raport de evaluare a impactului asupra ...arpmdj.anpm.ro/upload/24051_raportrim-madiul dolj -...
Post on 17-Jan-2020
9 Views
Preview:
TRANSCRIPT
RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE
CONSTRUIREA UNUI COMPLEX ZOOTEHNIC
DE PORCI LA INGRASAT,
IN COMUNA MACESU DE JOS, JUDETUL DOLJ
EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL
EURO ENVIROTECH PLOIESTI
Atestat nr. R-EIM-07-62/2008
Contract: C184/03.12.2010
Cod: EE-422-E/2010
Beneficiar:
S.C. MADIUL 2009 S.R.L.
Judetul DOLJ
DECEMBRIE 2010
Ploiesti, Sos. Ploiesti-Targoviste km 8 Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686
www.euroenvirotech.ro e-mail: office@euroenvirotech.ro
Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092 Cont: RO13 RNCB 0205 0448 6620 0001, BCR Prahova
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
2
Echipa de elaboratori: Gheorghe NICULAE
Rodica RUSEN
Rodica GHIMICI
Adrian AVRAM
Cornelia NICULAE
Mihai NICULAE
Nela ZAMBILA
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
3
CUPRINS
1 INFORMATII GENERALE------------------------------------------------------------------------------------------------------------7
1.1 Titularul proiectului------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8
1.2 Autorul atestat al studiului---------------------------------------------------------------------------------------------------------8
1.3 Denumirea proiectului ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------8
1.4 Descri erea proiectului----------------------------------------------------------------------------------------------------------------9
1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate-------------------------------------------------------------------------------------------------9
1.4.2 Amplasament -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 13
1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei ---------------------------------------------------------------------------------- 14
1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului ---------------------------------------------------------------------------------- 17
1.4.5 Drum de acces------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 34
1.4.6 Amenajare amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 36
1.5 Durata de functionare-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 37
1.5.1 Consumuri de resurse energetice si termice ----------------------------------------------------------------------------- 37
1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor ------------------------------- 43
Materii prime ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 45
1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa-- 51
1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta--------- 52
1.7.1 Conectare la cai de acces ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 52
1.7.2 Conectare la magistrale electrice ------------------------------------------------------------------------------------------- 53
2 PROCES TEHNOLOGIC -----------------------------------------------------------------------------------------------------------54
2.1 Descri erea procesului tehnologic propus------------------------------------------------------------------------------------ 54
2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus------------------------------------------------ 68
2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa----------------------------------------------------------------------------------- 69
2.3.1 Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii-------------------------------------------------------------------------- 69
2.3.2 Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privire la masurile de reducere a emisiilor de amoniac 80
3 DESEURI--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------82
3.1. Deseuri rezultate din activitatea fermei -------------------------------------------------------------------------------------- 82
3.2. Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol------------------- 84
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
4
3.3. Calculul necesarului de teren agricol pentru fertilizare---------------------------------------------------------------- 88
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA---------------------------------------------------------------------90
4.1. Ape---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 91
4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului------------------------------------------------------------------------------ 91
4.1.2. Alimentarea cu apa------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 93
4.1.3. Managementul apelor uzate-------------------------------------------------------------------------------------------------103
4.1.4. Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------------------106
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului ----------------------------------------------------------------------------------------107
4.2. Aerul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------108
4.2.1. Date generale -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------108
4.2.2. Surse si poluanti generati ----------------------------------------------------------------------------------------------------109
4.2.3. Prognozarea impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------------112
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului ----------------------------------------------------------------------------------------116
4.3. Zgomotul si vibratiile--------------------------------------------------------------------------------------------------------------118
4.3.1. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor-------------------------------------------------------------118
4.3.2. Masuri de diminuare a impactului ----------------------------------------------------------------------------------------118
4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor -------------------------------------------------------------------------------------119
4.5. Solul-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------119
4.5.1. Generalitati ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------119
4.5.2. Surse de poluare a solului ---------------------------------------------------------------------------------------------------121
4.5.3. Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------------------123
4.5.4. Masuri de diminuare a impactului ----------------------------------------------------------------------------------------124
4.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase-------------------------------------------------------------------------126
4.7. Biodiversitatea-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------126
4.7.1. Generalitati ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------126
4.7.2. Impactul asupra biodiversitatii ---------------------------------------------------------------------------------------------129
4.7.3. Masuri de diminuare a impactului ----------------------------------------------------------------------------------------130
4.8. Elemente de evaluare adecvata ------------------------------------------------------------------------------------------------133
4.8.1. Generalitati ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------133
4.8.2. Elemente speci fice studiului de evaluare edecvata -------------------------------------------------------------------133
4.8.3. Arii protejate--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------134
4.8.4. Date suplimentare de evaluare adecvata---------------------------------------------------------------------------------144
4.8.4.1Impactul zgomotului asupra populatiilor speciilor care constituie obiectivele de protectie ----------------144
A. Perturbarea in cursul perioadelor de reproducere, crestere si de migratie -----------------------------------------144
B. Distrugerea sau vatamarea exemplarelor -----------------------------------------------------------------------------------145
C. Deteriorarea locurilor de hranire, de reproducere si a traseelor de migratie---------------------------------------145
D. Deteriorarea vegetatiei din zona inundabila a Dunarii ------------------------------------------------------------------145
4.9. Peisajul ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------146
4.9.1. Informatii despre peisaj ------------------------------------------------------------------------------------------------------146
4.9.2. Explicarea utilizarii terenului-----------------------------------------------------------------------------------------------148
4.9.3. Suprafata de teren ocupata --------------------------------------------------------------------------------------------------149
4.10. Mediul social si economic-----------------------------------------------------------------------------------------------------150
4.11. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural---------------------------------------------------------------------151
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
5
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR-------------------------------------------------------------------------------------------------151
6. MONITORIZAREA-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------155
7. SITUATII DE RISC ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------159
7.1. Accidente potentiale ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------159
7.2. Masuri de prevenire a accidentelor-------------------------------------------------------------------------------------------161
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR --------------------------------------------------------------------------------------------162
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC --------------------------------------------------------------------------------------162
9.1. Amplasament-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------162
9.2. Descrierea activitatii -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------164
9.3. Prognoza impactului-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------168
9.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei ---------------------------------------------------------------------------168
9.3.1.1 Impactul produs asupra apelor-------------------------------------------------------------------------------------------------169
9.3.1.2 Impactul produs asupra aerului------------------------------------------------------------------------------------------------169
9.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre ---------------------------------------------------------------------169
9.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului ------------------------------------------------------------------------------171
9.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective -----------------------------------------------------------172
9.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului ---------------------------------------------------------------172
9.3.2.1 Impactul produs asupra apelor-------------------------------------------------------------------------------------------------173
9.3.2.2 Impactul produs asupra aerului------------------------------------------------------------------------------------------------173
9.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre ---------------------------------------------------------------------174
9.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului ------------------------------------------------------------------------------175
9.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor obiective---------------------------------------------------------175
9.4. Gospodarirea deseurilor--------------------------------------------------------------------------------------------------------------176
9.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase --------------------------------------------------------------------------------182
9.6. Masuri de diminuare a impactului------------------------------------------------------------------------------------------------183
9.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra mediului--------------------------------------------184
9.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------185
10. CONCLUZII SI RECOMANDARI -----------------------------------------------------------------------------------------------186
10.1 Concluzii -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------186
10.2 Recomandari---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------190
11. MATERIAL BIBLIOGRAFIC UTILIZAT--------------------------------------------------------------------------------------191
12. ANEXE------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------196
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
6
LIMITARI PRIVIND RAPORTUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj, vor fi luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos. a) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj, a fost intocmit la cererea S.C. MADIUL 2009 S.R.L. (Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant (Elaborator). b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport. c) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj, trebuie analizat avand in vedere Termenii din contractul incheiat intre S.C. MADIUL 2009 S.R.L., in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator. d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene. e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii. In Capitolul 10 – Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale raportului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile prezentate in Raportul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in contextul intregii lucrari.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
7
1 INFORMATII GENERALE
Prezenta lucrare, reprezinta Raportul de evaluare a impactului asupra mediului,
generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor, in comuna Macesu
de Jos, judetul Dolj. Raportul de evaluare a impactului asupra mediului a fost
efectuat in baza contractului incheiat intre parti: EURO ENVIROTECH Ploiesti,
in calitate de consultant (elaborator), si S.C MADIUL 2009 S.R.L, in calitate de
beneficiar.
Prezentul “Raport de evaluare a impactului asupra mediului”, a fost elaborat in
conformitate cu Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului
Administratiei si Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si
Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 135/10.02.2010, privind
aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru
proiecte publice si private si Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.
863/26.09.2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
Se urmaresc probleme semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia
acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii programului. S-au stabilit
masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului
asupra mediului facandu-se recomandari specifice. Prin raportul de evaluare a
impactului asupra mediului s-au identif icat, descris si evaluat, potentialele efecte
semnificative asupra mediului ale implementarii programului, luand in
considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
8
1.1 Titularul proiectului
S.C MADIUL 2009 S.R.L
Localitatea Craiova, Aleea 2 Toamnei, numarul 6, judetul Dolj.
1.2 Autorul atestat al studiului
EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL
S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L.
Atestat nr. R-EIM-07-62/2008
e-mail: ghniculae@hotmail.com
office@euroenvirotech.ro
www.euroenvirotech.ro
Telefon/Fax: 0244 597 109
Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151
1.3 Denumirea proiectului
CONSTRUIREA UNUI COMPLEX ZOOTEHNIC DE PORCI LA INGRASAT,
IN COMUNA MACESU DE JOS, JUDETUL DOLJ
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
9
1.4 Descrierea proiectului 1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate
Construirea de complexe zootehnice destinate cresterii porcilor va contribui direct
la reducerea importurilor de carne de porc si de aici, cresterea consumului de
furaje rezultate din productia agricola autohtona. Indirect, veniturile
agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate acestora pot f i directionate
catre alte destinatii economice deficitare.
Activitatea pricipala ce va fi desfasurata de catre S.C MADIUL 2009 S.R.L este:
� cresterea porcinelor – cod CAEN 0146;
� cultivarea cerealelor, a plantelor oleaginoase exclusiv cultivarea orezului –
cod CAEN 0111;
� fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma – cod CAEN
1091.
Terenul este liber de constructii, f iind in prezent utilizat ca teren agricol, f iind
eliberat de orice sarcini si nu face obiectul vreunui litigiu, executari de orice
natura, f iind in proprietatea beneficiarului.
Prin proiectul propus, se va construi un complex zootehnic de porci la ingrasat cu
o capacitate maxima de 2000 capete/ciclu. In sistemul propus se realizeaza 3
cicluri de productie pe an, corespunzator unui numar de 2 hale si a cate 1000
animale/hala.
Importanta acestui proiect este data de:
� valorif icarea productiei vegetale, obtinuta de beneficiar de pe terenurile pe
care le administreaza si cultiva;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
10
� producerea de carne de porc in Romania, in conditiile in care anual
importurile sunt de circa 2,5 milioane capete;
� efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor
genereaza la nivel macroeconomic resurse financiare ce pot f i
redirectionate catre alte sectoare economice sau sociale vitregite de lipsa de
fonduri.
Se urmareste aplicarea unor tehnologii de crestere care sa asigure respectarea
conditiilor de igiena si de intretinere a animalelor, care sa permita obtinerea unor
produse agricole de calitate competitive, care sa asigure reducerea pierderilor de
productie si implicit cresterea eficientei exploatatiilor agricole. Exploatarea
porcinelor se va realiza in spatii special concepute in acest sens ce vor fi dotate cu
toate instalatiile corespunzatoare. Halele de crestere sunt proiectate si utilate
astfel incat vor asigura spatii conforme de crestere a porcinelor pentru ingrasat,
f iind respectata legislatia Uniunii Europene si cea nationala referitoare la
protectia porcinelor.
Investitia are in vedere asigurarea tuturor conditiilor necesare unei exploatatii
pentru cresterea porcinelor moderne respectandu-se normele legislative in vigoare
pentru domeniu zootehniei si protectiei mediului.
Obiectivele propuse prin investitie se incadreaza in obiectivele generale propuse
in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Axa I – Cresterea
competivitatii sectorului agricol si forestier, masura 121 „Modernizarea
exploatatilor agricole”.
Obiective principale:
� cresterea competivitatii sectorului zootehnic printr-o buna utilizare a
factorilor de productie existenti.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
11
Investitia va contribui la imbunatatirea sectorului zootehnic din tara noastra prin
construirea unei ferme de porcine pentru ingrasare, dotata corespunzator pentru o
exploatare eficienta in conditiile respectarii standardelor in domeniu.
Obiective specifice:
� cresterea calitatii produselor agricole oferite prin aplicarea unor tehnologii
competitive si care ar putea limita poluarea asupra mediului inconjurator,
conform standardelor europene;
� cresterea viabilitatii economice a exploatatiei agricole detinute de S.C
MADIUL 2009 S.R.L;
� imbunatatirea calitatii produselor agricole din zona;
� respectarea conditiilor de igiena si intretinere a animalelor conform
cerintelor Uniunii Europene;
� introducerea de tehnologii performante care sa reduca costurile si sa nu
polueze mediul;
� cresterea gradului de utilizare a energiei regenerabile;
� asigurarea unei valorif icari eficiente a potentialului agricol al zonei in care
este amplasata ferma;
� imbunatatirea conditiilor de munca pentru personalul fermei.
Obiective operationale:
� construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor, capacitatea maxima
proiectata fiind de 2000 capete/ciclu;
� dotarea si utilarea corespunzatoare a spatiilor de productie si pentru
desfasurarea celorlalte activitati derulate in cadrul fermei;
� asigurarea tuturor utilitatilor pentru obiectivul ales;
� achizitia unor echipamente specifice pentru producerea si utilizarea
energiei regenerabile;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
12
� aplicarea tuturor masurilor pentru asigurarea sanatatii si securitatii
suinelor si pentru evitatarea poluarii mediului inconjurator.
Implementarea investitiei se va materializa in construirea unei noi ferme
zootehnice cu o capacitate de 2000 capete/ciclu. Folosindu-se de tehnologii
moderne si utilaje noi, beneficiarul va putea obtine o productie superioara atat din
punct de vedere calitativ, cat si cantitativ, evitandu-se poluarea mediului,
valorif icand astfel la un nivel superior capitalul investit. Aplicarea tehnologiilor
de productie moderne sunt in masura sa reduca pierderile de productie, sa
imbunatateasca conditiile de lucru si implicit a costurilor de productie contribuind
astfel la eficientizarea activitatilor desfasurate.
Necesitatea efectuarii investitiilor:
� oportunitatile oferite de piata interna reflectate in cresterea puterii de
cumparare a consumatorilor si cresterea consumului de carne si preparate
din carne de porc;
� stimularea concurentei in zona de actiune a fermei;
� crearea unor conditii imbunatatite pentru personal ceea ce va conduce la
utilizarea mai buna a fortei de munca;
� sistemul de exploatare aplicat permite producatorului agricol sa depaseasca
potentialul agricol al zonei si sa obtina venituri ridicate;
� sunt reduse pierderile survenite pe parcursul proceselor desfasurate in
ferma;
� contribuie la imbunatatirea veniturilor producatorului agricol.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
13
1.4.2 Amplasament
Careul necesar pentru construirea complexului zootehnic de porci este amplasat in
extravilanul comunei Macesu de Jos, judetul Dolj, la o distanta de peste 1000 m de
cea mai apropiata casa a localitatii. Terenul se afla in perimetrul T24, P1, Lotul 1
si are o suprafata de 18 225 m2 (inscrisa in Cartea funciara cu numarul cadastral
570/1), f iind in proprietata S.C. MADIUL 2009 S.R.L. conform Contractului de
vanzare – cumparare nr. 3254/22.12.2009. Destinatia terenului este aceea de teren
agricol.
Beneficiarul detine in exploatare si terenuri arabile in baza unor contracte de
arenda, suprafata totala arendata fiind de 61,74 ha, pe care le va cultiva cu
cereale.
Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:
� nord: drum de exploatare nr. 37, pe o lungime de circa de 202,31 m;
� sud: fara imprejmuire - in acest moment - S.C. FERMALIS S.R.L., pe o
lungime de circa de 160,92 m;
� est : fara imprejmuire - in acest moment - drum judetean 3 (fost DE 256),
pe o lungime de circa de 100,00 m;
� vest: fara imprejmuire - in acest moment - Draniceanu Constantin, teren
liber de constructii, pe o lungime de circa de 110,03 m.
