rezumat tezĂ de doctorat...smaranda angheni, pentru permanenta sa îndrumare și încurajare de-a...
Post on 10-Jan-2020
19 Views
Preview:
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU
IOSUD
ȘCOALA DOCTORALĂ DOMENIUL DREPT
REZUMATTEZĂDEDOCTORAT
Conducător științific:
Prof.univ.dr. SMARANDA ANGHENI
Doctorand:
GHERGHINA OANA RUXANDRA
BUCUREȘTI
2019
UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU
IOSUD
ȘCOALA DOCTORALĂ DOMENIUL DREPT
CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ
DE
LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII TIP FIDIC
(Rezumat)
Conducător științific:
Prof.univ.dr. SMARANDA ANGHENI
Doctorand:
GHERGHINA OANA RUXANDRA
1
CUPRINS
Introducere ......................................................................................................................................... 3
Identificarea problematicii tratate. Obiectivele tezei ...................................................................... 5
Metodologia cercetării ....................................................................................................................... 7
Rezultatele cercetării .......................................................................................................................... 9
Structura tezei .................................................................................................................................. 10
Capitolul 1 INTRODUCERE .................................................................................................................... 11Capitolul 2 CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ DE LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII ..................... 11Capitolul 3 GENEZA, EVOLUȚIA ȘI STRUCTURA CONTRACTELOR FIDIC ........................... 16Capitolul 4 TRANSPUNEREA ȘI UTILIZAREA CONTRACTELOR STANDARDIZATE FIDIC
ÎN DREPTUL INTERN ............................................................................................................................. 23Capitolul 5 ANALIZA CONTRACTELOR FIDIC DIN PERSPECTIVA NORMELOR DE DREPT
INTERN ...................................................................................................................................................... 26Capitolul 6 ANALIZĂ COMPARATISTĂ ÎNTRE CONTRACTUL FIDIC GALBEN 1999 ȘI
CONTRACTUL NAȚIONAL DE ANTREPRIZĂ ................................................................................. 34Capitolul 7 PARTICIPANȚII ÎN CADRUL CONTRACTELOR FIDIC ............................................ 38Capitolul 8 SOLUȚIONAREA DISPUTELOR ÎN CONTRACTELE FIDIC ..................................... 38
Concluzii ............................................................................................................................................ 42
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................. 46
2
MULȚUMIRI
Doresc să aduc mulțumiri speciale coordonatorului meu științific, doamna prof. univ.dr.
Smaranda Angheni, pentru permanenta sa îndrumare și încurajare de-a lungul perioadei de pregătire
a doctoratului și de elaborare a tezei și pentru că faptul că pe parcursul cercetării a avut încredere în
mine și mi-a oferit șansa de a putea îmbrățișa o carieră didactică universitară. Contribuția științifică a
doamnei profesor a fost determinantă pe tot parcursul cercetării mele, însă țin să îmi exprim
gratitudinea și pentru libertatea oferită de a exploata și aborda această temă de doctorat "de nișă"
într-o manieră personală. Pe lângă contribuția științifică aș dori să evidențiez și contribuția personală
a doamnei profesor la "șlefuirea" mea ca individ, bunătatea și căldura cu care mi-a călăuzit pașii
ajutându-mă să devin un om mai bun.
De asemenea, doresc să îmi exprim recunoștința față de membrii comisiei de evaluare a
lucrării pentru sfaturile și sugestiile oferite.
Doresc să mulțumesc în mod deosebit domnului Ministru Secretar de Stat Gheorghe
Gherghina, care mi-a împărtășit din vasta sa experiență privind modul de gestionare a bugetelor
proiectelor majore de investiții, oferindu-mi o perspectiva mai clară asupra componentei economice
a proiectelor, dar și dlui. Ministru al Fondurilor Europene Marcel Boloș, care din funcția sa de
coordonator al Autorității de Management a Programului Operațional Sectorial Transporturi
(AMPOST) mi-a oferit posibilitatea, în calitatea mea de expert cooptat de Ministerul Transporturilor,
de a analiza în mod direct situațiile dificile întâmpinate de antreprenori și beneficiari în cadrul
proiectelor majore de investiții derulate având la bază contracte FIDIC.
Mulțumirile mele se întreaptă și către managerii firmelor de construcții cu care am colaborat,
împreună cu care am dezbătut numeroase teme și care, prin opiniile lor, mi-au facilitat înțelegerea
celor mai importante cauze generatoare de dispute în proiectele de antrepriză de lucrări de
construcții, lărgindu-mi perspectiva asupra temei cercetate.
Doresc să să îmi exprim recunoștința și față de dna magistrat asistent ICCJ Cezarina Moraru,
care alaturi de mama mea av.Toma Elena au contribuit decisiv în luarea deciziei de a începe acest
demers doctoral și nu în ultimul rând familiei mele, pentru răbdarea, încurajările și sprijinul
necondiționat pe care mi le-au oferit pe tot parcursul demersului meu de cercetare doctorală.
3
INTRODUCERE
Sociologul american Alvin Toffler1 analiza dezorientarea socială produsă de sosirea prematură
a viitorului și controlul ritmului adaptațional al individului și al societății în raport cu noile realități,
evidențiind riscul prăbușirii adaptaționale în cazul unui ritm de dezvoltare prea accelerat.
Adagiul contemporan impus de Alvin Toffler ,,Analfabetul viitorului nu este acela care nu ştie
să scrie sau să citească, ci acela care nu ştie să înveţe, să șteargă ce a învățat și să învețe din nou”2,
reprezintă, în cuvinte puține, răspunsul metaforic și intuitiv al autorului la provocările viitorului.
"Şocul viitorului este un fenomen al timpului, un produs al ritmului foarte rapid de schimbare în
societate."3
Teoria lui Toffler ne-a călăuzit pașii pe tot parcursul cercetării noastre, deoarece apreciem că
societatea românească s-a confruntat activ cu șocul viitorului prima dată în anul 1989, după căderea
comunismului și a doua oară în anul 2007 în momentul aderarii la Uniunea Europeană.
Confirmând teoria reputatului sociolog, observăm că activitățile comerciale din societatea
românească se desfășoară de la an la an într-un ritm tot mai accelerat, tranzacțiile comerciale
căpătând tot mai des conotații globale. Transcendând cu regularitate granițele naționale, mediul de
afaceri românesc nu mai este definit de teritorialitate, acesta raportându-se deja la sisteme de
referință complexe la nivel european și mondial.
Pentru a putea preveni dezechilibrul generat de sosirea prematură a viitorului și pentru a putea
menține totuși tendința de accelerare a activitaților comerciale din economia mondială, mediul
economic a generat propriile mecanisme de echilibrare a ritmului adaptațional, contractele de
antrepriză de lucrări de construcții standardizate FIDIC, tema noastră de cercetare, reprezentând un
exemplu clasic de astfel de mecanism.
Este universal recunoscut faptul că un proiect de lucrări de construcții, având la bază un
contract internațional de antrepriză de lucrări, poate fi considerat de succes dacă lucrările au fost
executate în termenul prevăzut în contract, cu respectarea prețului negociat de părți și în condiții de
calitate corespunzătoare, oferind beneficiarului un nivel înalt de satisfacție.4
1 Alvin Toffler (4 Octombrie 1928 – 27 Iunie 2016) scriitor american recunoscut pentru lucrările sale privind tehnologiile moderne, incluzând revoluția digitală și efectele acesteia asupra diferitelor culturi la nivel mondial. 2 A.Toffler, Future Shock, Editura Random House, 1970, pag. 92 3 Idem, pag.17 4 J.Barclay, A comparison between traditional and non-traditional forms of contracting for the procurement of building projects, BSc thesis, School of Construction Management, Queensland University of Technology, 1994, pag.18
4
În "periplul" nostru științific am pornit de la ideea că, de facto, la nivel global “contractul este,
fără îndoială cel mai însemnat fenomen juridic al epocii contemporane”5, astfel încât inițiativa
noastră de a cerceta în profunzime una din variațiunile acestui fenomen, respectiv antrepriza de
lucrări de construcții, s-ar putea dovedi a fi un demers rodnic.
În momentul alegerii temei de cercetare, respectiv contractul de antrepriză de lucrări de
constructii FIDIC, am avut în vedere inclusiv elemente de ordin statistic, fiind recunoscut faptul că
la nivel internațional construcțiile reprezintă până la 10% din produsul național brut (PNB) al unei
țări, iar orice îmbunătățire a eficienței procesului are potențialul de a economisi costuri mari, cu atât
mai mult cu cât doctrina internațională6 a stabilit că alegerea unei forme de contract adecvate ar
putea reduce costurile proiectului cu o medie de 5%.
La baza cercetării noastre a stat intenția de a realiza o analiză juridică aprofundată a modului
de transpunere a contractelor internaționale standardizate de antrepriză de lucrări FIDIC în sfera
dreptului construcțiilor din România, abordarea lucrării fiind una concentrică, plecând de la
elementele de drept intern și extinzând acest cerc prin introducerea unor elemente suplimentare de
drept internațional, metoda de abordare fiind eminamente comparativă.
În scopul atingerii obiectivelor de cercetare propuse, s-a impus ab Iove principium a analiza
contractul de antrepriză de construcții, așa cum se regăsește acesta în normele de drept intern din
România, urmând a se proceda la un studiu aprofundat al doctrinei și jurisprudenței românești în
domeniu.
Având în vedere că antrepriza de lucrări este o instituție juridică consacrată în dreptul
românesc și cu tradiție îndelungată, pentru a putea construi un tablou complet în cadrul cercetării
noastre, s-au avut în vedere atât surse mai vechi, ce analizau instituția antreprizei din perspectiva
Codului Civil de la 1864, actualmente abrogat, cât și surse noi, respectiv tratate, monografii și
culegeri elaborate în lumina Noului Cod Civil.
Materialul documentar cercetat7 a relevat caracterul complex al contractului de antrepriză,
acesta cuprinzând “specii eterogene de servicii”, însă, din multitudinea de contracte de antrepriză, s-
a confirmat specializarea anumitor contracte de antrepriză ce “au devenit atât de uzuale și au căpătat
un particularism atât de marcant, încât, în interiorul genului contract de antrepriză, au devenit
5 L.Stănciulescu, Dreptul contractelor civile, Editura Hamangiu, 2017, pag.21 6 C.M.Gordon, Choosing Appropriate Construction Contracting Method, articol publicat în Journal of Construction Engineering and Management, 1994, vol.120, pag.196-210. 7 W. Hughes, R. Champion, J. Murdoch, Construction Contracts Law and Management, ediția aVa, Ed. Routledge, 2015, pag. 34.
5
autonome; o ramură s-a desprins din arbore”8, acordându-se pe parcursul lucrării intersul cuvenit
contractului de antrepriză de lucrări de construcții.
În excelenta sa carte9, celebrul autor internațional Geoff Powell confirma faptul că industria
construcțiilor acoperă o gamă foarte largă de proiecte, de la cele de valoare mică și până la proiecte
de miliarde de lire sterline, de la proiecte care durează câteva zile la proiecte care durează mai mulți
ani, de la proiecte tradiționale cu tehnologii comune și până la proiecte cu cele mai avansate
tehnologii, însă în ciuda tuturor acestor diferențe, toate proiectele au o bază comună, care odată
înțeleasă de către toate categoriile de profesioniști implicați, poate fi replicată în cazul oricărui
proiect, indiferent de caracterul pluridisciplinar al acestui tip de contract.
IDENTIFICAREA PROBLEMATICII TRATATE. OBIECTIVELE TEZEI
Integrarea României în Uniunea Europeană, alături de celelalte state membre care se aflau la
un nivel superior de dezvoltare atât în domeniul dreptului construcțiilor cât și în sfera utilizării
metodelor alternative de soluționare a litigiilor, a impus țării noastre adoptarea unor reguli noi, care
să ne poziționeze pe o treaptă cel puțin egală privind dezvoltarea și reformele în aceste domenii.
Alegerea domeniului de cercetare, reprezintă primul pas în conceperea și realizarea oricărei
cercetări științifice, astfel că, lucrarea de față se încadrează în sfera problematicii transpunerii și
utilizării în dreptul intern a Condițiilor Generale de Contract FIDIC10, ca instrument de uniformizare
în managementul lucrărilor de construcții.
Lucrarea este fundamentată pe o cercetare juridică, zona de interes științifică fiind
compatibilitatea Condițiilor Generale de contract FIDIC cu normele de drept intern privind
antrepriza de lucrări de construcții, atât din perspectiva drepturilor și obligațiilor specifice, cât și a
metodelor de soluționare alternativă a litigiilor ce au consacrat acest tip de contract internațional
standardizat.
La baza acestei cercetări juridice a stat și interesul de a studia oportunitatea deciziei de
transpunere în legislația națională a Condițiilor Generale și Speciale de Contract FIDIC, în raport cu
normele de drept din România.
8 P. Malaurie, L. Aynes, P. Gautier, Drept civil. Contractele speciale, Traducere a editiei a 3 a din limba franceză, Ed. Wolters Kluver, 2009, pag 387. 9 G.Powell, Construction Contract Preparation and Management, ediția. a II a, Editura Macmillan, Londra,2016, pag.468 10 FIDIC este acronimul pentru “Federation Internationale des Inginers Consultants”, organizatie care a elaborat Formele Standardizate de Contract de Antrepriza de Lucrări de Construcții și Instalații, recunoscute la nivel internațional sub denumirea generică de Contracte FIDIC.
6
Au fost supuse cercetării noastre contextul, condiţiile, impedimentele, dar și mijloacele
juridice concrete prin care s-a realizat procesul de transpunere11 și implementare în legislația
românească a Condițiilor Generale de Contract FIDIC 1999, atât din perspectiva lucrărilor de
investiții finanțate din fonduri publice cât și private.
Tematica abordată în cadrul tezei de doctorat este de actualitate, deoarece se înscrie în
domeniul preocupărilor existente atât în domeniul privat, cât și la nivelul instituțiilor12 cu rol în
gestionarea proiectelor de infrastructură, de a asigura unui cadru unitar și eficient pentru
implementarea contractelor de lucrări, prin utilizarea unor forme de contract care să conțină condiții
generale și speciale aplicabile proiectelor majore de investiții, scopul final fiind un management
transparent și eficient al proiectelor de investiții și prevenirea pe cât posibil a litigiilor.
Prezentul demers științific se încadrează în sfera curentului predominant pozitivist, încercând
să ofere explicațiile necesare prin abordări detaliate și aprofundate asupra unor laturi conceptuale și
practici diferite ale problematicii compatibilității contractelor FIDIC cu dispozițiile dreptului intern.
Pe parcursul lucrării s-au oferit atât previziuni în privința reglementărilor și practicilor din domeniul
dreptului construcțiilor, cât și propuneri de îmbunătățire a metodelor specifice de soluționare a
litigiilor în cadrul proiectelor de investiții având la bază contracte FIDIC.
Prin intermediul lucrării sunt identificate elementele interpretative, dar și criticile aduse
legislației din domeniul antreprizei de lucrări de construcții în privinţa diferitelor concepte,
reglementări și practici specifice, maniera interpretativă reprezentând punctul de vedere neutru, în
antiteză cu maniera critică, prin care se aduce viziunea particulară a noastră asupra subiectului supus
analizei.
În România, în mediul privat contractele FIDIC și-au dovedit pe deplin eficiența, fiind un
instrument utilizat frecvent în proiectele de investiții finanțate din fonduri private. În ceea ce privește
proiectele publice, urmărind parcursul implementării aferent perioadei 2010-2016, am constatat
suficiente situații de aplicare neunitară a condițiilor de contract FIDIC, fapt ce a condus la abordări
deficitare în sistemul de management tehnico-financiar, cu efecte negative, cum ar fi întârzieri în
procedurile de atribuire a contractelor de lucrări, generate de calitatea slabă a documentaţiilor,
blocaje în derularea contractelor de lucrări ca urmare a disputelor/litigiilor dintre părţile contractante,
calitatea slabă şi neconformităţile în execuţia obiectivelor de investiţii, ce au avut un impact
financiar semnificativ asupra bugetelor proiectelor.
11 Prin Hotărârea Guvernului nr. 1405 din 28 decembrie 2010 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, s-a aprobat utilizarea Condițiilor Generale (FIDIC), pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice. 12 Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
7
Constatând că doctrina internă pe această temă este deficitară, prin aceast demers de cercetare
științifică se încearcă realizarea unei corelări a noțiunilor cuprinse în Condițiile Generale de Contract
FIDIC 1999 cu legislația din România, din necesitatea de a răspunde la întrebarea pivot, în jurul
căreia gravitează întrega lucrare, respectiv: În ce măsură sunt compatibile contractele FIDIC cu
prevederile legale din România privind antrepriza de lucrări de construcții?
Importanța temei de cercetare se raportează la analiza elementelor de noutate introduse în
peisajul juridic românesc de Condițiile Generale FIDIC, ce au fost cercetate atât din perspectiva
dispozițiilor legale generale privind contractul de antrepriză de lucrări prevăzute în Codul Civil, cât
și prin comparație cu Condițiile Generale de Contract de Antrepriză de Construcții Național13, abia
lansate pe piața construcțiilor în anul 2018, denumit în continuare Contractul Național.
În cuprinsul lucrării s-a realizeazat la nivel teoretic o analiză aprofundată a rezultatelor
utilizării Condițiilor Generale de Contract FIDIC 1999 în domeniul dreptului construcțiilor din
România, surprinzând prin cercetări comparatiste diferitele riscuri, dar și procedurile specifice de
soluționare a litigiilor care guvernează aceste contracte standardizate la nivelul altor state, pentru ca
la finalul lucrării, prin armonizarea regulilor consacrate la nivel internațional cu dispozițiile legale
naționale, să se atribuie lucrării și o aplicabilitate practică prin elaborarea unei propuneri de “Reguli
de Procedură de Adjudecare a Disputelor” corelate cu dispozițiile Codului de Procedura Civilă, ce a
fost înaintată spre consultări și ratificată de organizația de profil14 din România.
Acest demers doctoral reprezintă o cercetare științifică pragmatică a temei, studiindu-se
scopurile, efectele și implicațiile utilizării contractelor FIDIC din perspectiva dreptului intern, dar și
international.
Activitatea documentară care a stat la baza elaborării lucrării s-a materializat în principal în
studiul tratatelor, monografiilor și a revistelor de specialitate românești și străine, cu scopul precis al
identificării problematicii ivite în teorie și în practică și al propunerii unor soluții potrivite din
perspectiva normelor de drept intern.
METODOLOGIA CERCETĂRII Privitor la metodologia de cercetare științifică folosită în cadrul lucrării, studiul temei alese se
bazează pe folosirea unui ansamblu de metode şi procedee pentru atingerea scopului propus, acest 13 Prin Hotărârea Guvernului nr. 1 din 10 ianuarie 2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice s-au aprobat condiţiile generale şi specifice, împreună cu modelul-cadru de acord contractual, pentru contractele de achiziţie publică sau sectorială de lucrări care au ca obiect proiectarea și execuţia de lucrări aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, inclusiv fonduri nerambursabile şi/sau rambursabile. 14 Asociația Adjudecătorilor din România (AAR),
8
demers încercând să armonizeze cercetarea cantitativă cu cea calitativă, dintr-o perspectivă de natură
conceptual-aplicativă.
Pe parcursul cercetării s-a apelat la metoda deductivă ce presupune documentarea teoretică,
pornind de la materialul normativ aplicabil şi de la literatura de specialitate, analizând și sintetizând
problemele juridice implicate în procesul de transpunere a condițiilor de contract FIDIC în legislația
națională, pentru a putea atinge obiectivul final constând în elaborarea unui concept nou, respectiv
un set de reguli de procedură de adjudecare a disputelor specific construcțiilor din România.
S-a utilizat pe parcursul cercetării și metoda inductivă folosită în investigarea situaţiilor
concrete, depistate în practica juridică de specialitate internă și internațională, în scopul identificării
problemelor de aplicare a condițiilor FIDIC şi a lacunelor de legiferare, dar și metoda comparativă
care a fost utilizată în scopul surprinderii asemănărilor şi deosebirilor între modul de reglementare a
antreprizei de lucrări de construcții atât în normele interne, cât şi în cele internaționale. Pe parcursul
utilizării metodei comparative s-a ivit necesitatea abordării metodei istorice, cercetându-se astfel
noțiunile în contextul evoluției lor istorice.
Metoda logică a fost frecvent utilizată în cercetarea efectuată, plecându-se de la premisa că
pentru a putea dovedi un argument deductiv este necesar a se apela la principii anterioare.
O altă metodă folosită în acest demers științific este metoda analogică, pornind de la
raţionamentul logic că particularul poate duce la particular sau, în anumite situații, generalul la
general, rezultatul fiind diferit atât de metoda inducției, cât și de metoda deducţiei, unde rezultatele
cad în cascadă.
În cadrul lucrării, conceptul de contract standardizat de antrepriză de lucrări de construcții este
analizat interdisciplinar, pluridisciplinar și transdisciplinar.
Materialele referitoare la contractele internaționale de antrepriză standardizate, cercetate în
cadrul acestui demers intelectual, exced sfera domeniului juridic, analizându-se abordările
contractelor FIDIC și prin prisma lucrărilor științifice din sfera ingineriei construcțiilor, a
cercetărilor științifice privind managementul proiectelor de construcții, dar și a studiilor privind
bugetarea proiectelor de investitii și politicile sociale. Astfel, în cadrul lucrării, contractele
standardizate FIDIC sunt un subiect abordat şi prin prisma altor ştiinţe precum construcțiile,
managementul proiectelor, statistica și politicile naționale de transpunere și armonizare a legislației
cu bunele practici în domeniul construcțiilor de mare anvergură.
În ceea ce privește ultimul capitol ce tratează soluționarea litigiilor în contractele FIDIC,
utilizând criteriul temporal, am realizat o analiză critică a celor mai cunoscute forme alternative de
soluționare a litigiilor utilizate la nivel internațional, folosind atât metoda transversală de analiză a
9
fenomenelor la momentul elaborării lucrării, cât și metoda longitudinală de analiză a mijloacelor
ADR disponibile în ultimii zece ani.
După tipul demersului investigativ, s-au folosit atât metode cantitative, cu orientare de tip
pozitivist-explicativă a diferitelor mijloace alternative de soluționare a litigiilor, cât și metoda
calitativă, cu orientare de tip comprehensiv a fenomenului mai puțin cunoscut al adjudecării
disputelor în contractele FIDIC.
REZULTATELE CERCETĂRII
Rezultatele finale ale acestei cercetări se traduc prin efectele sale asupra implementării
eficiente a contractelor FIDIC în dreptul construcțiilor din România, care se exprimă prin mai buna
corelare a noțiunilor juridice specifice contractelor internaționale standardizate de antrepriză de
lucrări de construcții FIDIC cu dispozițiile legale naționale în materie.
Apreciem că prezenta lucrare întrunește rigorile potențialilor utilizatori implicați în proiecte
de antrepriză de lucrări de construcții, astfel încât se poate concluziona că lucrarea reprezintă o
cercetare de interes teoretic, de interes practic și de interes metodologic.
Interesul teoretic al lucrării rezidă din contribuția intelectuală la sporirea cercetărilor
efectuate și prezentate până astăzi în domeniul antreprizei de lucrări de construcții, iar prin
rezultatele obținute se dorește redimensionarea informațiilor existente cu privire la transpunerea și
utilizarea contractelor FIDIC în domeniul lucrărilor de construcții de anvergură finanțate din fonduri
publice sau private. Apreciind că valoarea semnificativă a proiectelor de investiții derulate în baza
contractelor FIDIC, încă din perioada de pre-aderare a României la Uniunea Europeană, a avut și are
în continuare un impact semnificativ în economia națională, pe parcursul derulării activității de
cercetare, am constatat cu surprindere că literatura de specialitate autohtonă este deficitară, sursele
bibliografice referitoare la contractele FIDIC fiind aproape inexistente.
