UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

IOSUD

ȘCOALA DOCTORALĂ DOMENIUL DREPT

REZUMATTEZĂDEDOCTORAT

Conducător științific:

Prof.univ.dr. SMARANDA ANGHENI

Doctorand:

GHERGHINA OANA RUXANDRA

BUCUREȘTI

2019

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

IOSUD

ȘCOALA DOCTORALĂ DOMENIUL DREPT

CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ

DE

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII TIP FIDIC

(Rezumat)

Conducător științific:

Prof.univ.dr. SMARANDA ANGHENI

Doctorand:

GHERGHINA OANA RUXANDRA

1

CUPRINS

Introducere ......................................................................................................................................... 3

Identificarea problematicii tratate. Obiectivele tezei ...................................................................... 5

Metodologia cercetării ....................................................................................................................... 7

Rezultatele cercetării .......................................................................................................................... 9

Structura tezei .................................................................................................................................. 10

Capitolul 1 INTRODUCERE .................................................................................................................... 11Capitolul 2 CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ DE LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII ..................... 11Capitolul 3 GENEZA, EVOLUȚIA ȘI STRUCTURA CONTRACTELOR FIDIC ........................... 16Capitolul 4 TRANSPUNEREA ȘI UTILIZAREA CONTRACTELOR STANDARDIZATE FIDIC

ÎN DREPTUL INTERN ............................................................................................................................. 23Capitolul 5 ANALIZA CONTRACTELOR FIDIC DIN PERSPECTIVA NORMELOR DE DREPT

INTERN ...................................................................................................................................................... 26Capitolul 6 ANALIZĂ COMPARATISTĂ ÎNTRE CONTRACTUL FIDIC GALBEN 1999 ȘI

CONTRACTUL NAȚIONAL DE ANTREPRIZĂ ................................................................................. 34Capitolul 7 PARTICIPANȚII ÎN CADRUL CONTRACTELOR FIDIC ............................................ 38Capitolul 8 SOLUȚIONAREA DISPUTELOR ÎN CONTRACTELE FIDIC ..................................... 38

Concluzii ............................................................................................................................................ 42

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................. 46

2

MULȚUMIRI

Doresc să aduc mulțumiri speciale coordonatorului meu științific, doamna prof. univ.dr.

Smaranda Angheni, pentru permanenta sa îndrumare și încurajare de-a lungul perioadei de pregătire

a doctoratului și de elaborare a tezei și pentru că faptul că pe parcursul cercetării a avut încredere în

mine și mi-a oferit șansa de a putea îmbrățișa o carieră didactică universitară. Contribuția științifică a

doamnei profesor a fost determinantă pe tot parcursul cercetării mele, însă țin să îmi exprim

gratitudinea și pentru libertatea oferită de a exploata și aborda această temă de doctorat "de nișă"

într-o manieră personală. Pe lângă contribuția științifică aș dori să evidențiez și contribuția personală

a doamnei profesor la "șlefuirea" mea ca individ, bunătatea și căldura cu care mi-a călăuzit pașii

ajutându-mă să devin un om mai bun.

De asemenea, doresc să îmi exprim recunoștința față de membrii comisiei de evaluare a

lucrării pentru sfaturile și sugestiile oferite.

Doresc să mulțumesc în mod deosebit domnului Ministru Secretar de Stat Gheorghe

Gherghina, care mi-a împărtășit din vasta sa experiență privind modul de gestionare a bugetelor

proiectelor majore de investiții, oferindu-mi o perspectiva mai clară asupra componentei economice

a proiectelor, dar și dlui. Ministru al Fondurilor Europene Marcel Boloș, care din funcția sa de

coordonator al Autorității de Management a Programului Operațional Sectorial Transporturi

(AMPOST) mi-a oferit posibilitatea, în calitatea mea de expert cooptat de Ministerul Transporturilor,

de a analiza în mod direct situațiile dificile întâmpinate de antreprenori și beneficiari în cadrul

proiectelor majore de investiții derulate având la bază contracte FIDIC.

Mulțumirile mele se întreaptă și către managerii firmelor de construcții cu care am colaborat,

împreună cu care am dezbătut numeroase teme și care, prin opiniile lor, mi-au facilitat înțelegerea

celor mai importante cauze generatoare de dispute în proiectele de antrepriză de lucrări de

construcții, lărgindu-mi perspectiva asupra temei cercetate.

Doresc să să îmi exprim recunoștința și față de dna magistrat asistent ICCJ Cezarina Moraru,

care alaturi de mama mea av.Toma Elena au contribuit decisiv în luarea deciziei de a începe acest

demers doctoral și nu în ultimul rând familiei mele, pentru răbdarea, încurajările și sprijinul

necondiționat pe care mi le-au oferit pe tot parcursul demersului meu de cercetare doctorală.

3

INTRODUCERE

Sociologul american Alvin Toffler1 analiza dezorientarea socială produsă de sosirea prematură

a viitorului și controlul ritmului adaptațional al individului și al societății în raport cu noile realități,

evidențiind riscul prăbușirii adaptaționale în cazul unui ritm de dezvoltare prea accelerat.

Adagiul contemporan impus de Alvin Toffler ,,Analfabetul viitorului nu este acela care nu ştie

să scrie sau să citească, ci acela care nu ştie să înveţe, să șteargă ce a învățat și să învețe din nou”2,

reprezintă, în cuvinte puține, răspunsul metaforic și intuitiv al autorului la provocările viitorului.

"Şocul viitorului este un fenomen al timpului, un produs al ritmului foarte rapid de schimbare în

societate."3

Teoria lui Toffler ne-a călăuzit pașii pe tot parcursul cercetării noastre, deoarece apreciem că

societatea românească s-a confruntat activ cu șocul viitorului prima dată în anul 1989, după căderea

comunismului și a doua oară în anul 2007 în momentul aderarii la Uniunea Europeană.

Confirmând teoria reputatului sociolog, observăm că activitățile comerciale din societatea

românească se desfășoară de la an la an într-un ritm tot mai accelerat, tranzacțiile comerciale

căpătând tot mai des conotații globale. Transcendând cu regularitate granițele naționale, mediul de

afaceri românesc nu mai este definit de teritorialitate, acesta raportându-se deja la sisteme de

referință complexe la nivel european și mondial.

Pentru a putea preveni dezechilibrul generat de sosirea prematură a viitorului și pentru a putea

menține totuși tendința de accelerare a activitaților comerciale din economia mondială, mediul

economic a generat propriile mecanisme de echilibrare a ritmului adaptațional, contractele de

antrepriză de lucrări de construcții standardizate FIDIC, tema noastră de cercetare, reprezentând un

exemplu clasic de astfel de mecanism.

Este universal recunoscut faptul că un proiect de lucrări de construcții, având la bază un

contract internațional de antrepriză de lucrări, poate fi considerat de succes dacă lucrările au fost

executate în termenul prevăzut în contract, cu respectarea prețului negociat de părți și în condiții de

calitate corespunzătoare, oferind beneficiarului un nivel înalt de satisfacție.4

1 Alvin Toffler (4 Octombrie 1928 – 27 Iunie 2016) scriitor american recunoscut pentru lucrările sale privind tehnologiile moderne, incluzând revoluția digitală și efectele acesteia asupra diferitelor culturi la nivel mondial. 2 A.Toffler, Future Shock, Editura Random House, 1970, pag. 92 3 Idem, pag.17 4 J.Barclay, A comparison between traditional and non-traditional forms of contracting for the procurement of building projects, BSc thesis, School of Construction Management, Queensland University of Technology, 1994, pag.18

4

În "periplul" nostru științific am pornit de la ideea că, de facto, la nivel global “contractul este,

fără îndoială cel mai însemnat fenomen juridic al epocii contemporane”5, astfel încât inițiativa

noastră de a cerceta în profunzime una din variațiunile acestui fenomen, respectiv antrepriza de

lucrări de construcții, s-ar putea dovedi a fi un demers rodnic.

În momentul alegerii temei de cercetare, respectiv contractul de antrepriză de lucrări de

constructii FIDIC, am avut în vedere inclusiv elemente de ordin statistic, fiind recunoscut faptul că

la nivel internațional construcțiile reprezintă până la 10% din produsul național brut (PNB) al unei

țări, iar orice îmbunătățire a eficienței procesului are potențialul de a economisi costuri mari, cu atât

mai mult cu cât doctrina internațională6 a stabilit că alegerea unei forme de contract adecvate ar

putea reduce costurile proiectului cu o medie de 5%.

La baza cercetării noastre a stat intenția de a realiza o analiză juridică aprofundată a modului

de transpunere a contractelor internaționale standardizate de antrepriză de lucrări FIDIC în sfera

dreptului construcțiilor din România, abordarea lucrării fiind una concentrică, plecând de la

elementele de drept intern și extinzând acest cerc prin introducerea unor elemente suplimentare de

drept internațional, metoda de abordare fiind eminamente comparativă.

În scopul atingerii obiectivelor de cercetare propuse, s-a impus ab Iove principium a analiza

contractul de antrepriză de construcții, așa cum se regăsește acesta în normele de drept intern din

România, urmând a se proceda la un studiu aprofundat al doctrinei și jurisprudenței românești în

domeniu.

Având în vedere că antrepriza de lucrări este o instituție juridică consacrată în dreptul

românesc și cu tradiție îndelungată, pentru a putea construi un tablou complet în cadrul cercetării

noastre, s-au avut în vedere atât surse mai vechi, ce analizau instituția antreprizei din perspectiva

Codului Civil de la 1864, actualmente abrogat, cât și surse noi, respectiv tratate, monografii și

culegeri elaborate în lumina Noului Cod Civil.

Materialul documentar cercetat7 a relevat caracterul complex al contractului de antrepriză,

acesta cuprinzând “specii eterogene de servicii”, însă, din multitudinea de contracte de antrepriză, s-

a confirmat specializarea anumitor contracte de antrepriză ce “au devenit atât de uzuale și au căpătat

un particularism atât de marcant, încât, în interiorul genului contract de antrepriză, au devenit

5 L.Stănciulescu, Dreptul contractelor civile, Editura Hamangiu, 2017, pag.21 6 C.M.Gordon, Choosing Appropriate Construction Contracting Method, articol publicat în Journal of Construction Engineering and Management, 1994, vol.120, pag.196-210. 7 W. Hughes, R. Champion, J. Murdoch, Construction Contracts Law and Management, ediția aVa, Ed. Routledge, 2015, pag. 34.

5

autonome; o ramură s-a desprins din arbore”8, acordându-se pe parcursul lucrării intersul cuvenit

contractului de antrepriză de lucrări de construcții.

În excelenta sa carte9, celebrul autor internațional Geoff Powell confirma faptul că industria

construcțiilor acoperă o gamă foarte largă de proiecte, de la cele de valoare mică și până la proiecte

de miliarde de lire sterline, de la proiecte care durează câteva zile la proiecte care durează mai mulți

ani, de la proiecte tradiționale cu tehnologii comune și până la proiecte cu cele mai avansate

tehnologii, însă în ciuda tuturor acestor diferențe, toate proiectele au o bază comună, care odată

înțeleasă de către toate categoriile de profesioniști implicați, poate fi replicată în cazul oricărui

proiect, indiferent de caracterul pluridisciplinar al acestui tip de contract.

IDENTIFICAREA PROBLEMATICII TRATATE. OBIECTIVELE TEZEI

Integrarea României în Uniunea Europeană, alături de celelalte state membre care se aflau la

un nivel superior de dezvoltare atât în domeniul dreptului construcțiilor cât și în sfera utilizării

metodelor alternative de soluționare a litigiilor, a impus țării noastre adoptarea unor reguli noi, care

să ne poziționeze pe o treaptă cel puțin egală privind dezvoltarea și reformele în aceste domenii.

Alegerea domeniului de cercetare, reprezintă primul pas în conceperea și realizarea oricărei

cercetări științifice, astfel că, lucrarea de față se încadrează în sfera problematicii transpunerii și

utilizării în dreptul intern a Condițiilor Generale de Contract FIDIC10, ca instrument de uniformizare

în managementul lucrărilor de construcții.

Lucrarea este fundamentată pe o cercetare juridică, zona de interes științifică fiind

compatibilitatea Condițiilor Generale de contract FIDIC cu normele de drept intern privind

antrepriza de lucrări de construcții, atât din perspectiva drepturilor și obligațiilor specifice, cât și a

metodelor de soluționare alternativă a litigiilor ce au consacrat acest tip de contract internațional

standardizat.

La baza acestei cercetări juridice a stat și interesul de a studia oportunitatea deciziei de

transpunere în legislația națională a Condițiilor Generale și Speciale de Contract FIDIC, în raport cu

normele de drept din România.

8 P. Malaurie, L. Aynes, P. Gautier, Drept civil. Contractele speciale, Traducere a editiei a 3 a din limba franceză, Ed. Wolters Kluver, 2009, pag 387. 9 G.Powell, Construction Contract Preparation and Management, ediția. a II a, Editura Macmillan, Londra,2016, pag.468 10 FIDIC este acronimul pentru “Federation Internationale des Inginers Consultants”, organizatie care a elaborat Formele Standardizate de Contract de Antrepriza de Lucrări de Construcții și Instalații, recunoscute la nivel internațional sub denumirea generică de Contracte FIDIC.

6

Au fost supuse cercetării noastre contextul, condiţiile, impedimentele, dar și mijloacele

juridice concrete prin care s-a realizat procesul de transpunere11 și implementare în legislația

românească a Condițiilor Generale de Contract FIDIC 1999, atât din perspectiva lucrărilor de

investiții finanțate din fonduri publice cât și private.

Tematica abordată în cadrul tezei de doctorat este de actualitate, deoarece se înscrie în

domeniul preocupărilor existente atât în domeniul privat, cât și la nivelul instituțiilor12 cu rol în

gestionarea proiectelor de infrastructură, de a asigura unui cadru unitar și eficient pentru

implementarea contractelor de lucrări, prin utilizarea unor forme de contract care să conțină condiții

generale și speciale aplicabile proiectelor majore de investiții, scopul final fiind un management

transparent și eficient al proiectelor de investiții și prevenirea pe cât posibil a litigiilor.

Prezentul demers științific se încadrează în sfera curentului predominant pozitivist, încercând

să ofere explicațiile necesare prin abordări detaliate și aprofundate asupra unor laturi conceptuale și

practici diferite ale problematicii compatibilității contractelor FIDIC cu dispozițiile dreptului intern.

Pe parcursul lucrării s-au oferit atât previziuni în privința reglementărilor și practicilor din domeniul

dreptului construcțiilor, cât și propuneri de îmbunătățire a metodelor specifice de soluționare a

litigiilor în cadrul proiectelor de investiții având la bază contracte FIDIC.

Prin intermediul lucrării sunt identificate elementele interpretative, dar și criticile aduse

legislației din domeniul antreprizei de lucrări de construcții în privinţa diferitelor concepte,

reglementări și practici specifice, maniera interpretativă reprezentând punctul de vedere neutru, în

antiteză cu maniera critică, prin care se aduce viziunea particulară a noastră asupra subiectului supus

analizei.

În România, în mediul privat contractele FIDIC și-au dovedit pe deplin eficiența, fiind un

instrument utilizat frecvent în proiectele de investiții finanțate din fonduri private. În ceea ce privește

proiectele publice, urmărind parcursul implementării aferent perioadei 2010-2016, am constatat

suficiente situații de aplicare neunitară a condițiilor de contract FIDIC, fapt ce a condus la abordări

deficitare în sistemul de management tehnico-financiar, cu efecte negative, cum ar fi întârzieri în

procedurile de atribuire a contractelor de lucrări, generate de calitatea slabă a documentaţiilor,

blocaje în derularea contractelor de lucrări ca urmare a disputelor/litigiilor dintre părţile contractante,

calitatea slabă şi neconformităţile în execuţia obiectivelor de investiţii, ce au avut un impact

financiar semnificativ asupra bugetelor proiectelor.

11 Prin Hotărârea Guvernului nr. 1405 din 28 decembrie 2010 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, s-a aprobat utilizarea Condițiilor Generale (FIDIC), pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice. 12 Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

7

Constatând că doctrina internă pe această temă este deficitară, prin aceast demers de cercetare

științifică se încearcă realizarea unei corelări a noțiunilor cuprinse în Condițiile Generale de Contract

FIDIC 1999 cu legislația din România, din necesitatea de a răspunde la întrebarea pivot, în jurul

căreia gravitează întrega lucrare, respectiv: În ce măsură sunt compatibile contractele FIDIC cu

prevederile legale din România privind antrepriza de lucrări de construcții?

Importanța temei de cercetare se raportează la analiza elementelor de noutate introduse în

peisajul juridic românesc de Condițiile Generale FIDIC, ce au fost cercetate atât din perspectiva

dispozițiilor legale generale privind contractul de antrepriză de lucrări prevăzute în Codul Civil, cât

și prin comparație cu Condițiile Generale de Contract de Antrepriză de Construcții Național13, abia

lansate pe piața construcțiilor în anul 2018, denumit în continuare Contractul Național.

În cuprinsul lucrării s-a realizeazat la nivel teoretic o analiză aprofundată a rezultatelor

utilizării Condițiilor Generale de Contract FIDIC 1999 în domeniul dreptului construcțiilor din

România, surprinzând prin cercetări comparatiste diferitele riscuri, dar și procedurile specifice de

soluționare a litigiilor care guvernează aceste contracte standardizate la nivelul altor state, pentru ca

la finalul lucrării, prin armonizarea regulilor consacrate la nivel internațional cu dispozițiile legale

naționale, să se atribuie lucrării și o aplicabilitate practică prin elaborarea unei propuneri de “Reguli

de Procedură de Adjudecare a Disputelor” corelate cu dispozițiile Codului de Procedura Civilă, ce a

fost înaintată spre consultări și ratificată de organizația de profil14 din România.

Acest demers doctoral reprezintă o cercetare științifică pragmatică a temei, studiindu-se

scopurile, efectele și implicațiile utilizării contractelor FIDIC din perspectiva dreptului intern, dar și

international.

Activitatea documentară care a stat la baza elaborării lucrării s-a materializat în principal în

studiul tratatelor, monografiilor și a revistelor de specialitate românești și străine, cu scopul precis al

identificării problematicii ivite în teorie și în practică și al propunerii unor soluții potrivite din

perspectiva normelor de drept intern.

METODOLOGIA CERCETĂRII Privitor la metodologia de cercetare științifică folosită în cadrul lucrării, studiul temei alese se

bazează pe folosirea unui ansamblu de metode şi procedee pentru atingerea scopului propus, acest 13 Prin Hotărârea Guvernului nr. 1 din 10 ianuarie 2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice s-au aprobat condiţiile generale şi specifice, împreună cu modelul-cadru de acord contractual, pentru contractele de achiziţie publică sau sectorială de lucrări care au ca obiect proiectarea și execuţia de lucrări aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, inclusiv fonduri nerambursabile şi/sau rambursabile. 14 Asociația Adjudecătorilor din România (AAR),

8

demers încercând să armonizeze cercetarea cantitativă cu cea calitativă, dintr-o perspectivă de natură

conceptual-aplicativă.

Pe parcursul cercetării s-a apelat la metoda deductivă ce presupune documentarea teoretică,

pornind de la materialul normativ aplicabil şi de la literatura de specialitate, analizând și sintetizând

problemele juridice implicate în procesul de transpunere a condițiilor de contract FIDIC în legislația

națională, pentru a putea atinge obiectivul final constând în elaborarea unui concept nou, respectiv

un set de reguli de procedură de adjudecare a disputelor specific construcțiilor din România.

S-a utilizat pe parcursul cercetării și metoda inductivă folosită în investigarea situaţiilor

concrete, depistate în practica juridică de specialitate internă și internațională, în scopul identificării

problemelor de aplicare a condițiilor FIDIC şi a lacunelor de legiferare, dar și metoda comparativă

care a fost utilizată în scopul surprinderii asemănărilor şi deosebirilor între modul de reglementare a

antreprizei de lucrări de construcții atât în normele interne, cât şi în cele internaționale. Pe parcursul

utilizării metodei comparative s-a ivit necesitatea abordării metodei istorice, cercetându-se astfel

noțiunile în contextul evoluției lor istorice.

Metoda logică a fost frecvent utilizată în cercetarea efectuată, plecându-se de la premisa că

pentru a putea dovedi un argument deductiv este necesar a se apela la principii anterioare.

O altă metodă folosită în acest demers științific este metoda analogică, pornind de la

raţionamentul logic că particularul poate duce la particular sau, în anumite situații, generalul la

general, rezultatul fiind diferit atât de metoda inducției, cât și de metoda deducţiei, unde rezultatele

cad în cascadă.

În cadrul lucrării, conceptul de contract standardizat de antrepriză de lucrări de construcții este

analizat interdisciplinar, pluridisciplinar și transdisciplinar.

Materialele referitoare la contractele internaționale de antrepriză standardizate, cercetate în

cadrul acestui demers intelectual, exced sfera domeniului juridic, analizându-se abordările

contractelor FIDIC și prin prisma lucrărilor științifice din sfera ingineriei construcțiilor, a

cercetărilor științifice privind managementul proiectelor de construcții, dar și a studiilor privind

bugetarea proiectelor de investitii și politicile sociale. Astfel, în cadrul lucrării, contractele

standardizate FIDIC sunt un subiect abordat şi prin prisma altor ştiinţe precum construcțiile,

managementul proiectelor, statistica și politicile naționale de transpunere și armonizare a legislației

cu bunele practici în domeniul construcțiilor de mare anvergură.

În ceea ce privește ultimul capitol ce tratează soluționarea litigiilor în contractele FIDIC,

utilizând criteriul temporal, am realizat o analiză critică a celor mai cunoscute forme alternative de

soluționare a litigiilor utilizate la nivel internațional, folosind atât metoda transversală de analiză a

9

fenomenelor la momentul elaborării lucrării, cât și metoda longitudinală de analiză a mijloacelor

ADR disponibile în ultimii zece ani.

După tipul demersului investigativ, s-au folosit atât metode cantitative, cu orientare de tip

pozitivist-explicativă a diferitelor mijloace alternative de soluționare a litigiilor, cât și metoda

calitativă, cu orientare de tip comprehensiv a fenomenului mai puțin cunoscut al adjudecării

disputelor în contractele FIDIC.

REZULTATELE CERCETĂRII

Rezultatele finale ale acestei cercetări se traduc prin efectele sale asupra implementării

eficiente a contractelor FIDIC în dreptul construcțiilor din România, care se exprimă prin mai buna

corelare a noțiunilor juridice specifice contractelor internaționale standardizate de antrepriză de

lucrări de construcții FIDIC cu dispozițiile legale naționale în materie.

Apreciem că prezenta lucrare întrunește rigorile potențialilor utilizatori implicați în proiecte

de antrepriză de lucrări de construcții, astfel încât se poate concluziona că lucrarea reprezintă o

cercetare de interes teoretic, de interes practic și de interes metodologic.

Interesul teoretic al lucrării rezidă din contribuția intelectuală la sporirea cercetărilor

efectuate și prezentate până astăzi în domeniul antreprizei de lucrări de construcții, iar prin

rezultatele obținute se dorește redimensionarea informațiilor existente cu privire la transpunerea și

utilizarea contractelor FIDIC în domeniul lucrărilor de construcții de anvergură finanțate din fonduri

publice sau private. Apreciind că valoarea semnificativă a proiectelor de investiții derulate în baza

contractelor FIDIC, încă din perioada de pre-aderare a României la Uniunea Europeană, a avut și are

în continuare un impact semnificativ în economia națională, pe parcursul derulării activității de

cercetare, am constatat cu surprindere că literatura de specialitate autohtonă este deficitară, sursele

bibliografice referitoare la contractele FIDIC fiind aproape inexistente.