Accesul la complexul zootehnic de porci se va face prin partea estica a obiectivului
din drumul judetean DJ 3 (fost DE 256), unde vor fi postate niste bariere.
Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea maxima de 110,03 m si
lungimea maxima de 202,31 m.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
14
Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere
legal.
Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a
vreunui monument istoric si/sau sit arheologic.
1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei
Investitia consta in construirea unui complex de hale metalice, cu functiune de
ferma pentru ingrasarea suinelor cu regim de inaltime parter, ce contine si spatiile
anexe aferente acesteia: birouri, vestiare si grupuri sanitare, birou veterinar,
magazie si depozite.
Intreaga structura constructiva are prevazute spatii corespunzatoare pentru
desfasurarea normala a activitatilor, conform standardelor. Ansamblul
complexului zootehnic este compus din corpuri de cladire, in functie de destinatia
prevazuta.
Suprafata parcelei este de 18 225 m2, din care:
� suprafata totala construita (SC): 2698,34 m2;
� circulatia carosabila pe parcela, platforme, trotuare, alei pietruite parcaje:
2353,96 m2;
� spatii verzi: 12 015,78 m2.
Indici urbanistici sunt: P.O.T 14,81 % si C.U.T 0,15.
Se propune construirea urmatoarelor corpuri de cladiri principale, avand
caracteristicile:
1. Corpurile M01, M01” (hale pentru ingrasarea suinelor) – regim de inaltime
parter, dimensiuni in plan 16,00 x 62,60 m.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
15
� S construita hala = 1001,60 m2 (16,00 x 62,60 m);
� S construita hala M01 = S construita hala M02 = 1001,60 m2;
� S construita totala = 2003,20 m2 (1001,60 m2/hala x 2 hale);
� Volum = 5610,00 m3;
� H coama = + 4,85 m;
� H streasina = + 3,25 m.
2. Corp C01 (Pavilion administrare si Filtru Personal), regim de inaltime
Parter, cu dimensiunile in plan de 12,50 x 10,10 m:
� S construita = 126,25 m2;
� Volum = 530,25 m3;
� Hcoama = + 4,95 m;
� Hstreasina = + 2,90 m.
Acest corp este alcatuit din:
� Hol = 7,18 m2;
� grupuri sanitare diferentiate pe sexe = 8,99 m2;
� vestiar 1 = 7,67 m2;
� vestiar 2 = 8,22 m2;
� sala mese personal ferma = 16,65 m2;
� hol = 10,58 m2;
� birou inginer = 11,65 m2;
� grup sanitar = 4,01 m2;
� depozit medicamente = 6,05 m2;
� medic veterinar = 16,65 m2.
3. Corpul C02 (Pavilion necropsie), regim de inaltime Parter, cu dimensiunile
in plan de 8,50 x 10,10 m:
� S construita= 85,85 m2;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
16
� Volum = 338,25 m3;
� Hcoama = + 4,95 m;
� Hstreasina = + 2,90 m.
Acest spatiu este compus din:
� camera necropsie = 16,65 m2;
� depozit frigorif ic = 15,05 m2;
� sterilizare echipament = 5,55 m2;
� spatiu tehnic = 10,62 m2;
� centrala termica = 16,65 m2.
4. Corp C03 – Sisteme de silozuri cilindrice pe platfome betonate, dimensiuni
in plan de 8,80 x 18,30 m:
� S construita = 161 m2.
5. Corp C04 - Remiza utilaje, dimensiuni in plan de 8,00 x 20,00 m:
� Sconstruita = 160 m2.
6. Corpul C05 - Bucatarie furajera, dimensiuni in plan de 18,00 x 9,00 m:
� S construita = 162 m2.
Corpuri anexe:
� Corp C06 – Put forat cu statie de pompare, Sconstruita = 16 m2 (4,00 x 4,00
m);
� Corp C07 – Bazin rezerva intangibila incendiu, Sconstruita = 25,00 m2 (5 x
5 m);
� Corp C08 – Filtru sanitar auto;
� Corp C09 - Cantar auto;
� Corpul C10 – Cuva cereale, Sconstruita = 11,53 m2 (3,00 x 3,84 m);
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
17
� Corpul C11 – Generator/Turbina eoliana;
� Corpul C12 – Platforma beton pubele deseuri menajere, Sconstruita=16,00
m2 (8,00 x 2,00 m);
� Corp C13 – Platforma de beton, Sconstruita= 243,39 m2 (18,3 x 13,3 m);
� Corp C14 - Bazin vidanjabil de stocare si sedimentare dejectii,
Sconstruita=840 m2 (42,00 x 20,00 m);
� Corp C15 – Statie de epurare biologica, vidanjabila.
Sconstruita totala = Sdesfasurata = 2698,34 m2
S teren = 18 225 m2
POT propus = 14,81 %
CUT propus = 0,15.
1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului
Sistem constructiv
Infrastructura halelor va fi realizata din fundatii izolate sub stalpi de tip cuzinet,
rigidizate intre ele cu grinzi de echilibrare. Suprastructura halelor consta in
travei de 3,75 x 18,00 m si este realizata din stalpi si grinzi metalice din otel
galvanizat, din profile “C” indoite la rece. Structura acoperisului este realizata
din pane metalice ce sprijina pe grinzi, cu contravantuiri la fiecare 3 travei. Placa
parterului este realizata din beton armat cu grosimea de 15 cm, armata cu plase
sudate si asezata pe o umplutura din pamant local bine compactat si pe un strat de
pietris drenant.
Infrastructura pavilioanelor este realizata din fundatii continue sub stalpi,
rigidizate intre ele cu grinzi de echilibrare. Suprastructura este mixta, din cadre
formate din stalpi, grinzi, pereti de caramida si plansee din beton armat. Cladirea
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
18
este acoperita cu acoperis in sarpanta pe structura de lemn. Placa parterului este
realizata din beton slab armat cu grosimea de 15 cm, armata cu plase sudate si
asezata pe o umplutura din pamant local bine compactat si pe un strat de pietris
drenant.
Inchideri exterioare si compartimentari interioare
Inchiderile exterioare ale halelor vor fi realizate din panouri termoizolante de tip
stratif icat, cu autosustinere, din spuma ignifugata poliuretanica rigida, expandata
intre 2 placi din tabla de otel zincat grosime 50 mm, vopsit in camp electrostatic.
Peretii exteriori propusi pentru cele doua pavilioane C01 si C02 sunt realizati din
blocuri ceramice cu goluri verticale si termosistem conform metodei Baumit – GV
(290 x 240 x 188 mm) si 100 mm polistiren expandat peste care se va aplica o
tencuiala armata cu plasa din fibra de sticla. Pereti interiori vor fi pereti de
compartimentare fara rol structural, din blocuri caramida cu goluri verticale GV
(290 x 240 x 188 mm) sau placaj gips-carton pe structura metalica cu fonoizolatie
interioara din vata minerala. Tamplaria din aluminiu cu ferestre cu ochiuri
mobile, cu grosime profil 50 mm si rupere de punte termica, geam dublu
termoizolant.
Finisaje interioare
Pardoselile halelor sunt realizate din gratare prefabricate din beton, in restul
spatiilor f iind prevazute pardoseli din mortar de ciment durif icat, elicopterizat,
100 mm si placi ceramice.
In restul spatiilor se vor utiliza: faianta (grupuri sanitare) h=2,10 m si vopsitorii
lavabile pe tencuieli gletuite pe suport placaj gips - carton pe structura metalica.
Tavanele halelor – panou termoizolant de tip stratif icat, cu autosustinere, din
spuma poliuretanica rigida expandata intre 2 placi din tabla de otel zincat. La
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
19
tavanele spatiilor de birouri si anexe se vor utiliza gleturi si zugraveli cu vopsea
alba, lavabila, pe baza de dispersie, pe tavane din gips carton.
Acoperisul si invelitoarea
Constructiile halelor vor fi acoperite cu sarpanta metalica, cu structura de
sustinere din profile laminate tip C din otel, protejate contra coroziunii si focului
si invelitoarea din panou termoizolant de tip stratif icat, cu autosustinere, din
spuma poliuretanica rigida expandata intre 2 placi din tabla de otel zincat grosime
50 - 60 mm.
Apele pluviale se vor colecta in jgeaburi din tabla zincata prevazute cu scurgeri pe
verticala cu burlane din tabla.
In privinta celorlalte corpuri, caracteristici le constructive se prezinta
astfel:
Sistem silozuri si bucataria furajera regim de inaltime parter, silozurile au
structura metalica, grinzi si stalpi din profi le metalice pe fundatii din beton
armat. Infrastructura va f i realizata din f undatii izolate sub stalpi de tip
cuzinet, rigidizate intre ele cu grinzi de echil ibrare. Pentru descarcarea
cerealelor s-a prevazut o cuva pentru cereale confectionata din beton, pentru
efecturarea manevrelor de incarcare, descarcare a cerealelor zona din jurul cuvei
de cereale va fi betonata, rezultand platforma cu suprafata de 243,39 m2.
Remiza utilaje – regim de inaltime parter, cu dimensiunile de 20,8 x 8,88 m.
Infrastructura va fi realizata din fundatii izolate sub stalpi de tip cuzinet.
Suprastructura consta in 6 travei de 4 x 8 m si este realizata din stalpi si
grinzi metalice din otel galvanizat, din profile Z indoite la rece, cu
contravantuiri la fiecare 4 travei. Structura acoperisului este realizata din
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
20
pane metalice din profi le Z indoite la rece, ce se sprijina pe grinzi, cu
contravantuiri la fiecare 4 travei. Placa parterului este realizata din beton
armat cu grosimea de 10 cm.
Cantarul auto este o platforma din otel, acoperita cu un strat de uzura din
cauciuc, ingropata in carosabil, cu dimensiunile de 3 x 15 m. Sistemul de
cantarire este automat si conectat la o interfata de control amplasata in
spatiul tehnic din pavilionul de necropsie.
Bazinul de dejectii este realizat prin saparea in pamantul natural astfel incat sa se
obtina, cu dimensiunile in plan de 42,00 x 20 m. Malurile se vor taluza dupa un
profil cu o geometrie trapezoidala si se vor proteja cu membrana termosudabila,
aplicata direct pe maluri, in minim 2 straturi. La colturi si la racordurile dintre
suprafete se vor lua masuri speciale de izolare care sa previna infiltratiile. Se vor
prevedea rampe pentru acces auto pe fundul bazinului. Malurile se vor proteja cu
garduri metalice pentru evitarea accidentelor. S-a prevazut un acoperis din
structura metalica si panouri tip sandwich cu grosime de 50 mm.
Pe toate laturile incintei se vor realize inchideri din panouri din plasa de sarma
plastif iata electrosudata, cu ochiuri de 100/50 mm, Ø 5mm, fixate pe montanti de
gard din teava rectangulara, vopsita in camp eletrostatic, f ixat prin sudare de
armatura fundatiei (conform detalii) – 80 x 80 x 2 mm. Stalpii de gard se vor fixa
intr-un soclu din beton armat C8/10, decofrat si lasat aparent - 15 x 35 cm.
Inaltimea gardului este de 2,20 m. Poarta de acces in incinta este culisanta si este
realizata din tevi patrate de otel pe sina de rulare din otel f ixata pe longrine din
beton armat, cu actionare electrica si manuala, cu sistem de inchidere incorporat
in cadru si incuietoare de inalta securitate. Cadrul de glisare din teava patrata va
fi realizat de otel.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
21
Sistemul constructiv al cladirilor propus va fi unul din profile laminate tip "Ipe" din
otel, protejate contra coroziunii si focului.
Structurile metalice vor fi alcatuite din cadre realizate din otel galvanizat cu
inalta l imita elastica, antiseismica si anticiclonica. Extensiile sunt realizabile pe
travee in lungime si in latime. Structura metalica propusa:
� structura din otel galvanizat;
� pane din otel galvanizat pentru fixarea inchiderilor;
� coama suprainaltata pentru ventilarea aerului;
� jgheaburi laterale din otel galvanizat si burlane PVC;
� buloane de ancoraj pentru legatura cu fundatia;
� inchideri la acoperis si la pereti din panouri;
� accesorii (coama superioara, interioara, sorturi si borduri de inchidere).
Caracteristicile minimale ale utilajelor si echipamentelor prevazute a fi
achizitionate in cadrul proiectului sunt prezentate mai jos:
Sistemul de furajare - este prevazut cu/si tubulatura din structura metalica,
pentru livrarea in hala de crestere a porcilor la hranitoarele aflate in boxe. Acest
sistem este programat si comandat de la un tablou de comanda unde se poate
seta cantitatea de furaje, durata si ora cand sa se faca alimentarea porcilor.
Componente minimale sistem furajare:
� sistem de preluare furaj si antrenare instalatie de furajare;
� lant de antrenare furaj 71,5 x 48 m;
� teava de ghidare lant si transport furaj 60 x 1,5 mm;
� zale de inchidere circuit lant;
� rola unghi 90° / metalica, zincata, pentru furajare uscate;
� teava transparenta de control;
� suport de sustinere teava, vertical, din teava zincata;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
22
� eclise dubla U din zincate 1 x 1;
� senzor de decuplare automata la finalizarea furajarii;
� sistem electronic de comanda;
� ventil de deversare furaje (inclinare teava telescopica).
Pe culoarul central al halelor este pozitionat sistemul suspendat de hranire
automata, f iecare boxa fiind dotata cu o hranitoare circulara din otel galvanizat.
Hrana este transportata din silozurile de cap de grajd automat in hranitoare, pe
masura ce acestea se golesc.
Hrana este constituita din furaje combinate pe care beneficiarul le produce in
ferma proprie.
Din punct de vedere teoretic, compozitia chimica a aerului din hala difera de
aceea a atmosferei exterioare, datorita prezentei animalelor si a dejectiilor. In
adaposturi, pe langa modificarea compozitiei aerului datorita proceselor
metabolice si respiratorii, prin fermentatia si descompunerea dejectiilor rezulta
gaze si mirosuri cu efecte nocive asupra animalelor.
Prin respiratie, din oxigenul atmosferic care este 20-21% se retine circa 5-6 %
eliberandu-se in schimb bioxid de carbon. Daca in adapost ventilatia nu
functioneaza corect, continutul in oxigen al aerului – in hala - poate sa scada pana
la concentratii de 17-18 %, concentratii la care porcinele reactioneaza prin
respiratie dispneica si reducerea performantelor de crestere. Concomitent cu
scaderea oxigenului din aer, are loc cresterea continutului de gaze nocive: bioxid
de carbon, amoniac si hidrogen sulfurat. Bioxidul de carbon nu trebuie sa
depaseasca concentratia de 0,3 % in adapostul pentru porcine.
Teoretic, amoniacul din adaposturi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,002 %.
Amoniacul face parte din toxicele cumulative, incat, chiar in concentratii
relativ reduse, duce la scaderea rezistentei naturale putand favoriza aparitia
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
23
diferitelor boli.
Teoretic, hidrogenul sulfurat apare in aer ca urmare a descompunerii substantei
organice care contine sulf. Teoretic, concentratia maxima admisa de hidrogen
sulfurat in adapost este de 0,01 %. La concentrati i mici, dar permanente de
hidrogen sulfurat, se produc o serie de tulburari manifestate prin astenie,
anemie, ameteli, iritabilitate, inapetenta si scaderea performantelor productive.
Instalatia de climatizare si aerisire - prevede 2 solutii: una cu ventilatoare, iar
cealalta cu ferestre actionate electric pentru crearea unui microclimat propice
cresterii si dezvoltarii in graficele impuse a suinelor. Actionarea acestor ferestre
se face electric si presupune inchiderea sau deschiderea lor in functie de
temperatura din interior.
Caracteristici minimale:
� sistem electronic de reglare SPA 6,3 E AHK 230V/50Hz;
� temperatura, buton de reglaj: debit minim aer;
� ventilator axial FC 063 - 4ET;
� sigurante decuplare automata ventilator;
� clapeta reglare debit de aer complet cablu d= 65;
� transformator;
� sistem de alarma cu declansare cu sistem de acumulatori integrat, cu
sistem de oprire si testare, cuplare pana la 6 sisteme de control a
temperaturii;
� ventilator administrare, distributie aer.
Adapatoarele - sunt cu pipa, in acelasi agregat cu hranitoarele.