Interesul practic al prezentei cercetări științifice comportă două valențe. Prima aplicabilitate
practică a lucrării derivă din creșterea gradului de competitivitate a tuturor participanților la
proiectele de investiții derulate în baza contractelor FIDIC, prin mai buna înțelegere și corelare a
dispozițiilor contractuale internaționale cu normele de drept intern în domeniul antreprizei de lucrări
de construcții. Este unanim recunoscut interesul manifestat de entitățile juridice din domeniul
construcțiilor de a fi cât mai competitive pe piață, prin practicarea unor avantaje competitive legate
de calitatea lucrărilor, durata și costurile de execuție, dar și prețul final al proiectelor, motiv pentru
care o mai bună cunoaștere și înțelegere a întinderii obligațiilor contractuale și legale conduce
10
indirect la reducerea costurilor operaționale și practicarea unui management mai performant al
proiectelor de investiții.
A doua aplicabilitate practică a lucrării este reprezentată de setul de “Reguli de Adjudecare a
Disputelor” propus în cadrul acestui demers doctoral, ce urmează a fi înaintat spre consultări și
eventual spre ratificare organizațiilor naționale de profil. Propunerea unui set uniform de reguli de
adjudecare a disputelor adaptat dispozițiilor de drept intern, fără însă a se depărta de la principiile
internaționale care au consacrat această instituție juridică specifică contractului FIDIC, reprezintă o
provocare care s-a născut din rațiuni practice, la solicitarea industriei de profil.
Prin elaborarea setului de reguli se intenționează a se oferi transparență și predictibilitate
managementului conflictelor în cadrul proiectelor de investiții, crescând gradul de atractivitate al
proiectelor de investiții pentru jucătorii internaționali, care se manifestă cu precauție pe piața internă,
acuzând constant managementul defectuos al proiectelor, sistemul lipsit de predictibilitate al
achizițiilor publice, alocarea disproporționată a riscurilor în cadrul contractelor, dar și o lipsă de
uniformitate și transparență a modului de soluționare a litigiilor în domeniul construcțiilor.
Interesul metodologic s-a concretizat prin studiul regulilor de procedură de adjudecare a
disputelor propuse de elaboratorul FIDIC și a regulilor de procedură alternativă de soluționare a
disputelor în domeniul construcțiilor implementate în alte state, sub aspectele lor teoretico-
metodologice, pentru ca în final, ținând cont de dispozițiile Codului de Procedură Civilă din
România, să fie elaborat un set de reguli specific țării noastre, în deplină concordanță atât cu normele
de procedură, cât și cu instituțiile juridice consacrate istoric în România. Prin demersul de a studia
această problematică s-a dorit o contribuţie intelectuală autentică și actuală, în efortul susținut de
creștere a gradului de notorietate a Condițiilor Generale de contract de antrepriză de lucrări de
construcții FIDIC în România, demers care poate inspiră și alte puncte de vedere, care să deschidă
noi perspective asupra temei cercetate.
STRUCTURA TEZEI
Contribuția cercetării științifice întreprinse în domeniul cunoașterii poate fi observată din
două perspective, respectiv contribuția substanțială în domeniul creșterii notorietății problematicii
contractelor FIDIC în domeniul dreptului construcțiilor din România și contribuția practică prin
elaborarea unui set de reguli de adjudecare a disputelor, care sperăm că va sprijini organizațiile de
profil din România la perfecționarea cadrului normativ actual în materia adjudecării disputelor de
către Comisiile de Adjudecare a Disputelor.
11
În ceea ce privește diseminarea rezultatelor cercetării noastre, pe parcursul elaborării lucrării
au fost publicate în reviste de specialitate indexate mai multe articole care tratează problematica
contractelor FIDIC în contextul juridic românesc și a fost ratificată de către Asociația
Adjudecătorilor din România, propunerea noastră de "Reguli de procedură de adjudecare a
Disputelor" elaborată prin corelarea regulilor internaționale consacrate cu dispozițiile Codului de
Procedură Civilă din România, acest set de reguli devenind obligatoriu pentru toți adjudecătorii
înscrisi în Tabloul Național al Adjuecătorilor AAR începând cu 01 ianuarie 2019.
Din punct de vedere structural, rezultatele cercetării noastre au fost expuse în cadrul lucrării
în opt capitole, urmate de concluziile care s-au desprins cu privire la compatibilitatea condițiilor de
contract FIDIC cu normele de drept intern.
Capitolul 1 INTRODUCERE
Primul capitol ne introduce în sfera problematicii supuse cercetării științifice, evidențiind
rațiunile care au stat la baza alegerii domeniului de cercetare, a contextului, condiţiilor,
impedimentelor, dar și mijloacele juridice concrete prin care s-a realizat procesul de transpunere și
implementare în legislația națională a Condițiilor Generale de Contract FIDIC 1999.
Acest capitol demonstrază actualitatea tezei, prin prisma faptului că tema de cercetare se
înscrie în domeniul preocupărilor existente atât în domeniul privat, cât și la nivelul instituțiilor cu rol
în gestionarea proiectelor de infrastructură din România, de a asigura un cadru unitar și eficient
pentru implementarea contractelor de antrepriză de lucrări de construcții, prin utilizarea unor forme
de contract standardizate consacrate la nivel mondial, care să conțină condiții generale și speciale de
contract specifice proiectelor majore de investiții, care sunt deja familiare "jucătorilor
internaționali" pe piața construcțiilor.
Tot în cadrul acestui capitol se evidențiază metodologia cercetării științifice și se enunță
pentru prima dată întrebarea pivot, elementul central al tezei în jurul căreia gravitează întreaga
lucrare, respectiv "În ce măsură sunt compatibile contractele FIDIC cu prevederile legale din
România privind antrepriza de lucrări de construcții?
Capitolul 2 CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ DE LUCRĂRI DE
CONSTRUCȚII
12
Al doilea capitol tratează cadrul juridic general al contractului de antrepriză de lucrări de
construcții în dreptul intern, ca și instituție juridică consacrată și cu tradiție îndelungată, construindu-
se un tablou complet al regimului juridic aplicabil antreprizei, atât prin prisma unor surse mai vechi,
ce analizau instituția antreprizei din perspectiva Codului Civil de la 1864, actualmente abrogat, cât și
din surse noi, respectiv tratate, monografii și culegeri elaborate în lumina Noului Cod Civil.
Astfel, în accepțiunea legiuitorului român, noțiunea de contract de antrepriză este definită prin
intermediul art.1851 alin.(1) din Codul Civil care prevede că “Prin contractul de antrepriză,
antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală,
sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ.”
Totuși, pe de altă parte, doctrina15 defineşte contractul de antrepriză ca fiind acel acord de
voinţe în baza căruia una dintre părţi, numită antreprenor, se obligă să execute, pe riscul său, o
anumită lucrare pentru cealaltă parte, numită client, în schimbul unui preţ, care se stabileşte în
raport cu rezultatul lucrării sale, acesta trebuind să îndeplinească condiţiile de validitate ale
oricărei convenţii privitoare la capacitate, consimţământ, obiect, cauză şi formă.
Într-o altă abordare, literatura de specialitate 16 a definit contractul de antrepriză prin
comparația elementelor sale definitorii cu cele ale contractului de vânzare-cumparare, stabilindu-se
în mod unanim că “Dacă la contractul de vânzare elementul definitoriu îl constituie transferul
dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător, pentru un preţ în bani, în cazul contractului
de antrepriză, antreprenorul se obligă, pe riscul său, să execute o lucrare sau să presteze un
serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ.”
Considerm necesar a reaminti faptul că nu toate varietăţile contractului de antrepriză prevăzute
de art. 1851 C. civ. beneficiază de o denumire specifică și reguli proprii, legiuitorul acordând o
importanță sporită numai speciei contractului de antrepriză de lucrări de construcții, care se
desprinde de regulile generale printr-o reglementare distinctă specifică acestui tip de lucrări.
Așa cum știm, legiuitorul definește contractul de antrepriză de lucrări de construcții prin
intermediul art. 1874 din Codul Civil: “Prin contractul de antrepriză pentru lucrări de construcţii,
antreprenorul se obligă să execute lucrări care, potrivit legii, necesită eliberarea autorizaţiei de
construire.”
15 I. Dogaru, Drept civil. Contractele speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004; Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, Bucureşti, 1999, pag. 314; 16 Ph. Malaurie, L. Aynès, P.Y. Gautier, Drept civil. Contractele speciale, Traducere a editiei a 3-a din limba franceză, Ed. Wolters Kluver, 2009, p. 393
13
Apreciem că inițiativa legiuitorului de a defini contractul de antrepriză de lucrări de construcții
prin subordonarea dispozițiilor Codului Civil celor din domeniul dreptului administrativ în materia
autorizării construcţiilor, nu este la adăpost de orice critică, atât teoreticienii17, cât și practicienii
sancționând această condiționare a aplicării prevederilor din materia contractului de antrepriză de
construcţii, de necesitatea legală a emiterii autorizării de construire.
Pe parcursul cercetării noastre am observat că definiția legiuitorului a fost criticată atât prin
prisma incertitudinilor create la nivel practic privind obiectul contractelor de lucrări, cât și din
perspectiva generală a stabilității şi predictibilității raporturilor juridice din materie.
În concluzie, aderând la doctrina majoritară care critică limitarea obiectului contractului de
antrepriză de lucrări de construcții la acele lucrări care necesită emiterea autorizației de construcție și
constatând că la nivelul literaturii de specialitate elaborată după apariția Noului Cod Civil nu se
delimitează o definiție actualizată a acestui contract, propunem următoarea definiție:
Contractul de antrepriză de lucrări de construcții reprezintă acordul de voinţe concordante,
încheiat cu respectarea condiţiilor legale de validitate aplicabile oricărei convenţii, în baza căruia
una dintre părţi, denumită antreprenor, se obligă să execute pe riscul său, pentru cealaltă parte,
denumită beneficiar, lucrări de construcții, în schimbul unui preţ care se stabileşte în raport cu
valoarea lucrărilor executate.
Pentru că nu puteam decela contractul de antrepriză intern de contextul său internațional, în
cadrul acestui capitol a fost realizată și o analiză a dreptului comparat în materie, evidențiindu-se
reglementările aplicabile acestor contracte la nivelul altor state cu tradiție în domeniul proiectelor
majore de construcții, respectiv dreptul anglo-saxon, dreptul francez și cel german.
Luând în considerare faptul că cercetarea noastră științifică s-a realizat dintr-o perspectivă
globală asupra antreprizei de lucrări de construcții, apreciem că pentru corecta interpretare a
rezultatelor cercetarii noastre privind compatibilitatea Condițiilor Generale de contract FIDIC 1999
cu reglementările și principiile dreptului civil român, se impune o enumerare a principalelor
caracteristici ale contractelor de antrepriză în sistemul de drept anglo-saxon prin comparație cu
dreptul continental, fiind cunoscut faptul că la originea contractelor FIDIC au stat principiile
common-law.
Este recunoscut la nivelul doctrinei internaționale18 faptul că sistemul de drept anglo-saxon
se bazează pe common-law, respectiv principiile sale au fost elaborate și dezvoltate de-a lungul
timpului de judecători, de la caz la caz, precedentul judiciar alcătuind în fapt sistemul de drept în 17 C.Popa, C. Tăbârță, Noutăţi privind răspunderea antreprenorului potrivit Codului civil, Revista Română de Drept al Afacerilor 1 din 2013. 18 C. A. Baker, The Companion to British History, Ed.Routledge, Londra, 2001, pag. 308.
14
integralitatea sa. Common-law este un sistem de drept în general, necodificat ceea ce ne confirmă
faptul că nu există o compilație cuprinzătoare a normelor de drept.
În dreptul anglo-saxon, deși legea obișnuită se bazează pe unele statute, sistemul în
integralitatea sa, se bazează în cea mai mare parte pe precedentul judiciar, adică deciziile
judecătorești deja luate în cazuri similare. Aceste precedente sunt perpetuate în timp de instanțe și
documentate istoric în colecții de jurisprudență cunoscute sub numele de anuare și rapoarte.
Precedentele care vor fi aplicate în decizia fiecărui caz nou sunt determinate de judecătorul care
prezidează ședința. Drept urmare, judecătorii au un rol enorm în formarea legilor americane și
britanice fiind unanim acceptat faptul că în dreptul anglo-saxon, primează funcția sa esențială de
instrument de soluționare a conflictelor, mai mult decât aceea de control al legalității, cum este cazul
dreptului continental bazat pe coduri civile.
Privind contractele FIDIC din perspectiva principiilor de bază ale dreptului anglo-saxon, se
desprinde concluzia inițială că aceste contracte standardizate FIDIC au ca fundament ideea de
echitate, în centrul preocupărilor elaboratorilor fiind conceptul de soluționare al conflictelor.19
Din această perspectivă, prin comparație cu sistemul de drept românesc, în care preocuparea
principală în cadrul contractelor gravitează în jurul conceptului de control al legalității, se naște
întrebarea legitimă, care a derivat din intrebarea pivot ce a generat această cercetare juridică: În ce
măsură sunt compatibile Condițiile Generale FIDIC, elaborate având la bază regulile dreptului
anglo-saxon, cu sistemele de drept având la bază coduri civile, așa cum este sistemul românesc?
Pe parcursul lucrării, abordând tema de cercetare dintr-o perspectivă reglementară paralelistă,
s-a realizat o analiză a condițiilor de contract FIDIC prin raportare la reglementările din dreptul
românesc privind antrepriza de lucrări de construcții, urmând ca prin concluziile lucrării să
răspundem și acestei întrebări cheie a temei de cercetare.
În ceea ce privește dreptul anglo-saxon, piatra de temelie a contractului FIDIC, din cercetarea
doctrinei majoritare20 , s-a desprins ideea că acest sistem de drept21 este unul "procesual", în sensul
în care, cheia sa de boltă22 o reprezintă tocmai noțiunea de remediere “remedy” a prejudiciului
suferit, adică acea funcție prin care se mijlocește calea pentru protecția interesului încălcat23.
19 S.Subrin, How Equity Conquered Common Law, University of Pensilvania Law Review, vol. 135, pag 914. 20 V.I. Ramsay, An Empirical Study of the Oppression Remedy, revista Australian Business Law Review nr. 27, februarie 1999, p. 23 21 În dreptul anglo-saxon au funcționat în paralel două sisteme distincte, acela al instanțelor de drept comun care judecau în baza unor reguli și legi statale și acela al instanțelor în echitate, ambele fiind unificate în 1873. 22 Robbins Collection, The common law and civil law traditions, University of California at Berkley, disponibil la https://www.law.berkeley.edu/research/the-robbins-collection/exhibitions/common-law-civil-law-traditions/ 23 R. David, English Law and French Law: A Comparison in Substance, Ed. Stevens & Sons, London, 1980, cap. I, apud M. Cumyn, La validite du contrat suivant le droit strict ou l'equite: etude historique et comparee des nullites contractuelles, Ed. LGDJ, Paris, 2002, p. 1
15
În consecință și domeniul dreptului construcțiilor se subsumează acelorași principii
fundamentale, reglementările privind construcțiile în dreptul ango-saxon fiind în strânsă legătură cu
experiențele anterioare, respectiv cu precedentul judiciar.
Cercetând doctrina și jurisprudența24, a rezultat că la momentul elaborării Condițiilor Generale
de Contract FIDIC 1999, elementele esențiale ale unui contract de antrepriză de lucrări de construcții
în sistemul common-law erau reprezentate de întâlnirea acordului de voințe în ceea ce privește
acceptarea ofertei antreprenorului de către beneficiar, acordul în ceea ce privește prețul contractului
și intenția declarată a părților de a crea un raport juridic între ele. În unele situații însă, relațiile
comerciale dintre părți se derulau având la bază numai o scrisoare de intenție “Letter of intent” a
antreprenorului, acceptată de beneficiar, care echivala din punct de vedere juridic cu un contract.
Sistemul de drept anglo-saxon, spre deosebire de cele continentale europene a fost dezvoltat de
comercianţi, în timp ce dreptul continental a fost dezvoltat de către savanți, altfel spus, common-law
izvorăşte din practica comercială, spre deosebire de dreptul continental european, elaborat de savanţi
"pentru a încarna conceptele filosofice şi morale ale epocii".25
Am apreciat util a trata și tematica posibilității judecătorului de a interveni în cadrul
contractelor, deoarece istoric instanțele sunt actori activi în relațiile contractuale dintre părți,
antrepriza de lucrări de construcții fiind un “izvor nesecat” de litigii.
În privința posibilității de intervenție a instanțelor în cadrul contractelor s-a constatat că există
similitudini între sistemul de drept anglo-saxon și cel românesc, deoarece în ambele situații
judecătorii au posibilitatea de a interveni în litigiile contractuale.
Cu toate acestea, în economia modernă există tendința ca instanțele judecătorești să fie tratate
ca “aplicatori pasivi26” ai voinței părților, întruchipată complet în acordurile lor contractuale.
Considerăm că această viziune simplistă asupra rolului instanțelor judecătorești rezultă din faptul că,
într-o lume cu contracte complexe și o tendință clară de standardizare și simplificare a relațiilor
comerciale, un comportament pasiv din partea judecătorului asigură predictibilitate în relațiile
contractuale.
În urma cercetării întreprinse putem concluziona că, deși în ambele sisteme de drept
judecătorul are posibilitatea legală de a interveni în contractul de antrepriză încheiat de părți, există
totuși o diferență între cele două sisteme de drept. Așadar, în dreptul anglo-saxon anumite clauze 24 Decizia Camerei Lorzilor în cauza National Westminster Bank plc (Respondents) v. Spectrum Plus Limited and others, [2004] EWCA Civ 670,http://www.bailii.org/uk/cases/UKHL/2005/41.html 25 R. Monzer, Les effets de la mondialisation sur la responsabilité précontractuelle – Régimes juridiques romano-germaniques et anglo-saxons, în Revue Internationale de Droit Comparé, vol. 59, nr. 3/2007, pag.526. 26 L.Anderlini, L.Felli, A.Postlewaite, “Should Courts Always Enforce What Contracting Parties Write?” Revista Review of Law & Economics, 2011; A.Polinsky, E.Shavell Handbook of Law and Economics, Editura Hermalin, Katz, and Craswell, 2007, pag 143
16
contractuale vor putea fi impuse părților de către instanțe, indiferent dacă au fost sau nu scrise în
contract, iar altele pot fi înlăturate prin lege, cum este cazul dispozițiilor legale care stabilesc
obligația unui antreprenor de a-și îndeplini atribuțiile cu competența și grija rezonabilă27.
Din perspectiva paralelismului reglementar abordat în cadrul lucrării se impune a menționa
faptul că în cazul dreptului românesc, limitele în care judecătorul poate completa contractul, în
temeiul art. 1182 alin. 3 Cod Civil se rezumă la “prerogativa sa numai de prelungire a voințelor
părților, deoarece contractul este creația acestora28” și nu de modificare a contractului prin
introducerea unor clauze noi.
Tot în cuprinsul acestui capitol am dezvoltat si principiile formării contractului în dreptul
anglo-saxon, principii respectate de elaboratorul FIDIC, realizând totodată o comparație cu
principiile formării contractului în dreptul românesc.
Capitolul 3 GENEZA, EVOLUȚIA ȘI STRUCTURA CONTRACTELOR
FIDIC
Al treilea capitol tratează geneza, evoluția și structura contractelor FIDIC în contextul
fenomenului globalizării industriei construcțiilor internaționale, evidențiindu-se atât rolul
contractelor standardizate în consolidarea pieței mondiale a construcțiilor, cât și evoluția istorică a
contractelor FIDIC. Tot în acest capitol sunt analizate diferitele tipuri de contracte FIDIC, punându-
se în valoare trăsăturile specifice fiecărui tip de contract FIDIC și destinația avută în vedere de
elaborator, dar și elementele de natură a facilita alegerea corectă a tipului de contract FIDIC în
funcție de specificitățile fiecărui tip de proiect.
Este important sa mentionăm că interesul pentru această temă specifică a contractelor
internaționale standardizate derivă din spectrul mult mai larg de interes față de procesul de
globalizare29 al pieței construcțiilor în integralitatea sa, fiind tot mai des întâlnite situațiile în care,
spre exemplu, un antreprenor originar din Germania poate efectua o lucrare pentru un client originar
din Italia, pe teritoriul României, sub supravegherea unui Inginer din Belgia, aceștia convenind ca în
caz de litigiu, un organism internațional din Franța să soluționeze litigiul sub jurisdicția dreptului
prevăzut de părți în contract.
27 Roy Kreitner, Calculating Promises: The Emergence of Modern American Contract Doctrine, Ed.Stanford University, California, 2007, pag.116 28 L.Stănciulescu, Dreptul contractelor civile, Editura Hamangiu, 2017, pag.44 29W. Strassmann, J. Wells, The Global construction industry, Editura Unwin Hyman, Londra, 1988, passim
17
Pornind de la efect la cauză, am considerat necesar să analizăm fenomenele care au generat
globalizarea pieței antreprizei de lucrări de construcții, dar și mijloacele juridice care au înlesnit
acest proces, o primă constatare fiind aceea că globalizarea nu s-a produs brusc, ci s-a desfășurat pe
întreg parcursul secolului XIX.
Unii autori30 chiar au extins criteriile de cercetare, analizând globalizarea din perspectiva
nivelului de dezvoltare al țărilor implicate, concluzionând faptul că în perioada 1970-1984 „ A avut
loc o reducere graduală în volumul de construcții globale în țările dezvoltate. A avut loc o reducere
dramatică în volumul de construcții globale în țările foste socialiste din Estul Europei și a rămas
relativ neschimbat volumul de construcții globale în tările socialiste din Asia”
Cu toate acestea, progresul înregistrat la nivel mondial în domeniul infrastructurii de transport
și comunicații, împreună cu protocoalele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), au permis
accesul jucătorilor internaționali și pe piețele care anterior erau izolate. Acest proces amplu de
extindere a sferelor de influență a devenit cunoscut ca și "globalizare" și este conceptualizat ca o
situație în care frontierele politice devin irelevante, interdependențele economice sunt intensificate,
iar în ceea ce privește diferențele naționale se încearcă o atenuare a acestora prin diverse mecanisme
de echilibrare socială și culturală.
Doctrina31 asimila în mod plastic globalizarea cu o "revoluție în curs de desfășurare", unde
succesul este dat de shimbarea vechilor reguli cu unele noi, subliniind totuși că în momentele de
schimbare radicală, nuanțele sunt de obicei absente. Acest lucru este evident la începutul revoluției,
atunci când nu există niciun acord cu privire la locul în care va duce schimbarea, dacă va duce
undeva sau dacă într-adevăr există o schimbare.
Într-o altă opinie32 globalizarea a reprezentat un proces de transformare a sistemului de
funcționare a economiei mondiale, dar și a economiilor naționale, având un impact major asupra
conceptului de comerț mondial. În ceea ce privește conceptul de globalizare al industriei
construcțiilor, părerile au fost destul de controversate, existând de-a lungul timpului mai multe
curente de opinie.
