiînmaterie,studiidespreoanumitătemă,fărăcaelesăfieşipublicate.

D.Gustirevineîncursurilesalelaideilesociologiealecoleguluisău de laCernăuţi: ,,d. TraianBrăileanu profesor de sociologie laUniversitatea dinCernăuţi a publicat până acum trei lucrări, întâiomică broşurică programatică: Introducere în sociologie, în 1923,apoiSociologia generală, în 1926, şi acumcâtva timp, ca explica-re a vederilor sale sociologice, Politica.Trebuie scoasă în evidenţă

117D.Gusti,Raport asupra scrierii Sociologie generală de Traian Brăileanu,ŞedinţapublicăaAcademieidin11iunie1926,AcademiaRomână,,,Anale”,TomulXLVII,şedinţeledin1926-1927,p.173.


86

absoluta, desăvârşita seriozitate ştiinţifică şi deosebita conştiinţă aresponsabilităţii punerii problemelor sociologice.Are intenţiile celemaibunecuoerudiţiecarecâteodatăesteimpresionantă,darcâteodatăesteplinădemarişiimenselacune.Politicaestetratatăîntr-unspiritmaipuţinserioscacelelaltedeşivreasaîntemeiezeoştiinţăobiectivăapoliticii.Ultimelecapitolesuntplinedesubiectivism,defapt,personaleşimultechestiunidepoliticăcontemporanăsunttratateîncuprinsulştiinţific al problemelor de politică”118.De această dată,Gusti facereferirilatoateceletreilucrăricealcătuiescsistemulsociologicalluiBrăileanu.Sănuuitămcăîncădin1910Gustipreconizaoabordareasociologieiînrelaţiecupoliticăşietica,iarobservaţiileluipornescdelamodulcumconcepefiecaredintreeiceletreidiscipline:sociologia,eticaşipolitica.Iată,deci,ambiisociologiaşazăsociologiaînrelaţiecueticaşipolitica.Undestădiferenţadintreei?D.Gustiplaseazăaceastărelaţiesubsemnulanalizeiempirice.Sistemulsociologicseconstituiecaocalesprecercetareaconcretăarealităţiisociale–metodamonografică.ÎnviziunealuiT.Brăileanurelaţiaamintităarecascopdiferenţiereauneisociologiigeneralerezultatădinexaminareasocietăţiiprinmetodacomparativă.NuestenimicsurprinzătorînideeacăatâtGusticâtşiBrăileanuconcepsociologiacastudiualnaţiunii119.

Opoziţie aparte areG.Vlădescu-Răcoasa faţă de sociologia luiBrăileanu.Înanul1929exprimăfărăechivocapreciereafavorabilăfaţădesociologulcernăuţean:,,Ocontribuţie,numaipuţinremarcabilă,esteceaad.profesordesociologieTraianBrăileanudelaUniversitateadinCernăuţi şi ale cărei lucrări:Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie,Cernăuţi,1912,Die Grundlegung zu einer Wissenschaft der Ethik,VienaşiLeipzig,1919;Introducere în sociologie,Cernăuţi, 1923;Sociologia generală,Cernăuţi, 1926,nerelevăoconcepţieoriginală,atâtasuprasocietăţiicareesteconsideratăca«unsistemautonom»dotatcuoviaţăproprie,câtşiasuprasociolo-giei…”120.În1966,acelaşiautorspunedoaratâtdespresociologulpecare-lconsidera,în1929,caopersonalitatecuocontribuţieremarcabilăîn sociologie: ,,O ramificaţie a sociologiei naţionaliste cu accentuat

118 Note la cursul de sociologie al d-lui profesor D. Gusti,ed.cit.,p.49.119AchimMihu,op. cit.,p.XIX.120 G.Vlădescu-Răcoasa,La sociologie en Roumanie, ,,Revue Internationale de

Sociologie”,37année,n.I-II,Janvier-Février1929,extras.

87


caracterfascistafostreprezentatădeT.Brăileanuşialţii”121. Profesorului PetreAndrei nu i-a scăpat soluţia luiBrăileanu la

chestiunea relaţieidintre individ şi societate,pecare, evident,nuoacceptă:,,Dupăd-saproblemafundamentalăasociologieieste«deadefinisocialulcaonegaţiunepozitivăaindividualului,deadovedidispariţiarealăşicompletăaindividuluiînmomentulnaşteriisocietă-ţii».Dl.Brăileanuexagereazăpentrucădeşiviaţasocialăarecaracterpropriuşiocauzalitateriguroasănutrebuietotuşisăseuitecăîntreindividşisocietatesuntrelaţiidedeterminarereciprocă.Înevoluţie,întransformareainstituţiilorsociale,individulpoateintervenişiproducefenomenenoi”122.Deaceea,sociologiastudiazăsocialul, darseocupăşideindividcasocius, ca membrualgrupuluisocialşicaagentactivînprocesuldeevoluţie.ÎntratatulsăudeSociologie generală,P.AndreirevinelaideealuiBrăileanudesprenegaţiuneapozitivăaindividualului.Deaceastădatănuanţeazăapreciereasa,amintindcăînconcepţialuiBrăileanuindividulnudispareniciodată,darelnuestesocietatea.DeaceeasociologialuiBrăileanunupoatefiinclusăînteoriilerealistecareneagăoricerolindividuluiînsocietate123.

Ocaracterizaregeneralăaconcepţieisociologicea luiBrăileanufaceEugeniuSperanţia:,,OactivăproducţiunesociologicăpresteazăTr.Brăileanu[...].AtitudineainiţialăaluiTr.Brăileanupăstraoarecarireminiscenţedeevoluţionismşiorganicism,deinspiraţiespenceriană.[...]CuîncetulînsăpreocupărilemaiinsistentealeluiTr.Brăileanuseîndreaptăsprealteaspectealesocialuluişi-lvedemcusatisfacţieaccen-tuândprimatulvalorilormorale[...].Existenţauneisocietăţipresupuneunsistemdevaloricarecălăuzescactivitateaindiviziloraflaţi,întreei,încomunicarespirituală”124.

Înfine,TraianHersenisubliniazăcontribuţialuiBrăileanuladezvol-tareasociologiei:,,sistemulpublicatpermiteoordonaresatisfăcătoareaproblemelorsociologiceşi,celpuţinînmânaceluicarel-agânditşiaadepţilorsăi,esteun instrumentfolositorpentrusistematizareaşiînţelegereafenomenelorsociale,ceeacenusepoatespunedecâtdespre

121 Idem,Sociologia în România, înCercetări sociologice contemporane, Edituraştiinţifică,Bucureşti,1966,p.239.

122PetreAndrei,Probleme de sociologie,EdituraCasaŞcoalelor,Bucureşti,1927,p.45.

123Idem,Sociologie generală,ed.cit.,p.121-122.124EugeniuSperanţia, Introducere în sociologie,Tipografia,,CarteaRomânească”,Cluj,

1939,p.470-471.


88

foartepuţinesistemedinsociologiacontemporană”125.

xxx

TraianBrăileanudăruieşte patrimoniului sociologicmodalitateapropriedeanalizăprivindexistenţauneiştiinţeautonomedespreso-cietate.Înconcepţiasa,sociologiaesteoteorieaprincipiilorgeneraledespresocietate,derivatedininvestigaţiadiferitelortipurideexistenţăsocială,şinicidecumocolecţiededateempiricesăuometafizicădespresocial.Princorelareasociologieicueticaşipolitica,învăţatulbucovi-neanconferăunmodoriginaldegândiresociologică.Sociologiaocupăunloccentralînsistemulştiinţelorsocialefiindcăoferăfundamentulteoreticpentrucunoaştereaoricăreicomponenteasocietăţii.

TraianBrăileanuestecelmaispeculativdintretoţisociologiiro-mâni.Cucapacitateremarcabilădeateoretizaproblemedintrecelemai complexe, cu un fin şi subtil spirit critic, aplicat pe o culturăfilosofică impresionantă, ramificată în toate domeniile cunoaşteriisocialuluişiumanului,Brăileanusedezvăluiecasociologdoctrinardemareadâncime.Elaedificatosociologiegenerală,definităcaştiinţadesprecomunitate,singurapotrivităpentruexaminareasocietăţiiînintegralitateaei.

TraianBrăileanuaalcătuitunsistemoriginaldesociologiecuunprofundtemeifilosoficaşezatsubsemnulmarilorvalorimorale.PrinTraianBrăileanu,sociologiaromâneascăaimpusparadigmasociolo-gicăacomunităţiiomeneşti,şiaadusastfelocontribuţiedenepreţuitladezvoltareateorieisociologice.

125TraianHerseni,op. cit.,p.130.

89

POLITICA DE T. BRĂILEANU, PRIMA LUCRARE ROMÂNEASCĂ DE TEORIE POLITICĂ

Gândireapoliticăromâneascăs-aconstituitdinîntregulfonddeideiafirmatede-alungultimpuluiînarealulnaţional,însăstructurarealorîntr-unsistemdoctrinar,cucâtevaexcepţii,seproducedupăprimulrăzboimondial.DacăextindemdelafilosofielaîntregulspectrualştiinţelorsocialeopinialuiC.Rădulescu-MotrudupăcarelaînceputulsecoluluialXX-leapubliculromânescnupretindealucrărioriginale,nicipersonalemăcar,iarceiseocupaudefilosofie,nuerauinteresaţisăcreezesistemefilosoficepersonale126,atunciaceeaşimăsurădeevaluareoaplicămşipentruştiinţelepolitice.Proiecteşiintenţiiexistau,darnefinalizateşiavemînvederepeTituMaiorescu,careîşipropusesesăscrieolucraredesprepolitică,darnuafinalizatnimic127.

Pânăînanul1920putemreţinetotuşielementededoctrinăpoliticăînscrierieminesciene,sauînoperaluiA.C.Popovici,îndiscursurileparlamentare ale luiTituMaiorescu, P.P.Carp,Take Ionescu, I.C.Brătianu,I.I.C.Brătianu.C.Rădulescu-Motrus-aocupatsistematicdepolitică,inclusivîntr-olucrare, Cultura română şi politicianismul (1904),undelanseazăconceptuldepoliticianism.Nupoatefiuitatăîncercareapartidelorpoliticededinaintedeprimulrăzboimondialdeaatragedepartealorpeintelectualiînscopulintroduceriiîntr-ooare-caremăsurăaştiinţeiînactulpolitic,darindiscutabilconducereaunuipartidsauaunuiguvernsefăceatotpebazaexperienţeişiprestigiuluieliteipolitice.Nicivorbădeopregătiresistematicăaunuigrupîntr-undomeniuatâtdecomplex-ştiinţapoliticii.

Dupăprimulrăzboimondialparadigmagândiriipoliticeromâneştis-aschimbatradical.PutemaducecaargumentideealuiMirceaEliadeşiageneraţieiluicădupăînfăptuireaidealuluinaţionalmisiuneaceamai importantă a elitei rămâneperformanţa culturală în sensul celmailarg.Ştiinţapoliticănuputeasănuseînscrieînacestnoutrend.Pentrucănumaiaşaseexplică,,explozia”delucrăridegândirepolitică

126C.Rădulescu-Motru,Mărturisiri,ed.cit.,p.69.127TituMaiorescu,Însemnări zilnice,II,p.210.


90

imediatdupărăzboi,înanii’20128.Simplalorînşiruirearatăuninteresmanifestpentruanalizapoliticălafilosofiişisociologiidenotorietate:P.P.Negulescu,D.Gusti,D.Drăghicescu,P.Andrei,MirceaFlorian,darniciunuldineinuaabordat,într-olucraredistinctă,ştiinţapoliticiidintr-operspectivăproprie.Acestproiectestedezvoltatdeunuldintreceimaiimportanţisociologiromâni,TraianBrăileanuînlucrareasaPolitica.

Dinraţiuniceţinmaimultdecirculaţiacărţilorromâneşti,sepoateajunge, îndocte studii, laafirmarea ideiidespre inexistenţa ştiinţeipoliticeînculturaromânească129. Cartea Politică a luiTraianBrăileanuinfirmăoriceîncercaredeacontestaoştiinţăpoliticăromânească.

1. Ştiinţa politică şi sociologie

Lucrarea Politica arecascopverificareaipotezelordinceledouălucrăridesociologieIntroducere în sociologie şiSociologia generală.

128 C.Rădulescu-Motru,Cultura română şi politicianismul,Bucureşti, 1904, Idem,Poporanismul politic şi democraţia conservatoare,Bucureşti,1909,Idem,În zilele noastre de anarhie. Scrisori către tineri,Bucureşti, 1910, Idem,Reforma electorală. Organizarea colegiului unic,Bucureşti,1914,Idem,Din psihologia revoluţionarului,Bucureşti,1919,Idem,Ţărănismul, un suflet şi o politică,Bucureşti,1924;I.Găvănescul,Caracterizarea partidelor politice prin ele însele,1905;P.P.Negulescu,Reforma învăţământului,Bucureşti,1922,Idem,Partidele politice,Bucureşti,1926,Idem,Doctrina partidelor politice,1927;DimitrieGusti,Comunism, Socialism, Anarhism, Sindicalism şi Bolşevism,Bucureşti,1920,Idem,Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic,,,Arhivaştiinţaşireformasocială”,IV,nr.4-5,1923,MirceaFlorian,Partidele politice,anLVIII,sept.1926,DumitruDrăghicescu,Partidele politice şi clasele sociale,Bucureşti,1922;Idem,Reforma electorală,Bucureşti,1926,ŞtefanZeletin,Naţionalism şi ţărănism,,,Convorbiriliterare”,nr.12,1920;Idem,Naţionalismul. Un nume pentru două atitudini opuse faţă de evoluţia socială,,,Dreptateasocială”,nr.4,1923,Idem,Forţă şi Constituţie,,,Dreptateasocială”,nr.5,1923,Idem,Finanţa naţională şi politica de stat,,,Dreptateasocială”,nr.7,1923,Idem,Ţărănism şi marxism,,,Arhivapentruştiinţaşireformasocială”,V,1924,Idem,Începuturile individualismului,,,Arhivapentruştiinţaşireformasocială”,V,1924,Idem,Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric,Bucureşti,1925,Idem,Naţionalizarea şcoalei,Bucureşti,1926,Idem,Socialism reacţionar şi socialism revoluţionar,,,Paginiagrareşisociale”,nr.23-24,1926,Idem,Socialismul revoluţionar,,,Paginiagrareşisociale”, nr. 1-2, 1927, Idem,Neoliberalismul. Studii asupra istoriei şi politicei burgheziei române,Bucureşti,1927;PetreAndrei,Sociologia revoluţiei,Iaşi,1921,Idem,Fascismul,Iaşi,1927;EmanoilBucuţa,Programul Partidului Naţional Italian Fascist,,,Arhivapentruştiinţaşireformasocială”,anIV,nr.4-5,1922-1923;M.Manoilescu,Ţărănism şi democraţie. Partidul ţărănesc şi guvernarea ţărei,Bucureşti,1922;Idem,Neoliberalismul,învol.,,Doctrinelepar-tidelorpolitice”,Bucureşti,1924;ŞerbanVoinea,Marxism oligarhic. Contribuţie la problema dezvoltării capitaliste a României,Bucureşti,1926;Doctrinele partidelor politice,19prelegeripubliceorganizatedeInstitutulSocialRomân,Bucureşti,1924.

129DanielBarbu,From the Politics of Science to the Science of Politics: the Difficult Make Up of the Romanian Political Science,,,StudiaPolitica”,vol.II,Nr.1/2002,p.273(„oştiinţăpoliticăromâneascăn-aexistatdefaptniciodată”susţineapodicticautorul).

91


Principaleletezedinamintitelescrieriauînvederedelimitareasocio-logieicaştiinţă,înaceleaşicondiţiicaştiinţelenaturii.Prinurmare,Brăileanustabileşteîntâiformasocialăpură,derivatădincompararea,,sistemelorsocialeconcrete.”Formapurăestedeterminatăînstruc-turaeideinfluenţeleexercitatedeanumiteforţedinmediulambiant.Structura stabileşte funcţia specifică a formei sociale: ,,În acest felsuntemînstareaizoladiferitelecategoriidefenomenesocialeînfiecare«sistemsocialconcret»”,scrieBrăileanuînintroducereacărţiisale,şiseajungelaconstituireaştiinţelorsocialeparticularecuundomeniudecercetarebinedelimitat,asemănătorcumodalitateadestudiudinştiinţele fizico-chimice.Darconceptulsistemuluisocialnupoateficonstruitprinanalogiecusistemulfizico-chimic:,,Sistemulsocialvafisistem,darsocialşinicidecummecanic,sauchimic,saubiologic.”

În PoliticaBrăileanucautăsăizolezefenomenelepoliticedealtefenomenesociale,distingându-leparticularităţile.Autorulurmăreştesadesprindădinsistemulsocial,,energiapoliticăpură”,anumestatul,caobiectalştiinţeipolitice.Elaminteştecă înSociologia generală atrasatlimiteîntreştiinţapoliticăşiartapolitică.Peştiinţapoliticiisepoateîntemeiaotehnicăpoliticăraţionalăcaresăserveascăarteiguvernării.Ştiinţapoliticăseocupădeexistenţastatelorşianalizeazăcondiţiiledeproducereşimenţinereaacestora.

Lucrareaabordeazăceledouăcomponentealestudiuluipoliticului:ştiinţapoliticăşiartapolitică.

Autorul întreprindeun istorical ştiinţeipolitice130, începânddinantichitate–PlatonşiAristotel–pânălateoriilemodernedesprestat.DupăBrăileanu,ştiinţapoliticăs-adezvoltatdinteoriileluiMaxWeber,GaetanoMoscaşiVilfredoPareto,fiindcăaceştiaauavutlabazagân-diriilorsociologicedouăprincipii:1.Criteriuladevăruluiştiinţificesteconcordanţateorieicurealitatea;2.Întreteoriilesocialeştiinţificeşiacţiuneapracticănuexistăolegăturădirectă.Dupăcumvomvedeamaijos,sociologulromânîşiclădeştecorpusulteoreticpetezelecelortreimari cugetători, îndeosebi pe ideea acţiunii sociale, văzută de

130LaFacultateadeFilosofieşiLitere,UniversitateadinCernăuţiTraianBrăileanuaţinutuncursdeistoriaştiinţeipoliticestructuratîncincipărţi:ştiinţapoliticălapopoareleorientale,ştiinţapoliticăînantichitateagreco-romană,teoriapoliticăîntimpulRenaşteriişiepocamodernă,ştiinţapoliticăpozitivă–secolulXIX,teoriapoliticălaromâni–Cronicarii,IonHeliade-Rădulescu,M.Eminescu,V.Conta,vezi Curs de istoria ştiinţei politice ţinut de Dl. Profesor Traian Brăileanu,tipăritcamanuscrisdupănotelestudenţilorAl.IsăceanuşiS.Nicorovici,1929-1930.


92

Paretoprinconceptulde,,derivaţii”-justificareaacţiunilorprinfor-muleverbaleraţionale,sauprinceeacenumeşteWeber,,interpretărisubiective.”,,Derivaţiile”şi,,interpretărilesubiective”suntfaptesocialecepotfistudiateştiinţific.ÎnviziunealuiBrăileanufaptulpoliticesteformapolitică.

Formapoliticăsedistingedealteformeprindeterminareaeidecătreraporturileintercomunitare:,,Diferenţiereafundamentalăasistemuluipoliticedatăprinluptaîntrecomunităţileomeneşti,şiorganeleacestuisistemvorservipentruapărareşiatacfaţădecomunităţilestrăine”131. Mediulintercomunitareste,înviziunealuiBrăileanu,mediulpolitic.

Forma socială politică este ceamai complexă formă socialăomenească,fiindcăîneaaparelimpededeosebireadintresocietateaumanăşiceaanimală.Spirituldeinvenţie,produselegraiului,tehni-ca,toateauapărutşiaufoststimulateşiperfecţionateînluptapentruexistenţăacomunităţilor.Culturaşicivilizaţias-aurealizatsubpresiu-neamediuluiintercomunitar,adicăamediuluipolitic.Ştiinţapoliticiieste,faţădesociologie,oştiinţăparticulară,şiceamaiimportantădintreştiinţeleparticulare.Câtpriveşteistoria,aceastaeste,înprimulrând,politicăfiindcăaratăraporturileîntrestateşieatrebuiesăţinăseamadeinfluenţaacestorraporturiasuprastructuriistatelor.

Socialulaapărutodatăcustatulpentrucădomesticireaomuluis-aînfăptuitînstatşipentruscopurilestatuluişinusepoatemenţine,perpetua şi perfecţiona decât prin înfrângerea rezistenţelor opusestatului.

Îndemonstrareaoportunităţiiştiinţeipolitice,autorulfacediferenţaîntreştiinţăşiutopie.Utopiilefacabstracţiedecondiţiilerealededes-făşurareafenomenelorsociale,şinuţinseamacătendinţacontinuăaomuluisprenou,sprenecunoscutesteînrâuritădemediulsăusocial.

2. Statul

În centrul ştiinţei politice preconizate deBrăileanu stă studiulstatului. În capitolulGeneza statului autorul afirmăcă statul apareacoloundesuntcondiţiidedezvoltareagermenilorpolitici: ,,Statuls-anăscutdecidininstinctuldeconservarealgrupuluisocialfaţădealtegrupuri.Aceastăopoziţie,acestantagonism,îidăformeipolitice

131TraianBrăileanu,Politica,1928,p.18.

93


notaeicaracteristică,deosebind-odecelelalteformesociale”132. Statul aparedinmoduldegestionareaintereselor:“Intereseidenticevorcreaşimenţinesolidaritatea,intereseopusevorcreaotensiune,unantagonismşi,înanumitecondiţii,lupta”133.Statulesteexpresiasolidarităţiiuneicomunităţiînfaţaantagonismuluigeneratdeintereselecontrareei.

Astăzistatulestedefinitcaunsistemorganizaţionalcareadmi-nistreazăunteritoriuşiesteuninstrumentdeexercitareaputeriidecătregrupurilecedispundemecanismeleinstituţionalealeputeriiprinalegerisauprinaltecăi.Pentrurealizareafuncţiilorsalestatulpoateapelalaoricemijloc,inclusivlaforţăşilacoerciţie.

Înexegezadesprestats-auimpusînanalizelesociologiceşipolito-logicecelpuţincinciteoriimodernedespreexistenţastatului:clasială,pluralistă,managerială, elitistă, instituţionalistă134. Teoria clasială afostdezvoltatădecătremarxism,doctrinăcareconcepeexistenţastatuluica instituţiedeorganizarea relaţiilordeputereeconomică.Statelesuntstructuridependentedemoduldeproducţie,iarschimbareaformelorstatalearelocurmareamodificărilorînmoduldeproducţie.Inconsecinţă,statulestedefinitcainstrumentfolositdecătreoclasăpentruadominacelelalteclase.

Înviziuneamarxistă, statelemoderneauapărutcaoconsecinţăa luptei între clasa feudalilor şi clasa burgheză, între burghezie şiproletariat.Statuleste,deci,unprodusaldivizăriisocietăţiiînclaseantagoniste,determinatădepoziţiadiferităfaţădeproprietate.Numairevoluţiaproletarăarduce,cusiguranţă,laînlăturareaacestuistatşiinstaurareauneisocietăţilipsitedeclaseantagonisteiarorganizareaşiconducereaeisuntrealizateprinstructurideparticipareatuturorindivizilor.

Curentul pluralistreprezintăpunctuldevederealdemocraţieilibe-raleşiexplicăfiinţareastatuluiprinnecesitateaprotejăriidiversităţiipolitice.DupăcumafirmăR.Dahl,statulesteputereapoporuluiceurmăreştesusţinereacontestăriiîntrepartideşigrupuriledepresiune,şiparticipareapoporuluilaaceastăcontestaţie.Combinate,contesta-reaşiparticipareanascdemocraţia,adicăpoliarhia.Statulreprezintăintereselecetăţenilorindividuali,iarcâştigareaputeriiînstatseface

132 Ibidem,p.34.133 Ibidem,p.35.134MichaelMann,The sources of social power,volumeII,CambridgeUniversityPress,

1993,p.44.


94

princompetiţie.Teoria elitelorlocalizeazăputereapoliticăîncadruluneiorgani-

zaţiicentralizate.Ominoritatecentralizată,organizatăşicoezivăvaluptaşivacontrolamaseledezorganizate.MoscaşiParetoausubliniatoriginareaputeriieliteipoliticeînsocietateacivilă.Controlulasupraresurselor-militare,ideologice,economice-asprijinitridicareaeli-telorşiorganizareapropriilorputeriîninteriorulinstituţiilorstatului.Reprezentanţii acestei teorii concepputerea politică drept o relaţiedinamicăîntrestatşisocietateacivilă.

Teoria managerialăaccentueazăputereadistributivăaelitelordin-colodesocietate,adicăstatulpoatefiabordatcaunactorîndreptulsăudeafipreocupatdepropriileinterese.Statulexistăîntr-olumeastatelor,careacţioneazăgeopolitic.

Teoria etatismului instituţionalesteoreplicălateoriiledespreelite,şiconcepestatulcamodalitateîncarerelaţiilesocialedinamicedevininstituţionalizate.Statulinstituţionalizezăconflictelesocialeactualedarainstituţionalizatşivechiconflicteistoricecareexercităoputereconsiderabilăasupranoilorconflicte.

Brăileanu nu se ataşează de teoriile politice realiste ai cărorexponenţisuntMosca,ParetoşiDuguit,carepornescdelapremisafundamentalăcăînoricesocietateexistăstăpânitorişisupuşi,şira-portuldintreacestedouăcategoriideterminăevoluţiastatelor,darnicidecelemarxiste,ceindicăacelaşiconflictcarevadispareînsăpeoanumitătreaptădeevoluţieaomenirii.Înviziuneasa,toateformelesausistemelesocialeexprimă,prinstructuralor,înrâurireamediuluiambiant.Astfelinfluenţeimediuluicosmicîicorespundesistemulsocialalfamilieişialecăruipărţiconstitutivesuntsexeleşivârstele.SpredeosebiredeH.Spencer,Brăileanunucredecăarexistaunprincipiuimanentformeisocialecearduceladiferenţieretotmaicomplexă,cisusţinecăoanumităformăsocialăsenaşteacoloundes-aalcătuitoconstelaţiedeforţereprezentateîntotalitatealordemediulambiant.Înconsecinţă,nuexistăoevoluţieistoricăaformelorsociale,cumarfiaceeadelafamilielastatşinicioierarhieaformelorsocialeexisten-te.Sepoateînsăstabili,înbunatradiţiealuiH.Spencer,oevoluţieaformelorsocialeîntr-oserie,încareformainiţialăarreprezenta-oinfluenţamediuluiambiantnediferenţiat,iarformaultimă,înrâurireamediuluicompletdiferenţiat.Acesteformesocialeledobândimprincomparaţiaformelorconcreteasupracăroraforţelemediuluiambiant

95


auacţionatînmoddiferitdupătimpşiloc:,,Schimbărileînstructuraformelorsocialeleputemconsideraînsăcaacţiuneasocietăţiiasupramediuluiambiant,canăzuinţădeadaptareaformeisociale.Înacestcazvorbimdeantagonism,deluptă,îngeneral,defenomenederelaţienăscutedincontactulformeisocialecumediulambiant.Întreformelesocialeposibilevomgăsişiformasocialănumităpolitică,saucuuncuvânt:statul.Statulvaficaracterizat,înstructurasa,prinprezenţaacţiuniiuneicategoriide forţecare lipseşte la închegareacelorlalteforme.Acesteforţesunt«statelestrăine».Structurasocialăcarecore-spundeacesteiinfluenţeestediferenţiereaînstăpânitorişistăpâniţi.Dinacestcontactsenaşteclasapoliticăsauelita,şi,cafenomenderelaţie,lupta,războiul”135.Sociologulcernăuţeanexplicăpoliticulcaformăsocialăalcăruiconţinutseproduceînprocesuldeinfluenţareamediuluisocial.

Conţinutul formei politice este statul.Acesta este formă curatpolitică. Înafarăde rezolvareaproblemelor legatedeantagonismşiluptafaţădealtestate,statulasigurăordineaşistabilitateaprinsiste-muljuridicdestabilireadrepturilorşiobligaţiilorpentrutoţicetăţenii.ConcepţialuiBrăileanuemergecătreoştiinţăpoliticăetatistă,deoareceîntreagarealitatepoliticăsereducelaexistenţaşifuncţionareastruc-turilorstatale.Statulesteundatimuabil,şi,prinurmare,nusepoateschimbadecâtînluptacufactoriiexterni:,,Pehârtieputemfixaceamaiidealăconstituţie,umanitaristă,liberalăşicivilizată–antagonismulpolitic,condiţiileconcretedeexistenţăastatuluivorimpunemăsurifoarteanticonstituţionale.Şicândunstatvaficondusdeoamenipo-liticicontituţionalişiumanitarişti,înscurtăvremevarămâneînloculstatuluiconstituţiasascrisăcadocument istoric./Echilibrulstatuluidepindedeciderealizareasolidarităţiiinterneîntrecetăţeniînmăsuraimpusădetensiunea,deantagonismulextern.Structuraoptimăarre-zultadinomogenitateacetăţenilor,carasă,religieetc.diferenţiaţiînclasapolitică(elită)cares-arîmprospăta(regenera)fărătulburăridinmasacetăţenilor”136.Rezultăcăviaţapoliticăaremenirea realizăriisolidarităţiişiechilibruluiintern,condiţieindispensabilăînacţiuneastatuluifaţădemediulextern.NuestegreudeobservatipostaziereadecătreBrăileanuauneirealităţipoliticeideale,cutoatecăelrespingeutopiapolitică.Omogenitateaderasăşidereligienuexistăcaatareîn

135TraianBrăileanu,op. cit.,p.37-38.136 Ibidem,p.40.


96

niciunstat,eanuesteunfaptnatural,dareapoatefieventualrealizată,curisculenorm,cumistoriaadovedit-odeatâteaori,deînlăturaresauchiardedistrugereaaltorraseşireligii.

Sociologulsesizeazădificultateateoreticăşisusţinecăstatultindeaseafirmaprinficţiunifaţădealtestatecaungrupsocialcudesăvârşireomogenşiechilibrat:,,Spiritulomenescaanticipataceastăomogeni-tateprinconstruireadeficţiuni[…]Cândrasanueomogenă,vorbimdenaţionalitate,cândreligianueomogenănemulţumimcufilosofiasa,cupatriotismuletc.Noi inventămprincipiidecoeziunecare în-lesnescprocesuldeasimilareaelementeloreterogene.Darrăzboaieledecucerire,imigraţiunile,comerţuladucperturbaţiialeechilibruluişiîmpinglaschimbareaprincipiilor.Tendinţarămâneînsăaceeaşişilegilefundamentalealeproceselorsocialenuseschimbă”137.

Concepţiasociologuluiromânseîntâlneştecuideialealtorautorişisediferenţiazădeviziunilealtorexegeţi.Înmodobligatoriu,includemaicidoctrinasociologuluigerman,MaxWebercare,înanalizeledespreinstituţiilesociale,facedistincţianecesarăîntretreistadiialedezvoltăriiinstituţionale:putereapolitică,statşistatulmodern.Inprimulstadiuputereapoliticăaexistatînlipsastatului:,,O«organizaţiedeputere»vafinumită«politică»înmăsuraîncareexistenţasaşiordineareprezintăoapărare(garanţie)continuăîntr-oarieteritorialădatăprinameninţareaşiaplicareaforţeifizicedecătreoparteastafuluiadministrativ”138. Statulsenaşteîntr-oetapăulterioară:,,Oorganizarepoliticăobligatoriecefuncţioneazăcontinuuvafinumităstatînmăsuraîncarestafulsăuadministrativdeţinecusuccesdreptuldemonopoldefolosirelegitimăaforţeifiziceînasigurareaordinii.”ConcepţialuiWeberderivădinmodulsăudeînţelegereaproceselorsocialecafaptece-şiautemeiulînraţionalitateasocială.

PolitologulfrancezLapierredistingenouăgradedediferenţiereaputeriipoliticeşidecomplexitateaorganizăriisistemuluipolitic:

• societăţicureglareimediatăşiputerepoliticănediferenţiată(saudifuză);

• societăţ i cu reglare pr in mediere şi putere polit icănediferenţiată;

• societăţicureglareprinautoritateindividualizatăşiputerepoliticădiluatădarevidentă;

137 Ibidem,p.41.138apudMichaelMann,op. cit.,p.55.

97


• societăţicureglareprinautoritateindividualizatăşiputerepoliticădiferenţiatădarfracţionată;

• societăţi cu putere politică concentrată şi specializată într-unconsiliusauunşef;

• societăţicuputerepoliticăorganizatăînmaimulteconsiliisauşefisuprapuşişiierarhizaţi;

• societăţicuputerepoliticăindividualizatăşifoartediferenţiată(principate,republici,patricieneetc.);

• societăţicuputerepoliticăinstituţionalizatăşiexercitatăprintr-oreţeaderelaţiiclientelare(statenumite“feudale”);

• societăţi cu putere politică instituţionalizată şi exercitată de oadministraţie specializată şi ierarhizată (state în sensul restrictiv altermenului)139.

Toate aceste analize teoretice pun în evidenţă existenţa statuluicaformaceamaicomplexădeorganizareşiadministrareavieţiişiactivităţiiunormarigrupurideoameni.Statulfiinţeazăînsocietăţilecareaunevoienunumaideoorganizaredarşidestructuripermanente,alcătuitedinoamenispecializaţi înadministrarea treburilorpubliceoridecâteoriestenevoie.Elestedeciunprodussocial,rezultatdinraţionalizarea vieţii sociale.Datorită puterii sale de acţiune statulreprezintăinstituţiafundamentalăasocietăţiiiartoatecelelalteinsti-tuţii,maimultsaumaipuţin,suntdependentedestat.Elstăîncentrulputeriişirealizeazăcelemaidiverseşideamploareacţiuniîntoatesectoarele.DupăcumreieseşidinschemaluiLapierre,statulafostiniţialforţadeprotejareşiconservareafiinţeiumaneşiagrupurilorei,şis-aafirmatmultmaitârziucainstituţieaputeriipolitice,urmareaexistenţeialtorputeri:religioase,militare,economice.Creareastatuluiareprezentatunmomentexcepţionalalemancipăriisocialeşiumane,când oamenii au depăşit stadiul natural, gregar.Dacă interzicereaincestuluiaconstituitsaltuldelaorganiclasupraorganicşilasocial,apariţiastatuluiareprezentat,indiscutabil,saltuldelasocialulanarhicşihaoticlaraţionalitateasocială.Elacreatechilibrul,aimpusordineaşistabilitateasocială.

Ideilediscutatedesociologulromânîn1928leîntâlnim,seînţelegeînaltmoddeabordare,laP.Clastre,caresusţinecăviolenţasaucon-strângereaestemarcasocietăţiloristorice,respectivasocietăţilorcare

139Jean-WilliamLapierre,Viaţă fără stat?, traducere,ediţieîngrijităşistudiuintroductivAntonCarpinschi,traducereGabrielaScurtu-Ilovan,Iaşi,InstitutulEuropean,1997,p.62.


98

poartă înelecauza inovaţiei,a schimbării,a istoricităţii.Amputeadispuneastfelsocietăţiledupăonouăaxă:,,societăţilecuputerepoliticănecoercitivăsuntsocietăţilefărăistorie,societăţilecuputerepoliticăcoercitivă,celeistorice.Inovaţiaesteaşadarfundamentulconstrângerii,şinualpoliticului”140.Politologulfrancezdiferenţiazăsocietăţileşiledefineşteînraportdetipuldeputere(coercitivăsaunecoercitivă).JeanWalterLapierre,admitetezadespreperenitateaputeriipoliticedarelsusţine:,,cănuexistăputerelipsitădeoricecoerciţie,chiarşilaindieniidinAmerica141pentrucănuexistăosocietateperfectomogenă:,,Opu-terepoliticălipsitătotaldecoerciţieafioautoritatepurănecontestatădenimeni.Acestlucruînsăarfiposibilnumaiîntr-osocietateperfectarmonioasă,cumesteceapecareoviseazăutopiştii.Sociologii,an-tropologiinucunosc,însă,niciuna.Eareprezintăimagineailuzorieauneihomeostaziisocialeanaloagăcuceaaorganismelorvii.Or,nimicnuneîndreptăţeştesăafirmămcăsocietăţileumane–totalităţiconcre-te-sausistemelesocialecareleconstituie-ansambluriabstracte-arputeaaveaaceastăproprietate”142.AserţiunealuiLapierreconfirmătezaluiBrăileanudespremanifestareaputerii(statului)uneicomunităţiîncontextulantagonismuluisualagresiuniimediuluiintercomunitar.

3. Mediul natural şi mediul intercomunitar

Statuls-anăscutcustructurasaspecificădinnevoiledeadaptarelaviaţaintercomunitară.Individuls-afortificatînmediulumanşisocialprinactivitateasademodificareaambianţeinaturale:,,Întreanimalelesuperioareomulreprezintătipulcelmaiinteresant:subpresiuneame-diuluieladevenitşitermităşileu.Eltrăieştecaceamaiprimejdioasăfiarăînfamiliimonogameşitotodatăînceamaicomplexăsocietate”143. Darnucuaceeaşieficienţăomulreuşeştesăschimbepermanentmediulsocial,cinumaicândestenevoitsăseaperedeagresiuneasaupresiuneamediuluiextern,şideaceeapoliticulesteprincipiuldefuncţionareasocietăţii.

Posesiagraiuluişiamâiniiafăcutdinomceamaiinteligentăşiceamaiadaptabilăfiinţălamediulnatural.Mijloculcelmaiimportant

140PierreClastres,Societatea contra statului,Bucureşti,EdituraArarat,1995,p.29-30.141Jean-WilliamLapierre,op. cit.,p.63.142 Ibidem,p.289.143TraianBrăilenu,op. cit.,p.43.

99


pentruadaptarealamediulambiantafostorganizareasocială:,,Ceamaigreaproblemăafostpentrugrupulsocialomenescadaptarealamediul intercomunitar, adică găsireamijloacelor de conservare şiperpetuare a grupului sub presiunea altor grupuri”144. Aceasta este tezafundamentalăagândiriibrăiliane.Omulcafiinţăbiologică,prinlimbăşimânădominămediulnatural.Ceamaimaredificultateestesocializarealuicuvalorileşinormelesocietăţiipentruaficapabildeaseacomodalamediulsocial.Întrebareaeste:forţaomuluidestăpânireamediuluinaturalnuestedatătocmaidesocializarealuicontinuă?Cucâtomulestesocializatcuatâtelareforţăşimijloacedeadominamediulsău.

Unstatfiinţeazănumaidacărăspundeeficientlaprovocărileme-diului,darnutoţimembriisocietăţiipotfiimplicaţiînaceastăacţiune.Condiţiafundamentalăpentruadaptarealamediulintercomunitaresteformareauneiclasepolitice,decidiferenţiereaîngrupminoritarcuputereşimulţimeadezarmată.Societateaesteartificialădeoarece,prininteligenţă,structurasocietăţiiomeneştiadepăşitlimiteledeterminatedediferenţiereaorganicăaindivizilor.

Omulagăsitmijloculdestăvilireainstinctelorprininventareadenormesocialecareîngrădescautonomiaunorformesocialeînbeneficiulaltora.Pentrustatnormelesuntcuprinseîncodurilededrept.Scrisulesteoprimătehnicădeînchegareaordiniisociale,pentrucăaobie-ctivatnormeledeconduităindividualăşialegatîntreelegeneraţiile.,,Prin codificarea normelor de conduită oscilaţiile determinate deschimbareageneraţiilorfurăatenuate,deşinuştersecudesăvârşire”,spuneBrăileanu.

Deosebirea ceamai importantă între forma politică şi celelalteformesocialeconsistăîninstabilitateamediuluiintercomunitar:,,Darraporturileîntrecomunităţiaupusproblemenoi.Migraţiunile,ciocni-rileşilupteleîntrecomunităţi,încelemaivariateconstelaţiideforţe,aupricinuittransformărifrecventeşicâteodatăradicaleînstructurasocială”145.Formabiologică,şiceaeconomicăsuntformecimentateprintr-unmediurelativfoartestabilalecăruischimbărisuntdependentedeevoluţianaturii.Modificăriledinsocietatesuntmultmairapidedecâtschimbăriledinnatură.Mediulintercomunitarseprimeneştemultmaidesdecâtmediulnatural.

144 Ibidem.145 Ibidem,p.45.


100

DupăBrăileanu,ceamaitipicăformăastatuluiestecetatea,dincareapois-audezvoltatcelelaltetipurideorganizarestatală.Foartebuncunoscătoralantichităţiigreceştişiromane,exegetulîşiîntemeiazăanalizapenumeroaseexempledinaceastăzonă.Întoposulgrecescelstabileşteadevăratullocdezămislireapoliticului,şiexpresiaclarăaacestuiaestecetatea.

Toatenăzuinţeleomuluipolitic,alecetăţeanuluisuntîndreptatespreaapropiastatuldeideeacomunităţiiperfecteîntemeiatăîninteriorpeunsistemrigiddenorme.Modelulpentruaceastăcomunitateperfectăafost,înantichitate,familiapatriarhală,gospodăriacondusădeunpaterfamilias,deunşefinvestitcuputerinelimitateasupraatotceţinedefamilie.Eroulîntemeietordecetăţistabileştepentrutotdeaunaordineainternă,garantatădezeitateacareapărăcetatea.

LaopriviresuperficialăamputeaspunecăînsistemulsociologicalluiBrăileanutotulsereducelastatulatotputernic.Înrealitate,statuldepindedefamilie.Aceastacautăpermanentsăîşipăstrezeautonomiaînăuntrulstatului:,,Familiarenunţălaautonomiaeiînfolosulstatuluinumaiînschimbulposibilităţiidea-şimanifestaautonomiaeiafarădestat”146.

Structurafundamentalăşispecificăastatului,caformăunitară,estedeterminatădeluptaîntrecomunităţileomeneşti.Dacăesteaşa,atuncicareesterolulstatuluiîninteriorulcomunităţii?IdeealuiBrăileanunuestepreaclarădincauzaaccentuluipuspereacţiastatuluilaprovocărileexterne.Eficienţa politicii externe a unui stat, oricare ar fi el, estestrânslegatădepoliticainternăacomunităţii.Statulnuesteosumădefamilii,ciesteoformăorganicăcaredispunedeforţeimanentederegenerare,,cetrebuiesctreziteşiîntăritepentruaopriproceselededezagregare”147.Brăileanuvorbeştederaportuldintrepoliticainternăşiexternă.Contactulcustatelestrăinedezorganizeazăsistemulideilor,distrugeomogenitateainterpretăriirealităţiidecătrecomunitate.Caleapentrureorganizareasocialăestecreareauneiideologiicomuneprinconciliereadeosebirilorexistenteîntremembriiuneicomunităţiîntr-unidealpoliticdeasupratuturordeosebirilordeconvingeri.Numaiunasemeneaidealpoatecreaşiîntăripatriotismul:,,Analizamediuluinevaîngăduideci,dupăcunoaştereanaturiiindividului,sădesprindemoseriedeformesocialelegatedeacţiuneamediului,adicădediferitele


101


categorii de forţe. Formapolitică va fi determinată, în structura şifuncţiuneaei,prinacţiuneamediuluiintercomunitar.Politicainternăvafiicoanapoliticiiexterne”148.

Conformaţia statelor este în funcţie de politica externă şi toateproceselesocialecareschimbăaceastăalcătuireizvorăscdinpoliticaexternă.PrintermenuldeconformaţieBrăileanuînţelegeraportuldin-treclasapoliticăşimulţimeşi,îndepedenţădeacestraport,structuraclaseipoliticeşiamulţimii.PentruBrăileanu,,politicainternăaunuistat, în toatemanifestărileei,este reflexul fidelalpoliticiiexterne.Noiafirmămcănupoateexistastat,decinusepoateiviodiferenţiere(constituţie) «politică» dacă n-ar exista state în luptă. Prin urmaredinantagonismulîntrestatesenaşteconstituţiastatelor,şiacestan-tagonism,prinoscilaţiile salede intensitate, desprindeoscilaţiile şitransformărileconstituţionale./Analizânddecicarepotfiraporturileposibileîntrestate,saumaibineziscarepotfisituaţiileposibilecreateunuistatprinpresiuneamediuluipolitic,vomputeaprecizaşistruc-tura corespunzătoare a statului respectiv şi transformările necesareivite în urma schimbărilor de situaţie”149. Situaţiile ideale extremesunt:1.Echilibrareaperfectăîntrestate;2.Imperialismulcuratajunslalimiteledeexpansiune,adicăabsorbireatuturorstatelordecătreunsingurstat.

Răspunzând şi obiecţiei ce i s-a făcut în legătură cuSociologia generalădeafinegatoricerolindividuluiînsocietate,TraianBrăileanuargumenteazăcastructuraformeipoliticenuestedeterminatădera-portulîntrestatşiindivid,cidecontactulşiantagonismulîntrestate.Suveranitateastatuluisemanifestăfaţădealtestateşinufaţădeindi-vid:,,Suveranitateaeîntemeiatăînclasapolitică,adicăînclasacareareputereaintelectualăşimaterialăpentruamenţineindividualitateacomunităţii politice faţă de alte comunităţi. Suveranitatea consistă,înăuntru,înfaptulcăclasapoliticănupoateficonstrânsăprinnimic–eae«suverană»faţădemulţimeacârmuită,eadălegileşileschimbă,iarînafarăeadispunededeplină«libertate»deacţiunefaţădealtecomunităţi”150.Suveranitateaclaseipoliticeîninteriorderivădinfuncţiaei,fiindcăeas-aformatcaputereintelectualăşimaterialăprinpresiuneacomunităţilorstrăine.Libertateaeideacţiuneîmpotrivaacestoratrebuie



102

săsemanifesteînlibertateadeacţiuneîninterior,ceeaceînseamnăasigurareauneiordinicaresă-iînlesneascăprocurareacontinuăami-jloacelordeatacşiapărareînafară.Esteadevăratăafirmaţiacăordineajuridicăesteinstituitădeceiputernicipentrubineleşifolosullorşiînexploatareamulţimii,daraceastaesteocondiţierealăaexistenţeistatului.Esteaicirăspunsulsociologuluidatconcepţiilorumanitaristeşiegalitariste,cesolicităstatului rezolvareaproblemelorsocialealeindivizilortrecândpestediferenţelenaturaledintreei.

4. Clasa politică

UnuldinscopurilelucrăriiPolitica esteargumentareanecesităţiiclaseipoliticeînoricesocietate,şiconsideraţiiledespreclasapoliticăşi formeledeguvernământocupă loculcuvenit. Îndemersulsăusefoloseştedelegeafundamentală,aluiMosca,adiferenţieriistructuriistatului înguvernanţişiguvernaţi,argument indiscutabil la teoriileumanitaristeşiegalitaristedominatedeideeaperfectibilităţiinelimi-tateanaturiiumane.TeorialuiMoscapleacădelapremisacaoriceformăsocială,înprimulrândceapolitică,esteîntemeiatăpeierarhie,pe eterogeneitate.Oligarhia este structura fundamentală a formeipolitice.Brăileanunuacceptăidentificareaformeipoliticecuformasocială, aşa cumprocedeazăMosca.Statul este o formă socială caoricarealtaşideci,,diferenţiereapoliticăînguvernanţişiguvernaţienumaiuncazspecialaldiferenţierilorsocialenăscutesubpresiuneamediuluiambiant”151.Clasapoliticătrebuiedeosebitădecelelalteclase,iartransformărileacesteiclase,deciformeledeguvernământ,nupotfidecâtexpresiaschimbărilorînmediulpolitic.Easenaştedinpresiuneamediuluipoliticşidintendinţaformeisocialedeaseadaptaacestuimediu.Raporturileintercomunitare(internaţionale)determinăstructuraclaseipolitice.Intensitateaşidirecţiaacestortransformăridepinddestructuraexistentăîntr-unmomentdat.

Clasapolitică,înoricestat,reprezintăoierarhieceareînfrunteunconducător,cudiferitenume:rege,împărat,consul,dictator,preşedinte,şipoatefiereditarsauales.Cums-aafirmatunconducătorde-alungulistoriei?Brăileanususţineorigineaacesteifuncţiipoliticeînorganizaţiamilitară.Pentrupăstrareapoziţieisale,unconducătortrebuiesădispună

151 Ibidem,p.58.

103


dearmatăpentrucănumaiforţamilitarăîipoateasigurapoziţiadedominareasupracelorlaltegrupuri.Şefaluneiclasepoliticenupoatedevenidecâtcelcaredispunedearmată,fărăcăaceastasăînsemnecăel conducearmata,dar îi este subordonatădirect.MaxWeberaafirmatexistenţauneiclaseapoliticienilorînsocietateamodernăchiardacăeinuauopoziţieeconomicăputernică.Rangulunuiindividînierarhiapoliticăestedeterminatdeinfluenţaexercitatădeelînsuşi,şiînacestfelareputereînstructurilepoliticefărăsădeţinăpoziţiiînaltecaproprietarisaugrupuridestatus.

Exegetuluinu-iscapălegăturadintrepoliticăşireligie,argumen-tândimplicareareprezentanţilorbisericiiînpolitică,darşiintervenţiapoliticienilorîntreburilecultelorreligioase.

5. Elitele

BrăileanucredeafidescoperitpunctulslabalteorieipoliticealuiPareto:identitateasistemuluipoliticcusistemuleconomicdincarearezultatformulareapreageneralăşiimprecisăaprincipiuluidinamicexprimatprintermenulde,,circulaţieaelitelor.”

Sociologulcernăuţeanafirmăcăstructuraformeigeneraleasocietăţiiesteîntemeiatăpediferenţiereaînelităşimulţime.Elitaestealcătuitădinintelectuali,însănupentrucăaueducaţie,cultură,inteligenţămairidicate,deoarecetoţiaceştiindicatorinusuntsupuşidiferenţieriideclasă,eiregăsindu-seîntoateclasele,încantitatediferită.Intelectualiisuntoelităprincapacitatealordeadasoluţiilaprovocărilemediuluiintercomunitar:,,Statelecare,dupăperturbaţiaechilibruluisocialprinrăzboiulmondial,şi-auredobânditmairepedeechilibrulaufostacelecare auo elită bine formată şi din punct de vedere al specializării(raţionalizării),ceeaces-amanifestatmaialesîndomeniuleconomic,şidincelalideologiei(înlăturareaprimejdieibolşevismului).Maialeselita imperiuluibritanicadatdovezidemareputeredeadaptare înreorganizareasistemuluipoliticşieconomic”152.

Chestiunea elitelor este examinată permanent prin comparareasocietăţiianimalecuceaumană.Societăţileanimalesuntbazatepediferenţiereaorganicăşiexistădoarosingurăcirculaţieaelitelorprinsuccesiuneageneraţiilor.Însocietateaomeneascăechilibrulsistemului

152 Ibidem,p.80-81.


104

socialumanesteinstabilşisupusuneimarioscilaţiicândconstelaţiaforţelorexterneseschimbă.Pelângăcirculaţiaelitelordejosînsus,intervineluptaîntreelite,adicăschimbareaelitelordupătendinţeledeadaptarelamediulambiant.

PentruBrăileanu formade guvernământ este dedusă din formageneralăasocietăţii,considerând-ocaexpresieafazelordeoscilaţieaechilibruluiformeigenerale:,,oricesistemsociale«oligarhic».Elrămâneoligarhicchiardacămulţmiiisedăiluziauneiparticipărilaguvernareşilegiferareprinalegereadereprezentanţi,prinreferendumşiplebiscit”153.Autorulareînvedereunaltcriteriudejudecareaunuisistemsocial:graduldelibertateacirculaţieielitelor.Democraţiaesteoformăsocialăîncarecirculaţiaelitelorsefacefărăpiedicăşinumaiîn baza caracterului individual: ,,Un sistem social e «democratic»cândnăzuinţelorindividualedeapătrundeînelitănuiseopuneniciopiedică.«Aptitudinile individului»arhotărî înaceastăprivinţăşinualteconsideraţii.Dificultateaedeaprecizaacesteaptitudini”154. Sociologulajungelapunctulcelmaiimportantalexegezeidespreelite–aptitudinilenecesareindivizilorpentruafacepartedintr-oelită.Seştiecăoriceepocăistoricămarcheazăînmodpropriuexistenţauneielite.Oriceamface,totmediulinternşicelintercomunitarstabileştecondiţiiledecirculaţieaelitelordintr-oanumităperioadă.

Brăileanu crede că trebuie construit unmod simplu şi tipic alcirculaţiei elitelor pentru adesprinde cauzele acestui proces social.Naşterea, bogăţia şi pregătirea profesională sunt hotărâtoare pentrumoduldecirculaţieaelitelor,adicăpentrugraduldedemocratizareasistemuluipolitic:,,Acestepostulatesuntvalabileîntoatetimpurileşiîntoatestatele,dareleaparîndiferitecombinaţii,îndiferiteraporturidedependenţă”155.

Geneza statului nu poate fi redusă la explicaţia suprapuneriicuceritorilor, ca clasă politică, peste ,,rasele subjugate.”Tot istoriaconfirmăcăantagonismulpoliticpoatedanaşterediviziuniimunciipolitice(diferenţierii înelităşimulţime)chiarîntr-unstratantropo-logicomogen.Unexempluîlconstituieepocadeînflorireastatelorromâneşticaracterizatăprinidentitateaetnicăîntreelităşimulţimeşicirculaţialiberăaelitelor.Elitapolitico-militarăînMoldova,Muntenia,


105


Transilvaniaseformeazădinţărani.Maitârziuboieriiseseparădeţăranişicirculaţialiberăaelitelorafostoprită.Dupădecadenţapoliticăşipierdereaindependenţeiauvenitstrăinii,greciiînPrincipate,ma-ghiariiînTransilvania,careauschimbatcaracterul,,naţional”alelitei.Procesuldecirculaţieaelitelorînspaţiulromânescnuînceteazăşiclasapoliticăprimeştepermanentelementedinclaseledejos.

6. Raporturile sistemului politic cu alte sisteme

Postulareatezeidesprenecesitateastatuluiînmanagementulcrizelorşiantagonismelorcumediulintercomunitarnu-lconducepeautorlasusţinereaideiidespreoautarhieastatului,tocmaipentrucăelesteînpermanentălegăturăcucelelaltestate,fieşiînstareadeconflict.Discutânddespre relaţiadintre stat şi sistemuleconomicautorul seexprimădestuldelimpede:,,Niciunstatnupoateajungelaautarhieabsolutăşipermanentă(cumniciunindividnupoatefi«sătul»înmodabsolut),cifiecarestatenevoitsăschimbebunuricualtestate,pentrua-şimenţineechilibruleconomic”156.

SociologulBrăileanuaduceexempledeconcepţieeconomicădupăcareoameniinumaidinnepriceperes-auconstituitînstatecupretenţiideautarhie.Aceastăviziuneconsiderăformareadestateşiexistenţadefrontierevamalecaostare,,primitivă”,,caorămăşiţădebarbarie.”Indiviziişigrupurilecarenustauînserviciuldirectalproducţieişirepartizăriibunurilormaterialesuntelemente ,,parazitare”care tre-buiescînlăturate.Înschimb,concepţiapoliticăafirmăcăînfăptuireasistemului economic unitar presupunemai întâi includerea întregiiomeniriîntr-unsingurstat.Daracelhomo oeconomicus–anaţional,amoralşiasexual–nuexistăîncă,dupăcumnuexistănicihomo poli-ticus,cetăţeanulnăscutpentruprofesiuneapolitică.Stareaeconomicăideală–piaţaunicăşisistemuleconomicunitarcuschimbneîngrăditalbunurilormateriale-s-arputearealiza,dupăconcepţiapolitică,abiaprinconcilierearealăasistemuluipoliticcuceleconomic,adicădupăadaptareaperfectăasistemuluieconomiclatrebuinţelepolitice.EsteuşordesesizatcorectitudineaexplicaţieiluiBrăileanuprivindraportuldintre economic şi politic, contextul în care ele devin conflictuale.Realităţiactualedinrelaţiileinternaţionale,dinfuncţionareacompanii-

156 Ibidem,p.102.


106

lormultinaţionaleconfirmăpedeplinconsideraţiileautoruluinostru.Sistemul politic interacţionează înmodnecesar cu alte sisteme,

afirmându-şişiconservându-şipropriafuncţie,aceeadeapărarefaţădeacţiuneamediuluiintercomunitar:,,Sistemulpoliticecaracterizatprintr-ostructurăivităsubpresiuneacontactuluicualtesistemesociale.Deacinurezultăcăpresiuneacelorlalteforţeaîncetatsaun-aexistat,cimaivârtossistemulpoliticsepoateînchegaşimenţineagăsindmjloaceledeadaptareşifaţădeînrâurireaacestorforţe.Înlămurirearaportuluiîntresistemulpoliticşicelelaltesisteme:economic,juridic,religios,moraletc.nutrebuiesăfimdogmatici,afirmândcaunsistemsaualtulemijlocpentrurealizareascopurilorsaufuncţiuniloraltuisistem–d.e.statulareunscopetic-religios,saueconomic,saujuridic.Statuln-arescopulsaînfăptuiascăunmaximumdedreptate,saudemoralitate,saudebogăţieînfolosulcetăţenilor–cistatulareosingurăfuncţie–ceapolitică,apărareaindividualităţiisalefaţădealtestate”157.