Interesul practic al prezentei cercetări științifice comportă două valențe. Prima aplicabilitate

practică a lucrării derivă din creșterea gradului de competitivitate a tuturor participanților la

proiectele de investiții derulate în baza contractelor FIDIC, prin mai buna înțelegere și corelare a

dispozițiilor contractuale internaționale cu normele de drept intern în domeniul antreprizei de lucrări

de construcții. Este unanim recunoscut interesul manifestat de entitățile juridice din domeniul

construcțiilor de a fi cât mai competitive pe piață, prin practicarea unor avantaje competitive legate

de calitatea lucrărilor, durata și costurile de execuție, dar și prețul final al proiectelor, motiv pentru

care o mai bună cunoaștere și înțelegere a întinderii obligațiilor contractuale și legale conduce

10

indirect la reducerea costurilor operaționale și practicarea unui management mai performant al

proiectelor de investiții.

A doua aplicabilitate practică a lucrării este reprezentată de setul de “Reguli de Adjudecare a

Disputelor” propus în cadrul acestui demers doctoral, ce urmează a fi înaintat spre consultări și

eventual spre ratificare organizațiilor naționale de profil. Propunerea unui set uniform de reguli de

adjudecare a disputelor adaptat dispozițiilor de drept intern, fără însă a se depărta de la principiile

internaționale care au consacrat această instituție juridică specifică contractului FIDIC, reprezintă o

provocare care s-a născut din rațiuni practice, la solicitarea industriei de profil.

Prin elaborarea setului de reguli se intenționează a se oferi transparență și predictibilitate

managementului conflictelor în cadrul proiectelor de investiții, crescând gradul de atractivitate al

proiectelor de investiții pentru jucătorii internaționali, care se manifestă cu precauție pe piața internă,

acuzând constant managementul defectuos al proiectelor, sistemul lipsit de predictibilitate al

achizițiilor publice, alocarea disproporționată a riscurilor în cadrul contractelor, dar și o lipsă de

uniformitate și transparență a modului de soluționare a litigiilor în domeniul construcțiilor.

Interesul metodologic s-a concretizat prin studiul regulilor de procedură de adjudecare a

disputelor propuse de elaboratorul FIDIC și a regulilor de procedură alternativă de soluționare a

disputelor în domeniul construcțiilor implementate în alte state, sub aspectele lor teoretico-

metodologice, pentru ca în final, ținând cont de dispozițiile Codului de Procedură Civilă din

România, să fie elaborat un set de reguli specific țării noastre, în deplină concordanță atât cu normele

de procedură, cât și cu instituțiile juridice consacrate istoric în România. Prin demersul de a studia

această problematică s-a dorit o contribuţie intelectuală autentică și actuală, în efortul susținut de

creștere a gradului de notorietate a Condițiilor Generale de contract de antrepriză de lucrări de

construcții FIDIC în România, demers care poate inspiră și alte puncte de vedere, care să deschidă

noi perspective asupra temei cercetate.

STRUCTURA TEZEI

Contribuția cercetării științifice întreprinse în domeniul cunoașterii poate fi observată din

două perspective, respectiv contribuția substanțială în domeniul creșterii notorietății problematicii

contractelor FIDIC în domeniul dreptului construcțiilor din România și contribuția practică prin

elaborarea unui set de reguli de adjudecare a disputelor, care sperăm că va sprijini organizațiile de

profil din România la perfecționarea cadrului normativ actual în materia adjudecării disputelor de

către Comisiile de Adjudecare a Disputelor.

11

În ceea ce privește diseminarea rezultatelor cercetării noastre, pe parcursul elaborării lucrării

au fost publicate în reviste de specialitate indexate mai multe articole care tratează problematica

contractelor FIDIC în contextul juridic românesc și a fost ratificată de către Asociația

Adjudecătorilor din România, propunerea noastră de "Reguli de procedură de adjudecare a

Disputelor" elaborată prin corelarea regulilor internaționale consacrate cu dispozițiile Codului de

Procedură Civilă din România, acest set de reguli devenind obligatoriu pentru toți adjudecătorii

înscrisi în Tabloul Național al Adjuecătorilor AAR începând cu 01 ianuarie 2019.

Din punct de vedere structural, rezultatele cercetării noastre au fost expuse în cadrul lucrării

în opt capitole, urmate de concluziile care s-au desprins cu privire la compatibilitatea condițiilor de

contract FIDIC cu normele de drept intern.

Capitolul 1 INTRODUCERE

Primul capitol ne introduce în sfera problematicii supuse cercetării științifice, evidențiind

rațiunile care au stat la baza alegerii domeniului de cercetare, a contextului, condiţiilor,

impedimentelor, dar și mijloacele juridice concrete prin care s-a realizat procesul de transpunere și

implementare în legislația națională a Condițiilor Generale de Contract FIDIC 1999.

Acest capitol demonstrază actualitatea tezei, prin prisma faptului că tema de cercetare se

înscrie în domeniul preocupărilor existente atât în domeniul privat, cât și la nivelul instituțiilor cu rol

în gestionarea proiectelor de infrastructură din România, de a asigura un cadru unitar și eficient

pentru implementarea contractelor de antrepriză de lucrări de construcții, prin utilizarea unor forme

de contract standardizate consacrate la nivel mondial, care să conțină condiții generale și speciale de

contract specifice proiectelor majore de investiții, care sunt deja familiare "jucătorilor

internaționali" pe piața construcțiilor.

Tot în cadrul acestui capitol se evidențiază metodologia cercetării științifice și se enunță

pentru prima dată întrebarea pivot, elementul central al tezei în jurul căreia gravitează întreaga

lucrare, respectiv "În ce măsură sunt compatibile contractele FIDIC cu prevederile legale din

România privind antrepriza de lucrări de construcții?

Capitolul 2 CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ DE LUCRĂRI DE

CONSTRUCȚII

12

Al doilea capitol tratează cadrul juridic general al contractului de antrepriză de lucrări de

construcții în dreptul intern, ca și instituție juridică consacrată și cu tradiție îndelungată, construindu-

se un tablou complet al regimului juridic aplicabil antreprizei, atât prin prisma unor surse mai vechi,

ce analizau instituția antreprizei din perspectiva Codului Civil de la 1864, actualmente abrogat, cât și

din surse noi, respectiv tratate, monografii și culegeri elaborate în lumina Noului Cod Civil.

Astfel, în accepțiunea legiuitorului român, noțiunea de contract de antrepriză este definită prin

intermediul art.1851 alin.(1) din Codul Civil care prevede că “Prin contractul de antrepriză,

antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală,

sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ.”

Totuși, pe de altă parte, doctrina15 defineşte contractul de antrepriză ca fiind acel acord de

voinţe în baza căruia una dintre părţi, numită antreprenor, se obligă să execute, pe riscul său, o

anumită lucrare pentru cealaltă parte, numită client, în schimbul unui preţ, care se stabileşte în

raport cu rezultatul lucrării sale, acesta trebuind să îndeplinească condiţiile de validitate ale

oricărei convenţii privitoare la capacitate, consimţământ, obiect, cauză şi formă.

Într-o altă abordare, literatura de specialitate 16 a definit contractul de antrepriză prin

comparația elementelor sale definitorii cu cele ale contractului de vânzare-cumparare, stabilindu-se

în mod unanim că “Dacă la contractul de vânzare elementul definitoriu îl constituie transferul

dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător, pentru un preţ în bani, în cazul contractului

de antrepriză, antreprenorul se obligă, pe riscul său, să execute o lucrare sau să presteze un

serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ.”

Considerm necesar a reaminti faptul că nu toate varietăţile contractului de antrepriză prevăzute

de art. 1851 C. civ. beneficiază de o denumire specifică și reguli proprii, legiuitorul acordând o

importanță sporită numai speciei contractului de antrepriză de lucrări de construcții, care se

desprinde de regulile generale printr-o reglementare distinctă specifică acestui tip de lucrări.

Așa cum știm, legiuitorul definește contractul de antrepriză de lucrări de construcții prin

intermediul art. 1874 din Codul Civil: “Prin contractul de antrepriză pentru lucrări de construcţii,

antreprenorul se obligă să execute lucrări care, potrivit legii, necesită eliberarea autorizaţiei de

construire.”

15 I. Dogaru, Drept civil. Contractele speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004; Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, Bucureşti, 1999, pag. 314; 16 Ph. Malaurie, L. Aynès, P.Y. Gautier, Drept civil. Contractele speciale, Traducere a editiei a 3-a din limba franceză, Ed. Wolters Kluver, 2009, p. 393

13

Apreciem că inițiativa legiuitorului de a defini contractul de antrepriză de lucrări de construcții

prin subordonarea dispozițiilor Codului Civil celor din domeniul dreptului administrativ în materia

autorizării construcţiilor, nu este la adăpost de orice critică, atât teoreticienii17, cât și practicienii

sancționând această condiționare a aplicării prevederilor din materia contractului de antrepriză de

construcţii, de necesitatea legală a emiterii autorizării de construire.

Pe parcursul cercetării noastre am observat că definiția legiuitorului a fost criticată atât prin

prisma incertitudinilor create la nivel practic privind obiectul contractelor de lucrări, cât și din

perspectiva generală a stabilității şi predictibilității raporturilor juridice din materie.

În concluzie, aderând la doctrina majoritară care critică limitarea obiectului contractului de

antrepriză de lucrări de construcții la acele lucrări care necesită emiterea autorizației de construcție și

constatând că la nivelul literaturii de specialitate elaborată după apariția Noului Cod Civil nu se

delimitează o definiție actualizată a acestui contract, propunem următoarea definiție:

Contractul de antrepriză de lucrări de construcții reprezintă acordul de voinţe concordante,

încheiat cu respectarea condiţiilor legale de validitate aplicabile oricărei convenţii, în baza căruia

una dintre părţi, denumită antreprenor, se obligă să execute pe riscul său, pentru cealaltă parte,

denumită beneficiar, lucrări de construcții, în schimbul unui preţ care se stabileşte în raport cu

valoarea lucrărilor executate.

Pentru că nu puteam decela contractul de antrepriză intern de contextul său internațional, în

cadrul acestui capitol a fost realizată și o analiză a dreptului comparat în materie, evidențiindu-se

reglementările aplicabile acestor contracte la nivelul altor state cu tradiție în domeniul proiectelor

majore de construcții, respectiv dreptul anglo-saxon, dreptul francez și cel german.

Luând în considerare faptul că cercetarea noastră științifică s-a realizat dintr-o perspectivă

globală asupra antreprizei de lucrări de construcții, apreciem că pentru corecta interpretare a

rezultatelor cercetarii noastre privind compatibilitatea Condițiilor Generale de contract FIDIC 1999

cu reglementările și principiile dreptului civil român, se impune o enumerare a principalelor

caracteristici ale contractelor de antrepriză în sistemul de drept anglo-saxon prin comparație cu

dreptul continental, fiind cunoscut faptul că la originea contractelor FIDIC au stat principiile

common-law.

Este recunoscut la nivelul doctrinei internaționale18 faptul că sistemul de drept anglo-saxon

se bazează pe common-law, respectiv principiile sale au fost elaborate și dezvoltate de-a lungul

timpului de judecători, de la caz la caz, precedentul judiciar alcătuind în fapt sistemul de drept în 17 C.Popa, C. Tăbârță, Noutăţi privind răspunderea antreprenorului potrivit Codului civil, Revista Română de Drept al Afacerilor 1 din 2013. 18 C. A. Baker, The Companion to British History, Ed.Routledge, Londra, 2001, pag. 308.

14

integralitatea sa. Common-law este un sistem de drept în general, necodificat ceea ce ne confirmă

faptul că nu există o compilație cuprinzătoare a normelor de drept.

În dreptul anglo-saxon, deși legea obișnuită se bazează pe unele statute, sistemul în

integralitatea sa, se bazează în cea mai mare parte pe precedentul judiciar, adică deciziile

judecătorești deja luate în cazuri similare. Aceste precedente sunt perpetuate în timp de instanțe și

documentate istoric în colecții de jurisprudență cunoscute sub numele de anuare și rapoarte.

Precedentele care vor fi aplicate în decizia fiecărui caz nou sunt determinate de judecătorul care

prezidează ședința. Drept urmare, judecătorii au un rol enorm în formarea legilor americane și

britanice fiind unanim acceptat faptul că în dreptul anglo-saxon, primează funcția sa esențială de

instrument de soluționare a conflictelor, mai mult decât aceea de control al legalității, cum este cazul

dreptului continental bazat pe coduri civile.

Privind contractele FIDIC din perspectiva principiilor de bază ale dreptului anglo-saxon, se

desprinde concluzia inițială că aceste contracte standardizate FIDIC au ca fundament ideea de

echitate, în centrul preocupărilor elaboratorilor fiind conceptul de soluționare al conflictelor.19

Din această perspectivă, prin comparație cu sistemul de drept românesc, în care preocuparea

principală în cadrul contractelor gravitează în jurul conceptului de control al legalității, se naște

întrebarea legitimă, care a derivat din intrebarea pivot ce a generat această cercetare juridică: În ce

măsură sunt compatibile Condițiile Generale FIDIC, elaborate având la bază regulile dreptului

anglo-saxon, cu sistemele de drept având la bază coduri civile, așa cum este sistemul românesc?

Pe parcursul lucrării, abordând tema de cercetare dintr-o perspectivă reglementară paralelistă,

s-a realizat o analiză a condițiilor de contract FIDIC prin raportare la reglementările din dreptul

românesc privind antrepriza de lucrări de construcții, urmând ca prin concluziile lucrării să

răspundem și acestei întrebări cheie a temei de cercetare.

În ceea ce privește dreptul anglo-saxon, piatra de temelie a contractului FIDIC, din cercetarea

doctrinei majoritare20 , s-a desprins ideea că acest sistem de drept21 este unul "procesual", în sensul

în care, cheia sa de boltă22 o reprezintă tocmai noțiunea de remediere “remedy” a prejudiciului

suferit, adică acea funcție prin care se mijlocește calea pentru protecția interesului încălcat23.

19 S.Subrin, How Equity Conquered Common Law, University of Pensilvania Law Review, vol. 135, pag 914. 20 V.I. Ramsay, An Empirical Study of the Oppression Remedy, revista Australian Business Law Review nr. 27, februarie 1999, p. 23 21 În dreptul anglo-saxon au funcționat în paralel două sisteme distincte, acela al instanțelor de drept comun care judecau în baza unor reguli și legi statale și acela al instanțelor în echitate, ambele fiind unificate în 1873. 22 Robbins Collection, The common law and civil law traditions, University of California at Berkley, disponibil la https://www.law.berkeley.edu/research/the-robbins-collection/exhibitions/common-law-civil-law-traditions/ 23 R. David, English Law and French Law: A Comparison in Substance, Ed. Stevens & Sons, London, 1980, cap. I, apud M. Cumyn, La validite du contrat suivant le droit strict ou l'equite: etude historique et comparee des nullites contractuelles, Ed. LGDJ, Paris, 2002, p. 1

15

În consecință și domeniul dreptului construcțiilor se subsumează acelorași principii

fundamentale, reglementările privind construcțiile în dreptul ango-saxon fiind în strânsă legătură cu

experiențele anterioare, respectiv cu precedentul judiciar.

Cercetând doctrina și jurisprudența24, a rezultat că la momentul elaborării Condițiilor Generale

de Contract FIDIC 1999, elementele esențiale ale unui contract de antrepriză de lucrări de construcții

în sistemul common-law erau reprezentate de întâlnirea acordului de voințe în ceea ce privește

acceptarea ofertei antreprenorului de către beneficiar, acordul în ceea ce privește prețul contractului

și intenția declarată a părților de a crea un raport juridic între ele. În unele situații însă, relațiile

comerciale dintre părți se derulau având la bază numai o scrisoare de intenție “Letter of intent” a

antreprenorului, acceptată de beneficiar, care echivala din punct de vedere juridic cu un contract.

Sistemul de drept anglo-saxon, spre deosebire de cele continentale europene a fost dezvoltat de

comercianţi, în timp ce dreptul continental a fost dezvoltat de către savanți, altfel spus, common-law

izvorăşte din practica comercială, spre deosebire de dreptul continental european, elaborat de savanţi

"pentru a încarna conceptele filosofice şi morale ale epocii".25

Am apreciat util a trata și tematica posibilității judecătorului de a interveni în cadrul

contractelor, deoarece istoric instanțele sunt actori activi în relațiile contractuale dintre părți,

antrepriza de lucrări de construcții fiind un “izvor nesecat” de litigii.

În privința posibilității de intervenție a instanțelor în cadrul contractelor s-a constatat că există

similitudini între sistemul de drept anglo-saxon și cel românesc, deoarece în ambele situații

judecătorii au posibilitatea de a interveni în litigiile contractuale.

Cu toate acestea, în economia modernă există tendința ca instanțele judecătorești să fie tratate

ca “aplicatori pasivi26” ai voinței părților, întruchipată complet în acordurile lor contractuale.

Considerăm că această viziune simplistă asupra rolului instanțelor judecătorești rezultă din faptul că,

într-o lume cu contracte complexe și o tendință clară de standardizare și simplificare a relațiilor

comerciale, un comportament pasiv din partea judecătorului asigură predictibilitate în relațiile

contractuale.

În urma cercetării întreprinse putem concluziona că, deși în ambele sisteme de drept

judecătorul are posibilitatea legală de a interveni în contractul de antrepriză încheiat de părți, există

totuși o diferență între cele două sisteme de drept. Așadar, în dreptul anglo-saxon anumite clauze 24 Decizia Camerei Lorzilor în cauza National Westminster Bank plc (Respondents) v. Spectrum Plus Limited and others, [2004] EWCA Civ 670,http://www.bailii.org/uk/cases/UKHL/2005/41.html 25 R. Monzer, Les effets de la mondialisation sur la responsabilité précontractuelle – Régimes juridiques romano-germaniques et anglo-saxons, în Revue Internationale de Droit Comparé, vol. 59, nr. 3/2007, pag.526. 26 L.Anderlini, L.Felli, A.Postlewaite, “Should Courts Always Enforce What Contracting Parties Write?” Revista Review of Law & Economics, 2011; A.Polinsky, E.Shavell Handbook of Law and Economics, Editura Hermalin, Katz, and Craswell, 2007, pag 143

16

contractuale vor putea fi impuse părților de către instanțe, indiferent dacă au fost sau nu scrise în

contract, iar altele pot fi înlăturate prin lege, cum este cazul dispozițiilor legale care stabilesc

obligația unui antreprenor de a-și îndeplini atribuțiile cu competența și grija rezonabilă27.

Din perspectiva paralelismului reglementar abordat în cadrul lucrării se impune a menționa

faptul că în cazul dreptului românesc, limitele în care judecătorul poate completa contractul, în

temeiul art. 1182 alin. 3 Cod Civil se rezumă la “prerogativa sa numai de prelungire a voințelor

părților, deoarece contractul este creația acestora28” și nu de modificare a contractului prin

introducerea unor clauze noi.

Tot în cuprinsul acestui capitol am dezvoltat si principiile formării contractului în dreptul

anglo-saxon, principii respectate de elaboratorul FIDIC, realizând totodată o comparație cu

principiile formării contractului în dreptul românesc.

Capitolul 3 GENEZA, EVOLUȚIA ȘI STRUCTURA CONTRACTELOR

FIDIC

Al treilea capitol tratează geneza, evoluția și structura contractelor FIDIC în contextul

fenomenului globalizării industriei construcțiilor internaționale, evidențiindu-se atât rolul

contractelor standardizate în consolidarea pieței mondiale a construcțiilor, cât și evoluția istorică a

contractelor FIDIC. Tot în acest capitol sunt analizate diferitele tipuri de contracte FIDIC, punându-

se în valoare trăsăturile specifice fiecărui tip de contract FIDIC și destinația avută în vedere de

elaborator, dar și elementele de natură a facilita alegerea corectă a tipului de contract FIDIC în

funcție de specificitățile fiecărui tip de proiect.

Este important sa mentionăm că interesul pentru această temă specifică a contractelor

internaționale standardizate derivă din spectrul mult mai larg de interes față de procesul de

globalizare29 al pieței construcțiilor în integralitatea sa, fiind tot mai des întâlnite situațiile în care,

spre exemplu, un antreprenor originar din Germania poate efectua o lucrare pentru un client originar

din Italia, pe teritoriul României, sub supravegherea unui Inginer din Belgia, aceștia convenind ca în

caz de litigiu, un organism internațional din Franța să soluționeze litigiul sub jurisdicția dreptului

prevăzut de părți în contract.

27 Roy Kreitner, Calculating Promises: The Emergence of Modern American Contract Doctrine, Ed.Stanford University, California, 2007, pag.116 28 L.Stănciulescu, Dreptul contractelor civile, Editura Hamangiu, 2017, pag.44 29W. Strassmann, J. Wells, The Global construction industry, Editura Unwin Hyman, Londra, 1988, passim

17

Pornind de la efect la cauză, am considerat necesar să analizăm fenomenele care au generat

globalizarea pieței antreprizei de lucrări de construcții, dar și mijloacele juridice care au înlesnit

acest proces, o primă constatare fiind aceea că globalizarea nu s-a produs brusc, ci s-a desfășurat pe

întreg parcursul secolului XIX.

Unii autori30 chiar au extins criteriile de cercetare, analizând globalizarea din perspectiva

nivelului de dezvoltare al țărilor implicate, concluzionând faptul că în perioada 1970-1984 „ A avut

loc o reducere graduală în volumul de construcții globale în țările dezvoltate. A avut loc o reducere

dramatică în volumul de construcții globale în țările foste socialiste din Estul Europei și a rămas

relativ neschimbat volumul de construcții globale în tările socialiste din Asia”

Cu toate acestea, progresul înregistrat la nivel mondial în domeniul infrastructurii de transport

și comunicații, împreună cu protocoalele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), au permis

accesul jucătorilor internaționali și pe piețele care anterior erau izolate. Acest proces amplu de

extindere a sferelor de influență a devenit cunoscut ca și "globalizare" și este conceptualizat ca o

situație în care frontierele politice devin irelevante, interdependențele economice sunt intensificate,

iar în ceea ce privește diferențele naționale se încearcă o atenuare a acestora prin diverse mecanisme

de echilibrare socială și culturală.

Doctrina31 asimila în mod plastic globalizarea cu o "revoluție în curs de desfășurare", unde

succesul este dat de shimbarea vechilor reguli cu unele noi, subliniind totuși că în momentele de

schimbare radicală, nuanțele sunt de obicei absente. Acest lucru este evident la începutul revoluției,

atunci când nu există niciun acord cu privire la locul în care va duce schimbarea, dacă va duce

undeva sau dacă într-adevăr există o schimbare.

Într-o altă opinie32 globalizarea a reprezentat un proces de transformare a sistemului de

funcționare a economiei mondiale, dar și a economiilor naționale, având un impact major asupra

conceptului de comerț mondial. În ceea ce privește conceptul de globalizare al industriei

construcțiilor, părerile au fost destul de controversate, existând de-a lungul timpului mai multe

curente de opinie.