Într-o primă accepțiune,33 noțiunea de globalizare, în înțelesul său originar, nu s-ar aplica
industriei construcțiilor, deoarece construcțiile, deși presupun ocazional și activități de comerț, nu
30 S. Low, Marketing Research for the Global Construction Industry, Editura Nus Press, 1993, pag. 91 31 J. Ridderstråle, K. Nordström, Funky Business Forever, editia a 3-a, Ed. Blackwell, Londra, 2007 pag.17; A.B. Ngowi, The globalisation of the construction industry—a review, Revista Building and Environment, Volum 40, Issue 1, Januarie 2005, pag. 135-141 32 A. Abdul-Aziz, Global strategies: a comparison between Japanese and American construction firms. Revista Construction Management & Engineering, Vol 12, no.3, 1994 33 P. Strassman, J.Wells, Global Construction Industry, Editura Croom Helm, Londra, 1988
18
sunt mărfuri ce pot fi tranzacționate pe piețele internaționale. Nici conceptul de globalizare a
producției integrate pe plan internațional nu ar putea fi aplicabil, deoarece procesul efectiv de
producție în industria construcțiilor are loc pe șantierul localizat de regulă într-o singură țară.
Teoria tradiționalistă încearcă să minimizeze efectele globalizării, adepții săi susținând că
industria construcțiilor s-a modificat numai ca răspuns la globalizare, fără a fi parte în acest proces,
iar standardizarea contractelor de antrepriză de lucrări ar reprezenta numai o preocupare științifică a
organizațiilor de profil, fără efecte considerabile.
În opinia noastră, perspectiva globalizării industriei construcțiilor există, este reală, iar
procesul este în plină desfășurare, dezvoltându-se treptat, fără însă a fi finalizat. În acest moment
piețele mondiale nu sunt încă unificate, fiind dominate mai mult de jucători regionali, decât de firme
cu abordare strategică globală. Standardizarea, tehnologiile noi la prețuri accesibile, libera circulație
a forței de muncă, liberalizarea comerțului și politicile economice de piață sunt argumente
importante în favoarea globalizării, însă, aprofundând acest fenomen, am identificat și anumite
argumente împotriva globalizării pieței construcțiilor din România.
Printre argumentele împotriva globalizării enumerăm posibila repartizare neuniformă a
câștigurilor globalizării între diferitele țări, România putând fi chiar exclusă în momentul împărțirii
profiturilor, riscul falimentării industriei românești a construcțiilor din cauza concurenței prea dure
cu companiile multinaționale, diminiarea posibilității antreprenorilor locali de a aduce valoare
adaugată industriei naționale și menținerea acestora numai la rolul de furnizori de forță de muncă și
materii prime în forma primară, impactul imediat asupra pieței naționale a oricărui dezechilibru în
economia mondială, lipsa unui lider asumat care să poată gestiona derularea acestui proces. Din
perspectiva temei de cercetare, ne-am concentrat atenția cu precădere asupra standardizării34 și am
concluzionat că unul dintre factorii determinanți în procesul de globalizare a antreprizei de lucrări de
construcții a fost adoptarea de către organizațiile internaționale de profil a unui limbaj comun tuturor
jucătorilor, materializat sub forma contractelor de antrepriză de lucrări de construcții standardizate.
Cercetând35 proveniența contractelor de antrepriză de lucrări de construcții standardizate a
rezultat că acestea au apărut la începutul anilor 1900, în condițiile istorice ale unei dezvoltări
susținute a activităților economice la nivel european, mediul de afaceri impunând identificarea unor
34 Standardizarea reprezintă procesul de elaborare a unui cadru contractual unitar, la care toate părțile relevante dintr-o industrie sau organizație vor adera, cu scopul de a se asigura că toate procesele asociate cu realizarea unui bun sau cu prestarea unui serviciu sunt efectuate în condiții cunoscute și în limitele stabilite. Nevoia de standardizare a fost generată de creșterea permanentă a ritmului de derulare a afacerilor. Detalii pe internet la adresa http://www.investopedia.com/terms/s/standardization.asp#ixzz4o8MDs7Wh 35 J. Hinze, Construction Contracts, ediția a III a, Editura Mc Graw Hill, New York, 2011, pag. 20
19
soluții care să asigure atât certitudine și eficiența juridică, cât și satisfacția ambilor parteneri
contractuali printr-o alocare echilibrată a riscurilor contractuale.
Astfel, simpla dorință a părților de a finaliza proiectele de construcții majore a impus
necesitatea standardizării prevederilor contractuale, cu scopul de a valorifica experiența acumulată
de-a lungul timpului, prin reglementarea la nivelul contractului a situațiilor experimentate anterior și
a răspunsurilor la anumite întrebări cauzatoare de dispute, dar și cu scopul de a crea un limbaj comun
care să elimine din barierele specificității naționale.
Din cercetarea surselor documentare36a reieșit că organizațiile profesionale independente din
domeniul construcțiilor au contribuit decisiv în procesul de standardizare a contractelor și pe cale de
consecință și în procesul de globalizare a pieței antreprizei, deoarece primul pas spre globalizare s-a
înfăptuit chiar în momentul depășirii granițelor naționale prin constituirea organismelor profesionale
internaționale, care ulterior au elaborat și propagat în rândul membrilor forme standard de contracte
de antrepriză de lucrări.
În sfera de interes a lucrării s-a aflat și cercetarea consecințelor procesului de globalizare al
industriei construcțiilor asupra participanților individuali la acest proces, aplecându-ne asupra
eventualei dezorientări sociale produsă de introducerea în legislație a obligativității utilizării
Contractelor FIDIC fără o pregătire prealabilă a societății românești.
În opinia noastră, aplicând teoriile lansate de A.Toffler, despre care am vorbit mai sus, pentru
a putea preveni dezechilibrul generat de sosirea prematură a viitorului și pentru a putea menține
totuși tendința de accelerare al activitaților comerciale din economia mondială, apreciem că mediul
economic și juridic trebuie să genereze propriile mecanisme de echilibrare a ritmului adaptațional,
Ghidurile de utilizare a contractelor standardizate FIDIC37 reprezentând un exemplu de astfel de
mecanism, astfel cum se dorește a fi și lucrarea de față.
Pentru a putea analiza efectele introducerii în legislația națională a obligativității utilizării
contractelor FIDIC se impune a menționa că au facut obiectul cercetarii noastre primele trei cele mai
reprezentative modele de contracte standardizate FIDIC, respectiv Cartea Roșie FIDIC 1999, Cartea
Galbenă FIDIC 1999 și Cartea Verde FIDIC 1999.
Deși aparent suntem în prezența a trei modele standardizate diferite, în realitate, așa cum și
literatura de specialitate a confirmat, elaboratorul a intenționat promovarea unor condiții contractuale
36 J. Adriaanse, Construction Contracts Law: The Essentials, ediția a III a, Editura Macmillan, pag.5 37 Ministerul Economiei şi Finanţelor, Autoritatea de Management Ex-ISPA a elaborat Ghidul Beneficiarului pentru utilizarea Condiţiilor Speciale de Contract FIDIC disponibil la http://www.fonduri-structurale.ro/DocumentFiles /Stiri/00004596/ucxvr_Ghidul%20beneficiarului_FIDIC.pdf
20
diferite, individualizate vizual prin cărți cu coperți de culori diferite, plecând însă de la pilonul
tradițional FIDIC Red Book (Cartea Roșie).
Deși cele trei contracte urmează aceeași structură și același mecanism de lucru, ele diferă
parțial ca și conținut, identificându-se diferențe semnificative spre exemplu în ceea ce privește partea
contractantă căreia îi revine obligația proiectării lucrărilor, modalitatea de stabilire a prețului
contractului, dar și obligațiile inginerului sau modul de alocare al riscurilor contractului. Astfel,
putem concluziona că diferențele dintre aceste contracte au caracter determinant, încadrându-le în
două categorii, respectiv diferențe de ordin tehnico-funcțional38 și diferențe de ordin juridico-
financiar39.
Ținând cont de faptul că modelele standardizate de contract FIDIC au fost transpuse în
legislația din Romania și sunt utilizate atât pentru proiectele publice de infrastructură cât și pentru
majoritatea proiectelor private de investiții, apreciem că alegerea corectă40 între diferitele forme
contractuale FIDIC este esențială pentru succesul proiectului, astfel încat vom analiza fiecare carte
FIDIC în parte din perspectiva acestor elemente esențiale, cu scopul de a individualiza condițiile
specifice avute în vedere de elaborator.
Cartea Roșie FIDIC (Red Book) 1999
În ceea ce privește obiectul contractului, Cartea Roșie FIDIC 1999 este contractul cunoscut și
sub denumirea de CONS - Condiţiile de Contract pentru Construcţii și se recomandă pentru clădiri
sau lucrări inginereşti proiectate de către Beneficiar, care includ un număr redus de lucrări mecanice,
electrice, echipamente și montaj41.
În ceea ce privește proiectarea s-a constatat că acest tip de contract este conceput pentru
situația în care beneficiarul are deja un concept de proiect și dorește să execute cea mai mare parte
a proiectării lucrărilor prin intermediul unui terț sau individual. Potrivit dispozițiilor generale pentru
acest tip de contract, Antreprenorul execută lucrările în conformitate cu un proiect asigurat de către
Beneficiar42. Acesta reprezintă primul aspect determinant pentru Cartea Roșie, având o mare
greutate în adoptarea de către părți a deciziei de a utiliza acest tip de contract.
38 În general formele de contract sunt adaptate pentru mai multe tipuri de proiecte, spre exemplu proiecte ce includ lucrări proiectate de antreprenor sau de beneficiar, cu sau fără echipamente și/sau instalații sau chiar proiecte “la cheie”. 39 Din punct de vedere al prețului distingem între contracte cu preț forfetar, contracte în care prețul final rezultă din măsurători sau contracte cu o valoare redusă. 40M. Nardin, A practical approach to the FIDIC principles, Revista Română de Arbitraj, aug 2008 41 Acest tip de contract este adaptat proiectelor tradiționale de infrastructură, cladiri sau energie. 42 Totuşi, lucrările pot include unele elemente pentru lucrări civile, mecanice, electrice şi / sau de construcţii proiectate de către Antreprenor, însă preponderent proiectarea este asigurată de Beneficiar. În cazul acestui contract Beneficiarul verifică permanent stadiul lucrărilor și este responsabil de corectitudinea proiectării, asumându-și în totalitate acest risc și având posibilitatea de a face modificări în proiect pe tot parcursul lucrării, cu suportarea costurilor pentru modificări.
21
Cu toate acestea, din analiza noastră a rezultat că al doilea element determinant în decizia de a
utiliza acest tip de contract este prețul sau, mai exact, structura și modul de calcul al prețului. În
cazul acestui tip de contract, calculul prețului este efectuat pe bază de devize de lucrări denumite în
limbajul comun IPC sau CIP43, confirmate de inginer.
Astfel, prețul final al contractului nu se poate estima cu exactitate de la începutul proiectului,
acesta fiind cunoscut părților doar cu caracter estimativ la momentul lansării licitației. Prețul final44
va fi determinat după execuția lucrărilor, pe baza cantităților exacte de materiale efectiv utilizate,
stabilite în baza măsurătorilor, costul acestor materiale și a forței de muncă fiind calculate pe baza
prețurilor unitare fixate în contract45.
În concluzie, în urma cercetării comportamentului diferitelor categorii de beneficiari a rezultat
că acest tip de contract se adresează beneficiarilor care au un proiect și doresc ca administrarea
contractului de antrepriză să fie în sarcina Inginerului, care va monitoriza lucrările de construcţie, va
aproba plăţile și va determina necesitatea și oportunitatea eventualelor lucrări suplimentare.
Cartea Galbenă FIDIC (Yellow Book) 1999
În ceea ce privește obiectul contractului în cazul Cărții Galbene FIDIC 1999, putem
concluziona că acest contract, cunoscut și sub denumirea E&CP - Condiţiile de Contract pentru
Echipamente şi Construcţii inclusiv Proiectare, se recomandă a fi utilizat pentru lucrări de
construcții care presupun și furnizarea echipamentelor electrice şi/sau mecanice precum și
proiectarea şi execuţia clădirilor sau lucrărilor inginereşti.
În ceea ce privește proiectarea, spre deosebire de Cartea Roșie FIDIC 1999, acest tip de
contract este dedicat proiectelor în care Antreprenorul în conformitate cu cerinţele46 Beneficiarului,
întocmeşte proiectul şi furnizează echipamente şi/sau execută lucrări care pot include orice
combinaţie de lucrări civile, mecanice, electrice şi/sau de construcţii, asumându-și riscul proiectării.
Cercetând jurisprudența relevantă a rezultat că acest element este unul determinant în luarea deciziei
de utilizare a acestui tip de contract.
43 Certificate Interimare de Plată 44 The Joint Contracts Tribunal Limited, Practice Note – Deciding on the appropriate JCT contract, 2011, Editura Sweet & Maxwell, Londra, pag.4. Contractele pe bază de măsurători reprezintă contractele în care prețul contractului nu este determinat final decât după terminarea lucrărilor, când este reevaluat la o bază convenită anterior. Acest tip de contract este folosit atunci când lucrarea pe care beneficiarul o angajează nu poate fi corect măsurată cu exactitate înainte de a lansa cererile de oferte. Totuși, în linii mari, proiectul va fi în mod rezonabil complet și o imagine exactă a calității cerute va fi disponibilă ofertantului, contractul bazându-se pe desene și o grilă de tarife sau prețuri. 45 Acest tip de contract este pretabil situațiilor în care bugetul proiectului este flexibil, beneficiarul având posibilitatea de a extinde valoarea proiectului în cazul modificărilor intervenite pe parcurs. 46 In acest contract beneficiarul nu cunoaște în amănunt coordonatele inițiale ale proiectului deoarece acesta deține numai un concept inițial de proiect pe care il dezvoltă antreprenorul pe riscul său.
22
Considerăm că prezintă importanță pentru lucrare și al doilea element determinant în decizia
de a utiliza acest tip de contract, care este prețul sau, mai exact, structura și modul de calcul al
prețului.
Din suita contractelor standardizate FIDIC, Cartea Galbenă este contractul de antrepriză cu
preț forfetar47, unde antreprenorul estimează a priori valoarea totală a lucrărilor și stabilește oferta
de preț, asumându-și riscul erorilor de calcul. În acest caz măsurătorile nu au rolul de a stabili sau
modifica prețul, așa cum este cazul contractului FIDIC Roșu, valoarea contractului putând fi
modificată numai în anumite situații.
Analizând tipologia beneficiarului care optează pentru Cartea Galbenă FIDIC, putem
concluziona că acesta este dispus să plătească mai mult pentru construcţia Proiectului în schimbul
asumării de către Antreprenor a unor riscuri suplimentare asociate cu un grad mai mare de siguranţă
referitor la costul final şi durata de execuţie48.
Așadar, prin comparație cu Cartea Roșie, unde Inginerul are un rol determinant în ceea ce
privește aprobarea necesității și oportunității eventualelor lucrări suplimentare, care afectează
semnificativ prețul final al proiectului, în cazul Carții Galbene FIDIC, beneficiarul nu este obligat să
urmărească atât de minuțios lucrările, deoarece el a plătit Antreprenorului proiectarea tocmai pentru
a-i transfera riscul de eroare, care ar conduce la lucrări suplimentare nebugetate inițial, însă Inginerul
are obligația de a urmări îndeaproape toate aspectele ce țin de calitatea lucrărilor, rolul său fiind
important și în cazul acestui tip de contract.
Cartea Verde FIDIC (Green Book) 1999
Contractul FIDIC Verde este cunoscut la nivel internațional și sub denumirea de Forma Scurtă
a Contractului și se recomandă pentru clădiri sau lucrări inginereşti cu valoare relativ redusă. În
funcţie de tipul de lucrare şi de circumstanţe, această formă de contract poate să fie potrivită chiar și
pentru contracte cu valoare mai mare, dar în special pentru lucrări relativ simple sau lucrări
repetitive. Tot FIDIC Verde este recomandat și în cazul unor lucrări mai putin complexe și de
scurtă durată.
Apreciem că în cazul acestui tip de contract flexibilitatea este elementul esențial, contractul
fiind ușor adaptabil atât cazului când Antreprenorul execută lucrările în conformitate cu un proiect
47 The Joint Contracts Tribunal Limited, Practice Note – Deciding on the appropriate JCT contract, 2011, Editura Sweet & Maxwell, Londra, pag.4. Contracte cu preț forfetar sunt contractele în care suma contractului este determinată înainte de începerea lucrărilor de construcție. Contractantul execută un număr determinat de lucrări în schimbul unei sume convenite. Contractele "cu cantități" se stabilesc pe baza desenelor și a unei facturi ferme de cantități. Contractele "fără cantități" sunt evaluate pe baza desenelor și a unui alt document - de obicei, o specificație sau un program de lucru. 48 Pentru detalii privind prețul forfetar a se vedea Supra, nota 80
23
asigurat de către Beneficiar, cât și cazului când contractul include lucrări civile, mecanice, electrice
şi/sau de construcţii proiectate de către Antreprenor.
În consecință, dacă preţul Contractului nu este foarte mare49 sau perioada de construcţie este
relativ redusă50 sau lucrările implicate sunt relativ simple sau repetitive atunci se poate lua în
considerare utilizarea acestui contract standardizat, indiferent dacă proiectarea este făcută de către
Beneficiar sau Antreprenor sau dacă proiectul implică lucrări de construcţie, electrice, mecanice sau
alte lucrări inginereşti.51
Structura contractelor FIDIC
Având în vedere că standardizarea trebuie să aducă cu sine simplitate și eficiență sporită cu
efort minim, elaboratorul FIDIC, ținănd cont de aceste cerințe, a elaborat și ulterior revizuit suita de
contracte FIDIC menținând caracterul uniform al acestora, deoarece conceptul era deja familiar
utilizatorilor săi internaționali.
În consecință, indiferent de diferențele de conținut, toate contractele FIDIC 1999 au aceeași
structură, cuprinzând patru secțiuni principale, respectiv : Condițiile Generale (General Conditions),
Condițiile Particulare (Particular Conditions), Anexă la Ofertă (Apendix to Tender), Documentele
tehnice ale contractului (Technical documents of the Contract), la care se adaugă și Contractele și
Regulamentul de Adjudecare a Disputelor (Dispute Adjudication Rules and Agreements).
Așa cum este deja cunoscut, Condițiile Generale reprezintă corpul nealterat al contractului,
care rămane mereu neschimbat și reprezintă în fapt Cartea FIDIC, aleasă de părți corespunzător
tipului de proiect de investiții aflat în derulare.
În ceea ce privește Condițiile Speciale este important a fi reamintit faptul că acestea reprezintă
instrumentul care asigură posibilitatea de adaptare a Condițiilor Generale standard la dispozițiile
legale ale fiecărui stat, precum și la particularitățile fiecarui proiect. Pentru ușurință în exprimare și
uniformitate, Condițiile Speciale sunt livrate de elaboratorul FIDIC sub forma unui Ghid inițial de
Instrucțiuni de Redactare a Condițiilor Speciale.
Capitolul 4 TRANSPUNEREA ȘI UTILIZAREA CONTRACTELOR
STANDARDIZATE FIDIC ÎN DREPTUL INTERN 49 sub valoarea de 500.000 EUR 50 mai mică de 6 luni 51 Ghidul Contractelor FIDIC- ediția2000, pag.87, https://www.fonduri-structurale.ro/DocumentFiles/Stiri /00004596/ ucxvr_Ghidul%20beneficiarului_FIDIC.pdf
24
Al patrulea capitol analizează atât cadrul reglementar, cât și etapele procesului de transpunere
și utilizare a contractelor standardizate FIDIC în dreptul intern, o atenție deosebită fiind acordată
fenomenului de tranziție a contractelor FIDIC de la statutul juridic inițial de uzanțe convenționale la
statutul juridic final de uzanțe normative.
În cadrul acestui capitol, procedând la o analiză istorică, am supus cercetării etapele procesului
de transpunere în dreptul intern a contractelor FIDIC, încă de la prima certificare, ce datează din anul
1996 și până în prezent.
Cercetând notele de fundamentare ce au stat la baza demersului legiuitorului român de a
transpune în legislația națională Condițiile Contractuale FIDIC, apreciem că scopul urmărit de acesta
a fost asigurarea unui cadru flexibil și eficient pentru derularea contractelor de lucrări prin utilizarea
în mod unitar, a unor modele de contract a căror eficacitate a fost deja dovedită și care să conțină
termeni și condiții generale și speciale, aplicabile tuturor proiectelor finanțate din fonduri publice.
Prin caracterul și forma exterioară de exprimare, formele standardizate de contract FIDIC sunt
catalogate în doctrina de specialitate ca fiind uzanțe comerciale internaționale, având o folosință
neîntreruptă la nivel internațional de peste 50 de ani.
Chiar dacă au existat diverse opinii pro și contra, exprimate atât de teoreticieni, cât și de
practicieni, utilizarea contractelor standardizate FIDIC s-a impus la nivel național din nevoia de a
avea o bază comună pentru compararea și evaluarea tuturor ofertelor aferente procedurilor de
achiziții publice specifice lucrărilor de infrastructură.
Analizând legislația națională s-a constatat că proiectele de infrastructură publică finanțate în
cadrul programelor de pre-aderare52 s-au desfășurat și gestionat în conformitate cu condițiile de
contract FIDIC impuse de către Comisia Europeana prin Memorandumurile53 de Finanțare ratificate
de Guvernul României.
52 ISPA Mediu și ISPA Transport 53 Prima certificare a faptului că în România sunt cunoscute și utilizate contractele FIDIC a apărut încă din anul 1996, acestea fiind menționate în legislația secundară, respectiv în Norma metodologică din 09/09/1996, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 232bis din 26/09/1996, privind conținutul cadru al proiectelor care prevedea “posibilitatea determinarii coeficientilor de pondere ce intervin în aplicarea formulei polinomiale (tip FIDIC) de actualizare a valorii situațiilor de plata aferente activiatății de constructii - montaj, pe durata de executie a lucrărilor contractate.” Ulterior, contractele FIDIC sunt menționate și în cadrul Memorandumului de înțelegere din 07/05/1997 pentru implementarea în România a Programului PHARE de cooperare transfrontalieră 1996 România-Ungaria, încheiat între Guvernul României şi Uniunea Europeană, certificându-se practic autonomia de voință a părților, care aveau posibilitatea de a încheia sau nu contracte FIDIC, acestea nefiind obligatorii, însă fiind recomandate. Începând cu 1998 a operat tranziția contractelor FIDIC de la statutul de uzanțe convenționale la acela de uzanțe normative, acestea fiind stabilite ca obligatorii prin legislația secundară și terțiară națională prin Memorandumul din 20/10/1998 privind Programul Naţional PHARE 1998, Guvernul României s-a angajat față de Comisia Europeană “să participe la cofinanţarea proiectului de reabilitare a drumurilor-faza a doua, în ansamblul său. Contractele pentru lucrări de construcţii civile se vor baza pe condiţiile contractuale FIDIC“. Deja suntem în prezența uzanței normative, autonomia de voință a părților cu privire la alegerea condițiilor contractuale fiind înlocuită cu caracterul obligatoriu al contractelor FIDIC.Ulterior, toate Memorandumurile
25
Ca rezultat, o experiență considerabilă a fost dobândită atât în implementarea contractelor de
lucrări, cât și în implementarea contractelor de supervizare a lucrărilor pentru proiectele de
infrastructura sub incidența condițiilor de contract FIDIC.