Boxele in care se vor creste purceii au structura metalica fiind formate din
suporturi si bare din otel galvanizat; intr-o boxa se pot adaposti 35-50 capete
porcine in functie de varsta si greutate.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
24
Componente minimale boxe colective:
� placa DIN polimer-beton 110 cm inaltime, pentru perete 60 cm latime;
� coltar pentru fixare capat panou;
� profil U din inox, pentru placa din polimer-beton, pentru perete despartitor;
� rama poarta, cu carlige de prindere;
� panou despartitor P.V.C;
� stabilizator lungime 1020 mm;
� sina inox, profit U pentru perete despartitor;
� stabilizator inox S110 cu prindere pe gratar din beton, cu eclise U din inox, carlig
de prindere de gratar si suruburi, din inox.
Hala este pavata cu gratare confectionate din beton, prin orificiile acestora
dejectiile sunt transferate sub hala de unde sunt transferate in bazinul de
colectare aflat in vecinatatea halelor. Dimensiuni gratar:
� lungime 3-5 m;
� latime 0,5-1 m;
� grosime 0,1 - 0,3 m.
Instalatie de spalare-dezinfectie - instalatie de spalare sub presiune cu debit de
450-900 l/ora, reglabila.
Dotari:
� furtun de presiune;
� duze cu 3 pozitii;
� piston de reglare.
Camera frigorifica prevazuta pentru incaperea in care vor fi pastrate cadavrele
pana la sosirea PROTAN-ului pentru ridicare, prezinta urmatoarele
caracteristici:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
25
� dimensiuni : 4,0 x 2,2 x 2,5 (L x l x h)(m).
� volum util : 22,0 m3.
Proces refigerare / mentinere in stare refrigerate in domeniul (-2 / +2 )20C.
Instalatie frigorif ica - sistem split format din compresor frigorif ic ermetic si
vaporizator suflat; agregat / compresor frigorif ic: 3.66 kW/ -10°C t vap/ +45°C t.
Realizare izolatie frigorif ica pereti si tavan: panou poliuretan 60 mm sau
echivalent.
Generator de energie electrica propriu (sursa de rezerva, utilizabila in cazul
avariilor in reteaua de alimentare cu energie electrica) alimentat cu motorina,
va fi amplasat in incinta fermei si va fi utilizat pentru producerea curentului
electric in momentele in care aprovizionarea de la sursa principala nu este
posibila (caderi/intreruperi de curent).
Caracteristici orientative sunt:
� capacitate minima 15,5 CP (trifazic);
� putere maxima 8,8 kW;
� frecventa 50 Hz;
� pornire automata rezervor 18 litri;
� autonomie circa 9 h;
� consum circa 230 g/kwh.
Bucataria furajera - este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul
careia se pot obtine productivitati de pana la 800 t/h, cu o mare precizie de dozare a
componentelor.
Bucataria furajera este amplasata pe o suprafata betonata intr-o constructie
avand si urmatoarele componente: spatii tehnologice, f iltru sanitar-personal,
camera comanda computerizata, sala echipamentelor (moara, amestecator,
silozuri).
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
26
In cadrul bucatariei furajere sunt silozurile pentru cereale.
Tot in cadrul bucatariei furajere este situata o moara folosita pentru macinarea
componentelor furajere, la care se adauga premix. Acest amestec este transportat
din bucataria furajera catre hale.
Bucataria furajera pregateste retete furajere pentru ferma si este astfel
conceputa si realizata incat sa se incadreze in normele europene de mediu.
Produsele macinate prin moara ajung in amestecatorul care este prevazut cu o
baterie de filtrare cu saci de desprafuire. Prin intermediul ciclonetului pe care
sunt fixati acesti saci de desprafuire (cu o suprafate de filtrare de peste 15 m2)
se recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis.
Elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si
materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel
incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf.
Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere se
incadreaza in valori de sub 60 dB.
Bucataria furajera este prevazuta cu un spatiu destinat supravegherii intregii
activitati, format dintr-o incapere in care va sta un supraveghetor, care va tine
sub control computerizat intreaga activitate. Tot aici mai este prevazut un spatiu
sanitar destinat acestui supraveghetor.
Pentru depozitarea furajelor necesare hranei porcilor este propus achizitia
unui sistem de silozuri, capacitatea de depozitare a acestuia permitand
asigurarea materiei prime pentru o perioada mai mare de timp ceea ce aduce un
plus de eficienta activitatii de aprovizionare. Cantitatea estimata de hrana
administrata porcinelor este de 1500 tone/an.
Depozit de cereale cu capacitatea de circa 450 tone (2 x 225 tone)
Componentele minimale ale sistemului:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
27
� siloz cilindric de exterior, cu scara de acoperis, cu usita de vizitare, cu
tubulatura de protectie pentru transportorul melcat, cu racord in "Y"
pentru aerare;
� precuratitor cereale;
� transportor melcat in jgheab cu guri de alimentare, gura de golire;
� transportor inclinat cu alimentator gratar, cu motor electric, gura de
evacuare la 45°, pentru descarcare din silozuri;
� elevator cu raclep de fabricatie germana;
� gratar cu capac pentru groapa de receptie;
� ventilator pentru aerare, sistem de masurare temperatura;
� panou electric;
� scara de urcare pentru silozuri exterioare;
� platforme de serviciu intermediare cu suporti, balustrade si podea
antiderapanta;
� sistemul de silozuri este compus din: 2 silozuri exterioare pentru
depozitare cereale (grau, porumb, orz).
Capacitatea acestora permite depozitarea cerealelor folosite pentru
prepararea furajelor combinate ce sunt apoi administrate porcilor.
In medie, anual sunt necesare pentru hrana porcilor aproximativ 1463 tone
nutreturi.
Pentru prepararea de furaje combinate se va achizitiona un micro-FNC ale
carui componente minimale sunt:
Componentele sistemului:
� siloz cilindric (4 bucati x 36 tone) din tabla zincata pentru interior, cu
picioare; cu tubulatura de preluare pentru si cadru de fixare; cu usita de
vizitare intarita pentru siloz;
� platforma de interventie transportor orizontal si scara deservire
silozuri interioare;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
28
� sonda de aspiratie refulare, doze tensiometrice de cantarire 1 tona;
� deviatoare si tubulatura, componente montaj;
� tubulatura de aspiratie;
� moara cu ciocanele 22 - 37 kW (capacitate 800 kg/ora);
� amestecator vertical;
� instalatie de dozare cu melc pentru premixuri;
� transportator melcat si de premixuri;
� computer de cantarire si dozare;
� stabilizator de tensiune;
� tabloul electric cu ampermetru; cu intrerupatorul principal si unitatile de
comanda si protectie pentru transportorul melcat in jgheab de
colectare, pentru ventilatoare; pentru transportoarele melcate de
golire din silozuri; inclusiv interconditionare transportor orizontal-
transportoare melcate;
� 2 silozuri/hala din fibra de sticla pentru produs finit cu 3 picioare
capacitate 7-9 tone. Aceste silozuri servesc pentru a depozita produsul
f init (furaje combinate produse in cadrul bucatariei furajere sau
achizitionate de pe piata) in hale.
Cantar auto cu o capacitate totala de 60 – 80 tone, dimensiuni 3 x 18 m, dotat cu
microsistem de calcul cu imprimanta laser constructie receptori de sarcina
confectionat complet din otel. Achizitia sa este necesara pentru activitatea de
aprovizionare a fermei, autovehiculele incarcate find cantarite la intrarea in
ferma.
Pentru producerea energiei electrice folosind surse regenerabile vom achizitiona o
turbina eoliana/generator eolian cu o capacitate de 20-25 kw ale carei
caracteristici tehnice minimale sunt:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
29
� puterea nominala 10 kw -20 kw;
� o putere maxima 14 kw -25kw;
� o tensiune la iesire dc 280 v – 420 v;
� o viteza minima 3,4 m/s – 4 m/s;
� o viteza nominala a vantului 10 m/s – 12 m/s;
� o viteza maxima a vantului admisa 45 m/s -45 m/s;
� o temperatura functionare - 40 t +70°C -40 t +70°C;
� o diametrul rotorului 8 m - 12 m;
� o viteza rotorului 200 rpm - 160 rpm;
� o numarul de pale 3 – 3;
� o materialul palelor f ibra de sticla armata;
� o inaltimea stalpului 12 m – 18 m;
� o generator generator trifazat;
� o invertor sinusoidal AC 110/380V 50Hz/60Hz.
Alimentarea cu energie termica se realizeaza din surse proprii, utilizand
combustibil lemnos.
Incalzirea spatiilor si apa calda menajera vor fi asigurate prin intermediul unei
centrale termice pe combustibil lemnos.
Centrala termica pe combustibil lemnos (lemn sau paleti) va asigura alimentarea
cu energie termica a instalatiilor pentru incalzire centrala si preparare apa calda
menajera. Aceasta are un arzator pe baza de lemn normal cu urmatoarele
caracteristici:
� putere nominala 49KW;
� randament cazan 92%;
� temperatura maxima a cazanului – 75-95° C;
� temperatura gazelor de ardere maxim 183° C (la incarcare maxima);
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
30
� consum orar maxim – 0,025 kg/s.
Surse de emisie ale acestei centrale:
� cos din inox izolat;
� are o inaltime de minim 0,5 m deasupra coamei acoperisului cladirii si o
inaltime de la nivelul solului de aproximativ 10 m.
Spatiul celor doua ferme pentru ingrasarea porcinelor (corpurile M01 si M02) nu se
va incalzi.
Distributia apei calde la punctele de consum se va face prin sisteme de conducte
din polietilena reticulata.
Utilajele agricole propuse pentru acest proiect sunt specifice prelucrarii terenului
agricol si vor servi pentru efectuarea lucrarilor agricole din cadrul fermei.
Necesitatea achizitiei de utilaje porneste de la urmatoarele premise:
� asigurarea mecanizarii procesului tehnologic de cultivare cerealelor -
indeplinirea la timp si calitativ a operatiilor tehnologice;
� sa se asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului;
� sa contribuie la micsorarea consumurilor de munca vie;
� sa amelioreze conditiile de munca;
� sa sporeasca productivitatea muncii;
� sa corespunda particularitatile bilogice si agrotehnice ale culturilor
agricole.
Prin achizitionarea utilajelor prevazute se va asigura toata gama de utilaje
necesara pentru producerea cerealelor utilizate pentru prepararea de nutreturi
combinate, materia prima pentru procesare cereale in ferma proprie. Utilajele se
vor adaposti intr-o cladire special amenajata ce va contribui la mentinerea
corespunzatoare a utilajelor si la prelungirea duratei de viata a acestora.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
31
Sunt propuse asadar utilaje pentru prelucrarea terenurilor agricole ( tractor, plug,
grapa), infiintarea si intretinerea culturilor de cereale (semanatoare, cultivator),
fertilizarea terenurilor si erbicidarea culturilor (cisterna vidanjoare, masina de
fertilizat, masina de erbicidat) si pentru recoltarea si transportul recoltelor
(combina si remorca). Caracteristicile minimale ale utilajelor agricole sunt
prezentate mai jos:
Tractor agricol
Caracteristici minimale:
� cabina cu vizibilitate 360 grade;
� transmisie 40 km/h;
� motor cu 6 cilindrii, peste 6000 cm3;
� frana pneumatica pentru remorca;
� pompa hidraulica cu debit variabil;
� capacitate de ridicare peste 7000 kg;
� putere 120-160 CP.
Plug
Caracteristici minimale:
� reglare individuala a trupitei pentru latime de lucru (4-5 pozitii);
� 4 trupite, distant intre trupite 60-95 cm;
� dimensiuni cadru 120/120/10 mm.
Semanatoare pneumatica paioase
Caracteristici minimale:
� distributie continuu variabila;
� ventilator marimi mari si ambriej centrifugal;
� latime de lucru minim 4 m;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
32
� roata metalica de transmisie;
� buncar semninte 1400 l;
� putere 100-150 CP.
Grapa cu discuri purtata
Caracteristici minimale:
� distanta intre discuri 12,5 cm;
� suportii de disc sa fie montati individual.
Cultivator
Caracteristici minimale:
� randuri de elemente active cu reglare central;
� grapa cu discuri incorporata
� adancimea intre 5-30 cm.
Remorca
Caracteristici minimale:
� basculare pe 3 parti;
� masa totala maxima pana la 18 t, sarcina utila maxima 13,5 t.
Masina de fertilizat
Caracteristici minimale:
� sistem de prindere;
� aparatori noroi;
� discuri din otel inoxidabil;
� capac buncar;
� putere90-150 CP.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
33
Masina erbicidat
Caracteristici minimale:
� masina erbicidat tractate;
� rezervor umplere substante chimice;
� control electronic capacitate 2200-2900 l;
� sistem de umplere rapida.
Vidanja
Caracteristici minimale:
� Vidanja cu 2 axe;
� Capacitate 15000-19000 l;
� Sistem de protective la supraumplere.
Presa de balotat baloti paralelipipedici
Caracteristici minimale:
� putere 35-55 CP;
� presa de balotat mica pentru baloti paralelipipedici.
Combina
Caracteristici minimale:
� cabina cu aer conditionat si incalzire, levier multifunctional, coloana
volanului reglabila;
� capacitate rezervor 300-500 l;
� putere 200-300 CP;
� trapa de pietre cu golire rapida;
� capacitate buncar 5000-7000 l;
� viteza de descarcate minim 60 l/s.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
34
1.4.5 Drum de acces
Accesul la complexul zootehnic de porci se va face prin partea estica a obiectivului
din DJ 3 (fost DE 256), unde vor fi postate niste bariere. Accesul autovehiculelor
se face prin intermediul unui f iltru auto.
Accesul auto si pietonal sunt situate de o parte si cealalta a incintei fermei si tin
seama de natura si intensitatea traficului.
Sistemele rutiere adoptate corespund valorilor de trafic:
� drumuri grele (alei pentru circulatia vehiculelor grele si platforme
stationare) - clasa de trafic – greu;
� drumuri usoare (alei si parcaje pentru autoturisme) - clasa de traffic -
usor.
Sistem rutier A - se aplica pe drumul de acces si aprovizionare si se realizeaza
astfel:
� 15 m piatra sparta pentru drumuri (STAS 667/1984) – macadam
penetrat cu suspensie de bitum filerizat;
� 30 cm balast compactat de Prahova (sort 0 - 71 mm);
� 8 mm geotextil din fir de poliester tesut (f ibre de polipropilena 300
g/m2);
� 10 cm strat de pamant compactat;
� strat de pamant natural.
Sistem rutier B - se aplica pe platforme carosabile si este realizat astfel:
� 20 cm beton C25/30 (B400), armat cu 2 randuri de plase Ø 6,5 x
100/ Ø 6,5 x 100;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
35
� Hartie Kraft (folie de polietilena);
� 2 cm nisip;
� 30 cm balast compactat de Prahova (sort 0 - 71 mm);
� 8 mm geotextil din fir de poliester tesut (f ibre de polipropilena 300
g/m2);
� 10 cm strat de pamant compactat;
� strat de pamant natural.
Sistem rutier C - se aplica pe trotuare si este realizat astfel:
� 10 cm beton C12/15, armat cu 1 rand de plase Ø 6,5 x 100/Ø 6,5 x
100;
� 15 cm balast compactat de Prahova (sort 0 - 71 mm);
� 10 cm strat de pamant compactat;
� strat de pamant natural.
Incadrari (STAS 1139 si 1598/1):
� platformele carosabile si parcajele se incadreaza cu borduri de tip mare
10 x 25 cm, denivelate cu 5-15 cm fata de carosabil;
� delimitarea locurilor de parcare se face prin pavele beton albe;
� accesele pietonale si sensurile de circulatie se vor marca prin vopsire pe
platformele carosabile;
� spatiile verzi se delimiteaza cu borduri de beton (20 x 25 cm) montate
denivelat;
� la executia imbracamintilor de beton sau a fundatiei de beton se vor
executa rosturi de contractie si rosturi de contact longitudinale si
transversale la distante cuprinse intre 4,00 – 6,00 m;
� rosturile de contact se vor executa obligatoriu pe linia de muchie sau
casiu.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
36
Pentru personalul administrativ, in pavilionul C01 sunt prevazute doua accese
distincte. Cota de intrare este pozitionata mai sus decat cota trotuarului
inconjurator, accesul se realizeaza prin scari cu suprafata tratata antiderapant.
Accesul pentru personal in pavilionul C02 se face pe una din laturile scurte ale
acestuia si este prevazut cu trepte cu suprafata tratata antiderapant. Pe fatada
opusa acestuia se va prevedea un acces separat in spatiul destinat spatiului tehnic
care va adaposti centrala termica si celelalte utilaje, printr-o usa din tamplarie
metalica, intr-un canat.
Accesul se va realiza prin sistem tip filtru, controlat, dotat cu vestiare pentru haine
curate si murdare si grupuri sanitare pentru cele doua zone, amplasat in
pavilionul C01 pe unde se va realiza accesul in intreaga incinta.
