referat 3 iunie
Post on 15-May-2015
1.445 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
PROIECTAREA DE REZILIENŢÃ ŞI MITIGAREA DURABILÃ A RISCULUI SEISMIC URBANCercet. drd. arh. Maria BOSTENARU DAN
Fundal Zonificare funcţională Zonificare seismică
Tipuri de proiectare De reconstrucţie, pregătire, mitigare, rezilienţă
Rolul zonificării În sistemul geofizic (efectele de sit), social,
urbanistic Perspective Grila
Fundal
Zonificarea funcţională
1934 Planul Urbanistic General al Bucureştiului
Clădiri cu valoare arhitecturală interbelice din zona centrală
Cutremur – Bucureştiul interbelic
Zonificarea seismică
Înainte de 1977 trei microzone urmând unităţile
geomorfologice centrul oraşului Intensitate
macroseismică=7-8 văile Dâmboviţa şi Colentina MSI=8 câmpiile Cotroceni-Văcăreşti, Băneasa-
Pantelimon şi partea dintre Dâmboviţa şi Colentina MSI=7
Infirmat în 1977
Zonificarea seismică
După 1977 Conform avariilor şi perioadei de vibraţie distribuţie concentrică a valorilor PGA în
scădere spre periferie Infirmat de 1986 şi 1990
zone neconcentrice, cărora le-au fost atribuite spectre de răspuns reprezentative
Tipuri de proiectare
Tipuri de proiectare
Proiectarea de reconstrucţie Proiectarea de pregătire Proiectarea de mitigare Proiectarea de rezilienţă
Proiectarea de rezilienţă
Cooperare. Sinergie-perioada normală
Social-perioada de crizăOrganizaţional
-perioada de refacere
EconomicTehnic
Proiectarea de mitigareDemocratizare. Folosirea potenţialului
localTehnicSocial
Organizaţional
Proiectarea de pregătireInformarea opiniei publice. Proiectarea de implementare
Organizaţional (răspuns de urgenţă)Social
Proiectarea de reconstrucţieInformarea participanţilor la proces. Legislaţie
Tehnic (reconstrucţie fizică)
Tipuri de proiectare
Proiectareade rezilienţă
Proiectarea de mitigare
Proiectarea de pregătire
Proiectarea de reconstrucţie
Orchestrarea cudistribuţia vulnerabilităţii
Nivel 1 & nivel 2
Zone model(cum ar fi zone de reabilitare)
Hartă de hazard seismic
Intensitate macroseismicăconform distribuţiei avariilor
Textură deelemente
Elemente la risc
Sectoare de risc > zoneîn proiectarea locală de acţiune
Zone test
Zone funcţionale
Zonificare urbană
Microzonare seismică
Interpretareaproiectării
Proiectarea de reconstrucţie
Proiectarea de reconstrucţie
Baroc 1693 din Noto 1746 din Lima 1755 din Lisabona 1766 din Istanbul 1783 Reggio Calabria
dezvoltarea de tipuri de construcţie rezistente la seism
Ruine care se păstrează astăzi (singurele)
Carmo Convent, Lisabona
Noul cartier Baixa construit după 1755
Casa pombalina, Lisabona
Structură rezistentă la cutremur impusă după cutremurul din 1755 prin regulament urban, în renovare astăzi
Casa pombalina, Lisabona
Cutremur Lisabona 1755
Cartier medieval AlfamaCartier Baixa
construit după cutremurul din 1755
Bulevard Haussmannian
construit înaintea acestora
Proiectarea de reconstrucţie
Ljubljana 1895 – Art Nouveau Secolul XX
Timpuriu: Pakistan după cutremurul din 1935 Mediu: Skopje, Macedonia, după cutremurul din
1963 Târziu: Mexico City după cutremurul din 1985
Gibellina, Italia Secolul XXI
San Giuliano di Puglia, Italia l’Aquila 2009, Italia
Cutremur 1963, Ceasul de la gară a rămas la ora cutremurului
Fondarea Asociaţiei Europene de Inginerie seismică
Skopje
Bazzano (l’Aquila) – Progetto C.A.S.E.
L’Aquila 2010
participare
L’Aquila
Proiectarea de pregătire
Proiectarea de pregătire
HAZUS EQ-RESQUE DMT
Situl studiat în SFB 461 - Germania
Baza de date Bază de date MS Access GIS vectorial shapes Fotografii
Date din studiu de teren şi hărţi
structură vechime înălţime funcţiune etc
Formăacoperişului
Proiectarea de mitigare
Proiectarea de mitigare
Plan Urbanistic General Istanbul 2003 Proiectare strategică
Actori Sectoare de risc Zonificare
arii de dezvoltare extensivă arii sigure seismic de dezvoltare intensivă arii sub pericol de evenimente secundare arii semnificative istoric-cultural arii de reabilitare, înalt vulnerabile datorită
proprietăţilor seismice sau ale fondului construit, cerând declararea publică a hărţilor lor de microzonare în proiectarea locală de acţiune.