Aceste condiții de contract FIDIC, au fost transpuse în legislația românească și în practicile de
gestionare a contractelor de lucrări/construcții aferente proiectelor de infrastructură prin intermediul
mai multor acte normative, cele mai importante fiind Hotărârea Guvernului nr.1405/2010 privind
aprobarea utilizării unor condiţii contractuale generale ale FIDIC pentru obiective de investiţii din
domeniul infrastructurii de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice54, Ordinul
Ministrului Transporturilor nr. 1317/2014 pentru aprobarea condiţiilor contractuale speciale
privind contractele pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi cele privind contractele
pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale FIDIC, pentru
obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport feroviar, finanţate din fonduri
publice55, Ordinul Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 146/2011 pentru obiective de
investiţii din domeniul infrastructurii rutiere de transport de interes naţional, finanţate din fonduri
publice56
Colateral, am ajuns la concluzia că pe lângă instituțiile europene, un rol determinant în
promovarea contractelor standardizate FIDIC l-au avut și finanțatorii internaționali precum Banca
Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca
Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și băncile internaționale active pe piața bancară
din România, care pentru o mai bună gestiune a programelor de finanțare, au impus beneficiarilor de
fonduri utilizarea contractelor standardizate FIDIC în derularea proiectelor majore de investiții.
Având o istorie de peste 20 de ani în România și fiind perpetuate cu continuitate, constanță și
uniformitate în toata această perioadă la nivelul întregii țări, putem considera de plin drept că
formele standardizate de contract FIDIC reprezintă izvoare de drept de natura uzanțelor.
Implementarea în România a programelor de finanțare din fonduri europene a lucrărilor de investiții
în infrastructură reprezintă, în concepția noastră, momentul în care uzanța convențională, devenind
uzanță normativă, a dobândit autonomie proprie, impunându-se părților indiferent dacă a facut sau
nu obiectul unei acceptări voluntare tacite din partea acestora.
de finanţare convenite între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată pentru proiecte majore de infrastructură prevedeau obligativitatea utilizării contractelor FIDIC. 54 Hotărârea Guvernului nr.1405/2010 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011; 55 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1317/2014 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2014; 56 Ordinul Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 146/2011 publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 188 din 17 martie 2011, cu modificările si completările ulterioare
26
În opinia noastră, contractele standardizate FIDIC au reprezentat un pilon de stabilitate și în
ceea ce privește procedura de selecție a ofertanților în cazul lucrărilor de investiții unde se aplică
procedurile de achiziții publice, având în vedere că, pe de o parte, beneficiarul avea posibilitatea de a
distinge mai clar între ofertele comparabile ale antreprenorilor participanți la procedură, iar, pe de
altă parte, ofertanții aveau posibilitatea să transmită niște oferte comparabile în condiții de
transparență și tratament egal.
Un alt avantaj identificat de noi în utilizarea contractelor FIDIC a fost acela că negocierile
contractelor au devenit din ce în ce mai puțin epuizante, deoarece părțile cunoșteau trunchiul de bază
al contractului încă înainte chiar de primul contact, iar pe parcursul negocierilor se rezumau la a
agrea acele elemente specifice fiecărei lucrări, fără a schimba structura sau elementele esențiale ale
contractului.
Actualmente, în contextul abrogării dispozițiilor legale privind obligativitatea contractelor
FIDIC și al introducerii în legislație cu caracter obligatoriu a modelului național de contract de
antrepriză57, este utilă experiența de lucru a antreprenorilor cu contractele FIDIC.
Noul model de contract național a fost calificat de operatorii economici ca fiind mai puțin
flexibil, ceea ce va putea crea dificultăți atât la momentul încheierii, cât și pe parcursul derulării sale,
cu atât mai mult cu cât participanții pe piața construcțiilor nu sunt încă familiarizați cu noul model
impus, fiind privați total de doctrină și jurisprudență relevantă pentru noul contract.
Capitolul 5 ANALIZA CONTRACTELOR FIDIC DIN PERSPECTIVA
NORMELOR DE DREPT INTERN
Al cincelea capitol este cel mai amplu capitol al lucrării, cuprinzând o analiză detaliată a
contractelor FIDIC din perspectiva normelor de drept intern. În cadrul acestei analize complexe, am
supus cercetării noastre încadrarea legală a contractelor FIDIC prin prisma dispozițiilor de drept
intern prevăzute în Codul Civil, concentrându-ne atenția și asupra concursului între regulile generale
privind antrepriza și cele speciale privind antrepriza de lucrări de construcții, precum și asupra
limitelor domeniului de aplicare a regulilor speciale privind antrepriza de lucrări de construcții.
Pentru a încadra contractele FIDIC în categoria contractelor numite a fost necesar să
demonstrăm mai întâi apartenența contractului FIDIC în categoria de gen a contractelor de 57 Hotărârea nr. 1 din 10 ianuarie 2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 26 din data de 11 ianuarie 2018.
27
antrepriză, pentru ca mai apoi să putem demonstra și aparteneța la specia contractelor de antrepriză
de lucrări de construții, prin prisma analizei elementelor sale determinate.
Este cunoscut faptul că prin contract de antrepriză întelegem contractul prin care
“antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală,
sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ”58. Acest contract numit
este reglementat într-un număr de 30 de articolele numerotate de la art.1851 până la art.1880 din
Noul Cod Civil, Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul VI, intitulat chiar Contractul de antrepriză.
Operând o exegeză a textelor legale am apreciat că pentru încadrarea contractelor FIDIC în
categoria contractelor de antrepriză, așa cum acestea sunt numite de legiuitor, nu prezintă importanță
nici denumirea sau acronimul sub care sunt cunoscute în societate, drept contracte FIDIC și nici
forma standardizată în care acestea sunt prezentate, deoarece din perspectiva încadrării legale numai
obiectul contractului este determinant, iar acesta se suprapune direct definiției date de legiuitor.
După ce am stabilit apartenența contractelor FIDIC la gen, încadrându-le în categoria
contractelor de antrepriză, am operat particularizarea la specie, respectiv demonstrarea apartenenței
contractelor FIDIC la categoria contractelor de antrepriză de lucrări de construcții.
În linii generale contractul de antrepriză acoperă “specii eterogene de servicii”, însă unele
dintre aceste contracte “au devenit atât de uzuale și au căpătat un particularism atât de marcant,
încât, în interiorul genului contract de antrepriză, au devenit autonome; o ramură s-a desprins din
arbore”59.
Pentru a putea determina o posibilă aplicabilitate pentru Contractele FIDIC a regulilor
specifice privind antrepriza de lucrări de construcții, am recapitulat mecanismul impus de legiuitor în
acest sens. Reglementarea legală privind contractul de antrepriză din Codul Civil cuprinde două
categorii de reguli, respectiv reguli comune60, aplicabile tuturor lucărilor de antrepriză şi reguli
specifice61, aplicabile numai contractelor de antrepriză pentru lucrări de construcţii.
În aceste condiții, pentru a putea determina atât apartenența la specia contractelor de antrepriză
de lucrări de construcții, cât și regulile aplicabile contractelor FIDIC din această perspectivă, a fos
58 Definiția prevăzută la Art.1851 NCC “Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ.” 59 P. Malaurie, L. Aynes, P. Gautier, Drept civil. Contractele speciale, Traducere a editiei a 3 a din limba franceză, Ed. Wolters Kluver, 2009, pag. 387. 60 Normele care reglementează contractul de antrepriză în general, având ca obiect lucrări de ordin material sau intelectual sau prestări de servicii, sunt cuprinse în Codul Civil între art.1851-1873. 61 Normele care reglementează contractul de antrepriză de lucrări de construcții sunt cuprinse în Codul Civil între art.1874-1880.
28
necesară analiza concursului între regulile generale privind antrepriza și cele speciale privind
antrepriza de lucrări de construcții.
Acest demers științific a fost completat cu cercetarea compatibilității contractelor FIDIC cu
reglementările legale privind contractul de antrepriză, așa cum se regăsește acesta în Codul Civil62,
realizându-se o analiză a dispozițiilor cuprinse în Condițiile Generale de contract FIDIC 1999 prin
comparație cu cele două categorii de reguli de drept intern, respectiv regulile comune63, aplicabile
tuturor lucărilor de antrepriză, şi regulile specifice64, aplicabile numai contractelor de antrepriză
pentru lucrări de construcţii, ținând însă cont de faptul că regulile generale dezvoltă “principiile
aplicabile oricărui tip de contract de antrepriză, atunci când trebuie să i se determine identitatea și
modul de formare, efectele sale și stingerea sa.”65.
În cazul contractelor FIDIC considerăm că problematica concursului dintre regulile generale
privind antrepriza și regulile speciale privind antrepriza de lucrări de construcții, nu prezintă
dificultate, deoarece însuși legiuitorul a reglementat concursul66 în favoarea normei speciale,
stabilind că dispoziţiile generale din materia contractului de antrepriză sunt aplicabile, în mod
corespunzător şi antreprizei pentru lucrări de construcţii, dacă sunt compatibile cu regulile
particulare prevăzute pentru acest contract, dând astfel încă o dată eficiență principiului de drept
generalia specialibus non derogant67.
Prin comparație cu reglementarea anterioară68, devenită insuficientă odată cu “emanciparea”
domeniului construcțiilor, noile repere introduse de legiuitor prin dispozițiile art.1874 din Codul
Civil stabilesc cadrul juridic de aplicare a regulilor speciale privind antrepriza de lucrări de
construcții astfel: “Prin contractul de antrepriză pentru lucrări de construcţii, antreprenorul se
obligă să execute lucrări care, potrivit legii, necesită eliberarea autorizaţiei de construire.”
Pentru buna înțelegere a rezultatelor cercetării s-a impuns o analiză critică asupra controversei
juridice create de legiuitor prin exprimarea, poate nu tocmai cea mai potrivită, din care rezultă că
elementul determinant care face distincția între lucrările de antrepriză de construcții și orice alte
lucrări de antrepriză este reprezentat de obligativitatea legală a obținerii autorizației de construcție.
62 Codul Civil, Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul VI, Contractul de antrepriză, articolele 1851-1880. 63 Normele care reglementează contractul de antrepriză în general, având ca obiect lucrări de ordin material sau intelectual sau prestări de servicii, sunt cuprinse în Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul VI, Contractul de antrepriză, între articolele 1851-1873. 64 Normele care reglementează contractul de antrepriză de lucrări de construcții sunt cuprinse în Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul VI, Contractul de antrepriză, între articolele 1874-1880. 65 P. Malaurie, op.cit., pag. 388. 66 Legiuitorul reglementează concursul între regulile generale și regulile specifice prin art. 1851 alin. (2) Cod Civil. 67 Maximă latină care consacră principiul de drept conform căruia norma generală nu deroga de la norma specială. 68 Codul Civil de la 1864
29
A prezentat interes tematica limitelor domeniului de aplicare a regulilor speciale privind
antrepriza de lucrări de construcții, nu din rațiuni ce țin de “estetica” exprimării, ci îndeosebi
deoarece există premisele unei eventuale limitări a drepturilor și obligațiilor părților, ce derivă din
regulile speciale, cum ar fi cele privitoare la momentul transferului riscurilor către beneficiar69,
răspunderea70 pentru vicii, precum și prescripția71 răspunderii pentru vicii, exclusiv la contractele ce
au ca obiect lucrări pentru care este necesară eliberarea autorizației de construire.
Pentru a putea analiza dacă a existat intenția legiuitorului de a institui o restricție autentică în
această privință sau ne aflăm doar în situația unei exprimari nepriincioase, s-a procedat la
interpretarea textului legal prin metodele consacrate de interpretare din teoria generală a dreptului.
Prin metoda interpretării literale, bazată pe procedeele de analiză morfologică și sintactică a
textului, pornind de la sensul gramatical al cuvintelor folosite, exprimarea “Prin contractul de
antrepriză pentru lucrări de construcţii, antreprenorul se obligă să execute lucrări care, potrivit
legii, necesită eliberarea autorizaţiei de construire” nu necesită clarificari suplimentare, înțelesul
termenilor și expresiilor utilizate fiind același cu cel din limbajul obișnuit.
În acest caz, legiuitorul însuși explică clar în text, tipul de lucrări ce pot face obiectul unui
contract de antrepriză de lucrări de construcții, respectiv numai acelea pentru care este necesară
eliberarea unei autorizații de construcție, excluzând astfel din sfera de reglementare a regulilor
speciale contractele ce au ca obiect, de exemplu, lucrările de demolare, care necesită numai
autorizație de desființare, precum și toate celelalte lucrări de construcții pentru care nu este necesară
autorizarea conform legii.
69 Conform art 1878 Cod Civil, după finalizarea construcţiei, se va proceda, în condiţiile legii, la recepţia provizorie la terminarea lucrării, urmată de recepţia finală. Riscurile trec asupra beneficiarului de la data recepţiei provizorii la terminarea lucrării. Recepţia se face prin acordul părţilor sau, în cazul când acestea nu ajung la un acord pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti competente. 70 Termenele de garanţie contra viciilor lucrării, prevăzute de art.1879 NCC sunt cele stabilite de legea specială. Arhitectul sau inginerul este exonerat de răspunderea pentru viciile lucrării numai dacă dovedeşte că acestea nu rezultă din deficienţe ale expertizelor sau planurilor pe care le-a furnizat şi, dacă este cazul, din vreo lipsă de diligenţă în coordonarea sau supravegherea lucrărilor. Antreprenorul este exonerat de răspundere numai dacă dovedeşte că viciile rezultă din deficienţe ale expertizelor sau planurilor arhitectului ori ale inginerului ales de către beneficiar. Subantreprenorul nu este exonerat decât dacă dovedeşte că viciile rezultă din deciziile antreprenorului sau din expertizele ori planurile arhitectului sau ale inginerului. Sunte exonerate de raspundere părțile care dovedesc că viciile lucrării rezultă din deciziile impuse de beneficiar în alegerea solului sau a materialelor ori în alegerea subantreprenorilor, a experţilor sau a metodelor de construire. Totuși, exonerarea de răspundere nu operează atunci când aceste vicii, deşi puteau să fie prevăzute în cursul executării lucrării, nu au fost notificate beneficiarului. 71 Prescripţia dreptului la acţiune pentru vicii aparente este reglementată de art.1880 NCC și începe să curgă de la data recepţiei finale sau, după caz, a împlinirii termenului acordat antreprenorului prin procesul-verbal de recepţie finală, pentru înlăturarea viciilor constatate.Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile lucrării de proiectare începe să curgă odată cu prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile lucrărilor executate de antreprenor, afară numai dacă viciile lucrărilor de proiectare au fost descoperite mai înainte, caz în care prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii acestora.
30
Ideea centrală ce s-ar putea desprinde din cercetarea normei juridice prin metoda interpretării
literale este că domeniul de aplicare al regulilor particulare privind antrepriza de lucrări de
construcții este restricționat numai la acele lucrări care necesită eliberarea unei autorizații de
construcție, pentru orice alte lucrări aplicându-se numai regulile generale ale antreprizei.
Având în vedere că această interpretare a fost criticată atât de practicieni, cât și de teoreticieni,
nefiind de altfel împărtășită nici de noi, s-a procedat la interpretarea dispozițiilor legale din
perspectiva istorico-sistemică, ce se bazează în stabilirea înțelesului normei de drept pe cercetarea
condițiilor istorice care au determinat adoptarea actului normativ (occasio legis), dar și prin
stabilirea scopului urmărit de legiuitor prin norma adoptată (ratio legis).
Din perspectivă istorică, contractul de antrepriză de lucrări de construcții nu a beneficiat de o
reglementare proprie în Codul Civil de la 1864, însă o definiție a acestui contract se regăsea în
vechea reglementare în cuprinsul art.1413 alin. 5 din Titlul VII, în cadrul dispozițiilor privitoare
contractul de locațiune “Antrepriza, luarea săvârşirii unei lucrări drept un preţ determinat, când
materialul se dă de acela pentru care se execută o lucrare (C. civ., 1416 şi urm., 1447 şi urm., 1470
şi urm.)”.
“Deşi legiuitorul de la 1864 prezenta antrepriza ca pe o varietate a locaţiunii72, contractul de
antrepriză se deosebeşte net de locaţiune, deoarece prestarea de servicii care formează esenţa ei nu
este remunerată în raport de timpul cât durează, ci în raport de rezultatul final. În cazul locaţiunii de
servicii (contractul de muncă), obiectul contractului este munca în sine, pe când în contractul de
antrepriză obiectul îl formează lucrarea finală73“.
Contractul de antrepriză de lucrări de construcții, fiind cea mai cunoscută “specie” a
contractului de antrepriză, nu are caracter de noutate în dreptul intern, fiind o instituție juridică cu
tradiție, abordată constant la nivel doctrinar și jurisprudențial în integralitatea sa, fără a exista vreo
delimitare care să restrângă în vreun fel domeniul său de aplicare în funcție de tipul de lucrări de
construcții ce face obiectul contractului.
Abordarea globală a lucrărilor de construcții este consacrată la nivel jurisprudențial și rezultă
din interpetarea sistemică a Codului civil de la 1864, legiuitorul stabilind spre exemplu în cuprinsul
art. 494 alin (1) că “Dacă plantaţiile, construcţiile şi lucrările au fost făcute de către o a treia
persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le ţine pentru dânsul, sau de a
îndatora pe acea persoană să le ridice.” Inclusiv la nivel doctrinar s-a stabilit că “Activitatea de
construire a antreprenorului poate îmbrăca şi forma reconstruirii, consolidării, modificării,
72 Codul Civil de la 1864, articolul 1470 pct. 3 73 D. Chirică, Drept civil. Contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997, p. 245
31
extinderii etc. şi poate privi şi alte imobile decât clădirile (precum: căi de comunicaţii, dotări
subterane, împrejmuiri etc.), precum şi lucrări de instalaţii şi reparaţii la construcţii (inclusiv
activităţile de proiectare a lucrărilor de construcţii)74”.
Din interpretarea istorico-sistemică se desprinde concluzia că legiuitorul nu a intenționat
limitarea regulilor particulare privitoare la antrepriza de construcții numai cu privire la contractele ce
au ca obiect lucrări care necesită autorizație de construcție, cu atât mai mult cu cât elementul
distinctiv, respectiv obligativitatea obținerii autorizației de construire, are un caracter atât de instabil,
legislația specifică în domeniul autorizării lucrărilor de construcție, respectiv Legea 50/1991,
suferind de-a lungul timpului un numar impresionant de modificări.
Totuși, pentru a putea formula o concluzie consistent argumentată, s-a impus să se procedeze
și la interpretarea teleologică a normei controversate, folosind raționamentele logice consacrate.
Utilizând raționamentul logic “a pari”, care permite deducerea unor consecințe în urma
analogiei între două situații asemănătoare, a rezultat că dacă s-ar da eficiență sensului literal al noii
reglementări, pentru realizarea aceleiași lucrări de construcții, părțile ar putea fi puse de legiuitor în
situația de a încheia contracte diferite, în funcție de momentul încheierii contractului.
Mai concret, pentru o lucrare de înlocuire a unui acoperiș, parțile ar încheia în temeiul vechii
reglementari un contract de antrepriză de lucrări de construcții, însă de la data intrării în vigoare a
Codului Civil acestea ar trebui să încheie un contract de antrepriză simplă. Această situație este puțin
probabilă, deoarece în urma cercetării notelor de fundamentare ce au stat la baza modificării Codului
Civil de la 1864 s-a desprins concluzia că legiuitorul a intenționat ca prin noua reglementare să
actualizeze sistemul juridic la realitățile economice actuale și nicidecum să creeze coonfuzie sau să
modifice irațional stabilitatea instituțiilor de drept consacrate la nivelul societății, în funcție de niște
repere atât de ușor alterabile, cum ar fi categoriile de lucrări supuse autorizării.
Folosind raționamentul “ad absurdum”, am analizat această controversă juridică, încercând
dovedirea adevărului prin demonstrarea faptului că acceptarea tezei contradictorii ar genera
consecințe absurde. Astfel, considerăm că ar fi absurd ca, în situații identice, să fie necesară
încheierea unor contracte diferite în funcție de niște elemente distinctive ce nu prezintă importanță
determinantă în momentul realizării acordului de voințe. Totuși, prin interpretarea în sens restrictiv a
normei controversate, s-ar ajunge în situația paradoxală în care, pentru același tip de lucrări, ar exista
o delimitare a regulilor aplicabile contractului în funcție, de exemplu, de materialele utilizate sau de
forma lucrărilor. 74 I. Zinveliu, Contracte civile, instrumente de satisfacere a intereselor cetăţenilor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p.
302-305
32
Pentru a putea trage concluzia corectă, se impune precizarea prealabilă că prin Legea 50/1991
privind autorizarea construcțiilor, sunt enumerate atât lucrările care necesită autorizare, cât și cele
pentru care nu există această obligativitate legală. Exemplificând, în primul caz, conform art. 11 lit.
a), nu este necesară autorizarea pentru lucrări de reparaţii la împrejmuiri și acoperişuri, “atunci când
nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate”, caz în care, părților li s-ar
aplica numai regulile generale ale antreprizei; în a doua situație, pentru executarea aceluiași tip de
lucrări, aplicând raționamentul per a contrario, în temeiul acelorași dispoziții art. 11 lit. a), este
necesară obținerea autorizației de construire pentru lucrări de reparaţii la împrejmuiri și acoperişuri
atunci când se schimbă forma sau materialele din care sunt executate, părților aplicându-li-se de
această dată regulile speciale privitoare la contractele de antrepriză de construcții.
Așadar, prin exemplul de coroborare a art. 1874 NCC cu art. 11 lit. a) din Legea 50/1991
apreciem că am reușit să demonstrăm că, în situații identice, părțile ar fi supuse unor reglementări
juridice diferite, întărindu-ne astfel convingerea că exprimarea legiuitorului nu este cea mai potrivită,
însă intenția sa nu a fost aceea de a condiționa aplicabilitatea regulilor speciale privind antrepriza de
lucrări de construcții de obligativitatea legală a obținerii autorizației de construire.
Raportat la legislația națională se impune precizarea că în urma cercetării întrerpinse a rezultat
cu certitudine faptul că în cazul contractelor FIDIC încheiate sub imperiul dreptului intern, se vor
aplica regulile speciale privind antrepriza de lucrări de construcții, fiind de esența contractului acea
independenţă economică şi funcțională a antreprenorului în raport cu beneficiarul. “Relaţia dintre
părţile contractante exclude raporturile de subordonare.”75.
În contractul de antrepriză FIDIC, voința liber exprimată a părților constituie “piatra de
temeile a contractului”, prin voință înțelegând abilitatea antreprenorului și beneficiarului de a
acționa în mod intenționat pentru realizarea obiectivelor prestabilite la nivel mental, respectiv
beneficiarul să primească construcția, iar antreprenorul să încaseze prețul convenit.
După modul de transmitere al elementelor ce constituie voința antreprenorului și beneficiarului
distingem între voința internă sau reală, aceea adevărată care îi conduce pe aceștia spre decizia de a
contracta și voința declarată, exteriorizată, ce se regăsește în acțiunile concrete întreprinse pentru
atingerea scopului urmărit. Deși sămânța care stă la baza contractului o regăsim în voința internă,
fundamentul contractului este reprezentat de voința declarată, singura percepută de celalaltă parte
contractantă și aptă să producă efecte juridice. “Practic voința poate fi descompusă în două
elemente: operațiunea intelectuală și exteriorizarea acesteia.”76.