Accesul in halele de crestere M01 si M02 se va realiza pe fatadele scurte
personalul de serviciu, care va avea un caracter periodic, doar de control, accesul
in spatiul de productie in mod curent fiind evitat. Pe fatadele lungi sunt prevazute
usi pentru introducerea animalelor vii si evacuarea corpurilor moarte, daca este
cazul, printr-un filtru de sanitarizare, cu acces direct in exterior, in containere
special facute pentru acest scop.
1.4.6 Amenajare amplasament
Careul necesar pentru construirea complexului zootehnic de porci este amplasat in
extravilanul comunei Macesu de Jos, judetul Dolj, la o distanta de peste 1000 m de
cea mai apropiata casa a localitatii. Terenul se afla in perimetrul T24, P1, Lotul 1
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
37
si are o suprafata de 18 225 m2 (inscrisa in Cartea funciara cu numarul cadastral
570/1), f iind in proprietata S.C. MADIUL 2009 S.R.L. conform contractului de
vanzare – cumparare nr. 3254/22.12.2009. Destinatia terenului este aceea de teren
agricol.
In continuare, este prezentat tabelul cu proprietarii terenurilor agricole care au
fost achizitionate si vor fi scoase din circuitul agricol pentru a fi puse la dispozitia
noului obiectiv economic.
Tabel cu proprietarii terenurilor agricole destinate constructiei
Nr. crt.
Proprietarul Domiciliul
proprietarului Amplasarea terenului
Suprafata ocupata de constructie
(m2)
Suprafata ocupata de
trotuare si alei pietruite (m2)
1. S.C. MADIUL 2009 S.R.L.
Municipiul Craiova, Aleea 2 Toamnei, nr. 6, judetul Dolj
Extravilan 2698,34 2353,96
Teren agricol 18 225 Total (extravilan – teren agricol) = 18 225 m2
1.5 Durata de functionare
Perioada de existenta a fermei de ingrasare a suinelor se considera a fi de 25 ani.
Perioada de executie propusa este de 36 de luni.
1.5.1 Consumuri de resurse energetice si termice
Alimentarea cu energie electrica se face din 3 surse distincte:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
38
1. avand in vedere ca zona respectiva este la o distanta semnificativa
de zonele de locuit, specificul zonei de campie unde vanturile isi
fac simtita prezenta si deoarece se doreste reducerea la maxim a
costurilor de exploatare s-a prevazut ca principala sursa de
energie electrica o turbina eoliana, capacitate de 20 – 22 kW.
Aceasta va functiona impreuna cu energia electrica preluata de la
reteaua electrica din zona. Racordurile se vor realiza cu cabluri
ingropate;
2. reteaua de inalta tensiune din zona in care este amplasata ferma –
in baza contractului de furnizare cu Filiala de Distributie si
Furnizare a Energiei Electrice, se va utiliza un transformator tip
anvelopa cu o putere ce se va stabili ulterior. Va fi amplasat in
exteriorul cladirilor si va fi montat intr-o cuva de beton pentru
eventuale scurgeri accidentale. Energia electrica preluata de la
reteaua electrica zonala doar in situatia in care energia electrica
produsa cu ajutorul turbinei eoliene nu este suficienta pentru
necesarul de energie consumat. Bransarea cu energie electrica de
la reteaua de electricitate a zonei va fi realizata prin grija
beneficiarului, acesta asumandu-si integral realizarea acestor
lucrari situate in afara incintei amplasamentului propus, aceste
lucrari nu fac obiectul proiectului propus;
3. generator de energie electrica propriu (sursa de rezerva,
utilizabila in cazul avariilor in reteaua de alimentare cu energie
electrica) alimentat cu motorina, va fi amplasat in proximitatea
bucatariei furajere. Se considera aceasta sursa avand in vedere
eventualele avarii ce ar putea afecta principala sursa de
distribuire a energiei (turbina eoliana, reteaua electrica zonala).
Iluminatul exterior se va realiza cu corpuri de iluminat exterior, montati pe
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
39
stalpi metalici in fundatie turnata, alimentati cu energie electrica subterana.
Alimentarea cu energie electrica se face dintr-un post de transformare.
La tabloul electric general “TG” circuitul electric este format dintr-un racord
trifazat format din cablu de energie in executie armata cu conductoare de cupru
de tip YAbY3 x 240 + 120 mm2. Din tabloul general de distributie "TG" se
alimenteaza celelalte tablouri secundare.
Carcasele acestor tablouri vor fi metalice. Tablourile electrice sunt pravazute
cu disjunctoare. Amplasarea contorului de energie electrica si punctul de
separatie vor fi stabilite cu S .C ELECTRICA S. A.
Tablourile electrice secundare pentru fiecare compartiment al incintei se vor
alimenta din "TG".
Iluminatul general se face cu corpuri de iluminat atarnate de tavan in hale si
incastrate in plafonul fals la birouri. Aparatele electrice se vor monta in
conformitate cu planul de instalatii electrice. Toate prizele se vor lega suplimentar
la panoul de protectie.
Prizele se vor monta la minim 0,3 m fata de pardoseala finita la birouri si la 1,5
m fata de pardoseala finita in hale. Actionarea iluminatului se face local de la
un comutator sau intrerupator amplasat la 1,5 m fata de pardoseala finita.
Toate corpurile de iluminat amplasate mai jos de 2,5 m se vor lega suplimentar la
panoul de protectie. Pentru circuitele de iluminat si prize s-au prevazut cabluri
de energie in executie nearmata cu conductoare de cupru montate in plafonul fals
sau aparent pe pod de cabluri.
In grupurile sanitare corpurile de iluminat se vor lega la panoul de protectie.
In gupurile sanitare corpurile de iluminat si aparatajul electric va avea gradul de
protectie IP23.
Pentru circuitele de forta s-au prevazut cabluri de energie in executie
nearmata cu conductoare de cupru montate in plafonul fals sau aparent pe poduri
de cabluri tip CYY.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
40
Circuitele pozate in exterior sunt din cablu de energie in executie armata cu
conductoare de cupru tip CYAbY montat ingropat in pamant la adancimea de
0,8 m fata de nivelul terenului amenajat.
Toate corpurile de iluminat amplasate mai jos de 2,5 m se vor lega suplimentar la
panoul de protectie. Pentru protectia impotriva tensiunilor accidentale de
atingere toate elementele metalice care pot ajunge accidental sub tensiune se
vor lega la priza de pamant. Pentru hale aparatajul electric si corpurile de
iluminat vor avea gradul de protectie IP54.
Iluminatul de siguranta se va realiza conform Normativului 17/2002 astfel:
� iluminatul de siguranta de evacuare se va realiza atat prin montajul,
deasupra usilor si pe caile de evacuare, lampilor pentru iluminatul de
siguranta cu panouri opale rezistente la foc cu pictograme, grad de
protectie corespunzator locului de montaj, cu acumulator inclus avand
autonomie 1h, cat si in hala cu corpuri de iluminat prevazute cu
invertor si acumulator inclus avand autonomie 1h.
� iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului si interventii se
va realiza acolo unde nu se poate intrerupe lucrul si acolo unde este
necesara interventia in cazul caderii tensiunii (statia de pompe de
incendiu, tablouri electrice, incaperea centralei de semnalizare
incendiu - administratie/paza etc).
� iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului se va realiza cu
corpuri de iluminat prevazute cu invertor si acumulator. Circuitele
pentru iluminatul de siguranta vor fi din cabluri de energie in executie
nearmata cu intarziere la propagarea flacarii cu conductoare din cupru de
tip CYY-F.
Tabloul electric general "TG" si se va lega cu o platbanda OL Zn 40 x 4 mm2 prin
intermediul unei piese de separatie la priza de pamant. Rolul pieselor de separatie
este de a separa instalatia de paratrasnet de priza de pamant pentru a se putea
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
41
realiza masurarea prizei de pamant.
Tablourile secundare se vor lega la panoul de protectie din "TG". Instalatia de
paratrasnet este formata din cate un dispozitiv amorsare a trasnetului montat pe
acoperisul unei cladiri, doua coborari, priza de pamant, legatura de egalizare a
potentialului. Paratrasnetul este de tipul PDA si va fi montat pe acoperisul
cladirii in punctul de mijloc, in varful unui catarg de otel galvanizat destinat
special acestui scop. Catargul se va inalta deasupra acoperisului si se fixeaza ferm
de acoperisul cladirii cu ajutorul unui dispozitiv de fixare.
La conductoarele de coborare se vor evita cotiturile bruste sau intoarcerile si se
va alege traseul cel mai scurt pana la priza de pamant. Toate elementele metalice
situate mai aproape de 1 m de conductorul de coborare vor fi legate la acesta.
Aceste legaturi se realizeaza cu ajutorul pieselor de racordare plat-plat si bucati de
platbanda fara a se gauri conductoarele de coborare. Toate obiectele metalice
situate mai aproape de 1 m de conductorul de coborare vor fi legate la acesta.
Elementele metalice se vor lega la conductorul de protectie (PE). Carcasele
metalice, toate elementele metalice care pot ajunge accidental sub tensiune se vor
lega suplimentar la instalatia de legare la pamant de protectie.
Lungime bransament la reteaua electrica interioara: aproximativ 315 m.
Dimensiunile pot varia dupa finalizarea proiectului tehnic de instalatii electrice,
unde se vor stabili exact pozitiile si puterile consumatorilor f inali.
Alimentarea cu energie termica se realizeaza din surse proprii printr-o centrala
termica amplasata in pavilionul de necropsie, utilizand drept combustibil lemnul
(paleti sau lemn).
Aceasta va asigura alimentarea cu energie termica a instalatiilor pentru incalzire
centrala si preparare apa calda menajera. Ea are un arzator pe baza de lemn
normal cu urmatoarele caracteristici:
� putere nominala 49 kW;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
42
� randament cazan 92 %;
� temperatura maxima a cazanului – 75-95° C;
� temperatura gazelor de ardere maxim 183° C (la incarcare maxima);
� consum orar maxim – 0,025 kg/s.
Pentru evaluarea necesarului de caldura s-a avut in vedere numarul de grade-zile
de calcul stabilit conform STAS 4839/1980, tinand cont de incadrarea in zona I a
temperaturii exterioara medie anuale ta=100C si prevederile standardului SR1907-
1/1997 utilizand metoda de calcul pe baza de indici, care asigura o buna
aproximatie.
Relatia de calcul folosita in mod curent este :
( )eiT ttqbVQ −××= 0 (W) in care:
VT - volumul total al spatiului (m3) ;
q0 - caracteristica termica a cladirii ( W
m grd3 );
b - coeficient care tine seama de variatia lui q0 in functie de
temperatura exterioara de calcul;
te - temperatura exterioara de calcul; te= -18oC ;
ti - temperatura interioara necesara pentru fiecare spatiu
Confortul va fi asigurat prin respectarea unor temperaturi interioare, diferentiate
pe incaperi, specifice fiecarei functiuni, dupa cum urmeaza:
A. Camera paznic, Birou veterinar, Sala mese - 22ºC;
B. Grupuri sanitare, Vestiare - 18ºC;
C. Coridoare, Holuri - 15ºC.
rezultand un Q total incalzire = 31,3 KW.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
43
1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor
Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile
Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.
Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in «Lista substantelor periculoase»
din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.
In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, nu sunt utilizate substante, care
intra sub incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind
aprobarea listei substantelor toxice si a plantelor care contin substante toxice.
In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor sunt nominalizate urmatoarele
produse necesare la prepararea hranei, conditionarea balegarului de porc, pentru
dezinfectarea spatiilor de productie:
� proteina cruda;
� grasimi crude;
� f ibra cruda;
� lizina;
� metionina;
� cistina;
� triptofan;
� substante continand calciu asimilabil;
� substante continand fosfor asimilabil;
� aditivi diversi etc.
In denumirea generala a aditivilor – utilizabili pentru balegarul de porc -, se are
in vedere ca acestia constituie un grup de produse formate din diferite elemente,
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
44
care reactioneaza cu balegarul, schimband caracteristicile si proprietatile
acestuia. Acesti aditivi, aplicati la balegarul de porc, in gropile de descarcare,
imprima urmatoarele efecte:
� reducere a emisiilor de compusi gazosi (NH3 si H2S);
� reducere a mirosurilor neplacute;
� schimbare in proprietatile fizice pentru a-i face mai usor de
folosit;
� crestere a valorii de fertilizare;
� stabilizare a microorganismelor patogene.
In mod obisnuit, reducerea mirosurilor neplacute si schimbarea in proprietatile
fizice ale balegarului de porc pentru a-l face mai usor de folosit constituie
principalele motive pentru folosirea lor la nivel de ferma.
Pentru productia de ingrasare a suinelor se utilizeaza resurse energetice si
materiale din categoriile tabelate:
Tabelul nr. 1.5.2.-1. Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitate Furnizor
Suine 2000 *) Orz 77,25 t/an Din ferma proprie + necesar asigurat de pe piata
Porumb 361,5 t/an Din ferma proprie + necesar asigurat de pe piata
Grau 52,5 t/an Din ferma proprie + necesar asigurat de pe piata
Srot de soia 193,875 t/an Necesar asigurat de pe piata Tarate 168,375 t/an Necesar asigurat de pe piata
Concentrat PVM
181,5 t/an Necesar asigurat de pe piata
Energie electrica
320 kWh Turbina eoliana,
ELECTRICA, generator electric
*) = numar de suine/serie.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
45
Materii prime
O activitate de aprovizionare buna in cadrul fermei asigura desfasurarea in
conditii normale si eficiente a activitatii generale a fermei.
Principala materie prima o constituie efectivele de purcei de circa 2000 capete.
Purcei cu varsta de 8 saptamani si greutate de 22-25 kg sunt achizitionati de
la furnizori pe baza de contract si instalati in halele de productie, in boxe
colective. Durata completa a unui ciclu de productie este de 118 -120 de zile
dupa care urmeaza depopularea halelor si pregatirea pentru urmatorul ciclu.
Cantitate materie prima (purcei) anuala - purcei din rase specializate pentru
productia de carne (Marele Alb, Pietrain, Landrace, Bazna etc).
Hrana porcilor este reprezentata de furaje amestecate pe care beneficiarul si le
prepara atat in ferma proprie, dar si prin achizitie de pe piata.
Pentru prepararea furajelor in ferma proprie este prevazut un micro-FNC cu
sistem de depozitare a materiei prime prin intermediul caruia se proceseaza
cereale tranformandu-le in furaje combinate ce sunt administrate sub forma de
ratii porcilor.
Cantitatea de furaje combinate ce nu poate fi asigurata in ferma proprie se
achizitioneaza de pe piata de la producatori specializati.
Cantitatea anuala de furaje administrata porcinelor si sursele de provenienta
este prezentata in cele ce urmeaza:
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Total Hrana
Necesara (t) 1500 1500 1500 1500 1500
Produse in ferma
proprie (t) 744 744 744 744 744
Achizitionate pe
piata (t) 756 756 756 756 756
Capacitatea de procesare anuala a micro-FNC in ferma proprie este de
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
46
aproximativ 744 tone produs finit/an, cu ajutorul unei bucatarii furajere cu
capacitatea de 800 kg/ora, obtinut din urmatoarele materii prime si materiale:
Nr. crt. Materii prime si materiale Total anual (kg)
1. Orz 156 600
2. Porumb 261 600
3. Sroturi (soia, floarea soarelui) 139 800
4. Tarate 74 400
5. Concentrat PVM 111 600
Total 744 000
Pentru fabricarea furajelor combinate exista 2 surse de aprovizionare:
� materii prime produse in ferma proprie;
� materii prime si materiale achizitionate de pe piata.
Materia prima necesara pentru producerea furajelor folosite provin atat din
ferma proprie cat si de la terti, beneficiarul detinand suprafate arabile – 61,74 ha
pe care le va cultiva cu porumb, orz. Avantajul utilizarii acestei metode are la
baza principiul eficientei, aceasta hrana este mai ieftina decat nutretul combinat
procurat de la tertii si chiar decat hrana alcatuita din cereale si concentrat PVM,
asigurand in acelasi timp toate componentele unei hraniri corespunzatoare a
porcinelor.
Activitatea de procesare a furajelor este o activitate asociata, considerata
impreuna cu activitatea principala de ingrasare a porcinelor, deoarece deserveste
numai ferma proprie. Aprovizionarea bucatariei furajere cu materii prime se face
cu cereale provenite din ferma proprie, dar si de producatori specializati de pe
piata (premixuri, sroturi de soia/floarea soarelui).