Unstatperfectarfiacelacares-aradaptacelmaibinelamediulinternaţional(politic).Înanumitecondiţiiaceastăadaptarepoategeneraobunăstarematerialăşimoralăalocuitorilor,înaltecondiţiipotdo-minasclavajul,constrângerea,sausărăcia:,,Înrâurireamediuluipoliticpoatefiînanumitecondiţiiatâtdeputernicăîncâtdiviziuneamunciipolitice,diferenţiereaînclasapoliticăşimulţimesaprimezeasupraoricăreialtediferenţieri”158.Aşaafostînstateleanticeşimedievaleîncaremulţimeaeralipsitădeoricedrepturişiaveadoarmenireadeaproducemijloacelepentruîntreţinereaclaseipolitice.Acestraportdeclases-aschimbatîninteriorulstatelordatorităprogresuluitehnic,darlegeafundamentalăadiferenţieriipoliticenus-aschimbat:,,Statuln-adevenitsistemeconomic,nicireligios,nicimoral,nicijuridic,ciarămassistempolitic,cutendinţadeasubordonafuncţiuniipoliticefuncţiunilebiologice,economice,juridice,moraleetc.alesocietăţii”159.Într-adevăr,politiculnuestealtcevadecâtfactoruldereglarearaporturilordintregrupurilesocialesituateîntr-unpermanentconflictdeinterese.Numaiaşaseexplicăprezenţapoliticuluiînfiecaresocietate.Studiiactualeaudoveditcăînoricetipdesocietateexistăputerepolitică.

Autorulanalizeazăsuccintrelaţiadintrestatşimediulgeografic.Recunoaşteinfluenţamediuluigeograficasupravieţiiomeneştiîntoate

157 Ibidem,p.104-105.158 Ibidem,p.105.159 Ibidem.

107


manifestărilesale.Tipuriledeadaptareagrupurilorsocialelamediulgeograficsuntgenuriledeviaţă.Acesteasuntreprezentatedegrupurisocialefărăistorie,sauprimitive,eleauorganizaţiisocialedeterminateînprimul rânddemediul geografic, fiind lipsite deposibiltăţile deformareaformeipoliticecarereclamăantagonismşiluptăîntregru-purileomeneşti.Înacestcazgrupulnusepoateemancipademediulgeografic:,,Înpoliticănuexistădeterminismgeografic,deci«istoria»nu-şigăseşteexplicaţiaînfactoriigeografici.Ci«istoria»adicăforma-reaşidezvoltareaformelorpoliticesepetreceînregiuniîncareomulajungesăstăpâneascăforţelenaturii,poateexploatamediulgeograficşiîncaresinguraforţăcareseopuneşicareîitragegrupuluisocialhotareeste«grupulsocialstrăin»,deosebitcarasă,limbă,religieetc.,decicimentatcaunitate–rezultatădinînrâurireafactorilorcosmici,teluricişigeografici”160.

Mediulgeograficimprimăformeipoliticecaractereleeisecundareprindependenţasubstratuluieideacestmediu,deaicistatemaritime,agricole,industriale.Hotărâtorestemodulcumgrupurileştiusaex-ploatezesituaţialorgeograficăfavorabilăsausăînvingăprinmăsuripotriviteosituaţiedefavorabilă:,,nucleeledeorganizaţiepoliticăs-auformatînpunctelecareauîmpreunattoateavantajele«geografice»deapărareşiatac”161.

7. Individ şi societate

NuputealipsidinstudiulluiBrăileanurelaţiaîntrestatşiindivid.Întâi,elnuestedeacordcuexplicaţiiledatedeuniisociologifenome-nelorsocialeprinprocesepsihiceindividualedesprinsedincontactulinterindividual,cipreferăideeacăacţiunileindivizilorsecoordoneazăsubpresiuneaunoragenţiexterni–cutoatetendinţeledeautonomiealeindivizilor–şitocmaitendinţelelorsocialepredominăşialcătuiescgrupurisocialepersistenteşicomplexe.

Discutânddesprepolitică,autorul stăruieasuprachestiunii indi-viduluiînsocietate:,,Studiulpsihologieiumaneşiconstatarealegilorpsihologicenunepoatedadesluşiriasupragenezeiformelorsociale”162. Viaţasocialăareînsăomareinfluenţăasuprapsihiculuiindividual,



108

darfărăcăeasaschimbelegilepsihologice.Deaceea,Brăileanunucredeînpsihologiaetnică.Arfigreşitsăsesusţinăcădeosebireadin-trestatulromânşicelenglezsepoateexplicaprindeosebireadintretipulpsihicromânşicelenglez:,,Cinumaiaceledeosebiris-arputeaexplica prin psihologie care ar rămâneaneexplicate prin înrâurireacelorlalţifactori:climatul,faunaşiflora,şimediulpolitic(raportulcualtestate)”163.Estegreudecrezutcătipulenglezarfiîntemeiatimpe-riulbritanicdacăarfifostaşezatpeteritoriulDaciei.AceastăideeseînscrieînconcepţiageneralăaluiBrăileanudesprerelaţiaindividuluicusocietatea-individulsedizolvăîncomunitateşinuareniciunrolînconstituireasocialului,faptceis-areproşatdecătrecriticiisăi164. În Politica elîncearcăsăanalizezecumsecomportăindividulcamembrualunuistat,cafiinţăpolitică,elîndeplinindofuncţieînăuntrulstatului.ExegetulreferălaideileluiPareto,pentrucareomulîşijustificălogicacţiunile datorită raţiunii de care dispune.Trebuie diferenţiat între,,derivaţii”,adică,,ideologiile”,,,justificările”,deteoriaexactă,pozitivăcare năzuieşte a restabili nexul cauzal între fenomene.Derivaţiiletrebuiescstudiate,deoareceelenedaudesluşiriasuprastăriipsihiceaindividuluişiamijloacelorpuseînjocpentrurealizareascopurilor.Dar,derivaţiilesuntmeniteatreziînoamenisentimente,pasiunicareîimânălaacţiuneîntr-oanumitădirecţie.Paretoidentificăsistemulsocialcusistemulpolitic.Omulestemânatînsistemulsocialdeunsingurimpuls:dominaţiuneaasuprasemenilorsăişiexploatarealorînfolosulpropriu.Seteadeputereestecaracterul,,omuluicafiinţăpolitică.”Ceicereuşesc,prinaptitudinişiîmprejurărileîncaresenascşitrăiesc,săajungălaputereconstituieelita,iarceilalţisuntconduşideelităprinconstrângereşipersuasiune.Echilibrulacestanuestestabil,fiindcăînmulţimeacelorconduşisuntelementecaretindspredominaţieşicareinventeazănoiderivaţiipentruapătrundeînelităsauaorăsturnacuajutorulmulţimii.Paretonumeşteacestprocescirculaţiaelitelor.

Webercredecăfacemştiinţăsocialăobiectivăcândurmărimcu,,înţelegere” aceste procese, când considerăm acţiunea individuluimenităsasatisfacătrebuinţelesale,cafiindorientatăprinatitudineaaltora.Însocietateavemposibilitateasăînţelegem,,acţiunearaţională”a indivizilor prin reconstruire intelectuală.Motivele subiective ale

163 Ibidem,p.119.164Vezistudiulnostru,Traian Brăileanu – o concepţie sociologică originală,dinacest

volum.

109


determinăriisuntmijloacepentruexplicareaproceselorsocialeumane,dateprinfaptulcănoiîlputemînţelegepeCesarfărăsăfimCesar:,,Societateaomeneascăeîntemeiatăpeeterogenitate,decipeierarhieşidominaţiune:delaacestfaptconfirmatprinexperienţătrebuiesăpornim în sociologie. Problema centrală a sociologiei ştiinţifice vafideciexplicareaacesteieterogeneităţişigăsireacauzeloradaptăriiindividuluilaviaţasocială”165.

Polimorfismul psihic al indivizilor umani explică existenţaunor forme sociale.Acest poliformism apare ca ceva ,,artificial.”,,Omogeneitateanaturală”biologicăaindivizilorestetransformatăprinraporturile interindividuale într-o eterogeneitate artificială, psihică:,,Instabilitateasocietăţiiomeneştirezultădinopoziţianeîncetatăîntreomogeneitateanaturalăşiimperfecţiuneaeterogeneităţiiartificiale,iarformelesocialeomeneşticoncretevoroscilaîntreanarhie(juxtapunereadeindiviziautonomi)şiorganizaţieperfectă,,,specializaredesăvârşităaindivizilor”166.

EstelimpedelaBrăileanuabordareaştiinţeipoliticedreptoramurăasociologiei,iarpoliticulşipoliticasuntdiscutatecaexpresiialeunuisistemsocialidentificatîntr-unsistempolitic.Neîndoielnic,sistemulpoliticnupoatefuncţionadecâtîntr-osocietate.Elnuesteosimplăanexăasistemuluisocial,dimpotrivă,ocupăunloccentralşidispunedemijloacedintrecelemaiputernicedeainfluenţadirecţiileevoluţieiuneisocietăţi.Sistemulpoliticdeterminătipuldeputerepolitică,moduldeorganizareasegmentelorsocialeprincipale.

Autonomia sistemului politic derivă din particularităţile sale.Elfuncţioneazăîntr-osocietatedardispunedeoindependenţăfuncţionalăşiacţională,fiindoentitatedistinctă.Elimpunedirecţiilefuncţionăriişidezvoltăriisocietăţii.Esteadevărat,sistemulpoliticareoautonomierelativă, deoarecemodul cum fiinţează, capacitatea de intervenţie,graduldeaplicabilitateaprogramuluisăudepind,înultimăinstanţă,destructurilesociale,decondiţiileculturaleşiistoricealesocietăţii.

Clasapoliticăşimulţimeaformeazăuntotfaţădealtesistemepo-litice.Elesuntlegateprinforţecentripete,careexplicăantagonismulfaţădealtesisteme.Maximuldecoeziunearfidatcândîntreacestedouă părţi ar exista deplina identitate de interese, opuse celor alecomunităţilorstrăine.Cândrasa,limba,religia,intereseleeconomice,

165TraianBrăileanu,op. cit.,p.129.166 Ibidem.


110

trebuinţelematerialeşiidealearfiidenticeşiopuseunorcomunităţidealtărasă,limbă,religieşidealtgendeviaţă–coeziuneainternăarficâtsepoatedeperfectăşiceledouăgrupuri(diferenţiatenumaiînbazadiviziuniimunciipolitice)arfiînstaredeechilbru.Unastfeldeechilibruarpresupuneodiferenţierepoliticăbiologică. Indiviziicelordouăclaseartrebuisăaibăoconstituţiepsihofizicădeosebităşiadaptatăfuncţiuniilor,adicăuniisăfienăscuţişiorganizaţipentrudominaţie,ceilalţipentruascultare:,,Analizândconstituţiapsiho-fizicăindividuală,găsimcărealizareaunuiechilibruperfectesteutopică,darpedealtăparte,găsimtotuşicănaturaindividualăemaleabilăşiadaptabilălacelemaidiferitefuncţiuni,astfelcădintr-unsubstratcuodiferenţiereorganicăfoarteredusă(sexeşivârste)sepotnaşteformesocialefoartevariateşicomplexe.Aceastăminuneorealizeazăpsihi-smul,interpretareasubiectivăafenomenelorexterioareşiorientareaacţiunii individualepebazaacesteiinterpretări”167.Laomintervinegraiul,posibilitateadecomunicareainterpretăriişidetransmiteredelaunindividlaaltulşidelaogeneraţielaalta.

Brăileanureduceproblemaindividualismuluişiaorganicismuluilaochestiunedemetodă,înacestfelproceselesocialesunttratatecaprocesenaturale şi ca procese izvorâte din natura elementelor carecompunsistemulsocial.Prinurmare,structuraformeipolitice–insti-tuireadominaţieiuneiminorităţiasuprauneimajorităţiesteexplicatăca fenomen natural din contactul şi antagonismul comunităţiloromeneştiînluptapentruocupareaunuilocînspaţiu.Deaicirezultăcăstructurasistemuluipoliticestedeterminatădecauzeexterne,decieindependentădevoinţaindivizilor:,,şisistemulpoliticpoateficon-sideratşitratatcasistemmecanicalcăruiechilibrudepindedejoculforţelorexterne.Dardinpunctdevederepsihologic,decianalizândprocesele psihice individuale desprinse de relaţiile interindividualeîn interiorul sistemului, noi putem considera structura politică caizvorânddininterpretareasubiectivăafenomenelor,decide«ideologiacolectivă».Dinacestpunctdevedereorganizaţiasocialăsenaşteşisemenţineprinvoinţeleindividualeorientateprinideilecomuneasuprascopurilor şimijloacelor de acţiune.Dinpunct de vedere subiectivindividuleliber,căcidelaelpornescşiellepoatetransforma–darlimitaacesteilibertăţiedatăcândsenaşteconceptul«sistemulsocialdeterminatdecauzeexterne»,adicăînmomentulcândtransformările

167 Ibidem,p.137.

111


socialeîşigăsesclimitaprinînsuşiconştiinţapsihofizicăaomului”168. Numaicredinţaînperfectibilitateaneîngrădităanaturiiumaneadatnaşterecredinţeiînperfectibilitateaneîngrădităaorganizaţieisociale–prinvoinţaliberăşicondusăderaţiuneapurăaindivizilor.

ViziuneasistemicădesprepoliticăaluiBrăileanuseîncadreazăînteoriilesistemisteînştiinţelepolitice.Sistemulpoliticafostexaminatînstructurileşicufuncţiilelui,fiindelaboratemaimulteteoriiînacestsens,amintinddoarpeceleceaparţinluiD.Easton,G.Almond,G.Powell,K.Deutsch,LeonDion,J.W.Lapierre.Analizafenomenuluipoliticdinanii‘60si’70dinsecolulXXs-aconcentratpeexaminareasacasistem.Anterior,temelececadsubincidenţastudiuluisistemuluipoliticeraureflectateînnoţiunile,,guvernare”, ,,naţiune” sau ,,stat”: ,,Noua terminologie implicămaimultdecâto schimbarede stil; eaexprimă un noumod de a concepe politica”169. Termenii vechi de,,stat”,,,guvernare”, ,,naţiune”suntlimitaţilasensurilede,,legal”şi,,instituţional”,specificeunuisetdeinstituţiicreateînepocamodernăînsocietăţileapusene.S-aconstatatcăacestenoţiunisuntinoperanteîninvestigareapoliticiidinţărileneoccidentale,undealteinstituţiişiprocesedeţinunrolimportant.Defapt,ţinsăremarceceidoispecialişti,întoatesocietăţilerolulinstituţiilorpoliticeestemodelatşilimitatdegrupuriinformale,atitudinipoliticeşirelaţiileinterpersonale.Deaceea,estenevoiedeunaltcadrudeanaliză-sistemulpolitic-careareca-pacitateadeaabordascopulfundamentalalactivităţilorpoliticeîntr-osocietate,şiaccentueazăinteracţiuneadintresferapoliticăşimediu.

Fundamentareamodalităţiisistemicedestudiualpoliticuluiesteatribuită politologuluiD.Easton. În concepţia autorului canadian,investigarea riguroasă a vieţii politice trebuie să demonstreze cumpersistăunsistempoliticîntr-olumeaschimbăriişiastabilităţiiiarînacestscopsecuvineapuneînevidenţăfuncţiilefundamentalefărădecareniciun sistemnupoate subzista: ,,Eu spun, înprincipiucaanalizaacestorproceseşianaturiişicondiţiiloracestorreacţiiesteoproblemăcentralăateorieipolitice”170.Viaţapoliticăesteconceputăcaunansambludeproceseprincareanumiţifactorisunttransformaţi

168 Ibidem,p.139-140.169GabrielA.Almond,BinghamGPowellJr.,Comparative Politics,Little,Brownand

Company,1978,p.3.170DavidEaston,Analyse du système politique,LibrairieArmandColin,Paris,1974,

p. 18.


112

înprodusenumitepolitici,deciziişimăsurideaplicareinvestitecuautoritate.Dinaceastăperspectivă,viaţapoliticăesteconsideratăcaunsisteminseratîntr-unmediulaalecăruiinfluenţeesteexpusşifaţădecarereacţionează.Interacţiunilepoliticedintr-osocietateconstituieunsistemdecomportament,manifestatfaţădeunanumitmediu.Fiecaresistempoliticarecapacitateapropriedeadaptare la influenţeleme-diuluisău,ceeaceconducelamenţinereaunuiechilibru:,,Prinnaturasadesistemsocialanaliticdistinctdealtele,viaţapoliticătrebuiesăfieinterpretatăcafiindsupusălainfluenţelecarerezultădincelelaltesistemeprincareeaesteinseratăînrealitate”171.

Conceptul central al analizei luiEaston este cel de sistem: ,,unsistempoliticpoatefidefinitcaunansambludeinteracţiuniprincareobiecteledevaloaresuntrepartizatedecătreautoritateîntr-osocietate.Ceeacedistingeunsistempoliticdealte sistemeesteconsiderarealuicaaparţinândmediuluisău.Acestmediupoatefidivizatelînsuşiîndouăpărţi,internăşiexternă,alesocietăţii.Parteaintrasocietalăamediuluicuprindesistemeleceaparţinsocietăţiiînsăşicasistempolitic,darseparatedeacestadinurmăprindefinireainteracţiunilorpolitice.Sistemeleinternevorincludeansambluridecomportamente,atitudinişiideicarepotfinumiteeconomie,cultură,structurasocialăsauper-sonalitate;acesteasuntelementedefuncţionareasocietăţii,dincaresistemulpoliticfaceelînsuşiparte.Într-osocietatedată,altesistemedecâtcelepoliticeconstituieosursădeinfluenţe,creîndşimodelîndcondiţiileîncaresistemelepoliticeînseletrebuiesăfuncţioneze.Într-olumeîncaresistemelepoliticesuntpecaledeasenaşte,putemoferiexempledeinfluenţădinparteaeconomiei,aculturiişiastructuriisocialeschimbătoare,pecareopotexercitaasupravieţiipolitice.

Adouaparteamediului,pecare-lnumim«extrasocietal»,cuprin-detoatesistemelesituateînexteriorulsocietăţiidate.Noigăsimaicicomponentelefuncţionăriiuneisocietăţiinternaţionale,carearputeafidescrisăcasuprasocietate,unsistemglobaldincarefiecaresocietatefaceparte.Sistemelepoliticeinternaţionale,economiainternaţionalăsausistemulculturalinternaţionalsuntincluseînsistemeextrasocietale”172. AceastaesteconcepţialuiEastondespresistemulpolitic,sintetizatădeelînsuşi.Eastondiscutăsistemulpoliticînrelaţiedirectăcume-diulsău,carepoatesă-lperturbeînevoluţiasa.Pentrucaunsistem

171 Ibidem,p.19.172 Ibidem,p.23-24.

113


politicsăfieconsideratoentitatepermanentă,eltrebuiesăfiecapabildearepartizaobiecteledevaloareînsocietate,şi,deasemenea,să-ideterminepemajoritateamembrilorsăisăaccepteaceastărepartizare.Repartiţiavalorilor însocietateşi frecvenţarelativăcucareaceastărepartiţieesterespectatăsuntvariabileesenţialealevieţiipoliticeşinumaiexistenţalorfacecaosocietatesăposedeoviaţăpolitică.InviziunealuiEaston,niciosocietatenupoateexistafărăviaţăpolitică.Sistemulpoliticestevăzutcaunsimpluinstrument,osimplămaşinădeconvertireaimpulsurilorsocialeîndeciziişiacţiunipolitice.

O notă definitorie a descrierilor sistemului politic o reprezintăasociereaculegitimareacoerciţieifizice.InconcepţialuiAlmondşiPowell:,,Sistemulpoliticincludenunumaiinstituţiileguvernamenta-le,cumsuntparlamentul,tribunaleşiagenţiiadministrative,citoatestructurileînaspectelelorpolitice.Printreacesteasenumărăstructurile tradiţionale,depildă,relaţiilederudenieşicastele;fenomenele anomi-ce,cumsunttulburărilesociale;organizaţiile nonguvernamentale,cumsuntpartidele,grupuriledeintereseşimass-media.Noinususţinemdeci ca sistemul politic este caracterizat numai prin forţă, violenţăsauobligativitate;maidegrabă,relaţiasacucoerciţiaestecalitateasadistinctivă.Elitelepoliticeşicetăţeniisuntpreocupaţidescopuricumsuntîntindereanaţionalăsausecuritatea,bunăstareasocială,partici-pareapopularălaviaţapoliticăş.a.m.d.Sistemulpoliticnuestenumaisistemulcarefaceregulileşileaplică,darregulilesaleşiaplicaţiilesepotsprijinipeobligativitate”173Aşadar,sistemulpoliticcuprindetoateproceseleşiacteleceauatingerecupoliticul,fărăafilimitatînsălaactivităţiledeorganizareşiconducereimpuse.

Brăileanu concepe sistemul politic intrinsec socialului, şi-lexamineazăca factordeorganizarea relaţiilor sistemului social cumediulintercomunitar.Sociologulromânproiecteazăsistemulpoliticcafactorreglatoralcomunităţiiînrelaţiaacesteiacumediulextern.Dinafarătoatesistemelepoliticeseprezintăcadiferenţiereînminoritateaguvernantăşimajoritateaguvernatăîntrecareserealizeazăoarmonie.Darsevorgăsiindivizisaugrupuriceopunrezistenţe,deoareceînna-turaindividualăsuntinstincteşitendinţecareprimejduiescneîntreruptechilibrulsistemuluisocial.Raţionaliştiivădperfecţiuneasistemuluisocial în acceptarea voită şi conştientă a rolului avut de individ înconformitatecuaptitudinilesale.Formelerealearfiimperfecteşide

173GabrielA.Almond,BinghamGPowell,Jr.,op. cit., p. 5.


114

aceeamulţimeatrebuieconstrânsălasupunere,iarguvernanţiinuauînvederenumaibinelecomuncisuntmânaţiînacţiunilelordeintereseegoiste,setedebogăţie.Existădeciocontradicţieîntretipulpurraţional(ideal)alsistemuluipoliticşiformelesaleconcrete174.

Orientarearealistăarecapremisă,înteoriadespreconstrucţiasta-tului,egoismulşiconsiderăcădiferenţiereaînguvernanţişiguvernaţisefacepebazadiferenţieriiînoamenibrutalişivicleni(clasapolitică)şioameninaivi,superstiţioşişiproşti(mulţimea).

Brăileanuatrageatenţiacăştiinţanuseocupădestabilireade,,tipuriideale”careartrebuirealizatesaucarepotfirealizatesprefericireatuturorindivizilorşiamulţimiiexploatate175.Alegereatipuluiidealedictatănumaideoportunitateametodologică.Interpretareaştiinţificăa fenomenelor sociale este numai una din interpretările posibile şise deosebeşte de celelalte interpretări prin controlul sistematic alfaptelor.

Dupăautorulnostru,principiuldecoeziuneal sistemuluipolitic–temeiulcooperăriiîntreguvernaţişiguvernanţiînscopulprotejăriiunităţiisistemuluifaţăde,,duşmani”,nuexcludeantagonismeşilupteîn interiorul sistemului, care reclamă transformări şi adaptări con-tinuealestructuriisistemuluişi,înanumitecondiţii,potaveadrepturmaredisoluţiasistemului.Celmaiimportantîntreantagonismeesteconsideratceleconomic:,,Istorianuedeterminatădelupteledeclasăcumpretindsocialiştii,ciînprimulrânddeluptaîntrestate,pentrusatisfacereatendinţeideîmbogăţireaclaseidominanteprinrăzboaiecustatelevecine”176.

8. Partidul politic şi corupţia

În economia lucrării îşi găseşte loc analiza partidului politic.BrăileanupleacădeladefiniţialuiGusti,pecareoconsiderăadecvatăpentrupartidulpoliticaldemocraţiilormoderne.Elcredecăfiecareformăpoliticăarepartideleeicaracteristice.Partidulpoliticartrebuidefinitastfel:,,Oriceasociaţiedecetăţeninăzuindaacaparaputerea

174Despresensurileraţionalismuluipolitic,veziMichaelOakeshott,Raţionalismul în politică,ALL,Bucureşti,1995.

175TraianBrăileanu,op. cit.,p.141.176 Ibidem,p.142.

115


politică (prin oricemijloace şi pe orice căi) este partid politic”177. Aşadar, problemagenerală a partidelor politice trebuie pusă altfel,adicăplecânddeladiferenţiereaîntreclasapoliticăşimulţime.Analizapartiduluipoliticcuprindechestiunealupteipolitice.

Toatedeosebirileîntrecetăţeni,toateinegalităţileşiopoziţiilepotproducepartidepolitice,potîmpingelaluptepoliticeinternepentruacapararea puterii: ,,Lupta politică nu se dă întremulţime şi clasapolitică,ciîntreclasapoliticăşiindiviziicarenufacpartedinea,darcareapeleazălamulţimepentruapătrundeînclasapolitică,sauaorăsturna”178.Mijloaceledeamenţineechilibrul,adicădominaţia,suntforţaşipersuasiunea.Partidulpoliticcautăsăorganizezeforţaîmpo-trivaforţeişisădistrugăideologiaînlocuind-ocuoaltăideologie.

Diferenţiereamulţimiidupăprofesie,religie,tradiţiesuntelementeîn organizarea partidelor şi de luptă electorală.Formula politică seadapteazăintereselorcategorieimulţimiicăreiaiseadreseazăpartidulsauintereselorcelormaiaccentuate,într-unanumemomentdat,aleceluimaimarenumărdealegători.

Caresăfiemotivaţialuptelorpolitice?Exegetulmarcheazădiferenţaîntreluptelepoliticeînraportdeloculundeseproduc.Delimitareaîiserveşte într-o analiză sociologică remarcabilă a corupţiei. În ţările,,închise”undenu există alte căi de îmbogăţire existăo fărâmiţarea partidelor şi o degenerare a luptelor de partide, care împiedicădezvoltareanormalăastatului.Aicidobândireadebogăţieşionoaresefacenumaiprinpoliticianism,oadevăratăprimejdiegeneratoaredeinstabilitatepermanentă:,,Toatechestiunilefiecâtdeneînsemnatedevinchestiunipolitice,suntprilejpentru«răsturnareaguvernului»şipentru«reformeurgenteşivitale».Demagogiaînfloreşte,presadevineocloacădeinjuriişiacuzaţiunipersonale,iaproporţiigrandioase.Toatălumea«fură»,adicănăzuieşteaexploataînmodindirect(prinbuget)populaţiaproducătoare”179.Deşinu-lciteazăpeC.Rădulescu-Motru,concepţialuiseapropiedeceaafilosofului.DecenuexistăcorupţieînApus?De pildă, înAnglia politicienii au altă ocupaţie, anumeaceealegatădeadministrareacoloniilorsaupământuluişiresurselorpreluatedinalteţăripentrucreareaşidezvoltareaindustriilor.DupăBrăileanu,parlamentarismuladatnaşterepoliticianismului:,,Primejdia



116

ceamare a parlamentarismului (chiar a celui englez) este înjosireaneîntreruptă a prestigiului elitei, slăbirea puterii ei de rezistenţă şipregătirea anarhizării vieţii politice prin lipsaoricărui principiudeautoritate”180.

Elatrageatenţiacăsefereştedejudecăţidevaloare,şitrebuiefăcutădiferenţaîntredomeniulpoliticşicelmoral:,,Noinuputemspunecareformedeguvernământsaucaremăsurialeguvernanţilorsuntbunesaurele.Darputemafirmacăînanumitecondiţiiistoriceunstatsaualtuleînprimejdiesăsedestrameşisăfiecuceritdealtulşiprefăcutîncolonie,fiindneadaptatlaacestecondiţii”181.

Înstatexistăunsistemdereguliscriseşinescrisemenitesădeter-mineacţiunileindivizilorînconformitatecuprincipiuldecoeziuneastatului.Rămânînafaraacestuisistemtoatenormelecarenusereferălainteresulnemijlocitalstatului.

În ţările în care prin tradiţie semenţine prestigiul naşterii şi albogăţiei(Anglia),alpregătiriiprofesionale(Franţa),regimulpartidelorpoliticefiinţeazăînanumitelimiteşicriteriilejuridiceşimoraleauputere:,,Darînţărifărătradiţiepolitică,sauîncaresurplusuldeinte-lectualidornicideputereşibogăţieepreamareînrelaţiecuresurseleinterneşiexterne(colonii)aleţării,regimulpartidelorpoliticeaudrepturmareşiosălbăticireamoravurilorşiozdruncinareaprincipiilordedrept”182.

DinacestunghiBrăileanuanalizeazăcorupţia.Elapreciazăcăacestfenomennudepindedecaracterulindividului,cidestructurasocietăţii,înfelulîncareîntr-oţarăbântuitădecorupţieajungînposturidecon-ducereoamenicorupţi.DelaPlatonîncoaceseperpetueazăeroareacănaturasocietăţiiarrezultadincaracterulindivizilorceocompun.Dinaceastăpremisăs-adedusformuladeacţiunepentrureorganizareasocialăcarearconstaîneducaţiaindivizilor,prinînăbuşireaegoismu-luiindivizilor.Înşcolielevularurmasăfieeducatafiomcinstitşinecoruptînviaţasocială,arătându-ichipuluneisocietăţicumartrebuisăfie,dar,defapt,elvedeînsocietatearealăcumuniiseîmbogăţescprinmijloacenecinstite.

Corupţiaesteunfenomensocialapărutîntr-oanumităconstelaţieaforţelorcuinfluenţăînsocietate:,,unprocesdesprinsdincomplexitatea

180 Ibidem.181 Ibidem,p.156.182 Ibidem,p.158.

117


transformărilordeterminatedeivireaunoranumiteschimbăriînmediulambiant”183.Întreconstelaţiileposibilealeforţelorexternecedauoseriecorespunzătoaredetipurisauformesociale,segăseştestatul,acăreistructurăedeterminatădeînrâurireaaltorstate.Corupţiaînstatsevanaşteprinschimbarearaporturilorinternaţionale,efectalcontactuluisistemuluipoliticcualtesistemepolitice.Înacestfeleadeschideporţilepentrucomerţuldebunurimaterialeşiideale,introduceluxulclaselorconducătoare.Corupţiaestedeciunfactordedezorganizaresocială.

ExplicaţiasituaţieicorupţieidinRomâniastăîncaracterul,,închis”alstatuluiromân,lipsitdecoloniipentruaechilibraconsumaţiaşipro-ducţia,iarţărănimeanupoatesatisfacetrebuinţeledeluxalepăturilorconducătoareşialestatuluipentruarmatăşiplatafuncţonarilor.Dinproduselemunciiţărăneştinumaiunrestneînsemnatesteîntrebuinţatdestat,marepartecurgeînbuzunarelecelorputernici.NuestegreudeobservatasemănareaizbitoareaconsideraţiilorbrăilianecuexplicaţiadatădeEminescuprocesuluidemodernizareprecipitatăasocietăţiiromâneşti, generator al unei discrepanţe între pătura superpusă şiţărănime.

9. Arta politică sau arta de a guverna

Dupăanalizapoliticuluicaobiectalştiinţei,înparteaadouaautorulseocupădeartapolitică,luândînseamăpostulatularistotelicconformcăruiapoliticăesteoştiinţăpractică.Întâisuntsurprinsedificultăţilecerezultădinafirmareauneiartepoliticepebazacăreiaseîntemeiazătehnica politică: ,,Posibilitatea constituirii artei politice depinde deposibilitateaunoroperaţiunicareau«scopulobiectiv»deaschimbastructura sistemului politic într-o direcţie anumită, fixată de omulpoliticcare întreprindeaceastăoperaţie”184.După ipotezaautorului,mijloaceledeamenţineoformădeguvernământexistentăsuntdateprindescoperireacauzelorînmediulextern,careapoisăfiestăpânitedupăintenţiilegrupurilorsociale.

Experienţa,istoriaşiobservaţiadovedescînmodneîndoielniccaexistăoartăpolitică,căeaafostînvăţatăşideprinsă.Istorianearatăomarevariaţieamoduluiderecrutareapersonaluluipolitic,darsuntşidouătipuriextreme:alegereatuturorfuncţionarilorpoliticiprinvotul



118

cetăţenilor saunumirea lor de către şeful statului. Funcţionarismulîntoateformelesale,s-anăscutdinnevoiadiviziuniimuncii,careaimpusospecializareîndiferiteramurialearteipolitice.Aşasenaştebirocraţia.

Celceconducetrebuiesăînveţesaconducă,săaibăculturapoliticănecesară,săcapetecompetenţadeaconduce,adicădeaalegecelemaibunemijloacepentruatingereaunorscopuri.,,Artapoliticăestedeciartadeaconducestatul,dea-iasiguraputereaderezistenţăfaţădealtestateprinasigurareaechilibruluisăuintern”185.Autoruldiscutădespreraportuldintrescopurileobiectiveşicelesubiectiveînartapolitică.

BrăileanucredecăniciParetoniciMaxWebernupotexplicapro-ceselesociale,unulprinreziduurişiderivaţii,celălaltprinconstruireatipuluiidealşideviaţiiledelaacesttip.Oriceacţiune,dacăestenormalăşiconştientă,esteşiraţională.Chestiuneaestedeaconstataseriideacţiunişivalorileobiectivecreateprinînfăptuireascopurilorpropuseprecumşiînlănţuirealogicăaacestorscopuri:,,Lumeaexterioarăseprezintă individuluicao înlănţuiredecauzeşiefecte,caunsistemrigiddominatdeprincipiulcauzalităţii,caoseriedemijloacepentruînfăptuireadescopuri.Prinacţiunilesaleindividulintrăînacestsis-temrigid,daralegereapunctuluideintrareedatăprintendinţeleşiinstinctelesale,caresatisfăcute,îlscotiarăşidinacestsistem.Viaţasocială,adicăînlănţuireaacţiunilorindividuale,sistematizeazăacestjocîntresistemulobiectiv(lumeadinafară)şisistemulsubiectiv(or-ganismulpsihofizicindividual)şi-idăaspectuluneiregularităţifoarteaccentuate”186.

Între indivizi intervine un schimbde valori obiective, deoareceprinartaunuiasecreeazăunsurplusdevaloriobiectivecareîntrecetrebuinţeleindividului.Celmaiclaresteschimbuldevalorieconomice:,,Artacareseocupădesistematizareaacestuischimb,şicoordonareaartelorspecialepentrurealizareaunuiscopcomun,esteartapolitică”187. Celcecunoaşteoasemeneaartăşiesteînstaresăopunăînpracticăesteconducător.

Ocupându-se deproblema conducerii politice,BrăileanudiscutădespretipologialuiWeber.Artadeaajungelaconduceretrebuiesăseadaptezemomentului.Autorulcredecăîndemocraţiilemoderneseface


119


confuziaîntreartadeaconduceşiartadeadobândiconducereaExistă un conflict accentuat între organizaţia stabilă întemeiată

pe ierarhia funcţiilor legitimateprin naştere, educaţie şi cunoştinţespeciale,şiierarhiastabilităprinconcurenţaliberăaindivizilorcarepunînjoc,înbazaunuiprincipiulegal,toatemijloaceledeparvenirelaputereprinvotulmulţimii:forţaşiviclenia.Artadeaparveniprinpolitică,artademagogică,esteoartăspecialănăscutăşiaplicabilăînanumiteîmprejurări,şitrebuiedeosebitădeartaguvernăriipropriu-zisă,caresereferănumailarezolvareadeproblemeobiectivefărăaluaînseamăscopurileindividuale.

Brăileanu caută să demonstreze precaritatea regimurilor demo-cratice:,,Democraţianueoformăsuperioarădeorganizaţiepolitică,ciesteformacareînanumitecondiţiiseimpunepentrumenţinereaechilibruluipolitic”188.Dar,îndemocraţie,artapoliticăarămasoartăsecretăaclaseipoliticerealesauacâtorvafamiliişideaceeanepotis-mulaînfloritputernic:,,Prinregimulpartidelorpolitice,zisşiregimparlamentar,întemeiatpevotuluniversal,s-audeschistoateconflicteleposibile întrediferitelesistemesocialeprinse însistemulpolitic”189. Totîndemocraţieadatroadefunestecapitalismul,datorităexploatăriimunciiprincirculaţiabanului,factorulfundamentaldereglareare-laţiilorsociale,efectulfiindorăsturnareaoricăreiierarhiiavalorilorobiectiveşioinstabilitatecontinuăapoziţieisocialeaindividului,iarsituaţialuiînsistemulpoliticvariazădupăraporturilesalecuformelesocialedinstructurastatului.Constituţiafiecăruistatstabileştecriteriiledeaccederelaputereînstat.

Un loc aparte în lucrare îl ocupă analiza problemelor obiectivealearteipolitice.Întâiseexamineazăstatutularmateicainstrumentdeasigurareaapărăriiteritoriuluişitemeliepentruexercitareaarteipoliticeînăuntru:,,Datăfiindpresiuneaputernicăamediuluipolitic,echilibrulsistemuluinostrupoliticsepoateasiguranumaiprinbunaorganizareauneiarmatenaţionale”190.Eatrebuiealcătuitădinromânilegaţidepământulţăriiprinintereselelormaterialeşiideale.

Diplomaţiaestedeosebitdeutilăexercităriiputeriidecătreclasapolitică:,,Oriceclasăpoliticăîşiarediplomaţiapecareopoatepro-duce.” Justiţia şi finanţele reprezintă domenii fundamentale pentru



120

clasapolitică.Uncapitolestededicateducaţieipolitice.Brăileanucredecăsiste-

mulcapitalist,statulburghezo-democratesteîntr-oneîntreruptăcrizăşiînpermanentăreformareasistemuluideeducaţie.Statulburghezamoştenitşcolilevechiisocietăţiaxatenumaipeeducaţieintelectuală.Învăţareauneiarte,auneimeseriisefăceadoarînfamilie:,,Înţărilecuregimmixtfeudalburghez(GermaniaînaintederăzboişiAnglia),şcolile,afarădeceaprimarăcareeocompletareaeducaţieifamiliale,suntşcolialeclaseipolitice.Elepregătescpentrucarieraadministrativăşimilitară şi sunt locul de întâlnire şi conciliere între burghezie şinobilime”191.Pentrucelelalteclasesociale–micaburghezie,meseriaşi,agricultori se organizează şcoli profesionale, şcoli tehnice, pentrue pregăti personal necesar întreprinderilor comerciale şi industria-le. Prin tradiţie familială clasa burgheză preferă să dea tinerilor oeducaţie profesională, comercială sau tehnică, dar singura educaţiecorespunzătoare clasei politice este ceamilitară şi administrativă:,,Acestregim,burghez-parlamentar,nusepoateconsolidachiardincauzasistemuluideeducaţieneadaptatstructuriifundamentaleasta-tului.Desigurcasubunastfelderegimpotînfloriarteleşiindustriile,poateînfloriştiinţa–dartotatâtdesigurestecaechilibrulsistemuluipolitic va fi expus la oscilaţii puternice care îi pot fi fatale într-unconflict extern”192. Ideile lui despre şcoală poartă pecetea gândiriisalerealist-restrictive,deoareceînvăţământulpublicestevăduvitdefuncţialuiesenţialăînainstruitoţicopiiidintr-ogeneraţie:,,Şcoalastatuluitrebuiesănedeaostaşişifuncţionari«naţionalişti»,adicăoaristocraţie politico-militară, iar nu oameni de afaceri, cămătari şicomercianţi”193.

Pedealtăparte,sociologulaccentueazăimportanţainstrucţieipen-truînchegareagrupuluisocial.Interpretareaidenticăalumii,prinobie-ctivareaei,creeazăounitateaconştiinţelorindividuale:,,Raţionalizareaorganizaţieisocialeprininstrucţieîngăduieocomplicaţieşidiferenţiereprogresivă, o stratificare orizontală a grupului social, dar solidari-tatea grupului, asigurândperpetuarea lui în timpprin coordonareaactivităţilor indivizilor şi cooperarea specialităţilor,nue întemeiatăpeprincipiiraţionale,cipeforţeiraţionale.Raţiunea[...]nupoatecrea


121


scopurilepecareindiviziitindsălerealizeze.Acestescopuriizvorăscdininstincte,tendinţeşitrebuinţelegatedenaturabiologicăumanăşiîşigăsescexpresiaîncredinţe,înidealurileelaboratedegrupulsocial”194. Sociologulconstatăcumînşcoalăeleviiînvaţăsăstăpâneascăforţelenaturale,darnuînvaţăsăcunoascăviaţa,maialesceasocială.Maimult, prin instrucţia de tip contractualist şi raţionalist se ajunge laatomizareaprininstrucţie,caretrebuiecompensatăprintr-oeducaţiesistematicăpentruaceleaşiscopuricomuneregăsiteîntoateprofesiunileşiactivităţileindividuale,acesteaîncoronatecuscopsuprem-politicul:,,Mijloculpentruatingereaacestuiscoparfidezvoltareasistematicăasentimentelordesolidaritate,apelândlacomunitateadesânge,delimbă,religieetc.acetăţenilor.Principiulsolidarităţiieunprodusistoricprecumşiformulelepuseîncirculaţie”195.Înstateleîncareeducaţiaestebazatăpeunsistemdevalorietice,religioase,politicebineînche-gateşisusţinutdetradiţieaberaţiileraţionaliste-contractualiste,cumlenumeşteBrăileanu,suntcorectateprinreacţiaspontanăasocietăţii.Ipotezasociologuluieste:,,Într-unmomentistoricdatsistemulsocialva fi condusdeelita a cărei activitate asigurăechilibrul sistemuluisocial într-o constelaţie determinată a forţelor externe”196.Când seschimbăaceastăconstelaţie în lipsauneielite,echilibrul sistemuluiesteprimejduit, iarrestabilirea luidepindedecreareauneielitenoisauderegrupareaceleiexistente.

SociologuldinCernăuţipledeazăpentruoclasăpolitică-militarădecarearenevoiestatul.Deaceeaşcoalastatuluivatrebuisăfieoşcoalăpolitică.Statulnumaipoateficondusdeliteraţi,comercianţişiavocaţi:,,Singuraconstituţie,nuscrisă,cireală,carei-arputeagarantastabilitateaechilibruluiesteMonarhiamilitară”197.Carierilemilitare,administrative,diplomaticetrebuiescdesdemocratizateşiscoasedesubtutelasistemuluieconomic.Naţionalismulestesingurulprincipiudecoeziunesocialăcareîncursulistorieiamenţinutechilibrulgrupurilorsociale,acreatculturacaracteristicăfiecăruigrup:,,Naţiuneareprezintăpentruindividisvorulvieţiişigaranţiaeternităţiisale”198.

Înacestsens,sociologulexpunepropriaideedesprecultură.Plecând194 Ibidem,p.277.195 Ibidem.196 Ibidem,p.279.197 Ibidem,p.331.198 Ibidem,p.334.


122

delaafirmaţiapedagoguluiG.G.Antonescucăprinculturăs-arobţi-nebunurisuperioarecelormateriale,sociologuldeosebeşteoculturăspecială,profesionalăşioculturăgeneralăderivatădinnevoileschim-buluibunurilormaterialeşiidealeîntrediferitedomeniideactivitate.Brăileanucredecăoriceinstrebuiesătindăspreoculturăsocială,reflexalspecializăriicarecuprindeşielementulmoralizator,darşischimbuldebunuri.Înacestfelindividul,pentrucăproduceosingurăcategoriedebunuri,depindedecooperareacuceilalţi.Votuluniversalşi-ardaroadeleprinacestsistemdeeducaţieşiastfelînparlamentarintraţăranicaresăapereintereselelorşinuavocaţi,concepţieasemănătoarecuceaaluiEminescu.Aşadar,oeducaţieraţionalizată,,învedereanevoilordespecializareprogresivăînsoţităînmodorganicdeelaborareauneiculturigeneralenăscutedininterdependenţaspecialităţilor,dinnevoiaschimbuluidebunuriprodusedediferitelespecialităţi”199.Înacestfel,s-aralcătuioelităţărăneascăcaresăînlocuiascăvecheaelităagrară,boierimea,şiarexprimatoateînsuşirilevechiinobilimi:spiritulrăz-boinicşiconservator,şialedemocraţiei:liberacirculaţieavalorilorindividualeprinînlesnirearidicăriifamiliilorţărăneştiînierarhiasoci-alăprinculturăşiîmbogăţire.Elitaţărăneascăestenecesarădeoarece,pentruBrăileanu, alianţa politicienilor români cu elita orăşeneascăstrăinăesteoprimejdiepentruevoluţiastatuluiromân.Numaioelităţărăneascăconştientădeputereaeimaterială,politicăşimoralăpoatesaarmonizezeintereselesatuluicucelealeoraşului.

Vorbinddepresă,elsemnaleazăsituaţiaciudatăcăaceastaarfaceeducaţiapoliticăacetăţenilor,dardefapteaesteprecarădincauzalipseideeducaţiepoliticăaclaseipoliticeşiapopulaţiei.Presaartrebuisăfieinstrumentuldeînlesnireaschimbuluidebunurimaterialeşiidealeîntreindivizişigrupurişiuninstrumentdeapărareaintereselornaţionale.

Uncapitoldin lucrareestededicat teritoriului,unde relevă rolulmunţilornoştriconsideraţi,,centrulvieţiietniceşipolitice”pentruaconchide:,,mediulgeograficînrâureşteprinintermediulsubstratuluietnicasupraformeipolitice”200.Dinaceastăperspectivă,elargumen-teazăideeacăoraşulBucureştinuarîndeplininiciunadincondiţiilepentru a fi capitală. În concepţia sa, centrul politic al ţării ar fi înapropiereaBraşovului.


123


Aşacumafirmăînfinalullucrării,autorulaanalizatmediulpo-litic,şiaverificatipotezadinIntroducere în sociologieşiSociologia generală,anumecăsocietateaomeneascăpoateficonsideratăcaunsistemautonomsauformăevolutivă.

Partea a doua a lucrării nu se ridică la nivelul de teoretizare şideprofunzime al analizei politicului din primaparte, autorul fiindtentat,nudepuţineori,săjustificeevenimente,comportamentesaudeciziipoliticepunctuale,careoricumerauvremelnice,dovadaclarăfiinddesuetudineaîncareaucăzutcutimpul.ArtapoliticăsauartadeaguvernaseaplicăunorrealităţiîncontinuămişcareşideaceeaproiectulluiBrăileanurămânedoaroexpresieamomentuluicândagânditconcepţiasadesprepolitică.EvoluţiaatâtdedramaticăalumiiînsecolulXX,cumultesincopetotalitare,aimpusmodeluldemocraticdeorganizareşifuncţionareasocietăţii.Negrăbimsaprecizăm,celpuţinpentru lucrarea Politica,arfinedreptsaetichetămconcepţiamareluisociologcaantidemocratică.Elestedestuldecriticcusistemuldemo-cratic,aducândexemplerealedeineficienţăasistemuluidemocratic,fărăasugeradesfiinţarealui.Încrederealuiînmonarhiamilitarănucredemcăesteoprobăpentrua-ljudecapegânditorcatotalitar.

Înansamblu,lucrarea Politica esteprimacarteromâneascădeştiinţapoliticii,şi,totodată,oscrierefundamentalăagândiriipoliticeprincon-ceperea,spredeosebiredestudiulclasicalpoliticului,aunuialtcadrudeanaliză,celalsistemuluipolitic,careoferăposibilitateadeaabordascopulfundamentalalactivităţilorpoliticeîntr-osocietate-reglarearelaţiilorstatuluicaformăpoliticăfundamentalăcumediulextern-şiaccentueazăinteracţiuneadintresferapoliticăşimediu.Contribuţiafundamentală a luiTraianBrăileanu la dezvoltarea ştiinţei politiceconstăînargumentareaautonomieirelativeasistemuluipoliticderivatădinindependenţasafuncţionalăşiacţională,caentitatedistinctăîntr-osocietate.Sistemulpoliticimpunedirecţiiledeorganizareşidezvoltareasocietăţii,însămodulcumfiinţează,capacitateadeintervenţie,gra-duldeaplicabilitateaprogramuluisăudepind,înultimăinstanţă,destructurilesociale,decondiţiileculturaleşiistoricealesocietăţii.

Prinviziuneasistemicăasuprapoliticii,ideileluiTraianBrăileanuseîntâlnesccutezedinteoriielaboratedeT.Parsons,D.Easton,G.Almond,G.Powell,K.Deutsch,LeonDion,J.W.Lapierre,exponenţiremarcabiliaicurentuluisistemistceadominatştiinţelesocialedina


124

douajumătatateasecoluluialXX-lea.Unargumentincontestabilalperenităţiiconcepţieidesprepoliticăagânditoruluiromân.

125

MIHAIL MANOILESCU: O VIZIUNE MONOGRAFICĂ DESPRE BURGHEZIA ROMÂNĂ

DeclanşatăderevoluţialuiTudor,darfiinţândin nucedinadouajumătate a secolului alXVIII-lea în plin regim fanariot,moderni-zarea,processocialdeomarecomplexitate,acăpătatexpresiaunorformespecificedeevoluţieîncadrulsocietăţiiromâneşti.Dezvoltareamodernăautohtonăa avut loc în contextuluniversal al expansiuniirapideaburgheziei,acapitalismuluişialiberalismuluioccidentalînspaţiieuropeneşiextraeuropene,întruchipatîntr-unmodelextensivşi ofensiv.Acestmodel a fost impusprin celemai variatemetode,dincaresedetaşeazăceaideologicăşipoliticăsusţinutădeuncapitaleconomicşifinanciardisponibilpentruoricespaţiucearstimulaşiproduceprofit.Societatearomâneascăs-avăzutobligatăsăiaînseamărealitateaeconomică şi financiarăacivilizaţieioccidentale - suportfundamentalaloricăruifluxdecapitalînzonelenecapitaliste.Întrucâtsincronizareacuspiritultimpuluierainevitabilă,şidorităfărăechivocdeclaseleconducătoareromâneşti,modernizareas-aprodusdinnece-sitateainternăadezvoltării,darşicaalternativălaimpactulsocietăţiiromâneşticumodelulapusean.Careafostforţasocialăîndreptăţităsa întruchipeze noua tendinţă din evoluţia ţării?Spre deosebire deOccidentundeburghezia,urmareaputeriieconomice,adeţinutpute-reapolitică,burgheziaromâneascăacreatcadrulpolitico-juridic,înbunăpartealcătuitdininstituţiipreluatedinsocietateaapuseană,şi,înacesttemei,apututdominaviaţasocialăşieconomică.Burgheziaromâneascăadevenit de factooforţăsocialănumaidupăceacâştigatputereaeconomicăprinsprijinuldirectalstatuluiromân.

Oasemeneatemăsociologicănuputearămâneînafarasfereideinteresaanaliştilorfenomenuluiromânesc.Despreevoluţiaburghezieiromâneştiîncădelaprimeleeimanifestărisociale,culturaleşipolitices-au formulat explicaţii, critici asupracăilordemodernizare.Chiarrevoluţionaripaşoptiştiauemisopiniicriticedespreideilepaşoptiste,clamândnevoiaunuispiritcumpătatînactuldemodernizare.Săamin-timpeAlecuRusso,MihailKogălniceanu,VasileAlecsandri.După


126

unireadela1859,grupulJunimeaprocedeazăprogramaticlascrutarea,decelemaimulteori fărămenajamente,aproceselordedezvoltaremodernă, indicând cu limpezime domeniile în care existau certeabateridelamodelulclasicdeevoluţiemodernă.Seaduceaînreliefcontradicţiadintrenoulcadruinstituţionalpolitico-juridicşiclaselesociale,revendicându-se,justificat,oadaptarelaconduitaşitrebuinţeleceleimai numeroase clase - ţărănimea, şi în raport de activitateaeconomicădebază-agricultura.Înacelaşitimpseinvoca,nufărăunanumitorgoliu,trecutulnostru,cafundamentaldezvoltăriimoderne.ÎnadouajumătateasecoluluialXIX-lea,unnoucurent-socialismulpro-puneaaceeaşiviziunecriticăfaţădecăiledemodernizareînRomânia,numaicăacestaconcepeaevoluţiacapitalistăaţării,etapănecesarăîntrecerealasocietateacomunistă.Laacestemaridirecţiidoctrinaretrebuieadăugatesămănătorismul,poporanismulşi ţărănismul, toatetreianticapitaliste,darlipsitedeoanalizăadâncăaproceselorsocialelegate de capitalism.Putemobserva, trendul anticapitalist în toatemarilenoastrecurenteculturale.Unparadoxalgândiriiromâneştiesteacelacasepliapeoatitudinedominantanticapitalistă,deşisocietateacapitalistăerapecaledeaseconstitui.Cuexcepţiasocialiştilor,niciunaltcurentnuafişaodoctrinăbineînchegată201.

Înacestclimatspiritualşidoctrinardupăprimulrăzboimondialsereiadezbatereaasupramodernizăriiromâneşti,deastădatăînstudiisis-tematiceaicărorautoriseconsideraudoctrinariauneiclasesauaiuneiideologii.EstesuficientsăamintimpeŞtefanZeletin,E.Lovinescu,VirgilMadgearu,MihailManoilescu.Apariţiaunorcărţispecialepetematicaburghezieiromâneştiafostdeterminatăderealizareaidealuluinaţional-celalînfăptuiriiuniriiteritorialeşipolitice,acăreigestiunecădeaînsarcinadirectăaburghezieiromâneşti.AveaperfectădreptateŞtefanZeletinsăafirmenecesitateaabandonăriisociologieibeletris-ticeaparţinândcriticilorliterarişiadoptareaunuipunctdevederealanalizeiconcreteaburghezieiromâneşti.Înconsecinţă,toţiceipatruautoriamintiţiautratatchestiuneaburghezieiromâneşticaunaspectfundamental al evoluţieimoderne româneşti.ŞtefanZeletindiscutădespre evoluţia burgheziei româneşti aidomamodelului apuseandemercantilismşiliberalism,cudiferenţacăînOccidentburghezias-a

201Înce-lpriveştepeEminescu,indiscutabilelareodoctrină,pecareamnumit-omodelulexplicativaledificăriicivilizaţieimoderneîncadrulnaţional.Numaicăeanus-aconstituitcanucleualunuicurentideologic.

127


formatînopoziţiecuputereapoliticăcentrală,întimpceînRomâniaburgheziasedezvoltădinoligarhie202.ÎnviziunealuiZeletinevoluţiaburgheziei româneştiestenormală.ConstituireaRomânieimodernesecontopeştecuprocesuldedezvoltareacapitalismuluiromân,careareodezvoltareanaloagăcuaceeaacapitalismuluiapusean.Maimult,susţineZeletin, imboldul dezvoltării burgheziei româneşti a venitdinexterior,aşacums-aîntâmplatînoriceţarăagricolă.MaiîntâiapătrunsideologiaburghezăînPrincipateşiapoicapitalul.PrimaetapăacapitalismuluiînRomânias-arfiîncheiatîn1866.După1880arelocodezvoltareaburghezieinaţionalesusţinutădecapitalulbancar.

VirgilMadgearuporneadelapremisacaagriculturaesteoactivi-tateeconomicăanticapitalistăşideaceeaţărileagricoleevolueazăpeocalenecapitalistă.Nucleuldezvoltăriiînacesteţăriestegospodăriaţărănească,iarcapitalismulsedezvoltăînagriculturănumaidacăexistăsubformaîntreprinderiicusalariaţiînvedereaobţineriideprofit203.

E.Lovinescuacrediteazădezvoltareanoastrămodernăcaprocesdeconstituireaformelorinstituţionale,creatoarelarândullordefondulinternnecesar.Misiuneaacesteiconstrucţiiacăzutînseamaliberali-smuluiromân204.

1. Destinul unui mare savant

Viaţaeconomistuluiromâns-aderulatîntr-untimpalmarilorfră-mântăriinterneşiexterne,dincarecauzădestinulsăuafostunulplindeurcuşuri şi căderi.MihailManoilescus-anăscut la9decembrie1891 într-o familiede institutori. Îşipetrececopilăria în fostacapi-talăaMoldovei-Iaşi,undeînaceavremecoexistautoatecurenteleculturaleşi ideologicedinRomânia.AbsolventalLiceuluiNaţionaldinIaşi,urmeazăcursurileŞcoliidePodurişişoseledinBucureşti.DupăabsolvireafacultăţiicaşefdepromoţieesteangajatinginerlaMinisterulLucrărilorPublice,însădupăpuţintimp,esteconcentratîn1915laregimentul24artileriedinRoman.Îniunie1916estedetaşatlaDirecţiaMuniţiilor.În1919-1921funcţioneazăcadirectorînMinisterulIndustriilor.

Nufacemobiografieaomuluiatâtdeiscoditor intelectualşide202ŞtefanZeletin,Burghezia română,CulturaNaţională,Bucureşti,1925,p.81.203V.Madgearu,Agrarianism, capitalism, imperialism,Bucureşti,1936.204E.Lovinescu,Istoria civilizaţiei române moderne,I-III,Bucureşti,1924-1925.


128

unneastâmpărsocialrarîntâlnitînspaţiulromânesc.Aavutoviaţătumultoasă, dar bine organizată, cu un regimdemuncă istovitor,orientatspre ţinteclare.Aşaseexplicădiversitateadeconcertantăapreocupărilorsale205,cesepotconcentraîndouădirecţii:activitateaintelectualăşiactivitateapolitică.Aavutactivitateparlamentarăşiafostministrudemaimulteori.CaministrudeexternealRegeluiCarolII,pentrucareafăcutoricesacrificiusă-laducăpetron,caapoiacestasarenunţelaelfărăniciunscrupulnumaipentrucănuacedat,înca-litatedeGuvernatoralBănciiNaţionale,presiunilorcamarileiregale,dornicădeîmbogăţirerapidă,deasusţinecufinanţeleţăriiobancăfalimentară,i-arevenitmisiuneadeosebitdeingratădeasemnaactuldecedareaArdealuluideNord.Manoilescuafostofigurădemarereliefaepocii.Afostunmareorator.Aţinutconferinţeînţarăşiînstrăinătatecumaresuccesştiinţific.AdesfăşuratactivitatedidacticălaInstitutulpolitehnic,lacatedra,,Economiepolitică-OrganizareşiRaţionalizare.”

