saxifrage

Familia Saxifragaceae – cuprinde circa 1200 de specii împărŃite învreo 80 de genuri.

Deşi doar 12 genuri sunt reprezentate în Europa, numărul speciiloraferente este substanŃial, având în vedere că mai mult de jumătate dintre speciilede saxifrage fac parte doar dintr-unul dintre aceste genuri: Saxifraga.

Marea majoritate a saxifragelor sunt tipic boreale, fiind răspânditepână în cele mai nordice Ńinuturi arctice, în Groenlanda şi în alte insule ale Oceanului ÎngheŃat de Nord.

Denumirea familiei provine de la cuvintele latine saxum = piatră şifrangere = a rupe, aluzie la preferinŃa unor saxifrage de a se instala în fisurilerocilor, provocând spargerea lor (prin creşterea în volum a rădăcinilor) –fenomen descris încă din antichitate de Pliniu cel Bătrân.

O relativ cunoscută saxifragă ornamentală, originară din Asia, la noicultivată în parcuri, este badanul (bergenia, giusepina) – Bergenia crassifolia.

Chrysosplenium alternifoliumChrysosplenium alternifolium

Numele genului provine din greacă

şi înseamnă suferinŃe ale splinei; atributul alternifolium se referă la dispunerea pe tulpină a frunzelor(există şi specia C. opositifolium).

O rudă a sa, cam cu acelaşi aspect, dar ceva mai scundă şi complet glabră

(fără perişori), C. tetrandrum, creşteîn nordul extrem al Laponiei.

MunŃii Tarcăului – Lacul Asău

splinuŃăsplinuŃă, , aurariŃăaurariŃă, , bulbucbulbuc

Frunzele crude se folosesc în salate pentru gustul lor amărui-iute; intensitatea amărelii e mai mare în zilele călduroase.

Dealurile OuşoruluiDealurile Ouşorului

Parnassia palustrisParnassia palustris

Numele îi provine de la Muntele Parnas din Grecia, unde planta este deosebit de apreciatăde... vite !

Parnas este un munte calcaros în Grecia centrală, cunoscut în mitologie ca lăcaş al muzelor şi devenit,simbolic, casă a poeziei şi a muzicii. Azi, este maicunoscut prin cele două moderne staŃiuni de schide la poalele sale, dar şi prin exploatările de bauxită.

Vechiul simbol a fost preluat în epoca modernă

de cartierul parizian, pe străzile căruia studenŃiila “litere” obişnuiau să-şi recite poeziile, botezatMontparnasse.

şşopârlariŃăopârlariŃă, , şopârlăiŃăşopârlăiŃă, , şopârlicăşopârlică, , şopârliŃăşopârliŃă, , coroniŃăcoroniŃă, , floricelefloricele--dede--floriflori--albealbe, , parnasieparnasie, ,

plescaiŃăplescaiŃă

MunŃii Ciucului – Izvoarele Trotuşului

Întreaga plantă este astringentă, uşor diuretică, sedativă, tonică, oftalmică, vulnerară.

MunŃii HăşmaşMunŃii Hăşmaş

FrumuseŃea florii este dată de albul imaculat al petalelor pe care strălucesc, ca nişte diademe,bobiŃele aurii ale staminoidelor –

false stamine ce atrag, prin aspectul şi prin nectarul aflat la baza lor, insectele polenizatoare.

MunŃii CiucMunŃii Ciuc

Saxifraga aizoonSaxifraga aizoon

Are nu mai puŃin de... 70 de sinonime ştiinŃifice!

Acest număr imens de sinonime e datoratpolimorfismului speciei – ceea ce îi asigură o foarte mare variabilitate, cât şi ariei largi de răspândire (până în regiunile extrem nordice).

Chiar şi în aceste condiŃii, cu greu se pot explica, de pildă, cele 23 de nume diferite date de un acelaşi cuplu de botanişti (H.G. Fourcade& C.T.A. Jordan) acestei specii.

În lista sinonimelor întâlnim însă şi situaŃiirizibile, precum nume ca S. imaculata şi S. ... maculata (totuşi, nu sunt date de un acelaşiautor !)

iiarbaarba--ccăăşunatului, oşunatului, ochiichii--şoricelului, şoricelului, saxifragsaxifragăă--albalbăă

MunŃii Retezat

Numele aizoon, provenit din limba greacă, înseamnă mereu vieşi face referire la rozeta frunzelorbazale care se păstrează verde tot anul, rezistând până sub -20 de grade Celsius.

Aceste proprietăŃi, la care se adaugă aspectul elegant al buchetului de frunze, au impusplanta în atenŃia horticultorilor, astfel că, pe lângă multele varietăŃinaturale, au apărut numeroşihibrizi ai ei.

Frunzele ei suculente sunt o importantă sursă de hrană pentrueschimoşi care le mănâncă fie crude, fie conservate sau gătite înulei.

MunŃii VâlcanMunŃii Vâlcan

Planta preferă terenurile calcaroase uscate, fiind considerată chiar un indicator al acestora.

MunŃii RetezatMunŃii Retezat

Saxifraga aizoidesSaxifraga aizoides

Asemenea Saxifragei aizoon, preferă

stâncăriile calcaroase, dar umede, unii autori considerând şi această plantăun indicator biologic al prezenŃei în subsola carbonatului de calciu.

MunŃii Retezat

Datorită posibilităŃii sale de a se autopoleniza, deci de a se înmulŃi chiar şi în lipsa agenŃilor polenizatori, planta reprezintă o specie pionier a zonei alpine, cucerind uşor teritorii noi.

MunŃii RetezatMunŃii Retezat

Saxifraga bryoidesSaxifraga bryoides

Covorul de frunzuliŃe, din care se înalŃăflorile, solitare, e aidoma unuia de muşchi, de unde şi numele specific, provenit din greacă, ce consemnează această asemănare.

oochiichii--şoriceluluişoricelului

MunŃii Retezat

Specia preferă stâncile silicioase şi umede.

MunŃii RetezatMunŃii Retezat

Saxifraga luteoSaxifraga luteo--viridisviridis

Creşte pe soluri calcaroase,doar în MunŃii Pirin din Bulgaria, în MunŃii Pontici din nord-vestul Turcieişi în CarpaŃii României (în Apuseni, numaiîn Piatra Cetii din MunŃii Trascăului).

MunŃii Ciucaş

Saxifraga luteo-viridis

MunŃii CiucaşMunŃii Ciucaş

Saxifraga stellarisSaxifraga stellaris

Creşte pe lângă pâraie, izvoare, pe stâncile umede, în zonele acide (silicioase) ce rămân acoperite mult timp de zăpadă.

MunŃii Retezat

Un bun indicator de recunoaştere a plantei sunt cele două puncte galbene de la baza fiecărei petale !

MunŃii RetezatMunŃii Retezat

Saxifraga rotundifoliaSaxifraga rotundifolia

ConŃine tanini, răşini şi principii amare; se foloseşte sub formă de infuzii pentruefectele sale diuretice, facilitând, se pare, dizolvarea şi eliminarea calculilor renali!

MunŃii Retezat

Iubeşte locurile silicioase şi umede – margini de pâraie, izvoare.

MunŃii ParângMunŃii Parâng

Realizatorii,

Marelena & Radu Puşcarciuc,

mulŃumesc familiilorLucia & Dominic Csudor, Elena & Vasile Şerbu

pentru contribuŃie