Bilant de materii prime pentru procesare este prezentat in tabelul de mai jos:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
47
Denumire materie prima U.M Materie prima
procesata
Din ferma proprie
% din total
Necesar de asigurat de pe
piata Porumb boabe Kg 261600 108000 25,82% 153600
Orz Kg 156600 111168 26,58% 45432 TOTAL Kg 418200 219168 52,41% 199032
Materialele ce intra in compozitia furajelor vor fi asigurate de la producatori de
profil de pe piata: sroturi, tarate, concentrate minerale.
Avand in vedere ca beneficiarul nu va produce toata cantitatea de furaje
combinate necesara anual se vor achizitiona de pe piata direct de la
producatori/furnizori specializati furaje gata preparate, cantitatea estimata fiind
de aproximativ 756,00 tone.
Acestea vor fi transportate in ferma cu autovehicule apartinand tertilor si se vor
depozita in silozurile de capat urmand sa fie administrate porcilor.
Selectia materiilor prime
Se realizeaza cu respectarea recomandarilor BAT:
� beneficiarul va mentine o lista a materiilor prime si materialelor utilizate
si o evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale
auxiliare;
� furajele pentru hranirea porcilor sunt achizitionate, respectand cele
mai bune tehnici de nutritie disponibile;
� hranirea porcilor se face astfel incat sa se asigure o eficienta maxima
de transformare furaj/greutate;
� se vor studia permanent noile dezvoltari in domeniu, pentru utilizarea
acelor materiale si tehnici care sunt mai putin poluante.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
48
Materiale consumabile
� vaccinuri, medicamente - sunt adapostite in incaperile speciale
destinate acestui scop dupa ce sunt comercializate de la punctele
veterinare din judet sunt depozitate in magazii speciale, sub gestiune si
administrate conform prescriptiilor sanitar-veterinare;
� materiale pentru igienizarea halei: solutii dezinfectie necesare pentru
efectuarea operatiilor de dezinfectie desfasurate in cadrul fermei;
Utilitati:
� apa potabila folosita pentru scopuri tehnologice (adapare porci,
igienizare hale, consum menajer). Apa necesara este preluata din sursa
proprie, ferma fiind racordata la un put forat din apropiere. Sistemul
modern de adapostire care urmeaza a se instala in ferma va fi insotit
si de un sistem corespunzator de asigurare a apei de baut pentru
porcine;
� energie electrica, se preia din reteaua publica de distributie a
curentului electric, cat si de la turbina eoliana ce se gaseste in
apropierea obiectivului, pentru:
� iluminat interior/exterior;
� actionarea utilajelor si instalatiilor din ferma;
� combustibili auto (benzina, motorina) - utilizata pentru functionarea
generatorului electric din cadrul fermei, pentru functionarea utilajelor
agricole, etc;
� combustibil (lemn sau paleti) - utilizat pentru functionarea centralei
termice cu care este dotata unitatea.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
49
Modalitatea de asigurare
Se va opta pentru stabilirea de relatii comerciale cu firmele furnizoare de
materii prime constante pe perioade lungi de timp. Volumul tranzactiilor cu
majoritatea firmelor furnizoare de materii prime vor fi create pe masura
desfasurarii activitatii. Aprovizionarea se face pe contracte si comenzi ferme.
Transportul materiilor prime sau materialelor va fi asigurat prin grija
beneficiarului pentru acele care nu necesita un volum mare (medicamente,
materiale igienizare etc), iar pentru cele cu un volum mare se va apela la serviciile
tertilor (de exemplu pentru cereale, furaje combinate). Transportul purceilor se va
face cu mijloace de transport specializate asigurate de furnizor.
Intreaga activitate a S.C MADIUL 2009 S.R.L va fi subordonata nevoilor clientilor care
se manifesta in cererea de piata. Aceste nevoi vor fi satisfacute prompt, cu seriozitate
si la cel mai malt nivel calitativ. In general, livrarea porcinelor se face pe baza de
comenzi care imbraca forma unor contracte ferme, incheiate intre societate si
categorii de clienti: abatoare, fabrici de carne. Societatea livreaza productia de la
poarta fermei.
Produsele comercializate pe piata sunt porci in viu, f iecare ciclu de productie
incheindu-se cu vanzarea in viu a porcilor, ciclu reluandu-se, rezultand anual, in
medie, 3 cicluri de productie complete. Ferma va produce animale cu
particularitati deosebite ale carcasei ceea ce va permite ca in continuare
procesatorul sa obtina la randul lui produse de calitate destinate
consumatorului final.
Investitia ce se doreste a fi realizata de solicitant, prin conditii create va permite
obtinerea unor produse de calitate ceea ce este un avantaj atat pentru firma, dar in
primul rand pentru client. Purtand o sigla de calitate la nivelul standardelor
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
50
europene firma isi va permite obtinerea unui pret de comercializare competitiv
ceea ce va conduce la obtinerea unei cifre de afaceri ridicate. Carnea de porc,
datorita valorii ei hranitoare, suculentei si fragezimii, usurintei cu care se prepara
intr-un bogat sortiment de preparate culinare, posibilitatii de conservare sub
diferite forme si pe timp indelungat etc, numara printre alimentele de baza pe care
oamenii le consuma in cantitati importante, ceea ce ii confera o importanta mare.
Prin continutul sau superior de proteine si grasimi, valoarea energetica a carnii
de porc (exprimata in Kcal/kg) este superioara celorlalte specii: 2700 Kcal. - la
carnea de porc; 1600 Kcal. - la carnea de taurine; 1400 Kcal. - la carnea de
ovine; 1050 Kcal. - la carnea de pasare; 750 Kcal. - la un ou de 50 grame etc.
Desfacerea productiei se va face in mare proportie direct, de catre beneficiar
catre abatoarele din judetul Dolj. Capacitatea mare de productie a fermei va
permite rapid extinderea si cucerirea unor piete noi in alte judete invecinate: Caras-
Severin, Gorj, Olt, Valcea etc.
In ceea ce priveste aria de desfasurare pe piata, firma va actiona pentru inceput
pe piata locala, precum si pe pietele din judetele invecinate - Valcea, Hunedoara,
Olt.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
51
1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
Materialele si utilajele folosite, in procesul de construire si exploatare a
complexului zootehnic de porci la ingrasat, nu reprezinta surse de poluare fizica si
biologica a factorilor de mediu.
Tabelul nr. 1.6.-1
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare /reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond
Tip
ul p
olu
arii
Sur
sa d
e po
luar
e
Num
ar s
urse
de
polu
are
Pol
uare
max
ima
adm
isa
(lim
ita m
axim
a ad
mis
a
pent
ru o
m s
i med
iu)
Pol
uare
de
fond
Pe
zona
obi
ect
ivu
lui
Pe
zone
de
pr
ote
ctie
/res
tric
tie
afer
ente
ob
iect
ivul
ui,
conf
orm
le
gisl
atie
i in
vigo
are
Far
a m
asur
i de
el
imin
are
/ re
duce
re
a
polu
arii
Cu
impl
em
enta
rea
m
asur
ilor
de
elim
inar
e
/ red
ucer
e a
polu
arii
Mas
uri d
e el
imin
are
/red
uce
re a
pol
uari
i
FIZ
ICA
Zgomot: doar pe perioada lucrarii de executare a investitiei, in strict aria de lucru a utilajelor mecanizate, situata la distanta fata de zona locuita
BIO
LOG
ICA
Aerosoli continand si celule ale microorganismelor nepatogene, provenite din depozitul de dejectii antrenati de tirajul fortat al ventilatoarelor
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
52
1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta
1.7.1 Conectare la cai de acces
Accesul pe parcela se face din drumul judetean situat pe latura de est a parcelei,
prin intermediul unor bariere. Accesul auto și pietonal sunt alaturate, cel auto
fiind dotat cu filtru sanitar pentru autovehicule.
Pentru personalul administrativ, in pavilionul C01 sunt prevazute doua accese
distincte. Cota de intrare este pozitionata mai sus decat cota trotuarului
inconjurator, accesul se realizeaza prin scari cu suprafata tratata antiderapant.
Accesul pentru personal in pavilionul C02 se face pe una din laturile scurte ale
acestuia si este prevazut cu trepte cu suprafata tratata antiderapant. Pe fatada
opusa acestuia se va prevedea un acces separat in spatiul care va adaposti
centrala termica si celelalte utilaje, printr-o usa din tamplarie metalica, intr-un
canat.
Accesul se va realiza prin sistem tip filtru, controlat, dotat cu vestiare pentru haine
curate si murdare si grupuri sanitare pentru cele doua zone, amplasat in
pavilionul C01 pe unde se va realiza accesul in intreaga incinta.
Accesul in halele de crestere M01, M02 se va realiza pe fatadele scurte personalul
de serviciu, care va avea un caracter periodic, doar de control, accesul in spatiul
de productie in mod curent fiind evitat. Pe fatadele lungi sunt prevazute usi pentru
introducerea animalelor vii si evacuarea corpurilor moarte, daca este cazul,
printr-un filtru de sanitarizare, cu acces direct in exterior, in containere special
facute pentru acest scop.
S trotuare beton = 312,12 m2;
S alei p ietru ite = 2041,84 m2.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
53
1.7.2 Conectare la magistrale electrice
Pentru desfasurarea activitatilor curente ale complexului zootehnic de porci
acesta va fi racordat la un distribuitor autorizat de energie electrica (este preluata
din reteaua S.C ELECTRICA S.A.), dar si de la o turbina eoliana prevazuta in
incinta obiectivului.
Aceasta se va monta pe o platforma de beton si va fi formata din:
� pale - forma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura forta de
rotatie necesara;
� nacela - contine generatorul electric asigurand si o protectie mecanica;
� pilon - asigura strucura de sustinere si rezistenta a asamblului superior;
� fundatie - asigura rezistenta mecanica a generatorului eolian.
In echiparea standard a oricarei turbine eoliene intra si bateriile/acumulatorii
impreuna cu invertorul care transforma corespunzator curentul la voltajul
echipamentelor.
Principiu de functionare se poate transpune astfel:
� vantul pune in miscare palele care la randul lor actioneaza generatorul
electric. Sistemul mecanic are in componenta si un multiplicator de
viteza care actioneza direct axul central al generatorului electric.
Curentul electric obtinut este, f ie transmis spre inmagazinare in baterii
si folosit apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC, fie livrat direct retelei de
curent alternativ ( AC) spre distribuitori.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
54
Suplimentar s-a prevazut si o sursa de rezerva in cazul aparitiei avariilor la sursa
principala de electricitate (caderi/intreruperi de curent) reprezentata de un
generator electric. Acesta este alimentat cu motorina.
Caracteristici orientative ale generatorului sunt:
� capacitate minima 15,5 CP (trifazic);
� putere maxima 8,8 kW;
� frecventa 50 Hz;
� pornire automata rezervor 18 litri;
� autonomie circa 9 h;
� consum circa 230 g/kwh.
2 PROCES TEHNOLOGIC
2.1 Descrierea procesului tehnologic propus
In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis,
ingrasarea porcilor constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu
livrarea animalelor catre abator.
In ferma de ingrasare - f inisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate
corporala medie de 22 - 25 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala
planificata pentru livrare la abator: 100 - 110 kg.
In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii
conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa
se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje.
Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor, cum este cea
prezentata in acest proiect, sunt:
1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 22-25 kg;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
55
2. aprovizionarea cu furaje;
3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente;
4. crestere - ingrijire zilnica animale:
� supraveghere activitate curenta bucatarie furajera;
� hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de
dezvoltare a animalelor;
� adapare hala;
� supraveghere stare generala de sanatate a suinelor;
� administrare medicamente curative/preventive suine;
� supraveghere sistem ventilatie hala;
� supraveghere evacuare dejectii in bazinul de stocare;
� pregatire depopulare hala.
5. transport animale 100 -110 kg catre abator;
6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:
� curatare, decontaminare;
� verif icare functionare instalatii.
La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate,
toate instalatiile trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in
loturi uniforme ca marime, sex si sanatate generala. In vederea diminuarii
stresului provocat suinelor prin populare se recomanda:
� sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si
termic, drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor
animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;
� sa se odihneasca si sa se ridice normal;
� sa vada alti porci;
� atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi
cercetate imediat si vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de
medicamente tranchilizante va fi limita la conditii exceptionale si numai
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
56
dupa consultarea medicului veterinar;
� pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost
rezervate doua boxe de izolare individuale;
� se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu
niveluri de zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc.
� porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o
perioada de minimum 8 ore pe zi.
Marimea boxelor depinde de numarul de purcei, greutatea, tipul de
pardoseala sau asternut sau forma boxei. In tabelul de mai jos sunt prezentate
cateva recomandari pentru densitatea optima folosita la pardoseala cu gratare de
beton.
Ghidul densitatii porcinelor in functie de greutatea corporala
Greutate corporala(kg) Suprafata
(m) Greutate porci/ suprafata boxa
(kg/m2)
5 0,09 55 10 0,15 66 20 0,2 100
30 0,3 100 40 0,34 115 50 0,4 125 60 0,45 133 70 0,5 140 80 0,55 145 90 0,6 150
100 0,65 153
Animalele sunt cazate in ferma circa 14 saptamani, timp in care ele ajung la
greutatea de 100 - 110 kg. In fermele de ingrasare, distribuirea hranei si adaparea
se executa automatizat.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
57
Sarcina personalului din ferma este ca - zilnic - sa controleze fiecare boxa, starea
de sanatate a animalelor, functionarea instalatiei de administrare a hranei,
functionarea adapatorilor, inchiderea usilor boxelor, pastrarea nivelului la canalul
cu perne de apa, mentinerea nivelului constant in bazinele cu flotor pentru
adapatori, controlul functionarii corecte a instalatiei de ventilatie.
Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave
trebuie sa fie insotita de masuri corespunzatoare.
Depopularea halelor se face in conformitate cu fluxul tehnologic, atunci cand a
expirat timpul de stationare in ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de
livrare si greutatea planificata.
Depopularea se face pentru intreg compartimentul, indiferent de greutatea
corporala realizata de unele animale ramase in urma cu cresterea, deoarece
conform fluxului tehnologic - dupa 5 zile hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua
serie de grasuni.
Depopularea fermei se face in 2 - 4 zile.
Transportul suinelor
Operatia de transport constituie un element de stres pentru suine, uneori cu
efecte nedorite. Statisticile scot in evidenta pierderile iregistrate la transport.
In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul
lor de viata fiind, pe moment, perturbat profund. Operatiunile de incarcare -
descarcare, in si din mijloacele de transport, produc animalelor o serie de
socuri, resimtite cu o intensitate mai mare sau mai mica.
De aceea, cei care efectueaza transportul trebuie se fie instruiti in legatura cu
conditiile de transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor
la incarcare, pe timpul transportului si la descarcare.
Mijloacele de transport trebuie sa fie corespunzator amenajate sau construite
pentru transportul suinelor:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
58
� sa aiba accesorii sigure;
� sa protejeze porcii de efectul daunator al climei;
� sa asigure ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise.
Dupa fiecare transport, mijloacele de transport trebuie sa fie curatate si
dezinfectate pentru a preveni raspandirea bolilor.
Hranirea porcilor
Principalul obiectiv al alimentatiei porcului este de a stabili cat mai precis
aportul de nutrienti si tehnologia de utilizare cat mai eficienta a nutrientilor, care sa
permita realizarea unor performante superioare.
La animalele in crestere, aceste performante se refera in principal la sporul
mediu zilnic, indicele de consum sau consumul specific si continutul carcasei in
carne macra.
Cele doua aporturi principale, considerate ca cele mai importante, sunt energia
si proteinele, deoarece:
� energia reprezinta costurile cele mai importante in cadrul hranei;
� carentele in proteine limiteaza performantele, in timp ce un exces este
respins si se asociaza cu probleme de mediu.
Porcul este un animal care poate produce carne multa si de calitate, la un pret de
cost rezonabil. El creste repede, valorif ica bine furajele si poate produce carcase
cu carne macra, asa cum sunt cerute pe piata carnii, asigurand beneficii importante
crescatoriilor.
Dintre factorii tehnici, alimentatia are rolul cel mai important, deoarece numai
printr-o alimentatie corecta se poate pune in evidenta intreaga capacitate
productiva a animalelor.
Rentabilitatea cresterii porcilor este determinata de hranirea rationala o atentie
deosebita fiind acordata utilizarii cu maxim de eficienta a furajelor.
Porcii sunt alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
59
hranire permanenta. Ingestia furajera este strans legata de rata de crestere,
conversia hranei, valoarea si calitatea carcasei, rezultatul f i ind
prof itabil itatea. Este important pentru nutritionisti estimarea cu acuratete a
cantitati i de furaj ingerat, astfel determinandu-se nivelul optim de substante
nutritive din retetele furajere.