Proiectarea de mitigare
Plan Urbanistic General Istanbul 2003 Proiectare strategică
Texturi Pachete de proiecte Planuri locale de acţiune
Elemente de consolidare (Bostenaru)
Proiectarea de rezilienţă
Proiectarea de rezilienţă
În cursuri (ADPC, Turcia) Bruneau et al
rezilienţa e măsurată calitativ în reducerea cedărilor şi consecinţelor acestora şi în timpul de refacere
Proiectul RISK UE Urban Sytem Exposure
Distribuţia elementelor strategice: stare normală, criză, refacere
Cosmo Mercuri: struttura urbana minima
Interdependenţe între layere Morfologic „cadrul urban” este compus din:
fizic mediul natural, legat de hazarde naturle mediul construit, legat de vulnerabilitate
economic psihosocial juridic-administrativ, legat de proiectarea de
pregătire şi de legislaţie istoric-cultural, legat de selectivitatea istorică
a texturilor în restructurare.
Impactul urban al cutremurelor interacţiunea a trei sisteme complexe:
Sistemul terestru, constând din Factori regionali geologici: sursa seismică şi propagarea
seismică a undelor Condiţii geometric-fizice de geologie locală
(microzonarea seismică) Sistemul social, economic şi politic din perioadele
normală, opusă perioadelor de criză şi refacere (codurile de construcţie, regulamentele de dezastru)
Sistemul antropic (clădiri şi infrastructură) (studiile de vulnerabilitate, incl. materialele şi tehnologiile specifice, şi proiectarea seismică)
Rolul zonificării în sistemul geofizic
Rolul zonificării în sistemul geofizic Accelerogramele Efectele de sol Reperele Modernismului pe sol aluviar
Spectrul de deplasare pentru cutremurul din 1977
Avarii în timpul cutremurului şi imobilul astăzi
Vulnerabilitate: parterul flexibil
Cutremurul – Bucureştiul interbelic
Blocul Wilson cu colţul transformat după cutremur (bulevard)
Cutremur – Bucureştiul interbelic
COPYRIGHT
Palatul CAM
1
1. Palatul CAM
arhitectură: Duiliu Marcu proiect de beton armat: Mihail Hangan execuţie: - decriere: au fost aplicate foarte strict
noile prescripţii. Arhitectural este caracterizat de asimetrie modernistă şi neoclasicism subtil în planul în formă de U, precum şi prin marea calitate a finisajelor.
Casa Magistraţilor
2
2. Casa Magistraţilor
arhitectură: Duiliu Marcu proiect din beton armat: Mircea Gheorghiu execuţie: Mircea Gheorghiu descriere: funcţiune comercială, de birouri,
rezidenţială. La primul etaj este o sală de festivităţi, care a cerut cadre şi grinzi Vierendel pentru a susţine pereţii din zidărie de cărămidă ai nivelelor superioare. Execuţie cu mare grijă. Arhitectura este înrudită cu cea a unei clădiri a lui Leopold Medilanski, care a fost consolidată.
Blocul “Patria”
3.
3. Blocul “Patria”
arhitectură: Horia Creangă proiect din beton armat: Cristea Mateescu şi
Ştefan Mavrodin execuţie: - descriere: În lipsa altor prescripţii privind
sarcinile laterale, cadrele au fost calculate pentru sarcini la vânt, deşi sala, jumătate locată în subsol şi situată la interiorul clădirii a fost foarte slab solicitată în acest mod. Cristea Mateescu a folosit metoda „Cross”, introdusă în România în acel an (1934).
Hotel “Ambasador”
4
4. Hotel “Ambasador”
arhitectură: Arghir Culina proiect din beton armat: Dumitru Marcu execuţie: Tiberiu Eremia descriere: întregul ansamblu prezintă o
soluţie structurală judicioasă: corpuri laterale, faţadă liberă pe curtea interioară a etajelor superioare, mărime în scădere a etajelor superioare. Retragerile dincolo de o anume înălţime de umbră erau dictate de regulamentul urban.
Hotel “Union”
5
5. Hotel “Union”
arhitectură: Arghir Culina proiect de beton armat: Emil Prager execuţie: Emil Prager descriere: Termenele scurte de execuţie şi livrare au
condus la executarea simultană a lucrărilor de construcţie şi instalaţii. Poziţia centrală a parcelei a condus la condiţii dificile de organizare. O lucrare specială din beton armat a fost făcută datorită fundaţiei aflate la nivel mai ridicat al clădirii învecinate: noua fundaţie a fost făcută printr-o galerie tunel. Puternic avariată în Cel De-al Doilea Război Mondial (4 etaje superioare şi 2/3 din suprafaţa clădirii), a putut fi reparată fără consolidare suplimentară.