Într-o primă accepțiune,33 noțiunea de globalizare, în înțelesul său originar, nu s-ar aplica

industriei construcțiilor, deoarece construcțiile, deși presupun ocazional și activități de comerț, nu

30 S. Low, Marketing Research for the Global Construction Industry, Editura Nus Press, 1993, pag. 91 31 J. Ridderstråle, K. Nordström, Funky Business Forever, editia a 3-a, Ed. Blackwell, Londra, 2007 pag.17; A.B. Ngowi, The globalisation of the construction industry—a review, Revista Building and Environment, Volum 40, Issue 1, Januarie 2005, pag. 135-141 32 A. Abdul-Aziz, Global strategies: a comparison between Japanese and American construction firms. Revista Construction Management & Engineering, Vol 12, no.3, 1994 33 P. Strassman, J.Wells, Global Construction Industry, Editura Croom Helm, Londra, 1988

18

sunt mărfuri ce pot fi tranzacționate pe piețele internaționale. Nici conceptul de globalizare a

producției integrate pe plan internațional nu ar putea fi aplicabil, deoarece procesul efectiv de

producție în industria construcțiilor are loc pe șantierul localizat de regulă într-o singură țară.

Teoria tradiționalistă încearcă să minimizeze efectele globalizării, adepții săi susținând că

industria construcțiilor s-a modificat numai ca răspuns la globalizare, fără a fi parte în acest proces,

iar standardizarea contractelor de antrepriză de lucrări ar reprezenta numai o preocupare științifică a

organizațiilor de profil, fără efecte considerabile.

În opinia noastră, perspectiva globalizării industriei construcțiilor există, este reală, iar

procesul este în plină desfășurare, dezvoltându-se treptat, fără însă a fi finalizat. În acest moment

piețele mondiale nu sunt încă unificate, fiind dominate mai mult de jucători regionali, decât de firme

cu abordare strategică globală. Standardizarea, tehnologiile noi la prețuri accesibile, libera circulație

a forței de muncă, liberalizarea comerțului și politicile economice de piață sunt argumente

importante în favoarea globalizării, însă, aprofundând acest fenomen, am identificat și anumite

argumente împotriva globalizării pieței construcțiilor din România.

Printre argumentele împotriva globalizării enumerăm posibila repartizare neuniformă a

câștigurilor globalizării între diferitele țări, România putând fi chiar exclusă în momentul împărțirii

profiturilor, riscul falimentării industriei românești a construcțiilor din cauza concurenței prea dure

cu companiile multinaționale, diminiarea posibilității antreprenorilor locali de a aduce valoare

adaugată industriei naționale și menținerea acestora numai la rolul de furnizori de forță de muncă și

materii prime în forma primară, impactul imediat asupra pieței naționale a oricărui dezechilibru în

economia mondială, lipsa unui lider asumat care să poată gestiona derularea acestui proces. Din

perspectiva temei de cercetare, ne-am concentrat atenția cu precădere asupra standardizării34 și am

concluzionat că unul dintre factorii determinanți în procesul de globalizare a antreprizei de lucrări de

construcții a fost adoptarea de către organizațiile internaționale de profil a unui limbaj comun tuturor

jucătorilor, materializat sub forma contractelor de antrepriză de lucrări de construcții standardizate.

Cercetând35 proveniența contractelor de antrepriză de lucrări de construcții standardizate a

rezultat că acestea au apărut la începutul anilor 1900, în condițiile istorice ale unei dezvoltări

susținute a activităților economice la nivel european, mediul de afaceri impunând identificarea unor

34 Standardizarea reprezintă procesul de elaborare a unui cadru contractual unitar, la care toate părțile relevante dintr-o industrie sau organizație vor adera, cu scopul de a se asigura că toate procesele asociate cu realizarea unui bun sau cu prestarea unui serviciu sunt efectuate în condiții cunoscute și în limitele stabilite. Nevoia de standardizare a fost generată de creșterea permanentă a ritmului de derulare a afacerilor. Detalii pe internet la adresa http://www.investopedia.com/terms/s/standardization.asp#ixzz4o8MDs7Wh 35 J. Hinze, Construction Contracts, ediția a III a, Editura Mc Graw Hill, New York, 2011, pag. 20

19

soluții care să asigure atât certitudine și eficiența juridică, cât și satisfacția ambilor parteneri

contractuali printr-o alocare echilibrată a riscurilor contractuale.

Astfel, simpla dorință a părților de a finaliza proiectele de construcții majore a impus

necesitatea standardizării prevederilor contractuale, cu scopul de a valorifica experiența acumulată

de-a lungul timpului, prin reglementarea la nivelul contractului a situațiilor experimentate anterior și

a răspunsurilor la anumite întrebări cauzatoare de dispute, dar și cu scopul de a crea un limbaj comun

care să elimine din barierele specificității naționale.

Din cercetarea surselor documentare36a reieșit că organizațiile profesionale independente din

domeniul construcțiilor au contribuit decisiv în procesul de standardizare a contractelor și pe cale de

consecință și în procesul de globalizare a pieței antreprizei, deoarece primul pas spre globalizare s-a

înfăptuit chiar în momentul depășirii granițelor naționale prin constituirea organismelor profesionale

internaționale, care ulterior au elaborat și propagat în rândul membrilor forme standard de contracte

de antrepriză de lucrări.

În sfera de interes a lucrării s-a aflat și cercetarea consecințelor procesului de globalizare al

industriei construcțiilor asupra participanților individuali la acest proces, aplecându-ne asupra

eventualei dezorientări sociale produsă de introducerea în legislație a obligativității utilizării

Contractelor FIDIC fără o pregătire prealabilă a societății românești.

În opinia noastră, aplicând teoriile lansate de A.Toffler, despre care am vorbit mai sus, pentru

a putea preveni dezechilibrul generat de sosirea prematură a viitorului și pentru a putea menține

totuși tendința de accelerare al activitaților comerciale din economia mondială, apreciem că mediul

economic și juridic trebuie să genereze propriile mecanisme de echilibrare a ritmului adaptațional,

Ghidurile de utilizare a contractelor standardizate FIDIC37 reprezentând un exemplu de astfel de

mecanism, astfel cum se dorește a fi și lucrarea de față.

Pentru a putea analiza efectele introducerii în legislația națională a obligativității utilizării

contractelor FIDIC se impune a menționa că au facut obiectul cercetarii noastre primele trei cele mai

reprezentative modele de contracte standardizate FIDIC, respectiv Cartea Roșie FIDIC 1999, Cartea

Galbenă FIDIC 1999 și Cartea Verde FIDIC 1999.

Deși aparent suntem în prezența a trei modele standardizate diferite, în realitate, așa cum și

literatura de specialitate a confirmat, elaboratorul a intenționat promovarea unor condiții contractuale

36 J. Adriaanse, Construction Contracts Law: The Essentials, ediția a III a, Editura Macmillan, pag.5 37 Ministerul Economiei şi Finanţelor, Autoritatea de Management Ex-ISPA a elaborat Ghidul Beneficiarului pentru utilizarea Condiţiilor Speciale de Contract FIDIC disponibil la http://www.fonduri-structurale.ro/DocumentFiles /Stiri/00004596/ucxvr_Ghidul%20beneficiarului_FIDIC.pdf

20

diferite, individualizate vizual prin cărți cu coperți de culori diferite, plecând însă de la pilonul

tradițional FIDIC Red Book (Cartea Roșie).

Deși cele trei contracte urmează aceeași structură și același mecanism de lucru, ele diferă

parțial ca și conținut, identificându-se diferențe semnificative spre exemplu în ceea ce privește partea

contractantă căreia îi revine obligația proiectării lucrărilor, modalitatea de stabilire a prețului

contractului, dar și obligațiile inginerului sau modul de alocare al riscurilor contractului. Astfel,

putem concluziona că diferențele dintre aceste contracte au caracter determinant, încadrându-le în

două categorii, respectiv diferențe de ordin tehnico-funcțional38 și diferențe de ordin juridico-

financiar39.

Ținând cont de faptul că modelele standardizate de contract FIDIC au fost transpuse în

legislația din Romania și sunt utilizate atât pentru proiectele publice de infrastructură cât și pentru

majoritatea proiectelor private de investiții, apreciem că alegerea corectă40 între diferitele forme

contractuale FIDIC este esențială pentru succesul proiectului, astfel încat vom analiza fiecare carte

FIDIC în parte din perspectiva acestor elemente esențiale, cu scopul de a individualiza condițiile

specifice avute în vedere de elaborator.

Cartea Roșie FIDIC (Red Book) 1999

În ceea ce privește obiectul contractului, Cartea Roșie FIDIC 1999 este contractul cunoscut și

sub denumirea de CONS - Condiţiile de Contract pentru Construcţii și se recomandă pentru clădiri

sau lucrări inginereşti proiectate de către Beneficiar, care includ un număr redus de lucrări mecanice,

electrice, echipamente și montaj41.

În ceea ce privește proiectarea s-a constatat că acest tip de contract este conceput pentru

situația în care beneficiarul are deja un concept de proiect și dorește să execute cea mai mare parte

a proiectării lucrărilor prin intermediul unui terț sau individual. Potrivit dispozițiilor generale pentru

acest tip de contract, Antreprenorul execută lucrările în conformitate cu un proiect asigurat de către

Beneficiar42. Acesta reprezintă primul aspect determinant pentru Cartea Roșie, având o mare

greutate în adoptarea de către părți a deciziei de a utiliza acest tip de contract.

38 În general formele de contract sunt adaptate pentru mai multe tipuri de proiecte, spre exemplu proiecte ce includ lucrări proiectate de antreprenor sau de beneficiar, cu sau fără echipamente și/sau instalații sau chiar proiecte “la cheie”. 39 Din punct de vedere al prețului distingem între contracte cu preț forfetar, contracte în care prețul final rezultă din măsurători sau contracte cu o valoare redusă. 40M. Nardin, A practical approach to the FIDIC principles, Revista Română de Arbitraj, aug 2008 41 Acest tip de contract este adaptat proiectelor tradiționale de infrastructură, cladiri sau energie. 42 Totuşi, lucrările pot include unele elemente pentru lucrări civile, mecanice, electrice şi / sau de construcţii proiectate de către Antreprenor, însă preponderent proiectarea este asigurată de Beneficiar. În cazul acestui contract Beneficiarul verifică permanent stadiul lucrărilor și este responsabil de corectitudinea proiectării, asumându-și în totalitate acest risc și având posibilitatea de a face modificări în proiect pe tot parcursul lucrării, cu suportarea costurilor pentru modificări.

21

Cu toate acestea, din analiza noastră a rezultat că al doilea element determinant în decizia de a

utiliza acest tip de contract este prețul sau, mai exact, structura și modul de calcul al prețului. În

cazul acestui tip de contract, calculul prețului este efectuat pe bază de devize de lucrări denumite în

limbajul comun IPC sau CIP43, confirmate de inginer.

Astfel, prețul final al contractului nu se poate estima cu exactitate de la începutul proiectului,

acesta fiind cunoscut părților doar cu caracter estimativ la momentul lansării licitației. Prețul final44

va fi determinat după execuția lucrărilor, pe baza cantităților exacte de materiale efectiv utilizate,

stabilite în baza măsurătorilor, costul acestor materiale și a forței de muncă fiind calculate pe baza

prețurilor unitare fixate în contract45.

În concluzie, în urma cercetării comportamentului diferitelor categorii de beneficiari a rezultat

că acest tip de contract se adresează beneficiarilor care au un proiect și doresc ca administrarea

contractului de antrepriză să fie în sarcina Inginerului, care va monitoriza lucrările de construcţie, va

aproba plăţile și va determina necesitatea și oportunitatea eventualelor lucrări suplimentare.

Cartea Galbenă FIDIC (Yellow Book) 1999

În ceea ce privește obiectul contractului în cazul Cărții Galbene FIDIC 1999, putem

concluziona că acest contract, cunoscut și sub denumirea E&CP - Condiţiile de Contract pentru

Echipamente şi Construcţii inclusiv Proiectare, se recomandă a fi utilizat pentru lucrări de

construcții care presupun și furnizarea echipamentelor electrice şi/sau mecanice precum și

proiectarea şi execuţia clădirilor sau lucrărilor inginereşti.

În ceea ce privește proiectarea, spre deosebire de Cartea Roșie FIDIC 1999, acest tip de

contract este dedicat proiectelor în care Antreprenorul în conformitate cu cerinţele46 Beneficiarului,

întocmeşte proiectul şi furnizează echipamente şi/sau execută lucrări care pot include orice

combinaţie de lucrări civile, mecanice, electrice şi/sau de construcţii, asumându-și riscul proiectării.

Cercetând jurisprudența relevantă a rezultat că acest element este unul determinant în luarea deciziei

de utilizare a acestui tip de contract.

43 Certificate Interimare de Plată 44 The Joint Contracts Tribunal Limited, Practice Note – Deciding on the appropriate JCT contract, 2011, Editura Sweet & Maxwell, Londra, pag.4. Contractele pe bază de măsurători reprezintă contractele în care prețul contractului nu este determinat final decât după terminarea lucrărilor, când este reevaluat la o bază convenită anterior. Acest tip de contract este folosit atunci când lucrarea pe care beneficiarul o angajează nu poate fi corect măsurată cu exactitate înainte de a lansa cererile de oferte. Totuși, în linii mari, proiectul va fi în mod rezonabil complet și o imagine exactă a calității cerute va fi disponibilă ofertantului, contractul bazându-se pe desene și o grilă de tarife sau prețuri. 45 Acest tip de contract este pretabil situațiilor în care bugetul proiectului este flexibil, beneficiarul având posibilitatea de a extinde valoarea proiectului în cazul modificărilor intervenite pe parcurs. 46 In acest contract beneficiarul nu cunoaște în amănunt coordonatele inițiale ale proiectului deoarece acesta deține numai un concept inițial de proiect pe care il dezvoltă antreprenorul pe riscul său.

22

Considerăm că prezintă importanță pentru lucrare și al doilea element determinant în decizia

de a utiliza acest tip de contract, care este prețul sau, mai exact, structura și modul de calcul al

prețului.

Din suita contractelor standardizate FIDIC, Cartea Galbenă este contractul de antrepriză cu

preț forfetar47, unde antreprenorul estimează a priori valoarea totală a lucrărilor și stabilește oferta

de preț, asumându-și riscul erorilor de calcul. În acest caz măsurătorile nu au rolul de a stabili sau

modifica prețul, așa cum este cazul contractului FIDIC Roșu, valoarea contractului putând fi

modificată numai în anumite situații.

Analizând tipologia beneficiarului care optează pentru Cartea Galbenă FIDIC, putem

concluziona că acesta este dispus să plătească mai mult pentru construcţia Proiectului în schimbul

asumării de către Antreprenor a unor riscuri suplimentare asociate cu un grad mai mare de siguranţă

referitor la costul final şi durata de execuţie48.

Așadar, prin comparație cu Cartea Roșie, unde Inginerul are un rol determinant în ceea ce

privește aprobarea necesității și oportunității eventualelor lucrări suplimentare, care afectează

semnificativ prețul final al proiectului, în cazul Carții Galbene FIDIC, beneficiarul nu este obligat să

urmărească atât de minuțios lucrările, deoarece el a plătit Antreprenorului proiectarea tocmai pentru

a-i transfera riscul de eroare, care ar conduce la lucrări suplimentare nebugetate inițial, însă Inginerul

are obligația de a urmări îndeaproape toate aspectele ce țin de calitatea lucrărilor, rolul său fiind

important și în cazul acestui tip de contract.

Cartea Verde FIDIC (Green Book) 1999

Contractul FIDIC Verde este cunoscut la nivel internațional și sub denumirea de Forma Scurtă

a Contractului și se recomandă pentru clădiri sau lucrări inginereşti cu valoare relativ redusă. În

funcţie de tipul de lucrare şi de circumstanţe, această formă de contract poate să fie potrivită chiar și

pentru contracte cu valoare mai mare, dar în special pentru lucrări relativ simple sau lucrări

repetitive. Tot FIDIC Verde este recomandat și în cazul unor lucrări mai putin complexe și de

scurtă durată.

Apreciem că în cazul acestui tip de contract flexibilitatea este elementul esențial, contractul

fiind ușor adaptabil atât cazului când Antreprenorul execută lucrările în conformitate cu un proiect

47 The Joint Contracts Tribunal Limited, Practice Note – Deciding on the appropriate JCT contract, 2011, Editura Sweet & Maxwell, Londra, pag.4. Contracte cu preț forfetar sunt contractele în care suma contractului este determinată înainte de începerea lucrărilor de construcție. Contractantul execută un număr determinat de lucrări în schimbul unei sume convenite. Contractele "cu cantități" se stabilesc pe baza desenelor și a unei facturi ferme de cantități. Contractele "fără cantități" sunt evaluate pe baza desenelor și a unui alt document - de obicei, o specificație sau un program de lucru. 48 Pentru detalii privind prețul forfetar a se vedea Supra, nota 80

23

asigurat de către Beneficiar, cât și cazului când contractul include lucrări civile, mecanice, electrice

şi/sau de construcţii proiectate de către Antreprenor.

În consecință, dacă preţul Contractului nu este foarte mare49 sau perioada de construcţie este

relativ redusă50 sau lucrările implicate sunt relativ simple sau repetitive atunci se poate lua în

considerare utilizarea acestui contract standardizat, indiferent dacă proiectarea este făcută de către

Beneficiar sau Antreprenor sau dacă proiectul implică lucrări de construcţie, electrice, mecanice sau

alte lucrări inginereşti.51

Structura contractelor FIDIC

Având în vedere că standardizarea trebuie să aducă cu sine simplitate și eficiență sporită cu

efort minim, elaboratorul FIDIC, ținănd cont de aceste cerințe, a elaborat și ulterior revizuit suita de

contracte FIDIC menținând caracterul uniform al acestora, deoarece conceptul era deja familiar

utilizatorilor săi internaționali.

În consecință, indiferent de diferențele de conținut, toate contractele FIDIC 1999 au aceeași

structură, cuprinzând patru secțiuni principale, respectiv : Condițiile Generale (General Conditions),

Condițiile Particulare (Particular Conditions), Anexă la Ofertă (Apendix to Tender), Documentele

tehnice ale contractului (Technical documents of the Contract), la care se adaugă și Contractele și

Regulamentul de Adjudecare a Disputelor (Dispute Adjudication Rules and Agreements).

Așa cum este deja cunoscut, Condițiile Generale reprezintă corpul nealterat al contractului,

care rămane mereu neschimbat și reprezintă în fapt Cartea FIDIC, aleasă de părți corespunzător

tipului de proiect de investiții aflat în derulare.

În ceea ce privește Condițiile Speciale este important a fi reamintit faptul că acestea reprezintă

instrumentul care asigură posibilitatea de adaptare a Condițiilor Generale standard la dispozițiile

legale ale fiecărui stat, precum și la particularitățile fiecarui proiect. Pentru ușurință în exprimare și

uniformitate, Condițiile Speciale sunt livrate de elaboratorul FIDIC sub forma unui Ghid inițial de

Instrucțiuni de Redactare a Condițiilor Speciale.

Capitolul 4 TRANSPUNEREA ȘI UTILIZAREA CONTRACTELOR

STANDARDIZATE FIDIC ÎN DREPTUL INTERN 49 sub valoarea de 500.000 EUR 50 mai mică de 6 luni 51 Ghidul Contractelor FIDIC- ediția2000, pag.87, https://www.fonduri-structurale.ro/DocumentFiles/Stiri /00004596/ ucxvr_Ghidul%20beneficiarului_FIDIC.pdf

24

Al patrulea capitol analizează atât cadrul reglementar, cât și etapele procesului de transpunere

și utilizare a contractelor standardizate FIDIC în dreptul intern, o atenție deosebită fiind acordată

fenomenului de tranziție a contractelor FIDIC de la statutul juridic inițial de uzanțe convenționale la

statutul juridic final de uzanțe normative.

În cadrul acestui capitol, procedând la o analiză istorică, am supus cercetării etapele procesului

de transpunere în dreptul intern a contractelor FIDIC, încă de la prima certificare, ce datează din anul

1996 și până în prezent.

Cercetând notele de fundamentare ce au stat la baza demersului legiuitorului român de a

transpune în legislația națională Condițiile Contractuale FIDIC, apreciem că scopul urmărit de acesta

a fost asigurarea unui cadru flexibil și eficient pentru derularea contractelor de lucrări prin utilizarea

în mod unitar, a unor modele de contract a căror eficacitate a fost deja dovedită și care să conțină

termeni și condiții generale și speciale, aplicabile tuturor proiectelor finanțate din fonduri publice.

Prin caracterul și forma exterioară de exprimare, formele standardizate de contract FIDIC sunt

catalogate în doctrina de specialitate ca fiind uzanțe comerciale internaționale, având o folosință

neîntreruptă la nivel internațional de peste 50 de ani.

Chiar dacă au existat diverse opinii pro și contra, exprimate atât de teoreticieni, cât și de

practicieni, utilizarea contractelor standardizate FIDIC s-a impus la nivel național din nevoia de a

avea o bază comună pentru compararea și evaluarea tuturor ofertelor aferente procedurilor de

achiziții publice specifice lucrărilor de infrastructură.

Analizând legislația națională s-a constatat că proiectele de infrastructură publică finanțate în

cadrul programelor de pre-aderare52 s-au desfășurat și gestionat în conformitate cu condițiile de

contract FIDIC impuse de către Comisia Europeana prin Memorandumurile53 de Finanțare ratificate

de Guvernul României.

52 ISPA Mediu și ISPA Transport 53 Prima certificare a faptului că în România sunt cunoscute și utilizate contractele FIDIC a apărut încă din anul 1996, acestea fiind menționate în legislația secundară, respectiv în Norma metodologică din 09/09/1996, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 232bis din 26/09/1996, privind conținutul cadru al proiectelor care prevedea “posibilitatea determinarii coeficientilor de pondere ce intervin în aplicarea formulei polinomiale (tip FIDIC) de actualizare a valorii situațiilor de plata aferente activiatății de constructii - montaj, pe durata de executie a lucrărilor contractate.” Ulterior, contractele FIDIC sunt menționate și în cadrul Memorandumului de înțelegere din 07/05/1997 pentru implementarea în România a Programului PHARE de cooperare transfrontalieră 1996 România-Ungaria, încheiat între Guvernul României şi Uniunea Europeană, certificându-se practic autonomia de voință a părților, care aveau posibilitatea de a încheia sau nu contracte FIDIC, acestea nefiind obligatorii, însă fiind recomandate. Începând cu 1998 a operat tranziția contractelor FIDIC de la statutul de uzanțe convenționale la acela de uzanțe normative, acestea fiind stabilite ca obligatorii prin legislația secundară și terțiară națională prin Memorandumul din 20/10/1998 privind Programul Naţional PHARE 1998, Guvernul României s-a angajat față de Comisia Europeană “să participe la cofinanţarea proiectului de reabilitare a drumurilor-faza a doua, în ansamblul său. Contractele pentru lucrări de construcţii civile se vor baza pe condiţiile contractuale FIDIC“. Deja suntem în prezența uzanței normative, autonomia de voință a părților cu privire la alegerea condițiilor contractuale fiind înlocuită cu caracterul obligatoriu al contractelor FIDIC.Ulterior, toate Memorandumurile

25

Ca rezultat, o experiență considerabilă a fost dobândită atât în implementarea contractelor de

lucrări, cât și în implementarea contractelor de supervizare a lucrărilor pentru proiectele de

infrastructura sub incidența condițiilor de contract FIDIC.