O furajare economica si eficienta se face cu programe de furajare specializate (pe
sexe, faze de furajare, furajare pe potential genetic).
Cantitatea de furaj ingerata este afectata de mai multi factori:
� tipul animalului:
� particularitatile morfo-fiziologice ale aparatului digestiv;
� potentialul genetic al animalului;
� individualizarea, sexul, varsta;
� starea fiziologica;
� starea de sanatate.
� caracteristicile furajului:
� densitatea energetica din furaj;
� dezechilibrul de substante nutritive din furaj;
� calitatea organoleptica si gustul furajelor;
� procesarea si forma furajului.
� microclimatul:
� temperatura si umiditatea relativa a mediului;
� densitatea porcilor pe m2 si conditiile de cazare;
� designul si pozitionarea trocului;
� sistemul de hranire;
� sistemul de crestere si exploatare;
� stresul.
Dintre factorii mai sus mentionati, cei mai importanti sunt cei care afecteaza
consumul zilnic de furaj: potentialul genetic, sexul, varsta, starea de sanatate,
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
60
calitatea organoleptica si sanitara a furajelor, temperatura si umiditatatea relativa
din mediu ambiant.
Pentru aducerea porcilor de la greutatea de 22-25 kg la 110 kg greutate in viu, este
consumata aproximativ 240 kg de hrana.
Nivelele de nutrienti din hrana animalelor au o importanta deosebita. Cerinte medii
ale nivelelor de nuntrienti pentru fiecare categorie de greutate sunt stabilite, dupa
cum se vede in tabelul de mai jos.
Perioada de asimilare de la 25 kg si greutatea finala este divizata in 2 sau 3 faze de
hranire. In aceste faze continutul de nutrienti din hrana variaza pentru a satisface
necesarul variabil de hranire a porcului. Sfarsitul primei faze de crestere se
plaseaza intre 45 si 60 kg greutate in viu, iar faza a doua este intre 80 si 110 kg.
Necesarul de calciu si fosfor din hrana porcilor la ingrasat si f inisat este prezentat
in tabelul urmator:
Parametrii nutritionali Porci
35 - 90 kg Porci
90 - 110 kg
Proteina cruda (CP, %) 15 - 17 14 - 16 Grasimi crude 4-5 <5 Fibre crude 4,5-6 <4,5 Total lizina 0,75-0,90 0,65-0,75
Total metionina+cistina 0,45-0,58 0,42-0,50 Total trionina 0,42-0,63 0,50 Total triptofan 0,15 0,15
Calciu 0,75-0,90 0,75-0,90 Total fosfor 0,62-0,70 0,50-0,70
Energie digestibila (MJ/kg) >13 >13
Prepararea hranei se face in bucataria furajera, in urmatoarele etape:
� prepararea unui amestec de porumb, orz, srot de soia, srot de
floarea soarelui la care se adauga premix;
� macinarea amestecului in moara situata in cadrul bucatariei
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
61
furajere;
� omogenizarea amestecului macinat intr-un amestecator situat tot
in cadrul bucatariei furajere;
� transportarea mecanica a amestecului, prin conducte, in buncarul
care alimenteaza linia automata de hranire a animalelor.
Prima problema care trebuie rezolvata din punct de vedere nutritional este
asigurarea unei cantitati suficiente de hrana pentru ingrasarea suinelor. Aceasta
este una din cele mai importante probleme in alimentatia porcinelor.
Subfurajarea, pe perioade mai scurte sau mai lungi, are serioase implicatii
asupra rezultatelor tehnice si economice ale fermei.
Suprafurajarea porcinelor este de asemenea de nedorit, deoarece influenteaza
negativ valorif icarea furajelor si starea de sanatate a animalelor. Este cunoscut
faptul ca porcii au tendinta de a consuma mai multa hrana decat le este necesar,
de a se suprahrani. Atunci cand animalele sunt suprafurajate, se constata pierderi
mari de furaje consumate si tulburari digestive.
Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea
fiziologica a animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe
de alta parte de calitatea, volumul si densitatea ratiei.
Porcii in perioada de ingrasare consuma 2,7 kg furaje pentru 1 kg spor. Ingrasarea
incepe la o varsta tanara si la o greutate corporala mica, adica la 20 - 30 kg, cand
animalul este inca in perioada de crestere. In realitate nu este vorba de
ingrasare in intelesul propriu-zis al cuvantului, ci de o crestere-ingrasare, cele 2
procese confundandu-se.
La actualele cerinte ale pietii pentru o carcasa cu cat mai putina grasime si cu o
pondere mare a masei musculare fata de grasime, intereseaza stimularea
cresterii musculaturii si limitarea depunerilor de grasime.
In structura sporului, dupa greutatea de 50 - 60 kg devin predominante depunerile
de grasime. Ca urmare, la aceasta greutate schimbandu-se cerintele fata de hrana,
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
62
trebuie schimbata structura ratiei.
Rezultatele ingrasarii sunt influentate, pe langa furaj, de o serie de factori cum ar fi
originea genetica (rasa, linie etc.), sexul si conditiile de mediu.
In vederea ingrasarii porcilor pentru productia de carne destinata consumului in
stare proaspata se pot folosi diferite furaje. Alegerea unuia sau altuia dintre furaje
este impusa in primul rand de considerente economice.
In structura retetelor cele mai economice sunt cerealele, in special porumbul si
orzul, care asigura energia, la care se adauga reziduuri industriale (srotul de
floarea soarelui)care asigura nivelul proteic. Cunoscand ca aceste doua
categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizine este
obligatorie adaugarea acesteia prin furaje proteice de origine animala sau
leguminoase si sroturi de soia.
Adaparea porcilor
Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu hrana
consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este
influentat in acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere,
zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare,
compozitia ratiei etc.
Apa are un rol important in desfasurarea proceselor fiziologice din organism,
creand mediul pentru digestie, absorbtie si transportul tuturor substantelor
nutritive in intregul corp si pentru eliminarea subproduselor de dezasimilatie si
digestie. In plus, ea joaca un rol important in reglarea temperaturii corpului.
Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului,
reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea
tuturor proceselor din organism si, implicit, la scaderea performantelor.
In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in
conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
63
Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul
porcin in varsta de 5 - 8 saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat
la 100 kg greutate vie este, in general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o
consecinta a ritmului de crestere si a compozitiei organismului lor. Pe masura ce
porcii cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie,
scade.
Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate
categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare.
Valorile normale ale substantelor continute de apa potabila sunt:
Substanta din apa Unitatea de masura Continutul
Fier (Fe) (mg/L) <0,2
Nitriti (N02-) (mg/L) <50
Amoniu (NH4+) (mg/L) <0,5
Sulfat (S022+) (mg/L) <100
Cloruri (Cl-) (mg/L) <250 Phosphat (P04
3+) (mg/L) <0,5
Gradul de oxidare (KMn04) (mg/L) <15
PH unitati >6,5
Examen microbiologic Numar de colonii la 20°C
<1000
Escherichia coli in 100 mL 0
Daca apa contine un nivel ridicat de minerale, poate deveni periculoasa, de
aceea apa trebuie analizata pentru continutul de saruri minerale. Apa cu o duritate
de peste 5000 ppm poate de asemenea creea probleme animalelor. Cand apar
probleme care nu pot fi diagnosticate, sursa de apa ar trebui suspectata. Daca
nivelul de saruri din apa este prea mare atunci se va reduce continutul de saruri din
retetele furajere.
Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
64
In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte. Boxele sunt
dotate cu suzete de adapare situate pe peretii laterali. Pe conducta principala
de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat si un dozator de
medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar - veterinare curative sau
preventive.
Apa potabila va fi distribuita animalelor printr-o pipa de sugere. Pipa
aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este supta, pentru aceasta
deschizandu-se o valva/supapa. Capacitatea unei asemenea pipe este intre 0,5 - 1,5
l/min.
Activitatea de procesare in cadrul fermei
Se realizeaza in spatiul special amenajat in cadrul bucatariei furajere, utilizandu-se
moara cu ciocanele, componenta a echipamentelor bucatariei furajere.
Pentru realizarea sporului mediu zilnic propus, ratia furajera trebuie echilibrata din
punct de vedere al unitatilor nutritive, proteinei digestibile si substantei uscate.
Structura ratiei de nutret concentrat: pentru categoria 30-50
kg/cap pentru categoria 50-110
kg/cap
Felul furajului Amestec in %
Porumb 20 40 Orz 40 15
Sroturi de soia si f loarea soarelui
15 20
Tarate 10 10 Concentrat PVM 15 15
Total 100 100
Cantitatea de furaje procesate in cadrul fermei este de 744 tone/an, situatia
materiei prime si a materialelor ce intra in compozitia acestora fiind:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
65
Nr. crt.
Materii prime si materiale U.M
35-60 zile
60-85 zile
85-125 zile
125-170 zile
TOTAL - 1 CICLU
TOTAL ANUAL
1. Orz Kg 8000 16000 12000 16200 52200 156600 2. Porumb Kg 4000 8000 32000 43200 87200 261600 3. Grau Kg 0 0 0 0 0 0
4. Sroturi (soia,
floarea soarelui) Kg 3000 6000 16000 21600 46600 1398 00
5. Tarate Kg 2000 4000 8000 10800 24800 74400
6. Concentrat
PVM Kg 3000 6000 12000 16200 37200 111600
Igienizarea incintelor, Dezinsectia si Deratizarea
Actiunile de igienizare, dezinsectie si deratizare, au drept scop distrugerea
partiala sau totala a microorganismelor patogene, conditionat patogene si
saprofite si a vectorilor acestora (insecte si rozatoare).
A. Igienizarea inicintelor
Igienizarea se va realiza in trei etape, necesare si obligatorii, respectiv: curatirea
mecanica, curatirea hidromecanica (sanitara, spalarea), aplicarea agentului
microbicid.
a. Curatirea mecanica (uscata)
Curatirea mecanica va consta in indepartarea de pe suprafetele care urmeaza a fi
spalate si supuse actiunii substantelor microbicide a murdariei depuse pe acestea
in timpul procesului tehnologic, a resturilor de dejectii existente la nivelul
gratarelor si a restului de nutreturi/apa din frontul de furajare/adapare. Curatarea
se va face cu ajutorul razurilor, a periilor de sarma sau de radacini a masinilor
abrazive si a altor mijloace. Activitatea nu se executa daca spalarea ulterioara se
face cu jet de apa de inalta presiune.
b. Curatirea hidromecanica
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
66
Curatirea hidromecanica va consta in spalarea diferitelor suprafete cu apa.
Folosirea solutiilor de agenti de curatire biodegradabili favorizeaza inmuierea,
dizolvarea, dispersarea si suspendarea particulelor de murdarie, in vederea
desavarsirii curatirii mecanice a suprafetelor pe care urmeaza a fi aplicate
substantele microbicide.
Obtinerea jetului de apa se va face prin utilizarea de pompe de foarte inalta
presiune care dezvolta un jet sub forma de lama cu grosimea de cativa mm, care
asigura dislocarea eficienta a murdariei.
Folosirea pompelor de foarte inalta presiune reduce pretul de cost al actiunii de
decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele
clasice, precum si cresterea eficientei decontaminarii.
In cazul folosirii acestui sistem nu se va mai apela la curatarea mecanica.
c. Aplicarea agentului microbicid
Aplicarea de substante microbicide se va face pe suprafetele pregatite prin
curatirea mecanica si hidromecanica a acestora.
Vor fi utilizate mijloacele specifice de decontaminare microbiana, cele mai
frecvent folosite, f iind dispersate sub forma gasoaza sau de aerosoli. Substantele
utilizate vor fi selectate specific f iecarei investitii dintr-o lista acceptata la nivelul
Uniunii Europene si aprobata a fi utilizate pe teritoriul Romaniei. Compusii
utilizati nu au impact negativ asupra factorilor de mediu, nu au efecte negative
asupra sanatatii animalelor sau a personalului exploatatiei, nu modifica calitatea
dejectiilor.
B. Dezinsectia
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
67
Dezinsectia este definita ca ansamblul metodelor si mijloacelor si de combatere a
insectelor si acarienilor, care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase si
parazitare la animale. Conform prevederilor legislative, dezinsectia este o actiune
obligatorie de a carei executie raspund proprietarii animalelor. Dezinsectia se va
face in functie de intensitatea invaziilor, prin terti, unitati specializate si
autorizate, pe baza de contract economic.
Insecticidele aplicate vor avea forma gazoasa sau de aerosoli. Compozitia
insecticidelor utilizate va fi in conformitate cu normativele nationale si europene
in vigoare si nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu, nu vor avea
efecte negative asupra sanatatii animalelor sau a personalului exploatatiei, nu vor
modifica calitatea dejectiilor.
C. Deratizarea
Deratizarea cuprinde complexul metodelor si mijloacelor de prevenire si
combatere a rozatoarelor.
Conform prevederilor legislative in vigoare, deratizarea este o actiune obligatorie,
care se executa de 2 ori pe an - primavara si toamna -, inainte de executarea
decontaminarilor microbiene profilactice in: sectoarele zootehnice, locurile de
depozitare a furajelor si la alte obiective din zona. In cursul anului se executa
deratizari de intretinere – daca este necesar.
Deratizarea se va face sub supravegherea stricta a medicului veterinar si vor fi
executate de catre terti autorizati, pe baza de contract. Aplicarea acestor
tratamente nu va pune in pericol sanatatea animalelor sau a personalului
exploatatiei, nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu si nu vor
modifica calitatea dejectiilor.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
68
2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus
In conditii extreme, in care, ca urmare a unui accident tehnic, ale carui consecinte
vor fi potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu - apa si sol -, se
vor lua masurile necesare de indepartare a surselor de poluare.
Dupa inchiderea finala a activitatii fermei de ingrasare a suinelor, refacerea
amplasamentului fermei va consta in demolarea si dezafectarea instalatiilor si
redarea suprafetei ocupate de ferma, circuitului agricol.
Activitatea de inchidere a activitatii complexului zootehnic trebuie sa urmeze
urmatoarele etape:
� sa protejeze sanatatea si siguranta publica;
� sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si
� sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila
pentru o alta utilizare.
Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor, trebuie sa
indeplineasca trei conditii:
� stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte
pericol neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul
inconjurator;
� stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte
un pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, sanatatea
publica sau mediul inconjurator;
� amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta
corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona
inconjuratoare.
La sfarsitul perioadei de functionare, amplasamentul va fi eliberat de toate
materialele si constructiile supra si subterane si va fi redat folosintei initiale: teren
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
69
agricol, f ie unei folosinte din aceeasi categorie cu cea care se va executa conform
actualului proiect.
Materialele rezultate din demolari fac parte din categoriile urmatoare:
� Lemn = se valorif ica prin vanzare directa la beneficiari;
� Materiale feroase neutilizabile in alte activitati = se valorif ica prin terti
autorizati;
� Betoane sfaramate = se valorif ica ca material de umplutura in zone care
au deficit, sau la structura drumurilor comunale;
� Utilaje = se valorif ica direct sau se reutilizeaza in alte proiecte.
2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa
2.3.1 Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii
Despre importanta documentelor BAT, pe prima pagina a site-ului oficial al
Agentiei Nationale de Protectie a Mediului, la expunerea: “Directiva IPPC si
schimbul de informatii referitor la BAT”, subcapitolul: “Importanta documentelor
BAT” se face urmatoarea afirmatie:
Chiar daca documentele BAT nu sunt obligatorii din punct de vedere legal, se
porneste de la ideea ca vor avea o importanta factica mare, deoarece informatiile
continute in ele vor forma baza pentru stabilirea BAT in decizia de autorizare.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
70
In continuare se afirma ca:
Nu se cunoaste insa cat de intens vor utiliza in viitor statele membre factic
documentele BAT in cadrul practicii nationale de reglementare, deoarece
Directiva IPPC permite un anume spatiu de manevra la transpunerea ei. Dupa
stadiul actual de cunoastere, cele mai multe state membre UE elaboreaza ghiduri
nationale asupra luarii in considerare a documentelor BAT, iar altele preiau
informatiile din documentele BAT in normativele de reglementare nationale. Se
asteapta astfel un efect intarziat, deoarece Comisia Europeana in stadiul actual va
da spre traducere in toate limbile UE oficiale doar circa 20 de pagini ce rezuma
documentele BAT, astfel ca versiunile complete si cumprinzatoare deocamdata
exista doar in limba engleza. Pe de alta parte, accesul simplu pe internet si
structura unitara, sistematica a documentelor BAT pentru toate sectoarele
industriale relevante simplif ica utilizarea lor si in afara UE, fiind "vocea UE
referitoare la BAT".