Alăsatooperăimpresionantăcutitluridinvariidomenii206,ase-muindu-l,fărănicioexagerare,cuN.Iorga.Afostinginer,economist,sociolog,istoric.Lucrărilesalenusuntscriseîntr-unlimbajdestrictăspecialitate.Problemearide,îndeosebiceledeeconomieconcretăsuntabordateîntr-unstilsimpluşialert.

Lucrarea care l-a impus definitiv în galeriamarilor economiştiailumii,La théorie de protectionnisme et l’echange international, a apărut în1929la Paris,tradusăapoiînengleză,portugheză,italianăşigermană,darabiaîn1986aapărutînRomânia207.Bucurându-sedeolargărăspândireşideanalizealecelormaiimportanţieconomiştişisociologi,aceastăcartelanseazăteoriaschimbuluiinegal,acceptatăşidezvoltatădeeconomiştiilatino-americani208,careaudezvoltatteza

205Existămărturiidespretalentulsăuexcepţionaldepictor,Cf.NataliaManoilescuDinu, Schiţă sentimentală de portret,înMihail Manoilescu creator de teorie economică,coordonatorVasileC.Nechita,EdituraCugetarea,Iaşi,1993,p.25.

206Dupăoevaluare,Manoilescuapublicat128detitluri,iardespreels-auscris88delucrăristrăineşinumai21delucrăriromâneşti,Cf.ValeriuDinu,Schiţă de portret,înMihail Manoilescu creator de teorie economică,ed.cit.,p.14.Iatătitluridelucrăridinaltedomeniidecât cel economic, tehnic saupolitic: Românism şi ortodoxie, Încercări asupra nemuririi sufletului, Ortodoxismul nostru etc.

207 MihailManoilescu,Forţele naţionale productive şi comerţul exterior. Teoria protecţionismului şi a schimbului internaţional,traduceredinlimbagermanădeValeriuDinu,Edituraştiinţificăşienciclopedică,1986.

208MihaiTodosia,Mihail Manoilescu despre problemele dezvoltării complexului economic naţional din perioada interbelică. Contribuţia acestuia în domeniul teoriei relaţiilor economice

129


sadespreevoluţiaeconomieimondialeînsistemulraporturilordintrecentru şi periferie.Lucrarea lui fundamentală esteunade referinţăîngândirea economică ,,prima străpungere românească îngândireaeconomicăuniversală”209.Manoilescuademonstrat,înlucrărilesaleteoretice referitoare la schimbul internaţional, că ştiinţa economicăclasicăafostfalsăşitendenţioasă,fiindcăpreconizadiviziuneamunciişiaproducţieicareîmpartepopoareleînindustrialeşiagricole.Elarătacăştiinţadeimportestefalsăşitendenţioasăavândcasubstrattendinţadeexploatareapopoareloragricole.PhilippeC.SchmittervorbeştedeviziuneametaforicăateorieiluiManoilescudespreprotecţionism,careare,,areundefectmajor”210dincauzăcănuareoteoriesociologicămenităsaexpliceşimaialessăajutelaelaborareasoluţiilorpolitice.Bănuimcaînsuşiautorulasimţitaceastălimită,iarRostul şi destinul burgheziei româneşti aîncercatsăoînlăture,carteafiindabundentăîn reflexii sociologice şi politologice şi cuprinde chiar un programaplicat-corporatismulintegralşipur.Elaprecizatdenenumărtateoridiferenţadintrecorporatismulsăuşicelitalian,însărealizacănumaiprincorporatismeraposibilăoaplicareaconcepţiilorsaleeconomice.Acelaşiautoramerican,dupăamplaanalizăacorporatismului,desprin-deconcluziacăacestanuestesinonimcuconceptulde,,fascism”sau,,represiv.”Manoilescuesteconsiderat,,celmaioriginalşistimulativteoreticiancorporatist.”

Manoilescureprezintătipuldeomdeştiinţă,altehnocratuluicareareunsistemdegândireşisoluţiipecareledoreşteafiaplicate.Pentruacest scop caută cadrul politic considerat benefic pentru aplicareaideilorşisoluţiilorlui.

Manoilescunuestedoarunspecialistcuoconcepţiearidă,elafăcutmultpentrudiseminareaideilorlui,aintratînAgora,s-aexpuscriticilorşichiaroprobiuluipublic.Defaptoricestudiualsăusauconferinţătrezeaaproapeinstantaneureacţiişideclanşapolemiciacerbe,semncăideilesaleeraunoi.

internaţionale,studiuintroductivlaMihailManoilescu,Forţele naţionale productive şi comerţul exterior. Teoria protecţionismului şi a schimbului internaţional, ed.cit.,p.21.

209CostinMurgescu,Mersul ideilor economice la români, vol.I,Edituraştiinţificăşienciclopedică,1987,413.

210PhilippeC.Schmitter,Reflexions on Mihail Manoilescu and the political consequences of delayed - dependent development on the periphery of Western Europe,înSocial Change in Romania, 1860-1940. A Debate on Development in a European Nation,editedbyKennetJowitt,InstituteofInternationalStudies,UniversityofCalifornia,Berkeley,1978.


130

Neoliberal în teoria şi politica economică,Manoilescu a creat oteorieunitarăşioriginalăcuprivire laprotecţionismşischimburileinternaţionale,recunoscutărapidînmediileeconomice,politiceşiinte-lectualeinternaţionale.Caresuntideileceauavutunecouputernicînrândulspecialiştilor?Amintimuneledintreele:lipsadeuniversalitateateorieicosturilorabsolutealuiSmithşiRicardo,imposibilitateare-alizăriidiviziuniişischimburilorinternaţionale,specializareaţăriloragricole şiparticiparea lor la schimburile internaţionale,diviziuneainternăşiinternaţionalăpecriteriulbeneficiuluinaţional,achiziţiona-readirectă,adicăproductivăşinuindirectă-comercială,abunurilorşi serviciilor necesare existenţei şi progresului lor, industrializareatuturorţărilorlumiiderivatădinsuperioritateaintrinsecăaindustrieifaţădeagricultură,încurajarea,susţinereaşiapărareaîntreprinderi-lorşiramurilornoucreateprintr-unprotecţionismştiinţific211.Afostpromotoralliberalismului,aldezvoltăriiindustrialeprintr-opoliticăprotecţionistă, tezăesenţialăaPartiduluiNaţionalLiberal.Cutoateacestea,dinscrierilesalesedesprindeoatitudineapăsatostilăacestuipartid.Evenimente politice în care s-a implicat savantul l-au făcutsăadopteopoziţiedeasprăcriticăfaţădeliberali.ÎnaintedeoriceacântăritacţiunealuiManoilescudea-laducepetronpeCarolalII-lea,gestsancţionatrapid,prinarestareaşijudecareasa,laintervenţiaguver-nuluiI.I.C.Brătianu212.ŞiatitudineafaţădeŞtefanZeletin,teoreticianalPartiduluiNaţionalLiberal,apornitdinacelaşiresentimentprivindavatarurile raporturilor sale cu liberalii.CarteaRostul şi destinul burgheziei româneştipoateficonsideratăcaolucrareîmpotrivateo-reticianuluiliberalilor-ŞtefanZeletinşiîmpotrivaluiI.I.C.BrătianuşiVintilăBrătianu,publicaţiileceluidinurmăsuntsupuse,nudepuţineori,unuiasprurechizitoriu.Pânălaurmă,toateacesteconsideraţiiceţinderaporturileinterumaneauomicărelevanţăasupraideilordise-minatedeManoilescu,derivate,nuîncapeniciundubiu,dinviziuneasadeansambluasupraevoluţieiburghezieiromâneşti.Elrecunoaşterolulistoricalliberalilorromânişileapreciazăobiectivcontribuţiala

211VasileC.Nechita,Introducere,înMihail Manoilescu creator de teorie economică,ed.cit.,p.6.

212MihailManoilescu,Memorii,vol.I,ediţieîngrijită,prefaţă,noteşiindicideValeriuDinu,Editura enciclopedică, 1993,Partea aV-a, ,,Lupta pentruCarol: epoca eroică iunie-decembrie1927”.Fiica luiManoilescua lăsatmărturiedespresentimentulce l-aavut tatălsăudincopilăriefaţădePartidulLiberal,,încarevedeamîntruchiparearăului”,Cf.NataliaManoilescuDinu, Schiţă sentimentală de portret, înMihail Manoilescu creator de teorie economică,ed.cit.,p.21.

131


edificareastatuluiromânmodern,dupăcumvomobservamaijos.Manoilescuaurmăritelaborareaunuiprogramindustriallegitimat

deodoctrină.Dintotdeaunaelavăzutînstatinstituţiafundamentalădeedificareauneiindustrii.Economistulromânasesizat,pertinent,dificultăţileîntâmpinatedeprincipalaclasăsocialăcapabilăsăindus-trializeze–burghezia-deaceeacăutasoluţiişinuvedeadecâtimpli-careastatuluiînînfăptuireaactuluideindustrializare.

Nuputem trece peste amănuntul nu lipsit de semnificaţie, anulapariţieicărţii,1942,cândîntreagaEuropăeraantrenatăîntr-unrăzboiabsurdşipustiitor.Manoilescu,dintr-unspiritdeoportunitate,aţinutsămarchezeaderenţasalapoliticăşidoctrinacepăreauînacelemomentacâştigaterenînconflictulmondial.Carteanuarenimicdinspiritulpoliticiisaudoctrineinaziste,acestaesteadevăruloricâteforts-arfacepentruasedovedicontrariul,daresteindubitabilăincludereaartificialăaunorconsideraţiişiprofeţii,care,cumspuneuncomentatoralcărţii,pestedoiani,adicăîn1944nule-armaififăcut213.Aceastălucrares-avrutsăfieconcomitentanalizăşimărturisire:,,Esteointerpretareşispovedanieaepociinoastre”afirmăautorulînprimeleeipagini.Pedealtăparte,elprecizeazăcăprinobiectivitateacucareexplicăevoluţiaburghezieiromâneşticarteasaesteocartedeştiinţădarocartecarenuseabţinedelaoricejudecatădevaloare:,,nupoateexistagândiresocială fără judecăţidevaloare.”Recunoaştecăstilulestedidactic:,,Lucrareanoastrăesteocercetareameritelorşiscăderilorburghezieivăzutepecanavauaideiidenaţiune.Înjudecareaburgheziei,eaoferăo alternare continuă de elogii şi de blamuri. Înfăţişează burgheziaprodigioasăînexploatareaşiînmânuireamateriei,dardeficientăîncompartimentelesuperioarealesufletuluiomenesc:fecundăîneco-nomie,darnesimţitoareîncâmpuldatoriilorsociale:strălucitoarecaculturăintelectuală,darprimitivăcaculturăsufletească”214.

2. Burghezia- categorie sociologică

Manoilescuurmăreştesaclarificenoţiuneadeburghezie,înaintedeadiscutadespreburgheziaromânăşiaduceocontribuţieladescriereaşidefinireaclaseiburgheze.

213I.Didilescu,Burghezia văzută de un economist,,,Ethos”,nr.1,1944,p.108.214 MihailManoilescu, Rostul şi destinul burgheziei româneşti,EdituraCugetarea -

GeorgescuDelafras,Bucureşti,1942,p.11.


132

Un capitol întreg este consacrat noţiunii de clasă socială. Serecunoaştecăacestconcept,,esteunuldincelemaienigmaticeşimaidiscutatedinsociologie.”Îndiferenţădescepticismulexprimatfaţădeposbilitateadefiniriiclaseisociale,Manoilescucredecăexistăodefiniţieaacesteia.Faceuneleconsideraţiiinteresantedesprenoţiunilesociale,care,dupăel,sunt,,noţiuninucleare”,eledescriindgrupulso-cialprincâtevatrăsăturiesenţiale,,întrunitecuocertitudineabsolutănumai de un anumit număr de indivizi.Aceştia formează nucleulcolectivităţii,careconstituieonoţiunesocialăprecisădesemnatăcuun anumit cuvânt”215.Cu acest principiumetodologic,Manoilescuanalizeazăclasasocială.Maiîntâi,clasasocialăestevăzutăcagrupsocial permanent.Apoi, în noţiunea de clasă este inclusă ideea deduratăşidecontinuitateistorică.Clasasocialăesteungrupsocialie-rarhicdatorităsentimentuluitrăitdemembriieidespresuperioritateaşi inferioritatea lor sau a altora.Manoilescu afirmă că sentimentulierarhieiestemaiimportantpentrudefinireaclaselordecâtcondiţiileşiraporturileeconomice.Unaltelementîndefinireaclaseiesteaverea,moştenirecesetransmitedelaogeneraţielaalta,asigurându-seastfelcontinuitateaprinfiliaţiuneaîninteriorulaceleiaşiclase.Permanenţelepsihicecaracterizeazăclasele.Rezultăcăelementelededefiniţieauneiclasesunt:situareatuturormembriloruneiclaseîntr-unstratorizontalcomun,existenţaunei funcţiinaţionalepropriişisupraprofesionale,corelaţiacuproprietatea,permanenţelepsihicedatoratepredominăriifiliaţiunii asupra adopţiunii la recrutareade clasă.Dupădescriereatrăsăturilor eiManoilescu defineşte astfel această noţiune: ,,Clasasocialăesteungrupsocialdurabil,constituitînmodpredominantprinfiliaţiuneşiprezentândpermanenţedecapacităţişiconcepţiideviaţă,deasuprageneraţiilorsuccesive”216.

Concentrându-şi investigaţia pe noţiuneadeburghezie, exegetulconstatăcăşieanuestemaipuţincontroversatădecâtconceptuldeclasăsocială.Spredeosebiredealţiautori,carediscutădesprebur-gheziecorelatcucapitalismul,înviziunealuiManoilescuburgheziaesteconsideratăoclasămilenară.Maipuţinargumentatdecătreautor,acestconceptaremenireadeadovediistoriaîndelungatăauneiclase

215 Ibidem,p.20.216 Ibidem, p. 34. (ÎnDicţionar de sociologie, coordonatoriCătălinZamfir, Lazăr

Vlăsceanu, ed. cit., clasa socială estedefinită ,,formăde stratificare în careapartenenţa ladiferitegrupurisocialeşirelaţiiledintreacesteasuntdeterminateînprimulrânddecriteriieconomice”,p.99).

133


ceatransformatradicalistoriaîntoatedimensiunileei.ÎnEvulmediuburgheziaarfifostînstarepură,apois-aasociatcucapitalismulşimaitârziuculiberalismul.Celetreirealităţi:burghezia,capitalismulşiliberalismulauapărutperândlaepocidiferite.

Manoilescuconcepeburgheziacaoclasăsocialăceacăpătat,întimp,trăsăturileşifuncţiiledeorganizatoareaceluimaiproductivsi-stemeconomic.Deaceea,nuestegreşitaspunecăteorialuiManoilescudespreburghezieesteunaadezvoltăriiînetapeaacesteia.Dupăcumvomconstata,tezaluiManoilescuvaficombătută,darnucredemcăeanusejustifică,datăfiindrealitateasocialăşiistorică.BurgheziaaexistatdinsecolulalXII-lea,şieaaavut,,unorizonteconomicpurcomunalşis-adezvoltatîntr-oambianţăpoliticămedievală.Încădeatuncieaexercitafuncţiaorganizăriimunciişiproducţiei”217,funcţiecesevamenţinetottimpulşivadadistincţieburghezieifaţădetoatecele-lalteclasesociale.Susţinereavechimiiîntimpaburghezieiurmăreşte,neîndoielnic,unscop,anumesădemonstrezeexistenţauneiburgheziiromâneştipurecufuncţiadeorganizareamunciişiproducţiei.

Într-oadouaetapă,afirmatăînsecolele16-18,burgheziadevinecapitalistăcând,,aavutunorizonteconomicnaţionalşis-adezvoltatînambianţapoliticăamonarhieiabsolutiste.”Capitalismulseafirmăcaoformădeproducţiedesfăşuratăînraportdebeneficiulproprie-tarilordemijloacedeproducţie. ÎnsecolulalXIX-leaburgheziaseasociazăliberalismului,eafiindburghezialiberalăcapitalistă.Aceastăburghezieaevoluatînambianţapoliticăaconstituţionalismuluidemo-cratic.Prinurmare,,,Burgheziaesteoclasăsocialăaproapemilenarăa cărei funcţiune principală este organizareamuncii şi producţiei(întâimanufacturierăşiapoiaoricăreiproducţii)pebazaposesiuniiinstrumentelorei.Acesteelementeoriginareşinuclearealenoţiuniideburghezieaurămasconstantede-a-lungulveacurilor”218.Burgheziacapitalistă liberală reuneşte elemente eterogene şi suprapuse - celburghezpropriu-ziscu funcţiadeorganizareamuncii şiproducţieimanufacturierepestecares-asuprapuselementulcapitalistinteresatdebeneficiulîntreprinzătoruluicaunicmobilaleconomieişiseparareaproducătorilorîndouăclasedistincte,şielementulliberalcaracterizatprinliberaconcurenţăşineintervenţiastatului.

217 Ibidem,p.44.218 Ibidem,p.47.Nuestelipsitădeinteresneincluderea,înDicţionarul de sociologie

amintit,atermenuluiburghezie.


134

Tezasociologuluiromânseînscrieîncontroversacedăinuiedeunsecolşijumătatecuprivirelaînceputurilecapitalismului.S-amerspânălaasusţineexistenţaelementelorcapitalisteînantichitate.H.Pirenneaadusargumentedesusţinereamanifestăriicapitalismului,încădinse-colulalXII-lea,înuneledindimensiunilelui:întreprinderiindustriale,speculaţiifinanciare,sistemedecredit219.ExegeţiaicapitalismuluiK.Marx,M.Weber,W.Sombartacceptăexistenţaunorelementecapi-talisteîndiverseperioadeistoriceşiîndiferitezonealelumii,dareiaustabilitcădespreosocietatecapitalistăsepoatevorbinumaidupărevoluţiaindustrială,factorulfundamentaldepromovareaproducţieicapitalistecareaduslacreştereaneîntâlnităpânăatunciaproduselorpentrupiaţăşilaobţinereadeprofit,reinvestitînproducţie.

Ocupându-sedeburghezialiberalo-capitalistădinsecolulalXIX-leaManoilescuaminteştedetreifactoriesenţialiaievoluţieieconomice:marileinvenţiitehnice,expansiuneaeconomicăaţărilorindustriale,presiuneademografică,toţiconstituindu-seînelementealeschimbăriisociale.Pebaza lor s-auobţinut realizări excepţionale în domeniuleconomic.Occidentulacunoscutoînflorireeconomicăfărăprecedentdatorităstimulăriipermanenteaproducţieiorientatăspreunconsumcâtmairidicat:,,Sămunceştimult,saproducipentrupiaţăşisăexporţicuoricepreţînţăriîndepărtate,căcialtfelteaşteaptăsărăciaşifoametea,iatăcareerauimperativelesocietăţiioccidentalelafinelesecolului19-leaşilaînceputulveaculuial20-lea”220.Burgheziaarăspunslaacestesfidări,devenindastfelceamaiputernicăclasăasocietăţii.Burgheziaafostîntotdeaunaclasacareaorganizatactivitateaeconomicănaţionalădeoricefel,inclusivagriculturaîncareaintrodustehnicileactivităţiiindustriale.

Ca o sinteză a celor discutate despre această categorie socialăManoilescu conchide: ,,Burghezia este clasa socială constituită dinfamiliile ai căror capi organizează şi dirijeazămunca şi producţianaţională(burghezipropriu-zişi),precumşidinaceicarerealizeazăca-drulşicondiţiunilenecesareacestoractivităţi,fieînafară,fieînăuntrulstatului(pseudo-burghez).Burgheziaesteînmaremăsurăproprietaramijloacelordeproducţie”221.Burgheziaconducemuncaşiproducţia

219H.Pirenne,Stage in the Social History of Capitalism,AmericanHistoricalRevue,April,1914,pp.,494-515.

220M.Manoilescu,op. cit.,p.51.221 Ibidem,p.61.

135


naţionalăşiareînproprietatemijloaceledeproducţie.Aserţiunecorectă,numaicăestegreudeacceptatnoţiuneadepseudo-burghezi,pentrucăînrealitateeanuexistă.EstelimpedecăgrupurileincluseînceeacenumeşteManoilescu,,pseudo-burghezi”aparţinclaseimijlocii.Înconcepţiasaclasămijlocieesteclasacarenuesteniciburghezăniciproletarăniciţărănească.Eaarcuprindepeauxiliariidirecţiaibur-ghezilorpropriu-zişi - funcţionariicomerciali şi industriali,apoipemiciinegustori,proprietariimicideimobile,meseriaşişiindustriaşiimici,învăţătoriişipreoţiidelasate.Fărăsă-lnumească,Manoilescuutilizeazăînacestcazcriteriulcalificăriiasociatcucelalniveluluideşcolarizare.Clasademijlocarfialcătuitădinprofesiuniledecalificaremediedinmediulurban.Manoilescuapreciazăcănupotfiincluşiînclasămijlocietoţiorăşenii,deoareceînoraşesuntfamiliimicideagri-cultori.Clasămijlocieesteunamestecdeelementedirectproducătoareşi de elemente pur organizatoare şi chiar parazitare.Cu o viziuneuşor reducţionistăautorul include înclasămijlociedupăceexcludeţărănimeaşiproletariatulindustrial,familiiletuturoracelorcareajutăburgheziaînoricemodlaîmplinireamisiunilorei.Darţărănimeaşiproletariatul,cutoatărezistenţalorfaţădeburgheziedirectşiindirect,datoritămecanismeloreconomiceşisociale,ajutălaafirmareaclaseiburgheze.MaiestedeobservatcătoatăanalizaclaseloresterealizatădeManoilescuprin raportare la burghezie în loc să aibă în vedereînprimul rândactivitateadesfăşuratăde fiecareclasă socială - ceaeconomicăşisocială.

3. Evoluţia burgheziei româneşti

Manoilescuschiţeazăteoriaburghezieiromâneştiînfazaeiderege-nerare,darnuevităadiscutadesprecondiţiiledenaştereşiaidentificamarilepermanenţeşiconstantealeburghezieicaclasăorganizatoareaproducţiei.

Criteriile de judecată a burgheziei româneşti sunt exprimate cuclaritate:interesulintegralalţăriişiinteresulnaţiunii:,,Burghezia,caoriceclasă,nuestedecâtoformaţiunesocialăcudatoriifaţădenaţiuneşicudrepturiderivânddinîmplinireaacestordatorii”222.

Uncapitol întreg este consacrat analizei critice asupra evoluţiei

222 Ibidem,p.8.


136

burghezieiromâneşti.Economistulşisociologulromânfaceunscurtexcursînistoriaevoluţieiburghezieiromâneşti.DinperspectivasalaînceputulsecoluluialXIX-leaînarealulromânescexistaoeconomieagrarăînformedeproducţiepatriarhale.Româniiautrecutdelaunpatriarhalismmedieval traversând o eră individualistă burgheză şis-aajunslaunsocialismpretotalitar.Precipitareafazelordeevoluţiesocialăşipoliticăaduslaodezvoltareaunuicadrupolitico-juridicmodern.Manoilescuseînscrieînrândulexegeţilorcerecunoscregu-laritatea actuluide ardere a etapelor evoluţiei sociale româneşti, caprincipiudeconstrucţiesocială.Deaiciarezultatcaracterulacceleratalmodernizării româneşti,şideaceeaestedeacordcaprocesuldeevoluţiemodernăaromâniloradatnaştereunuidecalajfaţădeacelaşiprocesdinOccident.Capitalismulcomercialromânescnuadezvoltatoburgheziebogatăşiputernicăşinicinus-aafirmatcaunspiritco-mercialautohton:,,Astfelînmaipuţindeunveac,dela1829la1918,Româniaa«ars»toateetapeleevoluţieisocialeşieconomiceîntr-uncursprecipitat,carepareanu-şigăsioprireşirăgaz”223.

EstecuriospentruunanalistcaManoilescusavorbeascădeRomâniacaoţarăînapoiată:,,Întocmaicaaceiîntârziaţi,careseinstruiesclaovârstăînaintată,vatrebuişinoisafacem«cursuriserale»deeducaţieşi învăţătură burgheză”224 dovedind astfel, fără să vrea, o viziuneoccidentalo-centristădespreevoluţianoastrămodernă.

Atitudineasafaţădeburgheziaromâneascăestecontradictorie,pedeoparteîisemnaleazădeficienţele,pedealtăparte,îiremarcărealizările.Elcredecăburgheziaromâneascăşi-aîndeplinitmisiuneaeconomicăînliniimari,adicăareuşitsăcreezeoreţeadecăidecirculaţie,sădezvoltecomerţulexterior,săcreezeoindustrie.Burgheziaromâneascăafostprinexcelenţăunaurbanăşicentratănumaipevalorileurbane.Înacestfels-acreatundecalajcronicîntresatşioraş:,,totceeaceeratehnicşiorăşenescatrecutlanoiînainteaatotceeaceeraorganicşirural!”225.

ÎncaracterizareaburghezieiapeleazăladistincţialuiSombartîntresufletşispirit.Sufletulestedimensiuneaconstantăaunuipopor,par-teatradiţionalăşirigidăexprimatălapoporulromânprincaracterul

223 Ibidem,p.72-73.224 Ibidem,p.74.225 Ibidem,p.77.

137


fatalist,conservatorşistatic:,,Sufletulestefrânavieţiieconomice”226. Spiritulestemareavariabilăaunuipopor,parteanovatoareşimobilă,reprezentatlaromânidefirealordinamicăşiinteligenţalor.,,Spiritulestemotorulvieţiieconomice”,afirmăManoilescu.Prototipulspirituluidinamicarfiinginerul,iarcelalspirituluistatic,agricultorul.

Spredeosebiredeapologeţiiburgheziei,cumestedepildă,Zeletincarepornescde la ideeacăexistă întotdeaunacoincidenţă întrebe-neficiul întreprinzătorilor şi beneficiul naţional, între prosperitateaburghezieişiceaaţării,Manoilescuvedeevoluţianoastrămodernăprincoincidenţasaunecoincidenţaintereselorprivatecucelenaţionale.Economiaromâneascăs-adezvoltatdatorităintereselorprivatealebur-ghezieistrăinesauautohtone:,,Adevărateleinteresenaţionalenunumaicănuaufostdeterminante,darnicimăcarnuaufostcunoscuteexact,fiindcădeabiade-a-lungulîntreguluiveacal19-leane-amcondusdeştiinţafalsăşitendenţioasăaOccidentului”227.

ExplicaţiadespreevoluţiaburghezieiromâneştiManoilescuaformu-lat-ocaoconsecinţăaschimbuluiinternaţional,aşacumadezvoltat-oîncelebrasacartedin1929,Teoria protecţionismului şi a schimbului internaţional.Conformacestei teorii industria este pivotul oricăreidezvoltăricapitaliste,deoareceeaareosuperioritateintrinsecăasu-pratuturorcelorlalteactivităţieconomice.Industriaesteoactivitateeconomicădepatru-cinciorimaiproductivădecâtagriculturachiarînţărileagricole.Înindustrie,datoritătehnicii,muncitorulobţineoproductivitatemultmaimaredecâtmuncitorulagricoldinexploatareapământului.Superioritateaindustrieisemenţineşiînregimuldepro-tecţie.Aceastăramurăeconomicădeterminăîmbogăţireaburghezieidar şi a ţării în ritm rapid.Manoilescuprobează eroarea tezei careargumenteazănecesitateadeanebazapeindustriastrăinăpentrucăaceastaneoferăproduseleeimaiieftine.Acesteproduseieftinenupotficompensatederomâniprintr-unexportaluneicantităţideproduseagricole,afirmăeconomistul.Oagriculturăprimarăproduceextensivcerealeschimbatecuprodusele industriale importate.Acest schimbconveneanumaiburghezieicomerciale.Ideedeosebitdeactuală.Cefaccomercianţiiromânideastăzi?Cautăoriceprodusinternobţinutcumuncăpuţinăşiîntimpcâtmaiscurt-acestafiindmaterieprimă-pentruafiexportatşiaobţineuncâştigimediat,fărăsăseaibăînseamă



138

consecinţelenefasteprincreareadezechilibruluieconomicintern. SubliniamcălucrarealuiManoilescuesteocercetareconcretăa

burghezieiromâneşti.Manoilescurealizeazăprimasintezăromâneascăastructuriiburghezieiromâneşti.Înacestsensexamineazăstructuraburgheziei româneşti.Aceasta este alcătuită dinmarii industriaşi,mariicomercianţi,bancherii,mariiagricultori,ingineriicareexercităfuncţiieconomiceprivate,economiştiicareexercităfuncţiieconomiceprivate,rentieriiceprovindinceleşasecategorii.Încategoriapseudo-burghezilorintrăingineriiaflaţiînserviciipublice,economiştiiaflaţiînserviciipublice,avocaţii,medicii,universitarii,profesoriideliceu,funcţionarii publici înalţi,magistraţii, ofiţerii, ziariştii, scriitorii,artiştii,pensionariişirentieriidincategoriileamintite.Rolullorestedeaconstituicadruljuridic,administrativşitehnic,necesarorganizăriimuncii şi producţiei: ,,Propriu-zis pseudo-burghezii realizează uncapitalimponderabil,dartotatâtdenecesarproducţieicăşicapitalulmaterial,constituitdininstrumenteconcrete”228.Însecolul19elemen-telepseudo-burghezeerauîngeneralsuprapuseburghezieipentrucăfuncţiilestatuluieraurealizateexclusivdenobilime.Pseudo-burgheziisuntdependenţideburghezie.

Din datele statistice prezentate de autor rezultă numărulmic alreprezentanţilorburghezieiromâneşti.Clasaburghezăseridicăla500000faţăde20milioanederomâni,adică2,50%dinîntreagapopulaţieşiaoptapartedinpopulaţiaurbană.Pseudo-burgheziireprezintămaimultde80%dintotalulburgheziei.Treisferturidinpseudo-burghezieexercită profesii finanţate de la buget.Concluzia investigaţiei sta-tistice: ,,Burghezia românească stă înmodprecumpănitor în soldastatului”229.Suntevidenţiatemaridiscrepanţeîntreprezenţaburghezieiînagriculturăşiînsectorulindustrialşicomercial,ceeaceîldeterminăpeexeget săafirme: ,,Agriculturanoastrăareun statmajorextremderedus,iarsatelesuntaproapelipsitedeoriceconduceredinparteaburgheziei.”Pseudo-burgheziisuntprezenţi,înproporţiemaimareînoraşe.Concluziainvestigaţieisalestatisticeesteextremdeinteresantă:,,Românianuesteoţarădeburghezi,daresteoţarădeproprietari[...].FormulastructuralăaRomânieiestedar:proprietarimulţi,salariaţipuţini, burghezi rarissimi”230.Nu este cazul să insistămpreamult


139


asupraacesteiteze,careexplicămultedintreproceseleşifenomenelesocialecăşiconduiteleunorîntregigrupurisociale,politiceşiculturaleromâneşti.AicistămotivaţialuiManoilescudeaneîntoarceprivireamereu spremoştenirea proprie, în care se înrădăcinează realităţilesocialeşieconomiceprezente.

4. Satul şi oraşul

Ocontribuţie esenţială aduceManoilescu la investigarea uneiadintrecelemaicomplexeproblemesocialeromâneşti,satulşiţăranulromân.Prinaceastăanalizăexegetulsedovedeşteunprofundobser-vator al vieţii sociale şi economice reale româneşti.Neînrobit unorteoriistrăine,elarecurajuldeacontinuagândireaeminescianădesprestareaţărănimii,şicautăexplicaţiiderivatedinfapte,evenimenteşiprocese sociale autohtone.Dincolo de orice idealizare paseistă saufolclorizantă, savantul priveşte cu obiectivitate situaţia satului şi aţăranului.Demonstraţialuigravitează,cumestefiresc,înjurulbur-ghezieiromâneşti.Peaceastăclasăsocialăofaceresponsabilăpentruperpetuareachestiuniiţărăneştişiaceleiagricole.Burgheziaaprofi-tat,printoatemijloacele,desat,exploatându-lnumaipentrupropriileinterese,ceeaceaadâncitprăpastiadintremediulruralşicelurban.Evoluţiaeconomieiromâneştinuafostniciodatădictatădeinteresulnaţionalromânescînintegralitateasa:,,acestinteresafostsatisfăcutcâteodatăgraţienumaiunorcoincidenţeîntâmplătoaredintreintereseleburghezieişiacelealenaţiunii”231.

PelinialuiEminescu,Manoilescuargumenteazăcumsatelesuntasupritedeoraşe prinmecanismulcelordouăelevatoare.Burgheziaromâneascărealizauncomerţinegalşidezavantajosdeoareceexportaproduseagricolealeţăranilorîncontulplăţiiimportului.Sateleaufostîntotdeaunaexploatatedecătreoraşprinmecanismulnumitdeautor,,elevatoruldirect.”Satulfurnizaproduseagricoleoraşului,fărăcăelsăprimeascăînschimbocontravaloareechivalentădemărfuri.Adouacaledeexploatarenumită,,elevatorulindirect”esteexportulromânesc,alcătuitpreponderentdinprodusealesatelor,cucareseplăteşteimpor-tulromânesc,destinataproapeînexclusivitateoraşelor.Cucâteramaimarecomerţulexteriorcuatâtmaimareeradezavantajulţării,susţine

231 Ibidem,p.91-92.


140

Manoilescu.Importulrealizatsefăceanumaiîninteresulburghezieişiastfeleaconsumamaimultdecâtproducea:,,Întreinteresulţăriişiinteresulburghezieiromâneştinuera-dacăsocotimtotulpecadranulmuncii-niciunparalelism.Burgheziaseîmbogăţearapid,întimpceţaraîntotalitateaeiseridicamultmaiîncet,iarsateleabiadacăfăceauvreunpasînainte,înciudamunciilordinceîncemaiintensive.Întoatăaceastăfazăintereseleeconomiceexterneaufostşiaurămasdetermi-nantepentrucursuleconomieinaţionale.Eledictaucesăexportăm,eledictaucetrebuiasăproducem,înfuncţiedenevoilestrăinătăţii.CumspuneaaşadeplasticEminescu,burgheziastrăinăfixacaresunt«mărfurileîntrebate»“232.

Manoilescuesteîndreptăţitsăsusţinăcăstrăinătateaesteunsim-pluintermediarcaredeterminăcaproduselesatelorsăfieutilizateîninteresulexclusivaloraşelor:,,IatădecesepoatespunecăprogresulsocialînRomâniasemăsoară,înprincipal,dupăcâtdiminueazăexplo-atareasatelordecătreoraşe,prinmecanismulcelordouăelevatoare”233. Situaţianu s-a schimbatnicidupă realizareaUnirii din1918.Dacăfazacomercialăafostoetapădesacrificiipentruţară-exploatareapermanentăamunciinaţionaleromâneşti,înfazaindustrialăs-aevi-tatexploatareaexercitatăpecaleaschimbuluiinternaţional.CutoateacesteaînRomâniaîntregită,deşiprinîmproprietărireseschimbasesituaţia ţăranilor,burgheziaacontinuats-oexploatezeprincamătă.Burghezia românească s-a afirmat în dauna scăderii calităţii vieţiisătenilorşinuprinrentabilitateeconomicădinactivităţiorganizateşicondusedeeaşiprinprofitulobţinutdinacestea.Într-unstudiudealsăudin1926,Criterii sociale în finanţele publice,Manoilescudemonstracădintoatecheltuielilebugetuluideatunci12%mergeauspresate,şi68%foloseauoraşelor234,ceeaceexplicătotuldespreistorianoastrămodernă.Nuestevorbade simple speculaţiiverbale,cide realităţicrudegeneratedeacestdezechilibruîntreceledouăcomunităţiuma-ne.Şiînacestcaz,Manoilescufaceoaplicaţieatezeloreminescieneşileargumenteazăcudateeconomice.Elnuarespinsideilemareluipoetcumeste,depildă,aceeadesprecompensareaîntresacrificiişifoloaseleadusedeburghezie,cile-aacreditattocmaipentrucăvizaufapteşiprocesesocialeindubitabile.OmuldeştiinţăManoilescunua

232 Ibidem,p.90.233 Ibidem,p.88.234 Ibidem.

141


avutprejudecatacatexteleeminescienesuntdoarexpresiialeimagi-naruluipoetic.

Manoilescuafostintenspreocupatdestareasocialăşieconomicăaţărănimii,conştientfiinddepondereaşipresiuneademograficăîntoateplanurilevieţiisocialeromâneştiaacesteiclasesoiale.Elare-alizatcanodulsoluţionăriiproblemelorfundamentalealeţăriistăînchestiuneaţărănească.

Înconformitatecuprincipiulsăumetodologicalstudiuluidecalajuluidintreagriculturăşiindustrie,Manoilescuobservăculuciditateasavan-tului:,,Însectorulagriculturiisevădeşteînchipexpresivşisimbolicca-racterulinorganicaleconomieicapitaliste”235şiprognozează:,,Întregulviitor al burgheziei româneşti. depinde de gradul de pătrundere aoraşelor în sate şi de sporul de intimitate economică şi sufleteascărealizatdintreoraşşisat”236.

Lanoiexistăochestiuneţărănească,nerezolvatăcidoaramânată.Avemaproapededouăorimaimulţiţăranidecâtestenecesarpentruoagriculturăraţională.Soluţiaestecaomareparteapopulaţieiţărăneştisăplecedinagricultură,ceeaceînseamnăoindustrializaremasivă,iaroraşulsădevinăproductivînlăturându-secaracterulsăuparazitar.

Pentrueconomistulromâncivilizaţieînseamnămuncămaimultăpentruconfortşimaipuţinăpentrusubzistenţă:,,Situaţiaagriculturiinoastre poate fi cuprinsă în formula sintetică: pământ bogat, utilajsăracşimuncărăuplătită”237,şideaceea,,…chestiuneaţărăneascănusepoaterezolvalasate,cinumailaoraşeşiprinoraşe.”

Pentrucăindustriaestecaleacertădeprogresalîntregiisocietăţi,exegetuluinu-iscapărealitateacaindustriaromâneascăs-adezvoltatdezordonat, în lipsa unui plan naţional, şi nu în funcţie de nevoileromânilor: ,,Ea a exploatat debuşeul pur orăşenesc creat de claselemaiînstăritealecolectivităţiiromâneştişiaajunssăacopereastăziîntre80-100%dinnevoileacesteipăturisociale.Dareanuacoborâtîncădinmarilemasepopulareşiţărăneştipentrucasă-şisporeascăînacestdomeniu,însutit,psobilităţileei[...].Burgheziaaîncercattoatemijloacelecăşidupăreformaagrarăsatrăiascămaideparteparazitar,evitânddearecurgelasoluţiunea-singuraonestădinpunctdevederesocial-deaproducecâtmaimultemărfuriindustrialeşiserviciisociale



142

efective, pentru cănumai în schimbul acestora să capeteproduselemunciisatelor“238.

Dezvoltareasatuluioconcepecapeunprocesintegratîntipuldeactivitate europeană: ,,Numaio economieorganizată dupămodeluleuropeanpoatefisalvatţăranuldinmizerialui”,ceeaceînseamnăoreconstrucţieinternăaindustrieinaţionale.

Manoilescu examineazăburghezia românească îndiversitatea eiregionalădinperspectivaeconomică,aşacumG.Ibrăileanuastudiatspiritulcriticînculturaromânădinceletreimariprovinciiistorice.ExegetulconstatăcăînArdealnusepoatevorbi,înaintede1918,deoburgheziecufuncţiideorganizareamunciişiaproducţiei,daracoloaexistatoclasămijlociedemeşteşugarişimicicomercianţi.BurgheziadeaiciaavutoevoluţiepropriefărălegăturăcuceadinRegat,desfă-şurându-seîntr-uncadruostilşiînlipsauneielitenaţionale,dars-adezvoltatoburgheziebancară,aicifiinţândunmarenumărdebănci.

ŢăranulardeleanfiindmaiprosperestemaiaproapedeburgheziedecâtceldinRegat.Elestemaieconom.Ardeleniiauîndrăznealadeaîntreprindeşideaemigra,ceeacenuregăsimlaromâniidinaltezone.

InteresanteconsideraţiiîntâlnimdespreBanat,caracterizatca,,oMunteniemaiserioasăşiunArdealmaifin.”Zonadesud-vest,,poateservi,alăturideOltenia,caunrezervoroportunpentruconstituireabur-ghezieiromâneştidemâine.”ObservăcumburgheziadinTransilvanias-arecrutatdinrândulţăranilorşideaceea:,,EsteaproapeparadoxalcădimensiunileburghezealesufletuluiromânescsuntmaidezvoltateînArdealdecâtînvechiulRegat.”ÎnvechiulRegat,ţăraniieraupreajosşiboieriipreasuspentruaseapropiadementalitateaşistiluldeviaţăburghez.ÎnArdealoţărănimebogatăşiointelectualitatestrânslegatădeeasuntunmediusocialfavorabilvirtuţilorburgheze239.

5. Funcţiile burgheziei

Dinpunctulnostrudevedere,celmaifecundeste, ideatic,capi-tolulconsacratfuncţiilorburghezieiromâneşti.Seîntreprindeprimainvestigaţieromâneascăasupraburghezieiconceputăcaoclasăce-şiasumămisiuneaînnumeleîntregiisocietăţisaualnaţiunii.Prezentarea


143


sistematică şi coerentă a funcţiilor burgheziei este o contribuţieexcepţionalălasociologiaacesteiclaseşilaanalizaproceselordemo-dernizare.Funcţiileeidecurgdinmisiuneamenităaoaveaaceastăclasă:,,Burgheziaareomareresponsabilitateistorică.Eaîntruneştemaximumdeputerepoliticăşieconomică;darputereaobligă.Eaposedămaximumdeculturăşiorizont;darluciditateaobligă.Însfârşiteaatingemaximumdeconsumaţie;darconsumaţiaobligă[...].Burgheziaareastfelmaximumdeprivilegii,întrecareşicutremurătorulprivilegiualunordatoriisocialenecomparabilecuacelealealtorclase”240.

Manoilescusecredeîndreptăţitsajudeceburgheziaromâneascădelaapariţiaeişipânăaziînraportdemodulcumşi-aîndeplinitdatoriasafaţădenaţiune.Acestcriteriuseimpuneşidinrealitateacanaţiuneaafostunscopesenţialîntoateactelecolectivităţiiromâneşti.

Pelângăvecheaeimisiunedea îmbogăţi ţaraşidea-iorganizaproducţiaManoilescuinvesteşteburgheziacualtedouăatribuţiiecono-miceînRomâniareîntregită:românizareavieţiieconomiceşifuziona-reaeconomicăanoilorprovinciiîntr-osingurăunitateeconomică.Dacăîncepriveşteprimamisiunepresupuneadeclanşareaunorcomplicaţiiideologiceşietnice,unitateaeconomicănaţionalăeraîntr-adevărunobiectivcetrebuiaurgentatins.

Manoilescu sesizează la fel ca alţi autori români, de pildăC.Rădulescu-Motru,diversiuneaîndemnuluilamuncăpornitădinideeacăromâniinumuncesc.Nuestegreuderecunoscutclişeulideologicdes repetat în epocamodernă şi contemporană a românilor, anumecăaceştiatrebuiesămuncească.Manoilescudisjungeîntremuncăşiorganizare:,,Nucunoaştemomanifestaremaistupidăşimaiinutilădecâtplatoniculîndemnlamuncă,carerevineatâtdedesîndiscursu-rileoficialilornoştri![...]Adevăruleste,dimpotrivă,căînRomâniasemunceştemultdarsemunceşterăuşifărăsocoteală.Lozincanoastrănutrebuiesăfiemuncacuoricepreţ,cimuncaindividualinteligentăşicolectivorganizată.[...]Oburghezieadevăratănufaceelogiulmun-cii,cipeacelalorganizării.Căcinotaspecificăşimisiuneaînlumeaburghezieieste[...]săorganizeze“241.Manoilescucereomuncăbineorganizatăşieficientă,condiţieindispensabilăpentruprogres,iarbur-gheziaesteîndrituităsaaşezerelaţiiledemuncăpeacesttemei.

Dar, constatăManoilescu, existămulte deficienţe burgheze.240 Ibidem,p.116.241 Ibidem,p.123.


144

Burghezia din România reîntregită şi-a îndeplinit misiunea saeconomicămaipuţindecâtaceeadinvecheaRomânie.Statulromâns-adezvoltatneprogramatic,discontinuu,incoerent,ceeacereflectăneputinţaburghezieideaadministraţaraîntr-onouăsituaţieetnică,politică,culturalăşieconomică.Deşirealizărileindustrialeinterbelicesuntmari,totuşielenusedatorescstatuluisaucapitalismuluiromân,cijoculuiamericandeintereseşidezvoltateîntr-unmediueconomiccontrolatdestrăiniidininteriorşidinafară.

Autorulanalizeazăfiecarefuncţieeconomicăaburgheziei:orga-nizareacomerţuluiexternşiintern,modernizareaproducţieiagricole,rezolvareachestiunii ţărăneştişireducereapresiuniidemograficelasate, industrializarea, suprimarea exploatării satului de către oraş,agonisirea capitalului naţional, toate fiindmisiuni extraordinare ceurmauafirealizateîntimpfoartescurt.Manoilescuconcepeabur-gheziaromâneascădreptoclasăcumeniri istorice,obligatădea lerealiza,conformformuleinaţional-socialiste,dupăcare,,oricepatronesteînsărcinatdenaţiunecasăorganizezemuncaşisăîmplineascăanumitefuncţiunideinteresgeneral”242.Nuamaifostnevoie.Unaltregimtotalitar-celcomunistadistrusburghezia,iarmisiunileamintiteaufostpreluatedeacesta,şile-aînfăptuitînbunăpartecumijloaceleştiute.

DinscrierileluiManoilescurezultălimpedeasociereaburghezieide activitatea industrială. Industria este calea esenţialăde afirmareşi susţinere a burgheziei. Prin industrie este posibilă dezvoltareamodernăaunuipopor.Fărăsădisociezedirect,Manoilescuînţelegeprin burghezie, industrie, progres ca dimensiuni alemodernizării.Discutădesprevirtuţileindustrieiînevoluţiaeconomicăşiîneducareacomunităţilornaţionale,ea fiindşiobazădeculturăşideeducaţiespirituală:,,Industrianuestenumaicheiabogăţieistatelormoderne,daresteînacelaşitimpşiomareşcoalăapopoarelor.Nupoatesăseridicespreformulesocialesuperioarepoporulcaren-afăcutşcoalaindustriei”243.

PrinvalorificareapotenţialuluieieconomicşiumanRomâniaaredatelenaturalepentrudezvoltareaindustrialăinfinitsuperioaretuturorcelorlalteţărisud-esteuropene,susţineeconomistulromân,daracestobiectivesterealizabilnumaidacăburgheziaîşiîndeplineşteunadin


145


atribuţiileei-destinareaceleimaimaripărţidinplusvalutaîntreprin-deriipentruinvestiţii.Manoilescucereburghezieisarăspundăastfelmisiuniieispecifice-agonisirea,derivatămaialesdinplusvaloareşimultmairardinsalarii.

Concordant cu viziunea sa despre mecanismele după carefuncţioneazărelaţiiledintreţărilecapitaliste,Manoilescudiscutădespreceeaceelnumeşteprejudecatacapitalului-acestaarfiinimitabilşideciţărilefărăcapitalartrebuisăseresemnezeaprimimărfuriindu-strialedinţărilecucapital-tezăfalsă,apreciazăManoilescu,pentrucădimpotrivă,nucapitalulfaceindustriaciindustriafacecapitalul.Întrucât:,,Capitaluliniţialalindustrieiesteoforţănecesară,darnumaiosingurădată.[...].Consumatorulesteînoricecazacelcareconsti-tuiecapitalulfabricilor.Dacăconsumămărfurinaţionale,elajutăsăseconstituieşisăsereconstituiecapitalulfabricilornaţionale;dacăconsumămărfuristrăine,elajutăsăseconstituieşisăsereconstituiefabriciledinstrăinătate”244.

Manoilescu constată că burghezia românească consumădisproporţionatdemultşiserviciileadusedeeacolectivităţiinaţionalenupotcompensaacestsacrificiu.AidomaluiEminescu,elremarcănivelulfoartescăzutalproductivităţiinaţionale:,,Caracteristicanoastrănaţionalăestemediocritatea,reauacalitateşilipsadeintensitateîntotceeacemuncim,iarnudezertareaabsolutădelamuncă.Românianucunoaştenicăieriabsolutul”245.

Manoilescu ia în seamă ipoteza socializării generale.Dacă aşacumseîntâmplaînRusiabolşevică,setransferătoatevenituriledinplusvalutăînfolosulsalariaţilor,rezultatularfioîmbunătăţireaveni-turilorsalariaţilorabiacu20%,dardinpunctdevederealsocialismuluiarfiabsurddeoarecearavealocodeposedareacelormulţiînfavoareacelorpuţini,datfiindcanumărulproprietarilorînRomâniaestede3orimaimaredecâtalsalariaţilor.Acelaşilucrus-arîntâmplaşicuso-cializareatuturorveniturilorburgheziei,soartamaselors-arîmbunătăţicu4%,deundereiesecaparteadinvenitulnaţionalconsumatădeclasaburghezăestemicăşideaceeasecretulridicăriieconomiceamaselornustăînrepartizareaegalăavenituluinaţionalîntretoateclasele,ciîntr-o problemăde producţie - sporirea venitului naţional prin noimetodedemuncăşiorganizare.

244 Ibidem,p.147.245 Ibidem,p,158.


146

Câtpriveştefuncţiilesocialealeburgheziei,acesteasuntconservareasocială,diminuareaexploatăriiîntreclase,micşorareafricţiunilorîntreele,îmbunătăţireadirectăavieţiisociale,aşadarunrolderegulatoralvieţiisociale.ManoilescuargumenteazăfalsitateatezeisusţinutămaialesdeVintilăBrătianu,căburgheziaromâneascăaavutroldesoli-darizareîntreclaseledejosşiceledesus.Dimpotrivă,eaapromovatodespărţiregravă întreboierimeşi ţărănime, fiinddinacestunghialăturidecriticiiburgheziei-junimiştiişisocialiştii-carereclamaudistrugereadecătreburghezieasolidarităţiisocialetradiţionale.

Lanoi,afirmăManoilescu,nuaexistatoeconomieaprofituluicinumaioeconomieaconsumaţiei.Dupăpaceade laAdrianopols-adezvoltat economia agricolă pentru profit.Burghezia comercială atransformatproprietateamareînîntreprinderecapitalistăşiprinace-astaaintrodusvirtuţi,deosebitedealeboierilorşiţărănimii.Spiritulruralatâtlaboierişilaţăranisedistingeaprintradiţie,conformismşiconcepţiemisticăavieţii.Burghezulsecaracterizeazăprinprogres,individualism,concepţiemercantilăavieţii246.

Revinecaunleitmotivideeacăburghezialuptăîmpotrivasărăcieişiaignoranţei,eaaremisiuniimportanteînridicareaţărăinimii,darnuşi-afăcutdatoriafaţădeaceastăclasă.Acelaşirolulîlareburgheziaîneducareamuncitorilor.Manoilescujudecăatitudineaburghezieifaţădeceledouăclaselucrativeprinmodulcumarăspunstrebuinţeloracestoraşiajungelaconcluziacătotuls-areduslacreareaunuicadrulegislativfărăamaiacţionapentrupunereasaînpractică:,,şiînpoliticasocialăfaţădemuncitori,caşi închestiunea ţărănească,aparepermanentălaturaspirituluiromânesccaresocoteştecălegilepotfaceşidesfacetotul.Manialegilor,adoraţiaşiîncredereaînlegi,estenunumaiunefectalculturiijuridice,atâtderăspânditălanoi,cişioformăcomodădedegajareînfaţauneiresponsabilităţisocialeprecise”247.Darceestemaigravrămâneignorareafabriciiacoloundeartrebuisăseasigureasistenţămuncitorească.

Cânddiscutădespremodulcumseachităburgheziademisiuneadeeducareatuturorcategoriilorsociale,exegetulseexprimăîntr-unlimbajdestuldecritic:,,Burgheziaîngeneralînsăafostdeonesimţiretotalăîncepriveştepemiciiproducătorişicomercianţidinoraşe”248.


147


Unlocaparteîlocupăstudiulfuncţiilorpoliticeîndeplinitedebur-ghezie.Serecunoaştecăîntotsecolul19scenapoliticăromâneascăacunoscuttreipersonajecolective-străinătatea,boierimea,şiburghezia.Poporulnuafostdecâtunsimpluspectator,,caredemulteorinicinuînţelegeacepiesă joacă”249.Străinătateaacreatambianţafavorabilăpentruonouăeconomieşiunnoustatromânesc.Boierimeaacreatstatul.Statulacreatburghezia:,,Iarburghezia,dreptrecunoştinţă,amâncatpeboierişiaconfiscatstatul”250.BurgheziaesteelitapoliticăaRomâniei,eaîşiasumădreptulexclusivdeadecideînviaţapublică.,,Ţaralegală”afosttotdeaunaoemanaţieexclusivăaburghezieişitoateinstituţiile politicepreluatedinApus au fost profitabileburgheziei:,,Clasaburghezăcares-aînfiripatdepeurmainstituţiiloreconomiceşipoliticedeimport,nuşi-aînsuşitînfondspiritulacestorinstituţiuni,darestecertcăafolositenormdepeurmalor.Dacănuaexistatoadaptaresufletească ideală,aexistat înschimbaceaformăstrânsă,precisăşisolidăcareesteadaptareaprininteres”251.

Burgheziaesteclasaceamaiproductivăşiceamaicultă,însăeanuafostastfeldintotdeauna:,,Întoateţărileburghezialaînceputurileeiatrăitdinanumiteprivilegiişimonopoluri.Lanoi,acesteprivilegiii-aufostacordatedirectdestat.”Statulestecelmaimareconsumatoralindustrieiromâneştişiprotectoralindustriei.Elesteşipatronşimareîntreprinzător:,,Bugetulapareastfelcainstrumentulcelmaiputernicdesusţinereaburghezieişidegarantareaprivilegiilorei.”

Altedouă funcţii importante - organizarea şi administrarea sta-tuluistauînatenţiaexegetului.Atribuţiileacesteas-auconcretizatînalcătuireauneibirocraţiişiaunuimarenumărdelegi:,,Pentruromânaorganizapehârtie,întexteşiparagrafe,esteunadincelemaimarivoluptăţi.Statulromânafostconstruit,dacănucauncasteldecărţidejoc,înoricecazcaunulridicatdinteancuridecoduri[...].Această«epocăeroică»aconstrucţiunilorpehârtieastatuluiromânescadatnaştereuneibirocraţiiformidabile”252.ÎnRomâniaadministraţiaestecentruldeiniţiativăşideacţiunepentruoricedomeniualvieţiisociale.Maimult,eas-aimpuscuformeleoccidentaleînconştiinţaşiconduitaromânilor.

249 Ibidem,p.191.250 Ibidem.251 Ibidem,p.192.252 Ibidem,p.197.


148

Manoilescucredeînrolulburghezieideeducarepoliticăanaţiunii.Întrucâtburgheziaacreatlanoiinstituţiileliberaleîirevinemisiuneadificilă de a forma spiritul civic. În trei direcţiimari trebuia să sedezvolte activitatea politică a burgheziei: doctrinară, organizare şidisciplinareagrupurilorpolitice,realizareaunuiconţinutsufletescîninstituţiilepoliticeimportate.Autorulseopreştelafiecaredintreacestedirecţii.Ceconstată?Începriveşteperspectivadoctrinară,stabileştecădefaptnuavemdoctrinepolitice:,,Laintelectualiiromâninuexistăpasiuneadoctrinară,cinumaiaceeaacotidianuluipolitic;preocupareapoliticăaburghezieisereducelaeternul«cândpleacăguvernul»,«cinevine»şilameschineleproblemederemaniereînpersonalulguverna-mental.Cagândiresocialăburgheziaestemaimultdecâtinferioară;singurii intelectuali care au reprezentat la noi o doctrină socială şipoliticăserioasăaufostsocialiştii”253.DintretoţioameniipoliticiaivechiiRomâniiceimaislabidoctrinariaufostliberalii.Toatemarilepersonalităţialeculturiiaufostsituateînafaraşiîmpotrivapartiduluiliberal.Aceeaşisărăciedoctrinarăseîntâlneştelaconducătoriipolitici,iarcândaceştiaauavutideile-auluatdirectdinstrăinătate.Aşaseexplicădecepartideledeguvernământnuauavutoideologieclară,pentrucănuseregăseaînlucrăridedoctrină,ceeaceadeterminatsănusepoatădaunrăspunslaîntrebareaceestedoctrinaconservatoaresauceesteliberalismul.Chestiuneastăruieşiastăzicândceicareseconsiderăcontinuatoriaicelordouăpartidenuştiufoateexactceaufostceledouădoctrine,aducândpermanentcaargumenttezealedoctrineloruniversale.Manoilescupuneochestiunedemaximărelevanţăpentrucomplinirea doctrinarului şi a acţionalului în politica românească.Trebuiespuscămarilenoastremomenteistoricedinepocamodernănuauavutsorginteaînproiecteteoretice,adicăîntr-unfonddoctrinardincaresăseextragăstrategii,alternativedeconducereşiorganizareaunorprocesenoi.