Aceste condiții de contract FIDIC, au fost transpuse în legislația românească și în practicile de

gestionare a contractelor de lucrări/construcții aferente proiectelor de infrastructură prin intermediul

mai multor acte normative, cele mai importante fiind Hotărârea Guvernului nr.1405/2010 privind

aprobarea utilizării unor condiţii contractuale generale ale FIDIC pentru obiective de investiţii din

domeniul infrastructurii de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice54, Ordinul

Ministrului Transporturilor nr. 1317/2014 pentru aprobarea condiţiilor contractuale speciale

privind contractele pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi cele privind contractele

pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale FIDIC, pentru

obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport feroviar, finanţate din fonduri

publice55, Ordinul Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 146/2011 pentru obiective de

investiţii din domeniul infrastructurii rutiere de transport de interes naţional, finanţate din fonduri

publice56

Colateral, am ajuns la concluzia că pe lângă instituțiile europene, un rol determinant în

promovarea contractelor standardizate FIDIC l-au avut și finanțatorii internaționali precum Banca

Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca

Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și băncile internaționale active pe piața bancară

din România, care pentru o mai bună gestiune a programelor de finanțare, au impus beneficiarilor de

fonduri utilizarea contractelor standardizate FIDIC în derularea proiectelor majore de investiții.

Având o istorie de peste 20 de ani în România și fiind perpetuate cu continuitate, constanță și

uniformitate în toata această perioadă la nivelul întregii țări, putem considera de plin drept că

formele standardizate de contract FIDIC reprezintă izvoare de drept de natura uzanțelor.

Implementarea în România a programelor de finanțare din fonduri europene a lucrărilor de investiții

în infrastructură reprezintă, în concepția noastră, momentul în care uzanța convențională, devenind

uzanță normativă, a dobândit autonomie proprie, impunându-se părților indiferent dacă a facut sau

nu obiectul unei acceptări voluntare tacite din partea acestora.

de finanţare convenite între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată pentru proiecte majore de infrastructură prevedeau obligativitatea utilizării contractelor FIDIC. 54 Hotărârea Guvernului nr.1405/2010 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011; 55 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1317/2014 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2014; 56 Ordinul Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 146/2011 publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 188 din 17 martie 2011, cu modificările si completările ulterioare

26

În opinia noastră, contractele standardizate FIDIC au reprezentat un pilon de stabilitate și în

ceea ce privește procedura de selecție a ofertanților în cazul lucrărilor de investiții unde se aplică

procedurile de achiziții publice, având în vedere că, pe de o parte, beneficiarul avea posibilitatea de a

distinge mai clar între ofertele comparabile ale antreprenorilor participanți la procedură, iar, pe de

altă parte, ofertanții aveau posibilitatea să transmită niște oferte comparabile în condiții de

transparență și tratament egal.

Un alt avantaj identificat de noi în utilizarea contractelor FIDIC a fost acela că negocierile

contractelor au devenit din ce în ce mai puțin epuizante, deoarece părțile cunoșteau trunchiul de bază

al contractului încă înainte chiar de primul contact, iar pe parcursul negocierilor se rezumau la a

agrea acele elemente specifice fiecărei lucrări, fără a schimba structura sau elementele esențiale ale

contractului.

Actualmente, în contextul abrogării dispozițiilor legale privind obligativitatea contractelor

FIDIC și al introducerii în legislație cu caracter obligatoriu a modelului național de contract de

antrepriză57, este utilă experiența de lucru a antreprenorilor cu contractele FIDIC.

Noul model de contract național a fost calificat de operatorii economici ca fiind mai puțin

flexibil, ceea ce va putea crea dificultăți atât la momentul încheierii, cât și pe parcursul derulării sale,

cu atât mai mult cu cât participanții pe piața construcțiilor nu sunt încă familiarizați cu noul model

impus, fiind privați total de doctrină și jurisprudență relevantă pentru noul contract.

Capitolul 5 ANALIZA CONTRACTELOR FIDIC DIN PERSPECTIVA

NORMELOR DE DREPT INTERN

Al cincelea capitol este cel mai amplu capitol al lucrării, cuprinzând o analiză detaliată a

contractelor FIDIC din perspectiva normelor de drept intern. În cadrul acestei analize complexe, am

supus cercetării noastre încadrarea legală a contractelor FIDIC prin prisma dispozițiilor de drept

intern prevăzute în Codul Civil, concentrându-ne atenția și asupra concursului între regulile generale

privind antrepriza și cele speciale privind antrepriza de lucrări de construcții, precum și asupra

limitelor domeniului de aplicare a regulilor speciale privind antrepriza de lucrări de construcții.

Pentru a încadra contractele FIDIC în categoria contractelor numite a fost necesar să

demonstrăm mai întâi apartenența contractului FIDIC în categoria de gen a contractelor de 57 Hotărârea nr. 1 din 10 ianuarie 2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 26 din data de 11 ianuarie 2018.

27

antrepriză, pentru ca mai apoi să putem demonstra și aparteneța la specia contractelor de antrepriză

de lucrări de construții, prin prisma analizei elementelor sale determinate.

Este cunoscut faptul că prin contract de antrepriză întelegem contractul prin care

“antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală,

sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ”58. Acest contract numit

este reglementat într-un număr de 30 de articolele numerotate de la art.1851 până la art.1880 din

Noul Cod Civil, Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul VI, intitulat chiar Contractul de antrepriză.

Operând o exegeză a textelor legale am apreciat că pentru încadrarea contractelor FIDIC în

categoria contractelor de antrepriză, așa cum acestea sunt numite de legiuitor, nu prezintă importanță

nici denumirea sau acronimul sub care sunt cunoscute în societate, drept contracte FIDIC și nici

forma standardizată în care acestea sunt prezentate, deoarece din perspectiva încadrării legale numai

obiectul contractului este determinant, iar acesta se suprapune direct definiției date de legiuitor.

După ce am stabilit apartenența contractelor FIDIC la gen, încadrându-le în categoria

contractelor de antrepriză, am operat particularizarea la specie, respectiv demonstrarea apartenenței

contractelor FIDIC la categoria contractelor de antrepriză de lucrări de construcții.

În linii generale contractul de antrepriză acoperă “specii eterogene de servicii”, însă unele

dintre aceste contracte “au devenit atât de uzuale și au căpătat un particularism atât de marcant,

încât, în interiorul genului contract de antrepriză, au devenit autonome; o ramură s-a desprins din

arbore”59.

Pentru a putea determina o posibilă aplicabilitate pentru Contractele FIDIC a regulilor

specifice privind antrepriza de lucrări de construcții, am recapitulat mecanismul impus de legiuitor în

acest sens. Reglementarea legală privind contractul de antrepriză din Codul Civil cuprinde două

categorii de reguli, respectiv reguli comune60, aplicabile tuturor lucărilor de antrepriză şi reguli

specifice61, aplicabile numai contractelor de antrepriză pentru lucrări de construcţii.

În aceste condiții, pentru a putea determina atât apartenența la specia contractelor de antrepriză

de lucrări de construcții, cât și regulile aplicabile contractelor FIDIC din această perspectivă, a fos

58 Definiția prevăzută la Art.1851 NCC “Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ.” 59 P. Malaurie, L. Aynes, P. Gautier, Drept civil. Contractele speciale, Traducere a editiei a 3 a din limba franceză, Ed. Wolters Kluver, 2009, pag. 387. 60 Normele care reglementează contractul de antrepriză în general, având ca obiect lucrări de ordin material sau intelectual sau prestări de servicii, sunt cuprinse în Codul Civil între art.1851-1873. 61 Normele care reglementează contractul de antrepriză de lucrări de construcții sunt cuprinse în Codul Civil între art.1874-1880.

28

necesară analiza concursului între regulile generale privind antrepriza și cele speciale privind

antrepriza de lucrări de construcții.

Acest demers științific a fost completat cu cercetarea compatibilității contractelor FIDIC cu

reglementările legale privind contractul de antrepriză, așa cum se regăsește acesta în Codul Civil62,

realizându-se o analiză a dispozițiilor cuprinse în Condițiile Generale de contract FIDIC 1999 prin

comparație cu cele două categorii de reguli de drept intern, respectiv regulile comune63, aplicabile

tuturor lucărilor de antrepriză, şi regulile specifice64, aplicabile numai contractelor de antrepriză

pentru lucrări de construcţii, ținând însă cont de faptul că regulile generale dezvoltă “principiile

aplicabile oricărui tip de contract de antrepriză, atunci când trebuie să i se determine identitatea și

modul de formare, efectele sale și stingerea sa.”65.

În cazul contractelor FIDIC considerăm că problematica concursului dintre regulile generale

privind antrepriza și regulile speciale privind antrepriza de lucrări de construcții, nu prezintă

dificultate, deoarece însuși legiuitorul a reglementat concursul66 în favoarea normei speciale,

stabilind că dispoziţiile generale din materia contractului de antrepriză sunt aplicabile, în mod

corespunzător şi antreprizei pentru lucrări de construcţii, dacă sunt compatibile cu regulile

particulare prevăzute pentru acest contract, dând astfel încă o dată eficiență principiului de drept

generalia specialibus non derogant67.

Prin comparație cu reglementarea anterioară68, devenită insuficientă odată cu “emanciparea”

domeniului construcțiilor, noile repere introduse de legiuitor prin dispozițiile art.1874 din Codul

Civil stabilesc cadrul juridic de aplicare a regulilor speciale privind antrepriza de lucrări de

construcții astfel: “Prin contractul de antrepriză pentru lucrări de construcţii, antreprenorul se

obligă să execute lucrări care, potrivit legii, necesită eliberarea autorizaţiei de construire.”

Pentru buna înțelegere a rezultatelor cercetării s-a impuns o analiză critică asupra controversei

juridice create de legiuitor prin exprimarea, poate nu tocmai cea mai potrivită, din care rezultă că

elementul determinant care face distincția între lucrările de antrepriză de construcții și orice alte

lucrări de antrepriză este reprezentat de obligativitatea legală a obținerii autorizației de construcție.

62 Codul Civil, Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul VI, Contractul de antrepriză, articolele 1851-1880. 63 Normele care reglementează contractul de antrepriză în general, având ca obiect lucrări de ordin material sau intelectual sau prestări de servicii, sunt cuprinse în Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul VI, Contractul de antrepriză, între articolele 1851-1873. 64 Normele care reglementează contractul de antrepriză de lucrări de construcții sunt cuprinse în Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul VI, Contractul de antrepriză, între articolele 1874-1880. 65 P. Malaurie, op.cit., pag. 388. 66 Legiuitorul reglementează concursul între regulile generale și regulile specifice prin art. 1851 alin. (2) Cod Civil. 67 Maximă latină care consacră principiul de drept conform căruia norma generală nu deroga de la norma specială. 68 Codul Civil de la 1864

29

A prezentat interes tematica limitelor domeniului de aplicare a regulilor speciale privind

antrepriza de lucrări de construcții, nu din rațiuni ce țin de “estetica” exprimării, ci îndeosebi

deoarece există premisele unei eventuale limitări a drepturilor și obligațiilor părților, ce derivă din

regulile speciale, cum ar fi cele privitoare la momentul transferului riscurilor către beneficiar69,

răspunderea70 pentru vicii, precum și prescripția71 răspunderii pentru vicii, exclusiv la contractele ce

au ca obiect lucrări pentru care este necesară eliberarea autorizației de construire.

Pentru a putea analiza dacă a existat intenția legiuitorului de a institui o restricție autentică în

această privință sau ne aflăm doar în situația unei exprimari nepriincioase, s-a procedat la

interpretarea textului legal prin metodele consacrate de interpretare din teoria generală a dreptului.

Prin metoda interpretării literale, bazată pe procedeele de analiză morfologică și sintactică a

textului, pornind de la sensul gramatical al cuvintelor folosite, exprimarea “Prin contractul de

antrepriză pentru lucrări de construcţii, antreprenorul se obligă să execute lucrări care, potrivit

legii, necesită eliberarea autorizaţiei de construire” nu necesită clarificari suplimentare, înțelesul

termenilor și expresiilor utilizate fiind același cu cel din limbajul obișnuit.

În acest caz, legiuitorul însuși explică clar în text, tipul de lucrări ce pot face obiectul unui

contract de antrepriză de lucrări de construcții, respectiv numai acelea pentru care este necesară

eliberarea unei autorizații de construcție, excluzând astfel din sfera de reglementare a regulilor

speciale contractele ce au ca obiect, de exemplu, lucrările de demolare, care necesită numai

autorizație de desființare, precum și toate celelalte lucrări de construcții pentru care nu este necesară

autorizarea conform legii.

69 Conform art 1878 Cod Civil, după finalizarea construcţiei, se va proceda, în condiţiile legii, la recepţia provizorie la terminarea lucrării, urmată de recepţia finală. Riscurile trec asupra beneficiarului de la data recepţiei provizorii la terminarea lucrării. Recepţia se face prin acordul părţilor sau, în cazul când acestea nu ajung la un acord pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti competente. 70 Termenele de garanţie contra viciilor lucrării, prevăzute de art.1879 NCC sunt cele stabilite de legea specială. Arhitectul sau inginerul este exonerat de răspunderea pentru viciile lucrării numai dacă dovedeşte că acestea nu rezultă din deficienţe ale expertizelor sau planurilor pe care le-a furnizat şi, dacă este cazul, din vreo lipsă de diligenţă în coordonarea sau supravegherea lucrărilor. Antreprenorul este exonerat de răspundere numai dacă dovedeşte că viciile rezultă din deficienţe ale expertizelor sau planurilor arhitectului ori ale inginerului ales de către beneficiar. Subantreprenorul nu este exonerat decât dacă dovedeşte că viciile rezultă din deciziile antreprenorului sau din expertizele ori planurile arhitectului sau ale inginerului. Sunte exonerate de raspundere părțile care dovedesc că viciile lucrării rezultă din deciziile impuse de beneficiar în alegerea solului sau a materialelor ori în alegerea subantreprenorilor, a experţilor sau a metodelor de construire. Totuși, exonerarea de răspundere nu operează atunci când aceste vicii, deşi puteau să fie prevăzute în cursul executării lucrării, nu au fost notificate beneficiarului. 71 Prescripţia dreptului la acţiune pentru vicii aparente este reglementată de art.1880 NCC și începe să curgă de la data recepţiei finale sau, după caz, a împlinirii termenului acordat antreprenorului prin procesul-verbal de recepţie finală, pentru înlăturarea viciilor constatate.Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile lucrării de proiectare începe să curgă odată cu prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile lucrărilor executate de antreprenor, afară numai dacă viciile lucrărilor de proiectare au fost descoperite mai înainte, caz în care prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii acestora.

30

Ideea centrală ce s-ar putea desprinde din cercetarea normei juridice prin metoda interpretării

literale este că domeniul de aplicare al regulilor particulare privind antrepriza de lucrări de

construcții este restricționat numai la acele lucrări care necesită eliberarea unei autorizații de

construcție, pentru orice alte lucrări aplicându-se numai regulile generale ale antreprizei.

Având în vedere că această interpretare a fost criticată atât de practicieni, cât și de teoreticieni,

nefiind de altfel împărtășită nici de noi, s-a procedat la interpretarea dispozițiilor legale din

perspectiva istorico-sistemică, ce se bazează în stabilirea înțelesului normei de drept pe cercetarea

condițiilor istorice care au determinat adoptarea actului normativ (occasio legis), dar și prin

stabilirea scopului urmărit de legiuitor prin norma adoptată (ratio legis).

Din perspectivă istorică, contractul de antrepriză de lucrări de construcții nu a beneficiat de o

reglementare proprie în Codul Civil de la 1864, însă o definiție a acestui contract se regăsea în

vechea reglementare în cuprinsul art.1413 alin. 5 din Titlul VII, în cadrul dispozițiilor privitoare

contractul de locațiune “Antrepriza, luarea săvârşirii unei lucrări drept un preţ determinat, când

materialul se dă de acela pentru care se execută o lucrare (C. civ., 1416 şi urm., 1447 şi urm., 1470

şi urm.)”.

“Deşi legiuitorul de la 1864 prezenta antrepriza ca pe o varietate a locaţiunii72, contractul de

antrepriză se deosebeşte net de locaţiune, deoarece prestarea de servicii care formează esenţa ei nu

este remunerată în raport de timpul cât durează, ci în raport de rezultatul final. În cazul locaţiunii de

servicii (contractul de muncă), obiectul contractului este munca în sine, pe când în contractul de

antrepriză obiectul îl formează lucrarea finală73“.

Contractul de antrepriză de lucrări de construcții, fiind cea mai cunoscută “specie” a

contractului de antrepriză, nu are caracter de noutate în dreptul intern, fiind o instituție juridică cu

tradiție, abordată constant la nivel doctrinar și jurisprudențial în integralitatea sa, fără a exista vreo

delimitare care să restrângă în vreun fel domeniul său de aplicare în funcție de tipul de lucrări de

construcții ce face obiectul contractului.

Abordarea globală a lucrărilor de construcții este consacrată la nivel jurisprudențial și rezultă

din interpetarea sistemică a Codului civil de la 1864, legiuitorul stabilind spre exemplu în cuprinsul

art. 494 alin (1) că “Dacă plantaţiile, construcţiile şi lucrările au fost făcute de către o a treia

persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le ţine pentru dânsul, sau de a

îndatora pe acea persoană să le ridice.” Inclusiv la nivel doctrinar s-a stabilit că “Activitatea de

construire a antreprenorului poate îmbrăca şi forma reconstruirii, consolidării, modificării,

72 Codul Civil de la 1864, articolul 1470 pct. 3 73 D. Chirică, Drept civil. Contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997, p. 245

31

extinderii etc. şi poate privi şi alte imobile decât clădirile (precum: căi de comunicaţii, dotări

subterane, împrejmuiri etc.), precum şi lucrări de instalaţii şi reparaţii la construcţii (inclusiv

activităţile de proiectare a lucrărilor de construcţii)74”.

Din interpretarea istorico-sistemică se desprinde concluzia că legiuitorul nu a intenționat

limitarea regulilor particulare privitoare la antrepriza de construcții numai cu privire la contractele ce

au ca obiect lucrări care necesită autorizație de construcție, cu atât mai mult cu cât elementul

distinctiv, respectiv obligativitatea obținerii autorizației de construire, are un caracter atât de instabil,

legislația specifică în domeniul autorizării lucrărilor de construcție, respectiv Legea 50/1991,

suferind de-a lungul timpului un numar impresionant de modificări.

Totuși, pentru a putea formula o concluzie consistent argumentată, s-a impus să se procedeze

și la interpretarea teleologică a normei controversate, folosind raționamentele logice consacrate.

Utilizând raționamentul logic “a pari”, care permite deducerea unor consecințe în urma

analogiei între două situații asemănătoare, a rezultat că dacă s-ar da eficiență sensului literal al noii

reglementări, pentru realizarea aceleiași lucrări de construcții, părțile ar putea fi puse de legiuitor în

situația de a încheia contracte diferite, în funcție de momentul încheierii contractului.

Mai concret, pentru o lucrare de înlocuire a unui acoperiș, parțile ar încheia în temeiul vechii

reglementari un contract de antrepriză de lucrări de construcții, însă de la data intrării în vigoare a

Codului Civil acestea ar trebui să încheie un contract de antrepriză simplă. Această situație este puțin

probabilă, deoarece în urma cercetării notelor de fundamentare ce au stat la baza modificării Codului

Civil de la 1864 s-a desprins concluzia că legiuitorul a intenționat ca prin noua reglementare să

actualizeze sistemul juridic la realitățile economice actuale și nicidecum să creeze coonfuzie sau să

modifice irațional stabilitatea instituțiilor de drept consacrate la nivelul societății, în funcție de niște

repere atât de ușor alterabile, cum ar fi categoriile de lucrări supuse autorizării.

Folosind raționamentul “ad absurdum”, am analizat această controversă juridică, încercând

dovedirea adevărului prin demonstrarea faptului că acceptarea tezei contradictorii ar genera

consecințe absurde. Astfel, considerăm că ar fi absurd ca, în situații identice, să fie necesară

încheierea unor contracte diferite în funcție de niște elemente distinctive ce nu prezintă importanță

determinantă în momentul realizării acordului de voințe. Totuși, prin interpretarea în sens restrictiv a

normei controversate, s-ar ajunge în situația paradoxală în care, pentru același tip de lucrări, ar exista

o delimitare a regulilor aplicabile contractului în funcție, de exemplu, de materialele utilizate sau de

forma lucrărilor. 74 I. Zinveliu, Contracte civile, instrumente de satisfacere a intereselor cetăţenilor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p.

302-305

32

Pentru a putea trage concluzia corectă, se impune precizarea prealabilă că prin Legea 50/1991

privind autorizarea construcțiilor, sunt enumerate atât lucrările care necesită autorizare, cât și cele

pentru care nu există această obligativitate legală. Exemplificând, în primul caz, conform art. 11 lit.

a), nu este necesară autorizarea pentru lucrări de reparaţii la împrejmuiri și acoperişuri, “atunci când

nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate”, caz în care, părților li s-ar

aplica numai regulile generale ale antreprizei; în a doua situație, pentru executarea aceluiași tip de

lucrări, aplicând raționamentul per a contrario, în temeiul acelorași dispoziții art. 11 lit. a), este

necesară obținerea autorizației de construire pentru lucrări de reparaţii la împrejmuiri și acoperişuri

atunci când se schimbă forma sau materialele din care sunt executate, părților aplicându-li-se de

această dată regulile speciale privitoare la contractele de antrepriză de construcții.

Așadar, prin exemplul de coroborare a art. 1874 NCC cu art. 11 lit. a) din Legea 50/1991

apreciem că am reușit să demonstrăm că, în situații identice, părțile ar fi supuse unor reglementări

juridice diferite, întărindu-ne astfel convingerea că exprimarea legiuitorului nu este cea mai potrivită,

însă intenția sa nu a fost aceea de a condiționa aplicabilitatea regulilor speciale privind antrepriza de

lucrări de construcții de obligativitatea legală a obținerii autorizației de construire.

Raportat la legislația națională se impune precizarea că în urma cercetării întrerpinse a rezultat

cu certitudine faptul că în cazul contractelor FIDIC încheiate sub imperiul dreptului intern, se vor

aplica regulile speciale privind antrepriza de lucrări de construcții, fiind de esența contractului acea

independenţă economică şi funcțională a antreprenorului în raport cu beneficiarul. “Relaţia dintre

părţile contractante exclude raporturile de subordonare.”75.

În contractul de antrepriză FIDIC, voința liber exprimată a părților constituie “piatra de

temeile a contractului”, prin voință înțelegând abilitatea antreprenorului și beneficiarului de a

acționa în mod intenționat pentru realizarea obiectivelor prestabilite la nivel mental, respectiv

beneficiarul să primească construcția, iar antreprenorul să încaseze prețul convenit.

După modul de transmitere al elementelor ce constituie voința antreprenorului și beneficiarului

distingem între voința internă sau reală, aceea adevărată care îi conduce pe aceștia spre decizia de a

contracta și voința declarată, exteriorizată, ce se regăsește în acțiunile concrete întreprinse pentru

atingerea scopului urmărit. Deși sămânța care stă la baza contractului o regăsim în voința internă,

fundamentul contractului este reprezentat de voința declarată, singura percepută de celalaltă parte

contractantă și aptă să producă efecte juridice. “Practic voința poate fi descompusă în două

elemente: operațiunea intelectuală și exteriorizarea acesteia.”76.

75 G. Vermelle, Droit civil. Les contrats spéciaux, Dalloz, Paris, 2000, p. 153 76 G.Boroi, C.A.Anghelescu, Curs de drept civil.Partea generală, Ed. Hamangiu, București, 2012, pag.127

33

În cele mai multe cazuri voința internă a părților în contractul de antrepriză se suprapune până

la identitate cu voința declarată, însă în cazuri excepționale există posibilitatea ca voința internă să

nu corespundă parțial sau total cu voința declarată, iar în această situație este necesar a se stabili

modalitatea de interpretare a contractului.