In spiritul celor mentionate si al tehnologiei care va fi utilizata prin aplicarea
proiectului, putem afirma ca noua investitie se incadreaza pe linia celor mai noi
aplicatii in domeniu. In sprijinul afirmatiei se fac precizarile urmatoare.
Luand in considerare specificatiile din “Prevenirea si Controlul Integrat al
Poluarii (IPPC). Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici
disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, editia din iulie 2003, in
rezumatul lucrarii, la subcapitolul privitor la “Tehnicile aplicate si BAT asupra
cresterii intensive de animale - Cresterea pasarilor si porcilor” si anume la
pagina X din REZUMAT, paragraful care trateaza “Sistemele de adapostire
pentru porci; scroafele de imperechere/gestante” se specifica urmatoarele:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
71
� In determinarea BAT asupra sistemelor de adapostire, tehnicile sunt
comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea
scroafelor de imperechere si gestante, acesta fiind o groapa adanca
aflata sub o podea complet perforata cu grilaj de beton. Namolul este
indepartat in intervaluri frecvente sau nefrecvente.
La pagina XI-XII din REZUMAT, paragraful care trateaza: “Sistemele de
adapostire pentru porci; ingrasare/sacrif icare” se specifica:
� Porcii de ingrasare/sacrif icare sunt mereu adapostiti in grup, iar cele
mai multe sisteme pentru adapostirea in grup a scroafelor se aplica si
aici. In evaluarea BAT a sistemelor de adapostire, tehnicile sunt
comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea
porcilor de ingrasare/sacrif icare, care este podeaua complet
perforata cu bazin adanc pentru dejectii amplasat la baza si ventilatie
mecanica.
Si la pagina XIII din REZUMAT: “Sistemele de adapostire pentru porci, scroafele
cu purcei” sunt:
� boxa cu podea complet perforata cu bazin de colectare adanc, pe sub
podea (fiind referinta).
In subcapitolul: “Depozitarea dejectiilor de la porci si pasari”, la paginile XVI-
XVII-XVIII din REZUMAT, se mai specifica:
� BAT inseamna instalatiile de stocare pentru dejectiile de porci si
pasari cu capacitate suficienta pana cand se poate realiza urmatorul
tratament sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de
climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren nu este posibila.
Pentru dejectiile de porci, de exemplu, capacitatea poate diferi de la
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
72
dejectiile produse intr-o ferma intr-o perioada de 4 – 5 luni, in climat
mediteranean, intr-o perioada de 7 – 8 luni in conditii atlantice sau
continentale, intr-o perioada de 9 -12 luni in ariile boreale.
La pagina XIX din REZUMAT, “Imprastierea pe teren a dejectiilor de la porci si
gaini” se precizeaza ca:
BAT este de a minimiza emisiile de la dejectii in sol si panza freatica pentru
omogenizarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealelor (azot si
fosfor, si aportul mineral la cereale din sol si din fertilizator). Instrumentele
diferite sunt disponibile pentru a omogeniza nutrientii totali preluati de sol si
vegetatie fata de cantitatea totala de nutrient din dejectii, ca de exemplu pentru
omogenizarea nutrientilor in sol sau prin evaluarea numarului de animale fata de
terenul disponibil.
BAT ia in considerare caracteristicile terenului respectiv atunci cand se aplica
dejectiile;
BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor:
� dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este:
o saturat de apa ;
o inundat ;
o inghetat ;
o acoperit cu zapada.
BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin
miros, acolo unde vecinatatea este pasibila a fi deranjata, facand urmatoarele in
special:
� imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii
sunt acasa si
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
73
� evitand sfarsiturile de saptamana,
� sarbatorile oficiale si
� luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii.
Fiecare tehnica isi are limitarile ei si nu este aplicabila in toate circumstantele
si/sau toate tipurile de teren. Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea
mai ridicata, insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de
integrare imediat dupa aceea, pot atinge acelasi grad de reducere.
Pagina 125, Capitolul 2 “SISTEME SI TEHNICI DE PRODUCTIE APLICATE”,
subcapitolul: 2.6 “Procesarea gunoiului pe amplasamentul fermei” punctul 2:
Reduce emisiile odorizante din timpul stocarii sau imprastierii pe sol, se
precizeaza ca gunoiul poate degaja si alte neplaceri legate de mirosuri. Acestea
pot fi in unele situatii reduse prin tratament anaerobic sau prin aditivi.
BAT asupra depozitarii namolului de porc intr-un rezervor de beton sau otel
cuprinde toate cele ce urmeaza:
� Un rezervor stabil care poate sa reziste adecvat la influentele
mecanice, termice si chimice;
� Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva
coroziunii;
� Depozitul este golit periodic pentru inspectia si mentenanta, de
preferat in fiecare an;
� Namolul este omogenizat doar inainte de golirea rezervorului de
exemplu pentru aplicarea pe teren.
Fapt intarit si de afirmatiile din capitolul “5 Cele mai bune tehnici disponibile”,
subcapitolul: 5.2.5 Depozitarea dejectiilor.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
74
� BAT este a concepe instalatii pentru dejectiile de porci cu capacitate
suficienta pana cand se va face alta tratare sau aplicatie pe teren.
Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care
aplicatia pe teren este realizata. Capacitatea solicitata depinde de
climat si de perioadele in care aplicatia pe teren nu mai este posibila.
De exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse in ferma
de la 4 – 5 luni in climat mediteranean, 7 -8 luni in conditii atlantice
sau continentale, pana la 9 – 12 luni in arii boreale. Un bazin de
stocare a namolului este la fel de viabil si ca un rezervor de namol, cu
conditia sa aiba baza si pereti impermeabili.
La subcapitolul: “Tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor sau
pasarilor” se mentioneaza ca tehnicile aplicate pentru tratarea pe amplasamentul
fermei a dejectiilor porcilor si pasarilor, sunt:
� tratarea biologica a namolului de la porci;
� aplicarea aditivilor in dejectii.
La subcapitolul: “2.6.6 Aditivi pentru gunoiul de porc” si in subcapitolul “4.9.10
Aditivi pentru dejectiile de porci” se aminteste de utilizarea aditivilor.
Descriere: Dintre toti aditivii descrisi in Sectiunea 2.6.6, numai cei pentru
schimbarea proprietatilor f izice ale dejectiilor pentru a-i face mai usor de
manipulat, cum ar fi agentii biologici, sunt folositi in mod curent la nivelul fermei,
si in cele mai multe cazuri au un efect pozitiv. Acesti aditivi nu sunt nocivi, si nu s-
au semnalat efecte cross - media semnificative.
Acest fapt contribuie si la diminuarea emisiilor odorizante din timpul stocarii sau
imprastierii pe sol. Gunoiul poate degaja si alte neplaceri legate de mirosuri.
Acestea pot fi in unele situatii reduse prin tratament anaerobic sau prin aditivi.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
75
Pentru imbunatatirea calitatii dejectiilor inainte de a fi utilizate ca ingrasamant pe
terenurile agricole si pentru a impiedica formarea de compusi volatili, care pot
creea disconfort sunt aplicate cateva tehnici de administrare a unor aditivi, functie
de necesitatile care se impun.
Toti aditivii utilizati pentru imbunatatirea calitatii dejectiilor rezultate din
procesul de crestere si ingrasare suine se aleg functie de rezultatele care se obtin
dupa primele serii de animale astfel incat acestia sa isi dezvolte eficienta in
proces. In acest sens nu exista retete prestabilite pentru tipuri si cantitati de
aditivi.
In timpul colectarii dejectiilor - in bazinul destinat acestora -, se folosesc aditivi
care schimba proprietatile fizice, chimice si microbiologice ale dejectiilor
destinate imprastierii pe terenuri agricole. Sunt utilizati aditivii destinati cresterii
valorii de fertilizare, care inhiba procesul metabolic al microorganismelor care au
drept finalitate emisii de NH3, mentinand nivelul concentratiei de azot total, in
balegar favorizand, totodata, cresterea sintezei de celule microbiene si, implicit,
de crestere a masei proteice in amestecul de ape uzate. Se utilizeaza aditivi de
inhibare a microorganismelor patogene, inhibitori ureatici, regulatori de pH,
agenti de oxidare, f loculanti, agenti pentru fluidizare si impotriva formarii
crustelor de suprafata.
Mai jos sunt descrise cateva dintre tehnicile de utilizare ale aditivilor destinati
bioprelucrarii balegarului de porc.
Aditivi pentru emisiile de diversi compusi gazosi
Una din cele mai interesate si controversate chestiuni este descresterea emisiilor
gazoase prin aplicare de aditivi (in special reducerea emisiilor de NH3 si H2S ).
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
76
S-a constatat, pe baze stiintif ice, ca pana la 90 % din azotul produs de porci se
prezinta sub forma de uree. Cand microorganismele prezente in fecale intra in
contact cu ureea, are loc urmatoarea reactie chimica:
CO(NH2)2 + 3 H2O � 2 NH4
+ + HCO3- + OH-
Aceasta reactie este mult influentata prin temperatura si pH, de exemplu, sub 10 0C sau la un pH sub 6,5, sunt provocate stopuri ale reactiei.
Aditivi pentru reducerea mirosurilor neplacute
Mirosurile rezulta din mixtura diferitelor componente in conditii anaerobe, fiind
identif icate peste 200 de substante responsabile pentru odorizarea neplacuta a
aerului, precum:
� acizi grasi volatili;
� alcooli (indol, p-cresol, etc.);
� H2S si derivati;
� amoniac;
� alti compusi ai azotului (amine si mercaptani).
Exista o larga variatie in proportie si in concentratii pentru fiecare substanta
depinzand de tipul fermei, nutritia si organizarea nutritionala, de conditiile
climaterice etc.
Aceasta poate explica de ce in multe imprejurari eficienta acestor compusi
impotriva mirosurilor nu poate fi dovedita, totdeauna, in conditii de ferma.
Aditivi care vizeaza schimbarea proprietatilor fizice ale balegarului
Obiectivul unor astfel de aditivi este acela de a face ca balegarul sa fie mai usor
de manipulat. Acesti aditivi sunt probabil cel mai mult folositi si eficienta acestora
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
77
este bine cunoscuta. Folosirea lor aduce o crestere a curgerii libere a balegarului,
eliminarea principalelor cruste de suprafata, o reducere a solidelor in suspensie si
reducerea stratif icarii balegarului. Aplicarea aditivilor poate folosi la curatirea
mai usoara a gropilor de depozitare si ca atare, la scurtarea timpului de curatire
si permite, economisirea de apa si de energie. In plus, un astfel de balegar este
mult mai omogen si inlesneste folosirea acestuia in agricultura (o mai buna
dozare).
Aditivi pentru cresterea valorii de fertilizare
Exista aditivi pentru reducerea emisiilor de NH3, dar mentinand nivelul
concentratiei de azot total, in balegar (in primul rand prin favorizarea cresterii
sintezei de celule microbiene).
Aditivi pentru inhibarea/blocarea microorganismelor patogene
In balegar exista un complex de microorganisme. Parte dintre acestea contribuie
la emisiile de gaze si mirosuri. Potential, este posibil sa fie identif icate
microorganisme patogene, din categoria Coliforme fecali si Salmonella, precum si
alti agenti patogeni specifici suinelor, virusi, muste, nematode etc.
In mod obisnuit, depozitarea balegarului pe o perioada de timp mai lunga conduce
la o scadere a germenilor patogeni. Pentru dezvoltarea agentilor patogeni este
necesara mentinerea unei anumite temperaturi si a unui pH optim o perioada
suficient de lunga. In timp real, pH-ul descreste in prima luna de stocare - de la
7,5 la 6,5. Aceasta descrestere se datoreaza sintezei microbiene a acizilor grasi
volatili care au un efect negativ asupra supravietuirii agentilor patogeni. Unii
dintre aditivii pentru balegar au fost destinati, cu precadere, combaterii oualelor
de insecte si a mustelor.
Alte tipuri de aditivi pentru balegarul rezultat de la suine:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
78
Agenti de mascare si neutralizare
Acestia sunt constituiti dintr-o mixtura de compusi aromati (heliotropin, vanilie
etc.), care mascheaza mirosul de balegar. Agentul este, cu usurinta, metabolizat de
catre microorganismele aflate in balegar. Eficienta este, totusi, discutabila.
Absorbanti
Acestia sunt reprezentati, de un mare numar de substante, care au demonstrat ca
absorb cu usurinta amoniacul. S-a constatat ca unele tipuri de zeoliti, numiti
clinoptilotite, au cel mai bun efect, atunci cand sunt adaugati, f ie in balegar, f ie in
amestecurile emitente de amoniac. Acestia au, de asemenea, capacitatea de a
imbunatati structura solului si au calitatea de a nu fi toxice sau vatamatoare.
Inhibitori ureatici
Aceste componente stopeaza reactia descrisa anterior si previne transformarea
ureei in amoniac. Se cunosc trei tipuri de inhibitori ureatici :
1. fosforamidele aplicate direct in sol. Au un bun efect. Se preteaza mai bine
la soluri acide, dar pot afecta microorganismele din sol;
2. extractele de yucca (Y schildiger). In aceasta privinta, s-au facut teste
pentru a ajunge la un nivel optim de actiune, dar informatiile obtinute sunt
controversate, in unele cazuri avand bune rezultate, iar in altele neavand
nici un efect;
3. paiele: sunt considerate a fi un absorbant, in multe privinte. Utilizarea
lor, pe langa efectul de absorbtie, determina si cresterea proportiei C:N.
Rezultatele nu sunt concludente, dat f iind faptul ca in anumite conditii s-au
inregistrat emisii de amoniac.
Regulatori de pH
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
79
Acestia sunt de doua tipuri principale:
1. regulatori acizi: in mod obisnuit, acizi anorganici (fosforici,
hidroclorici, sulfurici). In general au efecte bune, dar costurile
implicate sunt foarte mari, iar substantele utilizate sunt ele insele
periculoase. Folosirea acestora nu este recomandabila pentru folosire
la nivel de ferma;
2. sarurile de Ca si Mg: aceste saruri interactioneaza cu carbonatul
din balegar, descreste pH-ul. Ele pot mari valoarea de fertilizare, dar
pot, de asemenea, mari si salinitatea solului (cloruri). Sunt folosite
uneori singure, dar in principal, in combinatie cu alti aditivi.
Floculantii
Sunt compusi minerali (cloruri ferice sau feroase si altele) sau polimeri organici.
Fosforul este mult redus, dar folosirea lor genereaza risipa si sunt dif icil de
administrat.
Dezinfectanti si biocizi
Sunt constituiti din compusii chimici care inhibeaza activitatea microorganismelor
implicate in generarea odorantilor. Acestia sunt scumpi, necesita dozarea, dar, in
majoritatea lor, sunt eficienti.
Agentii biologici
Acestia pot f i :
1. enzimele, trebuie sa elimine corpurile straine naturale, nedorite in
procesul de fermentare urmarit. Folosirea lor este utilizata, pentru a
reduce materiile organice care produc CH4;
2. microorganisme specifice (corpuri straine). Sistemul consta in
adaugarea de substraturi de carbonat, care determina cresterea ratei
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
80
C:N. Efectul consta in folosirea amoniacului ca nutrient si a
carbonului organic/anorganic, pentru a dezvolta un eficient proces de
sinteza care schimba amoniacul, in alta forma chimica a azotului.
Aceste materiale nu sunt periculoase si nu au nici efecte transmisibile.
2.3.2 Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privire la masurile de reducere a emisiilor de amoniac
Tinand cont si de cele precizate si in capitolul 5.2., “Cresterea Intensiva a
porcilor”, Subcapitolul 5.2.7: «Tehnicile de imprastiere a dejectiilor de la porci»,
precizeaza:
BAT ia in considerare caracteristicile terenului respectiv atunci cand se aplica
dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile
climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv
rotatia culturii de cereale BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in
special a urmatoarelor aspecte:
� dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este:
� saturat de apa;
� inundat;
� inghetat;
� acoperit cu zapada;
� dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta;
� nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va
lasa o fasie netratata de teren).
Fiecare tehnica isi are limitarile sale si nu este aplicabila in toate circumstantele
si/sau toate tipurile de teren. Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
81
mai ridicata, insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de
integrare imediat dupa aceea, pot atinge acelasi grad de reducere.