Manoilescuprezintăsociologic,mecanismeledefuncţionareapro-cesuluidedezvoltaremodernăaţării.Dacăburgheziaprindefiniţieesteindependentă,lanoieas-aremarcatprinobedienţăcătreinstituţiide stat, din cauza puterii economice slabe.Exponentul burghezieia fost PartidulLiberal, partid care a căutat să aibă control asuprastatului,şiastfelsăpropulsezeburgheziaîninstanţeledeconducerestatală:,,Liberaliiauinstituitşiaucultivatînţaraaceasta,cuoartă

253 Ibidem,p.201.

149


extraordinarăaservireaprinmaterie.Instituţiilecreatededânşiivi-zautoatepunereamariiburghezii-prinmecanismulintereselor-subconducereacentralăapartiduluiliberal”254.ExegetulrecunoaşterolulPartiduluiLiberalîndisciplinareapăturiiconducătoare:,,Căcierapen-truprimaoară-dupăsecole-cândomarepartedinclasaconducătoarecunoşteaoformăoarecarededisciplinăsocială.”

Boieriiauavutsecuritateamaterialăgarantatăiarindependenţalorafostocauzăpermanentădeanarhiepolitică.Independenţapreamareaboierimiiaavutefectenegativeasuprastabilităţiidomnieişiaţării.Exponenţiilorsuntreprezentanţiipartiduluiconservator:,,Netemându-sedemase,neumilindu-seînfaţaCoroanei,conservatoriiaufostîntoateclipelemari,depozitariineînfricaţiaiinstinctuluinaţional”255.

6. Naţionalismul

Oanalizăaroluluişidestinuluiburghezieinuputeaficompletăfărăexamenulunuifenomenasociatburgheziei:naţionalismul.Manoilescucredecănaţionalismuleuropeans-anăscutşiaevoluatîmpreunăcubur-ghezialiberalo-capitalistă.Naţionalismulburghezieiliberalo-capitalisteaîmpărţitEuropaîncomunităţideintereseadverseşiinamice.Exegetulpune declanşarea celor două războaiemondiale pe seama acestuinaţionalism.Prinurmareacesttipdenaţionalismnusemaijustifică.Astăzinaţionalismulburghezestedepăşitdenaţionalismultotalitar.Naţionalismuldevinescopulsuprem,iarburgheziaunuldinmijloaceleprincareacestaîşirealizeazăidealurilesale.Burgheziavafisusţinutăexactcâtcer intereselecomunităţiinaţionale: ,,Naţionalismultotali-tar-şinumaiacesta-vasupravieţuisecolelorviitoare”256.Asemeneaafirmaţiiapodicticesuntdepartedeîndoialametodicăşideprudenţa,caracteristiciintrinsecialeomuluideştiinţă,decareManoilescunuţineseamadeaceastădată.

Manoilescuvorbeştedenaţionalismuleconomicromânesc.Acestaînseamnăluptaexternăaîntregiieconomiiinterneîmpotrivaintereseloreconomicealestrăinătăţiişiluptadecucerirepeseamaromânilorapoziţiiloreconomicehotărâtoare.

Încontextulepocii,autoruldezbateochestiunecontroversată,româ-254 Ibidem,p.210.255 Ibidem,p.211.256 Ibidem,p.257.


150

nizareaeconomieiromâneşti.Săspunem,căaceastăcerinţăainteresatpe o bună parte din istoricii, economiştii, scriitorii şi antropologiiromânide-alungulunuiveac.Aexistatorealitateasocialăindiscutabilă- prezenţa unui numărmaimare de agenţi economici străini decâtnumărulromânilor.Dupăîncercărinenumărate,Manoilescusecredeîndreptăţitsavorbeascădeeşeculromânizăriiburgheziei.Îiimputăbur-ghezieiliberaletoatenereuşitelesocietăţiiromâneşti.Deşiarfiavutladispoziţiepermanentmecanismelestatuluiprinbirocraţialuieconomicăşineeconomică,burghezialiberalăaadoptatopoliticăfalimentară.NuuităsămenţionezeajutoruldatstrăinilordinţarădeBancaNaţională,cunoscut din propria experienţă de guvernator al acestei instituţiifundamentale.Şievident,nutrecepestePartidulliberal,carenuarfilucratpentruîntreagaburghezieromânească,dincaremotivnus-arfibucuratdeinteresulîntregiiintelectualităţi.Manoilescudăvinapestatul românpentrunefavorizarea elementului economic românesc,remarcând,înacelaşitimp,inabilitateaşimediocritateaconducătoriloreconomieinaţionale.

InconsecvenţaluiManoilescusedovedeşteatuncicândcereromâ-nizareapentrutoţistrăinii,darvorbalui,româniinucunoscnicăieriabsolutul,deciniciîncazulrelaţiilorinteretnice,pentrucăelînsuşiapreciazăcumromânizareatrebuiesăiaînseamăoexcepţie,comuni-tateanaţionalăgermană,aceastăfiindegalăîndrepturicucomunitateanaţionalăromână,încăunargumentdespremanifestareaunuianumitoportunismdetectabilînscriereasa.

7. Rolul şi valoarea instituţiilor

S-adiscutatşisediscutăînspaţiulpublicromânescdespreimpactulsocietăţiiromâneşticuinstituţiimoderne.Contactuldirectaloameni-lorcuinstituţiilearelevatdisfuncţionalităţialeacestora,derivatedinneaderenţalorlatrebuinţeleconcretealeromânilor.Faptulacestaafostexplicatprincaracterulstrăinalinstituţiilor,detaşabiledeparticulari-tăţilepsihologieietniceromâneşti.

Manoilescuaduceoaltăperspectivădeanaliză.Elcredecănecesităţieconomiceaudus laadaptareamultoradintre instituţiilepolitice şiculturaleoccidentale,întemeiuluneiselecţii:,,Toatecelalteinstituţiiliberalo-burgheze-careaufostatribuiteexclusivintereselorcapitaliste-

151


n-auavutniciunfeldelegăturăcunevoileeconomice”257.Reorganizareaadministrativă,organizareasatuluisubformădecomună,modernizareaCoduluipenalnus-auprodusdinmotiveeconomice,dars-audatoratunorfactoriideologici.DoarCodulcomercial,căileferateşiporturile,camereledecomerţ,bursele,legiledeliberalizareacomerţuluişisis-temulmetricaufostcreatedirect,,deinteresuleconomicapusean.”

Întransformarearapidăainstituţiilorromâneştiadominatspiritulfrancez,,prindefiniţieideologicşicutendinţedeprozelitism”,cumîldefineşteautorul.Întrespiritulfrancezşicelromânescarexistasimi-litudiniclare:,,Acestspiritfrancezatriumfatpentrucăeradefaptşispiritulnostru,totdeaunagatasădeaprecăderemotivelorideologiceşisăfacădovadaunuiperfectmimetisminstituţional!”258.Capitalismuloccidentalainfluenţatnumaiunnumărmicdeinstituţiieconomice,tehniceşijuridicecareatingeauintereselesaleşiasusţinutmanifes-tarealibertăţiinumaiîneconomie.Politic,capitalulstrăinurmăreacaordineasadomneascăînPrincipate.

Îndiferenţădejunimiştişidesocialişti,Manoilescunuiaîncalculroluldecisivalinstituţiilorînmodernizareaeconomică:,,Nupecaleainstituţiunilor,cipecaleajoculuideintereses-auprodusoseriedetransformăriprofundeîneconomiaromânească”,fărăsăţinăseamacădinacelaşiarealoccidentals-autransmisinfluenţedintrecelemaidiverse,concretizate,inclusivîneconomie,îninstituţiipolitico-juridice.Manoilescu se află într-oprofundăcontrazicere când susţine cănuinstituţiileaudeterminatprefaceriesenţialeîneconomie,darrevinedeslaaserţiuneadesprerolulstatuluiînsusţinereaburgheziei.Or,nuputeaunstatmedievalsăpropulsezeburgheziacaoclasăfundamentalăîn societate, de unde divorţul dintre stat şi societate, semnalat deMaiorescu,EminescuşiCaragiale.

Analistulrecunoaştesemnificaţiarealăaconţinutuluisufletescîninstituţii.Manoilescuconsiderăcăproblemainstituţiilordeimportaredouăaspecte:1.Problemageneralăavaloriieducativeainstituţiilor;2.problemaparticularăavaloriişioportunităţiiinstituţiilordeimportînţărileînapoiate.Estedelimitatăoproblematicăgeneroasădestudiualproceselordedezvoltaremodernăprindimensiuneapsihologicăainstituţiilor.Autorulsemulţumeşte,niciaveaaltăalternativă,cuscurteconsideraţiiceaumenireadeaargumentanecesitateainstituţiilorîn



152

câmpulsocialşipoliticromânesc.Deaceea,pentruManoilescuestelimpedecăsocietatearomâneascăafostrevoluţionatădesusînjos.Revoluţiainstituţionalăs-afăcutînacelaşitimppedouăplanuri:ide-ologicşieconomic.Instituţiilesuntinstrumentedecontinuitateşidestabilitatesocială,princareseexercităînmodpermanentinfluenţaeducativăaeliteinaţionaleasupramaselor.

Începriveşteoportunitateainstituţiilordeimport,acestea,,suntîngeneralsuspectedeinadaptabilitate”259,pentrucăestepreamaredecalajuldintreexigenţelelorşistareamoravurilor,încâtoperalordeeducaţiedevineimposibilă,şielcereunanumitcriticismraţionalşimăsuratfaţădeinstituţiileşiideiledeimport.

SolidarcuE.Lovinescuprivindmoduldeadiscutadespreevoluţianoastrămodernă,isealăturăîncerereaacestuiadeasefaceuninventaralinstituţiilortrecutului,întrucâtelcrede,spredeosebiredeistoriculliterar,căacesteaauexistatşipotfirepuseînacţiune.Elînsuşidăcaexemplubreasla,instituţiatradiţionalăcareasalvatpemeseriaşiiromâ-niînfaţainfluenţelorstrăine.Manoilescuexprimăoatitudinenormalăfaţădeimpactulcuinstituţiilemoderneşiprecizeazăcătrecereadelaformal lacalitativnuestespecificădoarromânilor.Funcţionarearepetatăşicontinuăaoricăreiinstituţiiducecuvremealaoadaptareautomatăîntrescopulşispiritulsău,întreeaşiconţinutulsufletescaloamenilor260.

8. Elitele româneşti

Deosebireaîntreliberalişiconservatoriprivindcăiledemodernizareaţăriiestepusăpeseamadiferenţeidintotdeaunadenivelsufletescşiculturaldintreei.Şiaicisepoaterecunoaşteeternaantitezădintretipul estetic şi reacţionar, specific conservatorilor, şi tipulpolitic şirevoluţionar-caracteristicliberalilor.

Manoilescu îşi pune îndreptăţit întrebarea dacă burgheziaromâneascăesteoelită,interesatfiinddeorganizareaşiconducereainstituţională,cudeosebireceadelanivelstatal.Elsocoteştecăelitaprinînsăşinaturaei,trebuiesăcumulezetoatefuncţiiledeconducere,întoatesectoareledeactivitatenaţională,darurmareauneiselecţiişicirculaţiiaelitelor.Dinanalizacomparatăaburghezieiromâneşti


153


cuburgheziafranceză,germanăşiamericanăconstată ,,deficitulderesponsabilitate”alburghezieiromâneşti.

Oelităadevăratăestenumaiaceeacareîmplineşteînacelaşitimpfuncţiile de conducere în toate cele trei sectoare fundamentale alesocietăţii:funcţiapolitico-militară,funcţiaeconomico-socialăşiceaculturală.Existăosolidaritateaacestorfuncţiiesenţialecareconstituieconducereauneisocietăţi.Elitaoricăreiţări,îndeplinindacestefuncţii,trebuiesăpotenţezetoatevirtuţileexistentealemaselor-munca,di-sciplinaşivitejia-transformându-leînforţenaţionaleefective-forţaeconomică,forţapoliticăşiforţămilitară.Funcţiadeveniriisociale,funcţievoluntară,necodificatăşineremunerată,dupăcumodescrieManoilescu, aparţine elitei, şi este îndeplinită demarii originali şiîndrăzneţi,creatorideidealuri.Înevaluareaelitelorelenunţăprinci-piuleconomieiforţelor-unomcompetentnutrebuiesăîndeplineascăniciodatăofuncţieinferioarăproprieisalevalori,iarsocietateaesteobligatăsăseorganizezepeacesttemei.

Cu toate accentele critice,Manoilescu recunoaştemeritele eliteiromâneştiînedificareastatuluiromânmodern:,,Laînceputulveaculuial19-lea,cândnuexistaniciconştiinţănaţionalănicivreoarmăturădestatromânesc,elitaaînţelescăceamaimareurgenţăeracultura.Eatrebuiasă-ideapoporuluiconştiinţaunităţiisaleşitoteatrebuiasăpregăteascăorganizareatehnicăaaparatuluimodernalstatului;culturaînsemnaatunciprezentareînfaţalumiişiforţa”261.Toatăactivitateapentruculturăs-adesfăşuratpedouă linii.Prima-descoperirea înistorie,înfilologieşiînfolcloraelementelororiginalităţiiromâneştimenitesăafirmeînfaţalumiifiinţanoastrănaţională262.Adoua–fazatehnică,includetoatecunoştinţelecarefaciliteazăconstituireastatuluişidezvoltareavieţiimaterialeasocietăţii.,,Înfrunteaacestoraastatştiinţajuridicăcareaavutunrolobsedantde-a-lungulveaculuial19-lea,servindlaconstrucţia,printexteşiparagrafe,atuturorinstituţiilornoastre”,conchideManoilescu.

Ces-aîntâmplatcuburgheziaromânească?Manoilescucredecăaceastaaînţelesdemultnevoiadeadispuneconducereaîntoatemarilesectoarealevieţiinaţionale,darunasemeneaobiectivnuafostatins

261 Ibidem,p.393.262Aceeaşiideeaafirmat-ounantropolognorvegianîndeceniul10alsecoluluialXX-

lea,decidupă50deanidelaaserţiunileluiManoilescu,veziThomasH.Eriksen,Ethnicity and Nationalism,PlutoPress,1993.


154

niciodată.Numaifuncţiamilitarăafostîmplinităexclusivprinbur-gheziaromânească.Funcţiapoliticăşiceaculturalăaufostpenetratedeelementeevreieşti, iarviaţaeconomicăa fost înmicămăsură înmânaromânilor.Burgheziaromâneascănuvafioelităpânăcândnuvacâştigarolulconducătorîntoateacestesectoaredeacţiunesocială,şideaceeanuesteîncăelitănaţională.

Pentruobservatorulvieţii româneşti sedesprinde faptulanulăriiprincipiuluiautorităţiinaturale,aaceleiautorităţicarenuarenevoiedeteoriicas-ojustificeşinicidesancţiunicas-oimpuie,cudeosebiredecândboierimeaadispărutcafuncţienaţionalăşisocială,şiodatăcuadoptareavotuluiuniversal.Manoilescucredecăpoporulnuvedeînburghezieunmodelalperfecţiunii.Recunoaştesuperioritateaabsolutăaburghezieiromâneştiînculturăşiînîndrăzneală,darculturasingurănuestesuficientăpentruaocalificadreptelităşidecioclasăconducătoare.Calităţile sufleteşti definesc categoria socială a aleşilor.Burgheziaromâneascănuarepsihologicosuperioritateabsolutăşinicimăcarunarelativă încomparaţiecumasele.Burghezian-aregenerozitate,n-areţinută,nuaremaialescaracter:,,Nimicnucalificămaipenibilmediulnostruculturaldecâtoportunismulfărălimită,caresevădeştelafiecarepas,chiarînapreciereavalorilorpurintelectuale”263.

Superioritateaabsolută,caşicearelativă,auneiclaseconducătoareeste determinată de unproces sistematic şi continuude selecţiune.Seconstatăcăînburgheziaromâneascăseintrăpreauşor.Ofamiliestabilită înburghezia româneascăprinmeriteleuneigeneraţiinu-şipăstreazădecâtrarfiliaţiuneaîncadrulaceleiaşiprofesiuni264.Principiuldinasticatâtdefecundînfamiliileburgheziiloroccidentale,esteraroperantlaromâni.

9. Statul

Am,amintitdemaimulteoridespreacreditareadecătreManoilescu

263 Ibidem,p.280-281.264 Manoilescu sesizeazăun fapt de importanţă deosebită în evoluţia societăţii capi-

taliste,anumeduratacapitaluluiculturalşiereditar,ideecarepesteanivafienunţatăşideistoriculfrancezF.Braudel.Printrecondiţiilededezvoltareacapitalismului,Braudelenumerăoeconomiedepiaţăbinestructurată,longevitateaîncadrulaceloraşifamiliişiacumulareacapitaluluiîninteriorullor,funcţionareapieţeimondialeşipracticareacomerţuluiladistanţă,F.Braudel,Jocurile schimbului,I-II,traducereşipostfaţădeAdrianRiza,EdituraMinerva,Bucureşti,1985.

155


aroluluistatuluiînformareaşidezvoltareaburghezieiromâneşti.Eldiscutădespreexistenţauneicrizealiberalismuluişiacapitalismului,cuefectulcelmaiimportant-erodareastatutuluiburghez.Odatăcuprimulrăzboimondials-aaccentuatcrizadeexpansiuneacapitalis-mului.Dea-lungulsecoluluialXIX-leaburgheziareuşisesaasigurepopoareloreuropeneoprosperitatecrescândăprindeschidereacontinuădenoidebuşeuri,datorităaserviriieconomiceatuturorţărilorsemici-vilizate.Fenomenuldominantaltimpuluinostruestedescentralizareaindustrialăalumii.Burghezianumaireuşeasaasigureprosperitateanaţională.Prăbuşirealiberalismului,caprincipiugeneraleconomicşipolitic,nuînseamnăşiprăbuşireaîntreguluiedificiusocial.

Dupăce teoretizează revenirea la formesocialevechipeprinci-piul evoluţiei în spirală, exegetul afirmă: ,,Astăzi forma superioarăde întoarcere a istoriei se cheamă totalitarism. [...]Victoria statului-reprezentândcomunitateanaţionalăsubconducereacelormaibuni-asupraforţelorcapitalismuluiliberist,afostceamaifrumoasăizbândăpecarearepurtat-ovreodatăideeadenaţiuneasupraegoismuluidegrupsocial”265.Sevaajungeprinstatulcorporatistladematerializareaprogresivăamobileloreconomicealeburghezieişilaînlocuireabe-neficiuluimaterialprinbucuriadearealizaizbânzieconomice,ideedacănusimilară,celpuţincomparabilăcutezamarxistădespreorga-nizareasocietăţiicomunistepeprincipiuldelafiecaredupăcapacităţifiecăruiadupănevoi.Cearînsemnabucuriaderealizărieconomice,dacănuactivitatedesfăşuratădincolodemotivaţiastrictmaterială?Manoilescuneglijeazăspecificulnaturiiumaneorientatădeaspiraţii,idealurişimotivaţii,cutoatecăînaltăparterecunoaşterolullor.S-adoveditcuprisosinţăcădincauzalimităriilibertăţiideopţiuneniciunregimtotalitarnuarezistat.

Deşiaafirmatdirect,faptrecunoscutdeexegeţideaisăi,deosebireadintreconcepţiasadesprecorporatismşialteviziunidespreaceeaşichestiune,totuşiînRostul şi destinul burgheziei româneştifacetrimi-terilatipulgermandecorporatism.Seînţelege,departedenoidea-letichetapeeconomistulşisociologulManoilescudreptideologfascistsaunazist.Trebuiespuscăsavantulromân,cutoateaspiraţiilesalepo-litice,nuaaderat,înplanulacţiunii,laideologiafascistă.Teoretizareacorporatismului,careseîntâlneşteînuneleprivinţecudoctrinelefasci-ste,nusesuprapuneacestora.Nuestemaipuţinadevărat,Manoilescu

265M.Manoilescu,op. cit.,p.328.


156

amestecăanalizeştiinţificeexcepţionalecuaserţiuniideologice,uneledeorarăprecaritate.

CeînţelegeManoilescuprincorporatism?Unmoddeorganizaremenităaducelacreştereaeconomică,şipeaceastăbază,aprosperităţiifiecăreinaţiuni:,,Formulafundamentalădeorganizare-oricarei-arfinumeleşideosebiriledenuanţedelaţarălaţară-estecorporatismul”266. Aceastăformădestructurareaputeriistatalevinedupăepocadeex-pansiuneaindustrialismuluioccidentalceaavutcaefectacumulareadebogăţiidecătreţărileindustrialeşisărăcireacronicăaţărilorneindustri-alizate.AutorulSecolului corporatismuluiconceperegimulcorporatistcaunultotalitarcumisiuneadearealizauncontrolalpreţurilor,salariicontrolate,stabilitateapreţurilorinterne,impozit,toatefiindmijloacedeasigurareaprogresuluieconomic.Totalitarismulcarestădeasuprapartidelorşiaclaseloresteurmarealogicăanaţionalismuluivictorios:,,Statultotalitarapareastfeldreptceadintâiîncorporarepoliticăsincerăşiadecvatăanaţiunii.”Corporatismulîngăduieoorganizaţiepluriformăşispecificăfiecărei ţăricudiferenţierişiparticularităţicaresă ţinăseamadetradiţiileşidegeniulfiecăruipopor,afirmăManoilescu.

Diferenţadintreunregimsocialistşiunuldeeconomietotalitarăestecăînprimulconducătoriiindustrieisuntfuncţionarinumiţidestat,pecândînaldoileaproprietariisuntselectaţiprinereditateşiprincapa-citateafiecăruiadeasemenţineînfrunteaîntreprinderiimoştenite.

Vorbind despre viitorul burgheziei româneşti,Manoilescuformulează cerinţa necesară a elaborării unor prognoze întemeiateştiinţific:,,Nupoţifabricadupăpropriaînchipuireosocietatecaresătrăiascăşisădureze”267, iarmaidepartescrie: ,,Destinulburghezieiromâneştinupoatefi înfăţişatnicicaoprognozăprecisă,nicicaoviziunemistică.Ştiinţanuofaceposibilăpeceadintâişinuoîngăduiepeceadeadoua”268.Oameniiauinterese,idealuripropriişilevorre-alizateaşacumvorei.Cutoateacesteprecaţiuni,Manoilescunuţineseamapermanentdeele.

Previziunea evoluţiei burgheze este determinată de sincronismşi interdependenţă. Savantul român concepe dezvoltareaRomânieinumai în relaţie cuEuropa, aşa cum s-a întâmplat în toată epocanoastrămodernă:,,pecalesăseproducăşidedataaceasta,cums-a

266 Ibidem,p.335.267 Ibidem,p.342.268 Ibidem,p.349-350.

157


produsdeatâteaoriînultimeledouăveacuri,întredezvoltareasocială,economicăşipoliticăalumiişiaceeaanoastră”269.DinacestpunctdevedereManoilescupoateficonsideratpromotoralstructuriloreuro-pene.Viziuneasanuseaxeazăpeunautarhismeconomic,dimpotrivăsedetaşeazăprinrealismulei.ÎnaceeaşidirecţiecaşiLovinescu,elafirmăfărăechivoc:,,EstecopilărescsăsepresupunăastăzicaoţarăcaRomâniapoatesăaibăodezvoltaresocialăşieconomicăabsolutautonomă”270.El credecă sevacrea lanoiundinamismeconomicaşezatpeproprietateaprivată,,,dardesprinsdeacelegoismferoceşideaceaîngustimedemintecarecaracterizeazăburghezia.”Sfârşitulcelei de a doua conflagraţiimondiale îl prevedea a fi unul al unuiînceput de organizare a structurilor europene: ,,Războiului nu-i vaurmaoetatizare,cioreprivatizareaeconomiei.Pescarăeuropeanăorganizareaeconomiei seva faceprincartele internaţionale şiprinplanurigeneraleeuropene”271.

Stateleeuropenevorconsimţilaunelesacrificiiaparentesaurealeale libertăţii lor, pentru a realizao formă superioarădeorganizarecontinentală.Înloculnaţionalismuluiburghezşicapitalist,sevaafirmanaţionalismul totalitarnăscutdin înţelegereapentrunouaEuropăşisortitarealizaconcordanţadintreintereselenaţionaleşiceleeuropene,susţineManoilescu.

În ceea cepriveşteRomânia, aici seva instauraun stat carevaschimbarelaţiasat-oraşînsensulrealizăriiechilibruluidintreele.ObunăpartedinmărfurileimportateînRomâniavorfidestinatesatelor,sporindu-sedebuşeulindustrieistrăine,rectecentral-europene.Ţăranulromânvafiunmareconsumator,credeManoilescu.Elreitereazăideeadespremisiuneaburgheziei înprocesulde industrializare a satelor:,,România nu-şi va găsi nici echilibrul, nici prosperitatea decât înziuaîncarevaadaptaînchipraţionalnumărullocuitorilorsăiruralilasuprafaţapământului săucultivabil.Celpuţinunsfertdin ţăranispreindustriişimeserii,iatălozincadeceniilorcevaveni.Dublareamuncitorilordetotfeluldinindustrieşimeserii,iatăadouaformăaaceleiaşilozinci!”272.Pentruarealizaaceastasarcinăburgheziatrebuiesărenunţelapreocupareaexclusivăabeneficiuluiindividualşisăfacă

269 Ibidem,p.350.270 Ibidem,p.351.271 Ibidem,p.339.272 Ibidem,p.380.


158

dinindustrieunmareinstrumentdeprosperitateamaselor.ÎnnouasituaţiecearapareînEuropacorporatistă,burgheziacaclasă

socialărămâneindispensabilă,iardispariţiaeiaraducedezorganizare,haosşimişcărisociale.Nuexistăaltăclasăcapabilădeaorganizaviaţasocialăşieconomică.Înacestsensîşiexprimăîndoialacăţărănimeaarputeaproducemareatransformare,eanuesteunelementpropulsorşiconducător,cireprezentativşiconsultativ.Câtpriveşteproletariatulindustrial,acestaesteconsideratunpericolpentruburghezie.

Autorulvorbeştededeficienţele internealeburgheziei.Singurulpericolinterioradevăratpoateveninumaidinsciziuneaelementelorburghezepropriu-ziseşicelepseudo-burgheze.Manoilescuapreciazăcăburghezianuaredestulăîncredereîneaînsăşi,nuareîndrăzneală.Nuexistă lanoiodoctrină şi conştiinţăburghezăcare să-i facăpeburghezimândri de superioritatea lor intelectuală: ,,La noi în erademocraţieis-auexaltatnumaivirtuţilemaselor.”Burghezianuaratăprinnimicoconştiinţădeclasăconducătoare,dimpotrivăaratălipsasentimentuluiintimallegitimităţii.Inexistenţaconştiinţeideclasăaburghezieisedatoreazăpasiuniisectaredepartid.Oideedemareac-tualitatereprezintăaserţiuneasadespretendinţeleburghezieiromâneştideapreluaformeanacronicedincapitalismulapusean:,,Nenorocireanoastrăestecaneadaptămpreabinefazeioccidentaleacapitalismuluiîndeclin,caracterizatăprintoateformeledeobosealăşimaialesprinbirocratizare”273.

În noua structură burghezia se va subordona statului, urmare asăvârşirii unei revoluţii pentru calitate, care se traduce în acţiuneaclaseiconducătoarederefacereaţăriiînfiinţaeimorală,sădeama-selorîncredereînelită,săcreezeoadevăratăcomunitatenaţionalădetiptotalitar.Aşadar,aceastărevoluţiepentrucalitateesteorevoluţiesufletească.Statulînsuşiestevăzutcaoentitatesufleteascăşitrebuieconceputcaatare,eltrebuiesăfiepopular,săfieexpresiainstituţionalăalegăturiifiecăruiadintreromânicutoţiceilalţiromânişimaialesalegăturiieliteicumasele:,,DestinulRomânieiatârnădemăsuraîncaregeneraţiiletineredeastăzi-şicelecarevorurma-,vorînţelegecăînRomâniaasositerarevoluţiilorpentrucalitate./Închizânddefi-nitivciclulrevoluţiilorpentruformăşialrevoluţiilorpentrudrepturi,neamulnostruvafacesaltulcelmaimaredinistorialui,înziuacând

273 Ibidem,p.376.

159


îşivaîncordaputerilecasaatingăidealulcalităţii”274.

10. Psihologie etnică şi burghezia

Manoilescuexamineazăspiritulcapitalismuluilaromânidinper-spectiva etnică, prima tentativă autohtonăde a stabili dimensiunileconduitelor,sentimentelor,atitudinilorşiconcepţiilorcapitaliste.Uncapitolîntregdincarteasaesteconsacratpsihologieişistiluluideviaţăaburghezieiromâneşti.

Dupăexeget,existănişteconstantealespirituluiburghez.ElreiaideealuiSombartpentrucarespiritulburghezieiconstăînnăzuinţadeaîntreprinde.Conduitaburghezăestechintesenţautilitarismului,iarmoralaburghezăreprezintăcultivareavirtuţilorcarerentează.Cuprivirelapsihologiaburgheză,sespunecăaceastaesteaxatăpeago-nisireşiraţionalizare,calcul,estompareafantezieişiasentimentului,metodă,disciplinăşiautocontrol.Burgheziaarăspânditîntoateclaselesocietăţiimentalitateacalculatorie.Calcululşioportunismulsuntesenţaburgheziei.Burgheziaesteobiectivizareaşidepersonalizareaînafaceri.Ceimaimulţigânditorişiliteraţiasociazăideeadeburgheziecuaceeademediocritateşiplatitudinesufletească.

Nuvomaveaoelităpânăcândnuvomaveadestuioamenicapabilisă-şisusţinăconvingerile,săsuferepentrueleşisăseafirmeînviaţapublicăprincaracter,afirmăManoilescu.Altfel,celelaltecaracteri-sticipecarealţiexegeţile-aumarcatpozitivsuntrepudiatedecătreManoilescu.Săluămexempluladaptabilităţii,reliefatădeM.Raleacamodalitatedesupravieţuireetnică,devinelaautorulnostruotrăsăturăinacceptabilă: ,,Adaptabilitatea este ceamai umilitoare din toatecalităţileomeneşti.Numairezistenţaşireacţiuneainspiratedemobilesuperioare,semnaleazăexistenţaelitelor”275.Cutoateacestea,exegetulnuezităsăsusţinăcăintegrareaburghezieiromâneştiînspiritulnouluiveacvafifavorizatădecalitateapermanentăaspirituluinostrucareestecomprehensiunea,adaptabilitateaşidarulimitaţiei,dareavacunoaşteşipresiunileEuropei.

Plecând de la disocierea lui Sombart între naturile burgheze şinaturileeroice,Manoilescudistingegrupurilesocialeautohtoneaptedeoviaţăşiactivitatecapitalistădeacelealipsitededisponibilitatela

274 Ibidem,p.397.275M.Manoilescu,op. cit.,p.287.


160

spiritulcapitalist.Spiritulnostruromânescestedepartedeaaveavreopredispoziţie

pentrucapitalism:,,Fireanoastrănefacemaicurândanticapitalişti.Deaceeastrăiniiaupututcuatâtauşurinţăsăpreiafuncţiunilecareţineaude capitalism.De aceea românii înlocuiesc pe capitalişti numai denevoie,atuncinupotfacealtfel.Înoricecaz-şiacestaestefaptulpri-mordialdelacaretrebuiesăplecăm-românuln-areprinpredestinaţievirtuţiburgheze.Ţăranulnostruesteînspeciallaantipodulcapitali-smului.Cândarebanifacedineisalbegreledeauratârnatedegâtulfetelor,darnu-l«plasează»şinu-lspeculează!”276.Româniisegăsescmaicurândîntrepopoareleeroicedecâtîntrecelemercantile.Noinuavemafinităţipentrucapitalismnicipecaleereditarăşinicipeaceeaamediuluideviaţă.Puţinepopoareaupredispoziţiipentrucapitalism-florentinii,scoţieniişievreii,conchideManoilescu.Pentruromânviaţasedesfăşoarădupăaltenormeşicriteriiaxiologicedecâtceleceauimpusspiritulcapitalist:,,Concepţiadeviaţăoriginarăaromânuluiestetotcepoatefimaidepartedecapitalismşideburghezie.Românulestemaicurânddiletantdecâtsistematic,poetdecâtmercantil,boemdecâtburghez”277.Românulareoconcepţiecalitativăavieţii.Viaţaluinuestebazatăpecalculşiprevedere,nusegândeştelaziuademâine:,,Înfundulsufletuluisăuromânuldispreţuieştebanulşiatuncicândîlareşimaialesatuncicândnu-laredeloc.[…]ViaţaromânuluinuestecalculatănicipescaraluiMamonnicipeaceeaaluiChronos”.Celdintâidefect,launpoporagricolcumestealnostru,esteindivi-dualismulnegativşinesănătos,cetrebuiecorectatnumaiprinmuncaindustrialăundemaşinaînvaţăpeomsalucrezeordonatşicoordonat,încadrulcolectivreprezentatdeatelier.

Cumadevenitpoporulromâncapitalist?Odatăcuinstituţiilebur-ghezes-auimportatdeprinderişivirtuţiburghezedinnevoiaminumu-luideefort,ideeregăsităşilaEminescu.Multmaitârziu,dupăceaufuncţionatuntimpacesteinstituţiiaufostadoptateşinormeledeviaţăcestaulabazalor.Manoilescuvedecanecesarăcultivareavirtuţilorutilitariste:probitatea,exactitateaşiseriozitatea,acesteafiinddimen-siunialespirituluiburghez.Unadintrecelemainecesaredeprinderisocialepentrumediulromânescesterigurozitatea:,,Burgheziaesteunregimdeasprimepentruoameniilipsiţideseriozitate.”


161


Valorilevieţiiburghezesuntegoiste şi ideale.Celeegoiste sunt:rangul,confortul,securitatea.Celeidealesuntfamilia,patria,religia:,,Clasanoastrăburghezăfiind,îngeneral,proaspătăşiridicatădejossegăseşteîntr-oadevăratăinerţieascensională.Pentrueaesteunaxiomcafiul trebuiesăajungămaisusdecâtpărintele.Şiaceastăduce laepuizareaierarhieisociale,îndouăsautreigeneraţii”278.Ciocoismuleste un fenomen specific românesc şi se întâlneşte la toate claselesociale,,darînchipsuperlativlaburghezie.”Înschimb,nuexistăomaredistanţădelaclasălaclasă.Cordialitateaşifamiliaritateaestenotaraporturilorsocialeromâneşti.

Boalaspecificăaburghezieiromâneştiesteparvenitismul.Burgheziaromâneascăpreţuieştemaimultranguldecâtavereaşigoanadupăaverenuestedecâtunmijlocdeaobţinerangurisociale.Românulaşteaptătotul de la stat.

Oaltădimensiuneapsihologieietniceromâneştiesteintelectua-lismul burgheziei româneşti, devenit prejudecată şi uneorimanie.Clasificareaoamenilordupăculturasuperioară,secundarăsauprimarăareovaloaremaimarelanoidecâtlaalteburghezii: ,,Oriceromânvrea să fie întâiministru, apoiprofesor celebru şi numai la sfârşit,marebogătaş”279.

Exegetului nu-i scapă rolul cultural al burgheziei româneşti şiprezintăfuncţiileculturalealeacesteiclase.Înviziuneasa,toatăculturanoastrăînaltăestecreatăşiîntreţinutăexclusivdeburghezie.CutoatecăburgheziiromânisuntînmulteprivinţesuperioriînculturăburghezilordeaceeaşicategoriedinOccident,întreculturaburghezieişiculturamaselordinRomânia.existăomaredisparitate,peseamacăreiasepunmultedintredeficienţelevieţiisocialeşieconomice.AcestdemersîioferăluiManoilescuprilejulunuimicexcursdesociologieaculturiişi de accentuare a rolurilor culturale ale burgheziei: producătoare,distribuitoareşiconsumatoaredevaloriculturale.

Unfenomenparadoxalseîntâmplăînculturaromânească,unde,deşiburgheziacreeazăşisusţinecultura,seconstatăcăşcoalaşiculturasuntîmpotrivaburgheziei.Spiritulcareadominatşcoalaşieducaţiaestepseudo-burghezşinicidecumburghez.

O elită naţională nu-şi poate împlinimisiunile ei decât dacă îşiîntrebuinţeazăinteligenttimpullăsatliberdeocupaţiunileprofesionale,



162

consacrându-lunorocupaţiivoluntare.Deaceea,diletantismul este,,unadinpuţinelefrumuseţialesocietăţiiburgheze.”

Manoilescu ţine să sublinieze structurarea sistemului de valorialeburgheziei româneşti înurmătoareasuccesiune: rang,confort şisecuritatea traiului, spre deosebire de burghezia occidentală, axatăpeavere,confortşirang:,,Ideearomânuluidespreavereşivenitesteepicuriană;scopulacestoraesteconsumulcu toatebucuriile lui [...]pecândOccidentulpunepreţpeagonisire,pesiguranţăşipeviitor,burghezianoastrăpunepreţpecheltuială,pesiguranţă,peprezent.PecândburgheziidinApuslucreazăpentrucopiiilor,burgheziiromânilucreazăpreaadeseorinumaipentrueiînşişi”280.

Familia este valoare ideală pentru burghezul român, dorinţa deaaveauncăminîlcaracterizează.Burgheziaestesinguraclasăcaretrăieşteîntr-unsentimentdesiguranţăpecarenimicnu-ljustifică.,,Ofamiliecutradiţieesteunadevăratcapitalnaţional”,afirmăautorul.Deşi burghezul român acordă prioritate familiei, se întâlneşte rardinastiaprofesionalăîntr-ofamilieromânească:,,Tipuloccidentaldeindustriaş,dintatăînfiu,lipseştelanoicutotul”,credeManoilescu.

Asemenea altor exegeţi români – C. Rădulescu-Motru, D.Drăghicescu,M.Ralea-Manoilescuobservăsentimentulreligiosex-teriorlaburgheziaromânească.Creştinismulnudominăşinicimăcarnu stăpâneşte viaţa burghezului.Religia burgheziei româneşti esteoreligiededumincă;eanu-icontroleazăconduiteleîncelelaltezilealesăptămânii,odovadă înpluscaburgheziei româneşti îi lipseşteeducaţiareligioasă.

Manoilescuareoatitudinedeosebitdecriticăfaţădeintelectuali.Remarcă deficienţa sufletească a intelectualului, înfăţişată în stilulpamfletului,accentuândpeinstabilitateamorală,civicăşiideologicăaacestuia.

Profilulpsihologicalromânului,şiînspecialalburghezuluiestecompletatcuoanalizăatradiţiei,caredupăcumamobsevat,este,laManoilescu,temeliaevoluţieioricăreinaţiuni.Carteasaafirmă,,untradiţionalismştiinţific”şisusţinecă,,tradiţionalismulvremiinoastresevaintegraînveacşivaconstituiformaideologicădereconstrucţieasocietăţiiromâneşti”281.Manoilescudiscutădespreforţelelatentealetradiţiei.Primadintreeleestespiritualitateacreştinăşiortodoxă,,,parte


163


integrantăaînsăşiideiidenaţiuneromânească.Dararfigreşitsăseidentificeortodoxiacuromânismul”,pentrucăortodoxiaaconstituitunfactorsupranaţionaldesolidaritatecreştină.Oaltăforţălatentă-ideeaapărării,estesocotitădeeloprezenţăcontinuăînistorianoastră.

Alături de aceste forţe au funcţionat principiile de organizare anaţiuniiromâne.Primulesteprincipiuldeorganicitateînconstituireaîn-tregiisocietăţi.Colectivitateavecheromâneascăn-afostclădităpeideigeneraleşiabstracteciînmodempiric,penaturalitate,pebun-simţ.Unaltprincipiu–solidaritateaverticalăanaţiunii,s-amanifestatprintr-ofuziunesufleteascărealăîntreelitaboierilorşimasaţăranilor.Altreileaprincipiuestesubordonareaeconomieivalorilorvieţii:,,Poporulnostruaveaoeconomieînchinatăvieţii,iarnuoviaţăînchinatăeconomiei.Întreagasocietateistoricăromâneascădelaboieripânălaţăranierapredominatădechemărimistice,deimperativereligioasesaudesvâc-nirialesângelui,darniciîntr-uncazdemomentemateriale.”

Tradiţionalismul românesc capătă expresie în ortodoxie, româ-nismmilitant, elită apărătoare şi paternală, antimaterialism.Acesttradiţionalismesteorealitateactuală,,,ocerinţăşiunprocesimperativalveacului.”

Acreditareatradiţionalismuluiurmăreşteunţel,anumejustificareacorporatismului.Toatevirtuţileşideviaţăcerutedecorporatismseregăsescînprincipiiletradiţionalismului.Construcţiacorporativăesteoformătradiţionalădeviaţăromânească.Noiamavutşiocomunitatepopulară,pevremeacândboierimeacusimţulrăspunderiiseîngrijeadeoţărănimecusimţuldatoriei,spuneManoilescu.

10. Exegeza ideilor lui M. Manoilescu

Indiscutabil,aceastălucrarealuiManoilescunuabeneficiatdeinte-resulcriticşianaliticasemănătorceluipentruscrierilesaleeconomice.Laapariţiaei,revisteledefilosofieşisociologiealetimpului,cucâtevaexcepţiilacarenereferimîncontinuare,nuaurecenzat-o.Contextulîncareafostpublicatăacontribuitlaaceastăneluareînseamăauneiadintrecelemaiincitantecărţi.

NicolaePetrescu,unuldincolaboratoriilarevista,,LumeaNouă”aluiManoilescu,prezintăoamplăanaliză,remarcândcălucrareaeste,,oexaminaretemeinicăşicuprinzătoareaburghezieiromâneşti.”,,,o


164

lucrarecedepăşeşteînideişifaptepetoatecelelalte”,,,titlullucrăriiparesăindicemaimultunprogramdecâtodoctrină”282.Aceststudiuafirmărolulconstructivalburgheziei,susţinePetrescu.Princriticasaasupraburghezieicăaneglijatţărănimea,ManoilescuseînscrieînliniaJunimii.Criticasebazeazăpedateşifapte,ceeacedetermină,,evitarea schematismelor rigide şi a raţionamentelor unilaterale”283. Recenzentulobservă,pebunădreptate,căanalizaluiManoilescunumarcheazălipsaspirituluivocaţionalalburghezieinoastreşiaceastăexplicădăinuireasuperficialităţii înacţiuneaşigândireaburghezieiromâneştişilipsadecontinuitateînviaţainstituţionalăaţării.

I.DidilescuconsacrăunamplustudiucărţiiluiManoilescu.Dintruînceputapreciazăcă lucrareaeste ,,ocarteplinădespirit,devervădeidei,darşideclocotitoareafecte.Tocmaideaicişigreutateadeaosubordonaunuigen”284.Sesubliniazăcriticaactivităţiiburghezieiromâneştidupăcriteriulinteresuluinaţionalşial,,interesuluiintegralalţării.”SociologialuiManoilescuoscileazăîntreprofetismşicritică.Didilescucredecăînanul1944autoruln-armaisemnadecâtextremdepuţinedinpreviziunileatâtdecategoriceşiatâtde,,lipsitederisculdeafidesminţitedeevenimente”,aşacumafirmaînsuşiManoilescu.Dinacestmotivrecenzentulopinează: ,,MetodanormativăşicultulprofeţiilorconcureazăastfelpentruafacedinRostul şi destinul bur-gheziei româneşti oadmirabilălecturăpolitico-literară,cenuareînsănimiccusociologia”285.NuîmpărtăşeştecriticafăcutădeManoilesculuiZeletinşioconsiderăpărtinitoare,chiardeformată.ÎireaminteştecăZeletinnuaconfundat libertateadegrupmedievalcu libertateasecolului19. I.Didilescu îl judecăaspruşicredecăprivireacriticăasupraevoluţieiburghezieinoastrenuaduceideiesenţiale.Defapt,universitarulieşeannutrececuvedereaniciaserţiunilefaimoasealeeconomistului.Dupăcerecunoaşte:,,Teoriaproductivităţiisuperioareaindustrieiesteastfelcheiadeboltăaconstrucţieiteoreticedinlucraread-luiManoilescu”286îiatrageatenţiacănusepoatesusţineînprincipiuacţiuneadeindustrializareprinargumentul,,superiorităţiiintrinseci”

282NicolaePetrescu,Mihai Manoilescu, Rostul şi destinul burgheziei româneşti,,,RevistadeFilosofie”,iunie1942,p.350.

283 Ibidem,p.355.284I.Didilescu,Burghezia văzută de un economist,,,Ethos”,nr.11944,p.108. 285 Ibidem,p.109.286 Ibidem,p.116.

165


aindustriei.Seanalizeazăconceptuldeburghezieşisefaceobservaţiipertinente

latezeleluiManoilescu.Porninddelacercetărialeunoristoriciocci-dentali,recenzentularatăcălaînceputnumeledeburghezieaavutosemnificaţietopografică,indicândcategoriaaceloracarelocuiausubzidurileburgurilorşiacetăţilorşimai târziu îşiadaugăşi înţelesulunor condiţii juridicedeosebite, privilegiul libertăţii.Ea se compu-neadinoameni ceaparţineaucelormaidiverse situaţii economice,delacomerciantlahamal.Însecolele11şi12numeledeburghezienucorespundeuneiclasesocialedistincte ,,nici juridic,niciecono-micşinicisocial,nusediferenţiaseocategoriesocialăcucaractereburgheze”287.Manoilescuvedenaştereacapitalismuluiînsecolul16.Daroraşelemedievalenuprezintăoeconomieorganizatădeacelaşitip:existăoraşecuoeconomieînsistemartizanalşioraşeînItaliaşiţăriledeJoscuoeconomiedetipcapitalistcareprefacecorporaţiileîninstrumentealeintereselorpersonale,iarpemiciimeşteşugariînsalariaţidependenţidenegustoriantrepenori.Didilescuapreciază,îndiferenţădeManoilescu,burgheziaşicapitalismulcanoţiunicorelate.Burgheziaserealizeazăîncapitalism,iarcapitalismulprinburghezie.Burgheziaesteclasacelorcedeţincapitalşicomandămuncăînsco-pulcâştiguluidebani.DefaptburghezianecapitalistălaManoilescuesteclasămijlocie,,deaceeapledândpentrureîntoarcereaburghezieiactualelacorporaţiilemedievaled-sapledeazăpentrutransformareaburghezieiînclasămijlocie”288.

Unargumentcăaceastălucrarenuafostapreciatălafelcavolu-meleeconomicealeautoruluiîlreprezintălipsadinBibliografia de şi despre Mihail Manoilescu,acelordouăprezentărisemnatedeNicolaePetrescuşiI.Didilescu289.Înrestsemnalămrefeririîntreacătlalucra-readiscutată.MihaiTodosia,unuldintreceimaifervenţisusţinătoriailuiManoilescuînperioadacomunistăscria:,,înRostul şi destinul burgheziei româneşti […]Manoilescu analizează geneza capitalis-muluidinRomâniadintr-olargăperspectivăeconomică,sociologicăşi culturală”290, dar concluzia este în spiritul ideologic al timpului:

287 Ibidem,p.123.288 Ibidem,p.125289VeziMihail Manoilescu creator de teorie economică,ed.cit.,p.268-303.Semnificativ,

niciRostul şi destinul burgheziei româneştinuesteinclusăînbibliografiaamintită.290MihaiTodosia,op. cit., p. 9.


166

,,Fără îndoialăcăaceastă lucrareestepătrunsădeoputernică tentăapologetică.Manoilescuvedeînburgheziefactorulchematsarealizezeindustrializareaţării.”

Z.OrneaareojudecatăafirmativădesprecartealuiManoilescu:,,Aşadăugacasolidasacartedin1944(lapsuscalami-edin1942-n.n.)Rostul şi destinul burgheziei româneştistă,alăturideBurghezia română aluiZeletinşiIstoria civilizaţiei române modernea luiLovinescu,printrelucrărilefundamentaleîndomeniu”291.

Unrecentdicţionaralsociologilorsintetizează20decomponenteanalitice ale teoriei despre burghezie desprinse din studiul lucrăriiRostul şi destinul burgheziei româneşti292

xxx

Lucraredeanvergură,carteaRostul şi destinul burgheziei româneşti reprezintăunmomentesenţialînexegezauneiadintreproblemelecelemaidificilealecercetăriisociologice,antropologiceşiistoriceromâ-neşti-naştereaşiafirmareaburghezieiromâneşti.Eaconţineoteoriesociologicăşipolitologicăasuprafiinţăriiburgheziei,deoactualitateindiscutabilă,şirămâneocontribuţiedereferinţălaexplicareaunorproceseşifenomenedinepocanoastrămodernă.Eaesteprimamono-grafiedespreburgheziaromânăanalizatăîntotalitateadimensiuniloreideclasăfundamentalăasocietăţiiromâneştimoderne.

291Z.Ornea,Anii treizeci. Extrema dreaptă românească,EdituraFundaţieiCulturaleRomâne,Bucureşti,1995,p.48.

292MariaLarionescu,FlorinTănăsescu,Mihail Manoilescu,înSociologi români,coor-donatorŞtefanCostea,EdituraExpert,Bucureşti,2001,p.297.

167

ANTON GOLOPENŢIA – SOCIOLOG REFORMATOR

Evoluţiasociologieiromâneştiacunoscutmomentuldeapogeuînpe-rioadainterbelică.Celpuţintreisociologideanvergurăinternaţională:D.Gusti,T.BrăileanuşiP.AndreiaucontribuitesenţiallaafirmareasociologieiînRomânia,darşiladezvoltareaacesteiştiinţe.Alăturideaceştifondatoriaisociologieiromâneştis-aimpusonouăgeneraţiedesociologi,acărorevoluţieafostbrutalîntreruptădeevenimenteistoriceabsurde, tocmaiaceleapecareei levoiauestompatesau înlăturate.DestinulafostcrudcuAntonGolopenţia,dispărutlavârstadeplineisalematurităţi,cândarfipututsă-şiîntregeascăoperaculucrăridesintezăasuprafebrileisaleactivităţidecercetător,profesor,organizatordecampaniisociologice,îndrumătoralunorgeneraţiidestudenţi.S-arecunoscutcăAntonGolopenţiaafostcelmaidotatdingeneraţiasaprincapacitateadeaabordacucompetenţăşipasiunedomeniileim-portantealesociologiei:,,Golopenţiaeraînsăosintezăamaimultoradintrenoi:filosoftotatâtcâtMirceaVulcănescu,eruditşiprofesortotatâtcâtTraianHerseni,investigatordeopotrivăcumineşiorganizatortotatâtdeabilcăşiOctavianNeamţu”293.

Există opinia căGolopenţia nu ar avea o concepţie sociologicăarticulatădincauzafragmentarităţiiscrierilorsale.RecentaeditareadouămasivevolumeOpere complete294relevăodoctrinăsociologicăoriginalăafirmatăsistematicşicoerentdeacestprofundşioriginalsociolog,vagcunoscutpânăacumdegeneraţiiledesociologipostbelice.Aşacums-arecunoscutdeja,Golopenţiasedistingeprincapacitateadearealizamăsuracuvenităîntreteorie,metodăşiempirie:,,Cercetareaeunmijlocpentruatingereauneiacţiunimaieficace,teoriamijlocfărădecarecercetareanuajungesădearezultateutilizabile;filosofiaeunmijloccuajutorulcăruiapoatefiformulatăteoriaştiinţelorfiecăreia

293H.H.Stahl,Amintiri şi gânduri,EdituraMinerva,Bucureşti,1981,p.291-292294 AntonGolopenţia,Opere complete,ediţiealcătuităşiadnotatădeprof.dr.Sanda

Golopenţia,vol.ISociologie,EdituraEnciclopedică,Bucureşti,2002;vol.IIStatistică, de-mografie şi geopolitică,EdituraEnciclopedică,EdituraUniversEnciclopedic,f.a. Secuvineamarcafaptaculturalăsăvârşitădecătrefiicasociologului,eaînsăşiuncercetătorremarcabil,carecuacribieştiinţifică,abnegaţieşicredinţăînperenitateaideilorluiGolopenţiarepuneîncirculaţieoperapărinteluisău.


168

dinregiunilerealităţii.Darnuacţiuneadeconduceretrebuiesăseiadupărezultatele,oricare[arfiele]alecercetăriivieţiipublice,ciaceastatrebuiesă lămureascăproblemelecucareaude-a faceconducătoriistatului propriu”295. Sociologia este, în viziunea sa, o ştiinţă careexaminează societatea prinmăsurareaproceselor şi fenomenelor întemeiuluneiteorii.Golopenţianuafostunsociografciunveritabilsociolog,adicăunomdeştiinţăcuoviziuneclarăasupraconcepţieişimetodelordecercetareasocietăţii.Bineancoratînsociologiatimpuluisău,dotat cuunspiritautonomdestudiu,ataşatunuiprogramdemuncăasiduuurmărit,orientatcătrevalorileştiinţei,detaşatde tribulaţiilepoliticianismului,preocupatdeimplicareadirectăaştiinţeiîncreştereagraduluideeficienţăaadministraţiei,Golopenţias-adoveditafiuntruditorşisemănătordeideipeterenulaccidentatşipuţindefrişatalsociologiei.Într–unrăstimprelativscurtacreatooperăstructuratăpecâtevacontribuţiifundamentalelaprogresulcercetăriisociologice.

Golopenţiaaintuitnecesitateamodificăriiconcepţieidespresociolo-gieînnoulcontextsocialalsecoluluialXX-lea,şideaceeaelojudecădreptsociologietradiţională,caracterizatăcateoretică,fragmentară,tributară,,rânduieliiliberale”avieţiisociale.Sondândmersulistoricalsocietăţii,GolopenţiaobservăschimbareadeparadigmăînsecolulalXX-lea faţă de secolulXIX-lea. În secolul alXIX-lea accentulerapuspeacţiunile individualealeoamenilordeafaceri, iar lumeaeradominatădeMareaBritanie, faptexprimat înpax britanica. În secolulXXsituaţiamondialănumaiestedominatădeomareputerenecontestatăşiastfels-acreatprimejdiaunuiconflictcarecuprindeto-atenaţiunile:,,Înaceastăstareaprimejduiriifiecăruineamprinoricarealtul,rânduialaliberalăavieţiidestatafostpărăsităcaprimejdioasă.Libertăţilelăsateinşilorauscăzutproporţionalcucreştereaprimejdi-ilorexterne.Recrutareaconduceriidestat,«politica»înaccepţiuneaveaculuialXIX-lea,aajunssăfiesimplificatăîncelemaimultestate,prinpărăsireatotmaigeneralăaparlamentarismului.Administraţiade stat îşi lărgeştepretutindeni şi fără încetare razadeacţiune şiaredevenit demult conducere de stat”296. În acest context geopoliticaapărutnecesitateaunei întăriri eficacea statului.Evenimentedinanii’30 ai secolului trecut au pus în discuţiemodul parlamentar şiconstituţionaldearecrutaguvernanţiprinliberacompetiţieîntrepar-

295AntonGolopenţia,Sociologie,ed.cit.,p.76.296 Ibidem,p.69.

169


tide,ceeaceaduslaimperativuluneiconduceristatale,,cuautoritate,care să ştie da coerenţămaximăneamului spre a-i apăra existenţapolitică”297.Analistulconstatăo realitateevidentă,anumeexistenţaunor contradicţii între diferitele componente ale societăţii: întreproducţieşiconsumaţie,întreagriculturăşiindustrie,întresatşioraş,întreintereseleindivizilorşinevoilecolectivităţilordincarefacparte.Tocmaideaceeaînperioadainterbelicăaccentulcădeapecolectivitateşinevoileei.GolopenţiaesteprimulsociologromâncareînţelegenoultrendalevoluţieisocialeînsecolulalXX-lea:societateacolectivistă,careproduceinevitabil,modificăriprofundeînadministraţie.Aiciaapărut tendinţa spreconducere legală.Administratorul se simte re-sponsabilpentruîntreagaviaţăacolectivităţiiadministrate.Selărgeştecâmpuldeacţiuneşivoinţadeadecideviitoruldecătreadministrator.Înconsecinţă,tehnocratulîntrevedeplanuripentrutoateniveluriledeadministrarealeţăriişiestenevoitsăapelezelacercetătoriirealităţiisocialeşisăîntocmeascăplanurideacţiune:,,Nemaiputândcuprindesingurtoateproblemelepecaretrebuiesălesoluţioneze,administra-torul recurge lacercetătoriianumepregătiţi, care îi lămuresc feţelecolectivităţiiconduse.EisuntochiideArgusşilentilamăritoare,cuajutorulcăroraadministratorulvedeamănunţitunitateasocialăpecareoconduceşiposibilităţileascunseînea”298.Sociologulsesiza,înmodnatural,realitateaindiscutabilă–societateadominatădecolectivitatece impuneaunaltmodde administrarebazat înmod imperativpeasistenţadatădecercetareasocială:,,Decisivăşideneocoliteluareadeatitudinefaţădetehnicaşiadministraţiaplanificată,alecărorpremiseaufostcreatecândvaînEuropaoccidentalăşicareaupornitdeacolo,darauajunssăfieadoptateşistimulatepretutindeni,întoatecelecincicontinente”299.Golopenţiacredecăesteunaltstilalveaculuicareseînvaţămaibinedelaamericani,japonezi,ruşi,germanidecâtdelanaţiuniledinOccidentuleuropean.

Golopenţiascrutalucidşiştiinţificrealitateatimpuluisău,şidinacestpunct,căutasă-idescoperecauzele.Elconstatălipsauneiştiinţeintegraleavieţiidestat,sociologieirevenindu-imisiuneaexaminăriiştiinţificeanoilorrealităţisociale.Organizareaşiadministrareacadîn sarcina conducătorilor unui stat deoarece evoluţia societăţii este



170

determinatădecolectivitateşinude individualitateca însecolulalXIX-lea.Datăfiindnouarealitatesocialăelşi-apropussăgăseascămetodacumarputeaştiinţelesocialesăoanalizeze.Sarcinaesenţialăasociologieiestesăcooperezecuadministraţiapentruinformareacâtmaibunăaacesteiaprivindstărileşiproceseledinpropriulstatşidinstatelestrăinecucareintrăîncontact.