Potrivit art.1266 Cod Civil, în legislația românească “interpretarea clauzelor contractuale se

face în raport de voința internă, reală a părților (principiul interpretării subiective a

contractului)”77, iar nu după sensul literal al termenilor. La stabilirea voinţei concordante a părților

se va ţine seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de părţi, de practicile

statornicite între acestea şi de comportamentul lor ulterior încheierii contractului de antrepriză.

În cazul contractelor internaționale, așa cum este cazul contractului FIDIC, apreciem că este

important să insistăm pe rolul determinant al voinţei, deoarece, în doctrină, uneori, rolul său este

diminuat pe nedrept, în favoarea obligaţiilor contractului. Astfel, într-o opinie separată78, s-a apreciat

că „executarea contractului este, din contră, cea care constituie esenţialul, convenţia nu şi-ar

încheia formarea decât executându-se, şi nu ar fi pe deplin obligatorie decât atunci când cel puţin a

început să fie executată”.

În doctrină au existat numeroase controverse cu privire la principiul interpretării subiective a

contractului. Legiuitorul german a reproșat legiuitorului francez faptul că interpretarea subiectivă

generează instabilitate și insecuritate în relațiile contractuale, susținând că numai voința declarată

este cea cunoscută și precisă, însă în realitate în ciuda unor principii diferite, soluțiile adoptate sunt

apropiate, disputa rămânand numai pe tarâm științific79.

Analizând situația particulară a contractelor FIDIC în contextul diferitelor sisteme legislative

putem concluziona că, deși ca regulă contractele FIDIC sunt guvernate de principiul libertății totale

de voință a părților, contextul economic internațional este marcat de o tendință acută de globalizare

care se manifestă inclusiv pe tărâmul antreprizei de lucrări, astfel că expresia juridică a liberei

inițiative a părților contractante este tot mai des constrânsă de rigorile impuse de cercul invizibil al

normării juridice.

Tot în cadrul acestui capitol au fost analizate caracterele juridice ale Contractelor FIDIC prin

raportare la caracterele juridice consacrate ale contractului de antrepriză de lucrări de construcții,

realizând în cadrul lucrării și o delimitare a contractului de antrepriză FIDIC de alte contracte civile

77 L.Stănciulescu, op.cit, pag.31; 78 Ph. Malaurie, L. Aynès, Ph. Stoffel-Munck, Drept civil. Obligaţiile, Editura Wolters Kluwer România, Bucureşti, (2010), p. 241. 79 C.T.Ungureanu, Drept civil.Partea generală.Persoanele, Ed.Hamangiu,București, 2013, pag 130

34

cu care are elemente comune, cum ar fi contactul de vânzare-cumpărare, contractul de mandat cu

titlu oneros, contractul de muncă temporară, contractul de locațiune de lucrări și contractele cadru.

În cadrul analizei noastre am cercetat și condițiile de validitate ale contractului FIDIC din

perspectiva Codului Civil, dar și regulile privind lex voluntatis și pluralitatea de jurisdicție, realizând

și o determinare a caracterului juridic al noțiunii de revendicare în contractele FIDIC prin

comparație cu semnificația juridică a revendicării în dreptul intern.

Capitolul 6 ANALIZĂ COMPARATISTĂ ÎNTRE CONTRACTUL FIDIC

GALBEN 1999 ȘI CONTRACTUL NAȚIONAL DE ANTREPRIZĂ

Capitolul șase este dedicat unei ample analize comparatiste între Condițiile Generale de

Contract FIDIC Galben 1999 și corespondentul introdus în legislația națională prin intermediul

Hotărârii Guvernului nr.1/2018 intitulat Condițiile Generale ale Contractului Național de Proiectare

și Execuție lucrări. În cadrul acestei analize comparatiste s-au luat în calcul avantajele și

dezavantajele utilizării formelor standardizate de contract, asemănările și deosebirile la nivel

structural și funcțional ale celor două tipuri de contract, precum și modalitățile de alocare a

riscurilor, care au stârnit deja numeroase controverse și nemulțumiri la nivelul industriei de profil.

În trecutul antic exista credința că un contract desemna o "întâlnire a minților" recunoscută

legal80. În prezent s-a stabilit că nu este necesară nicio întâlnire reală a mințiilor sau un acord pe plan

subiectiv, deoarece este evident că mintea unui om este pe de o parte necunoscută și, pe de altă parte,

imposibil de cunoscut pentru restul lumii81.

În consecință, în timp, instanțele și-au modificat viziunea spre o versiune a realității obiective,

unde motivațiile și sentimentele adevărate ale părților contractante au devenit irelevante, tot ce

contează fiind modul în care vor fi înțelese cuvintele și acțiunile de către un beneficiar de informații

rezonabil.

Contractele standardizate tind și mai mult spre minimizarea intenției personale sau individuale

a părților, tema noastră de cercetare subsumându-se acestei teorii a curățirii contractului de

elementele personale și subiective, "întâlnirea minților" rezumându-se în prezent la o înșiruire cât

mai judicioasă a cuvintelor.

80 E.A.Farnsworth, "Meaning" in the Law o f Contracts, YALE Law Journal nr 76, 1967, pag. 939, 943-44 81 M. Horowitz, The Transformation Of American Law 1780-1860, Ed. Harvard, 1977, pag.200 "The subjective theory "had the drastic limitation of making legal certainty and predictability impossible. Once contractual obligation was founded entirely on an arbitrary 'meeting of minds,' it endowed the parties with a complete power to remake law."

35

Aproape la sfârșitul cercetării nostre asupra compatibilității Condițiilor Generale de contract

FIDIC cu normele de drept intern, în luna ianuarie 2018, a intervenit un eveniment esențial în

peisajul autohton al construcțiilor, respectiv abrogarea dispozițiilor legale prin care contractele

FIDIC Roșu 1999 și FIDIC Galben 1999 aveau caracter obligatoriu pentru lucrările de infrastructură,

odată cu introducerea în legislație, așa cum am precizat deja, a noului model de Contract Național

impus prin HG 1/2018 pentru anumite lucrări publice.

Acest eveniment putea fi ignorat, fără ca lucrarea să își piardă actualitatea, în condițiile în care

contractele FIDIC sunt utilizate în continuare cu caracter constant pentru proiectele finanțate din

fonduri private, actul normativ nou introducând obligativitatea utilizării Contractului Național numai

pentru lucrări publice peste o anumită valoare prag, sub care inclusiv autoritățile publice au

libertatea de a folosi în continuare FIDIC.

Cu toate acestea, noul Contract Național, introdus în mod intempestiv în legislație, fără a exista

o pregătire prealabilă sau consultări extinse cu mediul de afaceri, a generat o criză la nivelul

industriei, motiv ce ne-a determinat să extindem acest studiu doctoral, în scopul de a realiza o

analiză comparatistă a celor două modele standardizate de contract ce vor circula în paralel pe piața

românească a construcțiilor.

Scopul, pentru care am recurs la acest demers, este pentru a oferi lucrării o aplicabilitate

practică extinsă, la nivelul pieței construcțiilor impunându-se realizarea unei analize științifice

comparatiste între Contractul FIDIC, cu care atât autoritățile publice, cât și industria sunt deja

familiarizate și noul Contract Național, atât de amplu criticat, încă dinainte de a fi pus în practică.

Acest capitol nu reprezintă o comparație clauză cu clauză a celor două contracte și nici nu se

pretinde a fi exhaustivă sau enciclopedică. Cu toate acestea, analiza noastră se concentrează asupra

aspectelor cheie tratate într-o manieră comparativă și contradictorie. Pentru fiecare subiect de

comparație, am încercat să evidențiem cât mai detaliat avantajele și dezavantajele ambelor contracte

din perspectiva minimizării litigiilor, precizând că am supus analizei contractului FIDIC Galben

1999 prin comparație cu omologul său compatibil, Contractul Național de proiectare si execuție de

lucrări.

Pentru a putea identifica eventualele avantaje, dar și dezavantaje pe care părțile le vor

întampina pe parcursul utilizării contractelor standardizate, am ales să apelam la doctrina și practica

internațională în ceea ce privește contractul FIDIC, având în vedere că pentru Contractul Național

doctrina și jurisprdența sunt inexistente în acest moment, atât din prisma caracterului local, cât și al

caracterului de noutate indiscutabil, rezultatele cercetării putând fi însă asimilate ambelor forme

contractuale.

36

Literatura internațională82 a consacrat ideea că prin intermediul contractelor standardizate se

crează o platformă de consens între părțile contractante prin intermediul căreia are loc operațiunea de

alocare echilibrată a riscurilor, responsabilităților și remedilor în cadrul contractelor, având ca și

consecință directă creșterea eficienței economice și operaționale, dar și reducerea costurilor

negocierii, contractul acționând ca un liant între părți.

Așadar, utilizarea formelor standard de contract prezintă avantaje pentru părțile contractante,

cu atât mai mult cu cât aceste forme contractuale vizează angajamente contractuale complexe,

multidisciplinare, cu valori considerabile, iar prin intermediul clauzelor elaborate de organizațiile de

profil se utilizează experiența dobândită de-a lungul timpului și bunei practici menite a completa

adeseori regulile juridice neîndestulătoare.

Formele standardizate de contract sunt utilizate pe scară largă în întreaga lume, la nivelul

diferitelor industrii, iar această utilizare pe scară largă reprezintă cel mai puternic indicator al

beneficiilor acordate. Așadar, abilitatea formelor standardizate de a îmbunătăți performanța

contractului este unul dintre cele mai importante avantaje, unanim acceptate la nivel doctrinar.

Prin standardizarea condițiilor contractuale și folosirea acestora pe o perioadă lungă de timp,

eficiența, corectitudinea, claritatea și certitudinea instrumentelor contractuale au fost deja testate,

clauzele ineficiente, ambigue sau nerezonabile fiind deja identificate și îmbunătățite de-a lungul

timpului, odată cu actualizarea modelelor la cerințele pieței în plină dezvoltare a construcțiilor.

Analizând literatura de specialitate83 am identificat un alt avantaj al standardizării întruchipat

în noțiunea de familiaritate a clauzelor contractuale. Caracterul cunoscut a priori al dispozițiilor

contractului standardizat reprezintă un avantaj pentru părțile contractante, deoarece se reduce timpul,

costul și efortul necesar pentru a studia și a pregăti documentele contractuale, ceea ce duce în cele

din urmă la reducerea prețului proiectelor de investiții.

În consecință, familiaritatea consacră ambelor părți o situație avantajoasă, atât înainte de

încheierea contractului, cât și pe parcursul executării acestuia, deoarece "cunoscutul" facilitează

părților respectarea clauzelor standard, fără a fi necesare alte eforturi de interpretare ce presupun

adesea creativitate juridică, pe când la polul opus "necunoscutul", chiar dacă devine până la urmă

"cunoscut", presupune eforturi financiare și operaționale pentru ambele părți pe tot parcursul

procesului de cunoaștere.

82 M. Li, New Engineering Contract (NEC) 1993 as Radical Changes to the Malaysian Standard Forms of Contract. M.Sc. Thesis, 2006, Universitatea Tehnologică din Malaesia, pag.113 83 A.Bubshait, S.Almohawis, Contract procurement: Evaluating the general conditions of a construction contract, articol publicat în International Journal of Project Management 12(3), 1994, p.133-136.

37

Subsumat noțiunii de familiaritate vom încadra și un alt avantaj al contractelor standardizate

consacrate internațional, respectiv acela al predictibilității soluțiilor juridice, deoarece precedentele

judiciare sporesc certitudinea sensului termenilor, interpretării judiciare sau arbitrale a faptelor și

modului de tratare al variațiilor și modificărilor contractuale, descurajând astfel părțile în încercarea

de a adopta eventuale comportamente "la limita" contractului.

Din această perspectivă este lesne stabilit faptul că în comparație cu contractul național,

contractul FIDIC beneficiază neîndoielnic de prerogativa familiarității, cu toate avantajele care

derivă din aceasta, enumerate mai sus.

La polul opus, riscurile contractului devin mai severe atunci când antreprenorii se confruntă

cu Contractul național, un model nou, cu care aceștia nu sunt obișnuiti, care diferă de contractul

cunoscut FIDIC, literatura juridică internațională84 consacrând ideea că însăși forma contractului este

de natură a afecta direct, atât decizia antreprenorului de a participa la licitație, cât și modul acestuia

de a determina prețul ofertei.

Cu toate că utilizarea pe scară largă a contractelor standardizate prezintă o serie de avantaje

incontestabile, pe parcursul cercetării noastre au fost identficate și anumite dezavantaje.

La nivelul literaturii internaționale s-au ridicat voci care au criticat însăși practica în sine de a

elabora forme standard de contract, susținându-se teoria că simpla activitate de redactare și publicare

a condițiilor standardizate tinde să devină obiectivul prioritar, lipsind de substanță adevăratul scop,

acela de a da posibilitatea părților de a-și manifesta voința prin intermediul unor forme contractuale

adaptate nevoilor specifice fiecărui proiect.

Având în vedere amploarea fenomenului de elaborare a contractelor standardizate la nivel

internațional, literatura juridică a criticat "jungla85 de forme contractuale" cu care se confruntă în

prezent părțile pe piața construcțiilor. Deși inițial contractele standardizate au avut menirea de a

ușura activitatea părților, în prezent multitudinea de variante de contract standardizate poate afecta în

mod negativ scopurile și beneficiile originale, generând confuzie și eforturi suplimentare din partea

părților.

Dacă în urmă cu treizeci de ani, pe piața antreprizei de lucrări de construcții existau câteva

forme standard de contract de antrepriză, consacrate la nivel mondial și utilizate eficient de părți, în

prezent, dezvoltarea formelor standardizate de contract de antrepriză se află într-un punct critic.

Mișcarea brauniană pe piața mondială a construcțiilor ale numeroaselor forme contractuale

84 D.Lowe, R.Leirimger, Commercial Management of Projects: Defining the discipline, Editura Oxford Blackwell Publishing, 2006, pag. 96. 85 M.Abrahamson, FIDIC Conditions of Contract for Work or Civil Engineering Construction, Ediția a IV a Proceedings of the Institution of Civil Engineers vol.84, nr.1, 1988, pp. 821-836.

38

standardizate crează haos, deoarece formele consacrate își pierd influența, elaboratorii consacrați

sunt depășiți de introducerea de noi forme și de noi mecanisme la nivelul contractelor, iar instituțiile

tind să răspundă acestei provocări prin promovarea unui număr din ce în ce mai mare de variante,

volumul activității de elaborare a formelor standard de contract fiind fără precedent.

Această tendință internațională se reflectă și la nivelul pieței din România, utilizatorii

tradiționali ai contractul FIDIC, care au beneficiat de un climat contractual guvernat de

predictibilitate timp de aproape două decenii, confruntându-se în prezent cu variantă nouă de

contract, cu care vor fi nevoiți să se familiarizeze "din mers", respectiv Contractul Național introdus

în legislație la nivelul anului 2018 prin Hotarârea Guvernului nr.1/2018.

Capitolul 7 PARTICIPANȚII ÎN CADRUL CONTRACTELOR FIDIC

Capitolul șapte este destinat participanților în cadrul contractelor FIDIC, analizând în primul

subcapitol situația juridică a beneficiarului, cu drepturile și obligațiile sale în cadrul contractului

FIDIC, tratate atât individual, cât și prin comparație cu drepturile și obligațiile beneficiarului în

cadrul contractului național, urmate la finalul subcapitolului de o analiză a regimului juridic al

revendicărilor Beneficiarului în cadrul contractelor FIDIC.

Pentru echilibrul lucrării, tot în cadrul acestui capitol am considerat necesar a evidenția și

situația juridică a antreprenorului, cu drepturile și obligațiile sale în cadrul contractului FIDIC,

analizate atât independent cât și prin comparație cu drepturile și obligațiile antreprenorului în cadrul

contractului național, urmate la finalul subcapitolului de analiza regimului juridic al revendicărilor

Antreprenorului în cadrul contractelor FIDIC, unde am evidențiat cerințele esențiale, dar și etapele

revendicării, astfel cum sunt acestea consacrate de contractul FIDIC.

Tot în cadrul acestui capitol am apreciat necesar a fi evidențiat statutul juridic și rolul

Inginerului în cadrul contractelor FIDIC, precum și regimul juridic al subantreprenorilor, o atenție

sporită fiind acordată conexiunii cu dreptul intern prin intermediul instituției juridice consacrate a

acțiunilor directe, ca veritabile excepții de la principiul relativității contractelor.

Capitolul 8 SOLUȚIONAREA DISPUTELOR ÎN CONTRACTELE FIDIC

Capitolul opt este dedicat în totalitate modalităților de soluționare a disputelor în contractele

FIDIC. În cadrul acestui capitol am considerat necesar a evidenția factorii tradiționali generatori de

39

dispute în cadrul acestor contracte standardizate, încadrând fenomenul disputelor în contextul

internațional de soluționare alternativă a acestora, pentru ca ulterior să realizăm o analiză juridică

aprofundată a mecanismului particular de adjudecare a disputelor de către Comisia de Adjudecare a

Disputelor, specific contractelor FIDIC.

Această procedură unică, ce definește contractele FIDIC, a fost cercetată atât individual, cât

și prin comparație cu metodele tradiționale de soluționare alternativă a litigiilor, cum ar fi

negocierea, concilierea directă, medierea și arbitrajul.

Am tratat pe larg aces subiect deoarece disputele care apar în contractele de lucrări de

construcții prezintă particularități care nu se regăsesc în cazul litigiilor intevenite în cadrul altor

tipuri de contracte. Acest lucru se datorează complexității contractelor de antrepriză, duratei lungi de

derulare a contractelor și numărului mare de societăți care participă la construcția unui proiect de

anvergură. În plus, litigiile derivate din contractele de antrepriză de lucrări se diferențiază de alte

litigii și din perspectiva aspectelor extrem de tehnice sau tehnologice legate de procesele de

construcție.

O altă particularitate este necesitatea imperioasă a celerității în soluționarea acestor litigii,

scopul final fiind acela de a nu perturba pe cât posibil ritmul lucrărilor.

În urma cercetării noastre multidisciplinare, coroborată cu opiniile exprimate de practicienii

industriei construcțiilor, putem concluziona că la nivel mondial, s-au construit în timp mecanisme

complexe de soluționare a litigiilor în construcții, care includ de regulă una sau mai multe metode

consacrate, dintre care enumerăm neexhaustiv negocierea, concilierea, arbitrajul, adjudecarea și în

ultimă instanță procedurile judiciare.

În ultimele două decenii, industria construcțiilor din România s-a aflat într-o perioadă de

latentă introspecție, părțile implicate în proiectele majore de investiții fiind foarte puțin preocupate,

în mod real, de modul în care se poate îmbunătăți performanța și productivitatea proiectelor prin

implementarea unor metode moderne de prevenire și soluționare rapidă a litigiilor.

Acest aspect este confirmat de o doctrină deficiatră în domeniu și de un număr limitat de

specialiși teoreticieni și practicieni care să iși unească forțele cu scopul de a identifica și

implementarea măsuri de contracarare a efectelor negative care afectează industria.

Doctrina86 a stabilit că la nivel mondial, depășirea duratei de execuție și escaladarea costurilor

proiectelor a devenit o caracteristică omniprezentă a industriei, această situație regăsindu-se și la

nivelul pieței interne a construcțiilor din România. Factorii semnificativi care au fost identificați ca 86 P. Love, D.Edwards, J.Smith, J. Contract documentation quality and rework in Australian projects articol publicat în

Journal of Architectural Engineering and Design Management, nr.1, 2006, pp.247-259.

40

determinanți în depășirea duratei și a costurilor sunt modificările proiectului, viciile de proiectare,

documentațiile incorecte sau incomplete, remedierile lucrărilor defectuoase și aprobările întârziate

ale autorităților.

Literatura de specialitate87 a stabilit că rezultatul imediat al intervenției unuia dintre acești

factori semnificativi este apariția conflictelor, care nerezolvate cu promptitudine pot degenera în

dispute, cauzatoare de costuri directe, dar și de consecințe indirecte cum ar fi suspendarea lucrărilor,

creșterea costurilor proiectului și chiar influențarea negativă a relațiilor dintre participanții la proiect.

Cu toate că la nivel mondial s-au efectuat ample cercetări privind determinarea cauzelor

litigiilor în proiectele de construcții, prin intermediul studiilor întreprinse pe bază de chestionare sau

derivate din jurisprudență, constant aceleași variabile au fost identificate în cadrul proiectelor,

variabile care se aplică perfect și industriei naționale. În mod paradoxal, deși identificate la nivel

mondial, acestea au fost constant ignorate ele continuând să se manifeste în proiectele de investiții

din Romania și în prezent.

În cadrul cercetării noastre, am încercat, ca folosind experiența internațională, să utilizăm

rezultatele cercetărilor științifice pe tema cauzelor generatoare de disputelor în domeniul

construcțiilor din ultimele trei decenii.

Unii dintre primii autori88 preocupați de cauzele care generează conflicte între părți în cadrul

proiectelor de construcții internaționale au identificat ca și primordiale două cauze, respectiv erorile

de proiectare și deciziile discreționare și obligatorii de modificare a proiectelor din partea

Beneficiarilor.

Un alt reputat autor89 observa că dimensiunea din ce în ce mai complexă a proiectelor de

construcții, rezultând din documente contractuale la fel de complexe, poate genera adesea și dispute

la fel de ample.

Magnitudinea și durata lucrărilor, numărul mare de părți implicate în proiect, documentele

contractuale nu întotdeauna bine elaborate și/sau executate, planificarea inadecvată, problemele

financiare și problemele de comunicare pot deraia un proiect și pot conduce la un litigiu sau arbitraj

complicat, la creșterea costurilor și la o afectare iremediabilă a comunicării și a relațiilor dintre părți.

Într-o altă opinie90, cauzele care generează litigii ar putea fi așteptările nerealiste ale părților

față de rezultatele proiectului, documentele contractuale ambigue, comunicarea viciată între

87 S.Cheung, H.Suen, M.Leung, Convergent views of neutrals and users about alternative dispute resolution, ASCE Journal of Management in Engineering, vol.20, nr.3, 2004, pp.88-96 88 J.Diekmann, M.Nelson, Construction claims: frequency and severity articol publicat în Journal of construction engineering and management, vol.111, nr.1, 1985, pp.74-81 89 M. Harman, Resolution Of Construction Disputes: A Review of Current Methodologies,articol publicat în Leadership and Management in Engineering, 2003, vol.3, nr.4, pp.187-201

41

participanții la proiect sau lipsa spiritului de echipă și a coordonării corespunzătoare, iar alt autor91

aprecia că întârzierile la plată și bugetul incorect al proiectului, performanţele slabe, neglijenţa,

calitatea slabă a lucrărilor și incorecta administrare ar fi cauzele principale ale litigiilor în construcții.

În cerectarea factorilor care generează dispute a contribuit și un alt autor92, care atribuia eșecul

proiectelor și apariția disputelor mai multor cauze cum ar fi alocarea incorectă a riscurilor, țintele

nerealiste de timp, cost sau calitate ale beneficiarului, adversitățile culturale ale industriei, tipul de

contract necorespunzător și așteptările nerealiste de informare. Printre cauzele identificate au fost

incluse și răspunsuri necorespunzătoare, clienți lenți, informații inexacte de proiectare, documentație

de proiectare inexactă, formă necorespunzătoare a contractului, administrare inadecvată a

contractelor și selectarea necorespunzătoare a contractorilor.