75 G. Vermelle, Droit civil. Les contrats spéciaux, Dalloz, Paris, 2000, p. 153 76 G.Boroi, C.A.Anghelescu, Curs de drept civil.Partea generală, Ed. Hamangiu, București, 2012, pag.127
33
În cele mai multe cazuri voința internă a părților în contractul de antrepriză se suprapune până
la identitate cu voința declarată, însă în cazuri excepționale există posibilitatea ca voința internă să
nu corespundă parțial sau total cu voința declarată, iar în această situație este necesar a se stabili
modalitatea de interpretare a contractului.
Potrivit art.1266 Cod Civil, în legislația românească “interpretarea clauzelor contractuale se
face în raport de voința internă, reală a părților (principiul interpretării subiective a
contractului)”77, iar nu după sensul literal al termenilor. La stabilirea voinţei concordante a părților
se va ţine seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de părţi, de practicile
statornicite între acestea şi de comportamentul lor ulterior încheierii contractului de antrepriză.
În cazul contractelor internaționale, așa cum este cazul contractului FIDIC, apreciem că este
important să insistăm pe rolul determinant al voinţei, deoarece, în doctrină, uneori, rolul său este
diminuat pe nedrept, în favoarea obligaţiilor contractului. Astfel, într-o opinie separată78, s-a apreciat
că „executarea contractului este, din contră, cea care constituie esenţialul, convenţia nu şi-ar
încheia formarea decât executându-se, şi nu ar fi pe deplin obligatorie decât atunci când cel puţin a
început să fie executată”.
În doctrină au existat numeroase controverse cu privire la principiul interpretării subiective a
contractului. Legiuitorul german a reproșat legiuitorului francez faptul că interpretarea subiectivă
generează instabilitate și insecuritate în relațiile contractuale, susținând că numai voința declarată
este cea cunoscută și precisă, însă în realitate în ciuda unor principii diferite, soluțiile adoptate sunt
apropiate, disputa rămânand numai pe tarâm științific79.
Analizând situația particulară a contractelor FIDIC în contextul diferitelor sisteme legislative
putem concluziona că, deși ca regulă contractele FIDIC sunt guvernate de principiul libertății totale
de voință a părților, contextul economic internațional este marcat de o tendință acută de globalizare
care se manifestă inclusiv pe tărâmul antreprizei de lucrări, astfel că expresia juridică a liberei
inițiative a părților contractante este tot mai des constrânsă de rigorile impuse de cercul invizibil al
normării juridice.
Tot în cadrul acestui capitol au fost analizate caracterele juridice ale Contractelor FIDIC prin
raportare la caracterele juridice consacrate ale contractului de antrepriză de lucrări de construcții,
realizând în cadrul lucrării și o delimitare a contractului de antrepriză FIDIC de alte contracte civile
77 L.Stănciulescu, op.cit, pag.31; 78 Ph. Malaurie, L. Aynès, Ph. Stoffel-Munck, Drept civil. Obligaţiile, Editura Wolters Kluwer România, Bucureşti, (2010), p. 241. 79 C.T.Ungureanu, Drept civil.Partea generală.Persoanele, Ed.Hamangiu,București, 2013, pag 130
34
cu care are elemente comune, cum ar fi contactul de vânzare-cumpărare, contractul de mandat cu
titlu oneros, contractul de muncă temporară, contractul de locațiune de lucrări și contractele cadru.
În cadrul analizei noastre am cercetat și condițiile de validitate ale contractului FIDIC din
perspectiva Codului Civil, dar și regulile privind lex voluntatis și pluralitatea de jurisdicție, realizând
și o determinare a caracterului juridic al noțiunii de revendicare în contractele FIDIC prin
comparație cu semnificația juridică a revendicării în dreptul intern.
Capitolul 6 ANALIZĂ COMPARATISTĂ ÎNTRE CONTRACTUL FIDIC
GALBEN 1999 ȘI CONTRACTUL NAȚIONAL DE ANTREPRIZĂ
Capitolul șase este dedicat unei ample analize comparatiste între Condițiile Generale de
Contract FIDIC Galben 1999 și corespondentul introdus în legislația națională prin intermediul
Hotărârii Guvernului nr.1/2018 intitulat Condițiile Generale ale Contractului Național de Proiectare
și Execuție lucrări. În cadrul acestei analize comparatiste s-au luat în calcul avantajele și
dezavantajele utilizării formelor standardizate de contract, asemănările și deosebirile la nivel
structural și funcțional ale celor două tipuri de contract, precum și modalitățile de alocare a
riscurilor, care au stârnit deja numeroase controverse și nemulțumiri la nivelul industriei de profil.
În trecutul antic exista credința că un contract desemna o "întâlnire a minților" recunoscută
legal80. În prezent s-a stabilit că nu este necesară nicio întâlnire reală a mințiilor sau un acord pe plan
subiectiv, deoarece este evident că mintea unui om este pe de o parte necunoscută și, pe de altă parte,
imposibil de cunoscut pentru restul lumii81.
În consecință, în timp, instanțele și-au modificat viziunea spre o versiune a realității obiective,
unde motivațiile și sentimentele adevărate ale părților contractante au devenit irelevante, tot ce
contează fiind modul în care vor fi înțelese cuvintele și acțiunile de către un beneficiar de informații
rezonabil.
Contractele standardizate tind și mai mult spre minimizarea intenției personale sau individuale
a părților, tema noastră de cercetare subsumându-se acestei teorii a curățirii contractului de
elementele personale și subiective, "întâlnirea minților" rezumându-se în prezent la o înșiruire cât
mai judicioasă a cuvintelor.
80 E.A.Farnsworth, "Meaning" in the Law o f Contracts, YALE Law Journal nr 76, 1967, pag. 939, 943-44 81 M. Horowitz, The Transformation Of American Law 1780-1860, Ed. Harvard, 1977, pag.200 "The subjective theory "had the drastic limitation of making legal certainty and predictability impossible. Once contractual obligation was founded entirely on an arbitrary 'meeting of minds,' it endowed the parties with a complete power to remake law."
35
Aproape la sfârșitul cercetării nostre asupra compatibilității Condițiilor Generale de contract
FIDIC cu normele de drept intern, în luna ianuarie 2018, a intervenit un eveniment esențial în
peisajul autohton al construcțiilor, respectiv abrogarea dispozițiilor legale prin care contractele
FIDIC Roșu 1999 și FIDIC Galben 1999 aveau caracter obligatoriu pentru lucrările de infrastructură,
odată cu introducerea în legislație, așa cum am precizat deja, a noului model de Contract Național
impus prin HG 1/2018 pentru anumite lucrări publice.
Acest eveniment putea fi ignorat, fără ca lucrarea să își piardă actualitatea, în condițiile în care
contractele FIDIC sunt utilizate în continuare cu caracter constant pentru proiectele finanțate din
fonduri private, actul normativ nou introducând obligativitatea utilizării Contractului Național numai
pentru lucrări publice peste o anumită valoare prag, sub care inclusiv autoritățile publice au
libertatea de a folosi în continuare FIDIC.
Cu toate acestea, noul Contract Național, introdus în mod intempestiv în legislație, fără a exista
o pregătire prealabilă sau consultări extinse cu mediul de afaceri, a generat o criză la nivelul
industriei, motiv ce ne-a determinat să extindem acest studiu doctoral, în scopul de a realiza o
analiză comparatistă a celor două modele standardizate de contract ce vor circula în paralel pe piața
românească a construcțiilor.
Scopul, pentru care am recurs la acest demers, este pentru a oferi lucrării o aplicabilitate
practică extinsă, la nivelul pieței construcțiilor impunându-se realizarea unei analize științifice
comparatiste între Contractul FIDIC, cu care atât autoritățile publice, cât și industria sunt deja
familiarizate și noul Contract Național, atât de amplu criticat, încă dinainte de a fi pus în practică.
Acest capitol nu reprezintă o comparație clauză cu clauză a celor două contracte și nici nu se
pretinde a fi exhaustivă sau enciclopedică. Cu toate acestea, analiza noastră se concentrează asupra
aspectelor cheie tratate într-o manieră comparativă și contradictorie. Pentru fiecare subiect de
comparație, am încercat să evidențiem cât mai detaliat avantajele și dezavantajele ambelor contracte
din perspectiva minimizării litigiilor, precizând că am supus analizei contractului FIDIC Galben
1999 prin comparație cu omologul său compatibil, Contractul Național de proiectare si execuție de
lucrări.
Pentru a putea identifica eventualele avantaje, dar și dezavantaje pe care părțile le vor
întampina pe parcursul utilizării contractelor standardizate, am ales să apelam la doctrina și practica
internațională în ceea ce privește contractul FIDIC, având în vedere că pentru Contractul Național
doctrina și jurisprdența sunt inexistente în acest moment, atât din prisma caracterului local, cât și al
caracterului de noutate indiscutabil, rezultatele cercetării putând fi însă asimilate ambelor forme
contractuale.
36
Literatura internațională82 a consacrat ideea că prin intermediul contractelor standardizate se
crează o platformă de consens între părțile contractante prin intermediul căreia are loc operațiunea de
alocare echilibrată a riscurilor, responsabilităților și remedilor în cadrul contractelor, având ca și
consecință directă creșterea eficienței economice și operaționale, dar și reducerea costurilor
negocierii, contractul acționând ca un liant între părți.
Așadar, utilizarea formelor standard de contract prezintă avantaje pentru părțile contractante,
cu atât mai mult cu cât aceste forme contractuale vizează angajamente contractuale complexe,
multidisciplinare, cu valori considerabile, iar prin intermediul clauzelor elaborate de organizațiile de
profil se utilizează experiența dobândită de-a lungul timpului și bunei practici menite a completa
adeseori regulile juridice neîndestulătoare.
Formele standardizate de contract sunt utilizate pe scară largă în întreaga lume, la nivelul
diferitelor industrii, iar această utilizare pe scară largă reprezintă cel mai puternic indicator al
beneficiilor acordate. Așadar, abilitatea formelor standardizate de a îmbunătăți performanța
contractului este unul dintre cele mai importante avantaje, unanim acceptate la nivel doctrinar.
Prin standardizarea condițiilor contractuale și folosirea acestora pe o perioadă lungă de timp,
eficiența, corectitudinea, claritatea și certitudinea instrumentelor contractuale au fost deja testate,
clauzele ineficiente, ambigue sau nerezonabile fiind deja identificate și îmbunătățite de-a lungul
timpului, odată cu actualizarea modelelor la cerințele pieței în plină dezvoltare a construcțiilor.
Analizând literatura de specialitate83 am identificat un alt avantaj al standardizării întruchipat
în noțiunea de familiaritate a clauzelor contractuale. Caracterul cunoscut a priori al dispozițiilor
contractului standardizat reprezintă un avantaj pentru părțile contractante, deoarece se reduce timpul,
costul și efortul necesar pentru a studia și a pregăti documentele contractuale, ceea ce duce în cele
din urmă la reducerea prețului proiectelor de investiții.
În consecință, familiaritatea consacră ambelor părți o situație avantajoasă, atât înainte de
încheierea contractului, cât și pe parcursul executării acestuia, deoarece "cunoscutul" facilitează
părților respectarea clauzelor standard, fără a fi necesare alte eforturi de interpretare ce presupun
adesea creativitate juridică, pe când la polul opus "necunoscutul", chiar dacă devine până la urmă
"cunoscut", presupune eforturi financiare și operaționale pentru ambele părți pe tot parcursul
procesului de cunoaștere.
82 M. Li, New Engineering Contract (NEC) 1993 as Radical Changes to the Malaysian Standard Forms of Contract. M.Sc. Thesis, 2006, Universitatea Tehnologică din Malaesia, pag.113 83 A.Bubshait, S.Almohawis, Contract procurement: Evaluating the general conditions of a construction contract, articol publicat în International Journal of Project Management 12(3), 1994, p.133-136.
37
Subsumat noțiunii de familiaritate vom încadra și un alt avantaj al contractelor standardizate
consacrate internațional, respectiv acela al predictibilității soluțiilor juridice, deoarece precedentele
judiciare sporesc certitudinea sensului termenilor, interpretării judiciare sau arbitrale a faptelor și
modului de tratare al variațiilor și modificărilor contractuale, descurajând astfel părțile în încercarea
de a adopta eventuale comportamente "la limita" contractului.
Din această perspectivă este lesne stabilit faptul că în comparație cu contractul național,
contractul FIDIC beneficiază neîndoielnic de prerogativa familiarității, cu toate avantajele care
derivă din aceasta, enumerate mai sus.
La polul opus, riscurile contractului devin mai severe atunci când antreprenorii se confruntă
cu Contractul național, un model nou, cu care aceștia nu sunt obișnuiti, care diferă de contractul
cunoscut FIDIC, literatura juridică internațională84 consacrând ideea că însăși forma contractului este
de natură a afecta direct, atât decizia antreprenorului de a participa la licitație, cât și modul acestuia
de a determina prețul ofertei.
Cu toate că utilizarea pe scară largă a contractelor standardizate prezintă o serie de avantaje
incontestabile, pe parcursul cercetării noastre au fost identficate și anumite dezavantaje.
La nivelul literaturii internaționale s-au ridicat voci care au criticat însăși practica în sine de a
elabora forme standard de contract, susținându-se teoria că simpla activitate de redactare și publicare
a condițiilor standardizate tinde să devină obiectivul prioritar, lipsind de substanță adevăratul scop,
acela de a da posibilitatea părților de a-și manifesta voința prin intermediul unor forme contractuale
adaptate nevoilor specifice fiecărui proiect.
Având în vedere amploarea fenomenului de elaborare a contractelor standardizate la nivel
internațional, literatura juridică a criticat "jungla85 de forme contractuale" cu care se confruntă în
prezent părțile pe piața construcțiilor. Deși inițial contractele standardizate au avut menirea de a
ușura activitatea părților, în prezent multitudinea de variante de contract standardizate poate afecta în
mod negativ scopurile și beneficiile originale, generând confuzie și eforturi suplimentare din partea
părților.
Dacă în urmă cu treizeci de ani, pe piața antreprizei de lucrări de construcții existau câteva
forme standard de contract de antrepriză, consacrate la nivel mondial și utilizate eficient de părți, în
prezent, dezvoltarea formelor standardizate de contract de antrepriză se află într-un punct critic.
Mișcarea brauniană pe piața mondială a construcțiilor ale numeroaselor forme contractuale
84 D.Lowe, R.Leirimger, Commercial Management of Projects: Defining the discipline, Editura Oxford Blackwell Publishing, 2006, pag. 96. 85 M.Abrahamson, FIDIC Conditions of Contract for Work or Civil Engineering Construction, Ediția a IV a Proceedings of the Institution of Civil Engineers vol.84, nr.1, 1988, pp. 821-836.
38
standardizate crează haos, deoarece formele consacrate își pierd influența, elaboratorii consacrați
sunt depășiți de introducerea de noi forme și de noi mecanisme la nivelul contractelor, iar instituțiile
tind să răspundă acestei provocări prin promovarea unui număr din ce în ce mai mare de variante,
volumul activității de elaborare a formelor standard de contract fiind fără precedent.
Această tendință internațională se reflectă și la nivelul pieței din România, utilizatorii
tradiționali ai contractul FIDIC, care au beneficiat de un climat contractual guvernat de
predictibilitate timp de aproape două decenii, confruntându-se în prezent cu variantă nouă de
contract, cu care vor fi nevoiți să se familiarizeze "din mers", respectiv Contractul Național introdus
în legislație la nivelul anului 2018 prin Hotarârea Guvernului nr.1/2018.
Capitolul 7 PARTICIPANȚII ÎN CADRUL CONTRACTELOR FIDIC
Capitolul șapte este destinat participanților în cadrul contractelor FIDIC, analizând în primul
subcapitol situația juridică a beneficiarului, cu drepturile și obligațiile sale în cadrul contractului
FIDIC, tratate atât individual, cât și prin comparație cu drepturile și obligațiile beneficiarului în
cadrul contractului național, urmate la finalul subcapitolului de o analiză a regimului juridic al
revendicărilor Beneficiarului în cadrul contractelor FIDIC.
Pentru echilibrul lucrării, tot în cadrul acestui capitol am considerat necesar a evidenția și
situația juridică a antreprenorului, cu drepturile și obligațiile sale în cadrul contractului FIDIC,
analizate atât independent cât și prin comparație cu drepturile și obligațiile antreprenorului în cadrul
contractului național, urmate la finalul subcapitolului de analiza regimului juridic al revendicărilor
Antreprenorului în cadrul contractelor FIDIC, unde am evidențiat cerințele esențiale, dar și etapele
revendicării, astfel cum sunt acestea consacrate de contractul FIDIC.
Tot în cadrul acestui capitol am apreciat necesar a fi evidențiat statutul juridic și rolul
Inginerului în cadrul contractelor FIDIC, precum și regimul juridic al subantreprenorilor, o atenție
sporită fiind acordată conexiunii cu dreptul intern prin intermediul instituției juridice consacrate a
acțiunilor directe, ca veritabile excepții de la principiul relativității contractelor.
Capitolul 8 SOLUȚIONAREA DISPUTELOR ÎN CONTRACTELE FIDIC
Capitolul opt este dedicat în totalitate modalităților de soluționare a disputelor în contractele
FIDIC. În cadrul acestui capitol am considerat necesar a evidenția factorii tradiționali generatori de
39
dispute în cadrul acestor contracte standardizate, încadrând fenomenul disputelor în contextul
internațional de soluționare alternativă a acestora, pentru ca ulterior să realizăm o analiză juridică
aprofundată a mecanismului particular de adjudecare a disputelor de către Comisia de Adjudecare a
Disputelor, specific contractelor FIDIC.
Această procedură unică, ce definește contractele FIDIC, a fost cercetată atât individual, cât
și prin comparație cu metodele tradiționale de soluționare alternativă a litigiilor, cum ar fi
negocierea, concilierea directă, medierea și arbitrajul.
Am tratat pe larg aces subiect deoarece disputele care apar în contractele de lucrări de
construcții prezintă particularități care nu se regăsesc în cazul litigiilor intevenite în cadrul altor
tipuri de contracte. Acest lucru se datorează complexității contractelor de antrepriză, duratei lungi de
derulare a contractelor și numărului mare de societăți care participă la construcția unui proiect de
anvergură. În plus, litigiile derivate din contractele de antrepriză de lucrări se diferențiază de alte
litigii și din perspectiva aspectelor extrem de tehnice sau tehnologice legate de procesele de
construcție.
O altă particularitate este necesitatea imperioasă a celerității în soluționarea acestor litigii,
scopul final fiind acela de a nu perturba pe cât posibil ritmul lucrărilor.
În urma cercetării noastre multidisciplinare, coroborată cu opiniile exprimate de practicienii
industriei construcțiilor, putem concluziona că la nivel mondial, s-au construit în timp mecanisme
complexe de soluționare a litigiilor în construcții, care includ de regulă una sau mai multe metode
consacrate, dintre care enumerăm neexhaustiv negocierea, concilierea, arbitrajul, adjudecarea și în
ultimă instanță procedurile judiciare.
În ultimele două decenii, industria construcțiilor din România s-a aflat într-o perioadă de
latentă introspecție, părțile implicate în proiectele majore de investiții fiind foarte puțin preocupate,
în mod real, de modul în care se poate îmbunătăți performanța și productivitatea proiectelor prin
implementarea unor metode moderne de prevenire și soluționare rapidă a litigiilor.
Acest aspect este confirmat de o doctrină deficiatră în domeniu și de un număr limitat de
specialiși teoreticieni și practicieni care să iși unească forțele cu scopul de a identifica și
implementarea măsuri de contracarare a efectelor negative care afectează industria.
Doctrina86 a stabilit că la nivel mondial, depășirea duratei de execuție și escaladarea costurilor
proiectelor a devenit o caracteristică omniprezentă a industriei, această situație regăsindu-se și la
nivelul pieței interne a construcțiilor din România. Factorii semnificativi care au fost identificați ca 86 P. Love, D.Edwards, J.Smith, J. Contract documentation quality and rework in Australian projects articol publicat în
Journal of Architectural Engineering and Design Management, nr.1, 2006, pp.247-259.
40
determinanți în depășirea duratei și a costurilor sunt modificările proiectului, viciile de proiectare,
documentațiile incorecte sau incomplete, remedierile lucrărilor defectuoase și aprobările întârziate
ale autorităților.
Literatura de specialitate87 a stabilit că rezultatul imediat al intervenției unuia dintre acești
factori semnificativi este apariția conflictelor, care nerezolvate cu promptitudine pot degenera în
dispute, cauzatoare de costuri directe, dar și de consecințe indirecte cum ar fi suspendarea lucrărilor,
creșterea costurilor proiectului și chiar influențarea negativă a relațiilor dintre participanții la proiect.
Cu toate că la nivel mondial s-au efectuat ample cercetări privind determinarea cauzelor
litigiilor în proiectele de construcții, prin intermediul studiilor întreprinse pe bază de chestionare sau
derivate din jurisprudență, constant aceleași variabile au fost identificate în cadrul proiectelor,
variabile care se aplică perfect și industriei naționale. În mod paradoxal, deși identificate la nivel
mondial, acestea au fost constant ignorate ele continuând să se manifeste în proiectele de investiții
din Romania și în prezent.
În cadrul cercetării noastre, am încercat, ca folosind experiența internațională, să utilizăm
rezultatele cercetărilor științifice pe tema cauzelor generatoare de disputelor în domeniul
construcțiilor din ultimele trei decenii.
Unii dintre primii autori88 preocupați de cauzele care generează conflicte între părți în cadrul
proiectelor de construcții internaționale au identificat ca și primordiale două cauze, respectiv erorile
de proiectare și deciziile discreționare și obligatorii de modificare a proiectelor din partea
Beneficiarilor.
Un alt reputat autor89 observa că dimensiunea din ce în ce mai complexă a proiectelor de
construcții, rezultând din documente contractuale la fel de complexe, poate genera adesea și dispute
la fel de ample.
Magnitudinea și durata lucrărilor, numărul mare de părți implicate în proiect, documentele
contractuale nu întotdeauna bine elaborate și/sau executate, planificarea inadecvată, problemele
financiare și problemele de comunicare pot deraia un proiect și pot conduce la un litigiu sau arbitraj
complicat, la creșterea costurilor și la o afectare iremediabilă a comunicării și a relațiilor dintre părți.
Într-o altă opinie90, cauzele care generează litigii ar putea fi așteptările nerealiste ale părților
față de rezultatele proiectului, documentele contractuale ambigue, comunicarea viciată între
87 S.Cheung, H.Suen, M.Leung, Convergent views of neutrals and users about alternative dispute resolution, ASCE Journal of Management in Engineering, vol.20, nr.3, 2004, pp.88-96 88 J.Diekmann, M.Nelson, Construction claims: frequency and severity articol publicat în Journal of construction engineering and management, vol.111, nr.1, 1985, pp.74-81 89 M. Harman, Resolution Of Construction Disputes: A Review of Current Methodologies,articol publicat în Leadership and Management in Engineering, 2003, vol.3, nr.4, pp.187-201
41
participanții la proiect sau lipsa spiritului de echipă și a coordonării corespunzătoare, iar alt autor91
aprecia că întârzierile la plată și bugetul incorect al proiectului, performanţele slabe, neglijenţa,
calitatea slabă a lucrărilor și incorecta administrare ar fi cauzele principale ale litigiilor în construcții.
În cerectarea factorilor care generează dispute a contribuit și un alt autor92, care atribuia eșecul
proiectelor și apariția disputelor mai multor cauze cum ar fi alocarea incorectă a riscurilor, țintele
nerealiste de timp, cost sau calitate ale beneficiarului, adversitățile culturale ale industriei, tipul de
contract necorespunzător și așteptările nerealiste de informare. Printre cauzele identificate au fost
incluse și răspunsuri necorespunzătoare, clienți lenți, informații inexacte de proiectare, documentație
de proiectare inexactă, formă necorespunzătoare a contractului, administrare inadecvată a
contractelor și selectarea necorespunzătoare a contractorilor.