De aceea, conducătorii de stat au acummaimultă nevoie de oinformare,,precisăşirapidă”asuprastărilordelucruridintr-unstat.Informaţianecesarăconduceriiuneiţăripriveştetoateaspectelevieţiinaţionale.Informareaconduceriiunuistatestecontinuă,iarinformaţiatrebuiesăfieprospectivă.NuestegreuderecunoscutoportunitateaideiiluiGolopenţiaîndecalajuldintrestateleactualederivatdincapa-citateadeagestionainformaţia.Ţărilecaredominăastăzilumeasuntcelecareauadministrateficienttreburilecetăţiiîntemeiuluneifoartebunecunoaşteriatrebuinţelorrealealecetăţenilorşiatendinţelordinviaţainternaţională.

De altfel,Golopenţia aprecia fără echivoc orientarea cercetăriirealităţii sociale concrete şi a ştiinţelor despre viaţa de stat cătreîmbunătăţirea conducerii unei naţiuni. Informaţia aduce lămuriricu privire la situaţia internă a unui stat şi la situaţia sa externă.Sociologulproclamăunprincipiufundamentaldepoliticăaunuistat:interdependenţadintrepoliticainternăşiceaexternă.Informaţiaareînvederesituaţiademografică,economică,socialăşispirituală.Oricedeciziedespreevoluţiaunuistattrebuiesăseîntemeiezepeoviziu-neclarăasupraîntregiisituaţii.Informaţiaarerostnumaidacăesteprospectivă,ajungelapreviziunicuajutorulteoriei,careesteştiinţadespre structurile tipice ale unităţilor sociale.Aşadar,Golopenţiapledeazăpentruoştiinţădespreviaţapublicăpusăînslujbaacţiuniideconducereasocietăţii:,,Înrezumat,ştiinţadespreviaţadestat,pecareoreclamărânduialaactualăavieţiidestat,eîntâidetoateorientareaconducerii unui stat printr-o cercetare continuă şi integrală a vieţiinaţiuniirespective.Spreaorealizaenecesarăteoriavieţiidestatşifilosofia.Cercetareaenaţională,teoriaerelativuniversală.Rezultateleceleidintâisuntlegatedemomentşideloc,rezultateleceleidinurmăsuntrelativtrainiceşirelativuniversale”300.

Toate aceste deziderate sunt expresia statutului social precar alştiinţeidespresocietate.Sociologiaestedoarunobiectdestudiu în

300 Ibidem,p.77.

171


universităţi fiind ruptăde ritmulvieţii sociale în continuămişcare.Avemsociologiidarn-avemsociologie,afirmaGolopenţia,iarsocio-logiaestededeceniidoar,,oalăturarede«sisteme»şide«sociologii»,produsemaialesdedorinţaderecunoaştereaanumitorsociologi”301. Maimult,existăunpluralismdesociologiinaţionale,darnuexistăso-ciologia.Acestesociologiisuntformale,istorico-empiricesaufilosofieaistoriei:,,Atitudineaştiinţificăasociologiloresteaproapeînexclu-sivitatesimplăerudiţie[...].Dinacestcercnuseputeaieşi:sociologiaestepentrusociologişisociologiipentrusociologie.Abiaastăzisevedeclarcaracterul sterilal sociologiilordepânăacum.”Aserţiunideoactualitateindiscutabilă.Persistăşiastăzi,într-oanumitămăsură,ten-siuneadintreprofesoriidesociologiedinuniversităţi,şicercetătoriiîndomeniudinafaracâmpuluiuniversitar,dintreteoreticienişiemipirişti.Golopenţiaobservăaceastăstareasociologieirezultatădincontradicţiadintreafirmareaanoidirecţiideanalizăsociologică(inovaţiilederi-vatedinstudiulconjuncturiloreconomice,tehnicaoficiilordestudiişidedocumentarealeguvernelorşimarilorîntreprinderi)şipredareasociologieiînuniversităţi,axatăpestudiulstructuriiliberaleastatului.Douătendinţeseremarcăînsociologie:unainteresatădeculegereadefapte-sociologiaempirică,cealaltăpreocupatădedefinireaunorfenomeneşiinstituţii-sociologiaformală.Aceastăstareasociologieioexplicăprinînlăturareadecătreburghezie,odatăcumonarhiaabsolută,aconcepţieiştiinţeidespreviaţadestatpusăînslujbaconduceriidestat.Înpreajmarevoluţieifrancezeauapărutştiinţelesocialeexclusivteoretice.Ştiinţe şi chiarun sistemal ştiinţelordespreviaţade statauexistatşi înaintede1789,depildăstatisticadescriptivăşiştiinţageneralăaconduceriidestat.

Golopenţia a fost teoreticianul şi organizatorulmonografiştiloraducândcontribuţiiesenţialeînconcepţiaşimetodologiacercetărilorrealizatedeechipeleconduseD.Gusti.Înviziuneasa,sociologiaseocupădestudiulproceselorsocialepeunităţisocialereprezentativeşicercetareasociologicăzonalătrebuiesăfieaxatăpestudiulzonelorcomplexe,ideiafirmateîncelecinciarticole-programdesprestudiulplăşii:Plăşile model, Pentru cine lucrăm, Monografia sumară a satului, Plăşile în care lucrăm, Ce avem de făcut în cele zece plăşi.

În lucrarea Monografia sumară a satuluipropuneunaltmoddeacercetasatul.Metodamonograficăgustiană,deşioaparădeatacurile

301 Ibidem,p.32.


172

detractorilor,oconsiderădepăşităatâtprintehnicilecâtşiprindisponi-bilitateaeilaeficienţă.Golopenţiaarealizatnecesitateauneiimplicăridirecteacercetăriisociologice înmodernizarea ţării.Sociologia, înviziuneasa,descrieprezentulsocialalţăriişisugereazăsoluţiipentruoanumităetapăşideaicinecesitateauneimetodemultsimplificate.Aceastaestemonografiasumară.Înlucrareadejacitată,elconstatăcădeosebirilemariîntreţinuturitrebuiesăsteatotmaimultînatenţiaconducătoriloradministraţieiţării,ceeaceimpunecunoaştereaexactăasituaţieispecialeafiecăreiregiuni.Satulesteanalizatporninddelaconcepţiagustianăprincadrulcosmologic,cadrulbiologic,cadrulistoric,manifestărieconomice,manifestrărijuridice,manifestăripo-litice,darodezvoltăconcordantcunoileschimbăridinviaţasocialăşipolitică.Gustiapreciazămetodamonograficădreptmetodădestudiuintegralalunuisat.Golopenţiademonstra,îndreptăţit,pedeoparte,limitareametodeinumailaounitatesocială–satul-,pedealtăparte,imposibilitateamonografieriifiecăruisat.Dupăel,plasaesteunitateadecercetatşipropune10plăşimodelcaresăfiestudiatesubtoateaspec-tele:,,Nunemaipropunemsăorânduimbineviaţanumaiaunuisat,cine-amluat[ca]temădelucruplăşiîntregi.Aorânduibineviaţauneiplăşiînsemneazămaimultdecâtaorânduibinefiecaresatdinaceastăplasă.Trebuiesăsoluţioneziînacestcazşitoateproblemelecomunetuturorsatelorsaumaimultoradinele”302.Cuajutorulmonografiilorsumareseinvestigauunităţisocialereprezentativeînnumărcâtmaimare.Operasafundamentalărămânecercetarea60 de sate româneşti. Ela realizatanchetasociologicăacelor60desate,prilejcucareaintrodusaparatulstatisticîncolectareaşiprelucrareadatelor.

Ideilesalenusuntafirmatelaîntâmplare,cielesearticuleazăîntr-unprogramdoctrinar:înlocuireacercetăriiempiriceatuturorsatelorcucercetareatipologică,includereaînstudiuatemelorprivindoraşele,muncitorii,mahalele,burgheziaconducătoare,asigurareainformăriiexacteastatuluiasupraţărilorvecineşiasupramarilorputeri.Înpreda-reasociologiei,elcereprofesorilorsăfacădeosebireaîntretransmitereaşiperfecţionareateorieisociologiceşioperaţiadecunoaşterearealităţiisocialecuajutorulacesteiteorii.

Sociologulconcepeînmodrealistchestiuneanaţională.Lucrărilesale fac dese referiri la neam, iar concepţia sa sociologică vizeazănaţiuneacaunitate socială.nuestenaţionalist-şovină.Nuodatăel

302 Ibidem,p.199.

173


amendeazăidei,fieelealeunornumedemareprestigiu,cumestedepildăC.Rădulescu-Motru.Recenzândlucrareaacestuia,Psihologia poporului român,Golopenţiacredecăanalizapsihologieietniceesteprofitabilănumaiînmăsuraîncareoconcepeînevoluţie,adicărealitateînschimbare: ,,Ipotezadelucrunutrebuiesăfieceaaimuabilităţiicaracteruluinaţional.Săcontămcuposibilitateauneioarecarimlădierialui”303.

Golopenţia ambiţiona cu îndreptăţire, date fiind calităţile şidisponibilităţilesaleintelectualeşimanageriale,săfieunreformatorsocial,urmareşiamodeluluiîntruchipatdeprofesorulluiD.Gusti.,,VreausafaccevapentruRomânia.Sădecidşieudestineleei.Să-miampartealaviaţaei304,afirmăîntr-oînsemnaredejurnal.Concepemodificări în toate sectoarele: învăţământ, organizarea cercetării,structurarea instituţională, toatevăzuteprincriteriuleficienţeişialrezultatelor concrete.Golopenţia sesizasematurizarea echipei luiGustişi-icereaacestuiasăfacăschimbărilederigoare.Segândealareformareaînvăţământuluisociologic.SeminariileţinutedecunoscuţimembriaigrupuluiGusti-Stahl,Herseni,VulcănescuşiVlădescu-Răcoasa-săseţinăsubformădecursuri,funcţiadeseminars-oaibă20deechipealcătuitedincelmultşase-optmembrişifiecarestudentsă-şialeagăpropriulgrup,oorientaremaipronunţatăasuprarealităţiisocialeromâneştiruraleşiurbane,cunoaştereaţăriişipealtecăidecâtceaamonografiei.Elsugerapentrufiecaretânărunstatusştiinţificbineconturatcaresăvalorizezeenergiadebordantăaacestuiextraor-dinargrupdetineri,dornicideafaceculturăperformantă.DemulteoriGolopenţiafaceanalizatinerilormonografişti,cumeste,depildă,articolulCercetarea satului în România,şifaceprecizăriinstructivedespreei:,,Tineriiaceştiaseaflăînafaratuturorpartideloractualeşi,maiales,înafaraorganizaţiilordetineretextremiste.Eiserezumălaaelaborapuncteledevederecaredecurgdinactualasituaţieeconomică,spirituală şi politică dinRomânia şi urmăresc ca obiectiv reformasocială.Monografiştiitinerinuvorsăaibădreptpunctdepornireniştetezeabstracte,ciprezentulşirealitateasocialănemijlocită,pecarele-aucunoscutîncursulactivităţiilordecercetaremonografică.Scopullorprincipalconstăîngăsireacăii,aformeideexpresiecareleagăînmodproductivsatuldeoraş,agriculturadeindustrie,închidereaîntradiţiile

303 Ibidem,p.512.304 Ibidem,p.LXVII..


174

naţionalecudeschidereasprelume”305.Sociologulvedeaîncongene-riisăispecialiştifoartebinepregătiţi, tehnocraţicaresăalcătuiascăviitoareaelităaţării.Pentrucă,,MomentulactualalRomânieieaşa,cred,încâtoatareînnoireeaşteptatădetoatălumea”306.Şisocietatearomânească aveanevoie stringentă de oameni pe deplin stăpâni pedomeniullor.Golopenţiadovedeşteocunoaştereprofundă,cumfoartepuţinioaveau,aideilorşidoctrinelorromâneştialetimpului,încadrân-du-le,cufoartemultăpricepere.CâtregretrămânecăGolopenţianualăsatoanalizăsistematicăaŞcoliisociologicedelaBucureşti.Ştiabinecefacefiecaremembrualşcolii.Cusiguranţă,dacătrăiaarfiscrisolucraredemareinteresdespreşcoalasociologicăaluiGusti.

Golopenţiasedistingefaţădemulţialţisociologiprincapacitateaextraordinarădepreviziunesociologică.Nevomreferidoarladouăintuiţiialesale:Primapreviziunevizeazăinstituireapăciiamericaneînjurulanului2000,carevaaveacaefectdebolşevizareaRomâniei.Aşadar,înanul1949elprofetizaextraordinar:comunismulvacădeadincauzapresiunilorfăcutedeOccident.Dar,ţineasaprecizezelucidulsociolog,vatrebuipreluatdinsocietateacomunistă,,totcepoateutilpentru dezvoltareaviitoare aRomâniei”307.Ambele previziuni s-auadeveritpedeplinşidovedesclimpedemareaeroareaguvernelorşielitelordedupă1989dinfosteleţăricomunistedearuncarepestebordaîntregiimoşteniridinsocietateacomunistă,fărăoanalizăsistematicăaacesteia.UnargumentînplusaloportunităţiitezeiluiGolopenţia,eminamentesociologică,despreinformareadecătresociologiacondu-ceriidestatdesprestarearealăauneisocietăţi,cucondiţiaelementarăcasociologiiînşişisănufieideologicioamenideştiinţăautentici.

305 Ibidem,p.LXV.306 Ibidem,p.199.307 Idem,Ultima carte, volum editat, cu o Introducere şiAnexă de prof. dr. Sanda

Golopenţia,EdituraEnciclopedică,Bucureşti,2001p.97.

175

MIRCEA VULCĂNESCU - RESTAURATOR AL FILOSOFIEI

De la primele articole de filosofie semnate deVasileConta şiMaiorescuşipânălageneraţialuiMirceaVulcănescuesteodistanţăaxiologicăenormăîncepriveştepercepţiafilosofieiînmediileculturaleromâneşti.ÎnadouajumătateasecoluluialXIX-lea,cutoatecăelitaţăriiciteafilosofie,şicunoşteacurentelefilosoficealevremii,existaoneîncredereînposibilitateauneifilosofii,însensulrealaltermenului.ÎnsuşiTituMaiorescu,îimărturisealuiI.Petrovici, în1910,desprenerezistenţa celulei româneşti la reflexia filosofică, şi astfelmareleîndrumătoralculturiiromâneasociacreativitateafilosoficănumaicuposibilităţileunornaţiuni.

Deceacestscepticismlacelcedoreaomodernizareorganicăasocietăţii?Lipsamediuluipropicemeditaţiei,dialoguluişiconfruntărilorfilosoficeîldeterminăsăadopteoanumitărezervăfaţădecapacita-teafilosoficăaromânilor.SănuuitămcăşiCaragiale,cerându-iluiC.Rădulescu-Motrusăscriepentruorevistă,îlroagăsaevitesubiectedespre filosofia transcendentalăneînţeleasădecititorul românşi săvorbeascădesprecevacepoatefiasimilatdepubliculromânesc.Dealtfel,spirituldominantînpăturileculteînmomentulapariţieicărţiisaledespreNietzsche,1897,dupăcumatestăC.Rădulescu-Motru,eradezinteresulpentrulucrărioriginalesaupersonale,iarcreareadesiste-mefilosoficenureprezentascopulpuţinelorarticolefilosoficeapăruteînacelrăstimp.Înînvăţământ,cuatâtmaipuţin,secăutaoriginalitatea,pentru că profesorii nu făceaudecât să expună sistemele filosoficestrăinedupămanualeşilucrăristrăine,fiinddiscreditaţi,dacăaveauideipersonale.Ceicareaveauoconcepţiefilosoficăoriginalăaupublicatînaltălimbă,aşacumaufăcutV.ContaşiA.D.Xenopol.

Deşisuboblăduireaunuifilosof–TituMaiorescu,tineriijunimiştilasfârşitulsecoluluialXIX-leanuseafirmaucaogeneraţiedefilo-sofi.SevorbeştemultdeogeneraţiademaiorescienialcătuitădinC.Rădulescu-Motru,P.P.Negulescu,MihailDragomirescu,S.Mehedinţi,I.A.Rădulescu-Pogoneanu,însădoarprimulseexprimăpublicdespre


176

rosturilefilosofieiînmediulromânesc,şiatrageatenţiaasupralipseideîncurajareşidesusţinereafilosofieidecătreautorităţişipresă,aceastadinurmăplinădeironiişipamfletedesprefilosofie,denotorietatefiindaceleaaparţinândluiTudorArghezi308.

Cuoasemeneaimaginedesprefilosofieseîntâlneageneraţiatine-rilorintratăîncâmpulculturiiînanii’20aisecoluluialXX-lea.Spredeosebire de generaţiile anterioare, ea se formase sub îndrumareaprofesorilorC.Rădulescu-MotruşiNaeIonescu,prinstudiulscrieriloracestora,scriericeincitălaoriginalitateşilaaspiraţiacătreunsistempropriudefilosofie.Maimult,aceastăgeneraţiedispunedeargumenteconcreteîninterogareastatutuluifilosofieiînculturaromânească.

Celcediscutăîntr-omanierăsistematicăpoziţiafilosofieiînsocie-tatearomâneascăesteMirceaVulcănescu.Dintruînceputseîntreabăceestefilosofia.NiciMaiorescu,niciC.Rădulescu-Motrunuaupusaceastăîntrebare?DeceopuneMirceaVulcănescu?Înculturaromânăseconturaseunfonddegândirefilosoficăîncelpuţindouădirecţii:1.Filosofiaesteoştiinţăteoreticăobiectivăîntemeiatăpedateleştiinţelorparticularecedărăspunslaîntrebărileesenţiale;2.Filosofiaesteex-presiaindividualităţiigânditorului,oconcepţiepersonalădesprelumeşiviaţă,unfeldecreaţieartisticăafilosofuluiînlumeaideilor.

MirceaVulcănescuobservă atent tot ce seproduce îndomeniulcunoaşteriişiconstată,cuuimire,impreciziaşilargheţeautilizăriiter-menilorcândsediscutădespreofilosofieromânească.Eldesţeleneşteunterennecunoscutlanoi,aşacumfaceşicualteteme,săamintimaici doar termenul de generaţie dintr-un articol publicat în revista,,Criterion”,1934,unconceptvăduvitînantropologiasausociologiatimpuluidesensuristabiliteştiinţific,căruiafilosofulromâni-acon-ferit,printreprimii,conţinutulsociologic,demograficşiantroplogicadecvat.

Într-unarticolpolemiccuC.Rădulescu-Motru,profesordecaresesimte ataşat,MirceaVulcănescuclarifică,particularitatea filosofieicamoddeagândilumea:,,Înfapt,filosofiaeoactivitatedeosebită,deopotrivă, şi de ştiinţă, şi de poezie.E o activitate care participăsimultandelanaturauneiaşiaalteia,darcareconstituieorealitate

308Iatăcescriapoetulîn1915:,,Niciodatănunis-apărutmaistupidăfilosofia,caatunci,cândatâţieminenţilingeaubolovaniiei.(…)Launiversitatenuseumblăcumofturi.Acolo:unadindouă,oritehotărăştisăfiiunbunidiotdeRădulescu,Dragomirescu,Lovinescu,orin-aideceintra”A[T.Arghezi],H. Sanielevici,,,Cronica”,anulI,nr.45,20decembrie1915,p.895.

177


nouă,calitativdeosebităşideuna,şidealta”309.ConcepţialuiMotruprivindfilosofiaînmediulromânescdăseamapentruunanumitmodrestrictivdeagândifilosofiaînspaţiulromânesc,ceeacei-aadusunreproşdinpartealuiMihailDragomirescuîncădinanul1899.Cuatâtmaimult, tânărulVulcănescu este indrituit să nu admită limitareafilosofieilaştiinţă,şideaceeaconsiderăfalsargumentulluiMotrudesprecaracterulexclusivştiinţificalfilosofiei.Dacănuştiinţificita-teadăcaracterclasicfilosofiei,numaiesteniciuntemeideexcluderedin învăţământ a unei filosofii neştiinţifice, conchideVulcănescu.AmspunedespreviziuneasaasuprafilosofieicăesteosintezăîntreconcepţialuiRădulescu-MotruşiceaaluiNaeIonescu,cuecouridinmaiorescianism.

Elţinesădovedeascăexistenţauneifilosofiiromâneşti,unobiectivalgeneraţieilui,caredeşiopusăgeneraţiilorvechi,îşiasumăcontinu-itateaşidecimoştenireaacestora.

Spirit analitic,MirceaVulcănescu stabileşte întâi condiţiile deexistenţă a unei filosofii româneşti: 1.Existenţa unei activităţi defilosofare autentică şi originală printre români, născută dinmotiveromâneşti;2.Existenţaunuimediudedifuziuneaideilorfilosoficeînlimbaromână;3.Existenţauneiproblematicişiaunorsistemefilosoficespecificromâneşti.

Prinurmare,MirceaVulcănescuvedefilosofiaromânească într-unaltcadruideaticdecâtC.Rădulescu-Motruşiiaînseamăreflexiafilosoficăasupraoricăruitipderealitate,cualtecuvinteelnupleacădelaideeacăfilosofieestedoargândulfundamentatînştiinţă.

MirceaVulcănescucreioneazăpentruprimadatăînfilosofiaro-mâneascătipulfilosofului,probăadiversităţiimeditaţieifilosoficeînmediulromânescşigăseştetreitipuridefilosofare:pedagogulsocialsauîndrumătorul,profesorulşifilosofulpropriu-zis.Dincolodeooarecareimprecizieacelortreitermeni,saadmitemoportunitatealor.

Vorbinddeprimultip,celalîndrumătorului,elapreciazăcăacestadominămişcarea filosoficăautohtonă, iarsuccesul lui îşiareexpli-caţiaîninteresulburghezieiromâneştipentruacestfeldefilosofare.Observaţie foarte interesantă ce ridică o întrebare legitimă: de ceburghezianoastrăsemulţumeştenumaicuofilosofiepolitică,spredeosebiredeApusundeburgheziaseregăseşteîntoateramurilefilo-

309MirceaVulcănescu,Pentru o nouă spiritualitate filosofică,cuvântînaintedeConstantinNoica,ediţiedeMarinDiaconuşiZahariaBalinca,EdituraEminescu,1992,p.207.


178

sofiei?Laoprimăvedere,amspunecăburgheziaromâneascăestepecaledecristalizarefiindalcătuităpredominantdingrupuridinafarasfereiproductive,orientateprioritarsprechestiunilepolitice.

Celdealdoileatip,profesoruldefilosofie,transmitevocabularul,tehnicadelucruşiideilealtora,învaţăpealţiisăgândeascăşiarînlo-cuipropriafilosofarecuadunareadematerial,înprincipaldincărţiasupracărorameditează.Caracterulesenţialalfilosofieidecatedrăesteclaritatea.

Altreileatipestefilosofulpurşisimplucarefilosofeazăpentrucănupoatefacealtfel,fărăvreomotivareprofesională.

Fiindstabiliteacestetipuriînculturanoastră,MirceaVulcănescucredecăafăcutdovadaexistenţeiunorpreocupărifilosoficeînmediulromânescpentruasusţine:principalaformădefilosofareestefiloso-fareapolitică,darceamaicaracteristicăestefilosofareadidactică,iarfilosofareapurăesterestrânsădincauzaîmprejurărilorsociale.

Fiinţareacelortreimoduridefilosofaresedatoreazămediuluifi-losoficromânesc.Dacăgeneraţiagrupuluimaiorescianeraobligatăsăobserve,încontinuitatecuconcepţiamagistruluisău,inexistenţabur-gheziei,Vulcănescu,dimpotrivăconsiderăcăoprimăcaracteristicăamişcăriifilosoficeestecaracterulsăustrictburghez,deoarecemeditaţiafilosoficăseexerseazănumaiînoraş:,,Filosofiaesteoîndeletnicireaproapeexclusivînlumeaoraşelornoastre”310.

Însăînmodulcumscruteazăburgheziaromâneascăseîntâlneştecuspiritulmaiorescian,observândcămaitoatetemeledeculturăburghezăromâneascăîşiaurădăcinileînculturaaltorneamuri.Deaceea,filosofulromânarfiînstrăinatdeproblemelemediuluisău,pentrucătemelegândiriisalesuntpreluatedinlumeaapuseanăîncaresemişcă,darînstrăinarealuidespiritulautohtonnuestetotală.

Exegetul discută o chestiune fundamentală a evoluţiei filosofieiromâneşti,anumeconstituireaeicamoddeareflectaasupraunortemepreluatedinalteculturi.Dupăopinianoastrăoevoluţiesocialăorga-nicăînarealulromânescarfitrebuitsăseregăseascăîntr-ofilosofieromânească.Or,dezvoltareamodernăromâneascănuafostgeneratădeofilozofieautohtonă.Edificareacivilizaţieiromânemodernes-aîntemeiatpetipuridegândireîmprumutatedincivilizaţiileapusene.Organismulpolitico-juridicşicelinstituţionalromânescmoderns-auconstituitaidomaceluidincivilizaţiaoccidentală,şinucaefectalunei

310 Ibidem, p. 197.

179


concepţiiproprii.Oricecurentdeideideaiureacirculanestingheritînsocietatearomâneascăfărăafirespinsprino„luptă”agândirii„tra-diţionale”româneşticufilosofiaoccidentală.Foarterarseauzeavreovocedespreprimejdiileceardecurgedinpreamareadisponibilitateaeliteiautohtonepentrumoduleideagândiînspiritulfilosofieiocci-dentale.Esteclarcăavemînvederedezbatereaînforumulpublic,caşielaborareadelucrăricaresărespingăsausacombatătezeşidoctrineoccidentale,şisăpropunăogândirefilosoficăalternativă.Singuriicecontinuausăofereunmodpropriudemeditaţieerauteologii.

MirceaVulcănescususţinecăpentrufiecaretipdefilosofieexistăunmediuspecial:unmediualfilosofieipolitice,unmediualfilosofieididactice,unmediucăruia i seadresează filosofareapurşi simplu.Mediul filosofiei politice este unmediu activ şi dinamic.Exegetulsurprindeorealitate,cedăseamădeorientareaunormarigânditoriromânispreanalizaacestuitipdegândireşiavemaiciînvedereînpri-mulrândpeEminescuşiMaiorescu.MirceaVulcănescuîimenţioneazăpeceidoi,însădoarcaexponenţiremarcabiliaiteorieiformelorfărăfond.Neexplicămcheltuireaenergieilorintelectuale,aluiEminescuînarticoluldeziar,iaraluiMaiorescuîndiscursulparlamentar,dinnevoiadeadarăspunslaproblemelepresantealetimpului.Defapt,ceidoiremarcabiligânditoriaufostmânaţidecerinţelerealealemediuluilor.AredreptateMirceaVulcănescucândspunecămediulfilosoficpolitic este unmediuoriginal, care obligă la exprimarea propriilornevoidecugetare.

Referitorlamediulacademic,Vulcănescuobservălipsacatedrelordemetafizică,expresieaprejudecăţiicămetafizicăesteorămăşiţăatrecutului.Învăţământulfilosoficestedominatdepozitivimşicriticism.Constatăneglijareafilosofieiştiinţelor,disicplinăpredatădeprofesorulsăuC.Rădulescu-Motrucu20deaniînurmă.Oaltăjudecatăasa,rămasăpânăastăzivalabilă:filosofiiromânisuntmaialesoamenicupregătireliterară,maiapţisadiscutedespreştiinţădecâtdeastudiaconcretoştiinţă311.Chiarşiînacestcontextnutocmaifavorabilînte-meieriigânduluipeexperimentul ştiinţific, scrieVulcănescu,uneleramurialefilosofiei–psihologiaşisociologiasedesprindcadisicplineautonomecustatutdeştiinţă.

311 Idee reluată astăzi deMirceaFlonta preocupat, pe bunădreptate de omniscienţaliteraţilor înculturaromână,vezi lucrareasaCum recunoaştem Pasărea Minervei,EdituraFundaţieiCulturaleRomâne,1998.


180

Înaceeaşimăsurăestedeobservatlipsaşcolilorfilosoficeromâneşti,pentrucămaitoţifilosofiinoştriseorienteazăşisedefinescînraportdefilosofiastrăină,şiaproapedelocînraportcupoziţiilecolegilorlordinţară.Deaceeafilosofiadidacticălanoinuarecaracterpolemic,susţineMirceaVulcănescu.

Ces-armaiputeaadăugalaacestepertinenteobservaţiifăcutecumaibinede70deaniînurmă?Aproapenimicsemnificativ.Şiastăziseinterogheazăînmediidiversedespreexistenţauneifilosofiiromâneşti,deşimoştenireaactualăestecutotulaltadecâtceascrutatădeMirceaVulcănescu.

181

VEGHEA LUI MIRCEA VULCĂNESCU LA SISTEMUL SOCIOLOGIC AL LUI D. GUSTI

ÎnRomânia,dupăprimulrăzboimondial,ştiinţelesocio-umane-filosofia,psihologia,sociologia-cunoscointensăevoluţie.Săamintimnumaiexistenţaunorperiodicepentrufiecarespecialitate:,,RevistadeFilozofie”,,,AnaleledePsihologie”,,,Arhivapentrureformaşiştiinţasocială”şi,,SociologieRomânească.”Seafirmăputernicsociologia,nudoarcaoştiinţăteoreticădespresocietate,cimaimult,caocaledecunoaşteredirectăaproceselor,faptelorşievenimentelorsociale.Vatrebuiodatăîntreprinsunstudiudeadâncimeacontextelorîncareaajunssociologia,practicinexistentăînmediulacademic,înaintedeprimulrăzboimondial,sădominemişcareaştiinţifică,inclusivprintr-unînvăţământdezvoltat–patrucatedreuniversitaredesociologie,şipredareaeiînşcolinormaleşiînînvăţământulsecundar-,iarînItaliaînaceeaşiperioadă,cândactivauParetoşiMosca,nuexistanicicatedrădesociologie!Aceastăextraordinarămoştenirearămasmulttimpoterra incognita pentrumultegeneraţii,dupăceldealdoilearăzboimondial.Sănuuitămcăînanii’50dinsecolulalXX-lea,regimulcomunistainterzissociologia,consideratăştiinţăburgheză!Deşireintrodusăînînvăţământul superior după anul 1965, reprezentanţi remarcabili aisociologieidinperioadadedinaintede1944ausuferitîncontinuareorestricţionareadifuzăriiîntregiiloropere.

PentrucăînpaginilecareurmeazăprezentămcâtevaconsideraţiidesprecontribuţialuiMirceaVulcănesculadezvoltareasociologiei,nesimţimobligaţicuomărturisire,carenuarealtămeniredecâtdeareaduceînactualitatedificultateacucares-arepusîncirculaţieoperaacestuimarefăuritordegrandioaseproiecteintelectuale.Înanul1983ampredatEdituriiAlbatroslucrareaGeneraţie şi cultură,şi,aşacumeraobiceiulatunci,afostdatăunuispecialistîncareedituraaveamareîncredere,cudeosebireîncepriveştecalitatealuidecenzorideologic,pentruelaborareaunuireferatdeacceptare.Caoriceautor,aşteptamcunerăbdareacelreferat,darelaîntârziatsăvinăaproapedoiani.Întretimp,misetransmite,decătreuncoleg,carespectivulreferent,profe-


182

soruniversitar,seinteresa,dacănucumvaMirceaVulcănescuafostlegionar.Motivul?EuanalizamarticolulluiM.Vulcănescu,Generaţia,unstudiufundamental,amspuneteoreticfondator,despregeneraţie,publicatînrevista,,Criterion”,pecareîlconsiderşiastăzi,oanalizăcepremergestudiilegeneraţionistedinanii’60aisecoluluitrecut,înrezumat,ocontribuţieremarcabilăaunuisociologromânlaclarifica-reauneitemedeacutăoportunitatesocială.Cearatăacestexemplu?CenzorulregimuluitrecutdovedeaoignoranţăexemplarăasupraopereişiactivităţiipublicealuiMirceaVulcănescu.Elvoiasăseasigurecuoricepreţ,cănugreşeşte,ideologic,cuverdictulcetrebuiasă-ldeacărţiimele.Sămaispun,căînreferatulsăunuamenţionatmăcaruncuvântdesprestudiulluiMirceaVulcănescu?Acelprofesornuerasinguruluniversitarsaucercetătordinepocă, lipsitdeelementarecunoştinţedespregruparea,,Criterion.”Seştiavagdoarcămembriieiaparţineauorientăriidedreapta.CazulVulcănescudovedeşteamânareasauchiaranulareapuneriiîncirculaţieafonduluidegândirealeliteiromâneştiinterbelice.Dincolodeaspectelepoliticeşiideologice,oricumaduseîn primplan din cauza curentului general din perioada postbelică,-astăzireluatecuobstinaţie,parcăîntr-omanierăşimaiagresivă-,ceeacenuputeaacceptaregimulcomunistafostideeauneigeneraţiideexcepţieînperioadainterbelică312.Încontextuloficialdeatunciseurmăreaîntărireadoctrineideexplicareşijustificareaprocesuluideomogenizaresocială,iarunapăsataccentpeexistenţaunuifondidea-ticromânescdesprestratificare,eterogenitateşidiversitatesocialănuputeafiacceptatnecondiţionat,cuatâtmaimultcucâtasemeneaideiveneaudinparteaideologieidreptei.

Nuştimcevafifostdacănus-arfiprodussfârşitultragicalacesteiexcepţionalepersonalităţi,probabilamfiavutunopus vitae magnum,aşacumseîntâmplălasfârşituluneiîndelungişiverificateexperienţeintelectuale.ŞiMirceaVulcănescuaveatoatedateleuneioperecearfimarcatprofundştiinţelesocio-umane.Cumelseintegrase,amspuneorganic,înspiritulnoiigeneraţiiinterbelice,enunţatşiteoretizatdeşefulrecunoscutalacesteigrupăritinere,MirceaEliade,concepţiaşi

312NuestelipsitdeimportanţăfaptulcăînBibliografia principalelor lucrări despre D. Gusti şi despre Şcoala sociologică de la Bucureşti, (D.Gusti,Opere,vol.I.EdituraAcademiei,1968)OvidiuBădinaşiOctavianNeamţuceidoieditoriaiscrierilorluiGusti,careaufăcutunlucrudemndetoatălaudaprinpublicareaoperelormareluisociologîncondiţiidestuldepotrivnice,nuamintesclucrarealuiMirceaVulcănescudespreGusti,darniciIstoria sociologiei româneştialuiT.Herseni.

183


acţiunilesalesuntîntemeiatepeaceastănouăspiritualitate.Săreamin-timsuccinttezeleluiMirceaVulcănescudespregeneraţie,care,credem,eleînselepotexplicaideidinoperagânditoruluinostru.Îndeosebire,decongeneriisăi,MirceaVulcănescunus-amulţumitdoarcuafirmareapublicăanoiigeneraţii,ciagăsitdecuviinţăcăestenecesarăoclarifica-reteoreticăaconceptuluidegeneraţieatâtdevehiculatînepocăîntoatemediileintelectuale.Definireatermenuluieranecesarăînstabilireacurigoareadiferenţelorşiasemănărilorîntregeneraţii,deoarecefoartedotatultânărasistentuniversitarerapreocupatdecăutareaacelorliniidecontinuitateculturalăromânească,încareseregăsesctoatemarilevalorialeromânilor.Deaceea,spredeosebirededezbateriledespregeneraţiedinepocă,axate, înprincipal,pedimensiuneabiologicăsaupeceaculturală,MirceaVulcănescuoabordeazăcaorealitateceimpuneexa-minareasadinvariiperspective313. Biologic,spuneexegetul,generaţiaseafirmăînrelaţiapărinţi-copii,fiecaregeneraţiefiindalcătuitădingrupuldescendenţilordintr-unpărintecomun.Sociologic,generaţiaestediscutatăpedouăpaliere:sensulrestrâns,generaţiaseconstituieînrelaţiadintreadulţişitineri,iarînsensulsociologicgeneral,eaesteo,,unitatesocialăcondiţionatădefaptulapropieriidevârstăsaumaipescurt,grupdevârstă.”Cumspuneamaltădată,aceastăultimăideeasociologuluiromânovomregăsiampludezvoltatăînteoriilesocio-logicedesprevârstă,cudeosebirelaT.ParsonsşiS.N.Eisenstadt314. PentruVulcănescu,factorulvârstăareosemnificaţierelativăîngene-rareadiferenţierilorsociale:,,Cucâtosocietateemaicomplexă,adicăcuprindesubdiviziunimainumeroaseşidenaturămaivariată,cuatâtimportanţarelativăafactoruluivârstăscade.”Într-adevăr,vârstaesteunindicatordediferenţieresocialăpreponderentînsocietăţiletradiţionale,ierarhiilesocialeîntregrupuriledevârstăfiindunuldinmecanismeleesenţiale de funcţionare a vieţii sociale, de conservare a ordinii şistabilităţiisociale.Rezultădinaserţiuneavulcănesciană,oconcluzie:cumtineriiseexprimaunăvălnicşirevendicaustatutuldegrupintelec-tualefervescent,iarcadrulsocialaacreditat-ocaatare,pentru,,nouageneraţie”dinperioadainterbelică,societatearomâneascăinterbelicăarfifostosocietatesimplă,nediferenţiatăputernic.MirceaVulcănescu

313 MirceaVulcănescu,Generaţie, ,,Criterion”,3-4,15noembrie-15decembrie1934,pp.3-6.

314 ConstantinSchifirneţ,Generaţie şi cultură,EdituraAlbatros,Bucureşti, 1985,p.28.


184

dăun răspuns, prin conceptul degeneraţie, întrebării referitoare lastadiuldeevoluţiemodernăaRomâniei.Pedealtăparte,aceastăideedesprerelaţiadintrefactorulvârstăşiniveluldeeterogenitatesocialăa fost amplu dezbătută în răstimpul puternicilormişcări de tineretceauzguduitbogataşidezvoltatasocietateoccidentalăînanii’60aisecoluluialXX-lea,unde,dupăceldealdoilearăzboimondial,para-doxal,s-aajunslarevoltatinerilor,carecereaurecunoaştereadecătresocietateaidentităţiilorsociale,ceeaceadeterminatrevizuireaunorconcepte şi teorii sociologice importante, tocmai pentru că vechiulsistemoperaţionaldestudiualsocietăţiinuluaîndiscuţievârsta,cuexpresiaeisocialărelaţiiledintregeneraţii.Aşadar,MirceaVulcănescusesizează,încondiţiilesocietăţiiromâneşti,importanţafactoruluivârstăînreglementarearaporturilorsociale,întimpcesociologiidinOccidentdinperioadainterbelică,înconvingerealorcăosocietatemodernăesteintensdiferenţiată,vârstanuarreprezentaunindicatorînexplicareaproceselorşiconduitelorsociale.

ÎnviziunealuiMirceaVulcănescugeneraţiaesteogruparedeordinstatistic(relaţiaformalădintregrupulsocialşivârstamembrilorsăi)şiînsensistoric(relaţiacalitativăcareleagămembriigrupuluisocialcompusdinoamenideaceeaşivârstă), lacareadaugădimensiuneapsihologică, culturală, politică şi economică. Iată cumdefineşte elgeneraţia:,,Ogeneraţieesteogruparesocialăbio-psiho-istorică,încarepredominăoameniideaceeaşivârstă,caresemanifestăsimultan,spon-tan,cuconştiinţasolidarităţiidevârstă.Manifestărileacesteigrupărisuntcondiţionatedefaptulcămembriicomponenţiauparticipatlaunanumitevenimentistoric,acărorinfluenţăausuferit-o,înperioadalordeformaţieintelectuală–faptcarefacesăpredomineînmanifestărilelorpreocupărideaceeaşinatură,precumşioasemănaredematerialşi demaeştri.Această predominaremai poate fi condiţionată şi defelulîncaretineretulparticipălaactivitateacolectivităţiişideînca-drareasauneîncadrarealuiînierarhiasocialăexistentă”315.DefiniţialuiMirceaVulcănescuesteprimadescriereştiinţificăageneraţiei.Elconcepeapariţiaşifiinţareauneigeneraţiiasociatedeexistenţaunoranumitesituaţiisocialeconcrete:,,Nutrebuienicis-onegăm,nicis-ouniversalizăm,ciatenţis-oînţelegemsurprinzândîmprejurărilecare-iprovoacăapariţiasaui-oînlătură:conjuncturăsocialăîntreistorieşipsihologie.”Nu insistămpe analiza ideilor luiMirceaVulcănescu

315MirceaVulcănescu,op. cit.,p.5.

185


despregeneraţie, o vom face într-un alt studiu.Amdorit numai sapunctămdirecţiateoreticătrasatăînscopuldefiniriiacestuiconceptatât dediscutat şidisputat, nudepuţineoridându-i-seunconţinutinadecvat.ŞisăspunemcăMirceaVulcănescuapublicataceststudiuîn,,Criterion”,publicaţia,,noiigeneraţii”,deşiputeas-ofacătotatâtdebineînrevistaprofesoruluisăuD.Gusti,,,Arhivapentruştiinţaşireformasocială.”

Teoretician excelent al fenomenului generaţionist, MirceaVulcănescu avea învederepropriageneraţiedarvizade fapt reali-tateasocialăşiculturalăa timpuluisăuîncarese includeaşiopera,,bătrânilor”,amaeştrilor.UnadindirecţiileacţiuniipublicisticealuiMirceaVulcănescuafostprotejareavalorilorşiexplicarea lor,cumafostcazulcusistemulsociologicalluiGusti.Afirmareageneraţieisaleveneaimediatdupăceoperagustianăseînchegase,iarcreatoruleiacţionaacumpentruaplicareaacesteiaprinmetodamonografică.ReprezentantalnoiigeneraţiiMirceaVulcănescuasocotitoîndatoriredeafisolidarintelectualiceştecuprofesorulsău.DargestulteoreticalluiVulcănescuareşiunaltsens,anumerelevareaunuiexempludeactivitateştiinţificăîngrup,iarechipelestudenţeşticondusedeGustieraupilduitoareînasusţineideeacăintelectualiiromânisepotasociaîntr-oacţiunecolectivă,cândscopurilesuntclareşimanagementulesteeficient.Înconsecinţă,unargumentesenţialîmpotrivatezei,susţinutăşiastăzi,caintelectualiiromâninupotcooperaîmpreunăînrealizareaunuiproiect.Pedealtăparte,MirceaVulcănescuaduceacaprobădesolidaritateintelectualăpropriageneraţie,ceambiţionaprogramecultu-raledeanvergură,deniveleuropean,cepornescdinfonduldegândireromânească.Omulromânesc,teoretizatşidesenatcuatâtamăiestrie,îşitragesevaideaticădintotceestesemnificativîncreaţiaautohtonă,inclusivscrierileşiacţiunilemaeştrilorgeneraţieisale.

Dealtfel, însăşigeneraţia luiera interesată înagăsimodele, fieînviaţăfiedinalteepoci,aleculturiiromâne.M.EliadeîlvarepuneîncirculaţiepemareleHasdeucupublicisticalui,darvaeditaşiunvolumcuarticolesemnatedeNaeIonescu,Roza vânturilor.Aşadar,oactivitatedeconstrucţieculturală,cuunprogramdestuldeclar.Luptadintre,,bătrâni”şi,,tineri”nueraprilejdespectacolcotidiansauderevendicărimeschine,ciunuldereevaluareavalorilorperenealecul-turiinaţionale,iarMirceaVulcănescuseimpuneacaexegetulcelmaicoerentînsusţinerea,cuargumente,avaloriimoştenirii,,bătrânilor.”


186

Susţinereavaloriloro făceaVulcănescu şi caodatoriemorală, saucums-aspus,îşipuneamaipresusdeoricesimţulsăumoralînslujbabinelui316,adicăspunemnoi,aluneiculturiromâneşti.

AtrasdegândireaşipersonalitatealuiNaeIonescu,elnuesteunepigon,unencomiastsaudogmaticnaeionescian,cielcautăaintegraînpropriulsistemtotcecredeafiautenticaxiologicdinalţimaeştriaigândiriiromâneşti,cumesteGustişichiarRădulescu-Motru.DeşiceidinnouageneraţieerauadepţiiluiNaeIonescu,eiseraportauşilaaltepersonalităţialetimpului:MirceaVulcănesculaD.Gusti,M.EliadelaC.Rădulescu-Motru,C.Noica,într-oanumitămăsurălaC.Rădulescu-Motru.CumNaeIonescunuaveao,,operă”publicată,eleviiluiseîndreptauspreacelepersonalităţicarelevorbeauşiprinscrierilelor.ÎncazulluiMirceaVulcănescusituaţiaesteinteresantăşidinaltunghi:despreNaeIonescuascrisolucraredespreelcaom,darnuşidespreoperaacestuia,înschimbadatunvolumde150depaginidespreD.Gusti,primamonografiedespreîntemeietoruldeşcoalăsociologică,şiamspunesinguravalabilă,despremarelesociolog.Deşi,,năist”,deceVulcănescunuadatmonografiadespresistemulfilosoficalmen-toruluisău?Explicaţiaestesimplă:dificultateaînanalizaconcepţieiluiNaeIonescu,dincauzăcăoperaacestuianucircula,iarideileluiseproduceauspontan,lacursurisauîndialogurirestrânse.Exegezauneioperesefaceavândcărţileautoruluipemasadelucru.Editareadupămoarteafilosofuluiacâtevadincursurilesalenui-amaipututfidefolos.VremurileaudecisaltfelsoartaluiMirceaVulcănescu.

Acestaeste,rezumativ,contextulîncareVulcănescus-aintegratînşcoalaluiGusti.Stăruim,încontinuare,asupramoduluicumMirceaVulcănescuaînţelessistemulsociologicalluiGusti.

Legăturile lui cuGusti s-au produs din anii studenţiei.MirceaVulcănescu a fost atras de sociologie din facultate, şi teza sa deabsolvenţă, elaborată sub îndrumarea luiGusti, este edificatoare.Aceastălucrarejuvenilădezvoltăideeadesprecadreledemanifestarea raporturilor dintre individ şi societate: numărul, spaţiul, timpul,cauzalitatea, valoarea. În viziunea tânărului licenţiat: ,,Societateaesteuncomplexdefactoricenutrebuiedesconsideraţiniciunul”,iar,,Cauzadeveniriisocialeestevoinţa socialălucrândînacestcomplex

316GheorghiţăGeană,O fericită întrupare a spiritului românesc: Mircea Vulcănescu,PrefaţălaMirceaVulcănescu,Războiul pentru întregirea neamului. Dimensiunea românească a existenţei,CriterionPublishing,Bucureşti,2002,p.6.

187


defactori”317.MirceaVulcănescufacediferenţaîntredevenireasocialăacomunităţilorşiceaasocietăţilor,înprimelepredominăcauzalitateanaturalăşiîncelelaltedominantăestemotivareamorală:,,Toatăpro-blemadeveniriisocialestăaci:degajarea voinţei sociale din condiţiile cadrelor şi determinarea felului în care această voinţă prezidă tipurile de societate”,concluzievăzutădeelca,,unprogramdesociologie.”InfluenţaprofesoruluisăuD.Gustiesteindiscutabilă.Vomobservadificultăţiîndezvoltareaacestuiprogram,ceaieşitdinscânteiaatâtderoditoareatânăruluiabsolventdefilosofie.Înacelaşian1925cândasusţinutlicenţa,VulcănescuscriearticolulCâteva observaţiuni asu-pra vieţii spirituale a sătenilor din Goicea-Mare,singurultextdesprecampaniastudenţeascădinaceastălocalitate,organizatădeSeminaruldeSociologie,EticăşiPoliticădesubconducerealuiD.Gusti.

După un stagiu în Franţa, când comunicarea cu profesorul săueraredusă,MirceaVulcănescuseintegreazăimediatînorganizareaactivităţiiechipelorstudenţeşti,devenindîntretimpasistentulluiGusti.Nuputemdiscutadespretoateraporturiledintreprofesorşiasistentulsău,remarcămnumaicăluiVulcănescuîirevinesarcinadinparteami-nistruluiD.GustideaelaboraplanuldereorganizareaMinisteruluideInstrucţie,iartotelsevaîngrijideeditareacursuluiluiD.Gusti318.

MirceaVulcănescuerainteresatmaimultdefundamentuleconomicalvieţiisociale.AparticipatlamultedincampaniilemonograficealeechipelorstudenţeşticondusedeD.Gusti.AşacumfoartepertinentobservaMarinDiaconu, editorul şi exegetul operei vulcănesciene:,,Vulcănescu a trăit şi a contribuit substanţial la constituirea şcoliigustiene”319.

Gustil-a,,văzut”petânărulsăucoleg,celmaiindicatdeadatemeliafilosoficăasistemuluisău.Săamintimcăsistemulgustianeracriticatdinvariidirecţii.T.Brăileanuavertizaasupra tendinţei, în linia luiDurkheim,deadefilosofasociologia,iarP.AndreiîicerealuiGustisă-şiprezinteeşafodajulteoreticalmonografieisociologice.Tânărulemulnufaceniciodatăreferirelaceidoisociologi,darafirmălimpede

317MirceaVulcănescu,Prolegomene sociologice la satul românesc,ediţieîngrijitădeMarinDiaconu,EdituraEminescu,1997,p.68.

318 Note la cursul de sociologie al d-lui profesor D. Gusti,editatesubîngrijiread-luiasistentMirceaVulcănescu,deM.CerneaşiC.Furtunescu,1932.

319MarinDiaconu,Mircea Vulcănescu – sociolog al satului românesc şi istoric al Şcolii sociologice a lui Dimitrie Gusti,studiuintroductivlaMirceaVulcănescu,Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti,ed.cit.,p.18.


188

efortulsăuînfundareafilosoficăasociologieiluiGusti:,,EuamîncercatsaaşezsistemulluiGustipebazearistotelice,suprapunânddeosebireadintrecadreşimanifestărideosebiriiaristotelicedintreposibilitateşiactualitate.Sistemulofereamaimultepunctedeconvenienţă.VoinţasocialăaluiGustisedeosebeadevoluntarismulcantitativ,numeric,roussauist;eaaveanetăgăduiterădăcinimetafizice.CadreledădeauluiGustimotive voinţeisociale.Daracesteanueraumotivepsiholo-gice,ci temeiurimetafizicedeautodeterminare:cosmice,biologice,psihologice şi istorice.Apoi, concepţia voluntaristă a naţiunii aveaafinităţicu teoriilecorespunzătoarealecatolicismului”320.GândirealuiVulcănescu a găsit în sistemul luiGusti ometodăde analiză arealului,ceeacenu-iputeaoferiNaeIonescu,caredeşi logiciannudădeaatenţiemetodologieidecercetareştiinţifică.AicistăexplicaţiaaderăriiluiVulcănesculaconcepţiagustiană.Marelesociologofereauncadruteoreticincitantşifertil,darşiometodăineditădeinvestigareasocietăţiiromâneştiînceeaceaveaeaparticular–satul,matriceaevoluţieinaţiuniiromâne.OperaluiGustireprezintăşiocale,pentrutânărulînvăţat,depătrundereîncunoaştereauneifilosofiişiideologiicedominaepoca:marxismul:,,Aşacaastăzieuam,însistemulsociologicalprofesoruluiD.Gusti,uninstrumentdelucrupecaremil-amînsuşitcuajutorulcăruiacautsăînţelegrealitateasocială,inclusivmarxismul,carenuseîmpotriveşteconcepţieimele«năiste»despreviaţă.Cueti-caealtceva;daraiciGustin-aavutnicioinfluenţăasupramea.”DeştiutcăMirceaVulcănescueraasistentlacatedradeeticăaluiGusti.Neîntrebămdacălaseminariiledeeticăasistentultransmiteatezeşiconcepţiiopusecelorcomunicatedeprofesorlacurs?Posibil,datăfiindtoleranţacolegialăşiintelectualăaluiGusti.Oficunoscutprofesorultoateacesteidei,cudeosebirediferenţadintreeiprivindetica,pentrucătextuldincareamcitat,autorulnul-apublicatîntimpulvieţii?Dealtfel,cazulluiVulcănescuesteunulspecial:multedinincitantelesaleidei,inclusivcelecareprivescveghealasistemulşcoliisociologicealluiGustişişcoalafilosoficăaluiNaeIonescuaurămasînmanuscris.DinceaprodusextremdedotatulînsociologieMirceaVulcănescuafostînmicămăsurătipăritîntimpulvieţii321.Nuştimpentruceobunăparte

320MirceaVulcănescu,De la Nae Ionescu la ,,Criterion”,ediţieîngrijitădeMarinDiaconu,EdituraHumanitas,Bucureşti,2003,p.68.

321ÎnvolumulD.Gusti,Prolegomene sociologice la satul românesc,ed.cit.,din26detitluri11sunttexteinedite.

189


dintexteledesociologienuaufostpublicatedeautorullor.Oexigenţăşiorigoareştiinţificătrebuiesăficontatînamânareapuneriilorîncirculaţiapublică,iarcelmaibunargumentesterefacereadecâtevaoriaunortexte.Nuîncapeîndoială,căMirceaVulcănescuareosolidăculturăşiunpronunţatspiritanalitic,fiindbineinformatcumişcareaideilor sociologice, iar în laboratorul său de creaţie, asemănător înmulteprivinţecuceleminescian,s-auplămăditmultegânduri,fiindînsăextremdesevercuprodusuloferitsprepublicare.

SusţinereafilosoficăasistemuluisociologicalluiGustiatrezit,cumeradeaşteptat,reacţii.DepildăC.Georgiade,înarticolulSociologie românească. O revistă cu adevărat apuseană,în,,Adevărul”,19fe-bruarie1933,susţinecăşcoalasociologicăaluiGustiareovaloareadeexcepţie:,,fiindcăsociologiadevineo ştiinţă,nuofilozofieavieţiicolective,părăsinddialectica facilă întemeiatăpeconcepteşiadop-tândobservaţiariguroasăşiconştiincioasăarealităţii,verificareaşisistematizareadatelorobservate”322.Georgiadescriemaideparte:,,Celegăturădirectăare,deexemplu,«vatrasatuluiCornova»saumenta-litateamistică cvasiafricanăa ţăranilornoştri cu fenomenologia luiHusserlsaucuaristotelismul?.”Iatăcumpentruuniiexegeţiaiopereigustiene,apăsareapreamultpedimensiuneaeifilosoficăreprezintăo deformare sau cum spune acelaşiGeorgiade: ,,Avem impresia caaceşti cercetători disociază unitatea profesorului lor, atribuindu-i ocontrazicereîntreteorieşiaplicaţie,caredefaptnuexistălaorigine.”În replicasaSociologie românească (Răspuns d-lui C. Georgiade),nepublicată,MirceaVulcănescu reiterează caracterul de filosofiesocială a sociologiei profesorului său, şi aduce argumente chiar cuexemplulsatuluiCornovaremarcând:,,Înopoziţiecompletăcumetoda pozitivistă, sociologia profesorului Gusticautăsălămureascăfiecarefapt social în funcţiune de totalitatea vieţii în care se prezintă”323. Întrebareaestedacănucumvaelevuladaugă lasistemulsociologicalluiGusti,ceeaceelaşteptadelaaceastădoctrinădecâtareeaînrealitate.ApărândsistemulluiGusti,defaptîşiapărapropriulmoddeavedeasocietatea.Şiiarăşirevenimlascopulnoiigeneraţii,anumedeadovediexistenţaunordirecţiifertileînculturaromână,iarsistemulluiGustiofereageneroscâmpdeafirmareaoriginalităţiiautohtone.

322ApudMarinDiaconu,Note şi comentariilaMirceaVulcănescuProlegomene socio-logice la satul românesc,ed.cit.,p.350.

323MirceaVulcănescu op. cit.,p.168.


190

VulcănescuvoiasădemonstrezeactualitateaneechivocăasistemuluisociologicalluiGusti,dincaresedegajă,depildă,fenomenologiasa,doctrinăînscrisăputernicînactualitate,şinupozitivismul–viziuneştiinţificăînvechităşidepăşită.PoateaiciesteeroarealuiC.Georgiade,anumecănuaînţelesefortulluiMirceaVulcănescuşiTraianHersenideaconferiperenitateideilorluiGustiprinîncadrarealorîncurentefilosoficedurabile.

MirceaVulcănescusupravegheazăoricesespunesauseîntâmplăînspaţiulpubliccusistemulluiGusti.Intervinepromptînapărarea,corectareasauargumentareajusteţiiideilorşcoliimonografice.Ofacepentrucăelcredeînviabilitateaacesteişcoli.Şierafirescsăfieaşa.EfortulluiGustideaelaboraoştiinţăsociologicăanaţiuniiconsonaperfectcuaspiraţianoiigeneraţii.S-aspus,pânălasaţietate,cătineriidinanii’30,eliberaţidemisiuneaidealuluinaţionalalreîntregiriiţării,aveaucascopcreareavalorilorculturaleromâneşticomparabilecuceledinmarileculturialelumii,afirmaţiecesecuvineafinuanţată.Einuauavutdoarorgoliulînalteiperformanţe,ciînaceeaşimăsurăaususţinutvaloridejaconsacrate.MirceaVulcănescuadataceeaşisemnificaţieprotecţieiopereiluiNaeIonescuşiD.Gusti,ceidoiformatoriaisăi,daraevaluatşiscrierialeluiRădulescu-Motru.Or,sistemulsociologicalluiGustieraunadinexpresiiletarialeperformanţelorautohtone:,,sistemulprofesoruluiGustinuenumaioşcoalădereflecţieseverădecontactcurealitatea.Cişioşcoalătotatâtdeseverădegândire,dereflecţieasupraacesteirealităţi”324.ÎncontroversăcuC.Georgiadeelafirmăneechivoc: ,,sociologia româneascăareunsistempropriudegândire”,şiaceastătezăcautăsă-odovedeascăpermanent.