Alți autori 93 sugerează că de fapt o combinație de factori de incertitudine, probleme

contractuale și comportament oportunist ar sta de fapt la baza disputelor. Gradul mare de

incertitudine care predomină în proiectele de construcție poate duce la o planificare incorectă, mai

ales atunci când informațiile nu sunt disponibile. Când incertitudinea este ridicată, schițele și

specificațiile inițiale se vor schimba invariabil, iar echipa de proiect va trebui să rezolve problemele

pe măsură ce acestea apar în timpul construcției. Când părțile încheie un contract, iar o clauză

specifică nu reflectă un eveniment neprevăzut sau este interpretată în funcție de împrejurările

particulare care au apărut, atunci există un potențial de oportunism. În acest caz, există probabilitatea

ca o parte să exploateze sau să întârzie intenționat celalaltă parte pentru a-și maximiza câștigul.

În opinia noastră toți acești factori identificați în literatura de specialitate, la care, în urma

cercetărilor noastre practice, putem adăuga și vicii legate de procedurile de achiziții, începând cu

durata excesiv de mare a procedurilor de achiziții, care afectează corectitudinea ofertelor la

momentul final al încheierii contractului și până la vicii ale caietelor de sarcini, apoi determinarea

ambiguă a scopului proiectului, condițiile climatice sau geologice deosebite și instabilitatea

economică și legislativă reprezintă elemente de care părțile sunt obligate a ține seamă.

Scopul pentru care am apreciat util a include în cadrul lucrării aceste elemente este acela de a

contribui la sensibilizarea factorilor de decizie în cadrul proiectelor cu privire la necesitatea

imperioasă de schimbare în mod fundamental a proceselor de lucru, a politicilor și procedurilor,

90 D.Bristow, The new CCDC 2: facilitating dispute resolution of construction projects articol publicat în Construction Law Journal, vol.11, nr.2, 1995, pp.95-117 91 J.Conlin, D.Langford, P.Kennedy, The relationship between construction procurement strategies and construction contract disputes, Editura Taylor & Francis, 1996, p. 360. 92 M.Kumaraswamy, Conflicts, claims and disputes articol publicat în Engineering, Construction and Architectural Management, vol.4, nr.2, 1997, pp.95- 111 93 P.Mitropoulos, G.Howell, Model for understanding preventing and resolving project disputes, articol publicat în ASCE Journal of Construction, Engineering and Management, vol.127, nr.3, 2001, pp.223-231.

42

precum și a comportamentelor ce trebuie să se schimbe în mod concertat, pentru a atinge dezideratul

final de reducere a incidenței disputelor în construcții.

Din literatura94 internațională a rezultat ideea că părțile implicate, contextul economic și politic

specific și caracteristicile particulare ale proiectelor majore de construcție fac ca litigiile să fie

inevitabile. În cazul țărilor care nu au o amplă experiență în domeniul proiectelor de construcții

internaționale, așa cum este cazul României, disputele au fost în cele mai multe cazuri soluționate de

organismele arbitrale din afara jurisdicțiilor naționale, cu costuri mari și cheltuieli importate pentru

statul român.

Autorii citați, considerau îngrijorător faptul că cetățenii statelor care au aderat mai tarziu la

Uniunea Europeană trebuie să suporte greutatea proceselor arbitrale costisitoare, cu efectul

concomitent al întârzierilor de finalizare a proiectelor și cu creșterea costului final al proiectului, însă

în opinia noastră nu este de negligat faptul că soluționarea pe plan intern a litigiilor aferente

proiectelor majore de construcții poate constitui o provocare pentru specialiștii dreptului din

România, care poate nu au experiența necesară acestui tip de proiecte internaționale, doctrina și

jurisprudența națională fiind insuficiente.

În încercarea de a contracara aceste potențiale efecte negative, o schimbare de paradigmă cu

rezultate imprevizibile pentru moment, s-a produs odata cu intervenția în piață a contractului

național, unde competența de soluționare a litigiilor a fost exclusă jurisdicției statale și încredințată

Curții de Arbitraj Internațional de pe Lângă Camera de Comerț și Industrie a României, însă efectele

acestei schimbări sunt premature și incerte motiv pentru care ne rezumăm doar la a le identifica, cu

mențiunea că acestea nu au făcut obiectul cercetării noastre. Cu toate acestea, nu poate trece

neobservat faptul că legiuitorul român nu s-a concentrat pe identificarea unor soluții reale pentru

prevenirea litigiilor, rezumându-se numai la a crea aparența minimizării costurilor arbitrajului prin

excluderea competenței ICC și stabilirea competenței exclusive de soluționare a disputelor în

favoarea Curții de Arbitraj de pe langă Camera de Comerț a României, fără a realiza un studiu

aprofundat al eligibilității și efectelor acestei măsuri.

CONCLUZII

În concluziile lucrării am oferit un raspuns la intrebarea pivot a lucrării, "În ce măsură sunt

compatibile contractele FIDIC cu prevederile legale din România privind antrepriza de lucrări de 94 J.Mante, I.Ndekugri, N.Ankrah, Resolution Of Disputes Arising From Major Infrastructure Projects In Developing Countries, articol consultat în 3 august 2018, https://www.irbnet.de/daten/iconda/CIB_DC24504.pdf

43

construcții?", conferind și o aplicabilitate practică lucrării prin înaintarea unei propuneri de lege

ferenda, reprezentând un ansamblu de Reguli de Procedură de Adjudecare a Disputelor, care a fost

deja ratificat de Asociația Adjudecătorilor din România prin Hotărârea Consiliului Director AAR

nr.10 din 01.10.2018 și care a intrat în vigoare în 01.01.2019, fiind obligatoriu pentru toți

adjudecătorii înscriși în Tabloul Național al Adjudecătorilor din România.

În urma cercetării științifice întreprise în cadrul acestui demers doctoral, concluzia generală

este că ne aflăm într-o epocă caracterizată de inovație, iar prin inovație nu înțelegem numai inovația

tehnică, care a acaparat în totalitate mediul economic global, ci și inovația juridică, contractul

FIDIC, tema noastră de cercetare, fiind un exponent al procesului de inovație juridică.

Fundamentul acestui demers doctoral a fost consolidat pe vidul doctrinar național în care se

manifestă raporturile juridice aflate sub incidența condițiilor contractuale FIDIC. În mod paradoxal,

deși aceste contracte standardizate internaționale sunt folosite în industria construcțiilor din România

de peste două decenii, iar valorile totale ale proiectelor având la bază contracte FIDIC se ridică la

zeci de miliarde de euro, doctrina internă și jurisprudența sunt deficitare.

Valorificând experiența noastră de teoretician dar și practician al dreptului construcțiilor,

implicat în numeroase proiecte derulate sub imperiul contractelor FIDIC, am concretizat demersul

nostru de cercetare științifică multidisciplinară cu caracter bivalent, pe de o parte răspunzând la

întrebarea fundamentală "în ce măsură sunt compatibile contractele FIDIC cu prevederile legale din

România privind antrepriza de lucrări de construcții?" și pe de altă parte elaborând o propunere de

"Reguli de Procedură de Adjudecare a Disputelor" armonizată cu legislația națională, care a fost

transmisă spre aprobare și a fost ratificată de Asociația Adjudecătorilor din România.

În ceea ce privește răspunsul la întrebarea fundamentală care a generat acest demers științific,

răspunsuri parțiale au fost argumentate pe tot parcursul lucrării și evidențiate în concluziile fiecărui

capitol. Cu toate acestea, sumarizând cercetarea noastră privind geneza și evoluția contractelor

FIDIC în peisajul juridic național, am constatat că, fără a fi nici pe departe perfecte, aceste forme

standardizate, supuse unui proces constant de revizuire și adaptare la sfera juridică a mileniului al

III-lea, sunt marcate de emergenţa unor principii noi, al consensului, al loialităţii şi al celerităţii,

aceste principii constituind garanţiile necesare noii democraţii procedurale mondiale, guvernate de

instituția compromisului acceptabil.

Curiozitatea științifică de a analiza rațiunile ce au stat la baza demersului legiuitorului român

de a transpune în legislația națională Condițiile Contractuale FIDIC, ne-a dus la concluzia că scopul

urmărit a fost alinierea țării noastre la tendințele internaționale, prin asigurarea unui cadru flexibil și

eficient pentru derularea contractelor de lucrări prin utilizarea în mod unitar, a unor modele de

44

contract ale căror clauze și a căror eficacitate au fost deja consacrate la nivel internațional de peste

cincizeci de ani.

Căutând răspunsul la întrebarea pivot a cercetării noastre am clarificat statutul juridic al

contractelor FIDIC în peisajul dreptului național, demonstrând în cadrul lucrării că, deși la origini

contractele FIDIC au avut statutul de uzanțe convenționale, în timp acestea au dobândit statutul de

uzanțe normative, având valoare de normă de drept cu o existență proprie, independentă de voința

individuală a părților contractante. Procesul de tranziție al contractelor FIDIC de la statutul de uzanțe

convenționale la statutul de uzanțe normative, analizat pe larg în cadrul lucrării, vine în completarea

răspunsului la întrebarea fundamentală asigurându-ne de ceritudinea forței juridice superioare a

uzanței normative de care se bucură contractele FIDIC în dreptul intern.

Rațiunea pentru care ne-a frământat întrebarea pivot pe tot parcursul cercetării noastre, derivă

din temerea rezonabilă că aceste contracte, elaborate sub influența dreptului anglo-saxon, chiar dacă

au fost concepute cu scopul de a fi utilizate la nivel internațional sub diferite jurisdicții, ar putea fi

totuși incompatibile cu normele de drept intern. Această temere s-a dovedit a fi nejustificată,

deoarece, așa cum am demonstrat pe tot parcursul lucrării, contractele FIDIC pot fi încadrate

indubitabil în categoria contractelor de antrepriză de lucrări de construcții prevăzute de Codul Civil,

acestea îmbrăcând toate caracterele juridice specifice acestor contracte numite și delimitându-se clar

de alte contracte civile ce conțin elemente comune.

Apreciem că prin rezultatele obținute în urma cercetării noastre, putem contribui la creșterea

notorietății condițiilor contractuale FIDIC la nivelul societății românești, contribuind astfel la o

aplicare unitară a acestor contracte internaționale standardizate la nivelul societății românești, fapt ce

va putea îmbunătăți sistemul de management tehnico-juridico-financiar, evitând astfel posibilele

deficiențe sistemice, cu atât mai mult cu cât, în demersul nostru doctoral am atins și un element de

noutate absolută, realizând o analiză comparatistă a Condițiilor Generale de Contract FIDIC cu

Condițiile Generale de Contract de Antrepriză de Construcții Național, abia lansate pe piața

construcțiilor din România în anul 2018.

Fără a contrazice concluzia finală a lucrării privind nivelul de compatibilitate a contractelor

FIDIC cu normele de drept intern, pe parcursul cercetării noastre am identificat în cadrul

contractului FIDIC o instituție juridică nouă, o formă de justiție hibrid, specifică acestui contract și

fără corespondent direct în dreptul național.

Această instituție, denumită adjudecarea Disputelor de către Comisia de Adjudeare a

Disputelor (CAD) reprezintă o metodă alternativă de soluționare a litigiilor recunoscută la nivel

internațional, utilizarea sa fiind preponderentă în rândul statelor aflate sub jurisdicția dreptului

45

anglo-saxon. Cu toate acestea, în peisajul juridic autohton adjudecarea disputelor rămâne o mare

necunoscută, cu toate că legiuitorul național încurajează formele alternative de soluționare a

disputelor, reglementând în dreptul intern atât medierea cât și arbitrajul.

La începutul demersului nostru compatibilitatea contractului FIDIC cu normele de drept intern

a fost pusă la îndoială, motiv pentru care am procedat la analiza juridică aprofundată a acestei

metode de soluționare a litigiilor, atât la nivel doctrinar cât și jurisprudențial, în scopul de a stabili

dacă și în ce condiții contractul FIDIC rămâne compatibil cu dreptul intern și poate fi utilizat sau nu.

Răspunsul în ceea ce privește legalitatea și validitatea acestei proceduri hibride, dar și

calificarea sa juridică le-am găsit în jurisprudența internă, Înalta Curte de Casație și Justiție prin

Decizia nr. 4613/2012 certificând că “etapa adjudecării disputei potrivit Condițiilor generale ale

contractului (n.r.FIDIC) se poate finaliza printr-o hotărâre care să devină obligatorie pentru părți

doar în ipoteza în care nu se notifică dezacordul, în caz contrar această etapă se continuă cu cea a

derulării arbitrajului propriu-zis, în înțelesul stabilit prin inserarea clauzei compromisorii.”

În consecință jurisprudența națională confirmă validitatea și compatibilitatea procedurii de

adjudecare a disputelor hotărârii CAD cu normele de drept intern, iar în lumina dreptului

internațional această decizie reprezintă o hotărâre arbitrală în înțelesul Convenției O.N.U. din 10

iunie 1958 în ipoteza în care nu se notifică dezacordul, în termenul prevăzut în contract.

Așadar, rezumând într-o singură frază concluzia ce se desprinde în urma acestui amplu demers

de cercetare științifică, putem afirma cu tărie și argumente de necontestat, compatibilitatea

condițiilor contractuale FIDIC cu normele de drept intern.

46

BIBLIOGRAFIE

A. Acte normative

***Codul Civil de la 1864

***Codul de Procedură Civilă al României din 9 septembrie 1865

***CONVENTIA din 4 noiembrie 1950 pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor

fundamentale, amendata prin Protocoalele nr. 3, 5 si 8 si completata prin Protocolul nr. 2, semnata

la Roma

***Directiva Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene 2008/52/CE privind

anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene, seria L nr. 136 din 24 mai 2008

***Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind

soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr.

2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE (Directiva privind SAL în materie de consum) publicată în

Jurnalul Uniunii Europene nr.L165/18 iunie 2013

***Hotarârea nr. 1405 din 28.12.2010 privind aprobarea utilizării unor condiţii contractuale ale

Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC) pentru

obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport de interes naţional, finanţate din

fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial. 51 din 20-ian-2011

***Hotărârea 901/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice,

publicată în Monitorul Oficial 881 din 25.11.2015

***Hotararea nr. 343 din 18 mai 2017 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind

aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora,

publicată în Monitorul Oficial cu numărul 406 din data de 30 mai 2017

***Hotărârea Guvernului nr. 1 din 10 ianuarie 2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi

specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii

finanţate din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 26 din data de 11 ianuarie

2018

***Legea 31/1990 societăţilor – Republicată în Monitorul Oficial nr.1066 din 17.11.2004

***Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicata

în Monitorul Oficial nr. 933 din 13.10.2004, cu modificările și completările ulterioare

***Legea 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept international privat, publicată în

Monitorul Oficial nr.245 din 01.10.1992

47

***Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 561 din 25 iulie 2016, republicată în Monitorul Oficial cu numărul 765 din data de 30

septembrie 2016

***Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe – REPUBLICARE, publicată în

Monitorul Oficial 489 din 14.06.2018

***Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul

Oficial cu numărul 663 din data de 23 octombrie 2001

***Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicata, publicată

în Monitorul Oficial 470 din 26.06.2014

***Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, publicată în Monitorul Oficial 1154 din

07.12.2004

***Legea nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicata

în Monitorul Oficial cu numărul 441 din data de 22 mai 2006

***Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

409 din 10 iunie 2011

***Legea nr.134/2010 privind Codul de Procedură Civilă republicată în Monitorul Oficial

nr.247/10.04.2015

***Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, Publicată în Montorul Oficial nr.390 din data de 23

mai 2016

***Legea 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial 391 din 23.05.2016

***Memorandumul din 20/10/1998

***Memorandumul din 30/12/1999

***Memorandumul din 06/11/2000

***Memorandumul din 22/12/2000

***Memorandumul din 11/12/2002

***Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcţii publicate în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 193 din 27 martie 2009

***Norma metodologică din 09/09/1996, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 232bis din

26/09/1996, privind conținutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare - al documentelor de

licitație, al ofertelor și al contractelor pentru executia investițiilor

***Ordinul Ministrului Economiei şi Comerţului nr. 172/2003 privind aprobarea formei contractului

de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi refacere a mediului/conservare, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I nr. 887 din 12 decembrie 2003

48

***Ordinul Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 146/2011 privind aprobarea condiţiilor

contractuale speciale ale contractelor pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi ale

contractelor pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale

Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC), pentru

obiective de investiţii din domeniul infrastructurii rutiere de transport de interes naţional, finanţate

din fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 188 din 17 martie 2011,

cu modificările si completările ulterioare

***Ordinul Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 1033/2011 pentru aprobarea condiţiilor

contractuale speciale privind contractele pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi

cele privind contractele pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti, proiectate de către beneficiar,

ale Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC), pentru

obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport cu metroul, finanţate din fonduri

publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 13 ianuarie 2012

***Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizare Achiziţiilor

Publice nr. 138/2012 privind aprobarea modelelor de documentaţii standardizate pentru atribuirea

contractelor de lucrări pentru proiectele de investiţii din domeniul de transport rutier care utilizează

condiţiile contractuale ale Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi in Domeniul

Construcţiilor (FIDIC) Cartea Roşie şi Cartea Galbena, articolul 4, publicat in Monitorul Oficial al

României, Partea I nr. 324 din 14 mai 2012

***Ordinul Comun al Ministrului Mediului şi Pădurilor şi al Preşedintelui Autorităţii Naţionale

pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr. 2266/335/2012 privind aprobarea

modelelor de documentaţii standardizate aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie

de lucrări publice pentru proiectele de „proiectare şi execuţie de staţie de tratare a apei/staţie de

epurare de ape reziduale", „execuţie de reţele de canalizare şi reţele de alimentare cu apă",

„proiectare şi execuţie de staţie de sortare, compostare şi tratare mecano-biologică a deşeurilor",

„execuţie de depozit conform de deşeuri" Anexa nr. 1, Capitolul 1 „Clauze Contractuale

Obligatorii”, Anexa nr. 2, Capitolul 1 „Condiţii Contractuale Obligatorii”, Anexa nr. 3, secţiunea 1.1

„Condiţii Speciale de Contract” şi Anexa nr. 4, secţiunea 1.1 „Condiţii Speciale de Contract” din

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 20 iunie 2012, cu completările

ulterioare

***Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1317/2014 pentru aprobarea condiţiilor contractuale

speciale privind contractele pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi cele privind

contractele pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale Federaţiei

49

Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC) pentru obiective de

investiţii din domeniul infrastructurii de transport feroviar, finanţate din fonduri publice, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2014

***Ordinul nr. 901 din 5 mai 2015 privind aprobarea Metodologiei de emitere a avizului tehnic de

către Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. pentru documentaţiile tehnico-economice aferente

obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 372

din data de 28 mai 2015

***Ordinul nr. 600 din 30 mai 2017 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului

Transporturilor şi Infrastructurii nr. 146/2011 privind aprobarea condiţiilor contractuale speciale ale

contractelor pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi ale contractelor pentru

construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale Federaţiei Internaţionale a

Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC), pentru obiective de investiţii din

domeniul infrastructurii rutiere de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice

***Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008

privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale Roma I, JO L 177, 4.7.2008

***Decizia Curții Constituționale nr. 266/2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a

prevederilor art. 200 din Codul de procedura civila, precum si celor ale art. 2 alin. (1) si (12) si art.

601 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, din Monitorul

Oficial, Partea I, nr. 464, din 25 iunie 2014

B. Lucrări de autor

1. S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, Drept comercial, ed. a III-a, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004

2. S. Angheni, Raporturile juridice dintre profesioniștii-comercianți, Ed CH Beck, București, 2014

3. J. Adriaanse, Construction Contracts Law: The Essentials, ediția a III a, Editura Palgrave

Macmillan, Basingstoke, 2010

4. P. H. Antonmattei, J. Raynard, Droit civil. Contrats speciaux, Ed.Litec, Paris, 2000

5. M. Avram, Actul unilateral în dreptul privat, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006

6. J. Barclay, A comparison between traditional and non-traditional forms of contracting for the

procurement of building projects, BSc thesis, School of Construction Management, Queensland

University of Technology, 1994

7. C. A. Baker, The Companion to British History, Ed.Routledge, Londra, 2001

8. N. Bunni, “Construction Insurance and the Irish Conditions of Contract”, Ed. Elsevier Applied

Science Publishers Ltd., Londra, 1986

50

9. N. Bunni, “Risk & Insurance in Construction”, Ediția a 2 a, Ed. Spon Press, New York, 2003

10. N. Bunni, “The FIDIC Forms of Contract”Ediția a 3 a, Ed. John Wiley & Sons, 2005

11. S. Brădeanu, I. Rucăreanu, Obiectul dreptului civil, în Tratat de drept civil. Partea Generală,

vol.I., Ed. Academiei, Bucuresti, 1967

12. E. Baker, B. Mellors, S. Chalmers, A. Lavers, FIDIC contracts: Law and Practice, Ed. Informa

Law, Abingdon, 2009

13. F. Baias, E.Chelaru, R.Constantinovici, I.Macovei, Noul Cod Civil - Comentariu pe articole,

ediția a 2 a, Editura CH Beck, Bucuresti, 2014

14. M.L. Belu Magdo, Contracte comerciale tradiţionale şi moderne – Ed. Tribuna Economică,

Bucuresti, 1996

15. G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil.Partea generală, Ed. Hamangiu, București, 2012

16. G. Boroi, Drept civil. Partea generală. Persoanele, ed. a IV-a, revizuită şi adăugită, Ed.

Hamangiu, Bucuresti, 2010

17. C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale în reglementarea noului Cod civil, Ed.

Hamangiu, București, 2013

18. Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed.

Universul Juridic, Bucureşti, 2003

19. S.H. Blake, J. Browne, S. Sime, A practical approach to alternative dispute resolution, editia a

IV a, Editura Oxford University Press, Oxford, 2016

20. R. Bernstein, J. Tackaberry, A. Marriott, D. Wood, Handbook of Arbitration Practice, Editura

Sweet & Maxwell, Londra, 1997

21. L.R. Boilă, Răspunderea civilă delictuală obiectivă, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008

22. K. Charmaz, Constructing grounded theory: A practical guide through qualitative analysis, Editura

Sage Publications Ltd., Londra, 2006

23. M. Conaglen, Fiduciary Loyalty, Editura Hart, Oxford, 2010

24. H. Clamp, S. Cox, S. Lupton, Which Contract?: Choosing the Appropriate Building Contract.

Editura RIBA Publishing, 2007

25. J. W. Creswell, Qualitative inquiry & research design: Choosing among five approaches, Editura

Sage Publications, Inc., Londra, 2007

26. H. Collins, The law of contract, Cambridge University Press, Cambridge, 2003

27. M.N. Costin, Dicţionar de drept internaţional al afacerilor, vol. III, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,

1996

51

28. M.N. Costin şi S. Deleanu, Dreptul comerţului internaţional, vol. II, Partea specială, Ed. Lumina

Lex, Bucureşti, 1995

29. D. Chirică, Drept civil. Contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997

30. V. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu, Drept procesual civil. Drept execuțional civil. Arbitraj.Drept

notarial, Ed. Național, București, 2013

31. O. Căpăţînă, Titlul gratuit în actele juridice, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2003

32. D. Chirică, Drept civil. Contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997

33. M.N. Costin, M.C. Costin, Dicţionar de drept civil, vol. I, A-C, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997

34. J. Conlin, D. Langford, P. Kennedy, The relationship between construction procurement

strategies and construction contract disputes, Editura Taylor & Francis, 1996

35. O. Currie, R. Robey, Construction contracts and litigation, Editura Wiley, New York, 1988

36. M. Cutts, S.Maher, S. The Plain English Story, Editura Whaley Bridge, 1986

37. C. Chern, Chern on Dispute Boards Practice and Procedures, Blackwell Publishing, Oxford,

2008

38. V.Ciobanu, G. Boroi, T. Briciu, Drept procesual civil, Edit. CH Beck, 2011

39. L. Cadiet, Droit judiciaire prive, ediția a 3 a, Editura Litec, 2000

40. St.D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, ed. a II-a revăzută și adăugită, Ed. Universul

Juridic, București, 2011

41. St.D. Cărpenaru, L. Stănciulescu, V. Nemeş, Contracte civile şi comerciale. Cu modificările

aduse de Codul civil 2009, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009

42. D. Chappell, Building Contract Claims, ediția a 5 a, Ed. Blackwell Publishing, 2011

43. I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. I, Ed. Wolters Kluwer, București, 2010

44. Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, Bucureşti, 1999

45. I. Dogaru, Drept civil. Contractele speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004

46. I. Dogaru, Drept civil. Idei producătoare de efecte juridice, Ed. All Beck, București, 2002

47. R. David, English Law and French Law: A Comparison in Substance, Ed. Stevens & Sons,

London, 1980,

48. I. Duncan Wallace, The International Civil Engineering Contract. A Commentary on the

F.I.D.I.C. International Standard Form of Civil Engineering and Building Contract, Ediția 1, Ed.