Alți autori 93 sugerează că de fapt o combinație de factori de incertitudine, probleme
contractuale și comportament oportunist ar sta de fapt la baza disputelor. Gradul mare de
incertitudine care predomină în proiectele de construcție poate duce la o planificare incorectă, mai
ales atunci când informațiile nu sunt disponibile. Când incertitudinea este ridicată, schițele și
specificațiile inițiale se vor schimba invariabil, iar echipa de proiect va trebui să rezolve problemele
pe măsură ce acestea apar în timpul construcției. Când părțile încheie un contract, iar o clauză
specifică nu reflectă un eveniment neprevăzut sau este interpretată în funcție de împrejurările
particulare care au apărut, atunci există un potențial de oportunism. În acest caz, există probabilitatea
ca o parte să exploateze sau să întârzie intenționat celalaltă parte pentru a-și maximiza câștigul.
În opinia noastră toți acești factori identificați în literatura de specialitate, la care, în urma
cercetărilor noastre practice, putem adăuga și vicii legate de procedurile de achiziții, începând cu
durata excesiv de mare a procedurilor de achiziții, care afectează corectitudinea ofertelor la
momentul final al încheierii contractului și până la vicii ale caietelor de sarcini, apoi determinarea
ambiguă a scopului proiectului, condițiile climatice sau geologice deosebite și instabilitatea
economică și legislativă reprezintă elemente de care părțile sunt obligate a ține seamă.
Scopul pentru care am apreciat util a include în cadrul lucrării aceste elemente este acela de a
contribui la sensibilizarea factorilor de decizie în cadrul proiectelor cu privire la necesitatea
imperioasă de schimbare în mod fundamental a proceselor de lucru, a politicilor și procedurilor,
90 D.Bristow, The new CCDC 2: facilitating dispute resolution of construction projects articol publicat în Construction Law Journal, vol.11, nr.2, 1995, pp.95-117 91 J.Conlin, D.Langford, P.Kennedy, The relationship between construction procurement strategies and construction contract disputes, Editura Taylor & Francis, 1996, p. 360. 92 M.Kumaraswamy, Conflicts, claims and disputes articol publicat în Engineering, Construction and Architectural Management, vol.4, nr.2, 1997, pp.95- 111 93 P.Mitropoulos, G.Howell, Model for understanding preventing and resolving project disputes, articol publicat în ASCE Journal of Construction, Engineering and Management, vol.127, nr.3, 2001, pp.223-231.
42
precum și a comportamentelor ce trebuie să se schimbe în mod concertat, pentru a atinge dezideratul
final de reducere a incidenței disputelor în construcții.
Din literatura94 internațională a rezultat ideea că părțile implicate, contextul economic și politic
specific și caracteristicile particulare ale proiectelor majore de construcție fac ca litigiile să fie
inevitabile. În cazul țărilor care nu au o amplă experiență în domeniul proiectelor de construcții
internaționale, așa cum este cazul României, disputele au fost în cele mai multe cazuri soluționate de
organismele arbitrale din afara jurisdicțiilor naționale, cu costuri mari și cheltuieli importate pentru
statul român.
Autorii citați, considerau îngrijorător faptul că cetățenii statelor care au aderat mai tarziu la
Uniunea Europeană trebuie să suporte greutatea proceselor arbitrale costisitoare, cu efectul
concomitent al întârzierilor de finalizare a proiectelor și cu creșterea costului final al proiectului, însă
în opinia noastră nu este de negligat faptul că soluționarea pe plan intern a litigiilor aferente
proiectelor majore de construcții poate constitui o provocare pentru specialiștii dreptului din
România, care poate nu au experiența necesară acestui tip de proiecte internaționale, doctrina și
jurisprudența națională fiind insuficiente.
În încercarea de a contracara aceste potențiale efecte negative, o schimbare de paradigmă cu
rezultate imprevizibile pentru moment, s-a produs odata cu intervenția în piață a contractului
național, unde competența de soluționare a litigiilor a fost exclusă jurisdicției statale și încredințată
Curții de Arbitraj Internațional de pe Lângă Camera de Comerț și Industrie a României, însă efectele
acestei schimbări sunt premature și incerte motiv pentru care ne rezumăm doar la a le identifica, cu
mențiunea că acestea nu au făcut obiectul cercetării noastre. Cu toate acestea, nu poate trece
neobservat faptul că legiuitorul român nu s-a concentrat pe identificarea unor soluții reale pentru
prevenirea litigiilor, rezumându-se numai la a crea aparența minimizării costurilor arbitrajului prin
excluderea competenței ICC și stabilirea competenței exclusive de soluționare a disputelor în
favoarea Curții de Arbitraj de pe langă Camera de Comerț a României, fără a realiza un studiu
aprofundat al eligibilității și efectelor acestei măsuri.
CONCLUZII
În concluziile lucrării am oferit un raspuns la intrebarea pivot a lucrării, "În ce măsură sunt
compatibile contractele FIDIC cu prevederile legale din România privind antrepriza de lucrări de 94 J.Mante, I.Ndekugri, N.Ankrah, Resolution Of Disputes Arising From Major Infrastructure Projects In Developing Countries, articol consultat în 3 august 2018, https://www.irbnet.de/daten/iconda/CIB_DC24504.pdf
43
construcții?", conferind și o aplicabilitate practică lucrării prin înaintarea unei propuneri de lege
ferenda, reprezentând un ansamblu de Reguli de Procedură de Adjudecare a Disputelor, care a fost
deja ratificat de Asociația Adjudecătorilor din România prin Hotărârea Consiliului Director AAR
nr.10 din 01.10.2018 și care a intrat în vigoare în 01.01.2019, fiind obligatoriu pentru toți
adjudecătorii înscriși în Tabloul Național al Adjudecătorilor din România.
În urma cercetării științifice întreprise în cadrul acestui demers doctoral, concluzia generală
este că ne aflăm într-o epocă caracterizată de inovație, iar prin inovație nu înțelegem numai inovația
tehnică, care a acaparat în totalitate mediul economic global, ci și inovația juridică, contractul
FIDIC, tema noastră de cercetare, fiind un exponent al procesului de inovație juridică.
Fundamentul acestui demers doctoral a fost consolidat pe vidul doctrinar național în care se
manifestă raporturile juridice aflate sub incidența condițiilor contractuale FIDIC. În mod paradoxal,
deși aceste contracte standardizate internaționale sunt folosite în industria construcțiilor din România
de peste două decenii, iar valorile totale ale proiectelor având la bază contracte FIDIC se ridică la
zeci de miliarde de euro, doctrina internă și jurisprudența sunt deficitare.
Valorificând experiența noastră de teoretician dar și practician al dreptului construcțiilor,
implicat în numeroase proiecte derulate sub imperiul contractelor FIDIC, am concretizat demersul
nostru de cercetare științifică multidisciplinară cu caracter bivalent, pe de o parte răspunzând la
întrebarea fundamentală "în ce măsură sunt compatibile contractele FIDIC cu prevederile legale din
România privind antrepriza de lucrări de construcții?" și pe de altă parte elaborând o propunere de
"Reguli de Procedură de Adjudecare a Disputelor" armonizată cu legislația națională, care a fost
transmisă spre aprobare și a fost ratificată de Asociația Adjudecătorilor din România.
În ceea ce privește răspunsul la întrebarea fundamentală care a generat acest demers științific,
răspunsuri parțiale au fost argumentate pe tot parcursul lucrării și evidențiate în concluziile fiecărui
capitol. Cu toate acestea, sumarizând cercetarea noastră privind geneza și evoluția contractelor
FIDIC în peisajul juridic național, am constatat că, fără a fi nici pe departe perfecte, aceste forme
standardizate, supuse unui proces constant de revizuire și adaptare la sfera juridică a mileniului al
III-lea, sunt marcate de emergenţa unor principii noi, al consensului, al loialităţii şi al celerităţii,
aceste principii constituind garanţiile necesare noii democraţii procedurale mondiale, guvernate de
instituția compromisului acceptabil.
Curiozitatea științifică de a analiza rațiunile ce au stat la baza demersului legiuitorului român
de a transpune în legislația națională Condițiile Contractuale FIDIC, ne-a dus la concluzia că scopul
urmărit a fost alinierea țării noastre la tendințele internaționale, prin asigurarea unui cadru flexibil și
eficient pentru derularea contractelor de lucrări prin utilizarea în mod unitar, a unor modele de
44
contract ale căror clauze și a căror eficacitate au fost deja consacrate la nivel internațional de peste
cincizeci de ani.
Căutând răspunsul la întrebarea pivot a cercetării noastre am clarificat statutul juridic al
contractelor FIDIC în peisajul dreptului național, demonstrând în cadrul lucrării că, deși la origini
contractele FIDIC au avut statutul de uzanțe convenționale, în timp acestea au dobândit statutul de
uzanțe normative, având valoare de normă de drept cu o existență proprie, independentă de voința
individuală a părților contractante. Procesul de tranziție al contractelor FIDIC de la statutul de uzanțe
convenționale la statutul de uzanțe normative, analizat pe larg în cadrul lucrării, vine în completarea
răspunsului la întrebarea fundamentală asigurându-ne de ceritudinea forței juridice superioare a
uzanței normative de care se bucură contractele FIDIC în dreptul intern.
Rațiunea pentru care ne-a frământat întrebarea pivot pe tot parcursul cercetării noastre, derivă
din temerea rezonabilă că aceste contracte, elaborate sub influența dreptului anglo-saxon, chiar dacă
au fost concepute cu scopul de a fi utilizate la nivel internațional sub diferite jurisdicții, ar putea fi
totuși incompatibile cu normele de drept intern. Această temere s-a dovedit a fi nejustificată,
deoarece, așa cum am demonstrat pe tot parcursul lucrării, contractele FIDIC pot fi încadrate
indubitabil în categoria contractelor de antrepriză de lucrări de construcții prevăzute de Codul Civil,
acestea îmbrăcând toate caracterele juridice specifice acestor contracte numite și delimitându-se clar
de alte contracte civile ce conțin elemente comune.
Apreciem că prin rezultatele obținute în urma cercetării noastre, putem contribui la creșterea
notorietății condițiilor contractuale FIDIC la nivelul societății românești, contribuind astfel la o
aplicare unitară a acestor contracte internaționale standardizate la nivelul societății românești, fapt ce
va putea îmbunătăți sistemul de management tehnico-juridico-financiar, evitând astfel posibilele
deficiențe sistemice, cu atât mai mult cu cât, în demersul nostru doctoral am atins și un element de
noutate absolută, realizând o analiză comparatistă a Condițiilor Generale de Contract FIDIC cu
Condițiile Generale de Contract de Antrepriză de Construcții Național, abia lansate pe piața
construcțiilor din România în anul 2018.
Fără a contrazice concluzia finală a lucrării privind nivelul de compatibilitate a contractelor
FIDIC cu normele de drept intern, pe parcursul cercetării noastre am identificat în cadrul
contractului FIDIC o instituție juridică nouă, o formă de justiție hibrid, specifică acestui contract și
fără corespondent direct în dreptul național.
Această instituție, denumită adjudecarea Disputelor de către Comisia de Adjudeare a
Disputelor (CAD) reprezintă o metodă alternativă de soluționare a litigiilor recunoscută la nivel
internațional, utilizarea sa fiind preponderentă în rândul statelor aflate sub jurisdicția dreptului
45
anglo-saxon. Cu toate acestea, în peisajul juridic autohton adjudecarea disputelor rămâne o mare
necunoscută, cu toate că legiuitorul național încurajează formele alternative de soluționare a
disputelor, reglementând în dreptul intern atât medierea cât și arbitrajul.
La începutul demersului nostru compatibilitatea contractului FIDIC cu normele de drept intern
a fost pusă la îndoială, motiv pentru care am procedat la analiza juridică aprofundată a acestei
metode de soluționare a litigiilor, atât la nivel doctrinar cât și jurisprudențial, în scopul de a stabili
dacă și în ce condiții contractul FIDIC rămâne compatibil cu dreptul intern și poate fi utilizat sau nu.
Răspunsul în ceea ce privește legalitatea și validitatea acestei proceduri hibride, dar și
calificarea sa juridică le-am găsit în jurisprudența internă, Înalta Curte de Casație și Justiție prin
Decizia nr. 4613/2012 certificând că “etapa adjudecării disputei potrivit Condițiilor generale ale
contractului (n.r.FIDIC) se poate finaliza printr-o hotărâre care să devină obligatorie pentru părți
doar în ipoteza în care nu se notifică dezacordul, în caz contrar această etapă se continuă cu cea a
derulării arbitrajului propriu-zis, în înțelesul stabilit prin inserarea clauzei compromisorii.”
În consecință jurisprudența națională confirmă validitatea și compatibilitatea procedurii de
adjudecare a disputelor hotărârii CAD cu normele de drept intern, iar în lumina dreptului
internațional această decizie reprezintă o hotărâre arbitrală în înțelesul Convenției O.N.U. din 10
iunie 1958 în ipoteza în care nu se notifică dezacordul, în termenul prevăzut în contract.
Așadar, rezumând într-o singură frază concluzia ce se desprinde în urma acestui amplu demers
de cercetare științifică, putem afirma cu tărie și argumente de necontestat, compatibilitatea
condițiilor contractuale FIDIC cu normele de drept intern.
46
BIBLIOGRAFIE
A. Acte normative
***Codul Civil de la 1864
***Codul de Procedură Civilă al României din 9 septembrie 1865
***CONVENTIA din 4 noiembrie 1950 pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, amendata prin Protocoalele nr. 3, 5 si 8 si completata prin Protocolul nr. 2, semnata
la Roma
***Directiva Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene 2008/52/CE privind
anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, seria L nr. 136 din 24 mai 2008
***Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind
soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr.
2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE (Directiva privind SAL în materie de consum) publicată în
Jurnalul Uniunii Europene nr.L165/18 iunie 2013
***Hotarârea nr. 1405 din 28.12.2010 privind aprobarea utilizării unor condiţii contractuale ale
Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC) pentru
obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport de interes naţional, finanţate din
fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial. 51 din 20-ian-2011
***Hotărârea 901/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice,
publicată în Monitorul Oficial 881 din 25.11.2015
***Hotararea nr. 343 din 18 mai 2017 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind
aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora,
publicată în Monitorul Oficial cu numărul 406 din data de 30 mai 2017
***Hotărârea Guvernului nr. 1 din 10 ianuarie 2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi
specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii
finanţate din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 26 din data de 11 ianuarie
2018
***Legea 31/1990 societăţilor – Republicată în Monitorul Oficial nr.1066 din 17.11.2004
***Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicata
în Monitorul Oficial nr. 933 din 13.10.2004, cu modificările și completările ulterioare
***Legea 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept international privat, publicată în
Monitorul Oficial nr.245 din 01.10.1992
47
***Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 561 din 25 iulie 2016, republicată în Monitorul Oficial cu numărul 765 din data de 30
septembrie 2016
***Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe – REPUBLICARE, publicată în
Monitorul Oficial 489 din 14.06.2018
***Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul
Oficial cu numărul 663 din data de 23 octombrie 2001
***Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicata, publicată
în Monitorul Oficial 470 din 26.06.2014
***Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, publicată în Monitorul Oficial 1154 din
07.12.2004
***Legea nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicata
în Monitorul Oficial cu numărul 441 din data de 22 mai 2006
***Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
409 din 10 iunie 2011
***Legea nr.134/2010 privind Codul de Procedură Civilă republicată în Monitorul Oficial
nr.247/10.04.2015
***Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, Publicată în Montorul Oficial nr.390 din data de 23
mai 2016
***Legea 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial 391 din 23.05.2016
***Memorandumul din 20/10/1998
***Memorandumul din 30/12/1999
***Memorandumul din 06/11/2000
***Memorandumul din 22/12/2000
***Memorandumul din 11/12/2002
***Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii publicate în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 193 din 27 martie 2009
***Norma metodologică din 09/09/1996, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 232bis din
26/09/1996, privind conținutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare - al documentelor de
licitație, al ofertelor și al contractelor pentru executia investițiilor
***Ordinul Ministrului Economiei şi Comerţului nr. 172/2003 privind aprobarea formei contractului
de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi refacere a mediului/conservare, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I nr. 887 din 12 decembrie 2003
48
***Ordinul Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 146/2011 privind aprobarea condiţiilor
contractuale speciale ale contractelor pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi ale
contractelor pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale
Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC), pentru
obiective de investiţii din domeniul infrastructurii rutiere de transport de interes naţional, finanţate
din fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 188 din 17 martie 2011,
cu modificările si completările ulterioare
***Ordinul Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 1033/2011 pentru aprobarea condiţiilor
contractuale speciale privind contractele pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi
cele privind contractele pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti, proiectate de către beneficiar,
ale Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC), pentru
obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport cu metroul, finanţate din fonduri
publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 13 ianuarie 2012
***Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizare Achiziţiilor
Publice nr. 138/2012 privind aprobarea modelelor de documentaţii standardizate pentru atribuirea
contractelor de lucrări pentru proiectele de investiţii din domeniul de transport rutier care utilizează
condiţiile contractuale ale Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi in Domeniul
Construcţiilor (FIDIC) Cartea Roşie şi Cartea Galbena, articolul 4, publicat in Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 324 din 14 mai 2012
***Ordinul Comun al Ministrului Mediului şi Pădurilor şi al Preşedintelui Autorităţii Naţionale
pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr. 2266/335/2012 privind aprobarea
modelelor de documentaţii standardizate aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie
de lucrări publice pentru proiectele de „proiectare şi execuţie de staţie de tratare a apei/staţie de
epurare de ape reziduale", „execuţie de reţele de canalizare şi reţele de alimentare cu apă",
„proiectare şi execuţie de staţie de sortare, compostare şi tratare mecano-biologică a deşeurilor",
„execuţie de depozit conform de deşeuri" Anexa nr. 1, Capitolul 1 „Clauze Contractuale
Obligatorii”, Anexa nr. 2, Capitolul 1 „Condiţii Contractuale Obligatorii”, Anexa nr. 3, secţiunea 1.1
„Condiţii Speciale de Contract” şi Anexa nr. 4, secţiunea 1.1 „Condiţii Speciale de Contract” din
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 20 iunie 2012, cu completările
ulterioare
***Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1317/2014 pentru aprobarea condiţiilor contractuale
speciale privind contractele pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi cele privind
contractele pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale Federaţiei
49
Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC) pentru obiective de
investiţii din domeniul infrastructurii de transport feroviar, finanţate din fonduri publice, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2014
***Ordinul nr. 901 din 5 mai 2015 privind aprobarea Metodologiei de emitere a avizului tehnic de
către Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. pentru documentaţiile tehnico-economice aferente
obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 372
din data de 28 mai 2015
***Ordinul nr. 600 din 30 mai 2017 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului
Transporturilor şi Infrastructurii nr. 146/2011 privind aprobarea condiţiilor contractuale speciale ale
contractelor pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi ale contractelor pentru
construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale Federaţiei Internaţionale a
Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC), pentru obiective de investiţii din
domeniul infrastructurii rutiere de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice
***Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008
privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale Roma I, JO L 177, 4.7.2008
***Decizia Curții Constituționale nr. 266/2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 200 din Codul de procedura civila, precum si celor ale art. 2 alin. (1) si (12) si art.
601 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, din Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 464, din 25 iunie 2014
B. Lucrări de autor
1. S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, Drept comercial, ed. a III-a, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004
2. S. Angheni, Raporturile juridice dintre profesioniștii-comercianți, Ed CH Beck, București, 2014
3. J. Adriaanse, Construction Contracts Law: The Essentials, ediția a III a, Editura Palgrave
Macmillan, Basingstoke, 2010
4. P. H. Antonmattei, J. Raynard, Droit civil. Contrats speciaux, Ed.Litec, Paris, 2000
5. M. Avram, Actul unilateral în dreptul privat, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006
6. J. Barclay, A comparison between traditional and non-traditional forms of contracting for the
procurement of building projects, BSc thesis, School of Construction Management, Queensland
University of Technology, 1994
7. C. A. Baker, The Companion to British History, Ed.Routledge, Londra, 2001
8. N. Bunni, “Construction Insurance and the Irish Conditions of Contract”, Ed. Elsevier Applied
Science Publishers Ltd., Londra, 1986
50
9. N. Bunni, “Risk & Insurance in Construction”, Ediția a 2 a, Ed. Spon Press, New York, 2003
10. N. Bunni, “The FIDIC Forms of Contract”Ediția a 3 a, Ed. John Wiley & Sons, 2005
11. S. Brădeanu, I. Rucăreanu, Obiectul dreptului civil, în Tratat de drept civil. Partea Generală,
vol.I., Ed. Academiei, Bucuresti, 1967
12. E. Baker, B. Mellors, S. Chalmers, A. Lavers, FIDIC contracts: Law and Practice, Ed. Informa
Law, Abingdon, 2009
13. F. Baias, E.Chelaru, R.Constantinovici, I.Macovei, Noul Cod Civil - Comentariu pe articole,
ediția a 2 a, Editura CH Beck, Bucuresti, 2014
14. M.L. Belu Magdo, Contracte comerciale tradiţionale şi moderne – Ed. Tribuna Economică,
Bucuresti, 1996
15. G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil.Partea generală, Ed. Hamangiu, București, 2012
16. G. Boroi, Drept civil. Partea generală. Persoanele, ed. a IV-a, revizuită şi adăugită, Ed.
Hamangiu, Bucuresti, 2010
17. C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale în reglementarea noului Cod civil, Ed.
Hamangiu, București, 2013
18. Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2003
19. S.H. Blake, J. Browne, S. Sime, A practical approach to alternative dispute resolution, editia a
IV a, Editura Oxford University Press, Oxford, 2016
20. R. Bernstein, J. Tackaberry, A. Marriott, D. Wood, Handbook of Arbitration Practice, Editura
Sweet & Maxwell, Londra, 1997
21. L.R. Boilă, Răspunderea civilă delictuală obiectivă, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008
22. K. Charmaz, Constructing grounded theory: A practical guide through qualitative analysis, Editura
Sage Publications Ltd., Londra, 2006
23. M. Conaglen, Fiduciary Loyalty, Editura Hart, Oxford, 2010
24. H. Clamp, S. Cox, S. Lupton, Which Contract?: Choosing the Appropriate Building Contract.
Editura RIBA Publishing, 2007
25. J. W. Creswell, Qualitative inquiry & research design: Choosing among five approaches, Editura
Sage Publications, Inc., Londra, 2007
26. H. Collins, The law of contract, Cambridge University Press, Cambridge, 2003
27. M.N. Costin, Dicţionar de drept internaţional al afacerilor, vol. III, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,
1996
51
28. M.N. Costin şi S. Deleanu, Dreptul comerţului internaţional, vol. II, Partea specială, Ed. Lumina
Lex, Bucureşti, 1995
29. D. Chirică, Drept civil. Contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997
30. V. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu, Drept procesual civil. Drept execuțional civil. Arbitraj.Drept
notarial, Ed. Național, București, 2013
31. O. Căpăţînă, Titlul gratuit în actele juridice, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2003
32. D. Chirică, Drept civil. Contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997
33. M.N. Costin, M.C. Costin, Dicţionar de drept civil, vol. I, A-C, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997
34. J. Conlin, D. Langford, P. Kennedy, The relationship between construction procurement
strategies and construction contract disputes, Editura Taylor & Francis, 1996
35. O. Currie, R. Robey, Construction contracts and litigation, Editura Wiley, New York, 1988
36. M. Cutts, S.Maher, S. The Plain English Story, Editura Whaley Bridge, 1986
37. C. Chern, Chern on Dispute Boards Practice and Procedures, Blackwell Publishing, Oxford,
2008
38. V.Ciobanu, G. Boroi, T. Briciu, Drept procesual civil, Edit. CH Beck, 2011
39. L. Cadiet, Droit judiciaire prive, ediția a 3 a, Editura Litec, 2000
40. St.D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, ed. a II-a revăzută și adăugită, Ed. Universul
Juridic, București, 2011
41. St.D. Cărpenaru, L. Stănciulescu, V. Nemeş, Contracte civile şi comerciale. Cu modificările
aduse de Codul civil 2009, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009
42. D. Chappell, Building Contract Claims, ediția a 5 a, Ed. Blackwell Publishing, 2011
43. I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. I, Ed. Wolters Kluwer, București, 2010
44. Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, Bucureşti, 1999
45. I. Dogaru, Drept civil. Contractele speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004
46. I. Dogaru, Drept civil. Idei producătoare de efecte juridice, Ed. All Beck, București, 2002
47. R. David, English Law and French Law: A Comparison in Substance, Ed. Stevens & Sons,
London, 1980,
48. I. Duncan Wallace, The International Civil Engineering Contract. A Commentary on the
F.I.D.I.C. International Standard Form of Civil Engineering and Building Contract, Ediția 1, Ed.