ImplicarealuiVulcănescuîndezvoltareaşisusţinereaideilorprofe-soruluisăul-afăcutpeunaltcolegalsăudegeneraţie,TraianHersenisăafirme: ,,Uneori sistemulde sociologie, etică şipoliticăal luiD.Gusti,văzut,interpretatşiînfăţişatdeMirceaVulcănescu,primeaostrălucire,pecareautorulluioriginar,mareorganizatorşianimator,darunscriitorşivorbitordetreaptămijlocie,n-afostînstaresăi-odeaniciodată”325.Într-adevăr,MirceaVulcănescuafostunuldinceimaicompetenţidinşcoalaluiGusti.DaroperaluiGustirămâneceeaceeste,adicăogândireoriginalăasuprasocietăţiistudiatăcuometodă

324 Ibidem,p.174.325 TraianHerseni,Mircea Vulcănescu (1904-1952), ,,Manuscriptum”, anXXVII, nr.

1-2,1996,p.133.

191


ce-iaparţinenegreşit–metodamonografică.CredemcăVulcănescunicinuagânditcăi-arfidatstrălucireacestuisistemsociologic,de-oarecerealizacănueranevoie.Înschimb,emululseinstituieîntr-unvajnicapărătoraldoctrineigustienedeoindelebilănoutate,pentruanufideformatăşirăstălmăcită,aşacumestecutumaîncapricioasaşinestatornicanoastrăcultură,undenormaştiinţificărămâneînstadiulvirtual, şi, iată,nudepartede timpurilepecare le trăimnoiceideastăzi, când ideinovatoare sauactivităţidemare trudă intelectualăsunttrecutecuvedereasausuntfolositefărăasemaiamintimăcarîn treacătcine le-a făcut.Monografia luiMirceaVulcănescuare şiaceastămenire:deapune în relieforiginalitateasistemuluigustianvăzutînsănucasimplăsociografiecicaocontribuţiefundamentală,pornitădelascrutareacuometodăproprieauneisocietăţiconcrete–societatearomânească-,ladezvoltareaefectivăasociologiei,încăîncăutare,înaceavreme,astatusuluisăudeştiinţă.MirceaVulcănescucontinuă,alăturideT.Herseni şiH.H.Stahl,adâncireaviziunii luiGusti,darfărăsăomodifice,aşacumelînsuşirecunoaşte: ,,EunuampretenţiadeafiinfluenţatpeGusti,deşişiastasepoateîntâmplaîntr-ocolaborareprelungităşiînoricecomerţdeidei.Eucredcătoateelementele puse în lumină existau în sistemmai dinainte, eun-amscornitdecâtîntrebărilelacareacesteelementeofereaurăspunsmaidinainte.DarfaptestecăînţelegereameaaacestuisistemdesociologienutrădeazăconcepţiaprofesoruluiGusti”326.Celceva,,îndrăzni”onouăparadigmă,schimbând,înfapt,concepţiadeabordareastudiu-luisocietăţiiesteAntonGolopenţia.SpredeosebiredeD.Gusti,careapreciametodamonograficădreptmetodădestudiuintegralalunuisat,Golopenţiapropuneametodamonografiilorsumarecucaresepotinvestigaunităţisocialereprezentativeînnumărcâtmaimare.Primiitrei,darmaialesMirceaVulcănescu,urmărescatentcumestereflectatăşiprimităconcepţialuiGustişiintervinînapunelucrurilelapunct,adicăînlăturareaatotceeacearîmpietaasuprareceptăriicorecteadoctrineigustiene.CândMirceaVulcănescu intervenea înapărarealuiGustisaualuiNaeIonescu,elrecurgealaoricemijloc,inclusivladisputepugilistice,aşacumaprocedatcuSanduTudor,careîlatacasepesociologîntr-unarticoldin,,Credinţa”327.

326MirceaVulcănescu,De la Nae Ionescu la ,,Criterion”,ed.cit.,p.70.327MarinDiaconu,Mircea Vulcănescu publicist,studiuintroductivlaMirceaVulcănescu,

De la Nae Ionescu la ,,Criterion”,ed.cit.,p.17.


192

EdificatorrămânefaptulcăMirceaVulcănescunusemulţumeştecuexegezasistemuluigustian,ciambiţioneazăcăutareafundamente-lorfilosoficealeacestuia,originateîngândirealuiAristotel.MirceaVulcănescuadiseminatideileluiGusti,fărăcăaceastasăînsemnecăelafostunsimpluexeget.Dimpotrivă.MirceaVulcănescuaînfăţişatideile luiGustidinperspectivăproprie.Gusti, cu toată tendinţa luispreoanumităconduităegolatrică–iubeamultpublicitateapersoaneisale-,nuaestompatsauanulattendinţelecreatoare,cile-astimulatşisusţinut,poatetocmaidatorităcalităţilorsaledeorganizatoralgrupuluidecercetători.Marelesociolognuacreatostructurăbirocratică,cuoierarhierigidă,altfelspus,elnuadecretatexistenţaacesteişcoli.Eas-ainstituitînevoluţiauneiactivităţidecercetaredesfăşuratădupăunprogramştiinţific,petemeiulunorobiectiveclare,şialunuiscopcuclaritateafirmat:consituireauneiştiinţesociologiceanaţiunii.Şi,spredeosebiredeatâteaproiecteentuziaste,darnefinalizate,Gustiadatconturproiectuluisăuşil-aimpusînviaţauniversitarăşiculturalăaţării,atrăgândcaunmagnet,maialestânărageneraţie,lapunerealuiînpractică.AceastaesteadevăratadimensiuneaşcoliiluiGusti.MirceaVulcănescuasimţitcusimţulsăudeobservaţieprofundăcăacţiunealuiGustitrebuiesprijinitădintoatepuncteledevedere,darmaialesîncepriveşteprotecţiafaţădeîncercările,carenueraupuţine,deacompromite,printransformareaconcepţieiluiînfaptderizoriu.

ExegetulsusţinecăstudiulactivităţiiprofesoralealuiD.Gustivreasăilustreze,,printr-unexempluviu,relaţiacetrebuiesăexiste,dupăaceastăînvăţătură,întrepracticăşiteorie,întreacele«sociologiaco-gitans»şi«sociologiamilitans»decarevorbeştemaestrul.Activitateaprofesorală a luiDimitrieGusti apare astfel ca o cheie de boltă celeagăplanulactivităţiisalefilosoficecuacelaalactivităţiiluisocialeşipolitice”328.SedesprindeunaltaspectalgânduluivulcănesciandespreGusti:semnificaţiaprofesoratuluicanucleulînjurulcăruiagraviteazămultipleleactivităţidesfăşuratedeGusti.Elestedeschizătoruldegândşiact,îndrumătorulcelorceaderălaînvăţăturasa.ProfesorulaparepentruVulcănescu,dreptpoziţiasocialăcentralădincareiradiazăspretoatecelelaltestatusurisocialedeţinutedeşefulşcoliimonografice.Şiplecânddelatemeiulacesteipoziţiisociale,exegetulexplicăpartici-pareadezinteresată–faptunicînistoriaculturiinoastre-aunuimarenumărdeintelectualitineridincelemaidiversemediiprofesionalela

328MirceaVulcănescu,Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti,ed.cit.,p.29.

193


aceastălucraredesfăşuratădemarelesociolog:,,DecesănemirămatuncicănimeninuprecupeţeştesprijinulsăulucrărilorprofesoruluiGusti?Ecaşicumfiecareşi-arajutapetatălsău.Untatăharnic,maiharnic poate decât fiii”, o afirmare cât se poate de clară a ideii caşcoalaluiGustifuncţioneazăcaofamilie,undemembriieiseajutăşisesprijinăreciproc,fărăaprimiorăsplatăanume.Concepţia,dina-mismulactivităţii,capacitateadeareunipersoanedeorientăriadverselaactivităţisocialeconcrete,darmaialeseficienţaînrelaţiilesociale,toateacestecalităţialeprofesoruluiGustitrebuiecăi-aufascinatpetineriiintelectualiaitimpului.ŞiaşamotiveazăVulcănescustudiulsăudespreprofesorulGusti,regăsitîntoatecelelaltepoziţiisociale,şinuaufostpuţine,ocupatedeel.Marelesociologesteperceputcaunpater familias,oautoritatedeformator,înacăruifiliaţieseînscriuceimaimulţidin,,nouageneraţie”interbelică.IarMirceaVulcănescunufacedecâtsăapereaceastăfamiliespiritualăşipeşefulei.

Iatăunexemplu:laacuzadesterilitateagândiriiluiGusti,MirceaVulcănescureaminteşte,contestatarilor,deprogramuldecercetarealprofesorului,,unîndreptardelucruteoretic”,cuţintaîndreptatăsprestudiultotalităţiirealităţiisociale:,,Aizbutitastfelsăscoatăproblemasatului românesc din decorul romantic-idealist în care o încadrasesămănătorismul,caşidindecorulpoliticalpoporanismului,dându-iuncaracterobiectivşirealist,propriufazeidematurizareaproblemei,careîngăduiaelaborareadeopotrivă,întru adevăr, acelorveniţideladreaptaculturalăsaupolitică”329.Judecatăfoarteimportantă,deoareceearidicăsociologialuiGustilaranguldecunoaştereştiinţifică,detaşatădeideologiileasupravieţiirurale.

Vorbinddeconstituireauneiadevărateechipedecercetătorisubcon-ducerealuiGusti,ceeaceîntr-adevăresteoperformanţăexcepţională,datăfiindfireaexcesivdeindividualistăaintelectualuluiromân,MirceaVulcănescuconstată:,,Eaadobânditcuvremea,pebazaconvingerilorteoreticecomuneşiaexperienţelorcolective,oînchegare,ajungândsăconstituieastfelnunumaiometodădecercetarepusălapunctîntoateamănunteleei,darşioadevărată(şiceadintâi)şcoalăromâneascădesociologie”330.AceastăactivitateestecomparabilădoarcuechipaluiVasilePârvan,,careadusladezgropareatrecutuluivecheiDacii.”

MirceaVulcănescul-aapăratpeGustinunumaideatacurilepri-329 Ibidem,p.122.330 Ibidem,p.118.


194

vindcoerenţasistemuluisăusociologic,făcutăcumultăacribieşicuocunoaştereprofundăaconcepţieiprofesoruluisău.Discutădespreraporturileluicusămănătorismul,cudeosebireceliorghist.SpiritulgustianarfiosintezăaspirituluicriticzeflemistalluiCaragiale,entu-ziasmulcreatorşidinamicalluiIorga,obiectivitatearigidăşirotundăajunimismului,ascezainterioarăaluiV.Pârvan.Noicredemcăavemdeafacecuunanumiteclectismalgândiriigustiene,şiaşaseexplicăreacţiaunoroponenţi.MirceaVulcănescusimtecăaiciesteunpunctvulnerabilalsistemuluiprofesoruluisăuşiaduceprobeînsusţinereaideiicăGustinuesteîncadrabilînniciunuldincurenteleromâneşti.Productivesunt,neîndoielnic,analizeleluiMirceaVulcănescuasupraraporturilorluiD.Gusticujunimismul,poporanismul,sămănătorismul,darrămânedediscutatîncemăsurăsociologialuiGusti,areteoreticşimetodologicvreolegăturăcudoctrineleamintite.Caresuntstudiilesistematice aleprofesoruluidespre cele treimari curente culturale?NucunoaştemcaGustisă-şifiexprimatştiinţificeşteopiniadespreelesausăfireferitlainterferenţasistemuluisăucuvreunadinacestemişcări.Nicimăcarînautobiografiasa,nuaminteşteunnumedeau-torsaudecurent,cutoatecăadolescenţaatrăit-oînIaşi,oraşulundes-auplămădittoatemarilecurenteculturalealeRomânieimoderne331. ParcurgândFragmente autobiografice,scrisedeGusti lavârstade-plinei senectuţi, cititorul constată, nu fără o oarecare surprindere,că,defapt,autosociologiavieţiisalecuprinde,prioritar,perioadadeşederealui înGermania,şiseştiecăviitorulsociolognuarevenitînRomâniadinaceastăţarădecâtînmomentulcândaprimitÎnaltulDecretRegaldenumirecaprofesoragregatlaIaşi,înurmaparticipăriiladouăconcursuri(actelepentruconcursletrimiteadinLeipzig),rolulhotârâtorînacceptareasaavându-lunfostjunimist,careîntimps-aîndepărtat de gruparea luiMaiorescu, istoriculA.D.Xenopol, carel-apreferatpeGustiîndefavoarealuiD.Drăghicescu,autoratuncialuneiimpresionanteoperesociologicepublicatăînFranţa,argumentulesenţialderespingerealacestuiafiindsocialismulsăurevoluţionar.Prinurmare,MirceaVulcănescucautăa-lintegrapeGustiînmariletendinţespiritualeromâneştimoderne,cutoatecăsociologul,întemeietordeşcoală,nuareferitlaniciunadinele.EstelimpedecăVulcănescunu

331 D.Gusti,Opere,V,Fragmente autobiografice. Autosociologia unei vieţi, ediţiedeOvidiuBădina şiOctavianNeamţu,EdituraAcademieiRepublicii SocialisteRomânia,Bucureşti,1971.

195


puteaconcepegruparealuiGusticaunfenomenculturalspontancicacontinuarefireascăaunordominantealeculturiiromâneşti.Pentrucăînviziuneasa,nudiscontinuitateaistoricăşiculturală,cicontinuitateaspiritualăesteadevăratacaleadezvoltăriinaţionale.Sistemulsocio-logicalluiGustiesteparadigmaticpentruexprimareaimperativuluiînscrieriiRomânieiînevoluţiamodernăreală.

196

N. BAGDASAR DESPRE GÂNDITORI ROMÂNI

Evoluţiafilosofieiromâneştiacunoscut,faţădealtedomeniialeculturii,unritmmailent.Depildă,literaturaromânăaavutîncădinsecolulalXIX-leamomentulclasic,pecândfilosofiarămânedoarunsegmentdinoperaluiEminescuşidinceaaluiMaiorescu.Acestadinurmăapredat filosofia, şinotorietateasaveneadinaceastăpoziţieşinicidecumdinstatutuldefilosof.Singurulfilosof,,,profesionist”,VasileConta, era ca şi necunoscut, deşi publicase în ,,,,Convorbiriliterare”.”DecefilosofialuiConta,creatordesistemfilosofic,eraînpoziţiemarginală?Cauzaprincipalăastatînlipsaunuispaţiupublic,propice receptăriimeditaţiei filosofice.De altfel, nu se impusesela nivelul opiniei publice, canonul originalităţii, şi de aceea tot cetransmiteauprofesoriidefilosofieînceledouăuniversităţieraluatcaatare.Importantăerapânălaurmărăspândireafilosofieilapubliculinteresat.Nicivorbă,depildă,caEminescu,recunoscutpoetgenial,săfieconsideratşifilosof.

AtrebuitcaMaiorescusăfiereintegratînînvăţământ,în1884,laUniversitateadinBucureşti,şiastfelsăfiedescoperiţişisusţinuţiti-neri–C.Rădulescu-Motru,P.P.Negulescu,I.A.Rădulescu-Pogoneanu,MihailDragomirescu,careauprofesionalizatfilosofiaînmediulromâ-nesc,avândconvingerea,spredeosebirededascălullor,caesteposibilăşinecesarăogândirefilosoficăproprie.Toţiaceştimariprofesoriauîndrumat paşii altormari filosofi:MirceaFlorian,Nae Ionescu,T.Vianu,M.Ralea,N.Bagdasar,şiîmpreunăauconstituit,pentruprimadatăînistoriagândiriiromâneşti,unspaţiufilosoficromânesc,integratînspaţiulpublic.Înacestfel,filosofiaadevenitpartefireascăacul-turiiromâne,filosofiiînşişifiindprezenţeactiveînpresă,înpoliticăşichiarînadministraţie.Niciunulnuatrăitdinveniturileobţinutedinpracticareafilosofiei,toţifiindprofesoriuniversitari,ocupând,înacelaşitimp,alteposturi.

DespreuniidintreeiascrisN.Bagdasar,larându-ifilosofşipro-fesor,colegşicolaborator.

197

1. Scurtă biografie

N.Bagdasars-anăscutla5februarie1896însatulRoşieşti,judeţulVaslui332,alcincileacopilalluiIancuşiSmaranda,născutăAftenie.Dupăel, s-aunăscutalţi şase fraţi şi surori.Mama luiamurit laadouăsprezecea naştere, în anul 1911. Părinţii erau ţărani înstăriţi,aflându-sealăturidepreot,înfrunteasatului.Pentrucalităţilesaledefoartebungospodar,tatălafostales,decincioriconsecutiv,primaralcomuneiRoşieşti,exercitândaceastăfuncţietimpdedouăzecideani.Mamaeraanalfabetă,dincauzăcăînsatuleinuexistaînvăţător,daraveaointuiţieexcepţionalăasupraaceeaceînseamnăstudiu,şiaîndemnatpetoţicopiisăisăurmezeşcoala.

Viitorulfilosofafrecventatşcoalaprimarăîntr-unsatvecin,IdriciideSus, la3kmdesatulnatal,unde învăţa şi fratele săumaimareDumitru,decaresesimtefoarteataşat.Cumtatălsăueraprimar,acestaadecis,dincauzaslabeipregătiriadascăluluidinRoşieşti,şcolarizareacelordoibăieţiînsatulundepredauntânărînvăţătorfoartedotatpentrumeseriadedascăl.Hotărâreatatăluiexprimalibertateadeacţiuneanoiiclase,ceaamicilorproprietarirurali.

Dupăabsolvireacursurilorcelorcincianideşcoalăelementară,N.Bagdasarurmeazăunadincelemaiprestigioaseşcolidinţară,liceulRoşcaCodreanudinBârlad,pecare l-a terminat în1916.Dinanul1915,cânderaelev,acolaboratla,,Neamulromânesc”,semnândcupseudonimulBărdescu.

Rămasfărămamă,adolescentulNicolaeafostnevoitsăseîntreţinăsingur,dândmeditaţiicopiiloruneifamiliidinBârlad,iarDumitruaobţinutunpostdepedagoglaliceulSf.SavadinBucureşti.Acestfratemaimare,dupăabsolvireafacultăţiidemedicinădinBucureşti, s-aspecializatînS.U.A.,şiapusbazeleneurochirurgieiînRomânia333

Înoctombrie1916,N.BagdasaraintratlaŞcoaladeofiţerirezerviştidinBotoşani.Dinprimăvaraanului1917pânăînmartie1918elaluptat,pefront,caelevplutonier,perioadăceovazugrăviînAmintiri. Notaţii

332InformaţiiledespreviaţaşiactivitatealuiN.BagdasarlepreluămdinN.Bagdasar,Amintiri. Notaţii autobiografice,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelor IstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar517.VezişiRaduTomoioagă,Nicolae Bagdasar,în Istoria filoso-fiei româneşti,vol.II,(1900-1944,parteaI),ed.cit.,pp.508-535;ConstantinSchifirneţ,C. Rădulescu-Motru. Viaţa şi faptele sale,vol.II,ed.cit.

333N.Bagdasar,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.10.


198

autobiografice,subliniindabsurditateaşiinutilitateamultoracţiunidinarmataaceluitimp.Pentruuntânărînclinatspremeditaţieşicuviziuneraţionalăasupra lumii, eragreudeacceptatconduita rigidă impusăderegulamentelemilitare.Îliritafoartemultcumofiţeriinujudecaurealitateaaşacumeste,cicăutaupermanentrefugiuînregulamente.Darmaieraceva,revoltătorpentrutânărulmilitar,anumelipsaoricăruicontrolasupraactivităţilortrupelordinparteasuperiorilor,iarsingurulcareainspectatlucrărileacestoraafostunofiţerfrancez.Dinaceastăîntâmplare,cevinesăconfirmealtesituaţiisimilare,rezultăjusteţeacelorcaresusţincăpenoiiromâniidemulteorinoroculne-asalvatşisuntemceeacesuntemnumaidatorităunorîmprejurăricene-aufostfavorabile.

Dupăreîntoarcereadepefront,Bagdasars-aînscris,înoctombrie1918,laFacultateadeLitereşiFilosofieaUniversităţiidinBucureşti,absolvităînanul1922.Iniţial,eladoritsăsespecializezeînsociolo-gie,deoarecevoiasăsededicecariereidegazetar.Darsociologiaopreda,,unprofesorcarenu-şistăpâneamateria”334,fiindvorbadeI.A.Rădulescu-Pogoneanu,careînmodilicitaobţinutcatedra,prinÎnaltDecretRegalîn1913,fărăaficâştigatconcursulinstituitdefaculta-te.Înacestecircumstanţe,Bagdasaraoptatpentruistoriafilosofiei,disciplinăîncaresevaafirmaînmodstrălucit,unuldinmotivefiindpredareaacesteiadecătreMirceaFlorian,tânărpeatunci,ceimpresionaprinerudiţie.Întimpulstudiiloruniversitare,Bagdasarafostredactorla,,GazetaTransilvaniei”dinBraşov.Deşibeneficiadereduceredefrecvenţă,întemeiulanilorpetrecuţiînrăzboişialnotelorobţinutelaexamene,tânărulBagdasarapreferatsăparcurgănormal,toţiceipatruanidestudiu.

FiulţăranuluidinRoşieştiaavutambiţiadeaaprofundastudiilefilosoficeînGermania.Întreanii1922-1926astudiatlaUniversitateadinBerlin.Pentruobţinereaburseiafostsprijinitdecunoscutulompoliticardelean,MihaiPopovici,membrumarcantalPartiduluiNaţionalRomân.FiindînGermania,tânărulbursierafostsurprinsdeliberta-tea academică, unde importantă rămânea înscrierea la universitate,apoifiecarestudenturmaoricecurs,delaoricefacultate.Nusecereafrecvenţăobligatorieşinuseimpuneaprezenţalaunanumitnumărdecursuri.Studenţiigermanimergeaulatoateuniversităţile,undepredau

334Idem,Autobiografia,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar520,p.3.

199


profesoriidemareprestigiu.ÎnGermania,dominautreişcolifilosoficeimportante:şcoalaneokantianădelaBadencuW.WindelbandşiH.Rickert,şcoalaneokantianădelaMarburg,cuH.CohenşiPaulNatorp,şişcoalafenomenologicăaluiEd.Husserl.StudentulromânaaudiatcursurileluiCarlStumpf,HeinrichMaierşiMaxDessoirşiafrecventatşedinţelesocietăţii,,Kantgesellschaft.”CâtastatînGermania,elnualipsitdelaniciuncurssauseminar,şiaveaunprogramfoarterigurosdestudiuînbiblioteci,şi,dreptconsecinţă,s-aremarcatcaunfoartebun cunoscător al filosofiei kantiene, încât la seminarul luiArthurLiebert,preşedintelesocietăţii,,Kantgesellschaft”,şidirectorulrevi-stei,,Kantstudien”,suflacolegilorgermanicândtrebuiausărăspundă.Intrigat,Liebertl-aîntrebat,launmomentdat,undeaînvăţatdeştieatât de bine peKant, iar răspunsul său a fost: laUniversitatea dinBucureşti335.

Înanul1926,BagdasarsusţinedoctoratulcutezaDer Begriff des theoretischen Wertes bei Rickert (Noţiunea de valoare teoretică laRickert).Iniţialnuavrutsădeadoctoratul,pentrucănuaveadegândsăurmezeocarierăuniversitară.PrietenulsăuMihaiPopovicii-aatrasatenţiacă,odatăîntorsdinGermaniafărădoctorat,sevaspune,înmediiledâmboviţene,căafost incapabilsă-lfacă.Viitorulprofesordefilosofieapromovatdoctoratulcumenţiunea cum laude336,elfiindprimul copil de ţăran, dinRomânia, doctor în filosofie.Dintre toţifilosofiinoştrideprimrang,N.Bagdasarestesingurul,vorbinddeperioadadepânăla1944,careşi-aplătittaxeleşcolaredinmuncasa.Dinaceastăpoziţiedeindependenţăfinanciarăasiguratăprinactivitateproprieauderivatcalităţileluidemanagerafirmatemaitârziuînacţiunidemareprestigiu.Înacelaşitimp,totdincauzalipsurilortrăite,els-adoveditafialtruist,ajutândpeoricineeraîndificultatematerialăsaufinanciară,calitatedepeurmacăreiaasuferit,fiindnuodatăînşelatînbunasacredinţă.

ÎntorsdinGermania, înseptembrie1926,şicaurmarea îndem-nuluiprofesoruluiM.Florian,cusperanţauneiangajări,N.Bagdasarse vede pus deodată în faţa levantinismului şi a aranjamentelor deculise,nereuşindsăobţinăunpost.Numaicănoroculîisurâde:estesolicitatdeMinisterulInstrucţiuniiPublicesăpredealimbagermanălaŞcoalacomercialăromânădinSalonic,şiproaspătuldoctorînfilo-

335Idem,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.187.336 Ibidem,p.202.


200

sofieaacceptat,imediat,şiîntre1noiembrie1926şi1aprilie1927afuncţionatcaprofesorsuplinitor.Elaprimitpelângăsalariu,odiurnălunarăde10.000leideplasare337.CasăavemoimaginerealăasupravaloriiveniturilorobţinutelaSalonic,săamintim,conformspuselorsale,achitareatuturordatoriilorcele-avutîntimpulstudiilorlaBerlincufondurilecâştigateînceleşaseluni.

Tânăruldascăls-aimpusrapidînfaţaelevilorşiaprofesorilor,cutoatecăaresurprizasăconstateşisătrăiascăstareadeaprigăduşmănieiscatăîntrecolegi,pentrucealtcevadecâtpentruunpostdedirector,darnualşcoliicialinternatuluişcolii,deundesecâştigaubanibunidinafacerilecufurnizorii.Eternacorupţieîninstituţiilestatului!Pentruapunecapătconflictului,MinisterulInstrucţiuniiPublicei-apropusluiBagdasar să fiedirectorulŞcoliiComercialedinSalonic,darelarefuzatşiapreferatsărămânăprofesor laŞcoalaComercială ,,N.Kreţulescu”dinBucureşti,undeapredatpânăîn1930.Deşi,angajatînînvăţământulsuperior,Bagdasaracontinuatsăpredeazeceanilaliceul particularPrincipeleCarol.Din toamna anului 1928până înprimăvaraanului1930afuncţionatcabibliotecarlaInstitutulSocialRomâncondusdeD.Gusti.

Urmare a aprobării de cătreMinisterulMuncii a unui post depsihotehnician în cadrulLaboratoruluidepsihologie experimentalăalUniversităţiiBucureşti,înanul1928N.Bagdasarafostnumit,lainsistenţeleluiC.Rădulescu-Motru,asistentdepsihotehnică,venera-bilulfilosoffiindastfelsatisfăcutcăi-arezolvatsituaţiauniversitarăacolaboratoruluisău.Pesteunan,titularulcatedreil-asolicitatpeN.Bagdasarsăpredealogicalaanulpreparator,darîlrefuzămotivândcănudoreştesăintreînconflictcuNaeIonescu,titularulcursului,dincauzăcăarfipututsăscrierăudespreelînziarul,,Cuvântul.”CutotrefuzulluiBagdasar,C.Rădulescu-Motrunui-adatcursuldelogicăluiNaeIonescu,pentrumotivulcăellipseademulteoridelaactivităţiledidactice:,,Cesăţinăşilaanulpreparatorcâteoprelegeredinanînpaştişisăabsentezecunemiluita?Dacădumitaleţi-efricădeel,atunci,osăfaceuşiacestcurs,ceeacem-arîmpovărapreamult.PeNaenu-lînsărcinezcuţinerealuiînniciuncaz”338.Înceledinurmă,Bagdasaraacceptatcursuldelogică,însăprimeaoremuneraţiemaimicădecât

337 Ibidem,p.218.338 Idem, Portrete,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelor IstoriceCentrale, Fond

N.Bagdasar,Dosar537,p.8.

201


jumătatedinsalariulunuiasistentuniversitar.DupădeciziaConsiliuluiprofesoraldeaobligapetoţiconferenţiariisă-şideademisiadinpostu-riledeasistenţi,urmareaobiecţieiluiO.Densusianufaţădedeţinerea,decătreconferenţiari,şiaposturilordeasistenţi,NaeIonescurenunţălafuncţiadeasistentdepsihologieşirămânenumaiconferenţiar.

Înanul1929,Bagdasaratrecutpepostuldeasistentdelogicăşiteoriacunoştinţei,ce-lvadeţinepânăînanul1941.Elapredatlogi-ca laanulpreparator, iar teoriacunoştinţei laceilalţianidestudiu.Datorită restructurării, în 1938, a catedrei luiC.Rădulescu-Motru,Bagdasarnuaavutnicioactivitatedidacticătimpdedoiani.Întretimp,s-aînscrislaconcursulpentrucatedradeistoriafilosofieidelaUniversitateadinCernăuţi,împreunăcuVasileGherasim,D.D.Roşca,MihaiUţă.Comisianus-aopritasupraniciunuicandidat,darapro-pus,lainsistenţeleluiI.Petrovici,caD.D.Roşcasăprimeascătitluldedocent339.Catedradeaicivafiocupatăîn1939deMirceaFlorian.

N.Bagdasarafostatras,fărăvoialui,înpolemicaiscată,înanul1940,peseamaacuzeideplagiataduseluiAl.Posescu.Înianuarie1939aapărut la tipografia ,,Tiparuluniversitar” a luiN.Bagdasar, Introducere în filosofiedeAlPosescu.Lasfârşitulanului1939N.TatudescoperăcălucrareaarfiunplagiatdupăcursurilitografiatealeluiP.P.Negulescu340.Al.Posescuînainteazăla26ianuarie1940unmemoriuParchetuluideIlfov, cuprivirelaarticolulcalomniospublicatdeN.Tatulaadresalui,caapoisă-lasociezeşipeBagdasar,pentruvinadeafiautorulmoralalarticoluluisemnatdeTatuîn,,Convorbiriliterare”.Procesuladuratpânăîn1945,Bagdasarfiindgăsitnevinovat.

Cutoatăaşteptareasadestuldeîndelungatăînaocupaopoziţieuniversitară înaltă,N.Bagdasarare, înnumaidoiani,oascensiunerapidă–îndecembrie1941estenumitadministratoralCaseiŞcoalelor,învaraanului1942estenumitprofesorlaUniversitateadinIaşi,iarîn1943estealesmembrucorespondentalAcademieiRomâne.

DupăpensionareaforţatăaluiC.Rădulescu-Motruînoctombrie1940,N.BagdasardevineasistentulluiI.Petrovici,recenttransferatdelaUniversitateadinIaşilaUniversitateadinBucureşti.Pestedoiani,înanul1942,Bagdasarestenumitprofesorlacatedradeistoriafilosofieimoderneşicontemporane,epistemologieşimetafizicădela

339 Ibidem,p.44.340N.Tatu,Un plagiator: Al.Posescu.Autorul plagiat: P.P. Negulescu,,,Convorbirilite-

rare”,nr.10-12,octombrie-decembrie1939,pp.1797-1812.


202

FacultateadeLitereşiFilosofieaUniversităţiidinIaşi,ajutatfiindşideministrulI.Petrovici,înministerulcăruialucra.Bagdasararămasînacestpostdidacticpânăînmartie1949,cânddincauzareformeiînvăţământului din anul 1948, a fost scos de la catedră şi angajatconsilier ştiinţific la Institutul de Istorie şi Filosofie dinBucureşti.Scoatereasadinînvăţământrămâneinexplicabilă,pentrucăBagdasarafostunomneimplicatpoliticşicaorientareseîndreptamaimultsprestânga.FuncţiadeadministratoralCaseiŞcoalelor,şirelaţiilecuC.Rădulescu-MotruşiI.Petrovicitrebuiesăficontribuitlaprivarealuidepoziţiadecadruuniversitar.

Pentrulucrărilesaletemeinice,activitateadesusţinereşirăspândirea filosofiei, în primul rând prin editarea lucrărilor de filosofie,AcademiaRomânăîlprimeşteînrândurileeicamembrucorespondent.Înşedinţadin27mai1943,C.Rădulescu-MotruciteştepropunereadealegerealuiN.Bagdasar,subliniindcădelaluareadoctoratuluilaUniversitatea dinBerlin ,,D-lBagdasar a desfăşurat o activitateneîntreruptăîndomeniulspecialităţiisalefilosofice”,şiascris,timpde15ani,unmarenumărdelucrări,,toatecaracterizându-seprinoerudiţiebogatăşiasociatăcupreocupareadeapuneproblemecutotulnouăpentrufilosofiaromânească;princontribuţiioriginaleîntrata-reaproblemelorfilosofice;prinexpunerideoclaritatedesăvârşităşideunstilales.”Raportorulîiprezintăopera,şi-iremarcăspiritulsăuîntreprinzător:,,adesfăşuratşiocontinuăşiapreciabilăactivitatedeorganizator în domeniul culturii româneşti.Astfel d-sa s-a devotatactivităţii desfăşurate deSocietatea Română de Filosofie, al căruiorgan«Revistadefilosofie»,datoreştefoartemultexcepţionalelorsalecalităţideiniţiativăşitenacitate.”Înfine,seaminteştedecontribuţiahotărâtoarealuiN.Bagdasar,,laapariţiamonumentaleiopereîncincivolume:Istoria filosofiei moderne,rezultataluneicolaborărirodniceşideodatăînsemnatăînmişcareafilosoficăromânească”341.Supusălavot,propunereacadecu19pentru,iar10contra.Seamânăonouăvotarepentruşedinţadeadouazi,şiînşedinţadin28mai1943,N.Bagdasarestealesmembrucorespondentcu24devoturi,8împotrivă342. În1948dupădesfiinţareaAcademieiRomâne,N.BagdasarnuafostprimitînAcademiaRepubliciiPopulareRomâne.Abiaîn1970afostalesmembrualAcademieideŞtiinţeSocialeşiPolitice.

341,,AnaleleAcademieiRomâne”,Desbaterile,TomulLXIII1942-1943,p.167.342 Ibidem,p.172.

203


În intervalul 1949-1950,Bagdasar a lucrat în colectivul ,,Istoriafilosofieiromâneşti”,şiapoiafosttransferatlacolectivulde,,Istorialiteraturiiromâne”dinSecţiadeistorieaFilialeiIaşiaAcademiei.Înca-drulprogramuluidecercetarealacestuicolectivaredactaturmătoarelecapitole:Preocupări de economie politică la ,,Propăşirea”: Ion Ghica şi Anton Winkler;Concepţia istorică a lui Mihail Kogălniceanu;Preocupări de economie politică la ,,România literară” (1855): G. Apostoleanu;Concepţia social-politică a lui Simion Bărnuţiu;Probleme de teoria culturii şi a istoriei la ,,Convorbiriliterare”(1869-1880): A.D. Xenopol;Concepţia materialistă a lui Vasile Conta343.

FilosofulalocuitlaIaşidin1945pânăîn1956.ÎmpreunăcuŞtefanBârsănescu,Bagdasarafostcodirectoralrevisteiieşene,,Ethos”(1944-1947).

LamoartealuiC.Rădulescu-Motru,NicolaeBagdasar,colaboratoralmareluidispărut,timpde14anicaasistentlacatedrasa,şi17anicasecretaralSocietăţiiRomânedeFilosofieşisecretarderedacţieal,,RevisteideFilosofie”,aţinut,înziuade8martie1957,lacimitirulBellu,oCuvântarededoliu,alăturideMihaiRaleaşiT.Vianu.Elaspus,printrealtele:,,Cadirectorderevistă,eleradeolargăînţelegere,lăsândcolaboratorilortoatălibertateadegândire,eln-acăutatsăleimpunăpropriilesaleidei,săfacădinrevistelepecareleconduceaorgane ale concepţiei sale personale de a privi lumea şi viaţa, căcinimicnu-ieramaistrăinspirituluisăucaideeadeprozelitism,nimicnu-irepugnamaimultcaspirituldogmatic.Elaelaboratsistemulsăuprin interpretareafilosoficăaultimelordatealeştiinţei,porninddelaideeafundamentalăcăfilosofianupoateignoraştiinţa.Aexercitatinfluenţătimpde60deani.[...]Omulegaladascălulşigânditorulprinblândeţea sa umană, prin bunătatea sa firească, prin serviabilitateasa nedesminţită, prin generozitatea sa constantă. [...] ProfesorulC.Rădulescu-Motrun-afostdecinumaiunmaregânditorcişiunmareînţelept. [...] profesorulC.Rădulescu-Motru a reprezentat o formăsuperioarăapotenţialuluienergeticpecareîldeţineînlumepoporulromân”344.

ÎnperioadacomunistăN.Bagdasaradusoviaţătensionatăsocialşiprofesionalşiprecarămaterial.Solidasaculturăfilosofică,verticalitatea

343N.Bagdasar,Autobiografia,loc.cit.,pp.24-25.344Idem,Cuvântare de doliu,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,

FondulN.Bagdasar,Dosar102.


204

moralăneacceptareadecompromisuriideologice,spiritulsăuanalitic,prestigiulsăuincontestabilpentrutotcefăcuseînperioadadedinaintede1944aufostfactori,careînlocsă-lpropulsezesocial,i-aufostdecelemaimulteorifrâneputernice,şideaceea,elacunoscutunstatutdemarginalizatînanii’50aisecoluluitrecut.Nivelulscăzutdetraialaproapetuturorromânilorsubregimulcomunistnul-aocolitnicipeel,formându-şiconştientunmoddeviaţăadecvat:,,Sărăciamăfăcusesătrăiescatâtdeparcimonios,încâtdupăceamfostaduslaBucureştila«DicţionarulEnciclopedicRomân»,undeaveamsalariumaibun,misepăreaunluxsăcălătoresccuclasaIîntramvaişiammersunanîntregcuclasaII-a;şimisepăreaorisipăsăconsumfranzelă,cândsegăseapâineneagră”345

Filosofulamurit21aprilie1971.

2. Opera filosofică a lui N. Bagdasar

Bagdasar rămâne, în pofida unor rezerve exprimate de unii co-mentatori,unautorimportantdescrierifilosofice.LucrărileFilosofia contemporană a istoriei,vol.I,1930,Din problemele culturii europene,1931;Istoria filosofiei româneşti,apărutăseparatîn1940,şicapartedinlucrareaFilosofia românească de la origini până astăzi,defaptvolumulValIstoriei filosofiei moderne,1941;Teoria cunoştinţei,vol.I,1941,vol.II,1942;Teoreticieni ai civilizaţiei,1969,suntcărţicarenupotlipsidinniciobibliografieaoricăreiadintemeleenunţateîntitluriledemaisus.Înplus,elestecoautorîmpreunăcuVirgilBogdanşiC.Narly,alvolumuluiAntologie filosofică. Filosofi străini,1943.ÎmpreunăcuI.PetroviciesteautoralManualului de psihologie pentru şcolilesecundare,primaediţieaapărutînanul1934,fiindreeditatînfiecareanpânăînanul1945.Apublicat9studiiînrevista,,Societateademâine”şialteleîn,,Revistadefilosofie”,,,Minerva”,,,Convorbiriliterare” , ,,Arhivapentru reformaşi ştiinţa socială” şi ,,Ethos.”Deinteres, nu numai didactic, sunt cele două cursuri litografiate aleprelegerilorde logicădinanii1933-1934şi1937-1938,pentrucă încomparaţiecuprelegerileluiNaeIonescu,lecţiileluiBagdasarexpunlogicadupăcriteriiştiinţificeşiistoricebinestabilite.

DelaBagdasaraurămas,înmanuscris,lucrările: Curente funda-345ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar

523,p.4.

205


mentale ale filosofiei,3volume;Probleme de logică,volumredactatpebazacursurilordelogicăţinutelaUniversitateadinBucureşti;Mic dicţionar filosofic (1313 termeni),Existenţialismul. Reprezentanţi de seamă, 2 volume, aproximativ 1000 de pagini, cu următoarelecapitole:Sören Kirkegaard,Filosofia existenţialistă a lui K. Jaspers,Concepţia filosofică a lui Martin Heidegger,Concepţia filosofică existenţialistă a lui N. Berdiaev,Privire de ansamblu asupra filosofiei existenţialiste346.

LuiN.Bagdasarisedatoreazăeditareaunornumerespecialedin,,Revistade filosofie”:B. Spinoza (vol. II, 1930),G.W.F. Hegel (nr.3-4,1931),Omagiu prof. C. Rădulescu-Motru(vol.XVII,1932),P.P. Negulescu (nr.3-4,1933),In memoriam Stephani C. Zeletin(vol.XX,nr.31935),R. Descartes (nr.4,1937),I. Petrovici (nr.1,1938),Titu Maiorescu(nr.1,1940).

Caunuldintreceimaiavizaţicunoscătoriai filosofieikantiene,Bagdasarapublicatînanul1969otraducereaCriticii raţiunii pure347,şi,în1973,totîntraducereasa,Critica raţiunii practiceşiÎntemeierea metafizicii moravurilor348.

Deşialuatundoctoratînmodstrălucit,asemeneatuturormarilornoştri filosofi cudoctorate în străinătate -C.Rădulescu-Motru,D.Gusti,MirceaFlorian,NaeIonescu-,N.Bagdasarnupublică,întra-ducereromânească,dizertaţiasa.EladebutatcustudiulEd. Husserl,publicat în ,,Revistade filosofie” în1928,urmatdealtestudiides-prePaulNatorp,W.WindelbandşiH.Rickert,toţifilosofigermaninecunoscuţiînRomânia.

Gândirealuiaasimilatkantianismulneokantianismul,fenomeno-logialuiHusserl,ceeaceafăcutdinN.Bagdasarunexegetimportantalfilosofieitimpuluisău.Foartebineinformat,cuunprogramperma-nentdestudiualcurentelorfilosofice,BagdasaranalizeazăevoluţiameditaţieifilosoficeînprimajumătateasecoluluialXX-lea.Săspunem

346NicolaeBagdasar,Opere postume, lucrări îngrijiteşidactilografiatedupămanus-crisdeCaterinaBagdasar,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar522,pp.3-4.

347ImmanuelKant, Criticii raţiunii pure,traducereNicolaeBagdasarşiElenaMoisuc,studiuintroductiv,glosarkantianşiindicedenumeproprii:NicolaeBagdasar,EdituraŞtiinţifică,Bucureşti,1969.

348I.Kant,Întemeierea metafizicii moravurilorşiI.Kant,Critica raţiunii practice,tradu-cere,studiuintroductiv,noteşiindici:NicolaeBagdasar,Edituraştiinţifică,Bucureşti,1972.


206

căscopulsăurămâneevidenţiereatendinţelorraţionalisteînfilosofie349. ÎntrucâtsecolulXXcunoaşteunavansputernicalştiinţei,exegetulpuneîngardăasupralimitelorpozitivismuluicomtian.Defapt,BagdasarînTeoria cunoştinţeiexamineazăcriticteoriileepistemologice:relativi-smul,agnosticismul,pozitivismul.,,Problemacunoştinţeiabsoluteesteoproblemăextremdecomplicatăşidegrea.Noinuputemspuneclarşicategoric:îndezlegareaeistăsensulspirituluicunoscătorînsuşi”350. Cu aceastăproblemăseocupăcunoaştereaomenească,progresulştiinţeişiînsuşispiritulştiinţific.În Teoria cunoştinţeiBagdasarexpunesi-stematicşicriticdoctrinelefilosoficedesprecunoaştere.Înviziunealui,teoriacunoştinţeinuesteoanexăapsihologieisaualogicii,ciesteo teorieacunoaşterii ştiinţifice,o teorieceanalizeazăcunoştinţeleuniversaleşinecesare.

In lucrarea Filosofia contemporană a istoriei,vol.I.1930,Bagdasaraanalizatalăturideconcepţiilestrăine,şiideileluiA.D.XenopolşiN.Iorga.Lucrareatrebuiasăaparăîntreivolume,însăacţiunileluidemanageriat cultural i-audiminuat din timpul necesar finalizăriiacesteiscrieri.

TexteleluiBagdasarsuntscriseîntr-unstillimpede,coerentşiar-gumentat.Esteadevărat,elenuconţinpreamultecontribuţiipersonale,darneîntrebăm,dacănucumvaşioexegezăbinefăcutănureprezintăpentruoculturăcăanoastră,unimenscâştig?

În anul 1940N.Bagdasar publică Istoria filosofiei româneşti351,primalucraredeanalizăaevoluţieiconcepţiilorfilosoficeromâneşti,rămasăpânăastăziunvalorosizvordeinformaţieşipentrucercetătorşipentrucititorulinteresatdegândireafilosoficăautohtonă.Cărţiiis-auadusmaimulteobiecţii.C.NoicaîireproşeazălipsadeanalizăaideilordinÎnvăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie352.DreptreplicăisepunelaîndemânăIstoria filosofiei româneştideNicolaeBagdasar353.PesteaniN.BagdasaraduceargumentelacriticaluiC.

349 Pentru studiul raţionalismului promovat deN.Bagdasar, veziGh.Vlăduţescu,Introducere,laN.Bagdasar,Scrieri,EdituraEminescu,Bucureşti,1988.

350NicolaeBagdasar,Teoria cunoştinţei,Bucureşti,1944,p.563. 351 ,,Operad.Bagdasarare rigoareaunei lucrăride ştiinţăpozitivă”, I.Didilescu, N.

Bagdasar, Istoria filosofiei româneşti,,,Ţaranouă”,anulII,nr.61,14iulie1940,p.2.352C.Noica,Pentru o altă istorie a gândirii lui Neagoe Basarab,,,Saeculum”,anulI,

mart.-apr.1943,p.39.353Vezi Spre o altă istorie a filosofiei româneşti?,,,RevistadeFilosofie”,vol.XXVIII,

nr.1-2,ianuarie-iunie1943,pp.148-150.

207


Noicaşiaaltoradespre Istoria filosofiei româneşti:,,Noinusuntemoţarăcuovecheşibogatăculturăfilosofică.Filosofiinoştricâţii-amavut,nuşi-audezvoltatconcepţiile lorsubinfluenţaînaintaşilor lorromâni,aşaîncâtsăsepoatăvorbideodezvoltareunitarăafilosofieiromâneşti.Filosofianoastrămodernăaluatfiinţăşis-adezvoltatîncontactcufilosofiaoccidentalăÎnperioadainterbelicăgânditoriiromânişi-aupusşirezolvatproblemelanivelulculturiioccidentale.Einuşi-aupusproblemeanacronice,ciproblemeactualepecareleimpuneaudezvoltareaştiinţelorşidezvoltareafilosofiei,înspiritulvremii”354.

Oobiecţie adusă demaimulţi comentatori vizează prezentareamonograficăaconcepţiilorfilosofilorromâni,obiecţielacareautorulspunerăspicat:,,Amelaboratastfel,fiindcăaşaseelaboraoistorieafilosofiei”355.Laobiecţiacădiferitelecapitolesuntalineatemecanic,Bagdasarjustificăprincipiulsăumetodologic:,,Concepţiilefilosofilornoştri s-audezvoltat independentuneledealtele–daunumaidouăexemple:-concepţiamaterialistăaluiV.Contanuaexercitatnicioinfluenţăasupravreunuiadinurmaşiisăi,ceapersonalist-energeticăaluiC.Rădulescu-Motruaşişderea–capomiidintr-ogrădină.Şiatuncicelegăturiorganicesăstabileştiîntreele?Elesesuccedsaucoexistăîntimpşidatoriaistoriculuiestesăleexpunăînapariţiaşivalabilitatealoristorică.Luiîiestestrictinterzissănăscoceascălegăturiacolo,undeacesteanuexistă,iarastfelardadovadădeneseriozitateştiinţifică.”Şitotuşi,laoanalizămaiadâncă,istoriculputeagăsi,depildă,influenţafilosofiei luiVasileConta asupra gândirii sociologice a luiTraianBrăileanuprintezadesprediferenţadintreformeleevolutiveşiformeleneevolutive.DelaaceastădistincţieBrăileanucautăsăînţeleagărapor-tuldintreelementşisistem,adicăformeleneevolutivepotfiînţelesenumaiprincunoaşterearelaţiilorlorcuformeleevolutive356.

În timpul regimului comunist,Bagdasar aremareabucuriedeafisolicitatdetineriabsolvenţidefilosofiesăledeacarteasa Istoria filosofiei româneşti,şilainvitaţialuideaconsultalucrareapeacelaşisubiect elaborată de Institutul de Filosofie aceştia ,,îşimanifestau

354N.Bagdasar, Pro domo,ArhiveleNaţionale-DirecţiaArhivelorNaţionaleIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,dosar534,p.4.

355 Ibidem. 356VezişistudiulnostruTraian Brăileanu, O concepţie sociologică originalăinclusîn

acestvolum.


208

nemulţumireacalificând-ocuepitetepeiorative”357.Labătrâneţe,Bagdasarlasăoricemodestielaoparte,explicabilă

şiprinconstrângerileideologicealeregimuluicomunistcenegaoricevaloarefilosofieiromâneştiantebelice,şirecunoaşte,,înceeacepriveştepasiuneaîndeşteptareaşiactivareainteresuluipentrufilosofieînţaranoastrăşimuncadezinteresatăpecareamprestat-oatâţiaani,num-aîntrecutnimeni”, susţinândcăpuţine ţări sepotmândri cuapariţiaîndelungatăauneirevistedefilosofieşicuolucrarecumesteIstoria filosofiei moderne358.ÎntrebatdeC.Georgiadedacăestemulţumitcăşi-aconsacratviaţaexclusivcercetărilorfilosofice,Bagdasararăspuns:,,Cumsănufiumulţumit?Doarnimeninum-aconstrânssămăcon-sacrufilosofiei.Amfăcutacestlucruprintr-odecizieaproprieimelevoinţe.Singurameanemulţumirearputeaficauzatădefaptulcănuampututîncărealizaîndomeniulgândiriitotceamvisatşitotceaşfipututda”359.AcelaşiC.GeorgiadecredecăN.Bagdasar,,ainiţiatpri-meleelementealeuneifilosofiicriticeromâneşti,aleunuiraţionalismdesubstratcriticştiinţific”360

3. Manager

Dupăcumamspus,Bagdasaraavutenergie,pasiuneşidăruirenudoarpentrumeditaţiafilosofică,darşipentruorganizareamişcăriifi-losofice.ÎnsăcalităţileluimanagerialenusepuneauînvaloaredacănuaveaşansaîntâlniriicuRădulescu-Motru.Eibine,marelefilosofaintuitîntânărulBagdasar,omulcearputeasăofereritmicitateanecesarăapariţiei,,RevisteideFilosofie.”Într-adevăr,elaavutunrolesenţialînapariţialatimpa,,Revistei deFilosofie”, şidatorităcalităţilorsaleaufostînlăturatedificultăţiledenaturăfinanciarăşiorganizatoricăpecarepublicaţialecunoscuse.NumaidupăpreluareamunciidesecretariatdecătreN.Bagdasar,,,Revistadefilosofie”devinecelmaiimportantperiodicdefilosofiedinRomânia.DesprecumaajunssăpreiaaceastăsarcinădelocuşoarăBagdasarrelateazăîncapitolulconsacratluiC.Rădulescu-MotruînPortrete.Deşirevistaprimiseosubvenţieacordată

357N.Bagdasar,op. cit.,p.6.358Idem,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.262.359 Ibidem,p.350.360ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar

523,p.7.

209


deI.Petrovicicânderaministrudincaremairămăseseră30.000lei,MirceaFlorian,secretarulderedacţienureuşeas-otipăreascălatimp.Dupăclarificareacondiţiilordeeditare,Rădulescu-Motruaacceptatca revista să fie scoasădeNicolaeBagdasar şiT.Vianu.Primul acăutattipografia,şiîmpreunăcuT.Vianus-autârguitasuprapreţului,austabilitunnouformat,auhotărâtordineaîncaresăaparăstudiile,cerândşiavizulluiC.Rădulescu-Motru.

CândBagdasarşiTudorVianui-auarătatprobadetiparacoperţii,C.Rădulescu-Motrul-ascospeMirceaFloriancasecretarderedacţiedincasetaredacţionalăşiavrutsă-ltreacăpeBagdasar,careînsăarefuzatdeoarecenuacceptasăintreînconflictcuMirceaFlorian.,,DacănuvreţicaMirceaFloriansărămânăsecretarderedacţie,nutreceţipenimeni,fiindcă,îndefinitiv,nuesteabsolutnecesarcasecretarulderedacţiesăfigurezepecopertă”361,i-aspusBagdasarluiC.Rădulescu-Motru,sugestieacceptată.

La jumătatea luniimartie 1928, ,,Revista de filosofie” a apărutîntr-unformatnou,cuocopertăalbă,cutitlulimprimatînroşu,cusumarulsubtitlu,editorSocietateaRomânădeFilosofie.ÎmpreunăcuI.M.NestorşiG.Bontilă–studenţilapsihologie,Bagdasaraîntocmitolistăcuosutădeabonaţicuprinzândprofesorideliceuşişcolinor-male.Audifuzat-oînlibrăriiledinBucureşti,iarC.Rădulescu-MotruarezolvatdifuzareapentrulibrăriiledinţarăînînţelegerecuedituraH.Steinberg362. Împreună cuC.Rădulescu-Motru, care aveamultecunoştinţe înministere şi la directorii de bănci - ,,Rar se întâmplacaC.Rădulescu-Motrusăfierefuzat”363-,auadunatfonduripentrurevistă.

Probă ca publicaţia era viguroasă a fost agapa prezidată deC.Rădulescu-Motrudin2aprilie1936cuprilejulsărbătoririia30anideexistenţăa,,RevisteideFilosofie”,lacareauluatcuvântuldirec-torulpublicaţiei,D.Gusti,M.FloriancareacititoscrisoarealuiP.P.Negulescu,secretarulderedacţieNicolaeBagdasar,careaafirmatcagreutateaceamaimarelaorevistăesteconducereaeiadministrativă364. C.Rădulescu-Motruasubliniatcăîndecursulactivităţiisaleaînţelessă

361N.Bagdasar,op. cit.,p.223.362 Ibidem, p. 229.363 Ibidem.364Idem,La împlinirea celor 30 de ani de la apariţia Revistei de Filosofie,Arhivele

Naţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar85,f.7.


210

încurajezepetoţiceicareaudoritsălucrezeşin-aduşmănitniciodatăpenimeni:,,La«Revistadefilosofie»nus-afăcutsectarism,ciadom-nitunspiritlarg,paginileeifiinddeschiseoricuiaadusocontribuţieimportantă”365.DirectorulpublicaţieimulţumeşteluiNicolaeBagdasarcareseîngrijeştedeapariţiaei.PesteşapteaniMotrureiaapreciereafaţădecolaboratorulsău:,,În«Revistadefilosofie»şi-auvăzutluminatiparuluiceamaimarepartedinarticoleleşistudiilefilosoficeproduseînultimulpătrardeveac.Trebuiesăcompletezînsămărturisireameacuadausulcapentruîndelungadurată,precumşipentruselecţionareamaterialuluiacesteipublicaţii,meritulîlareînprimulrândsecretarulderedacţie,dl.profesorN.Bagdasar,cares-adăruiteicutoatăcompetenţaşiputereasademuncă”366.

Dupăapariţiaprimuluinumăral ,,Revisteide filosofie” înnouaaînfăţişare,în1928,Bagdasari-apropusluiC.Rădulescu-MotrusărevigorezeSocietateaRomânădeFilosofie,acăreiactivitatesecarac-terizapânăatunciprinsporadiceşedinţerestrânse.DeorganizarealorseocupaseC.BeldieşiNaeIonescu.ConvinscatânărulBagdasararetalentdeorganizator,C.Rădulescu-Motruaacceptatbucurosşi l-anumitsecretaralSocietăţiiRomânedeFilosofie.Elaorganizat,înfie-caretoamnă,din1928pânăîn1938,conferinţelepublice,aleSocietăţiiRomânedeFilosofie,cuintrare,înaulaFundaţieiUniversitareCarolI.SăspunemcătoateacesteactivităţisefăceauîncoordonarealuiC.Rădulescu-Motru.Avemînacestfelcazulfericitalcooperăriidintreopersonalitatedemareprestigiuşiunfilosofcuomarecapacitatedeorganizareşiadministrare.

N.BagdasaralăsatmărturiidespreactivitateaSocietăţiiRomânedeFilosofie.Aceastaţineabilunarşedinţe,fielaFacultateadeFilosofie,fie în sala revistei ,,Propilee literare.”La început erau invitaţi pro-fesorii şi conferenţiarii de la Facultatea deFilosofie, profesori se-cundaridefilosofieşialtepersoane,darnuauparticipatdecâtI.A.Rădulescu-Pogoneanu,MirceaFlorian,N.Petrescu şiTudorVianu,dincondescendenţăfaţădeC.Rădulescu-Motruşipentrucăuniiave-aunevoiedevotulluiînConsiliulprofesoralcuprilejulpromovării.P.P.Negulescu,mereuocupatşimereuînconcediu,nuseinteresadeSocietateaRomânădeFilosofie.D.Gustiavea institutul lui, şiestedenotatlipsaluidelaconferinţeleSocietăţiiRomânedeFilosofie,în

365 Agapa revistei noastre,,,RevistadeFilosofie”,vol.XXI,nr.2,aprilie-iunie1936.366C.Rădulescu-Motru, Mărturisiri,ed.cit.,p.78.

211


schimbC.Rădulescu-MotruaţinutexpuneriîncadrulconferinţelorInstitutuluiSocialRomân.Înce-lpriveştepeG.G.Antonescu,acestanuseinteresadecâtdepedagogie,spuneN.Bagdasar.Laconferinţelepubliceparticipau,iniţialvreo15persoane.Unii luaucuvântulfărăa se referi la temadiscutată de conferenţiar, numai pentru a se re-marcapublic.Tematic,comunicărileeraupreadivergente,dincauzadiversităţiispecialităţilorautorilor,şi, înconsecinţă,aceste întâlnirinu au avut succes.