Sweet & Maxwell, 1974

49. G. Dannemann, S. Vogenauer, The Common European Sales Law in Context. Interactions with

English and German Law, Ed. Oxford University Press, Oxford, 2013

52

50. Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, ed. a IV-a actualizată de L. Mihai şi R.

Popescu, Ed. Universul Juridic, Bucureşti 2006,

51. F. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, vol.2, Ed. Universul Juridic, 2006

52. I. Dogaru, E.G. Olteanu, L.B. Săuleanu, Bazele dreptului civil. Vol. IV Contracte special, ed. CH

Back (2009)

53. R. Dincă, Contracte civile speciale în Noul Cod Civil, Ed. Universul Juridic, București, 2013

54. F. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, ediţia a II I-a, Editura Universul

Juridic, Bucureşti, 2001

55. I. Deleanu, S. Deleanu, Mică enciclopedie a dreptului. Adagii şi locuţiuni latine în dreptul

românesc, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000

56. I. Deleanu, S. Deleanu, Mică enciclopedie a dreptului, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 2000

57. H. Dumitrescu, Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2012

58. I. Deleanu, Arbitrajul intern, în vol. Arbitrajul intern şi international, Ed. Rosetti, 2005

59. I. Deleanu, Tratat de procedură civilă - Din perspectiva Noului Cod de procedură civilă,

Volumul I, Ed. Wolters Kluwer România, Bucureşti, 2010

60. A.Estache, A selected survey of recent economic literature on emerging infrastructure policy

issues in developing countries, Editura The World Bank, 2004

61. C. Elliot, F Quinn, Contract Law, ediția a IV a, Editura Pearson, 2011

62. M. Fontaine, Les clauses de hardship, aménagement conventionnel de l’imprévision dans les

contrats à long terme în Droit et Pratique du Commerce International, 1976, passim

63. P.Fenn, E. Davies, M. O'Shea, Dispute resolution and conflict management in construction: an

international review, Editura Taylor & Francis, 1998

64. I. Filipescu, A. Filipescu, Tratat de drept international privat, Ed.Universul Juridic, București,

2005

65. A. Fellmeth, Guide to latin and international law, Ed. Universității Oxford, Oxford, 2009

66. I.P. Filipescu, Drept civil. Teoria Generală a obligațiilor, Ed.Actami, București, 1997

67. I.P. Filipescu, Drept civil. Dreptul de proprietate și alte drepturi reale, Ed. Actami, București,

1998

68. G.S.Hök, FIDIC-A Guide for Practitioners, Ed. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2010

69. R. Geamanu, Clauza de hardship în contracte comerciale internationale, ediția a 2-a, Editura

Hamangiu, Bucuresti, 2015

70. J.P.Groton, Supplementary to Alternative Dispute Resolution in the Construction Industry,

Editura Wiley Law Publications, 1992

53

71. S. Guinchard, F. Ferrand, C. Chainais, Procedure civile, Ed. Dalloz, 2011

72. J. Grandmoulin, De l'unite de la responsabilite ou Nature delictuelle de la responsabilite pour

violation des obligations contractuelles avec Application a la combinaison de la responsabilite

& de l'incapacite, Editura Typographie Alphonse Le Roy, Rennes, 1892

73. S. Gates, The Negotiation Book: Your Definitive Guide to Successful Negotiating, Editura Wiley,

2015

74. Gh. Guțu, Dicționar latin-roman, Ed. Științifică, București, 1993

75. S.G.Goldberg; E.A. Frank; N.H. Rogers, Dispute Resolution: Negotiation, Mediation, and Other

Processes, Ediția a 2a, Editura Little, Brown and Company, Boston 1992

76. W. Hughes, R. Champion, J. Murdoch, Construction Contracts Law and Management, ediția a

V-a, Ed. Routledge, 2015

77. J. Hinze, Construction Contracts, ediția a III a, Editura Mc Graw Hill, New York, 2011

78. J. Huet, Traité de droit civil. Les principaux contrats spéciaux, L.G.D.J., Paris, 2001

79. C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, vol. II, Ed. All Beck,

Bucureşti, 2002

80. A.C. Howard, The evolution of RIBA form of contract, Editura NFBTE Londra, 1952

81. A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, vol. II, ediția a IV-a, 2005

82. A.Istrate, Daunele-interese în materie comercială. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti,

2006

83. V. Jaeger, S. Hok, FIDIC-A Guide for Practitioners, Editura Springer-Verlag Berlin Heidelberg

2010

84. S. Jarvin,Y. Derains, ICC Arbitral Awards 1974–1985, ICC Publication Nr. 433, Editura ICC

Publishing SA, Paris, 1990

85. S. Jarvin,Y. Derains, J.Arnaldez, Collection of ICC Arbitral Awards 1986–1990, Editura Kluwer

Law International,Paris, 1994

86. R. Kreitner, Calculating Promises: The Emergence of Modern American Contract Doctrine, Ed.

Stanford University, California, 2007

87. G. Korobkin, A common law aproach to contracts, Ed. Wolters Kluver, 2012

88. H. Kotz, European Contract Law, ediția a II a, tradusa de G. Martens, Editura Universitatii

Oxford, 2017, passim

89. L. Klee, International Construction Contract Law, Editura Wiley-Blackwell, 2015

90. I. Leș, Tratat de drept procesual civil, ed. a 5-a, Ed. C.H. Beck, București, 2010

54

91. M. Lehmann, S. Leible, European Contract Law and German Law, Editura Wolters Kluwer,

2013

92. M. Lew, A. Mistelis, S. Kröll, Comparative International Commercial Arbitration, Ed.Kluver

Law International, Olanda, 2003

93. C. Larroumet, Droit civil. Les obligations. Le contrat, Tome III, Conditions de formation, Ed.

Economica, Paris, 2007

94. S. Low, Marketing Research for the Global Construction Industry, Editura Nus Press, 1993

95. M. Li, New Engineering Contract (NEC) 1993 as Radical Changes to the Malaysian Standard

Forms of Contract. M.Sc. Thesis, Universitatea Tehnologică din Malaesia, 2006

96. D. Lowe, R. Leirimger, Commercial Management of Projects: Defining the discipline, Editura

Oxford Blackwell Publishing, Oxford, 2006

97. P. Malaurie, L. Aynes, P. Gautier, Drept civil. Contractele speciale, Traducere a editiei a 3 a din

limba franceză, Ed. Wolters Kluver, 2009

98. A.M. Mateescu, Daunele-interese în materie comercială. Practică judiciară, ed. a 2-a, Ed.

Hamangiu, Bucureşti, 2009

99. F. Moţiu, Contractele speciale în Noul Cod Civil, ed. a IV-a revăzută şi adăugită, Ed. Universul

Juridic, 2013

100. C. Moore, The Mediation Process, Ed. Jossey Bass, San Francisco, 1989

101. B. Markesinis, H.Unberath, A.Johnstone, The German Law of Contracts, editura Hart, 2015

102. M. Mann, Commercial Contracts in Germany, Editura CH Beck, 2015

103. I. Macovei, Dreptul comerțului international, vol. I, ed. C. H. Beck Press, București, 2006

104. D. Mazilu, Dreptul comerțului international-Partea Generală, ed. Lumina Lex, București, 1999

105. Ph. Malaurie, L. Aynès, Ph. Stoffel-Munck, Drept civil. Obligaţiile, Editura Wolters Kluwer

România, Bucureşti, (2010)

106. J.M. Mousseron, Technique contractuelle, Ed. Fr. Lefebvre, Paris 1999

107. D. Macovei, I.E. Cadariu, Drept civil. Contracte, Ed. Junimea, Iaşi, 2004

108. John Murray, A Dictionary of Greek and Roman Antiquities, Londra, 1875

109. I. Micescu, Drept civil. Curs de teoria generală a drepturilor de creanţă, Ed. Themis Cart,

Slatina, 2004

110. M. Nicolae, Codex Iuris Civilis, Noul Cod civil, ediţie critică, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,

2012, Tomul I

111. D. Osborne, T.Gaebler, Reinventing Gouvernment: How the Entrepreneurial Spirit is

Transforming in the Public Sector, Ed. Plume, New York, 1992

55

112. G.Powell, Construction Contract Preparation and Management, ediția. a II-a, Editura

Macmillan, Londra, 2016

113. N.Popa, Teoria generală a dreptului, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005

114. L. Pop, F.Popa, S.Vidu, Curs de drept civil. Obligațiile, Ed. Universul Juridic, București, 2015

115. L. Pop, Teoria generală a obligațiilor, ed. Luminalex, Bucuresti, 2000

116. L. Pop, Tratat de drept civil. Obligaţiile, vol. II, Contractul, Ed. Universul juridic, Bucureşti,

2009

117. M. Pivniceru, Efectele juridice ale contractelor aleatorii, Ed. Hamangiu, 2009

118. I.F. Popa, Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor în noul Cod Civil, Ed. Universul Juridic,

Bucureşti, 2012

119. D.O. Pătraşcu, Munca prin agent de muncă temporară, ed. a II-a, Ed.Leadermark, Bucureşti,

2012

120. T. Prescure, A. Ciurea, Contracte civile, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007

121. L. Pop, Dreptul de proprietate și dezmembrămintele sale, Ed. Lumina lex, București, 1996

122. P. Perju, Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012

123. A. Pop, Gh. Beleiu, Drept civil. Teoria generală a dreptului civil, Universitatea Bucureşti,

Facultatea de Drept, 1980

124. V. Powell-Smith, D. Stephenson, Civil engineering claims, Editura Wiley-Blackwell, 1999

125. O.Podaru, Drept administrativ,Vol.II-Dreptul administrativ al bunurilor, Ed. Hamangiu, 2011

126. A.Polinsky, E.Shavell, Handbook of Law and Economics, Editura Hermalin, Katz, and

Craswell, 2007

127. D.Le Roy, La force majeure dans le commerce international, Thèse,Université de Paris I, 1991

128. J. Ridderstråle, K. Nordström, Funky Business Forever, editia a 3-a, Ed. Blackwell, Londra,

2007

129. I. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Vasilescu, Introducere în dreptul civil, vol. 2, Ed. Sfera Juridică,

Cluj-Napoca, 2007

130. D. Rădescu, E. Rădescu, G. Stoican, Dicţionar de drept civil şi proceduri civile, Ed. C.H.

Beck, 2009

131. V. Roș, D. Bogdan, O. Spineanu-Matei, Dreptul de autor și drepturile conexe – Tratat, Ed. All

Beck, București, 2005

132. J.J. Rousseau, Contractul social, Editura Antet, Bucuresti, 2005

133. V. Roş, Arbitrajul comercial internaţional, Ed. R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2000

134. A. Rusu, Executarea obligațiilor. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, București, 2007

56

135. L. Stănciulescu, Dreptul contractelor civile, Editura Hamangiu, 2017

136. E. Savaux, La theorie generale du contract, mythe ou realite?, Editura L.G.D.J., Paris,1997

137. E. Schuser, The principles of German civil law, Editura Universității din Michigan, 1907,

138. W. Strassmann, J. Wells, The Global construction industry, Editura Unwin Hyman, Londra,

1988

139. P. Strassman, J.Wells, Global Construction Industry, Editura Croom Helm, Londra, 1988

140. L.Stănciulescu, Dreptul contractelor civile: Doctrină și jurisprudență, ediția a 3-a revizuită și

adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2017

141. A.D. Sitaru, Tratat de drept comercial international, Ed. Universul Juridic, București, 2008

142. K. Sono, Formation of International Contracts under the Vienna Convention, apud P.

Sarcevic, P. Volken, International Sale of Goods, Ed. Oceana, New York, 1986

143. C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ed. a III-a, Ed. All,

Bucureşti, 1995

144. V. Stoica, Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor civile, Ed. All Educational SA, Bucureşti,

1997

145. C. Stătescu, Răspunderea civilă delictuală pentru fapta altei persoane, ed. 2, Ed. Hamangiu,

Bucureşti, 2009

146. E. Safta-Romano, Contracte civile, vol. I, Ed. Graphics, Iasi, 1995

147. I. Stoenescu, Drept procesual civil român, Ed. Didactica și Pedagogica, Bucureşti, 1966

148. L. Săuleanu, S. Rădulețu, Dicţionar de termeni şi expresii juridice latine, Editura CH Beck

149. C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a drepturilor reale, Universitatea

București, 1988

150. V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția 2, Ed. C.H. Beck, București, 2013

151. C. S. Săraru, Contractele administrative, Ed. CH Beck, 2009

152. M. Ionaş Sălăgean, Arbitrajul comercial, Editura All Beck, Bucureşti, 2001

153. A. Toffler, Future Shock, Editura Random House, 1970

154. C. Toader, Drept civil. Contracte speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005

155. I. Turcu, L. Pop, Contractele comerciale, vol. I, Formarea contractelor, Ed. Lumina Lex,

Bucureşti, 1997

156. M. Tabârca, Drept procesual civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2005

157. M.Tăbârcă G. Buta, Comentarii privind Codul de Procedură Civilă din 15-sep-2008, Universul

Juridic, București, 2009

158. C.T. Ungureanu, Drept civil.Partea generală.Persoanele, Ed. Hamangiu, București, 2013

57

159. O. Ungureanu, C. Munteanu, Tratat de drept civil. Bunurile.Drepturile reale, Ed. Hamangiu,

2008

160. G. Vermelle, Droit civil. Les contrats spéciaux, Editura Dalloz, Paris, 2000

161. V. Vedinaş, Drept administrativ, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007

162. E. Weitzenböck, English Law of Contract, Ed. Universitații din Oslo, 2012

163. I. Wallace, The International Civil Engineering Contract: A Commentary on the F.I.D.I.C.

International Standard Form of Civil Engineering and Building Contract. Ediția 1, Editura

Sweet Londra, 1974

164. Robert Wysocki, Effective project management: traditional, agile, extreme, Editura Wiley,

ed.7, 2013

165. C.E. Zamşa, Teoria impreviziunii. Studiu de doctrină şi jurisprudenţă, Ed. Hamangiu,

Bucureşti 2006

166. I. Zinveliu, Contracte civile, instrumente de satisfacere a intereselor cetăţenilor, Ed. Dacia,

Cluj-Napoca, 1978

167. C. Zamşa, Relaţia dintre răspunderea civilă contractuală şi delictuală în concepţia noului Cod

civil, în Noile Coduri ale României. Studii şi cercetări juridice, Ed. Universul Juridic,

Bucureşti, 2011

C. Articole, publicaţii, lucrări de cercetare

***A. Abdul-Aziz, Global strategies: a comparison between Japanese and American construction

firms, articol publicat în revista Construction Management &Engineering, Vol 12, no.3, 1994

***L. Anderlini, L.Felli, A.Postlewaite, “Should Courts Always Enforce What Contracting Parties

Write?” articol publicat în revista, Review of Law & Economics, vol.7, nr.1, 2011

*** A. Apetrei, Concesiunea bunurilor imobile aparţinând domeniului privat al unităţilor

administrativ teritoriale, articol publicat în revista Pandectele Române nr.11, 2014

*** A. Ahmed, B. Kayis, S. Amornsawadwatana, A review of techniques for risk management in

projects, Benchmarking, articol publicat în revista An International Journal, vol.14, nr.1, 2007

*** J. Agarwal J. și D.Feils, Political Risk and the Internationalization of Firms: An Empirical

Study of Canadian-based Export and FDI Firms, articol publicat în Canadian Journal of

Administrative Sciences, nr.24, 2007

*** I. Alon and T.T. Herbert, A stranger in a strange land: Micro political risk and the

multinational firm, articol publicat în revista Business Horizons nr.52, 2009

58

*** A. Akintoye, J.Macleod, Risk analysis and management in construction, articol publicat în

revista International Journal of Project Management, vol.15, nr.1, 1997

*** M. Abrahamson, FIDIC Conditions of Contract for Work or Civil Engineering Construction,

Ediția a IV a, articol publicat în revista Proceedings of the Institution of Civil Engineers, vol.84,

nr.1, 1988

*** R. Aziz, Ranking of delay factors in construction projects after Egyptian revolution, articol

publicat în revista Alexandria Engineering Journal, vol. 52, 2013

*** J. Barmann, Pacta sunt servanda. Considérations sur l’histoire du contrat consensuel, articol

publicat în revista Revue Internationale de Droit Comparé, nr. 1, 1961,

*** Ș. Beligrădeanu, Suntem în prezenţa unei contradicţii între concepţia "monistă" a noului Cod

Civil pe de o parte, şi prevederile art. 2.557 alin. (2) din acelaşi cod, coroborate cu existenţa

disciplinei juridice a dreptului comerţului internaţional, pe de altă parte?”, articol publicat în revista

Revista Română de Drept Privat, numărul 5, 2013

*** A. Bubshait, S. Almohawis, Contract procurement: Evaluating the general conditions of a

construction contract, articol publicat în International Journal of Project Management vol12, nr.3,

1994

*** J. Broome, R. Hayes, A comparison of the clarity of traditional construction contracts and of the

New Engineering Contract, articol publicat în International Journal of Project Management vol.15,

nr.4, 1997

*** P.G. Buta, A. Muşat, Limitările în exerciţiul dreptului de autor. Condiţiile în care intervin,

articol publicat în Revista română de dreptul proprietăţii intelectuale nr. 2, 2007

*** D. Bristow, The new CCDC 2: facilitating dispute resolution of construction projects articol

publicat în Construction Law Journal, vol.11, nr.2, 1995

*** Y.Cohen, H. Ornoy, B. Keren, MBTI Personality Types of Project Managers and Their Success:

A Field Survey, articol publicat în revista Project Management Journal, vol.44, nr.3

*** O. Căpăţînă, Constituirea unui tribunal arbitral unipersonal, articol publicat în revista Dreptul

nr. 1, 1997

*** C. Candea, Obligaţia autorităţii publice de a participa la mediere, parte din obligaţia de

cooperare, articol publicat în revista Pandectele Române nr. 11, 2014

*** M. Cohen, N. Gould, ADR: appropriate dispute resolution in the UK construction industry,

articol publicat în revista Civil Justice Quarterly, nr. 17, 1988

59

*** S. Cheung, H. Suen, M. Leung, Convergent views of neutrals and users about alternative

dispute resolution, articol publicat în revista ASCE Journal of Management in Engineering, vol.20,

nr.3, 2004

*** S. Cheung, Critical factors affecting the use of alternative dispute resolution processes in

construction, articol publicat în revista International Journal of Project Management, vol 17, nr.3, 1999

*** J. Diekmann, M.Nelson, Construction claims: frequency and severity, articol publicat în Journal

of construction engineering and management, vol.111, nr.1, 1985

*** R. Eastman, Allocation of Risk in Construction Contracts, articol publicat în revista

International Business Law, nr.12, 1984

***P. J. Edwards, P. A. Bowen, Risk and risk management in construction: a review and future

directions for research, articol publicat în revista Engineering Construction and Arhitectural

Management, Vol. 9, Nr. 5-6, 2002

*** E.A. Farnsworth, "Meaning" in the Law o f Contracts, articol publicat în revista YALE Law

Journal nr 76, (1967)

***S. Fawzy ș.a., Civil Law Context for Understanding Employer’s Payment Obligations under

Common Law FIDIC, articol publicat în revista Journal of Legal Affairs and Dispute Resolution in

Engineering and Construction, Vol.11, Nr.1, 2019

*** P. Fenn, D. Lowe, C. Speck, Conflict and dispute in construction, articol publicat în revista

Construction Management and Economics, vol.15, nr.6, 1997

*** J. Goicovici, Affectio modulus - cauza contractelor-cadru, articol publicat în Revista Romana de

Drept al Afacerilor, nr.3, 2010

***C.M. Gordon, Choosing Appropriate Construction Contracting Method, articol publicat în

revista Journal of Construction Engineering and Management, vol.120, 1994,

*** M. Harman, Resolution Of Construction Disputes: A Review of Current Methodologies, articol

publicat în revista Leadership and Management in Engineering, vol.3, nr.4, 2003

*** C. Hartey, C. Goodier, R. Soetanto, S. Austin, A. Dainty, A. Price, The futures of construction:

a critical review of construction future studies, articol publicat în revista Construction Management

& Engineering, Vol 25, 2007

*** B. Ionescu, Consideraţii teoretice şi practice asupra error in personam, articol publicat în

Revista Română de Drept Privat, nr 1, 2008

***M. Horowitz, The Transformation Of American Law 1780-1860 articol publicat în revista British

Journal of Law and Society, vol.7, nr.2, 1980

60

*** J. Kozek, C. Hebberd, Contracts: share the risk, articol publicat în revista Journal of

Construction Engineering and Management, Vol.111, nr.2, 1998

***J.T. Köksal, FIDIC conditions of contract as a model for an international construction contract,

articol publicat în revista International Journal of Humanities and Social Science, Vol. 1, Nr. 8, 2011

*** M. Kumaraswamy, Conflicts, claims and disputes, articol publicat în revista Engineering,

Construction and Architectural Management, vol.4, nr.2, 1997

*** W.Kongsong, The Factors of the Conflict in Construction Works, articol publicat în revista

International Journal of Engineering Research And Management, Vol.4, nr.8, 2017

*** V. Likhitruangsilp, P.G. Ioannou, Risk allocation in standard forms of general conditions for

tunneling contracts, articol susținut în cadrul Construction Research Congress, Building a

Sustainable Future, 1250-1259, 2009

*** P. Love, Z. Irani, D. Edwards, Learning to reduce rework in projects: analysis of firms learning

and quality practices, articol publicat în revista Project Management Journal, vol.34, nr.3

*** P. Love, D. Edwards, J. Smith, J. Contract documentation quality and rework in Australian

projects, articol publicat în Journal of Architectural Engineering and Design Management, nr.1,

2006

*** P. Love, Influence of project type and procurement method on rework costs in building

construction projects, articol publicat în revista ASCE Journal of Construction and Management,

2002

*** Crenguţa Leaua, Metodele alternative de soluţionare a disputelor (ADR), cu privire specială

asupra medierii, articol publicat în revista "Dreptul", nr. 3, 2006

*** F. I. Mangu, Rezoluţiunea, rezilierea şi reducerea prestaţiilor, articol publicat în Revista

Pandectele Române, nr 1, 2014

*** P. Mitropoulos, G. Howell, Model for understanding preventing and resolving project disputes,

articol publicat în revista ASCE Journal of Construction, Engineering and Management, vol.127,

nr.3, 2001

*** L. Meyer, Can’t wait to try your case? Think twice!, articol publicat în American Bar

Association Journal, nr. 70, 1984

*** R. Monzer, Les effets de la mondialisation sur la responsabilité précontractuelle – Régimes

juridiques romano-germaniques et anglo-saxons, articol publicat în revista Revue Internationale de