Sweet & Maxwell, 1974
49. G. Dannemann, S. Vogenauer, The Common European Sales Law in Context. Interactions with
English and German Law, Ed. Oxford University Press, Oxford, 2013
52
50. Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, ed. a IV-a actualizată de L. Mihai şi R.
Popescu, Ed. Universul Juridic, Bucureşti 2006,
51. F. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, vol.2, Ed. Universul Juridic, 2006
52. I. Dogaru, E.G. Olteanu, L.B. Săuleanu, Bazele dreptului civil. Vol. IV Contracte special, ed. CH
Back (2009)
53. R. Dincă, Contracte civile speciale în Noul Cod Civil, Ed. Universul Juridic, București, 2013
54. F. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, ediţia a II I-a, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2001
55. I. Deleanu, S. Deleanu, Mică enciclopedie a dreptului. Adagii şi locuţiuni latine în dreptul
românesc, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000
56. I. Deleanu, S. Deleanu, Mică enciclopedie a dreptului, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 2000
57. H. Dumitrescu, Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2012
58. I. Deleanu, Arbitrajul intern, în vol. Arbitrajul intern şi international, Ed. Rosetti, 2005
59. I. Deleanu, Tratat de procedură civilă - Din perspectiva Noului Cod de procedură civilă,
Volumul I, Ed. Wolters Kluwer România, Bucureşti, 2010
60. A.Estache, A selected survey of recent economic literature on emerging infrastructure policy
issues in developing countries, Editura The World Bank, 2004
61. C. Elliot, F Quinn, Contract Law, ediția a IV a, Editura Pearson, 2011
62. M. Fontaine, Les clauses de hardship, aménagement conventionnel de l’imprévision dans les
contrats à long terme în Droit et Pratique du Commerce International, 1976, passim
63. P.Fenn, E. Davies, M. O'Shea, Dispute resolution and conflict management in construction: an
international review, Editura Taylor & Francis, 1998
64. I. Filipescu, A. Filipescu, Tratat de drept international privat, Ed.Universul Juridic, București,
2005
65. A. Fellmeth, Guide to latin and international law, Ed. Universității Oxford, Oxford, 2009
66. I.P. Filipescu, Drept civil. Teoria Generală a obligațiilor, Ed.Actami, București, 1997
67. I.P. Filipescu, Drept civil. Dreptul de proprietate și alte drepturi reale, Ed. Actami, București,
1998
68. G.S.Hök, FIDIC-A Guide for Practitioners, Ed. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2010
69. R. Geamanu, Clauza de hardship în contracte comerciale internationale, ediția a 2-a, Editura
Hamangiu, Bucuresti, 2015
70. J.P.Groton, Supplementary to Alternative Dispute Resolution in the Construction Industry,
Editura Wiley Law Publications, 1992
53
71. S. Guinchard, F. Ferrand, C. Chainais, Procedure civile, Ed. Dalloz, 2011
72. J. Grandmoulin, De l'unite de la responsabilite ou Nature delictuelle de la responsabilite pour
violation des obligations contractuelles avec Application a la combinaison de la responsabilite
& de l'incapacite, Editura Typographie Alphonse Le Roy, Rennes, 1892
73. S. Gates, The Negotiation Book: Your Definitive Guide to Successful Negotiating, Editura Wiley,
2015
74. Gh. Guțu, Dicționar latin-roman, Ed. Științifică, București, 1993
75. S.G.Goldberg; E.A. Frank; N.H. Rogers, Dispute Resolution: Negotiation, Mediation, and Other
Processes, Ediția a 2a, Editura Little, Brown and Company, Boston 1992
76. W. Hughes, R. Champion, J. Murdoch, Construction Contracts Law and Management, ediția a
V-a, Ed. Routledge, 2015
77. J. Hinze, Construction Contracts, ediția a III a, Editura Mc Graw Hill, New York, 2011
78. J. Huet, Traité de droit civil. Les principaux contrats spéciaux, L.G.D.J., Paris, 2001
79. C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, vol. II, Ed. All Beck,
Bucureşti, 2002
80. A.C. Howard, The evolution of RIBA form of contract, Editura NFBTE Londra, 1952
81. A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, vol. II, ediția a IV-a, 2005
82. A.Istrate, Daunele-interese în materie comercială. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti,
2006
83. V. Jaeger, S. Hok, FIDIC-A Guide for Practitioners, Editura Springer-Verlag Berlin Heidelberg
2010
84. S. Jarvin,Y. Derains, ICC Arbitral Awards 1974–1985, ICC Publication Nr. 433, Editura ICC
Publishing SA, Paris, 1990
85. S. Jarvin,Y. Derains, J.Arnaldez, Collection of ICC Arbitral Awards 1986–1990, Editura Kluwer
Law International,Paris, 1994
86. R. Kreitner, Calculating Promises: The Emergence of Modern American Contract Doctrine, Ed.
Stanford University, California, 2007
87. G. Korobkin, A common law aproach to contracts, Ed. Wolters Kluver, 2012
88. H. Kotz, European Contract Law, ediția a II a, tradusa de G. Martens, Editura Universitatii
Oxford, 2017, passim
89. L. Klee, International Construction Contract Law, Editura Wiley-Blackwell, 2015
90. I. Leș, Tratat de drept procesual civil, ed. a 5-a, Ed. C.H. Beck, București, 2010
54
91. M. Lehmann, S. Leible, European Contract Law and German Law, Editura Wolters Kluwer,
2013
92. M. Lew, A. Mistelis, S. Kröll, Comparative International Commercial Arbitration, Ed.Kluver
Law International, Olanda, 2003
93. C. Larroumet, Droit civil. Les obligations. Le contrat, Tome III, Conditions de formation, Ed.
Economica, Paris, 2007
94. S. Low, Marketing Research for the Global Construction Industry, Editura Nus Press, 1993
95. M. Li, New Engineering Contract (NEC) 1993 as Radical Changes to the Malaysian Standard
Forms of Contract. M.Sc. Thesis, Universitatea Tehnologică din Malaesia, 2006
96. D. Lowe, R. Leirimger, Commercial Management of Projects: Defining the discipline, Editura
Oxford Blackwell Publishing, Oxford, 2006
97. P. Malaurie, L. Aynes, P. Gautier, Drept civil. Contractele speciale, Traducere a editiei a 3 a din
limba franceză, Ed. Wolters Kluver, 2009
98. A.M. Mateescu, Daunele-interese în materie comercială. Practică judiciară, ed. a 2-a, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2009
99. F. Moţiu, Contractele speciale în Noul Cod Civil, ed. a IV-a revăzută şi adăugită, Ed. Universul
Juridic, 2013
100. C. Moore, The Mediation Process, Ed. Jossey Bass, San Francisco, 1989
101. B. Markesinis, H.Unberath, A.Johnstone, The German Law of Contracts, editura Hart, 2015
102. M. Mann, Commercial Contracts in Germany, Editura CH Beck, 2015
103. I. Macovei, Dreptul comerțului international, vol. I, ed. C. H. Beck Press, București, 2006
104. D. Mazilu, Dreptul comerțului international-Partea Generală, ed. Lumina Lex, București, 1999
105. Ph. Malaurie, L. Aynès, Ph. Stoffel-Munck, Drept civil. Obligaţiile, Editura Wolters Kluwer
România, Bucureşti, (2010)
106. J.M. Mousseron, Technique contractuelle, Ed. Fr. Lefebvre, Paris 1999
107. D. Macovei, I.E. Cadariu, Drept civil. Contracte, Ed. Junimea, Iaşi, 2004
108. John Murray, A Dictionary of Greek and Roman Antiquities, Londra, 1875
109. I. Micescu, Drept civil. Curs de teoria generală a drepturilor de creanţă, Ed. Themis Cart,
Slatina, 2004
110. M. Nicolae, Codex Iuris Civilis, Noul Cod civil, ediţie critică, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,
2012, Tomul I
111. D. Osborne, T.Gaebler, Reinventing Gouvernment: How the Entrepreneurial Spirit is
Transforming in the Public Sector, Ed. Plume, New York, 1992
55
112. G.Powell, Construction Contract Preparation and Management, ediția. a II-a, Editura
Macmillan, Londra, 2016
113. N.Popa, Teoria generală a dreptului, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005
114. L. Pop, F.Popa, S.Vidu, Curs de drept civil. Obligațiile, Ed. Universul Juridic, București, 2015
115. L. Pop, Teoria generală a obligațiilor, ed. Luminalex, Bucuresti, 2000
116. L. Pop, Tratat de drept civil. Obligaţiile, vol. II, Contractul, Ed. Universul juridic, Bucureşti,
2009
117. M. Pivniceru, Efectele juridice ale contractelor aleatorii, Ed. Hamangiu, 2009
118. I.F. Popa, Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor în noul Cod Civil, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2012
119. D.O. Pătraşcu, Munca prin agent de muncă temporară, ed. a II-a, Ed.Leadermark, Bucureşti,
2012
120. T. Prescure, A. Ciurea, Contracte civile, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007
121. L. Pop, Dreptul de proprietate și dezmembrămintele sale, Ed. Lumina lex, București, 1996
122. P. Perju, Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012
123. A. Pop, Gh. Beleiu, Drept civil. Teoria generală a dreptului civil, Universitatea Bucureşti,
Facultatea de Drept, 1980
124. V. Powell-Smith, D. Stephenson, Civil engineering claims, Editura Wiley-Blackwell, 1999
125. O.Podaru, Drept administrativ,Vol.II-Dreptul administrativ al bunurilor, Ed. Hamangiu, 2011
126. A.Polinsky, E.Shavell, Handbook of Law and Economics, Editura Hermalin, Katz, and
Craswell, 2007
127. D.Le Roy, La force majeure dans le commerce international, Thèse,Université de Paris I, 1991
128. J. Ridderstråle, K. Nordström, Funky Business Forever, editia a 3-a, Ed. Blackwell, Londra,
2007
129. I. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Vasilescu, Introducere în dreptul civil, vol. 2, Ed. Sfera Juridică,
Cluj-Napoca, 2007
130. D. Rădescu, E. Rădescu, G. Stoican, Dicţionar de drept civil şi proceduri civile, Ed. C.H.
Beck, 2009
131. V. Roș, D. Bogdan, O. Spineanu-Matei, Dreptul de autor și drepturile conexe – Tratat, Ed. All
Beck, București, 2005
132. J.J. Rousseau, Contractul social, Editura Antet, Bucuresti, 2005
133. V. Roş, Arbitrajul comercial internaţional, Ed. R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2000
134. A. Rusu, Executarea obligațiilor. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, București, 2007
56
135. L. Stănciulescu, Dreptul contractelor civile, Editura Hamangiu, 2017
136. E. Savaux, La theorie generale du contract, mythe ou realite?, Editura L.G.D.J., Paris,1997
137. E. Schuser, The principles of German civil law, Editura Universității din Michigan, 1907,
138. W. Strassmann, J. Wells, The Global construction industry, Editura Unwin Hyman, Londra,
1988
139. P. Strassman, J.Wells, Global Construction Industry, Editura Croom Helm, Londra, 1988
140. L.Stănciulescu, Dreptul contractelor civile: Doctrină și jurisprudență, ediția a 3-a revizuită și
adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2017
141. A.D. Sitaru, Tratat de drept comercial international, Ed. Universul Juridic, București, 2008
142. K. Sono, Formation of International Contracts under the Vienna Convention, apud P.
Sarcevic, P. Volken, International Sale of Goods, Ed. Oceana, New York, 1986
143. C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ed. a III-a, Ed. All,
Bucureşti, 1995
144. V. Stoica, Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor civile, Ed. All Educational SA, Bucureşti,
1997
145. C. Stătescu, Răspunderea civilă delictuală pentru fapta altei persoane, ed. 2, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2009
146. E. Safta-Romano, Contracte civile, vol. I, Ed. Graphics, Iasi, 1995
147. I. Stoenescu, Drept procesual civil român, Ed. Didactica și Pedagogica, Bucureşti, 1966
148. L. Săuleanu, S. Rădulețu, Dicţionar de termeni şi expresii juridice latine, Editura CH Beck
149. C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a drepturilor reale, Universitatea
București, 1988
150. V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția 2, Ed. C.H. Beck, București, 2013
151. C. S. Săraru, Contractele administrative, Ed. CH Beck, 2009
152. M. Ionaş Sălăgean, Arbitrajul comercial, Editura All Beck, Bucureşti, 2001
153. A. Toffler, Future Shock, Editura Random House, 1970
154. C. Toader, Drept civil. Contracte speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005
155. I. Turcu, L. Pop, Contractele comerciale, vol. I, Formarea contractelor, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 1997
156. M. Tabârca, Drept procesual civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2005
157. M.Tăbârcă G. Buta, Comentarii privind Codul de Procedură Civilă din 15-sep-2008, Universul
Juridic, București, 2009
158. C.T. Ungureanu, Drept civil.Partea generală.Persoanele, Ed. Hamangiu, București, 2013
57
159. O. Ungureanu, C. Munteanu, Tratat de drept civil. Bunurile.Drepturile reale, Ed. Hamangiu,
2008
160. G. Vermelle, Droit civil. Les contrats spéciaux, Editura Dalloz, Paris, 2000
161. V. Vedinaş, Drept administrativ, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007
162. E. Weitzenböck, English Law of Contract, Ed. Universitații din Oslo, 2012
163. I. Wallace, The International Civil Engineering Contract: A Commentary on the F.I.D.I.C.
International Standard Form of Civil Engineering and Building Contract. Ediția 1, Editura
Sweet Londra, 1974
164. Robert Wysocki, Effective project management: traditional, agile, extreme, Editura Wiley,
ed.7, 2013
165. C.E. Zamşa, Teoria impreviziunii. Studiu de doctrină şi jurisprudenţă, Ed. Hamangiu,
Bucureşti 2006
166. I. Zinveliu, Contracte civile, instrumente de satisfacere a intereselor cetăţenilor, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 1978
167. C. Zamşa, Relaţia dintre răspunderea civilă contractuală şi delictuală în concepţia noului Cod
civil, în Noile Coduri ale României. Studii şi cercetări juridice, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2011
C. Articole, publicaţii, lucrări de cercetare
***A. Abdul-Aziz, Global strategies: a comparison between Japanese and American construction
firms, articol publicat în revista Construction Management &Engineering, Vol 12, no.3, 1994
***L. Anderlini, L.Felli, A.Postlewaite, “Should Courts Always Enforce What Contracting Parties
Write?” articol publicat în revista, Review of Law & Economics, vol.7, nr.1, 2011
*** A. Apetrei, Concesiunea bunurilor imobile aparţinând domeniului privat al unităţilor
administrativ teritoriale, articol publicat în revista Pandectele Române nr.11, 2014
*** A. Ahmed, B. Kayis, S. Amornsawadwatana, A review of techniques for risk management in
projects, Benchmarking, articol publicat în revista An International Journal, vol.14, nr.1, 2007
*** J. Agarwal J. și D.Feils, Political Risk and the Internationalization of Firms: An Empirical
Study of Canadian-based Export and FDI Firms, articol publicat în Canadian Journal of
Administrative Sciences, nr.24, 2007
*** I. Alon and T.T. Herbert, A stranger in a strange land: Micro political risk and the
multinational firm, articol publicat în revista Business Horizons nr.52, 2009
58
*** A. Akintoye, J.Macleod, Risk analysis and management in construction, articol publicat în
revista International Journal of Project Management, vol.15, nr.1, 1997
*** M. Abrahamson, FIDIC Conditions of Contract for Work or Civil Engineering Construction,
Ediția a IV a, articol publicat în revista Proceedings of the Institution of Civil Engineers, vol.84,
nr.1, 1988
*** R. Aziz, Ranking of delay factors in construction projects after Egyptian revolution, articol
publicat în revista Alexandria Engineering Journal, vol. 52, 2013
*** J. Barmann, Pacta sunt servanda. Considérations sur l’histoire du contrat consensuel, articol
publicat în revista Revue Internationale de Droit Comparé, nr. 1, 1961,
*** Ș. Beligrădeanu, Suntem în prezenţa unei contradicţii între concepţia "monistă" a noului Cod
Civil pe de o parte, şi prevederile art. 2.557 alin. (2) din acelaşi cod, coroborate cu existenţa
disciplinei juridice a dreptului comerţului internaţional, pe de altă parte?”, articol publicat în revista
Revista Română de Drept Privat, numărul 5, 2013
*** A. Bubshait, S. Almohawis, Contract procurement: Evaluating the general conditions of a
construction contract, articol publicat în International Journal of Project Management vol12, nr.3,
1994
*** J. Broome, R. Hayes, A comparison of the clarity of traditional construction contracts and of the
New Engineering Contract, articol publicat în International Journal of Project Management vol.15,
nr.4, 1997
*** P.G. Buta, A. Muşat, Limitările în exerciţiul dreptului de autor. Condiţiile în care intervin,
articol publicat în Revista română de dreptul proprietăţii intelectuale nr. 2, 2007
*** D. Bristow, The new CCDC 2: facilitating dispute resolution of construction projects articol
publicat în Construction Law Journal, vol.11, nr.2, 1995
*** Y.Cohen, H. Ornoy, B. Keren, MBTI Personality Types of Project Managers and Their Success:
A Field Survey, articol publicat în revista Project Management Journal, vol.44, nr.3
*** O. Căpăţînă, Constituirea unui tribunal arbitral unipersonal, articol publicat în revista Dreptul
nr. 1, 1997
*** C. Candea, Obligaţia autorităţii publice de a participa la mediere, parte din obligaţia de
cooperare, articol publicat în revista Pandectele Române nr. 11, 2014
*** M. Cohen, N. Gould, ADR: appropriate dispute resolution in the UK construction industry,
articol publicat în revista Civil Justice Quarterly, nr. 17, 1988
59
*** S. Cheung, H. Suen, M. Leung, Convergent views of neutrals and users about alternative
dispute resolution, articol publicat în revista ASCE Journal of Management in Engineering, vol.20,
nr.3, 2004
*** S. Cheung, Critical factors affecting the use of alternative dispute resolution processes in
construction, articol publicat în revista International Journal of Project Management, vol 17, nr.3, 1999
*** J. Diekmann, M.Nelson, Construction claims: frequency and severity, articol publicat în Journal
of construction engineering and management, vol.111, nr.1, 1985
*** R. Eastman, Allocation of Risk in Construction Contracts, articol publicat în revista
International Business Law, nr.12, 1984
***P. J. Edwards, P. A. Bowen, Risk and risk management in construction: a review and future
directions for research, articol publicat în revista Engineering Construction and Arhitectural
Management, Vol. 9, Nr. 5-6, 2002
*** E.A. Farnsworth, "Meaning" in the Law o f Contracts, articol publicat în revista YALE Law
Journal nr 76, (1967)
***S. Fawzy ș.a., Civil Law Context for Understanding Employer’s Payment Obligations under
Common Law FIDIC, articol publicat în revista Journal of Legal Affairs and Dispute Resolution in
Engineering and Construction, Vol.11, Nr.1, 2019
*** P. Fenn, D. Lowe, C. Speck, Conflict and dispute in construction, articol publicat în revista
Construction Management and Economics, vol.15, nr.6, 1997
*** J. Goicovici, Affectio modulus - cauza contractelor-cadru, articol publicat în Revista Romana de
Drept al Afacerilor, nr.3, 2010
***C.M. Gordon, Choosing Appropriate Construction Contracting Method, articol publicat în
revista Journal of Construction Engineering and Management, vol.120, 1994,
*** M. Harman, Resolution Of Construction Disputes: A Review of Current Methodologies, articol
publicat în revista Leadership and Management in Engineering, vol.3, nr.4, 2003
*** C. Hartey, C. Goodier, R. Soetanto, S. Austin, A. Dainty, A. Price, The futures of construction:
a critical review of construction future studies, articol publicat în revista Construction Management
& Engineering, Vol 25, 2007
*** B. Ionescu, Consideraţii teoretice şi practice asupra error in personam, articol publicat în
Revista Română de Drept Privat, nr 1, 2008
***M. Horowitz, The Transformation Of American Law 1780-1860 articol publicat în revista British
Journal of Law and Society, vol.7, nr.2, 1980
60
*** J. Kozek, C. Hebberd, Contracts: share the risk, articol publicat în revista Journal of
Construction Engineering and Management, Vol.111, nr.2, 1998
***J.T. Köksal, FIDIC conditions of contract as a model for an international construction contract,
articol publicat în revista International Journal of Humanities and Social Science, Vol. 1, Nr. 8, 2011
*** M. Kumaraswamy, Conflicts, claims and disputes, articol publicat în revista Engineering,
Construction and Architectural Management, vol.4, nr.2, 1997
*** W.Kongsong, The Factors of the Conflict in Construction Works, articol publicat în revista
International Journal of Engineering Research And Management, Vol.4, nr.8, 2017
*** V. Likhitruangsilp, P.G. Ioannou, Risk allocation in standard forms of general conditions for
tunneling contracts, articol susținut în cadrul Construction Research Congress, Building a
Sustainable Future, 1250-1259, 2009
*** P. Love, Z. Irani, D. Edwards, Learning to reduce rework in projects: analysis of firms learning
and quality practices, articol publicat în revista Project Management Journal, vol.34, nr.3
*** P. Love, D. Edwards, J. Smith, J. Contract documentation quality and rework in Australian
projects, articol publicat în Journal of Architectural Engineering and Design Management, nr.1,
2006
*** P. Love, Influence of project type and procurement method on rework costs in building
construction projects, articol publicat în revista ASCE Journal of Construction and Management,
2002
*** Crenguţa Leaua, Metodele alternative de soluţionare a disputelor (ADR), cu privire specială
asupra medierii, articol publicat în revista "Dreptul", nr. 3, 2006
*** F. I. Mangu, Rezoluţiunea, rezilierea şi reducerea prestaţiilor, articol publicat în Revista
Pandectele Române, nr 1, 2014
*** P. Mitropoulos, G. Howell, Model for understanding preventing and resolving project disputes,
articol publicat în revista ASCE Journal of Construction, Engineering and Management, vol.127,
nr.3, 2001
*** L. Meyer, Can’t wait to try your case? Think twice!, articol publicat în American Bar
Association Journal, nr. 70, 1984
*** R. Monzer, Les effets de la mondialisation sur la responsabilité précontractuelle – Régimes
juridiques romano-germaniques et anglo-saxons, articol publicat în revista Revue Internationale de
Droit Comparé, vol. 59, nr. 3/2007
61
*** J. Molloy, Civil Engineering Measurement Claims in Hong Kong, articol publicat pe internet
https://www.fig.net/resources/proceedings/fig_proceedings/fig2007/papers/ts_3g/ts03g_02_molloy_
1664.pdf
*** M. Nardin, A practical approach to the FIDIC principles, Revista Română de Arbitraj, August
2008
***A.B. Ngowi, The globalisation of the construction industry—a review, Revista Building and
Environment, Volum 40, Issue 1, Januarie 2005
***M. Nicolae, Dreptul comun al contractelor nenumite, articol prezentat la Conferința națională de
drept comercial, ed. a VI-a, „Contractele nenumite în afaceri”, Timișoara, 3-4 iunie 2016, organizată
de Universitatea de Vest din Timișoara
*** I.I. Neam, Momentul calitativ al încheierii contractului. Elementele esenţiale ale contractului,
articol publicat în Revista Română de Drept Privat nr. 4, 2016
*** Gabriel Tiţa-Nicolescu, Acţiunile directe şi excepţiile de la relativitatea efectelor contractului în
reglementarea Noului Cod civil, articol publicat în Revista Pandectele Române nr.12, 2012
*** C.Nash, Risk allocation in Goverment contracts, articol publicat în revista The George
Washigton Law Review, nr 34, 2008
*** C.Nash, J. Preston, Risk and reward in rail contracting, articol publicat în revista Research in
Transportation Economics vol.22, nr.1, 2008,
*** M. Nicolae, Prescripţia extinctivă şi procedurile FIDIC (1999) de soluţionare a litigiilor în
dreptul privat român, articol publicat în Revista Română de Drept Privat nr.5, 2011
*** A. Omar, Standard Forms of Contract and its Influence on Construction Professionals, articol
publicat în revista Jurnal Alam Bina. vol.11, nr.2, 2012
*** A. Odeh, T.Battaineh, Causes of construction delay: traditional contracts, articol publicat în
revista International Journal of Project Management, Vol. 20, 2002
*** F. Popa, Ierarhia surselor dreptului în noul Cod civil - rolul uzanţelor, articol publicat în
Revista Română de Drept Privat nr.3, 2013
*** L. Pop, Despre negocierile precontractuale şi contractele preparatorii, articol publicat în
Revista Romînă de Drept Privat nr. 4, 2008
*** C. Popa, C. Tăbârță, Noutăţi privind răspunderea antreprenorului potrivit Codului civil, Revista
Romana de Drept al Afacerilor nr.1, 2013
*** C. Popa, Noutăţi privind răspunderea antreprenorului potrivit Codului civil (I), articol publicat
în Revista Română De Drept Al Afacerilor nr.1, 2013
62
*** C. Popa, Rezoluţiunea în Noul Cod civil, articol publicat în Revista Română De Drept al
Afacerilor nr. 8, 2012
*** L. Procopie, Aplicarea legii străine în cadrul contractelor dintre rezidenți români, articol
publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr.9, 2012
*** S. Popovici, Procesul civil internaţional în reglementarea noului Cod de procedură civilă -
Partea I: Competenţa internaţională a instanţelor române (art. 1064-1069), articol publicat în
Revista Română de Drept al Afacerilor numărul 6, 2013
*** I. Popa, Contractul de mandat, articol publicat în Revista Română de Drept Privat, nr. 5, 2016
*** S. Pinnell, Partnering and the management of construction disputes, articol publicat în Dispute
Resolution Journal, vol.54, nr.1, 1999
***M. Pieck, A study of the significant aspects of german contract law, articol publicat în revista
Annual Survey of International & Comparative Law, Vol.3, nr.1, 1996
*** V.I. Ramsay, An Empirical Study of the Oppression Remedy, articol publicat în revista
Australian Business Law Review nr. 27, 1999
*** G. Runeson, G. DeValence, International construction: From transnational to global, articol
publicat în volumul Conferinței 38th AUBEA International, 2013
*** S. Robock, Political risk: identification and assessment, articol publicat în Columbia Journal of
World Business, nr.07-08, 1971
*** S. Subrin, How Equity Conquered Common Law, articol publicat în revista University of
Pensilvania Law Review, vol. 135, 1987
*** C. Săraru, Clauzele de drept public în contractele administrative, articol publicat în Revista
Transilvană de Ştiinţe Administrative vol.1, nr.34, 2014
*** I. Svensson ,Who brings which Peace? Neutral versus Biased Mediation, articol publicat în The
Journal of Conflict Resolution. vol.53, nr.3, 2009
*** W. David Slawson, The New Meaning 0f Contract: The Trans/ormation 0f Contracts Law by
Standard Forms, articol publicat în Revista University Of Pittsburg Law Review,Vol 46, nr.21, 1984
*** G.Stancu, R. Stancu, Practicile comerciale-Tendințe actuale, articol publicat în Revista de
Drept Comercial, Anul XVIII, numar 10.