SprijinitdeMotru,BagdasartreceimediatlareorganizareaSocietăţiiRomâne de Filosofie făcând din ea ceamai importantă structurăprofesionalăafilosofilorromâni.OdovadăclarăacreşteriiinfluenţeiSocietăţiiRomâne de Filosofie reiese din darea de seamă asuprasituaţieifinanciareprezentatăîn28februarie1929,înşedinţaSocietăţiiRomânedeFilosofie:obţinereadevenituridincotizaţii,încasăridelaconferinţeleSocietăţiiRomânedeFilosofie,subvenţii,abonamenteşivânzarea,,RevisteideFilosofie”pe1928,dincares-areuşitacoperireacheltuielilorpentrutipărirearevistei367.PentruapropulsaactivitateaSocietăţii,Bagdasari-apropusluiC.Rădulescu-Motrusăorganizezeîn toamna lui 1928 în amfiteatrulFundaţieiCarol I, sub auspiciileSocietăţiiRomânedeFilosofie,uncicludeconferinţe filosoficecutema:Filosofia contemporană în opere reprezentative.

C.Rădulescu-Motrudeschidea,întotdeauna,cicluldeconferinţe.Cândsedeschideaudouăcicluriparaleledeconferinţe,eldeschideaprimulciclu,iarI.Petrovicipealdoilea.Conferinţeles-aubucuratdeunsuccesremarcabil,dovadafiindocupareadecătrepublicaîntreguluiamfiteatrualFundaţieiCarolI.

Sub auspiciile Societăţii Române de Filosofie au conferenţiatpersonalităţialefilosofieicontemporane.C.Bouglé,LéonBrunschvicg,N.Hartmann.

N.Bagdasarnus-amulţumitdoarcuorganizareaSocietăţiiRomânedeFilosofieşiaînfiinţatceadintâiediturăfilosoficădinţară.Primalucrare editată sub auspiciileSocietăţiiRomânedeFilosofie a fostvolumulomagialînchinatluiSpinoza,alcătuitdinEtica luiSpinozaîntraducerealuiS.KatzşiunîntinsstudiudeI.Brucăr.Înaceeaşieditură

367PentruactivitateaSocietăţiiRomânedeFilosofie,reluămuneleconsideraţiidinC. Rădulescu-Motru. Viaţa şi faptele sale,vol.II,ed.cit.,pp.289-338.


212

auapărutOmagiu prof. C. Rădulescu-Motru368,P.P. Negulescu369. În aceeaşiediturăauapărut:G.Berkeley, Principiile cunoştinţei omeneşti,cuunstudiuintroductivdeN.Bagdasar,D.Hume, Cercetări asupra intelectului omenesc,cuunstudiuintroductivdeN.Bagdasar,Lucreţiu, Poemul naturii,Marsilio Ficino, Asupra iubirii sau Banchetul lui Plato.

În1935Bagdasaraînfiinţattipografia,,TiparulUniversitar”,unde,timpde10ani,s-autipărittoatetitluriledelucrărifilosoficepublicatesubegidaSocietăţiiRomânedeFilosofie.

Ceamai importantă lucrare elaborată şi editată sub auspiciileSocietăţiiRomâne deFilosofie rămâne Istoria filosofiei moderne,vol. I-V, apărută într-un interval de cinci ani 1937- 1941, lucraremonumentală,operformanţăexcepţionalărămasăunicatpânăacumînculturaromână,darşiuncazunicînistorianoastrăculturalăîncepriveştemuncaînechipăafilosofilorromânidetoategeneraţiile,subconducerealuiC.Rădulescu-MotruşiîncoordonarealuiN.Bagdasar370,pentruaomagiaunfilosofromân-I.Petrovici.CuautoritatealuiMotruşicurâvnaluiBagdasars-areuşitelaborareauneilucrăridereferinţălacareaucontribuitfilosofiidintoatecentreleuniversitare.PerformanţăceafostposibilănumaidatorităSocietăţiiRomânedeFilosofiecondusădeC.Rădulescu-Motru,energiei,pasiuniişiabilităţilormanagerialealeluiN.Bagdasar.

În Prefaţa la volumulVdin Istoria filosofiei moderne semnatăSocietateaRomânădeFilosofie, iunie1941,sesubliniazăunicitateaîntregii lucrări: ,,Când acumcinci ani, s-a luat iniţiativa redactăriiîncolaborareaunei Istorii a filosofiei moderne, caomagiuProf. I.Petrovici, iniţiatorii s-augândit la început la unvolumde600-700pagini,cums-aşianunţatdealtfel.Dardorinţademuncăîntâlnitălacolaboratoripedeoparte,iarpedealtăparteînţelegereaîntâlnităladiferiţişefidedepartamenteşiconducătorideinstituţiipentruoase-meneaoperă,precumşiinteresularătatprimuluivolumdecătrecititori,

368,,RevistadeFilosofie”,volXVII,1932.369,,RevistadeFilosofie”,volXVIII,1933.370RolulluiBagdasarafostrecunoscutdecolaboratoriaivolumului,cumestedepildă,

I.Didilescu:,,ŞidacăaudreptlaomaresatisfacţieşidomnulPetrovicicăruiais-aînchinatlucrarea, şi domnulMotru, în calitate de conducător al SocietăţiiRomânedeFilosofie, şicolaboratorii,laceamaimaresatisfacţieaveţidreptuldumneavoastră,căruiavisedatorează,defapt,totul.”I.DidilescucătreN.Bagdasar,20februarie1939,ArhiveleNaţionale-DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar199,f.70.

213


i-auîndemnatpeorganizatorisă-imăreascăscara,ajungându-seastfeldelaunsingurvolum,cumeraproiectat, lacincivolumerealizate:operaîncheiatăadepăşitcumultplanuliniţial,iarculturaromâneascăs-avăzutîmbogăţităcuolucraredeostringentănecesitate,pecaredacăarfifosts-oaşteptămdelaunsingurautor,cineştiecâttimparfitrecutcas-oavem.CelecincivolumealeIstoriei filosofiei moderne constituieunfaptcultural,cucareoriceculturăs-arputeamândrişipecareniciunuldinpopoarelevecinenu-lauîncă.”

BagdasarînsuşiafăcutojudecatădevaloaredespreIstoria filoso-fiei moderne,careînopinialui:,,reprezintăunmomentculminantalfilosofieiromâneştidintreceledouărăzboaiemondiale”371

Înanul1930N.BagdasaraluatiniţiativaedităriiunuivolumomagialC.Rădulescu-Motrucuprilejulîmpliniriia35deanideactivitateînînvăţământuluniversitar.Alcătuirea,redactareaşitipărireavolumuluiaucăzutînsarcinasa,impresionantăprindimensiunileei,ceeacei-aatrasbinemeritateelogiişinereferimdoarlaceaaluiTudorVianu:,,Volumulrămânedecifructulceleimaifrumoasestăruinţeşiundo-cumentsupremalmişcăriinoastrefilosofice,adusăsăseexprimeînîntregimeaeiprindta”372.

Şipentruaaveaoimagineşimaiclarăaimportanţeiacestuivolum,Omagiu prof. C. Rădulescu-Motru,săamintimtitlurilestudiilorce-lalcătuiesc.G.Vlădescu-Răcoasa,Profesorul C. Rădulescu-Motru. Viaţa, opera şi personalitatea lui,EugeniuSperanţia,C. Rădulescu-Motru psiholog,MihailRalea, C. Rădulescu-Motru filosof al culturii,V.Băncilă,C.Rădulescu-Motru pedagog,I.Brucăr, C. Rădulescu-Motru metafizician,I.Petrovici,Logica şi teoria cunoştinţei,MirceaFlorian,Metafizica şi problematica ei,D.Gusti,Sociologia. Schiţă a unui sistem de sociologie,G.G.Antonescu,Pedagogia,Const.Georgiade, Psihologia,TudorVianu,Autonomizarea esteticei,PetruComarnescu,Etica,MirceaDjuvara,Filosofia Dreptului,MihailUţă,Filosofia Religiei,N.Bagdasar,Filosofia Istoriei, J.Petrovici,La nationalité en philosophie.

Tot luiBagdsar i-a revenitmisiuneaorganizării programului desărbătorireaprofesoruluiC.Rădulescu-Motru,ocupându-sedetoateacţiunilecesefacînasemeneaprilejuri.Omagiatuli-alăsatlibertate

371N.Bagdasar,Autobiografia,loc.cit.,p.7.372TudorVianucătreN.Bagdasar,13august1932,ArhiveleNaţionale-DirecţiaArhivelor

IstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar443,f.3-4.


214

deplină,inclusivînîntocmireaprogramuluicuvorbitoricereprezentauMinisterulInstrucţiunii,AcademiaRomână,FacultateadeFilosofie,Societateastudenţilorînlitereşifilosofie.Prinmodulcumorganizaactivităţiledesărbătorire,Bagdasarafostconsiderat,,impresarpentruomagiereaprofesorilor.”

Odovadăa încrederii luiRădulescu-Motrurămânetransmitereaîntreguluifond,foartemare,detelegrameprimitecuprilejulmanifes-tăriloromagiale,fideluluişiharniculuicolaboratorN.Bagdasar,care,le-apăstrat,intuindvaloarealor,dincolodesemnificaţialorlegatădeconvenţionalismulmomentuluifestiv.

Dindecembrie1941până înoctombrie1944N.Bagdasara fostadministrator al Casei Şcoalelor, editură aMinisteruluiCulturiiNaţionale.NumitministrualCulturiiNaţionale,îndecembrie1941,I.Petrovici,ştiindu-icalităţiledovediteîncoordonareaactivităţiideelaborareaIstoriei filosofiei moderne,închinatelui,i-acerut,aproa-peimperativ,săaccepteunuldinposturiledeconducere,fiesecretargeneral, fiedirectoral învăţământuluisuperior, fieadministratoralCaseiŞcoalelor.Dupăunrăgazdecâtevazile,elafostdeacordsăde-vinăadministratoralCaseiŞcoalelor373,alegereceexprimapedeplinpricepereasaîndomeniu,dupăanideeditareacărţiidefilosofie,deorganizareşiconducereauneitipografiiproprii,darînfăptuireaunuiscop:reactivareaedituriiCaseiŞcoalelor.

Lanicioorădelainstalare,directorulServiciuluiContabilitateîiceresaprezinteurgentproiectuldebugetpentruanulurmător,proiectdejapregătit,ceeaceevident,cuexperienţaluideadministrareaunorinstituţii,nuaacceptat,cerându-iministruluiacordareaunuitimpdestudiu.Şiaveadreptate.Bugetulîntocmiteradepartedescopurileceaveaeldegândsălerealizeze.Aîntocmitaltproiect,supusdezbateriicuresponsabilidinminister,prilejcucareaflăcaproiectuldebugetpentruCasaŞcoalelor era celmaimic, deşiministrul I. Petroviciîl consideradisproporţionatdemareavând învedereca ţaraera înstarederăzboi,fărăsămodificeînsăsumacerutădeBagdasar.Apoi,proiectuldebugetafosttrimisspreavizareluiMirceaVulcănescu,

373 În ziuade8decembrie1941,N.Bagdasar, asistentuniversitar, a fostnumitde I.Petrovici,ministrulCulturiiNaţionaleşialCultelor,administratoralCaseiŞcoalelor.Elafostprezentatdeministru,careîiremarcărealizărilesaleculturale.Înrăspunsulsău,Bagdasaraspus,printrealtele:,,Într-adevăr,pânăînprezent,deşiiniţiativelebunenuaulipsit,totuşiCasaŞcoalelornuşi-arealizatcutotulplanurile”,Cf.,,Timpul”,anulV,nr.1650,10decembrie1941,p.7.

215


subsecretardestatlaMinisteruldeFinanţe,carel-arespinspemotivcatoateeforturilefinanciareseîndreptauspresusţinereaarmateiromâne,angajată în lupteledinrăzboiulcuUniuneaSovietică.Bagdasarn-acedatşis-aadresatdirectministruluifinanţelor,afirmând:laviitoareaconferinţădepacecevaurmarăzboiului,româniivoraveaunargumentputernicînsprijinulafirmăriidrepturilorlor,cândvomarătacăşiîntimpderăzboi,oameniideculturăaulucrat,şiastfelvomdepunepemasaconferinţeioperelelortipăriteînvremuridificile374.MinistrulFinanţelor,deşimilitar,afostconvinsdeargumenteleluiBagdasarşiadispusacordareaunuibugetde70demilioane,ceeaceapermisCaseiŞcoalelorsădevinăceamaimareinstituţieeditorialăaţării,defapt,centruldepublicaredelucrăridintoatedomeniileculturii.Înacestrăstimp,deşiRomâniaeraînrăzboi,Edituracondusădeenergiculşicompetentulfilosofapublicatunnumărmaimaredetitluridecâtîntoatăexistenţasa.Înoctombrie1944,dupălovituradestatdela23august1944,Bagdasarşi-adatdemisiadinfuncţiadeadministratoralCaseiŞcoalelor.

Pentruaceastăpoziţieadministrativăvafinevoitsădeaseamăînregimulcomunist.Într-uncurriculum vitaeîşifacemeaculpapentruacceptareapostuluideadministratorlaCasaŞcoalelor:,,N-amfăcutacestlucrudinambiţiesaudinarivism–amlipsademodestiesaspuncaaşacevaafoststrăinfiriimele–şinicidindorinţadeasprijinidictaturaantonesciană–pecareodetestam”375.Sănuuitămcătoateacesteafirmaţiilesusţineînanii’50,perioadamariiteroriasupraeli-telorromâneşti.Tocmaideaceea,opţiuneasapentruaceastăpoziţieestemotivatăprin raporturiledeprieteniecu I.Petrovici, caredeşiîicunoşteaatitudinile salepoliticedeopoziţie faţăde I.AntonescuşiA.Hitler,nui-apusniciocondiţie.Unaltmotivinvocatserefe-rea la absolvireadedesele concentrări sau laobligaţia, cândera înBucureşti,saprestezeserviciilacenzurascrisorilor.Elregretăcanuaavut,,suficientăvigilenţă,permiţândtipărireaunorfilosoficlasiciîntraducerealuiTraianBrăileanu”376,oafirmaţie,înmodcert,făcutădinconstrângere.Înacelaşitimp,elaminteştedesprijinulsăuînpu-blicarealaCasaŞcoaleloraunorautorievrei:I.Candrea,N.Façonşi

374N.Bagdasar,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.345.375 Idem,Curriculum vitae,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelor IstoriceCentrale,

FondN.Bagdasar,Dosar520,p.25.376 Ibidem,p.26.


216

S.Katz.Cutoateacestea,recunoaşteculpabilitateadeafifostadmi-nistratorlaCasaŞcoalelor:,,Amprimitcustrângeredeinimăaceastănumireşiamregretatdupăaceeacan-amavutmaimultăvoinţă,casarezist”377.Nimicmaiadevărat.Notaţiilesalebiograficedepunmărturieîninteresulrealalfilosofuluipentruaceastămuncă:,,Înaniiîncareamlucratînaceastăinstituţie(CasaŞcoalelor–n.n.)ammuncitfoartemult.Căcibinecuvântatăfielumeaîncaretrăimşiîncare,pentruatrăi,trebuiesămuncim.Binecuvântatăfiemuncaproductivă,creatoaredebunurimaterialeşispirituale,căcieaesteaceeacaredăvieţiiunconţinut.Amavutsatisfacţiacaprinfelulmeudeamunciamrealizatceva,caamschimbatatmosferade inerţie,cecaracterizaseaceastăinstituţieîntrecut”378.Înacelaşi curriculum vitae BagdasarscriecăînperioadacâtafostsecretarlaSocietateaRomânădeFilosofie,nul-a solicitatpeNae Ionescuşipeadepţii săi săvorbească încadrulciclurilordeconferinţe,şinuapublicatîn,,Revistadefilosofie”niciunarticolalluiNaeIonescuşialelevilorsăi.AiciBagdasarnuspuneadevărul.DacăMirceaVulcănescuşiC.Noicasuntconsideraţiadepţiai luiNae Ionescu, trebuie spuscăeiau fostprezenţi în revista luiRădulescu-Motru.

Prin întreaga sa activitate,N.Bagdasar a dovedit gândirea şiconduitaunuimanager.Ela înţelesfoartebinerostulorganizăriişiadministrăriiîncultură,totatâtdeimportantcăîneconomie,finanţeşisocietate.Nuesteexagerataspunecăoricetratatdemanagementcultural,arputeainclude,măcarcaunstudiudecaz,experienţa,reuşitaînadministraţiaculturală,afilosofuluiN.Bagdasar.

4. Observator al lumii universitare şi al mişcării filosofice româneşti

Este învederatcaBagdasarnua rămas,unsimpluadministratorcultural.Elînsuşiunfilosofdeadâncime,s-ainstituitşiîntr-unexce-lentobservatorallumiiintelectualeîncaretrăiaşipecareosprijineaînacţiunileei.Olumecomplexăşicomplicată,cuadversităţi,orgoliişivanităţi,asaltatăcontinuudeveleitarişidiletanţi,darşideparveniţişicarierişti.Dacăadăugămcaspaţiuluiuniversitarîiesteintrinsecă

377 Ibidem.378Idem,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.350.

217


contestarea, atunci estemotivată poziţia fiecăruia dintre cei şaptefilosofi de laUniversitatea dinBucureşti, ce fac obiectul cărţii luiBagdasar.Spredeosebirede alte lucrări similare, depildăAmintiri de la JunimeadeG.Panu,ceredauatmosferadelavestitasocietateieşeană,Bagdasarradiografiazătipuriumanepringândirea,mentali-tateaşiacţiunealor.

Mărturii despre unii dintre cei şapte filosofi s-aumai scris, şimenţionăm doar peH.H. Stahl.Dar o descriere a personalităţiifiecăruiaofacenumaiN.Bagdasar,într-ocarteunicădesprecomu-nitateafilosofilor.DeşiascrisoIstorie a filosofiei româneşti,într-unstil ştiinţific, perfect identificabil,Bagdasar nu s-amulţumit doarcuanalizareceşineutrăaexegezeiscrierilorfilosofilorromâni,cialăsatposterităţiiportretedespreC.Rădulescu-Motru,I.Petrovici,D.Gusti,P.P.Negulescu,T.Vianu,MirceaFlorian şiNae Ionescu, cucareaavutrelaţiipermanenteşidirecte,şii-acunoscutînintimitatealor.Neîntrebăm,ceistorieafilosofieiromâneştiarfirezultatdacăBagdasararfirenunţatlaceledouăregistreşiarfiprocesatîntreagainformaţieîntr-osingurălucrareşiarfidat–decenu?–versiuneasamaiumanăşineconvenţionalăasupraevoluţieigândiriiromâneşti,aşacumaînfăţişatG.Călinescuistorialiteraturiiromâneşti?NuestegreudeobservatdinportreteleluiBagdasar,cumconduiteleumanealefilosofilorromâninusedeosebescpreamultdeaceleaalescriito-rilorromâni.Ceeacelipseştedinportretulgânditorilorsuntrelaţiilesentimentale,amintitedoarînfugălaNaeIonescu,singuruldealtfeldinceişapte,ceacunoscutşioviaţăamoroasăaventuroasă.ÎnsăcerămânedincartealuiBagdasar,estefaptulcămariinoştrigânditori,ceautrăitpermanenttensiuneameditaţieifilosofice,semanifestauînrelaţiileinterumanecaoriceomobişnuit.

DesprefiecaredinceişaptefilosofiBagdasarnudiscutăcuaceleaşicriterii. Zugrăvirea conduitei unuia sau altuia se face în raport deexperienţeletrăitedeautorcuunulsaualtul.Dealtfel,trebuiespuscăîntreagacarteexprimăatitudinealuiBagdasarfaţădeceişaptegândi-tori,rezultatădinrelaţiileluicuaceştia,pentrucăelabeneficiatsaudimpotrivăasuferitdincauzaunordeciziisaureacţiialeacestora.Săspunemcătotcerelateazăautoruls-aîntâmplataievea,şi,prinurmare,nimicnuesteinventat,cumseîntâmplă,depildă,înmemoriileluiC.Beldie,iarcândnuestesiguraretăriadearecunoaştecănudispunedeinformaţiecertăcândestecazul,fărăcanotaţiileluisăfielipsitede


218

subiectivism.Portretistulareharuldeapovestiîntâmplăricunoscutedeel,darşiceeaceaauzitdelaalţii.

Câteva trăsături îi reuneştepe cei şaptegânditori. În activitateaprofesionalătoţieraucumularzi,deţinândînafarădenormeledidacticediferiteocupaţiiînafaraUniversităţii.Rădulescu-Motruafostmem-bru şi preşedinte alConsiliului deAdministraţie alCaseiGeneraledePensiuni.De asemenea a fostmembru înConsiliul Superior alPenitenciarelorşiInstitutelordePrevenţiepeoperioadăde5ani.Gustiaavutconcomitentfuncţiadepreşedinteatreiconsiliideadministraţie:CasaAutonomă aMonopolurilor, Societatea deRadiodifuziune,InstitutulCooperaţiei.CâtdespreNaeIonescu,arămasdenotorietateocupareaunorfuncţiilacelemaineaşteptateinstituţii.

Unaltelementcare-iaseamănăestedezinteresulpentruexigenţaprivindpregătireastudenţilorlaseminarşilaexamen.Celpuţin,dinexpunerileluiBagdasar,aceştimariprofesoriarătautoleranţăfaţădegraduldeînsuşireacunoştinţelor.

Înfine,toţiseimpuneaucaautorităţiindiscutabileîndisciplinalor.Toţiceişaptefilosofiaucontribuit,într-omăsurăsaualta,lafundareaunor discipline filosofice înRomânia: psihologia deC.Rădulescu-Motru,sociologiadeD.Gusti,logicadeI.Petrovici,istoriafilosofieideP.P.NegulescuşiM.Florian,esteticadeT.Vianu.UncazspecialesteNaeIonescu,fărăniciolucrareedită,darcuoinfluenţădeexcepţieasupraunuigrupde tineri,cevordeveninumeimportante:MirceaEliade,C.Noica,MirceaVulcănescu,EmilCioran.

Rădulescu-Motruseînfăţişeazăcaungânditorinteresatdeconstru-ireaşifuncţionareainstituţiilorfilosofice,Bagdasarfiindu-iunpar-tenerexcelent.IatăcumîlcaracterizeazăC.Rădulescu-Motru,înaniideizolaresocialădintimpulregimuluicomunist:,,Elesteocomoarădeerudiţieşioriginalitate,caremi-arfidemarefolos”379.Bagdasarîiremarcă,înaintedetoate,preocupareaprioritarăpentrucatedră,delacarenuafăcutnicioderogare,ţinândcursurilecuoconştiinciozitateexemplară.NumaipuţinesenţialăestegenerozitateacucareRădulescu-Motrurăspundealaoricesolicitare, indiferentdinparteacuivenea.Autorul Personalismului energetic apelează lacunoştinţele saledininstituţiilestatuluisaudinceleprivatepentruaprimifondurilenecesareeditării,,RevisteideFilosofie”saupentruasigurareaabonamentelorlaconferinţeleSocietăţiiRomânedeFilosofie.Intervenţiilesaleaveausuc-

379C.Rădulescu-Motru,Revizuiri şi adăugiri.1947,ed.cit.,p.67.

219


cesdatorităprestigiuluipecare-laveaînfaţaconducătorilorinstituţiilor.Totuşi,Bagdasarîiremarcăinconsecvenţapolitică,fiindbinecunoscutătrecereasapelamaimultepartide.AutorulluândcapretextpunereaînluminăareacţieicivilizatealuiMotrufaţădeanumiteatitudinialesale,acordăunspaţiuexcesivconflictuluisăucuMarinŞtefănescu,încarevenerabilulfilosofnueraînniciunfelimplicat.

CuI.PetroviciraporturileluiBagdasarauevoluatdelaostilitatelaprietenieşirespect.Bagdasarreţinelaacestacâtevatrăsăturice-lproiectează ca una dinmarile personalităţi ale filosofiei româneştişieuropene.Latoateacesteaseadaugăcalităţiledemareorator,cuodeprindererarădestăpânireaarteideacomunicăînfaţaoricăruipublic,recrutândsucceseşiînfaţaauditoriuluidelamariuniversităţieuropene sau la congrese internaţionale deFilosofie.El a susţinut,oridecâteoriaavutdemnităţiguvernamentale,iniţiativeculturale,dovedindmultă înţelegere pentru finanţarea publicării publicaţiilorfilosoficeşiculturale.Petroviciaveaşislăbiciuni:subiectivitateafaţădeuniioameni,vanitatea,dorinţadeafiadmiratşiadulat.Petroviciaveaoanumităstrategieînrelaţiilecuoameniibazatăpeprincipiul:cuomânădădeacucealaltălua.BagdasarasuportatdirectaplicareaacestuiprincipiucuprilejulconcursuluipentrucatedradeIstoriafi-losofieidelaUniversitateadinCernăuţi,lacarenuafostdeclaratniciunuldinceipatrucandidaţi,însădatorităinsistenţeiluiI.PetroviciînmodilegalcomisiadeconcursaacordattitluldedocentluiD.D.Roşca,iarMinisterulavalidattitluldedocentpentruprofesorulclujean.

Memorialistuluinu-iscapă,înce-lpriveştepePetrovici,rolulsoţieiînasigurareaconfortuluinecesaractivităţiiatâtdeintensăşidediversăasoţuluiei.

DespreP.P.Negulescuautoruldiscutăcureţineredarşicuefortuldeaficâtmaiobiectiv,datefiindrelaţiileconflictualedintreei.Dinparteafostuluistudent,laînceputafostadmiraţie,darcutimpulpro-fesoruladoveditmultăadversitatefaţădeel.Aintervenit,nuîncapeîndoială, diferenţa de viziune asupra filosofiei.Destinul a făcut caBagdasar, foarte instruit în istoria filosofiei să nu fie asistentul luiNegulescu,cicolaboratoralluiRădulescu-Motru,oponentulautoru-luiFilosofiei Renaşterii.Negulescuexprimauncomportamentciudatîncepriveşterelaţiasacutineriiluicolegi.Ajunsprofesorla23deani,casimplulicenţiat,darcusprijinuldirectalluiTituMaiorescu,P.P.Negulescus-aopuscuîndărătnicielaascensiuneaunortineriîn


220

posturideprofesori.DinrelatărileluiBagdasarrezultăotrăsăturăaluiP.P.Negulescu,,,mitomania”,iarexemplelesuntrevelatorii,celmainotoriufiindceldesprevizitacei-arfifăcut-oRădulescu-Motru,carei-arfiarătatbamanuscrisul,başpalturilearticoluluisemnatdeN.TatudespreplagiatulluiAl.Posescu.Înfine,Negulescuaveabineînsuşiteregulilejoculuideculise.

Unpersonaj,ceatingeînportretulluiBagdasar,uneoripitorescul,rămânesociologulD.Gusti.Ce-ldefinea,înprincipal,peşefulşcoliisociologicedelaBucureştieraadaptabilitatea.Eldispuneadecapaci-tateadeasereplialasituaţiişiconduiteumanecaapoicuoadevăratăştiinţăînamanevraoamenişiinstituţii,obţineatotcedorea.Daraceastănuînsemnanicidecumegoism.ProfesorulşisavantulGustisprijineapeoricine,cucondiţiacaacelasănufieîncatedrasa.Firedinamică,dotatăcuspiritorganizatoric,Gustisedovedeaafiunplăsmuitordeplanuridecrearedeinstituţii,pecareînsăaltcinevasăleorganizezeefectiv.PânăşiC.Rădulescu-MotruapreciazăcănerealisteideileluiGusti:,,Caunabilstrategconducătorderăzboi,Gustiîşirezervăroluldeastaîncort,deundesădeaordineledeluptă,rămânândcaluptasăoducăalţii.Şicumalţiinuvor,saunupotcorespundemăreţelorlorplanuri,Gustitrebuiesăsfârşeascădefiecaredatăcuodecepţie”380.

Aceastăstarecontinuădeagitaţienu-iofereatimpînastudiaînprofunzimeşiajungeasăseexpunălasituaţiijenante,cumafostcazulcuvânzareatuturorcărţilorliterareşiştiinţificeromâneştidinbibliotecasa,unuianticar,toatefiindprimitedelaautori,cudedicaţii,daraproapetoateeraunetăiate,decinicimăcarrăsfoitedeGusti.CumanticarulexpuseseînfaţaesplanadeiTeatruluiNaţionalcărţile,trecătoriiputeaucitidedicaţiile,uneleditirambice,şiautoriieraupuşiînsituaţiipenibile.Ceicareauaflatdintimpşi-aucumpăratpropriilelorcărţi,oferitecutoatăsinceritateaşiadmiraţialuiGusti,şipecare,iată,întreprinzătorulsociolog,lecomercializa.

ÎntreliniiledeprofilalluiGustiseînscrianerespectareacuvântului380 Ibidem,p.86.CamlafelgândeşteşiN.PetrescudespreGusti:,,Devreosăptămânăa

sositşiilustrulsociologdincălătoriadepesteocean.DupăinformaţiilevenitedelaMinisteruldeExterne«activităţile»saleaudatgreşîntoateprivinţele.Americaniisuntmairefractaridecâtnoilaabilităţineacoperitedeniciofaptăpozitivă”,N.PetrescucătreN.Bagdasar,27aprilie1947,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,Dosar352,f.7v.DespreeşeculluiGustiînS.U.A.aminteşteşiC.Georgiade:,,Gustis-aîntorsdinSUAcamplouat.NuareuşitsăconvingăforurileamericanepentruînfiinţareaunuiInstitutInternaţionalpentruasigurareapăcii.Nuis-aoferitniciocatedră”,C.GeorgiadecătreN.Bagdasar,30mai1947,ArhiveleNaţionale,DirecţiaArhivelorIstoriceCentrale,FondN.Bagdasar,dosar226.

221


dat,asociatăcuoduplicitatefaţădecolaboratori.Numaipuţinevidentăeralaudadesine,dispunând,deceeacenumimastăziartadea-şifacepublicitateprecumşideabilitateadeasefolosidegazetari,stimulându-ipeaceştia,dinfondurileinstituţiilorpecareelleconducea.

Despre TudorVianu, Bagdasar vorbeşte cu admiraţia faţă decărturarulşiprofesorulpunctualşiexigentcuundiscursîngrijit.Întreeis-austatornicitrelaţiidesolidăcolaborareşiderespect.CuatâtmaimareafostmâhnirealuiBagdasarcândprietenulsău,aflat,vremelnic,înanumitedemnităţi,şi-aschimbatconduitafaţădeelprindistanţaceoimpuneaînrelaţiiledintreei,ajungândchiar,întimpulregimu-luicomunistsă-lcaracterizeze,esteadevărat, îndiscuţiiprivate,careacţionar.

MirceaFlorian,maivârstniculsăucoleg,afostpentruBagdasarunmodel,şicutoateacesteaelîlzugrăveştecuotuşădestuldeaspră.Cunoscutul istoric al filosofiei era distant şi rece, nefiind iubit destudenţi,dezinteresatînmotivareastudenţilorpentrudisciplinasa,lipsitdetalentoratoric,uneorideveneateatralşipatetic,foarteindulgentlaexamen,suspiciosdinfire,neîncrezătorînoameni.Ce-latrăgeatotuşilaMirceaFlorian?Maimulteînsuşiri:mareasaerudiţie,unprogramdemuncăbineorganizat,expunerealiberăacursului,fărănotiţe,bazatănumaipememoria sa fenomenală, pregătirea cu conştiinciozitate aprelegerilor,punctualitateaînţinereaorelor.PortretistulspuneînfinalcascrierileluiM.Florianauoinfluenţăredusăînmişcareafilosoficăromânească,apreciereamendatăde interesul realdecaresebucurăastăzioperasa.

Celmai întins capitol este acordat luiNae Ionescu, diferit castructurăşimoddeabordarefaţădecelelalte,deoareceestesinguruldintretoţifilosofii,căruiaiseanalizeazăînamănuntopera.MotivaţiaautoruluiareînvederelipsadeacceslalucrărileluiNaeIonescuînmomentulredactăriiIstoriei filosofiei româneşti,în1939.Odatăcupublicarea operelor de către ,,Comitetul pentru tipărirea operei luiNaeIonescu”,Bagdasaraconsideratodatorieasadeasupuneuneiexegezede text, ideile luiNae Ionescu.Aşa s-a ajuns sa avemunadintre celemai ample analize a concepţiei luiNae Ionescu desprelogică,istorialogicii,metafizicaşifilosofie.ViziuneadominantăaluiBagdasardespreoperaluiNaeIonescuestecritică,înunelesecţiunichiardemolatoare.Logicianulşiistoriculfilosofieigăseşte,înscrierileluiNaeIonescu,defaptcursuritranscrisedeauditori,eroridecitare,


222

denume,confuziiîntrecurentefilosofice,contradicţiiînaceeaşifrază,întrecapitole.Caunchirurg,elexamineazăoriceabatereaautoruluidelanormeleştiinţifice,şidelaexigenţeledidactice:,,NaeIonescunuapredatlogicasistematic”381.

Cabuncunoscătorallogiciişialistorieilogiciiatâtcaprofesorcâtşicaexegetalacestordiscipline,BagdasarexprimăocriticădestuldeasprămembrilorComitetuluipentrutipărireaoperelorluiNaeIonescu:,,Animaţidesentimentebune,darfărăcavreunuldineisăfiecompe-tentînlogică,înistorialogiciisausăcunoascămarilesistememeta-fizice,ein-auobservatinexactităţiledenaturăistorică,n-auremarcatcontradicţiile,confuziileşiaberaţiile,n-auarătatgeneza ideilor lui,n-aupututdistingeîntreceestepersonalşiceesteîmprumutatdelaalţigânditoripecareelnu-inumea”382.

Autorul crede că editarea celor patru cursuri de către foştii săielevinuafostunactdepietatecil-ascosdinlegendacreatăîntimpulvieţiilui:,,Tipărindu-icelepatrucursuri,făcându-leaccesibileunorcititorimaiavizaţi,eiauînlesnit,fărăsăvrea,scoatereadinlegendă,caresecreaseîntimpulvieţiilui,caeungânditorprofundşioriginal,aucontribuitladistrugereanimbuluiartificialdemarepersonalitateculturală,aufăcutsă-şipiardăcadascălaureolaluimitică.Amregretatcami-auoferitposibilitateasacitescacestecursuri”383.

BagdasarrelateazădespreatitudinileluiNaeIonescufaţădecolegiisăi.Iată,înurmapolemiciipurtatecuprotectorulsău,C.Rădulescu-Motru,elîiironizalacursurifilosofia,fărăa-lnumi.Astfel,afăcutaluzielainfirmitatealuifizică,pentrucăşchiopătaînmers,urmareaaccidentuluipegheaţăcândşi-aruptfemurulpicioruluidrept.NaeIonescuspuneacafilosofulEpictetfuseseşchiop,daraceastănuîn-semnacatoţişchiopiisuntfilosofi.C.Rădulescu-MotrunuasesizatConsiliulprofesoral,daraanunţatstudenţiicanusuntobligaţisădeaexamenelacursulluiNaeIonescu,elpreluândcursuldelogicăpentruuntimp, trecându-lapoi luiBagdasarpecare l-a ţinutpânăînanul1938.

Aintervenit,probabil,înacestdezlănţuitasaltşioanumităfrustrareaautorului,derivatădinnefinalizareapropriuluitratatdelogică,darşidincauzaenormeiaudienţeacursuriloroponentuluisău.Explicaţiile

381N.Bagdasar,Amintiri. Notaţii autobiografice,loc.cit.,p.14.382Idem,Nae Ionescu,înPortrete,loc.cit.,p.311.383 Ibidem.

223


oferite,sprefinalulstudiului,despresuccesullapublicaprelegerilorluiNaeIonescunuconving,dupăcumniciastăzinuştimdeceamfi-teatruleraînţesatdelumecândelvorbea.Nupoatenimenitrecepesteerorile,confuziileşicontradicţiiledinlecţiilesale,inacceptabileîntr-uncursuniversitar,pecareBagdasarle-asurprinscumultămăiestrie.Şicusiguranţă,uniidintreauditorilecunoşteau,însănu-lrepudiaupeprofesor,dimpotrivă,îiurmăreaudiscursulcumultinteresşi,poate,cumultăînţelegere.Dece?pentrucăNaeIonescucreaoatmosferăinedită,ofereaunaltmoddeatransmitecunoştinţe,incitalameditaţie,stimulagândireaascultătorilor,epataprinformuleinsolite.Altfelspus,eldădeasentimentuluneitrăiriprofundeafilosofiei,dincolodecomunicareaneutrăauneiideisaususţinereacuargumentearide.Darmaieraceva:spectacoluloferitdeprofesorasociatcuputereanumaideelştiutădeacreadintr-uncursuneveniment,aşacumfăceaşiTituMaiorescu.Dintreauditoriisăis-adesprinsungrupdetineri,viitoarenumedereferinţăînculturaromânăşiuniversală,carenus-aulăsatdominaţidespiritulprofesoruluilor,acestafiindpentrueiuncatalizatorpentruei.Niciunulnuaurmat,depildă,calealuiNaeIonescu,deanutipăricărţidefilosofie.M.Eliade,C.Noica,MirceaVulcănescu,E.Cioranauooperăimpresionantă.Lafel,cuexcepţialuiCioran,einuaucon-ceputfilosofiadoarcamodpersonaldeexpresieagânditorului,şiaudezvoltat-oînsistematic,aşezatăpedatealeştiinţei.

Oricum,analizaopereiluiNaeIonescudecătreBagdasarrămâne,orice s-ar spune, unpunct de referinţă în exegeza acestui gânditorcontroversatiericăşiastăzi.

xxx

Autordecărţi,esenţialeînînţelegereagândiriicontemporane,N.Bagdasaresteorientatnuatâtspreooriginalitateostentativă,cueco-uridenotorietateaimediată,câtspreconstrucţiiexegeticesolidedincare se poate învăţafilosofie.Cărţilesalereflectămaipuţinviziuneasa sistematică, aceea a unui raţionalism realist, afirmată discret înstudiuloperelorfilosofice.Sintezeleluicuprindinterpretăricriticealeteoriilorfilosoficedesprecunoaştere,pozitivism,intuiţionism,civili-zaţieşicultură.FilosofulN.Bagdasarafostşiunexcelentmanageralactivităţiideeditareacărţiidefilosofieşideorganizareamişcării


224

filosoficeromâneşti.Volumul Portrete expune,înstilsobru,nulipsitînsădeofinăironieşidesarcasm,ideile,conduitaşimentalităţileunormarifilosofiromâni,reprezentândunautenticizvordecunoaştereamediuluiuniversitarinterbelic.

225

DUMITRU STĂNILOAE DESPRE FUNDAMENTUL CREŞTIN AL NAŢIUNII

1. Ortodoxie şi naţiune

PărinteleD.Stăniloaeaafirmatideilesaleîncontextulsocial,politicşiculturalalperioadeiinterbelice,răstimpalcăutărilorcăilordeedifi-careinstituţionalăşispiritualăamoduluideviaţăalunuipoporcare,dupăuntimpîndelungat,seregăseaîngraniţelestatuluisău.Despreevenimenteleşiproceselesocialedinperioadainterbelicăsediscutăfragmentarsaupurşisimpludeformat,uneoriurmărindu-se,chiarcubunăştiinţă,scopuricenuaunimiccuoexegezăobiectivă.SchiţămcâtevadincaracteristicileacesteiperioadedinnevoiadeaofericâtevaexplicaţiilatezeşiacţiunialeceluimaimareteologalRăsărituluidinsecolulXX.

Întâi,trebuiesubliniatcutăriecădupăînfăptuireaUniriiseimpu-neacunecesitateîntărireaactuluisăvârşitînanul1918–desăvârşireaunităţii naţionale, carenu arenimicde a face cu luptapolitică saupropaganda.Cumseputeaconsolidastatul român,administratoralunui alt teritoriu şi al uneipopulaţii cuo compoziţie etnică, religi-oasă,economicăşiculturalădiferitădecâtceadedinaintedeprimulrăzboimondial?Alăturidemijloacelepoliticeşieconomice,secereaobligatoriu înfăptuirea solidarităţii spirituale, iarBisericaOrtodoxăRomână -bisericaceleimaimaripărţidintre locuitori - ,nuputearămâneneutră.

Apoi,seneglijeazăschimbărilefundamentaleproduse,înprimiianidedupăprimulrăzboimondial,înorganizareabisericiiromâneşti,din-trecareamintimhotărâreasinodalădeînfiinţareaPatriarhieiOrtodoxeRomânedela4februarie1925,înbazacăreiaauavutlocinvestituraşiînscăunareaprimuluipatriarhalBisericiiOrtodoxeRomâne,MironCristea,la1noiembrie1925384.Dinaceastănouăînfăţişareastatutuluibisericiiromâneştiaudecursmulteprimeniriîninteriorulei,înrelaţiile

384Pr.profesordr.MirceaPăcurariu,Istoria Bisericii Ortodoxe Române,Galaţi,1996,p.435.Vezişipr.prof.dr.DumitruRadu,Biserica în istoria poporului român,,,BisericaOrtodoxăRomână”,nr.1-3,1977;Centenarul autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române,Bucureşti,1987.


226

cusocietatearomâneascăşicuinstituţiilestatului,toatefiindexperienţenoi,cetrebuiau,pedeoparte,săfieeficientfinalizate,pedealtăparte,săfiebinecunoscutedetoatestructurileierarhieibisericeştişidetoţimirenii.Iatădecesecuveneaoacţiuneamplădevizibilizareatotceţinedeortodoxiaromâneascăînîntreagasocietateromânească.

În fine, îneconomiaacestuistudiu, trebuiesăamintim, înnouaambianţăastatuluiromân,existenţaaltorcultereligioaseînprovinciileromâneştiintegratestatuluiromânîn1918,necunoscutedecătreVechiulRegatprecumşiasaltul,puternicsusţinutdinstrăinătate,aunorculte,cerevendicaulegalitatealorpeteritoriulţării.

La toateacestea seadaugăcurentulmodernist ce sedetaşaprincritica tradiţiei, a trecutului şi a ortodoxiei.Să amintimaici numailucrarealuiE.Lovinescu,Istoria civilizaţiei române moderne,apărutăîn1924şi1925,încareortodoxiaesteconsideratăcafiindlipsitădedis-ponibilitatelamodernizareşisevorbeade,,ortodoxismulcaprincipiuesenţialalorientalizării”385,contestândrolulsăuînformareauneiculturişiartenaţionale.Spredeosebiredeortodoxie,catolicismulafostapre-ciatdeLovinescudreptgeneratordeschimbaremodernăasocietăţii.Prestigiosulcriticşiistoricliterartrecepestecontribuţiafundamentalăabisericiiromâneşti-singurainstituţieperenăaromânilor-înrealizareaşimenţinereaunităţiipoporuluiromân,obligatde-alungulistorieiluizbuciumatesaînlocuiască,dinveacînveacşicâteodatădindeceniuîndeceniu,unorganismpolitico-juridiccualtul.

IdentitateanaţionalăînnoulcontextdedupăMareaUniredin1918esteafirmatăşisusţinutăîncontinuaredecătrebiserică,darimplica-reaei înacestactcerealtemodalităţi,deoarecesocietateaînsăşisedescătuşasedeefortul şienergiacheltuite în realizarea idealuluidereunireatuturorprovinciilorromâneştiîncadreleetniceistorice.Înexprimareaidentităţiinaţionaleapăreacunecesitatealttipdediscursmultmaidirectcătretoţiactoriişiagenţiisociali.Trebuiaconvinsăînprimulrândelitaţăriideimperativulcontinuării,şiînnoulcontext,a identificăriieicuspiritualitateaortodoxă.Sănuuitămactivitateaprodigioasăaunorpersonalităţiculturaledinafarabisericii,NicolaeIorga,NichiforCrainicşiNaeIonescu,careauimpus,cuautoritate,uncurentculturaldesusţinereaortodoxieicafactorfondatoralneamuluiromânesc,cuargumenteistorice,teologiceşifilosofice.

385E.Lovinescu,Istoria civilizaţiei române moderne,EdituraMinerva,Bucureşti,1997,p. 8.

227


DebutulpărinteluiDumitruStăniloaes-aprodus înplinădezba-tere publică a chestiunii ortodoxiei româneşti în presa cotidiană şiculturală.StimulatşisusţinutdemitropolitulNicolaeBălan,eldevinevoceainconfundabilăabisericiişiateologieiînculturaromână,prinsistemulsăuoriginaldegândire386,prinimplicareaîndialogulpublicasuprachestiunilorurgentealesocietăţiiromâneşti,şisenumărăprintrepuţiniiteologiangajaţiînanalizareligiei,ortodoxieisauabisericiicuţintădirectăspreopiniapublică.Buncunoscătoralfilosofiei,sociolo-giei,antropologiei,precumşialfolcloruluiromânesc,foarteatentlamişcărilesocialeşipolitice,părinteleDumitruStăniloaes-adoveditafiunuldintreceimaicultivaţiteologiaitimpului.Polemistexcepţional,cuopanăbinemânuită,ceatingeuneorişiaccentepamfletare,înlimi-teleuneidezbatericivilizate,mareleteologaratădeschiderespretoateproblemelesocietăţii.Nuezităsăcriticepersonalităţiconsacrateşiseimpunecaredutabilinterlocutorîndialogulcucelelaltecultecreştineşicurenteculturalesauspiritualeetc.,folosindoargumentaţiesolidăbazatăpeexempleşiideidinpropriiledoctrinealeacestorculte.

Înoperasavastăunlocapreciabilocupăstudiulortodoxieicafun-damentalnaţiuniiromâne.Premisaabordăriisaleestecanaţiunea,faptnatural,devineprincreştinismoautenticăexistenţăspirituală.Lumeaestealcătuitădinnaţiuni,entităţinaturale,însăeleauodimensiunesupranaturalăpentrucăsuntcreaţiialeluiDumnezeu,şisuntrestauratecaentităţispiritualedecătreIisusHristos.PărinteleDumitruStăniloaeaparţinegândirismuluiprinanalizalegăturiidintreromânismşiortodo-xie,însăcredemcăideileluidepăşescacestcurentcultural,cuunplusderigoareşideprofunzimeînstudiulfundamentuluiortodoxalnaţiuniiromâne,aducând,dupăcumbines-aspus,echilibruşilimpezimeînabordareaunorproblemecrucialededoctrinăcreştină387.

Mareleteologîntreprindeoadevăratăexegezăanaţiunii,şideaceeaîlconsiderămcapeunuldintreceimaiimportanţiautoriîndomeniulstudiilordesprenaţiune388.Polemizândcuautori catolici, elnuestedeacordcutezalorcanaţiuneas-ardistingedoarprinlimbăşiteri-

386NichiforCrainicvorbeştede,,puterniculgânditorreligiosdelaSibiu”,,,Gândirea”,anXXI,nr.1,1943,p.56.

387,,PărinteleStăniloaescrieechilibrat,curgătorşilimpede,fărăafaceconcesiisimpli-ficatoare”,VirgilNemoianu,Jocurile divinităţii,Polirom,Iaşi,2000,p.121. .

388ConstantinSchifirneţ,O concepţie antropologică creştin-ortodoxă despre naţiune,stu-diuintroductivlaDumitruStăniloae,Ortodoxie şi românism,EdituraAlbatros,Bucureşti,1998,pp.V-XXXVI.VeziIdem,Geneza modernă a ideii naţionale,ed.cit.


228

toriu.Elnuneagăimportanţalorcaelementeesenţialeînfiinţaunuipopor.Dar,deşiprinschimbareacelordouăcondiţii,personalitateaetnicădureazăcelpuţindouăgeneraţii,aratăcăşialtcevaconteazăînfiinţarearealăauneinaţiuni:,,Limba,numaiîntrucâteuncomplexdeidei,deidealuri,desentimentecuonuanţăspecificăaceluipopor,întrucâtreoglindeşteunanumitsuflet,eelementesenţialalunuipopor.Unromânvaexprimaunsufletspecificluişi-nlimbastrăină,iarunstrăincareştieromâneşteîncănuseexprimă«româneşte»,pentrucăîncănuşi-aplămăditunsufletromânesc”389.Esenţialăîndistingereauneinaţiuniestestructuraeisufleteascăspecifică.Oricefactoristo-ric,geografic,ereditardinaceastăstructurăsufleteascăîideterminăcursuldezvoltăriieiulterioare.Înacestsensortodoxiaesteunelementdebazăînarhitecturasufletuluiromânesc.Religianuesteunelementdesuprafaţă,ciunulcareconferăsensprofundîntreguluifondaluneinaţiuni:,,Toatăviaţaunuineampoartăpeceteareligieisale.”

Autorulmergemaideparteşiîntr-unaltarticolexplicădiferenţadintreortodoxieşicatolicism.Catolicismulesteraţionalşiimanentist,pe când ortodoxia estemistică şi transcendentalistă.Catolicismulse distinge printr-un dualism, una dintre consecinţele acestuia fi-ind raţionalizarea întregii atitudini religioase a omului. Pentru căDumnezeuesteinaccesibilsufletuluiuman,despreelnuputemaveadecâtidei,credcătolicii,şideaceeaDumnezeuestenumaiobiectdereflexie,nuestetrăireîncatolicism.Întreguldomeniutranscendentaleste raţionalizat: ,,Dualismul şi raţionalismul catolic denatureazănoţiuneaBisericii”390.

ÎnortodoxieDumnezeunueste inaccesibil,eleste în lume,unitcuomul prinDuhulSfânt.Cunoaşterea adevărului religios nu esteconsecinţauneiactivităţiintelectuale,cieastăîntrăireaînDumnezeu,şideaceearaţiuneanumaiestefacultateasupremăaomului,iarloculeiesteluatdeviaţabazatăpecredinţaînDumnezeu.PentruortodocşinuesteinfailibilădecâtBisericaînîntregimeaei.LapărinteleDumitruStăniloaeexistăodeosebire importantă între spiritulortodoxşicelcatolic:,,şideciimposibilitateade-aleschimbarealunacualta,fără

389DumitruStăniloae,Între românism şi catolicism,,,Telegrafulromân”,anulLXXVIII,nr.86,1930,p.2.

390Idem,Între ortodoxie şi catolicism,,,Telegrafulromân”,anulLXXVIII,nr.88,1930,p. 1.

229


a-ţialterafiinţaspirituală”391.Ortodoxiaesteanalizatăcaexpresieacreştinismuluioriginarnes-

chimbatdarremarcându-i-secapacitateadearăspundenecesităţilorspirituale ale omului contemporan.Ea nu s-amodificat esenţial încursulevoluţieiistoricetimpdedouămiideani,nus-amedievalizatca romano-catolicismul şi nu e produsul protestului renascentist caprotestantismul:,,Eaarămaslavalorileesenţialeşipermanentumanealeevlaviei,lapreocupărilesimple,adâncişinetrecătoarealeomuluiînraportarealuilaabsolut”392.Eaşi-apăstratuncaracterpopular,,iarpoporul,cusimplitatealui,rămânedeschisîntotdeaunanumaiproble-melorrealeşiesenţialealevieţii”393.

S-aspuscaevoluţianoastră istoricăar fioenigmă,unii istoricistrăininegăsindexplicaţiiprivindrezistenţaîntimpapoporuluiromân.PărinteleDumitruStăniloaegăseştecauzacontinuităţiinoastreînorto-doxie,singuraceaconservatidentitateanoastrăetnică:,,Deaceeaiubimnoiatâtdemultortodoxia,pentrucăiubimsufletulneamuluinostru,pentrucănerecunoaştemîneatotceemaiadâncşimaibunînnoi,pentrucăaspiraţiileşiidealurileeiaudevenitşiidealurilenoastre[...]Datorităortodoxieineamulnostrun-afostsingurînlungasaistorieîncaren-aavutniciunajutordelaoameniciafostcuIisusHristos”394.

TrebuiespuscăpărinteleDumitruStăniloaedovedeşteorarăpro-funzimeînstudiulortodoxiei,văzutăcaîntemeietoareacreştinismului,neschimbatăînesenţaei,daradaptabilătimpurilor,fărăcăaceastasăînsemne,,oschimbareesenţialăaeicamister,sauoînlocuireami-steruluieicuoideologiedeterminatădeuntimpsaualtul.Eaarămasmereuacelaşimisteraldatelorsimple,fundamentaleşinecesarealetrăiriireligioase”395.

Oponenţiisăiauvenitcuobiecţiacă,aşacumcatolicismuls-aadap-tatmentalităţiimedievaleşirenascentiste,aşas-aadaptatşiortodoxiamentalităţii bizantine, care ar fi estompatmiezul viu almisteruluicreştinîntr-unritualcufastformalistşiaristocrat.Părintelenuneagăaceastăinfluenţă,numaică,afirmăel,eanuaatinsesenţamisterului

391 Ibidem,p.2.392Idem,Câteva trăsături caracteristice ale ortodoxiei,,,MitropoliaOlteniei”,anXXII,

1970,nr.5-8,p.730.393 Ibidem,p.731.394DumitruStăniloae,Ortodoxia, lumina lumii şi inima neamului nostru,,,Telegraful

român”,anulLXXXVIIInr.11,1940,p.1.395 Ibidem.


230

creştin,şitrăireacreştinăoriginalăageneratgândireaşiartabizantină.Cât priveşte poporul român, exegetul subliniază specificitatea saspiritualăfaţădealtepopoareortodoxe,datădesintezadintreculturaRăsărituluişiceaaOccidentului:,,Noisuntempoporulcuspirituali-tateaceamaiapropiatădeceagenuincreştinădeluminaoriginarăaluiHristos.[...]NoiavemînsufletdulceaţaseraficăaRăsăritului,darşispirituldisciplinatallegiuitorilorapuseni”396.

Ortodoxia nu a creat antagonisme şi conf licte între ordineabisericeascăşiordineastatuluisauaculturii: ,,Agăsit totdeaunaînsolicitudineapentruaspiraţiileprofundealepoporuluioplatformădeînţelegereşidecolaborarecustatul”.

SpuneamcapărinteleDumitruStăniloaeaacordatlocprivilegiatnaţiuniişinaţionalismului.PorninddelacartealuiC.Rădulescu-Motru,Românismul. Catehismul unei noi spiritualităţi,teologuldiferenţiazănaţionalismuldinsecolulalXIX-leadeceldinsecolulalXX-lea.Înveaculnaţionalităţilornaţiuneaesteconceputăgeograficşiextensiv,adică prioritar teritorial.Celălalt veac ,,pleacă de la convingerea,dovedităştiinţific,desprecaracterulspecificalfiecăruineamşidincredinţaîntr-omisiunespiritualăaneamuluitău.Astăzinaţionalismulnumaiarecascoplibertatea,înţeleasăoarecumfizic,cidezvoltareaînsuşirilorspecificealeneamuluipropriu,realizareaspiritualităţiitaleproprii,cuconvingereacăaceastăspiritualitateareovaloareeternă./NaţionalismuldeazivorbeştedeDumnezeu,caziditoralneamuluidincarefaciparteşicaajutătorîndezvoltareatipuluidespiritualitatecucarel-aînzestrat.NaţionalismuldeazieconştientcăneamulslujeşteluiDumnezeuatuncicândprinmuncăîncordatăîşidezvoltăînsuşirilesaleproprii”397.Aceastăaserţiuneconfirmăideeaenunţatămaisusdespreconcepţianouăprivindnaţiunea,propusădepărinteleStăniloae,prindepăşireaviziuniiasupranaţiuniiredusălaunteritoriuşimediufizic,accentuânddistingereaeiprinspiritualitate.

Teologulfacediferenţaîntresensuletnicşiceldecetăţeniealterme-nuluidenaţional,pledândpentruceletnic,asemenealuiCrainic398.Din

396Idem,Între Orient şi Occident,,,Telegrafulromân”,anulLXXXIXnr.30,1941,p.1.

397 Idem,Naţionalismul în cadrul spiritualităţii creştine, ,,Telegraful român”, anulLXXXIV,nr.36,1936,p.1.

398Studiileactualejudecădreptschematicădistincţiadintreformeleetniceşicelecivicealeidentităţiinaţionaleşisesugereazăînloculeidiferenţaîntremecanismeleutilizatedeactoriisocialicândeireconstruiescgraniţeleidentităţiinaţionaleîntr-untimpdatşiresurselesimbolice

231


aceastăperspectivădiscutăoportunitateabreslelor,carearîndepărtapemuncitori,înmodfericit,deconcepţiamarxistă,promotoareaideiidespreluptadeclasăcaformădeexprimarearelaţiilormuncitorilorcusocietatea:,,Profesiunilesuntpentruorganismulsocialalnaţiunii,ceeacesuntdiferitelestărihariceînorganismulmisticalBisericii:mădularecufuncţiunideosebite,careseîntregescunulpealtul,lucrândînfavorulîntregului,şiabiaprinaceastăînfavorullor./Într-unstatnaţionaladevărat(acestaînsătrebuiesăfieşicreştin)muncitoriidetoatecategoriilesuntpentrustat,darşistatulpentruei.Muncăîntoateformeleeitrebuiesăfiemarelecriteriu,dupăcareausăfiecetăţeniicinstiţişirăsplătiţi”399.