Droit Comparé, vol. 59, nr. 3/2007

61

*** J. Molloy, Civil Engineering Measurement Claims in Hong Kong, articol publicat pe internet

https://www.fig.net/resources/proceedings/fig_proceedings/fig2007/papers/ts_3g/ts03g_02_molloy_

1664.pdf

*** M. Nardin, A practical approach to the FIDIC principles, Revista Română de Arbitraj, August

2008

***A.B. Ngowi, The globalisation of the construction industry—a review, Revista Building and

Environment, Volum 40, Issue 1, Januarie 2005

***M. Nicolae, Dreptul comun al contractelor nenumite, articol prezentat la Conferința națională de

drept comercial, ed. a VI-a, „Contractele nenumite în afaceri”, Timișoara, 3-4 iunie 2016, organizată

de Universitatea de Vest din Timișoara

*** I.I. Neam, Momentul calitativ al încheierii contractului. Elementele esenţiale ale contractului,

articol publicat în Revista Română de Drept Privat nr. 4, 2016

*** Gabriel Tiţa-Nicolescu, Acţiunile directe şi excepţiile de la relativitatea efectelor contractului în

reglementarea Noului Cod civil, articol publicat în Revista Pandectele Române nr.12, 2012

*** C.Nash, Risk allocation in Goverment contracts, articol publicat în revista The George

Washigton Law Review, nr 34, 2008

*** C.Nash, J. Preston, Risk and reward in rail contracting, articol publicat în revista Research in

Transportation Economics vol.22, nr.1, 2008,

*** M. Nicolae, Prescripţia extinctivă şi procedurile FIDIC (1999) de soluţionare a litigiilor în

dreptul privat român, articol publicat în Revista Română de Drept Privat nr.5, 2011

*** A. Omar, Standard Forms of Contract and its Influence on Construction Professionals, articol

publicat în revista Jurnal Alam Bina. vol.11, nr.2, 2012

*** A. Odeh, T.Battaineh, Causes of construction delay: traditional contracts, articol publicat în

revista International Journal of Project Management, Vol. 20, 2002

*** F. Popa, Ierarhia surselor dreptului în noul Cod civil - rolul uzanţelor, articol publicat în

Revista Română de Drept Privat nr.3, 2013

*** L. Pop, Despre negocierile precontractuale şi contractele preparatorii, articol publicat în

Revista Romînă de Drept Privat nr. 4, 2008

*** C. Popa, C. Tăbârță, Noutăţi privind răspunderea antreprenorului potrivit Codului civil, Revista

Romana de Drept al Afacerilor nr.1, 2013

*** C. Popa, Noutăţi privind răspunderea antreprenorului potrivit Codului civil (I), articol publicat

în Revista Română De Drept Al Afacerilor nr.1, 2013

62

*** C. Popa, Rezoluţiunea în Noul Cod civil, articol publicat în Revista Română De Drept al

Afacerilor nr. 8, 2012

*** L. Procopie, Aplicarea legii străine în cadrul contractelor dintre rezidenți români, articol

publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr.9, 2012

*** S. Popovici, Procesul civil internaţional în reglementarea noului Cod de procedură civilă -

Partea I: Competenţa internaţională a instanţelor române (art. 1064-1069), articol publicat în

Revista Română de Drept al Afacerilor numărul 6, 2013

*** I. Popa, Contractul de mandat, articol publicat în Revista Română de Drept Privat, nr. 5, 2016

*** S. Pinnell, Partnering and the management of construction disputes, articol publicat în Dispute

Resolution Journal, vol.54, nr.1, 1999

***M. Pieck, A study of the significant aspects of german contract law, articol publicat în revista

Annual Survey of International & Comparative Law, Vol.3, nr.1, 1996

*** V.I. Ramsay, An Empirical Study of the Oppression Remedy, articol publicat în revista

Australian Business Law Review nr. 27, 1999

*** G. Runeson, G. DeValence, International construction: From transnational to global, articol

publicat în volumul Conferinței 38th AUBEA International, 2013

*** S. Robock, Political risk: identification and assessment, articol publicat în Columbia Journal of

World Business, nr.07-08, 1971

*** S. Subrin, How Equity Conquered Common Law, articol publicat în revista University of

Pensilvania Law Review, vol. 135, 1987

*** C. Săraru, Clauzele de drept public în contractele administrative, articol publicat în Revista

Transilvană de Ştiinţe Administrative vol.1, nr.34, 2014

*** I. Svensson ,Who brings which Peace? Neutral versus Biased Mediation, articol publicat în The

Journal of Conflict Resolution. vol.53, nr.3, 2009

*** W. David Slawson, The New Meaning 0f Contract: The Trans/ormation 0f Contracts Law by

Standard Forms, articol publicat în Revista University Of Pittsburg Law Review,Vol 46, nr.21, 1984

*** G.Stancu, R. Stancu, Practicile comerciale-Tendințe actuale, articol publicat în Revista de

Drept Comercial, Anul XVIII, numar 10.

*** N. Soili, B. Thomas, K. Jaakko, Flexibility in contracting, articol publicat în Lapland Law

Review, Nr. 2, 2015

*** R. Samsami, Application of Game Theory in Studying Subcontractors’ Cooperation in

Construction Projects, articol publicat în Joint Resource Management, Syracuse University, 2018

63

*** M. Sinha, A.Wayal, Dispute Causation In Construction Projects, articol publicat în IOSR

Journal of Mechanical & Civil Engineering, 2015

*** J. Sopinka, What Can We do to Make the Current System of Dispute Resolution Work Better?

Canada-United States Law Journal, Volum 17, 1991

*** E. Schwartz, Resolution of International Construction Disputes, articol publicat în revista

International Business Law, nr.23, 1995

*** C. Seppala, The Arbitration Clause in FIDIC Contracts for Major Works, articol publicat în

revista International Construction Law Review, nr.22, 2005

*** C. Seppala, The pre-arbitral procedure of the settlement of disputes in the FIDIC (civil

engineering) conditions of contract, articol publicat în revista International Business Law Journal,

nr.6, 2009

*** A. Tamba, Consideraţii privind cele două forme ale răspunderii civile, articol publicat în

Revista Pandectele Române nr. 2, 2009

*** T.L. Trantina, An attorney’s guide to alternative dispute resolution (ADR): ‘ADR 1.01., articol

susținut în cadrul New Jersey Bar Association, Justice Marie L. Garibaldi America Inn of Court for

Alternative Dispute Resolution, October 2001, Bedminster, N.J.

***J. Uff, Origin and Development of Construction Contracts, articol publicat în revista

Construction Contract Policy. Improved Procedures and Practice, aparținand Centrului de

Management și Dreptul Construcțiilor din cadrul King‘s College, London

*** A. Wassenaer, The 'Big Risk Game' - a simple tool to understand project risks and work

together better, articol pulicat în revista Construction Law International nr. vol.4, nr.(3), 2009

*** S. Ward, C.Chapman, Stakeholders and uncertainty management in projects, articol publicat în

revista Construction Management and Economics, vol 26, nr.6, 2008

*** T. Wood, What is Repudiation of a Contract?, articol publicat în revista Business Law Today,

2012

*** H. Wehberg, Pacta sunt servanda, articol publicat în revista American Journal of Int’l Law,

vol.775, nr 53, 1959

*** R. Yim, J. Castaneda, T. Doolen, I. Tumer, R. Malak, A study of the impact of project

classification on project risk indicators, articol publicat în revista International Journal of Project

Management nr. 33, 2015

*** A. Yildirim, The Concept Of Pre-Contractual Duties And A Comparison Between The Draft

Common Frame Of Reference, English And Turkish Legal Systems, articol publicat în revista

Jurnalul al studiilor europene din Ankara, Vol.16, Nr.2 , 2017

64

*** Hi Zhi, Risk management for overseas construction projects, articol publicat în revista

International Journal of Project Management,Vol. 13, No. 4, 1995

*** A. Zeitoun, G.Oberlander, Early Warning Signs of Project Changes, Source Document 91,

publicat de Construction Industry Institute, The University of Texas at Austin, Texas, USA, 1991

*** R. Cârlig, Contract de antrepriză cu element de extraneitate. Competenţa materială, Revista

Română de Jurisprudenţă, nr.1, 2014

*** The Law Society of Upper Canada, Short Glossary of Dispute Resolution Terms”,1992

D. Jurisprudență, Diverse

*** Cauza Ecobank Kenya Ltd vs True North Construction Company Limited,High Court of Kenya,

Nairobi, 2018, disponibilă pe internet la adresa http://kenyalaw.org/caselaw/cases/view/155358/

*** Cauza Ongata Works Limited v Tatu City Limited, High Court of Kenya, Nairobi, 2018,

disponibilă pe internet la adresa http://kenyalaw.org/caselaw/cases/view/147730/

*** Cauza Salz-Gossow (PTY) Ltd v Zillion Investment Holdings (PTY) Ltd , High Court of

Namibia, Main Division, Windhoek, 2017, disponibilă pe internet la adresa

https://namiblii.org/na/judgment/high-court-main-division/2017/72

*** Cauza Prime Tech v Engineering v Narok County Government, High Court of Kenya, Narok,

2017, disponibilă pe internet la adresa http://kenyalaw.org/caselaw/cases/view/144871/

*** Cauza nr.788/2016 Curtea Supremă de Casație a Bulgariei, 2017, disponibilă pe internet la

http://arbitrationblog.kluwerarbitration.com/2017/03/22/fidic-multi-tier-dispute-resolution-clauses-

in-the-light-of-bulgarian-law/

*** Cauza Symbion Power LLC v Venco Imtiaz Construction Company, Technology and

Construction Court, England and Wales, 2017, disponibilă pe internet la adresa

http://www.bailii.org/cgi-bin/format.cgi?doc=/ew/cases/EWHC/TCC/2017/348.html&query=(fidic)

*** Cauza Eastern European Engineering (Ltd) v Vijay Construction (Pty) Ltd , Seychells Court of

Appeal, 2016, disponibilă pe internet la adresa https://seylii.org/sc/judgment/court-appeal/2016/4-0

*** Cauza Smatt Construction Co Ltd v The Country Government of Kakamega, High Court of

Kenya, Kakamega, 2016, disponibilă pe internet la adresa http://kenyalaw.org/caselaw/cases/

view/130626/

*** Cauza General Electric International Incorporated v Siemens (NZ) Limited, Court of Appeal,

New Zealand, 2016, disponibilă pe internet la adresa http://www.austlii.edu.au/cgi-

bin/sinodisp/nz/cases/NZCA/2016/591.html?stem=0&synonyms=0&query=fidic

65

*** Cauza Commercial Management (Investment) Ltd v Mitchell Design and Construct Ltd & Anor,

Technology and Construction Court, England and Wales, 2016, disponibilă pe internet la adresa

http://www.bailii.org/cgi-bin/markup.cgi?doc=ew/cases/EWHC/TCC/2016/76.html&query=fidic

*** Cauza Ennore Port Limited v Hcc-Van Oord JV, High Court of Judicature at Madras, 2016

disponibilă pe internet la adresa https://indiankanoon.org/doc/82702031/

*** Cauza M/S Hindustan Construction Co v M/S National Highways Authority, High Court of

Delhi, India, 2016, disponibilă pe internet la adresa https://indiankanoon.org/doc/28429872/

*** Cauza Divine Inspiration Trading 130 (PTY) Limited v Aveng Greenaker-LTA (PTY) Ltd and

other, High Court of South Africa, 2016, disponibilă pe internet la adresa http://www.saflii.org/cgi-

bin/disp.pl?file=za/cases/ZAGPJHC/2016/99.html&query=%20fidic

*** Cauza Roads Authority v Kuchling, High Court of Namibia, 2016, disponibilă pe internet la

adresa https://namiblii.org/na/judgment/high-court-main-division/2016-22

*** CauzaAircraft Support Industries Pty Ltd v William Hare UAE LLC, Court of Appeal, New

South Wales, Australia, 2015, disponibilă pe internet la adresa http://www6.austlii.edu.au/cgi-

bin/viewdoc/au/cases/nsw/NSWCA/2015/229.html?stem=0&synonyms=0&query=FIDIC

*** Cauza DBT Technologies (Pty) Limited v August General Servicing South Africa (Pty) Limited

and others, High Court of South Africa, Gauteng Local Division, Johannesburg, 2015, disponibilă pe

internet la adresa http://www.saflii.org/cgi-bin/disp.pl?file=za/cases/ZAGPJHC/2015/

337.html&query=FIDIC

*** Cauza Taisei Corporation v West Bengal State Electricity, High Court of Calcutta, 2015,

disponibilă pe internet la adresa https://indiankanoon.org/doc/89068295/

*** Cauza Obrascon Huarte Lain SA v Her Majesty's Attorney General for Gibraltar, Court of

Appeal, England and Wales, 2015, disponibilă pe internet la adresa, http://www.bailii.org/cgi-

bin/markup.cgi?doc=/ew/cases/EWCA/Civ/2015/712.html&query=FIDIC&method=boolean

*** Cauza ICC Final Award in Case 18096

*** Cauza ICC First Partial Award in Case 5634

*** Cauza Simaan General Contracting Company v Pilkington Glass Ltd, Court of Appeal, England

and Wales, 1988, disponibilă pe internet la adresa http://www.bailii.org/cgi-bin/

markup.cgi?doc=/ew/cases/EWCA/Civ/1988/15.html&query=FIDIC&method=boolean

*** Cauza Universal Cargo Carriers Corp vs Citati (1957 2 QB 401), disponibilă pe internet la

adresa https://www.i-law.com/ilaw/doc/view.htm?id=147003

*** Cauza Progressive Mailing House v Tabali (1985) 157 CLR 17, disponibilă pe internet la adresa

https://www.ato.gov.au/law/view/document?DocID=JUD%2F57ALR609%2F00001

66

*** Cauza Hotchkiss v. National City Bank, 200 F. 287, 293 (S.D.N.Y. 1911), affd, 201 F.664 (2nd

Cir. 1912), affd, 231 U.S. 50 (1913)

*** CJUE C-387/98 Coreck Maritime c. Handels

*** Cauza Investors Compensation Scheme Ltd V West Bromwich Building Society: House of Lords,

Bailii, 19 Jun 1997

*** Chief Justice Brian Dickson, Supreme Court of Canada, concluziile speech-ului ținut în cadrul

Cornell Lectures, Cornell University, July, 1994

*** Deciziile Reichsgericht în materie civilă (RGZ) RGZ 48, 124

*** Deciziile Curții Federale de Justiție în materie civilă (BGHZ) BGHZ 10, 232

*** Decizia nr. 1856 din25 aprilie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă

*** Decizia nr. 39/2008, pronunțată în Dosarul nr. 5579/36/2006, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie,

Secţia Comercială

*** Decizia nr. 202 din 2 mai 2012, Curtea de Apel Bucuresti, Secția a VI a Civila

*** Decizia nr. 1856 din 25 aprilie 2013, Înalta Curte de Casație si Justiție, Secţia a II-a civilă

*** Decizia comercială nr.354 din 6 iunie 2006, Curtea de Apel București, Secția a-VI-a comercială

*** Decizia nr.6/2011, ÎCCJ, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal

*** Decizia nr. 4613/2012, Înalta Curte de Casație si Justiție

*** Eurobarometrul 320 din 2011 privind dreptul european al contractelor în tranzacțiile între

comercianți

*** Eurobarometrul 321 din 2011 privind dreptul european al contractelor în tranzacțiile între

consumatori

*** Hotărârea nr. 1167/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secţia Comercială

*** H.Junge, D.Lukaup, Routledge German Dictionary of Construction Worterbuch Bauwesen:

German-English/English-German (Routledge Bilingual Specialist Dictionaries)

*** The Joint Contracts Tribunal Limited, Practice Note – Deciding on the appropriate JCT

contract, 2011, Editura Sweet & Maxwell, Londra

*** G. Owen, The working of the Dispute Adjudication Board (DAB) under New FIDIC 1999 (New

Red Book), 2003

*** Principiile Dreptului European al Contractelor

*** Robbins Collection, The common law and civil law traditions, University of California at

Berkley

*** Steyn LJ în cauza Percy Trentham Ltd v. Archital Luxfer Ltd. [1993] 1 Lloyd’s Rep 25

67

*** Sentința civilă nr.1376 din 25 martie 2005, pronunțată de Tribunalul București, Secția a-VI-a

comercială

*** Sentinţa Nr. 4071/PI/NCA/2014 din data de 31 Octombrie 2014, Tribunalul Timis

***Țucă, Zbârcea & Asociaţii, Proiectul intitulat „Asistenţă tehnică cu privire la pregătirea

implementării noului Cod civil, cod penal, cod de procedură civilă şi cod de procedură penală”,

Raport Interimar I

*** Proiectul Codului civil din 2004

E. Resurse bibliografice pe INTERNET

***http://www.adjudecatori.ro

***http://www.adjudecatori.ro/acasa/tabloul-national-al-adjudecatorilor/

***http://en.aric.org.ro/

***http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Declaratia_Universala_a_Drepturilor_Omul

ui.pdf

***http://www.bailii.org/uk/cases/UKHL/2005/41.html

***http://www.bailii.org/ew/cases/EWHC/TCC/2014/1028.html

***https://www.bclplaw.com/en-GB/thought-leadership/supervising-the-engineer-under-a-fidic-

contract.html

*** https://www.canlii.org/en/qc/qccs/doc/2006/2006qccs4376/2006

*** http://www.constructiibursa.ro/s=legea&articol=13993.html

***http://www.cand.uscourts.gov/localrules/ADR

*** https://www.casemine.com/judgement/uk/5a8ff7c060d03e7f57eb1cdb

***https://www.charlesrussellspeechlys.com/en/news-and-insights/insights/real-estate/2012/the-top-

10-things-you-need-to-know-about-fidic/

***http://www.drb.org/

***http://www.dbfederation.org

***http://drbfconferences.org/documents/bucharest2011/Number%203.pdf

***http://www.efcanet.org/

***http://ec.europa.eu/justice/contract/index_en.htm

***https://ec.europa.eu/growth/sectors/construction_en

***http://ec.europa.eu/justice_home/news/consulting_public/news_consulting_ public_en.htm

***http://www.eccromania.ro/articole/teme/adr-solutionare-alternativa-dispute

***http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52002DC0196

68

***http://ec.europa.eu/civiljustice/adr/adr_ec_code_conduct_en.htm

***http://fidic.org/

***http://fidic.org/sites/default/files/FIDIC_Suite_of_Contracts_0.pdf

***http://www.fonduri-ue.ro/proiecte-legislative/2039-proiect-de-hotarare-pentru-modificarea-si-

completarea-hotararii-guvernului-nr-1405-2010-privind-aprobarea-utilizarii-unor-conditii-

contractuale-ale-fidic-pentru-obiective-de-investitii-din-domeniul-infrastructurii-de-transport-de-

interes-national-finantat

***http://www.fonduri-

ue.ro/images/files/programe/INFRASTRUCTURA/POIM/2018/25.06/Ghid_de_aplicare_a__contrac

tului_national_de__proiectare_executie.pdf

***http://www.fonduri-

structurale.ro/Document_Files/Stiri/00004596/ucxvr_Ghidul%20beneficiarului_FIDIC.pdf

*** http://fidic.org/sites/default/files/skeggs_all_text_12feb04.pdf

*** http://fidic.org/sites/default/files/fidic_codeofethics_201510.pdf

***http://fidic.org/sites/default/files/FIDIC%20MDB%20Approach%20in%20respect%20of%20Dis

pute%20Adjudication%20Boards.pdf

*** https://geniebelt.com/blog/german-construction-2018

***http://www.gcila.org/publications/files/pub_en_120.pdf

***http://gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/nota-de-fundamentare-hg-nr-

1-10-01-2018&page=1

***http://www.investopedia.com/terms/s/standardization.asp#ixzz4o8MDs7Wh

*** http://www.ice.org.uk

*** https://www.i-law.com/ilaw/doc/view.htm?id=151471

*** http://www.ijhssnet.com/journals/Vol._1_No._4;_April_2011/25.pdf

*** https://www.irbnet.de/daten/iconda/CIB_DC24504.pdf

***www.jctltd.co.uk

***https://www.juridice.ro/410835/consideratii-cu-privire-la-dreptul-de-autor-in-cazul-operelor-de-

arhitectura.html

***https://www.juridice.ro/425578/modificarea-prevederilor-contractuale-de-catre-autoritatea-

publica-instructiunileordinele-administrative-in-contractele-de-achizitii-publice.html

***https://www.jcpc.uk/cases/docs/jcpc-2014-0031-judgment.pdf

***http://www.justice.gc.ca/eng/rp-pr/csj-sjc/dprs-sprd/res/drrg-mrrc/04.html#note1

***http://www.justice.gc.ca/eng/rp-pr/csj-sjc/dprs-sprd/res/drrg-mrrc/03.html#note2

69

***http://kenyalaw.org/caselaw/cases/view/93450/

***https://mcna.com.au/requirement-common-law-legality-contract/

*** https://mdalaw.co.za/wp-content/uploads/2017/09/FIDIC-July-2017.pdf

***https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-20818540-ministerul-fondurilor-

europene-propune-contract-national-constructii-care-inlocuiasca-actualul-standard-dar-noua-forma-

risca-sara-din-schema-inginerul-independent.htm

***http://www.mondaq.com/x/54934/Building+Construction/Making+A+Claim+Under+The+FIDI

C+For m+Of+Contract+What+Is+Clause+20+All+About [15.06.2016].

***http://www.nortonrosefulbright.com/knowledge/publications/143164/reform-of-the-french-civil-

code-on-contract-law-and-the-general-regime-and-proof-of-obligations

***www.newengineeringcontract.com.

***http://www.nadr.co.uk/articles/published/ZzzzarbitrationLawReports/Norwest%20Holst%20v%2

0COOP%201997.pdf

***http://ongorenlaw.com/hardship-in-international-construction-contracts/

***https://ca.practicallaw.thomsonreuters.com/1-519-

0075?transitionType=Default&contextData=(sc.Default)&firstPage= true&bhcp=1

***https://poseidon01.ssrn.com/delivery.php?ID=5010051040091010821020160001270990951000

690230420440440770060051270710831010930121001241000570060570630500841230040870830

300830330350920280830070000740130881130241190220540200040750911230960291150720861

20094029076025028077126066005004116101101010066031&EXT=pdf

***https://www.pon.harvard.edu/daily/dispute-resolution/3-negotiation-strategies-for-conflict-

resolution/

***https://www.pon.harvard.edu/daily/negotiation-skills-daily/why-negotiations-fail/

***https://www.researchgate.net/publication/265244573_Civil_law_and_common_law_Two_differ

ent_paths_leading_to_the_same_goal

*** http://www.roberthuntbarrister.com/Dispute.pdf

***https://www.scj.ro

*** http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp

*** https://www.thenbs.com/knowledge/a-brief-introduction-to-fidic-contracts

***https://www.trans-lex.org/311320/_/sutcliffe-v-thackrah-and-others-%5B1974%5D-ac-727-et-

seq/

***https://www.vob-online.net/en/about-vob

***http://www.virginiadot.org/business/resources/const/projectcategories.pdf

70

***http://www.wipo.int/wipolex/en/text.jsp?file_id=450270