Fundaţia “Dalles”
6
6. Fundaţia “Dalles”
arhitectură: Horia Teodoru proiect de beton armat: Aurel Beleş şi
Dim Marcu execuţie: Emil Prager descriere: oţel pentru sălile mari
Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 23
7
7. Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 23 arhitectură: L. Negoiescu proiect de beton armat: Jean Hascal execuţie: M. Calmanovici descriere: stâlpii exteriori ai scheletului
încep la parter, fiind susţinuţi de un perete din beton armat care constituie peretele exterior al subsolului şi care susţine sarcinile din teren.
Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 68/70
8
8. Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 68/70 arhitectură: Nicolae Nenciulescu proiect de beton armat: Luigi Cora execuţie: Emil Prager descriere: are două subsoluri şi un nivel
flexibil. O cupolă din beton armat deasupra parterului este larg deschisă spre Calea Victoriei cu cărămizi de sticlă corespunzând unei curţi de lumină a celor 7 nivele superioare. Această deschidere are 10 m. În acest scop a fost construită o grindă-perete în interiorul peretelui mezanin al faţadei.
Bloc de apartamente la intersecţia Calea Victoriei/Splaiul Independenţei
9
9. Bloc de apartamente la intersecţia Calea Victoriei/Splaiul Independenţei arhitectură: Nicolae Cucu şi Gheorghescu proiect din beton armat: Mihail Hangan execuţie: Jean Hascal descriere: constă din două aripi de clădire, una
din ele lângă Splaiul Unirii. A fost fundată pe o saltea generală la ca. 6 m adâncime, cea a pânzei freatice. O soluţie specială a fost adoptată pentru o coloană de bază care a fost îndepărtată, fiind înlocuită de un element cadru din beton armat executat cu beton turnat rapid, cu numai 12 h de întărire.
Bloc de apartamente pe Splaiul Independenţei
10
10. Bloc de apartemente pe Splaiul Independenţei arhitectură: Petre Antonescu proiect din beton armat: Dim Marcu execuţie: Tiberiu Eremia descriere: o soluţie specială pentru a evita a avea
coloanele la nivelul parterului: 3 şiruri de coloane la nivelele superioare şi numai 2 la nivelele inferioare: coloane din beton armat Vierendel pe parter şi toată înălţimea mezaninului – nici o problemă cu deschiderile în pereţii despărţitori ai mezaninului. Coloanele spre curtea de lumină au fost de asemenea întrerupte între mezanin şi etajul întâi. Ele sunt susţinute de o grindă înaltă „macaz cu tirant”. Scheletul etajelor superioare a fost calculat conform circularei Germane din anul 1925.
Rolul zonificării în sistemul social
Rolul zonificării în sistemul social Centrul – caracter special al unei zone
POT Exigenţa de utilizator
Rolul zonificării în sistemul urbanistic
Rolul zonificării în sistemul urbanistic Strada Unitatea tipologică a bulevardului
Perspective
Perspective
Vulnerabilitatea fizică Spectre de deplasare
Vulnerabilitatea organizaţională Vulnerabilitatea socială Vulnerabilitatea economică
Evaluată limitat
Perspective Vulnerabilitatea inginerească
HAZUS; Rapid Visual Screening Glaister and Pinho
Vulnerabilitatea de sistem Urban system exposure (RISK-UE)
Similarităţi cu Kevin Lynch „arii”, diviziuni omogene funcţionale (ex. zona rezidenţială) Elemente „grup”: grupare tipologică a elementelor urbane (de
ex. fondul construit) Elemente „punct”: anumite facilităţi sau simboluri urbane Elemente „liniare”: utilităţile.
GIS Struttura urbana minima
GRILA
Grila la scară urbană şi arhitecturală Morfologia (textura, zonificarea) Morfogeneza
Urban Fractali Deleuze: spaţiul neted şi striat Grila: Noto, Lisabona Elementele necesare în diverse stadii (normal,
criză, refacere) Arhitectural
Păstrarea elementelor necesare, eliminarea celor în plus
Concluzii
Concluzii
Rezilienţa presupune microzonare seismică pentru evaluarea vulnerabilităţii fizice, dar şi zonificare urbană cu toate texturile aferente pentru evaluarea celorlalte trei dimensiuni ale vulnerabilităţii
Ingineria seismică nu mai este doar inginerie, include şi componente de sociologie şi urbanism
VĂ MULŢUMESC!
top related