PărinteleDumitruStăniloaeafostpermanentpreocupatdeprovo-careasecoluluialXX-lea-comunismul-,sistemsocialşipoliticcarenueradoaroideologie,ciseînfăptuiaconcretînunadincelemaimariţăridinlume,şipedeasupracuunpoporortodox.Analizelesaledes-precomunism,desprerelaţiareligieicuacestaaumotivaţiispiritualeşinaţionaleadânciderivatedinprimejdiarealăaunuisistemsocialprogramaticateuşiantinaţional.Autorulseimpunecaunsubtilexegetalcomunismului,punându-iînrelieflimiteleşiincompatibilităţilecutrebuinţelerealealefiinţeiumane,examinateîndiversitatealor.Tocmaideaceeasusţinenecesitateadiferenţierilorînviaţasocială,repudiatedecomunism400.Bisericacreştin-ortodoxăacceptăinegalitateadintreoameni,deoarece,înmodnatural,eidiferăîntreeiprinforţă,interes,motivaţii,chiarşiatuncicândauaceleaşiaptitudini.Ideeavafinuanţatăîn anul 1944 înclinândmaimult spre ideea egalităţii promovatedecreştinism.

TeologulconsacrăunamplustudiusociologieişiServiciuluisocialiniţiatdeD.Gusti,unautenticdemersdeanalizăadimensiuniisocia-leareligiei.Cumsociologiaromâneascăserevendicădindoctrinelesociologieifranceze,cudeosebiredinceaaluiDurkheim,aapărutînmediileintelectualeşireligioase,pornindu-sedelainiţiativaluiGusti,întrebareaprivindlegăturadintreconcepţialuiDurkheimşiServiciullacareeiapeleazăcândreconstruiescacestegraniţe,OlivierZimmer,Boundary mechanisms and symbolic resources: toward a process-oriented approach to national identity,,,Nationsandnationalism”,volume9,part2,april2003,p.173.

399Idem,Noua organizare a breslelor,,,Telegrafulromân”,anulLXXXVI,nr.42,1938,p. 1.

400Idem,Necesitatea ierarhiei în viaţa socială,,,Telegrafulromân”,anulLXXXIV,nr.39,1936,p.1-2.


232

social.Autorulapreciazăcănuexistăniciolegătură,pentrucăinstituţiagustiană,axatăpecăminulcultural,esteosimplăorganizareşisiste-matizareformalăaactivităţiidinsateleromâneşti:,,Căminulculturalnueconfiscatdenicioconcepţiedeviaţă,ciestedoarunlocşiunîndemnpentrumuncadepropagareaacelorideişisfaturicarenisevorpăreamaipotrivitecufireaşicutrebuinţelepoporuluinostru”401. Numaidatorităinteresului înmediileuniversitareromâneştifaţădesociologulfrancez,teologuldiscutădespreconcepţiaacestuiadesprereligie.SăamintimcădupăDurkheim,religiaesteoformăderăspunslaproblemealeomuluipecarenulepoateexplicaaltfel,iarpeteo-logîlnemulţumeşteimprimareacaracteruluiateistsociologiei:,,DarDurkheimadepăşitmarginileimpusedeştiinţăşiaîmpletitsociologiaatâtdestrânscuanumite teorii filosoficeateiste, încâtazicumaregreutatereuşescuniisociologisaînlătureobşnuinţacasociologianusepoatedispensadeastfeldeteorii”402.Sociologiaexplicătotceţinedesufletulomenescprinsocietate.Înacestfelsociologiaarfioştiin-ţăcarevreasaexpliceşisămonopolizezetotceţinedesocietate.PepărinteleDumitruStăniloaeîlintrigămultconvingerealuiDurkheimcatotemismulesteceamaivechereligie.

CeeacesurprindelaunmareeruditcumestepărinteleStăniloae,esteanalizascrierilorluiDurkheimdupăocarteaunuiteologromân,EmilianVasilescu403,şinudupălucrareasociologuluifrancez,Formele elementare ale vieţii religioase, fără ca astfel sa tăgăduim justeţeaaserţiunilorsaledespreconsecinţeleateistealeideilorluiDurkheim.Trebuie spus căDurkheima argumentat necesitatea devenirii soci-ologiei ca o ştiinţă asemănătoare ştiinţelor naturii404.Este limpedediferenţiereafăcutădeÉmileDurkheimîntresociologiecaştiinţăşialtemoduridecunoaştereasocietăţii.Dealtfel,unadincriticilecelemaiputerniceadusesistemuluidurkheimian,inclusivdeunsociologromân,D.Drăghicescu,aavut învedereexactnegareaoricărui rolconştiinţei însocietate,sauaşacumspuneteologulromân,alvieţiisufleteşti.PărinteleDumitruStăniloaeesteîndreptăţit,dinperspec-

401 Idem,Există vreo legătură între sociologia lui Durkheim şi Serviciul Social?,,,Telegrafulromân”,anulLXXXVII,nr.8,1939,p.1.

402 Ibidem.403 EmilianVasilescu, Interpretarea sociologică a religiei şi a moralei,Bucureşti,

1936.404ÉmileDurkheim,Regulile metodei sociologice,ed.cit.,p.35.

233


tivăteologică,savadăînsistemulluiDurkheimoteoriemetafizicăpentrucaretotceesteînsufletulomenescseexplicăprinsocietate.Prinurmare,esteinacceptabilăipotezatotemismuluicastareiniţialăasocietăţiiomeneştivăzutdesociologulfrancezcao,,cheieatuturorexplicaţiilorei.”

DinacestunghidiscutădestuldecriticmanualuldesociologiealluiD.GustişiT.Herseni,insistândpeideeaafirmatădeceidoiautoridespreposibilitateareligieideafifenomensocial,similarăcuideealuiÉmileDurkheimdespredimensiuneaesenţialăareligiei.

Interesant este articolul săuprilejuit de asasinarea primuluimi-nistruArmandCălinescu,pentrucăridicăproblemaatitudiniifaţădeinstituţiilestatului,anumecriticismulcuoricepreţ,oboalăendemicăaromânilor.Teologul,procupatînmodlegitimdeîntărireaautorităţiistataledupădesăvâşireaunităţiinaţionale,vede,capeoracilănaţio-nală,criticaînsineastatului:,,Spiritulnenorocitdecriticăexageratăşiexclusivăafostocalamitate.Pentrumulţinimiccefăceastăpânireanuerabun.Duşipelunecuşulcriticiinegative,întindeaupestetoateunaspectsumbru:totuleraaşaderău.Neamulîntregseaflaîntr-oaşademaresuferinţăşistrâmtoare,încâtnumaiexistaniciosperanţăşiniciuntemeideîncredere”405.Aserţiunedeoactualitateindiscutabilă.Nimicnuaugăsitşinugăsescbununiiintelectualiînstatulromân,fiindpusăsubsemnulîndoieliinudoarconduitaclaseipolitice,ciaunuiîntregpopor.Seconfundăadeseaanalizalucidă,obiectivăastărilordelucruricunegareaatotceseîntâmplăînviaţasocialăromânească.PărinteleDumitruStăniloaeopunecriticismuluioaltăvirtute:iubireadeneam,încredereaînel,solidaritateanaţională:,,Cineîşiiubeşteneamulcuadevărat,acelanuvaurî,nuvacritica,nuvaloviînniciunuldinexem-plarelenaţiuniisale,cidacăacelexemplarîntr-adevărnuelaînălţimeacerinţelor,vacăutasă-lîndreptecucuvântul,cudragostea,vacăutasă-lşiînţeleagă,savadăşilaturilebunecarepotdecurgedinlucrarealui./Îndreptareaceamaimareceopoţiaduceînviaţanaţionalăesăfacitumaibineşiprinfrumuseţeapildeitaleşiprincălduracuvântuluităusalărgeşticerculcelorcefacmaibine.”Deaceeaelpledeazăpentrudragoste,credinţăşimuncăpentruţară:,,Câtdevrednicedecriticămis-arpăreastăriledinţaramea,suntinfinitmaibunedecâtcelepecarele-aşaveacaromân,cândmi-aşpierdeindependenţa,cândţaramea

405DumitruStăniloae,Solidaritate naţională,,,Telegrafulromân”,anulLXXXVII,nr.40,1939,p.1.


234

n-armaifiliberă.”Teologulridicăochestiunefundamentală,anumeiubireadeţarăvinedinfiinţareataîntr-opatriereală,care,larându-itrebuieşieaprotejată,cumarspunesociologulTraianBrăileanu,deagresiuneamediuluiextern.

AmarătatcapărinteleDumitruStăniloaeesteunfoarteatentşipătrunzătorobservatoralrealităţilorromâneştişialevenimentelordinafaraţării.Astfel,discutădespreiniţiativaconstituiriiStatelorUnitealeEuropei,înrealizareacăreiacredecăsuntnecesarecâtevacondiţiiprealabilefoarteimportante,,,şicaredupătoateprobabilităţilenuvorfiniciodatăîmplinite.”Întâi,unificareaEuropeiesteposibilănumaiprinoprealabilăcreştinareprofundăasufletelor,altfelseajungelaoluptăîntrenaţiunileeuropene:,,Sentimentulnaţionaldevinesubinspiraţiaşi influenţa egoismului şimândriei omeneşti opatimă exclusivistă,imperialistă,odorinţădeîngenunchiereaneamurilorstrăine”406.Cinegaranteazăcăcelecâtevapopoaremariînluptapentrusupremaţienuvorcăutasaînlăturedelaoricedrepturipopoarelemici,seîntreabăteolo-gul.NusepotînfiinţaStateUnitealeEuropeifărăasigurareastabilităţiituturorpopoarelor,maialesacelormici.ElnuseîmpotriveşteideiiuneiEuropeunite,însăcaromân,ceatrăitdecurânddinplinsenti-mentulîmpliniriinaţionale,nupoatesănuinteroghezenouasituaţiecesecontureazăînspaţiulvechiuluicontinent.Carearfiliantulîntreţăriatâtdediversecultural,religiosşieconomic?Numaiforţamoralădinsufletulfiecăruipoporarstăviliexpansionismulspiritual,juridic,economic şi geografic al unor popoare în dauna altor popoaremaimici, iar această forţă nupoate fi susţinutădecât de creştinism. Înafarădeîncreştinareaadâncăapopoarelor,estenevoiedeorganizare,,ţinândseamanudeidealurilecelepropovăduieştioamenilor,cidecâtşi-auînsuşitdineletrainicînsufletullor.”Teologulnuesteinteresatnumaidepredicareaînvăţăturiicreştineşi,prinurmare,facediferenţaîntrepropovăduireşiorganizare.Primaesteidealistă,adouatrebuiesăfierealistă.ÎncazuldatalproiectuluiStatelorUnitealeEuropei,organizareaacestorasecuvineafifăcutăporninddelaceeaceesteomulconcret:,,Creştinismulcualtecuvintevaîndemnapopoareleîngenerallamaimultăfrăţie,darnuvaprecizacaurmăreşterealizareaorganizaţieijuridiceaStatelorUnitealeEuropeidepildă,decâtatuncicândomenireas-adoveditsufleteştesuficientdepregătităpentruase-

406 Idem, ,,Statele Unite ale Europei?”, ,,Telegraful român”, anulLXXXVII, nr. 47,1939,p.1.

235


menealucru.”ÎnfăptuireaUniuniieuropenerămâne,înaintedeorice,unproiectdespiritualizarecreştinăaîntreguluispaţiueuropean.

Cerinţaastfelformulatănureprezintăexpresiauneisubiectivităţiciauneilegifundamentaleavieţiiomului,anumemişcareaspreunidealunitarpotrivit spiritului407.Dupăaceastă lege fiinţează şinaţiunile,definite,,sintezebiologicspirituale.”Delaaceastăcondiţiescruteazăstructuraetniculuiromânescîntr-omanierălucidă,dincolodeoricenostalgiepentruoriginilenoastredaco-romane,dândun răspuns laîntrebareacedăinuiedevreodouăsecole,cuprivirelacaleadeevoluţieanaţiuniiromâne.Acceptândînstructurapoporuluiromândacismulşilatinitatea,părinteleDumitruStăniloaeobservă,pebunădreptate,existenţaneamuluinostrusubformauneientităţi–românitatea,diferitădecomponenteleoriginare:,,Neamulromânescesteosintezăbiologicăspiritualăamaimultorpărţicareauintratîncompoziţialui.Celemaiprincipalesunt:elementuldac,elementullatinşicreştinismul(cellatinn-afostchiar latindupăsângefiindcăomarepartedintrecoloniştiaufostaduşidinprovinciileAsieiMici).Daresteosintezănouă,oindividualitateproprie,cuunprincipiudeunitatedeosebitedetoatepărţilecomponente.Legeaceamaiînaltăaneamuluinostrueromâ-nitatea:dezvoltareaexageratăaunuiadintreelementelecomponenteducelapierdereaindividualităţiisale.”Foartepuţins-adiscutatdespreaceastătezăapărinteluiStăniloae,deimportanţăaparteînînţelegereaconcepţiei sale despre relaţia dintreBisericaOrtodoxăRomână şinaţiune,instituităcareplicălacontroverseledinanii’30aisecoluluialXX-leacândseaccentuatracismulnostru,ceeacel-afăcutpeŞerbanCioculescusavorbeascădetracomanieşitracomani.Faţădecurentulgeneraldominatdetezauneicontinuităţiîntredacismşilatinism,pedeoparte,şibiserică,pedealtăparte,exegetulîicontrapuneideearomânităţii:,,Judecatalogicăşibunulsimţ,caşiporuncilerealităţii,cersătrăimdupălegeaindividualităţiinoastrenaţionale,adicăromâneşte[...]Nuromanitatea,nudacismul,ciromânitateacutotcecuprindeea,aceastăelegeaceamaiînaltăprincaremenţinemşineîmplinimmisiu-neanoastră[...]sănemenţinemşisădesfăşurămîntoatăplenitudineaînsuşirileromânilor,nualeromanităţiinoastre”408. În acest punct teo-

407 Idem, Idealul naţional permanent, I, ,,Telegraful român”, anulLXXXVIII, nr. 4,1940,p.1.

408 Vezi şiN.Vornicescu,Desăvârşirea unităţii noastre naţionale, fundament al unităţiiBisericii străbune,Craiova,1988;DumitruRadu,Biserica şi neamul românesc,,,Studiiteologice”,1990;I. Ivan,Etnosul-neamul - temei divin şi principiu fundamental canonic al


236

logulseîntâlneştecualţidoiautoriceaurespinsexagerărilerezultatedinaccentuareaoriginilornoastre-TituMaiorescuşiAurelC.Popovici.Maiorescuexprimăpoziţianeechivocăcuprivirelaevoluţiamodernăaromânilor-sincronizareacuspiritultimpuluişinureîntoarcerealaunmodeldesocietateceaexistatînantichitate409.IarAurelC.Popoviciafirmălimpede:,,Nusuntemromani;darsuntemunpoporromanic.ŞinimenidintreromâniideastăzinumaiviseazăsaneducăîndărătlaRoma,sanefacăiarăşiromani.Aşacumsegăseşteneamulromânescedemultdiferenţiatdecelroman;eonaţiuneînchegată.Ceafost,afost.Istorianuoputemreface”410,oexprimareclarăadeosebiriloristoricedintrefonduletnicoriginarşifonduletnicactual.

ViziuneapărinteluiDumitruStăniloaeaupranaţiuniiseînscrieînceeaceastăzisenumeşteprimordialismprinacceptareamanifestărilorconştiinţeinaţionaleromâneşticumultînaintedeperiodamodernăîncâtelsusţinecăpetimpulcronicariloracesteaeraufrecvente.Exegetulintroduce în studiul naţiunii teza despre structurarea conştiinţeinaţionaleîntreicomponente:1.conştiinţadesine,aunuiinsreal;2.conştiinţaapartenenţeilaunneamşiadispuneriiunordeterminantenaţionale;3.sentimentulresponsabilităţiişialjertfeifaţădeconaţionali:,,NeamurilesuntcomunităţilăsatedeDumnezeu,încaretrăieşteînchipnaturaloriceom.Euncicludeexistenţămaiapropiatdeoriceom,fărăsăseexcludă legăturacuciclulmai largalumanităţii. [...]Chiaguldeiubireşidesacrificiuîntremembriiunuineamnu-lpoateîntreţinedecâtcredinţaînDumnezeu.Oricegrupareetnicăs-aridicatdelastareadepoporlastareadenaţiuneprincredinţaînDumnezeu.Dovadăcamaiînaintedeaaveaunstat–expresieanaţiunii,neamurileauavutreligie”411.Autorulsesizeazăcorectmecanismeledeconstituireanaţiunilor,deoareceîntr-adevărunadinpremiseleindiscutabilealeacestuiprocesafost,celpuţinînEuropacreştină,apartenenţalauncultreligios,probăaidentităţiinaţionale,şideaceeaunadinarmelefolositedeimperiiînluptaîmpotrivapopoarelorce-şirevendicau,îndreptăţit,unstatpropriu,afosterodareasauchiardesfiinţareainstituţiilorreli-

autocefaliei bisericeşti,,,Ortodoxiaromânească”,Bucureşti,1992. 409TituMaiorescu,Opere,I,ed.cit.,p.471.410AurelC.Popovici,Naţionalism sau democraţie,studiuintroductiv,ediţieşinotede

ConstantinSchifirneţ,EdituraAlbatros,Bucureşti,1997,p.406.411DumitruStăniloae,Prin ce se promovează conştiinţa naţională,,,Telegrafulromân”,

anulLXXXVIII,nr.6,1940,p.1.

237


gioase.IatădeceestelegitimdezideratulrecunoaşteriiînConstituţiaEuropeiuniteacreştinismuluidreptfundamentalidentităţiinaţionaleşialceleieuropene.

MerităsăobservămcumpărinteleDumitruStăniloaeleagăexistenţanaţiunii de aspiraţia omului spre o ordine spirituală eternă, pentrucăomulnu semulţumeşte cuun adevăr relativ şi cuvalorimoraletrecătoare,şicautăadevărulabsolut,acelaşipentru toţioamenii. Înconsenscufilosofiasapersonalistă,teologulaseamănăevoluţianaţiuniidupăaceleaşinormecapersoana:,,Omuledestinatînsăsăsedezvolteca omprin comuniunea cuordinea eternă, până la asemănarea câtmaiputernicăcuaceastăordine.[...]Iarrealizareaculminantăînor-dineacreaţiuniiestepersoana.[...]Precumfiecareinscreşteînspirit,în însemnătate,prin relaţiepozitivă,prin înaintare spreplenitudinespiritualăpeaceaaordiniieternecare-iesteadecvatăfiinţeilui,totaşaşineamurilecrescînputeriprinacelfeldecomunicareactivăcuordineaeternăcareleesteproprielor,careleesteindicatădefiinţalororiginalăcaîntreg,careformeazălegeaceamaiînaltăaindividualităţiiloretnice”412.Rezultăcăidealulnaţionalpermanentalneamuluiromâ-nescestecreştereasaspiritualăînrelaţiacuordineavaloriloreternedeterminate de individualitatea sa etnică dată de românism, adicăprinocomuniuneromâneascăcuDumnezeu.Ortodoxiaestemodulromânescdecomuniunecuordineaspiritualătranscendentăşiea,,areo funcţie esenţială şi chiar capitală în viaţa românismului. Idealulnaţionalpermanentalneamuluinostrunupoateficonceputdecâtînlegăturăcuea”413.

Am spus că în concepţia părintepărinteluiDumitru Stăniloaenaţiunea este o realitate naturală, idee dominantă în întreaga sapublicistică,darexprimatăîntoatăplenitudineaeiîntr-unarticoldin1940despreraportuldintrecreştinismşinaţiune.Întâisaremarcămdescriereanaţiuniiprinnoteledefinitoriişicomponenteleei,regăsiteînstudiilemodernedesprefenomenulnaţional,lacareeladaugădestinul,probabilstimulatşidelucrărigermaneşidespiritultimpuluiprezentînlucrărialefilosofilor(C.Rădulescu-Motru)şiistoricilor(P.P.Panaitescu)români: ,,Ceamai naturală dintre relaţii este comuniunea cu ceiapropiaţi,careauîntoatecazurilefireştiaceeaşilimbă,aceeaşiistorie,

412 Idem, Idealul naţional permanent, II, ,,Telegraful român”,anulLXXXVIII,nr.5,1940,p.1.

413 Ibidem.


238

aceleaşiaspiraţii,acelaşidestin.Naţiunilesuntcomunităţidedestin (subl.ns),comunităţilecelemaitemeinice,maistatornice,înfăşurateprinmaimultefiredelegăturădeosebitdeprofunde,faţădealtetipuridecomunităţi.[...]Creştinismuln-avenitsăseopunătendinţelorcelormaifireştidecomuniune,concretizărilorcelormaiprofundealeacestortendinţe,n-avenitsăînăbuşenatura,săofacăsacautealteformedeco-muniune,maipuţinfireşti,cisăintensifice,săînalţe,sădesăvârşeascăformelenaturalealerelaţieiomeneşti.[...]Creştinismulrăzbateînmodnecesarsprenaţionalism.[...]privirealuiDumnezeucadepeneamurişinumaiîntrucâtinşiifacpartedinneam,simtefiecareprivirealuiDumnezeuasupralui”414.Mântuireanupoatefidobânditădeomcaeuizolat,ciîncalitatealuidemembrualuneicomunităţi,iarceamaibunăcomunitateesteceanaţională.

Prindefinireanaţiuniicaocomunitatededestin,Stăniloaedepăşeştecadrulbiologicşietnograficdedefinireaacesteia,relevându-iforţadeareunipersoaneînaceeaşicomunitatepetemeiulîmpliniriiaceluiaşidestin.Naţiunearămânecadrulîncareareloctransformareareligioasăaomului,pentrucăreligiosulesteintrinsecfiinţeiumane.Prezenţanaţiunii în epocamodernă reprezintă expresia aceleiaşiperenităţi asacruluicreştin

2. Biserica ortodoxă

OcontribuţiedeluatînseamăestestabilireadiferenţelordecătrepărinteleDumitruStăniloaeîntretradiţiaBisericii,tradiţianaţionalăşimoştenireagenetică, răspunzândastfel trebuinţeide clarificare aconceptuluidetradiţiemultvehiculatîndezbaterilepublice.

Tradiţiabisericiivinedintemeliaeidatădeunfactorsuprapersonalşisupratemporal,DuhulSfânt,celce-idăidentitatea,însăfaptulnuseproducedelasine,ciprinacţiuneaconştientăaomuluişivoinţasa:,,TotuşişiîneaDuhulSfântnulucreazădecâtprinvoinţeleomeneşti,prinînduplecareaacestoralaodeplinăidentificarecutradiţiaBisericiişilaodeplinăintegrarealorînmediul,înfiinţaBisericii.[...].Biserica,şi,implicit,identitateaeiexistănumaicăovirtualitatevoitădeDumnezeu,pânănuconsimtvoinţeleomeneştilarealizareaeiconcretă.Poateîntr-unanumit înţelesşineamurilesuntvirtualităţivoitedeDumnezeu,

414DumitruStăniloae,Creştinism şi naţionalism, ,,Telegrafulromân”,anulLXXXVIII,nr.40,1940,p.1.

239


devenind actualităţi şimenţinându-se ca atare numai prin factorulomenescvoluntar,cândiaatitudinepozitivăfaţădetradiţie”415.

Bisericaîntruchipeazătotceestenatural,omenescşidumnezeesc,iarneamulfiinţeazăşiprinfactorinespirituali.Menţinereatradiţieilaunpoporestegeneratădemediulnaturalîncareeafiinţează,deoarecestăpânireaforţelornaturaleţinedeanumitecutumeşinormestabilitede-alungulgeneraţiilor:,,Cândvoinţaconsimtelapăstrareatradiţiei,semenţinşiseprecizeazărealităţicontinueşibineorânduite,prinacorduladoifactori:unulvoluntarşialtulextravoluntar”416.Cândvoinţarefuzătradiţia,,sespargmarilerealităţicolectiveşibinedefiniteşiseproducehaosul anarhic al unor centre individuale nestatornice….”Teologulsurprindemecanismulfuncţionăriiuneinaţiuniprintradiţie,singuraceuneştepermanenţaşiistoricitateaesenţialităţilorlumii:,,Totdeaunaînrelaţiadintrepărinteşicopil,înrelaţiadintregeneraţiaînaintaşeşiceaurmătoare,sejoacătotdestinulneamului.Aceastărelaţietrebuiesăpoartedeaceeaaccentuluneinesfârşiteseriozităţi.Aiciseasigurăsau se primejduieşte existenţa neamului, după cum se produce săunulegareanoiigeneraţiidetradiţiacevinedinnegurădeveacuri”417. Factorulspiritual-voluntardeterminădecisivînlănţuireageneraţiilorcuefectnemijlocitînmenţinereaidentităţiinaţionaleaunuipopor.

Exegetulseînscrieîntrenduldezbaterilor,laînceputulanilor’40,dinculturanoastră,privindchestiunearelaţiilordintregeneraţii,maitârziu,înanii’60,fiindtemădominantăîntimpulmarilormişcărialetineretuluioccidental.

În desfăşurarea unei tradiţii se impun elemente stabile, entităţipermanentece-iconferăperenitatea: ,,Deciistoriauneitradiţiinueo curgere neîncetată, o schimbare continuă şi treptată a întregului;rămâneceva,şianumeceeace-imaiesenţial,carenuseschimbăîntotcursulistorieiuneicomunităţiidenticecusineînsăşi.Ceva,înoa-recareprivinţă,asemănătorobservămlaoricetradiţieşiînspeţălaceanaţională.Putereaeiderezistenţăfaţădecurgereavremiisedatoreşteuneiaureoledecaractermistic,religios,sacral”418.Teologulexemplificăacesteentităţipereneprinpersistenţa,launelepopoarevechi,amituluicastrămoşiicoboarădinzei,caaceştiaauavutunrolesenţialînactul

415Idem,Creştinism şi tradiţie în viaţa naţională,,,Luceafărul”,I,nr.2,1941,p.42.416 Ibidem,p.43.417 Ibidem,p.44.418 Ibidem,p.45.


240

lordenaştere,şideaicicredinţaînoriginealordivină.Bisericaarecafondprimarşiprincipalalpredanieisale tradiţia

deoriginedivină,,,aceaparteaRevelaţiuniicaren-afostscrisăînSf.Scriptură.Aşazisătradiţiebisericească,deosebitădeceadumnezeiască,nuadaugănimicşinuaduceniciomodificareesenţialăacesteia,cienumaivalorificareaîntimpaei”419.

Înconcepţiasa,tradiţianaţionalănuseconfundăcutransmisiuneabiologică.Dar,eanuesteasiguratăintegralde,,identitateafiinţialăauneinaţiuni,deacelaşiduhcareprezideazădinlăuntru toată istoriaunuipopor,căciînacestcaznuamvedeaneamuriabătutedelalinialorpânăladeznaţionalizaresaupânăladesfigurare,subinfluenţaunorfactoricăroras-arfipututrezista”420.

Teologulesteunsenzoralfrământărilorspiritualealetimpuluisăuşinu-iscapăinteresulunorcategoriisocialefaţădevalorilepăgânismului.Într-adevăr,subinfluenţacovârşitoareacugetăriiluiL.Blaga,tineriicreatoridinaniisfârşituluideceniuluitreişiaiînceputuluideceniuluipatrudinsecolulalXX-leaseîndreptausprestudiulşivalorificareademituri,folclorşimentalităţistrăvechi.Pentruteologîntreagava-rietateacreaţieifolcloriceromâneşti,artăşiobiceiuriareuncaractercreştinortodox.Deaceea,discutădespretradiţiitezaurizateînacestecomponentealeculturii.

PărinteleDumitruStăniloaeformuleazăsilogismultradiţiei:,,1. unde sepărăseşte tradiţia e înprimejdie existenţaneamului.

Acestaseţineprintradiţie.2.Tradiţiapeplanulvieţiicotidieneşipealceleipolitice,estestrâns

împletităcuelementulreligios,mitic.Eliminareaacestuiaeîmpreunatăcupărăsireatradiţiei.Consistenţădătivituradeauraluminiidedincolo,altfelsedestramăîntreagă.

3.Cinevrea caneamul său sa continue a exista, trebuie să ţinăla tradiţia lui şi implicit să creadă tare în grija ce-o poartă lumeasuprafireascăacesteitradiţiişineamului”421.

Întâlnim în scrierile lui o definiţie originală amitului, descrisîn relaţiecu religia: ,,Mituleodilatare,o revărsarea religieipestemarginileei.Fiecarepoporîşitoarcelumealuimiticădinsubstanţareligieiluişilumeaaceastăcuprindeînliniileeimariatâtaadevărcât

419 Ibidem.420 Ibidem,p.42.421 Ibidem,p.46.

241


esteînreligialui”422.Aşadar,întreagaexistenţăestereligioasă,şioricealtămanifestareaspirituluiumanporneştedelareligie,iarbisericaestecentrulunuipopor: ,,FărăBisericăunneamecafărăinimă.Îlaşteaptădestrămarea”423.Aceastăprofundăaserţiunenuestedoaroideeexcepţionalăaunuigânditor, ci eadăexpresieunordureroaseşiexemplareexperienţecunoscutedemultepopoare,inclusivdecelromânesc.

Laasemeneasituaţiirealereferăteologul înplinrăzboi,cândsevedeobligatareiteraunadindimensiunilefundamentalealebisericii,legăturadeosebitdeintimăcupoporulromânesc:,,Cutoatăunitateadogmatică.Bisericaortodoxăs-aadaptatfiinţeietniceafiecăruipo-porînaşamăsură,încâtadevenitpentrufiecareoBiserica naţională. Eaaştiutsaîmpaceideeaecumenicăcunecesităţiledeexistenţăaleneamurilorîntr-unchipdesăvârşit”424.Păstrându-şiunitateadogmaticăbisericiles-auorganizatîncadruldiferitelornaţiunidupăprincipiulautocefaliei,ceeaceledăposibilitateadeacţiunefărăpresiuneexternă,potrivitcucondiţiilespecificefiecăruipopor.

Popoareleortodoxenuauavutconflicteîntrebisericăşistat,aşacumafostînOccident.ÎntotdeaunaînRăsăritbisericas-aasociatlatrebuinţelepoporuluisău,l-aapăratşil-aîntărit:,,Bisericaaavutînistorianeamuluiromânescunroldeprimordin.”Cuvinteledetemeliealecredinţeicreştinearomânilorsuntdecaracterlatin.Prinlatinitateamrezistatînfaţaslavonismului,prinortodoxieînfaţaispitelordinApus. În credinţă poporul român agăsit un factor de conservare aunităţiisale.

Teologulreliefeazăsituaţiaspecialăaromânilordinexaminareara-portuluicentru-periferie,fărăa-lteoretiza,aşacumvorfaceînanii‘60-70cercetătorioccidentalişiamericani.CeafirmăpărinteleStăniloae?Româniiseaflăîntr-opoziţieperiferialăînraportcuEuropa,iardacănuarfifostortodocşiarfiajunsoanexăaOccidentului:,,Latinitatea,ca legătură cuApusul, în împreunare cu ortodoxia, ca legătură cuRăsăritul,aufăcutdinpoporulromânunînsărcinatalEuropeipentrususţinereapopoarelor din răsărit şi sud-est”425. Se exprimă teologicteza:,,Poporulromânesteprinlatinitateaşiortodoxiasaopunteîntre

422 Ibidem,p.47.423 Ibidem,p.48.424DumitruStăniloae,Biserica Românească,Braşov,1942,p.3.425 Ibidem,p.13.


242

ApusşiRăsărit”,ideeregăsitălamulţigânditoriromânidespreculturaromână–sintezăaculturiioccidentaleşiaceleiorientale.

Bisericaortodoxăapoporuluiromânaavutmisiuneadeapărareacivilizaţieieuropene,desalvareapopoarelordinsud-estulEuropeişidetransmisiuneabunurilorculturaledinApusspreRăsărit,pentrucăasusţinutcontinuucomunitateanaţională:,,Eaafostînstaresădeaaceastăputerepoporului român,deoareceea areun interesvibrantpentrunaţiecaatareşinunumaipentruom.Universalismulcatolicşiindividualismulprotestantseîntâlnescînlipsalordeinterespentrurealizareanaţieicaatare.Catolicismulvedeomenireadezbrăcatădeatri-butuletnicităţii,protestantismulpeinsulsinguratic.Înfond,amândouăconsiderăcăinsulreligiosedincolosauînafarădecalificaţiaetnică./Bisericaortodoxănudezbracăpeinsulreligiosdeetnicitateşinu-lsco-atedincomunitateaetnică.Comunităţileetnicesuntchematecaatarelamântuire.Eledevincomunităţibisericeşti.Acesteasuntbisericileautocefale.Insulsemântuieştedeodatăcuneamul./Neamurilesuntzoneonticeireductibile.Elesuntunităţilespecificeultimealeomenirii.Dineleseexplicăindividulşiprineletrăieşte.Omenireanuexistăcauncontinuumsaudiscontinuumuniform.CreaţiunealuiDumnezeunupoatefigăsitănicăieridecâtînînfăţişărilecomunităţiietnice./Acesteîntregurietnice,viiorganismespiritual-biologice,nupotfisfărâmatepentruasecreabisericianaţionale.Forţeledecomunitatenaturalăaleneamuluiseintensificaşiînalţăprincoborâreaharuluidumnezeesc,luândfiinţăBiserica.AstfelBisericaareînseamasanunumaiper-soanele,cişiîntregurilenaturaleşicoloraturaloretnică.Eanuvedepersoaneleînizolareşiînuniformitateabstractă,cicamlădiţececrescdinsevatulpineietnice.Deaceea,fărăapărăsidogmelerevelate,easemodeleazăpetrupulfiecăreinaţiuni,caoconcretizareaProvidenţiidivinepentruneamsaualtul”426.Înacestpasajseconcentreazătoatăgândireasadespreraportuldintrebisericăşinaţiune,dintrecreştinismşinaţiune.Într-uncuvânt,Bisericaaparţineunuipopor,îlexprimăcaatare,şi-iconferăidentitate.

TeologulconstatăcălaromâniBisericanaţionalăesteşiBisericăpoporală,deaicideosebireafaţădebisericarusă.,,Bisericaromânăn-afostniciodatăoBisericăaclaselorsuprapuseşioBisericăastatului,obisericăoficială”427,şiaicistăexplicaţiaîncrederiicvasimajorităţii

426 Ibidem,p.14-15.427 Ibidem,p.17.

243


populaţieideastăziînaceastăinstituţiemodelatoareaspirituluiromâ-nesc.Substăpânirestrăinăpreoţiiaufostsinguriiconducătorinaţionaliaisatelorşideaceeas-auinteresatdetoateproblemeledeviaţăalepo-porului:,,DinintimitateaîncareatrăitBisericacupoporul,s-anăscutoculturăpoporalăcreştină-românădeobogăţieextraordinară”428. Toate popoareledin sud-estulEuropeicunosc spiritulpoporal429. În Apus creştinismul a fructificat o teologie abstractă, ca produs al raţiuniiuniversale a intelectualilor. ÎnRăsărit, rolul teologilor l-a împlinitpoporul,careameditatasuprarevelaţiuniicreştinedinîmprejurărilesaleconcretedeviaţăşiacreatoculturăpoporalăcreştinăşietnică.Românii au urmat întodeaunabiserica pentru că o văd ca forţă desusţinereşiîntărireanaţiuniişiastatuluinaţional,singularizândpopo-rulromândecelelaltepopoare:,,ÎnRomânianumaiantinaţionalismulesteanticreştin”430,afirmăfărăechivocmareleteolog.

Istoriceşte,Bisericaafostunfactorputernicdelegăturăîntreromâ-niidepeambeleversantealeCarpaţilor.ÎnTransilvania,eaaavutunrolşimaipregnantdeidentificareaeicuromânismul,deoarecepoporulromânerasingurulortodoxdinacelareal.Odatăcupersecutareapo-poruluiromândinTransilvaniaafostpersecutatăşiortodoxia,tocmaidatorită identificării ei cu românitatea. Între provinciile româneştis-austabilitorganicraporturiîntemeiateînprimulrândpeortodoxie:,,PrincipateleauajutatArdealuluisă-şipăstrezecredinţa,iaracestaacomunicatPrincipatelorcurajullimbiinaţionaletipărite”431.

Spiritobiectiv,teologulrecunoaşterolulbisericiiuniteînafirmareaidentităţiinaţionale:,,Unnorocestepentrunoişifaptulcăşiparteacareaieşitjuridicdinlegăturilebisericeştialepanromânismului,încredinţăşiorganicarămasîncomuniunecutotneamul.Înadâncuriledesufletnus-aprodusnicioseparaţieîntreceledouăpărţialeromâni-smuluiardeleanşiniciomodificareaorientăriireligioasecentripetaleatuturorromânilor”432.

CumseexplicămenţinereadecătreBisericaortodoxăînsufletulpoporuluiardeleanacredinţeirăsăritenecafactorprincipaldecon-

428 Ibidem.429Astăzisevorbeşteşideoteologieurbană,expresieaprezenţeiputerniceabisericiiîn

oraşe,veziprof.dr.NifonMihăiţă,ArhiepiscopulTârgoviştei,Misiunea şi pastoraţia în socie-tatea contemporană,,,Almanahbisericesc”,2003,ArhiepiscopiaTârgoviştei,p.106-108.

430DumitruStăniloae,Biserica Românească,p.20.431 Biserica Ortodoxă a Transilvaniei,,,Gândirea”,XXII,nr.5,1943,p.243.432 Ibidem.


244

servare a lui ca entitate etnică?Răspunsul este limpede: ,,Bisericaaceasta a fost în sensul deplin şi sincer al cuvântului oBiserică apoporului”433.Năvălirileturceştiaucauzatmultesuferinţepopoarelorortodoxe,păturasuperioarăafugitînţăristrăine,undes-aasimilat.Singurul care a rămas locului a fost poporul, iarBiserica a rămassolidarăcuel.ÎnArdeal,împrejurărileistoriceaufăcutcaBisericasădevinămaimultcaînoricareparteoBisericăapoporului.Aiciboieriişiintelectualiis-aumaghiarizat,pierzându-şicredinţaşinaţionalitatea:,,Întrucâtpoporulenaţiuneaînautenticitateaeinefalsificată,Bisericaortodoxăardeleanăaprimitdinstrânsacomuniunecuel,uncuprinsşioînfăţişaredepitorescduhromânesc”434.Poporulestealcătuitdincei nepregătiţi şi asupriţi, iar biserica şi-a exercitat acea funcţie deajutorareaclaselordejos.

AmintindcăN. IorgaanumitBisericadinTransilvaniabisericădesateşipreoţi,părinteleDumitruStăniloaeremarcăbinecuvântareapreoţilorînridicareapoporuluiîmpotrivastăpâniriistrăine.EpiscopiidinArdealaufostnunumaiconducătoribisericeşticişiconducătoriaipoporuluidintoatepuncteledevedere:,,Eiaufostînsăşiocârmuitoriipoporuluipeliniadestinuluinostrunaţional”435.

Punându-sechestiuneauneieventualerevigorăridecătreRusiaapanslavismului,teologulafirmăapăsat:,,ortodoxianoastrăenumaianoastră.Eaealtcevadecâtpravoslaviarusească”436. Ea nu are caracter şitendinţeinternaţionale,cisusţinecuardoarediferenţierilenaţionale.PentrucăsediscutadespredepăşireaprincipiuluinaţionalităţilorprinorganizareaEuropeiînunităţimaimari,teologulafirma:,,ortodoxiaar fi singura forţăprincarene-amsusţineaetnicitateanoastrăprincaracteruleinaţionalcareodeosebeştede tendinţele internaţionalealecelorlalteramurialecreştinismului.Eaarfisinguraforţăspiritualăcares-arasociacuatitudineaprotestatarăaneamurilormiciîmpotrivatendinţelorinternaţionaledeoricefel”437.

Câtpriveştefundamentulortodoxalfilosofieiromâneşti,contestatdeuniifilosofipentrucăarfiîmpiedicatăîncreaţiaeiliberădeafir-mareauneipreastrânselegăturiîntreromânismşiortodoxie,teologul

433 Ibidem.434 Ibidem,p.244.435 Ibidem,p.245.436 Ibidem,p.247.437 Ibidem.

245


ospunerăspicat:,,Desigurfilosofiaromâneascăviitoarenueobligatăsăfacăteologieortodoxă.Câmpuleieimensşiperspectiveleeiadâncicâtsufletulromânesc.Daracestastăînlegăturăcuinfinituldatorităşicredinţeiortodoxeîncares-aformat”438şipledeazăpentruocon-tinuitate,prin,,trăirepeliniadestinului”,încreaţiaspiritualăcaşiînviaţaistoricăapoporului,izvorâtădincunoaştereadesine,afiinţeişiamisiuniisaleîncredinţatedeDumnezeu.Încredinţastrăbunăsepotgăsimultetemeesenţialedemeditaţiefilosofică:,,Ortodoxiacuprindeîn germenii ei anticiparea sintetică a timpurilor viitoare”439, tocmaipentrucăareuncaracterpopular.

În aceeaşi direcţie a afirmării dimensiunii poporale a bisericiinaţionalepărinteleDumitruStăniloaeinvocăargumentulrăspândiriicredinţeicreştineprintransmitereaoralăaBibliei:,,Poporulnostruafostaşadarcreştin–şiîncăcecreştin!–prinBiserică,adicănuprintextulscrisalBibliei,ciprintextuleicurgândviu,daracelaşi,printreoameniilegaţiprincredinţaînHristosîntreolaltăşicutoţiiascendenţiipânălaapostoli”440.Exegetulapreciazăcăputereapropovăduiriines-criseaEvanghelieiestesuperioarălecturiiacesteia.PoporulromânaavutSf.Scripturăîntottrecutulsău,înaintedetraducerileeiînlimbaromână: ,,Biblia a jucat un rol uriaş, rolul primordial în formareaspiritualăapoporuluiromân,delaînceputurilelui,nunumaidin1688,decândoavemîntreagătipărităînromâneşte.”

Factorulfundamentulceacimentatunitateareligioasăapoporuluiromânpeparcursulistorieisaleesteliturghia:,,Liturghiaşislujbelerăsăriteneaurămastrăsăturabisericeascădeunireîntretoţiromânii,chiarcândîntreromâniiardelenis-aprodusoseparaţiedinpunctdevedereadministrativ-bisericesc”441.Poporulromânarămasîncadrulaceleiaşi vieţi religioase răsăritene, inclusiv uniţii, care au cerut în1700,,catoatălegeaşisărbătorileşiposturilesăsteapeloc.”IatădeceLiturghia,,elegeaspiritualăaexistenţeiîntreguluipoporromân.”

Dinaceastăprezentare,fatalmentelimitată,sedesprindeviziuneapărinteluiD.Stăniloaeasuprafundamentuluicreştinalnaţiunii-acelui

438 Ibidem,p.248.439 Ibidem.440Idem,Biblia şi sufletul românesc,,,Telegrafulromân”,anulLXXXVI,nr.37,1938,

p. 1.441Idem,Liturghia şi unitate religioasă a poporului român,,,BisericaOrtodoxăRomână”,

anLXXIV,1956,nr.10-11,p.1080.


246

ortodoxpentrunaţiunearomână-,oconcepţieglobalăcepleacădelaideeateologicăşiajungelascrutareafilosofică,antropologică,istorică,culturalăşigeopoliticăanaţiunii,statornicindoparadigmădestudiualacesteia,înmulteprivinţeprofitabilăşiastăziîncontextuldezbate-rilorprivindfiinţareanaţiuniiîncontextulprocesuluideglobalizarealumiiactuale.

247

NOTĂ

Studiiledinacestvolumaufostiniţialstudiiintroductivelalucrărireeditatedenoi.Altestudiiauapărutînrevisteacademice.Uneledintretitluriledemaijosaufostmodificateîntextdinraţiunideredacta-re, iar conţinutul unora dintre lucrări a cunoscut câtevamodificăristilistice.

1 Ştiinţă şi sociologie în opera lui Spiru Haret,studiuintroductivlaSpiruHaret,Mecanică socială,Editura100+1Gramar,2001,pp.I-XXXII;

2 Modernitate şi reformă în viziunea lui Spiru Haret,,,Academica”,anulII,11(23),septembrie,1992,p.21.

3 Traian Brăileanu, o concepţie sociologică originală,studiuin-troductivlaTraianBrăileanu,Sociologie generală,EdituraAlbatros,2003,pp.V-LIV;

4 Prima lucrare românească de teorie politică,studiuintroductivlaTraianBrăileanu,Politica,EdituraAlbatros,2003,pp.V-XLVII;

5 O viziune monografică despre burghezia românească, studiuintroductivla M.Manoilescu,Rostul şi destinul burgheziei româneşti,EdituraAlbatros,2002,pp.V-LIV;

6 Dumitru Stăniloae despre fundamentul creştin al naţiunii,studiuintroductivlaDumitruStăniloae,Creştinism şi naţiune,EdituraElion,2003,pp.V-XXII;

7 Mircea Vulcănescu-restaurator al filosofiei,,ViaţaRomânească”,anulXCIX,ianuarie-februarie2004,pp.177-179.

8 Mircea Vulcănescu şi sistemul sociologic al lui Dimitrie Gusti ,,RevistaRomânădeSociologie”,serienouă,anulXV,nr.1-4,2004,pp.247-258.

9 N. Bagdasar - portretist al gânditorilor români, ,,RevistaRomânădeSociologie”,serienouă,anulXVII,nr.1-2,2006,pp.119-140.


248

INDICE DE NUME, TERMENI ŞI DE TITLURI DE LUCRĂRI

Aaculturaţie,22.AlmondGabrielA.,111,113,123.Amintiri. Notaţii autobiografice,56,197.AmzărD.C.,54.AndreiPetre,50,69,75,82,87,90,167,187.Antologie filosofică. Filosofi străini,204.AntonescuG.G.,122,211,213.AntonescuIon,56,215.Aristotel,54,57,60,91,192.artadeaguverna,119.Arta dialogului la Luchian,51.Asupra iubirii sau Banchetul lui Plato,212.AvenariusR.,72.

BBagdasarNicolae,7,196-224.BaechlerJean,67.BaudrillardJean,80.BăncilăVasile,54,213.BeldieConstantin,217.BerdiaevNikolai,205.BerkeleyGeorge,212.BerneaErnest,54.Betrachtung und Beleuchtung in der Geschichte der Philoso-phie Auftre tenden höchsten Kategorien,52.biologie,59,77,83.Bisericaortodoxă,231,238-245.

249


BlagaLucian,240.BogdanVirgil,204.BontilăG.,209.BourdieuPierre,12,80.BrăileanuTraian,7,48-124,167,187,207,215,234.BrucărI.,211,213.burghezia,125-166.Burghezia română,166.

CCareyHenriCharles,14,20.capital,30,31,32,33.capitalism,119,125-165.cauzalitate,60,87,186,187.cauzedenaturăeconomică,28.cauzedenaturăintelectuală,28.cauzemorale,28.CălinescuArmand,233.CălinescuG.,217.Câteva observaţiuni asupra vieţii spirituale a sătenilor din Goicea-Mare,187.centruldegreutatealunuicorpsocial,19.Cercetări asupra intelectului omenesc,212.ChamberlainH.St.,62.Chestia ţărănească,10.CioculescuŞerban,235.civilizaţie,18,22,34-35,141,178.clasădemijloc,135,142,165.clasapolitică,95,101,102-103,106,109,114,115,119.clasăsocială,132,133.ClastresPierre,98.ComteAuguste,83.


250

ContaVasile,48,53,58,59,62,66,76,130n,175,196,207.comunitateumană, 72,73,76,80,100.comunitatenaţională,150,155,158.constituţie,95,101,119.corporatism,129,155,156.corupţie,115-117.Corupţia. Un capitol din psihologia socială,55.CrainicNichifor,226,227n,230.creştinism,162,227,229,234,235,237,238,243.Criterii sociale în finanţele publice,140.Critica raţiunii practice,205.Critica raţiunii pure,205.Cultura română şi politicianismul,89.cultura,122,153,161.

DDahlR.,93.DahrendorfRalph,80.Der Begriff des theoretischen Wertes bei Rickert,199.DescartesRené,15.Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filoso-fie,52,60,73.determinism,12,26,79,107.DeutschKarl,111,123.DiaconuMarin,187.DidilescuIon,164,165.Die Grundlegung zu einer Wissenschaft der Ethik,52,73.difuziunesocială,24.Din problemele culturii europene,204.dinamicasocială,16,67,78,80,84.Dimitrescu-IaşiConstantin,7,45,49.DionLeon,111.

251


DjuvaraMircea,213.DragomirescuMihail,175,177,196.DrăghicescuDumitru,49,68,73,90,162,194,232.DurkheimÉmile,7,11,13,14,22,60,61,66,68,73,75,187,231,232,233.

EEastonDavid,111.echilibrusocial,110.educaţiepolitică,120-121.Ed. Husserl,205.Elemente de sociologie pentru clasa a VIII-a secundară,57, 84.elevatoruldirect,139elevatorulindirect,139.EliadeMircea,62,182,185,186,218,223.elite,103-105,122.Elitaţărănească,122.EminescuM.,7,48,117,122,126,139,140,145,151,160,179,196.Essai sociologique sur la liberté,57.Essai sur la mécanique sociale,15.Ethik und Soziologie – Ein Beitrag zur Lösung des Problems: Individum und Gesellschaft, 56.Etica,211.Etica pentru clasa a VIII-a secundară,57etică,60,61,64-65,68,69,73,74,86,88,188,190.etnicitate,242,244.

Ffamilia,28,29,66,67,69,77,80,83,94,98,100,161,162.Filosofia contemporană a istoriei,204,206.

252

Filosofia românească de la origini până astăzi,204.Filosofia socială a lui Vasile Conta,57.FlorianMircea,90,196,198,199,201,205,209,210,213,217,218,221.formăpolitică,92,99,101,114.formăsocială,75,91,92,94,102.Formele elementare ale vieţii religioase,232.formeevolutive,58,59,66,76.formefărăfond,35,179.formeneevolutive,58,59,66,67,72,76,207.Fragmente autobiografice,194.FrobeniusLeo,30.funcţionarismul,118.Fundamentarea biologică a sociologiei şi impor tanţa ei pentru teoria şi practicapedagogică,57.

Ggeneraţie,176,182-184.Generaţia,182.Generaţie şi cultură,182.GeorgiadeConstantin,189,190,208,213.GherasimVasile,201.GhidionescuVladimir,53n.GolopenţiaAnton,7,167-174,191.grupurisociale,64,67,84,107.GustiDimitrie,49,50,54,62,68,69,80,81,82,84,85,86,90,114,167,171,172,173,174,181-195,200,205,209,210,213,217,218,220,231,233.

HHeliade-RădulescuIon,48,54,62.

253


HerseniTraian,15,50,54,87,167,173,190,191,233.d’Holbach,15.HumeDavid,212.HusserlEdmund,189,199,205.

IIbrăileanuGarabet,48,142.industrie,46,130,136,137,144,145,158,164.instituţii,69,96,150-152.Introducere în filosofie,201.Introducere în sociologie(TraianBrăileanu),50,56,61, 64,74,76,90,123.Introducere în sociologie(MihailRalea),69.IonescuIon,37.IonescuNae,176,177,185,186,188,190,191,196,200,201,204,205,210,216,217,218,221,222,223,226.IonescuTache,89.IonescuIondelaBrad,48.IorgaNicolae,55,128,194,206,224,226.Istoria civilizaţiei române moderne, 226.Istoria filosofiei moderne, 202,204,208,212,214.Istoria filosofiei româneşti,204,206,207,221.Istoria teoriilor sociologice,54,57,63.IstratiC.I.,45.

KKantImmanuel,11,16,57,60,199.KogălniceanuMihail,48,126.

LLapierreJean–William,111.La théorie de protectionnisme et l’échange international, 128.


254

LebonErnest,37.L’État et la Communauté morale. Essai philosophique, 57.legeacreşteriifonduluiintelectualalsocietăţii,30.legidinamice,72,75.legistatice,72,75.LerouxPierre,61.libertatea,26,34,65,76.LovinescuEugen,126,127,152,157,166,226.

MMadgearuVirgil,127.MaiorescuTitu,7,8,18,45,48,89,151,175,176,179,194,196,219,223,236.ManoilescuMihail,7,125-166.MarxKarl,66,80,134.MasarykT.G.,57n,62.Mecanica socială,8,11,40.mecanicaraţională,15,16,17,18,19,24.mecanicasocială,14-18.mediuintercomunitar,92,98,99,101,103,104,105,106,113.mediunatural,98-102.MehedinţiSimion,175.MertonRobert,80.metodamonografică,7,82,84,86,171,172,185,191.MismerCharles,15.Monografia sumară a satului,171.MontesquieuCharlesdeSecondat,54.MoscaGaetano,91,94,102,181.

NNatorpPaul,199,205.

255


naţionalism,121,149-150,157,230,238.naţiune, 66,67,68,80,83,111,121,143,163,172,225,227,230,236,237,238,242.NeamţuOctavian,167.NegulescuP.P.,53,90,175,196,201,209,210.NegurăIon,54.NestorMariusIon,209.NietzscheFriedrich,175.Noi teorii politice,57.NoicaConstantin,186,206,207,216,218,223.

OOmagiu prof. C. Rădulescu-Motru,205,212,213.oraş,135,136,139-142,165,169,172,178.Originea speciilor,48.Originile meta fizicii. Încercare asupra temeiurilor metafizice ale sociologiei, 56.ortodoxie,163,225-246.

PPanaitescuP.P.,54.ParetoVilfredo,58,62,83,91,92,94,103,108,118,181.parlament,115,116,119,122,168.ParsonsTalcott,123,183.PârvanVasile,193,194.PetrescuNicolae,163,164,165,210.PetroviciIoan,175,201,202,204,209,211,212,214,215,217,218,219.PirenneHenri,134.Plan pentru un studiu sociologic asupra armatei,57.Platon,54,60,91,116.Poemul naturii,212.


256

politicianism,55,89,115.PompeiuDimitrie,36.PoniPetre,45.PopoviciA.C.,89,236.PopoviciMihai,198,199.Popper,Karl,11.Portrete,208,224.PortuondoyBarceloA.,14.PosescuAlexandru,201,220.PowellJr.BinghamG.,111.P.P. Negulescu,205,212,217,218,219,220.presă,122.Probleme de sociologie,52.Propoziţiile relative la Cicero, 51.Principiile cunoştinţei omeneşti,212.Principiul:-conservăriienergiei,23.-egalităţiiacţiuniişireacţiunii,38.-inerţiei,21.-minimeiacţiuni,23.-mişcăriicentruluidegreutatealsistemului,23.-mişcărilorrelative,21.-vitezelorvirtuale,38.Privire istorică şi critică asupra categoriilor filosofice,51.ProudhonPierreJoseph,61.Psihologiapoporuluiromân,173.psihologieetnică,159-163,173.

RRaleaMihail,53n.,69,159,162,196,203.Rădulescu-PogoneanuI.A.,175,196,198,210.Rădulescu-MotruConstantin, 35,36,53,89,115,143,162,

257


173,175,176,177,179,186,190,196,200,201,202,203,207,208,209,210,211,212,213,214,216,217,218,219,220,222,230,237.RicardoDavid,130.RichardGaston,54.românitate,235,243.Rostul şi destinul burgheziei româneşti,129,130,155.RoşcaD.D.,201,219.Roza vânturilor,185.RussoAlecu,126.

SSanduTudor,191.satul,139-142,169.Schiţă de programă analitică pentru învăţământul sociologiei în licee,84.SchmitterPhilippeC.,129.ScrabaG.D.,36,38,49.SiegelCarl,58.SimmelGeorg,75.sistemsocial,19,21,23,42,65,66.sistemismsociologic,71-73.SmithAdam,130.sociabilitate,67.Sociologia,parteaI, Consideraţiuni generale,49.Sociologia generală,50,56,64,91,101,123.Sociologia în învăţământul superior şi secundar,57,81.Sociologia lui T. G. Masaryk,57.Sociologia războiului,50.Sociologia revoluţiei,50.Sociologia şi arta guvernării,54,57.Sociologie,49,50.


258

Sociologie generală,50,74,76,85.Sociologie românească. O revistă cu adevărat apuseană,189.Sociologie românească (Răspuns d-lui C. Georgiade),189.SombartWerner,134,136,159.SorokinPitirikin,14.Soziologie in Rumänien, 56.Soziologie und Politik,56.SpannOthmar,60SpencerHerbert,20,21,59,60,62,73,75,83,94.SpinozaBaruch,15,211.SperanţiaEugeniu,30,70,87.StahlH.H.,50,173,191,217.staticăsocială,67,78,80,84.Statul şi comu nitatea morală,57.StereConstantin,48.SteinL.,60.Studii sociologice şi etice,50.Sur l’invariabilité des grandes axes des orbites planétaires,8.

Ş60 de sate româneşti,172.şcoala,41-47.şocsocial,25,26.ştiinţă,31.ştiinţapolitică,91,95.ŞtefănescuMarin,53n,219.

TTardeGabriel,75.TatuNicolae,201,220.Teoreticieni ai civilizaţiei,204.Teoria comunităţii omeneşti,57.

259


Teoria cunoştinţei,Titu Maiorescu,205.TocquevilleAlexisde,80.TodosiaMihai,165.Tomad’Aquino,54.TönniesFerdinand,60,62.tradiţii,239,240.TrebiciVladimir,52.

ŢŢărănime,10,24,45,46,105,117,126,135,139,141,142,146,157,158,160,163,164.ŢiţeicaGheorghe,36.ŢopaLeon,54.

UUţăMihai,201.

VVasilescuEmilian,232.VianuTudor,196,203.Vlădescu-RăcoasaGheorghe,75,86.voinţă,26,66,69,80,110,111,186,188,239.VulcănescuMircea,7,50,84,173,175-195,214,216,218,223.

WWardLester,14.WeberMax,11,13,14,34,62,66,80,92,96,103,108,118,134.WiniarskiLeon,14,15,38.WormsR.,60WundtW.,54.


260

XXenopolAlexandruD.,48,62,175,194,206.

ZZeletinŞtefan,54,126,127,130,137,164.

sociologie_romaneasca_moderna - constantin schifirnet

Documents