*** N. Soili, B. Thomas, K. Jaakko, Flexibility in contracting, articol publicat în Lapland Law
Review, Nr. 2, 2015
*** R. Samsami, Application of Game Theory in Studying Subcontractors’ Cooperation in
Construction Projects, articol publicat în Joint Resource Management, Syracuse University, 2018
63
*** M. Sinha, A.Wayal, Dispute Causation In Construction Projects, articol publicat în IOSR
Journal of Mechanical & Civil Engineering, 2015
*** J. Sopinka, What Can We do to Make the Current System of Dispute Resolution Work Better?
Canada-United States Law Journal, Volum 17, 1991
*** E. Schwartz, Resolution of International Construction Disputes, articol publicat în revista
International Business Law, nr.23, 1995
*** C. Seppala, The Arbitration Clause in FIDIC Contracts for Major Works, articol publicat în
revista International Construction Law Review, nr.22, 2005
*** C. Seppala, The pre-arbitral procedure of the settlement of disputes in the FIDIC (civil
engineering) conditions of contract, articol publicat în revista International Business Law Journal,
nr.6, 2009
*** A. Tamba, Consideraţii privind cele două forme ale răspunderii civile, articol publicat în
Revista Pandectele Române nr. 2, 2009
*** T.L. Trantina, An attorney’s guide to alternative dispute resolution (ADR): ‘ADR 1.01., articol
susținut în cadrul New Jersey Bar Association, Justice Marie L. Garibaldi America Inn of Court for
Alternative Dispute Resolution, October 2001, Bedminster, N.J.
***J. Uff, Origin and Development of Construction Contracts, articol publicat în revista
Construction Contract Policy. Improved Procedures and Practice, aparținand Centrului de
Management și Dreptul Construcțiilor din cadrul King‘s College, London
*** A. Wassenaer, The 'Big Risk Game' - a simple tool to understand project risks and work
together better, articol pulicat în revista Construction Law International nr. vol.4, nr.(3), 2009
*** S. Ward, C.Chapman, Stakeholders and uncertainty management in projects, articol publicat în
revista Construction Management and Economics, vol 26, nr.6, 2008
*** T. Wood, What is Repudiation of a Contract?, articol publicat în revista Business Law Today,
2012
*** H. Wehberg, Pacta sunt servanda, articol publicat în revista American Journal of Int’l Law,
vol.775, nr 53, 1959
*** R. Yim, J. Castaneda, T. Doolen, I. Tumer, R. Malak, A study of the impact of project
classification on project risk indicators, articol publicat în revista International Journal of Project
Management nr. 33, 2015
*** A. Yildirim, The Concept Of Pre-Contractual Duties And A Comparison Between The Draft
Common Frame Of Reference, English And Turkish Legal Systems, articol publicat în revista
Jurnalul al studiilor europene din Ankara, Vol.16, Nr.2 , 2017
64
*** Hi Zhi, Risk management for overseas construction projects, articol publicat în revista
International Journal of Project Management,Vol. 13, No. 4, 1995
*** A. Zeitoun, G.Oberlander, Early Warning Signs of Project Changes, Source Document 91,
publicat de Construction Industry Institute, The University of Texas at Austin, Texas, USA, 1991
*** R. Cârlig, Contract de antrepriză cu element de extraneitate. Competenţa materială, Revista
Română de Jurisprudenţă, nr.1, 2014
*** The Law Society of Upper Canada, Short Glossary of Dispute Resolution Terms”,1992
D. Jurisprudență, Diverse
*** Cauza Ecobank Kenya Ltd vs True North Construction Company Limited,High Court of Kenya,
Nairobi, 2018, disponibilă pe internet la adresa http://kenyalaw.org/caselaw/cases/view/155358/
*** Cauza Ongata Works Limited v Tatu City Limited, High Court of Kenya, Nairobi, 2018,
disponibilă pe internet la adresa http://kenyalaw.org/caselaw/cases/view/147730/
*** Cauza Salz-Gossow (PTY) Ltd v Zillion Investment Holdings (PTY) Ltd , High Court of
Namibia, Main Division, Windhoek, 2017, disponibilă pe internet la adresa
https://namiblii.org/na/judgment/high-court-main-division/2017/72
*** Cauza Prime Tech v Engineering v Narok County Government, High Court of Kenya, Narok,
2017, disponibilă pe internet la adresa http://kenyalaw.org/caselaw/cases/view/144871/
*** Cauza nr.788/2016 Curtea Supremă de Casație a Bulgariei, 2017, disponibilă pe internet la
http://arbitrationblog.kluwerarbitration.com/2017/03/22/fidic-multi-tier-dispute-resolution-clauses-
in-the-light-of-bulgarian-law/
*** Cauza Symbion Power LLC v Venco Imtiaz Construction Company, Technology and
Construction Court, England and Wales, 2017, disponibilă pe internet la adresa
http://www.bailii.org/cgi-bin/format.cgi?doc=/ew/cases/EWHC/TCC/2017/348.html&query=(fidic)
*** Cauza Eastern European Engineering (Ltd) v Vijay Construction (Pty) Ltd , Seychells Court of
Appeal, 2016, disponibilă pe internet la adresa https://seylii.org/sc/judgment/court-appeal/2016/4-0
*** Cauza Smatt Construction Co Ltd v The Country Government of Kakamega, High Court of
Kenya, Kakamega, 2016, disponibilă pe internet la adresa http://kenyalaw.org/caselaw/cases/
view/130626/
*** Cauza General Electric International Incorporated v Siemens (NZ) Limited, Court of Appeal,
New Zealand, 2016, disponibilă pe internet la adresa http://www.austlii.edu.au/cgi-
bin/sinodisp/nz/cases/NZCA/2016/591.html?stem=0&synonyms=0&query=fidic
65
*** Cauza Commercial Management (Investment) Ltd v Mitchell Design and Construct Ltd & Anor,
Technology and Construction Court, England and Wales, 2016, disponibilă pe internet la adresa
http://www.bailii.org/cgi-bin/markup.cgi?doc=ew/cases/EWHC/TCC/2016/76.html&query=fidic
*** Cauza Ennore Port Limited v Hcc-Van Oord JV, High Court of Judicature at Madras, 2016
disponibilă pe internet la adresa https://indiankanoon.org/doc/82702031/
*** Cauza M/S Hindustan Construction Co v M/S National Highways Authority, High Court of
Delhi, India, 2016, disponibilă pe internet la adresa https://indiankanoon.org/doc/28429872/
*** Cauza Divine Inspiration Trading 130 (PTY) Limited v Aveng Greenaker-LTA (PTY) Ltd and
other, High Court of South Africa, 2016, disponibilă pe internet la adresa http://www.saflii.org/cgi-
bin/disp.pl?file=za/cases/ZAGPJHC/2016/99.html&query=%20fidic
*** Cauza Roads Authority v Kuchling, High Court of Namibia, 2016, disponibilă pe internet la
adresa https://namiblii.org/na/judgment/high-court-main-division/2016-22
*** CauzaAircraft Support Industries Pty Ltd v William Hare UAE LLC, Court of Appeal, New
South Wales, Australia, 2015, disponibilă pe internet la adresa http://www6.austlii.edu.au/cgi-
bin/viewdoc/au/cases/nsw/NSWCA/2015/229.html?stem=0&synonyms=0&query=FIDIC
*** Cauza DBT Technologies (Pty) Limited v August General Servicing South Africa (Pty) Limited
and others, High Court of South Africa, Gauteng Local Division, Johannesburg, 2015, disponibilă pe
internet la adresa http://www.saflii.org/cgi-bin/disp.pl?file=za/cases/ZAGPJHC/2015/
337.html&query=FIDIC
*** Cauza Taisei Corporation v West Bengal State Electricity, High Court of Calcutta, 2015,
disponibilă pe internet la adresa https://indiankanoon.org/doc/89068295/
*** Cauza Obrascon Huarte Lain SA v Her Majesty's Attorney General for Gibraltar, Court of
Appeal, England and Wales, 2015, disponibilă pe internet la adresa, http://www.bailii.org/cgi-
bin/markup.cgi?doc=/ew/cases/EWCA/Civ/2015/712.html&query=FIDIC&method=boolean
*** Cauza ICC Final Award in Case 18096
*** Cauza ICC First Partial Award in Case 5634
*** Cauza Simaan General Contracting Company v Pilkington Glass Ltd, Court of Appeal, England
and Wales, 1988, disponibilă pe internet la adresa http://www.bailii.org/cgi-bin/
markup.cgi?doc=/ew/cases/EWCA/Civ/1988/15.html&query=FIDIC&method=boolean
*** Cauza Universal Cargo Carriers Corp vs Citati (1957 2 QB 401), disponibilă pe internet la
adresa https://www.i-law.com/ilaw/doc/view.htm?id=147003
*** Cauza Progressive Mailing House v Tabali (1985) 157 CLR 17, disponibilă pe internet la adresa
https://www.ato.gov.au/law/view/document?DocID=JUD%2F57ALR609%2F00001
66
*** Cauza Hotchkiss v. National City Bank, 200 F. 287, 293 (S.D.N.Y. 1911), affd, 201 F.664 (2nd
Cir. 1912), affd, 231 U.S. 50 (1913)
*** CJUE C-387/98 Coreck Maritime c. Handels
*** Cauza Investors Compensation Scheme Ltd V West Bromwich Building Society: House of Lords,
Bailii, 19 Jun 1997
*** Chief Justice Brian Dickson, Supreme Court of Canada, concluziile speech-ului ținut în cadrul
Cornell Lectures, Cornell University, July, 1994
*** Deciziile Reichsgericht în materie civilă (RGZ) RGZ 48, 124
*** Deciziile Curții Federale de Justiție în materie civilă (BGHZ) BGHZ 10, 232
*** Decizia nr. 1856 din25 aprilie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă
*** Decizia nr. 39/2008, pronunțată în Dosarul nr. 5579/36/2006, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie,
Secţia Comercială
*** Decizia nr. 202 din 2 mai 2012, Curtea de Apel Bucuresti, Secția a VI a Civila
*** Decizia nr. 1856 din 25 aprilie 2013, Înalta Curte de Casație si Justiție, Secţia a II-a civilă
*** Decizia comercială nr.354 din 6 iunie 2006, Curtea de Apel București, Secția a-VI-a comercială
*** Decizia nr.6/2011, ÎCCJ, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal
*** Decizia nr. 4613/2012, Înalta Curte de Casație si Justiție
*** Eurobarometrul 320 din 2011 privind dreptul european al contractelor în tranzacțiile între
comercianți
*** Eurobarometrul 321 din 2011 privind dreptul european al contractelor în tranzacțiile între
consumatori
*** Hotărârea nr. 1167/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secţia Comercială
*** H.Junge, D.Lukaup, Routledge German Dictionary of Construction Worterbuch Bauwesen:
German-English/English-German (Routledge Bilingual Specialist Dictionaries)
*** The Joint Contracts Tribunal Limited, Practice Note – Deciding on the appropriate JCT
contract, 2011, Editura Sweet & Maxwell, Londra
*** G. Owen, The working of the Dispute Adjudication Board (DAB) under New FIDIC 1999 (New
Red Book), 2003
*** Principiile Dreptului European al Contractelor
*** Robbins Collection, The common law and civil law traditions, University of California at
Berkley
*** Steyn LJ în cauza Percy Trentham Ltd v. Archital Luxfer Ltd. [1993] 1 Lloyd’s Rep 25
67
*** Sentința civilă nr.1376 din 25 martie 2005, pronunțată de Tribunalul București, Secția a-VI-a
comercială
*** Sentinţa Nr. 4071/PI/NCA/2014 din data de 31 Octombrie 2014, Tribunalul Timis
***Țucă, Zbârcea & Asociaţii, Proiectul intitulat „Asistenţă tehnică cu privire la pregătirea
implementării noului Cod civil, cod penal, cod de procedură civilă şi cod de procedură penală”,
Raport Interimar I
*** Proiectul Codului civil din 2004
E. Resurse bibliografice pe INTERNET
***http://www.adjudecatori.ro
***http://www.adjudecatori.ro/acasa/tabloul-national-al-adjudecatorilor/
***http://en.aric.org.ro/
***http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Declaratia_Universala_a_Drepturilor_Omul
ui.pdf
***http://www.bailii.org/uk/cases/UKHL/2005/41.html
***http://www.bailii.org/ew/cases/EWHC/TCC/2014/1028.html
***https://www.bclplaw.com/en-GB/thought-leadership/supervising-the-engineer-under-a-fidic-
contract.html
*** https://www.canlii.org/en/qc/qccs/doc/2006/2006qccs4376/2006
*** http://www.constructiibursa.ro/s=legea&articol=13993.html
***http://www.cand.uscourts.gov/localrules/ADR
*** https://www.casemine.com/judgement/uk/5a8ff7c060d03e7f57eb1cdb
***https://www.charlesrussellspeechlys.com/en/news-and-insights/insights/real-estate/2012/the-top-
10-things-you-need-to-know-about-fidic/
***http://www.drb.org/
***http://www.dbfederation.org
***http://drbfconferences.org/documents/bucharest2011/Number%203.pdf
***http://www.efcanet.org/
***http://ec.europa.eu/justice/contract/index_en.htm
***https://ec.europa.eu/growth/sectors/construction_en
***http://ec.europa.eu/justice_home/news/consulting_public/news_consulting_ public_en.htm
***http://www.eccromania.ro/articole/teme/adr-solutionare-alternativa-dispute
***http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52002DC0196
68
***http://ec.europa.eu/civiljustice/adr/adr_ec_code_conduct_en.htm
***http://fidic.org/
***http://fidic.org/sites/default/files/FIDIC_Suite_of_Contracts_0.pdf
***http://www.fonduri-ue.ro/proiecte-legislative/2039-proiect-de-hotarare-pentru-modificarea-si-
completarea-hotararii-guvernului-nr-1405-2010-privind-aprobarea-utilizarii-unor-conditii-
contractuale-ale-fidic-pentru-obiective-de-investitii-din-domeniul-infrastructurii-de-transport-de-
interes-national-finantat
***http://www.fonduri-
ue.ro/images/files/programe/INFRASTRUCTURA/POIM/2018/25.06/Ghid_de_aplicare_a__contrac
tului_national_de__proiectare_executie.pdf
***http://www.fonduri-
structurale.ro/Document_Files/Stiri/00004596/ucxvr_Ghidul%20beneficiarului_FIDIC.pdf
*** http://fidic.org/sites/default/files/skeggs_all_text_12feb04.pdf
*** http://fidic.org/sites/default/files/fidic_codeofethics_201510.pdf
***http://fidic.org/sites/default/files/FIDIC%20MDB%20Approach%20in%20respect%20of%20Dis
pute%20Adjudication%20Boards.pdf
*** https://geniebelt.com/blog/german-construction-2018
***http://www.gcila.org/publications/files/pub_en_120.pdf
***http://gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/nota-de-fundamentare-hg-nr-
1-10-01-2018&page=1
***http://www.investopedia.com/terms/s/standardization.asp#ixzz4o8MDs7Wh
*** http://www.ice.org.uk
*** https://www.i-law.com/ilaw/doc/view.htm?id=151471
*** http://www.ijhssnet.com/journals/Vol._1_No._4;_April_2011/25.pdf
*** https://www.irbnet.de/daten/iconda/CIB_DC24504.pdf
***www.jctltd.co.uk
***https://www.juridice.ro/410835/consideratii-cu-privire-la-dreptul-de-autor-in-cazul-operelor-de-
arhitectura.html
***https://www.juridice.ro/425578/modificarea-prevederilor-contractuale-de-catre-autoritatea-
publica-instructiunileordinele-administrative-in-contractele-de-achizitii-publice.html
***https://www.jcpc.uk/cases/docs/jcpc-2014-0031-judgment.pdf
***http://www.justice.gc.ca/eng/rp-pr/csj-sjc/dprs-sprd/res/drrg-mrrc/04.html#note1
***http://www.justice.gc.ca/eng/rp-pr/csj-sjc/dprs-sprd/res/drrg-mrrc/03.html#note2
69
***http://kenyalaw.org/caselaw/cases/view/93450/
***https://mcna.com.au/requirement-common-law-legality-contract/
*** https://mdalaw.co.za/wp-content/uploads/2017/09/FIDIC-July-2017.pdf
***https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-20818540-ministerul-fondurilor-
europene-propune-contract-national-constructii-care-inlocuiasca-actualul-standard-dar-noua-forma-
risca-sara-din-schema-inginerul-independent.htm
***http://www.mondaq.com/x/54934/Building+Construction/Making+A+Claim+Under+The+FIDI
C+For m+Of+Contract+What+Is+Clause+20+All+About [15.06.2016].
***http://www.nortonrosefulbright.com/knowledge/publications/143164/reform-of-the-french-civil-
code-on-contract-law-and-the-general-regime-and-proof-of-obligations
***www.newengineeringcontract.com.
***http://www.nadr.co.uk/articles/published/ZzzzarbitrationLawReports/Norwest%20Holst%20v%2
0COOP%201997.pdf
***http://ongorenlaw.com/hardship-in-international-construction-contracts/
***https://ca.practicallaw.thomsonreuters.com/1-519-
0075?transitionType=Default&contextData=(sc.Default)&firstPage= true&bhcp=1
***https://poseidon01.ssrn.com/delivery.php?ID=5010051040091010821020160001270990951000
690230420440440770060051270710831010930121001241000570060570630500841230040870830
300830330350920280830070000740130881130241190220540200040750911230960291150720861
20094029076025028077126066005004116101101010066031&EXT=pdf
***https://www.pon.harvard.edu/daily/dispute-resolution/3-negotiation-strategies-for-conflict-
resolution/
***https://www.pon.harvard.edu/daily/negotiation-skills-daily/why-negotiations-fail/
***https://www.researchgate.net/publication/265244573_Civil_law_and_common_law_Two_differ
ent_paths_leading_to_the_same_goal
*** http://www.roberthuntbarrister.com/Dispute.pdf
***https://www.scj.ro
*** http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp
*** https://www.thenbs.com/knowledge/a-brief-introduction-to-fidic-contracts
***https://www.trans-lex.org/311320/_/sutcliffe-v-thackrah-and-others-%5B1974%5D-ac-727-et-
seq/
***https://www.vob-online.net/en/about-vob
***http://www.virginiadot.org/business/resources/const/projectcategories.pdf
top related