Concluziile BAT sunt aratate in tabel
BAT Reducerea emisiilor
Material utilizat
Aplicabilitate
Imprastierea in banda si integrarea intr-un interval de 4 ore, a dejectiilor,
in teren arabil
80 % dejectii
Integrarea este aplicata pentru teren care poate fi
cultivat usor, in alte situatii BAT este imprastierea in
banda fara integrare
Aplicarea dejectiilor pe teren
Reducerea substantiala a poluarii apei subterane cu H2S, NH3,
NO2- si NO3
-
dejectii Aplicarea se va executa conform prevederilor
capitolului 5.2.7
Capacitatea de stocare a
dejectiilor pe o perioada de un an
Scaderea emisiilor de H2S si NH3
dejectii Depozitare pana la 12 luni,
conform capitolul 5.2.5
Tratament cu aditivi
Reducerea degajarilor de mirosuri
aditivi diversi
Conform precizarilor din capitolul 2.6 si capitolul
4.9.10
Ventilarea naturala a halelor de productie
Reducerea energiei electrice destinate
ventilarii cu circa 70%
Energie electrica
Conform capitolului 5.2.4
Programul de crestere/ingrasare a suinelor a fost alcatuit pe baza datelor din
tema de proiectare si a informatiilor privind tehnologiile similare.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
82
Dupa intrarea in exploatare a obiectivului se pot realiza comparatii cantitative ale
reducerilor de energie, materiale, poluanti etc. prin compararea cu tehnicile cele
mai avansate si care se afla in exploatare curenta.
3 DESEURI
3.1.Deseuri rezultate din activitatea fermei
In urma activitatilor desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele tipuri de
deseuri:
� Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre
societati de salubritate, specializate; deseurile menajere solide se
colecteaza dif erentiat, in europubele GMT EN 840-1 de pana la
140 l pe platforma betonata, in functie de locul de provenienta si tipul
acestora, de unde se preiau de catre Regia de Salubritate conform cu
contractul de evacuare a deseurilor. Zona de depozitare a deseurilor este
prevazuta la o distanta de minim 5 metri de ferestrele obiectivelor invecinate.
Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind
evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase, deseurile menajere se incadreaza in
categoria 20 (produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03
01;
� Deseuri de hartie, plastic, metalice, provenite, in principal, de la ambalaje
diverse vor fi valorif icate prin societati de profil;
Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul complexului zootehnic
si monitorizata de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
83
Managementul deseurilor, in cadrul fermei, este redat, pe scurt, in tabelul
urmator:
Tabelul nr. 3.-1. Managementul deseurilor –
cantitatea prevazuta a fi generata -
Den
umire
a d
eseu
lui
Can
titat
ea
prev
azu
ta a
fi
gene
rata
Sta
rea
fizic
a (S
olid
-S
,Lic
hid
– L,
S
emis
olid
-SS
)
Cod
ul d
eseu
lui
Val
orifi
cata
Elim
inat
a
Ram
asa
in
stoc
1 2 3 4 7 8 9
Deseuri menajere 0,4 t/an
S 20.03.01 0,4 t/an
Ambalaje diverse 19 t/an
S 15.01.01 15.01.02
19 t/an
Deseuri veterinare 1,46 t/an
S 02.01.02 1,46 t/an
Obs. Cantitatile de deseuri calculate, se refera la 365 de zile.
Desi considerat deseu, materialul organic rezultat ca dejectii ale suinelor este, in
realitate, o materie prima, de buna calitate - rezultata din tehnologia de crestere
a suinelor -, utilizabila, cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor
agricole.
Teoretic, materialele organice provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul
de la porci etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe
terenurile agricole, deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru
culturile agricole si in acelasi timp constituie o protectie a solului impotriva
degradarii.
Este importanta valoarea ridicata de fertilizare a gunoiului de grajd si a
dejectiilor pe unitatea de volum. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, atunci
pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul
ingrasamintelor minerale, care sunt mai putin accesibile din cauza preturilor
ridicate. Acest ingrasamant organic este ieftin si la indemana fiecarui producator
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
84
agricol si, in plus, poate fi completat cu ingrasaminte chimice – dupa nevoi -,
pentru a realiza necesarul optim de nutrienti pentru culturile agricole.
3.2.Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol
Sistemul de colectare si depozitare a dejectiilor a fost prevazut in vederea
utilizarii lor ca ingrasamant natural. A fost conceput pe principiile codului de bune
practici agricole adoptat in tarile U.E. si recunoscut in prezent si in Romania.
Din activitatea obiectivului vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
� dejectii animale;
� pierderi naturale din efectiv;
� deseuri menajere.
Dejectiile se scurg prin fantele gratarului care formeaza pardoseala boxei, in
canalele colectoare, unde se stocheaza o perioada de 20 - 30 de zile, apoi, prin
ridicarea supapelor, dejectiile vor fi trase in sistemul de conducte practicat pe
fundul canalelor de colectare. Printr-o conducta de material plastic, dejectiile sunt
dirijate catre conducta centrala care face legatura cu bazinul de stocare dejectii.
Bazinul de stocare consta dintr-o laguna formata din doua compartimente din
argila compactata in care sunt amplasate doua baloane din panza cauciucata
impermeabila. Baloanele sunt prevazute cu cate doua conducte de insuflare aer
pentru omogenizarea mixturii de dejectii in vederea evitarii depunerilor.
Transportul mixturii dupa perioada de 6 luni de fermentare se face cu ajutorul unui
utilaj special (cisterna) pe suprafetele agricole.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
85
Transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se va face de doua
ori pe an.
Perioadele optime de imprastiere a acestor dejectii sunt: toamna, dupa recoltare,
si primavara, inainte de insamantare.
Aceste dejectii sunt imprastiate pe terenurile agricole ca ingrasamant natural,
neexistand efecte negative asupra componentei de mediu apa (freatica sau de
suprafata).
Stocarea dejectiilor
Conform Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
1182/22.11.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.
1270/30.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, revizuit in
noiembrie 2005 – la Capitolul VIII, articolul 8.1 Consideratii generale privind
exploatatiile agro-zootehnice si a instalatiilor tehnologice, la alineatul 124: „Se
recomanda o perioada de stocare a dejectiilor de 5 luni (23 - 24 saptamani) atunci
cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a
dejectiilor, ca urmare a cresterii debitelor de suprafata sau a infiltratiilor datorita
unui drenaj intern rapid. In aceste circumstante, datorita perioadei mai lungi de
stocare, solului i se da posibilitatea de a se usca si prin urmare de a-i creste
capacitatea de absorbtie a nutrientilor din ingrasamintele organice. Perioada de
stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de
drenaj, terenurilor in panta, zonelor umede cu precipitatii mai abundente,
precum si arealelor din vecinatatea cursurilor de apa”.
Alineatul 125 precizeaza ca: „In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6
luni de stocare (27 - 28 saptamani). Aceste zone includ regiunile mai reci, cu
precipitatii mai abundente. De asemenea, pot f i incluse in aceasta categorie zonele
cu folosinta agricola din bazinele lacurilor, cu straturi subtiri de soluri aluviale,
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
86
slab drenate, precum si a altor areale unde riscul poluarii apelor de la
imprastierea dejectiilor este major”.
In cazul concret, al proiectului nou de investitii, bazinul de dejectii proiectat este
vidanjabil, golirea facandu-se cel mult de doua ori pe an, dejectiile fiind preluate
si folosite la fertilizarea terenurilor agricole. Dejectiile – in momentul distribuirii
lor pe terenurile agricole -, indeplinesc conditiile impuse in: Ordinul Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor
tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza
namolurile de epurare in agricultura, Ordinul comun al Ministrului Mediului si
Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii
Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control,
decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile
si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati.
Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate
de la fermele de suine pe terenurile agricole, constituind o noua abordare privind
epurarea si utilizarea acestora.
Imprastierea acestora pe teren, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna,
cand terenul agricol nu va fi cultivat.
Majoritatea emisiilor din activitatile de la fermele de porci pot fi atribuite la
cantitatea, structura si compozitia balegarului.
Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii, sunt produse
care variaza functie de categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si
de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite stadii de productie, cu metabolismul
lor tipic. Cu cat sunt mai ridicate stadiile de sacrif icare, cu atat sunt mai ridicate
nivelele de mixtura de dejectii.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
87
Aceste valori sunt prezentate in urmatorul tabel:
Categorie suine Productie (kg/cap/zi)
Productie in m3/cap
balegar urina Slam
balegar per luna per an
porci la finisat1) 2 1 - 1,2 3 - 7,2 0,09 - 0,13 1,1 - 1,5 porci la finisat
160kg fara date
fara date 10 - 13 fara date fara date
1) greutate de finisat 85 - 100 kg
Conform datelor reale – obtinute teoretic pentru complexul zootehnic care va
functiona -, un porc – prin tehnologia prezentata - elimina o cantitate anuala de
maximum 1,5 m3 de amestec: balegar+urina.
La o hala cu 1000 capete suine, timp de un an, se colecteaza – in bazinul de
stocare circa 1500 m3 de material biologic. Acest material este bun pentru
imprastierea pe terenul agricol el f iind bioprelucrat de catre microorganismele
specifice.
Daca se tine cont de sublinierea existenta - in Ordinul Ministrului Mediului si
Gospodaririi Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
nr. 1182/22.11.2005, privind aprobarea “Codului de bune practici agricole pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” – articolul 4.2
Ingrasaminte organice, alineatul 68 - si anume ca: “ ingrasamintele organice cu
un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara asternut de paie, evolueaza
rapid (de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci
saptamani”, dejectiile care sunt colectate pe ultimul interval de timp, inainte ca
materialul sa fie imprastiat se afla in amestec omogen cu restul materialului si nu
reprezinta decat cel mult 4% din totalul acestora. Imprastierea materialului pe
camp se va executa cel mai devreme la 4 saptamani de la ultima depopulare a
adapostului. Amestecul biologic – ingrasamantul natural -, astfel pregatit este
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
88
optim pentru a fi introdus in sol, el neafectand – sub nici un aspect -, solul sau
culturile agricole care se vor dezvolta pe aceste sole.
3.3.Calculul necesarului de teren agricol pentru fertilizare
Necesarul de teren agricol. Tinand cont de faptul ca volumul anual de balegar de
porc, urina si mixtura de dejectii, este variabil functie de categoria de productie,
continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite
stadii de productie, cu metabolismul lor tipic, trebuie sa se execute calcule
specifice privind necesarul de teren agricol destinat fertilizarii cu ingrasamant
natural, in asa fel incat solul sa nu suporte agresiuni chimice.
Bazinul de dejectii este vidanjabil, iar golirea acestuia in vederea utilizarii la
fertilizarea terenurilor agricole se va face de doua ori pe an.
Dejectiile, astfel obtinute, indeplinesc conditiile impuse in Ordinul Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor
tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza
namolurile de epurare in agricultura - prin asimilarea dejectiilor cu definitia de la
Capitolul I: Prevederi generale, punctul 3, alineatul b: „namoluri tratate -
namolurile tratate printr-un proces biologic, chimic ori termic, prin stocare pe
termen lung sau prin orice alt procedeu corespunzator care sa reduca in mod
semnificativ puterea acestora de fermentare si riscurile sanitare rezultate prin
utilizarea lor”.
Distribuirea pe teren a dejectiilor respecta, prevederea de la Anexa 2, Capitolul 3,
punctul 3, a Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
242/26.03.2005 si a Ordinului Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
89
monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea
aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor
organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la
poluarea cu nitrati, privind limitarea incarcarii cu azot provenit de la animalele
crescute in ferme - pentru terenurile arabile -, la 170 kg N/ha, pe an.
Conform Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
1182/22.11.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.
1270/30.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, revizuit in
noiembrie 2005 – la Anexa 8, Tabel 1: „Productia zilnica si anuala de elemente
nutritive, in dejectii de animale crescute in sistem intensiv” se gaseste specificat
ca: porcii la ingrasat cu o greutate medie de 68 kg, produc dejectii cu un continut
total zilnic de azot de 0,031 kg si anual de 11 kg.
La aceeasi Anexa 8, din Tabel 2: “Incarcatura de animale per ha ce corespunde
unor doze anuale de azot de 210 kg/ha si 170 kg/ha” se consemneaza ca dejectiile
a 15,4 porcii la ingrasat, cu o greutate medie de 68 kg, pot acoperi un ha de teren
agricol pentru a nu depasi concentratia admisa, anuala, de 170 kg N/ha.
In Tabel 3: “Suprafata de teren in (ha) necesara pentru un animal crescut in
sistem intensiv sau gospodaresc” din Anexa 8 se precizeaza ca aceasta suprafata –
corespunzatoare unui porc la ingrasat, in greutate de 68 kg este de 0,0649 ha.
Tinand cont de afirmatiile de mai sus si de faptul ca ferma are 2000 de capete
suine, dejectiile rezultate pot f i distribuite pe un teren agricol cu o suprafata de
130 ha.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
90
Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui
scop, se vor preleva probe de sol – reprezentative si se vor executa determinari ale
compozitiei chimice a solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in
vederea respectarii prevederilor Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi
Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia
mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in
agricultura si prevederilor Ordinului comun al Ministrului Mediului si
Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului
national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii
pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile
si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.
Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin
reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele
vulnerabile - la imprastierea balegarului -, imprastierea pe teren este
restrictionata la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.
Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi
inrgasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a
adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
91
COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. Ape
4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Amplasamentul complexului zootehnic de porci se afla situat:
� la circa 1 km nord fata de comuna Macesu de Jos ;
� la o distanta de circa 3 km, in directia sud, fata de RO SCI 0045 Coridorul
Jiului;
� la odistanta de circa 12 km, in directia est, fata de RO SCI 0045 Coridorul
Jiului ;
� la odistanta de circa 8 km, in directia est, fata de Pajistea halofila
Gighera,Comuna Gighera.
Reteaua hidrografica principala in zona localitatii Macesu de Jos este
reprezentata de Lunca Dunarii, in care exista cateva lacuri si balti de lunca cum ar
fi: lacul Mare, lacul Lipanu, lacul Nedeia, lacul Bistret, lacul Gravita, lacul
Carna, lacul Nasta.
In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului
Dunarea (conform atlasului cadastral al apelor din Romania, 1994):
� lungimea cursului de apa: 1075 km;
� altitudinea:
o amonte: 69 m;
o aval: 0 m;
� suprafata bazinului hidrografic: 33250 km2;
� suprafata fondului forestier: 331 581 ha;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
92
� suprafata lacuri de acumulare: 59 213 ha;
� volumul lacuri de acumulare: 3 635,66 mil. m3;
� suprafata lacurilor naturale: 110 732 ha.
Dunarea, dupa cum bine se cunoaste isi are izvoarele in muntii Padurea Neagra
(Germania), sub varful Kandel si deverseaza in Marea Neagra (prin delta
formata) apele culese dintr-un bazin de receptie de 805.300 km2. Fluviul isi aduna
afluentii de pe teritoriul a 8 state. Intreg traseul sau este impartit in trei parti:
cursul superior, cursul mijlociu si cursul inferior. De la Bazias, la intrarea pe
teritoriul tarii, pana la varsarea in Marea Neagra este definit cursul inferior al
f luviului (1075 km). Acesta este impartit in cinci sectoare caracteristice din punct
de vedere morfo-hidrografic:
1. Sectorul defileelor carpatice. Se intinde pe 144 km intre Bazias si Gura Vaii si
primeste contributia a doua bazine hidrografice de ordinul 1: Nera si Cerna,
precum si a afluentilor directi dintre acestea. Formeaza granita cu Iugoslavia.
2. Sectorul sud-pontic. Cel mai mare se intinde pe 566 km intre Gura Vaii si
depresiunea Bratului Borcea. In aceasta portiune conflueaza cu patru rauri
importante, care creeaza bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedea si
Arges. In cea mai mare parte formeaza granita cu Bulgaria.
3. Sectorul pontic oriental cu balti. Cuprinde Balta Mare a Ialomitei si Balta
Mare a Brailei, deci pana la Braila-Smardan si are o lungime de 195 km. Acest
sector traverseaza teritoriul tarii, despartind Dobrogea de Muntenia. Conflueaza
doar cu un singur rau important care formeaza un bazin de ordinul 1 si anume
raul Ialomita.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
93
4. Sectorul nord-dobrogean. Cuprinde portiunea dintre Braila si intrarea in Delta
Dunarii, la Ceatal Chilia, in amonte de Tulcea, cu o lungime de 80 km. Sunt
colectate apele din doua bazine hidrografice de ordinul 1 - Siret si Prut.
5. Sectorul deltei. Delta Dunarii, cu cele trei brate principale - Chilia, Sulina si
Sfantul Gheorghe - totalizeaza 5500 km2, din care aproape 80 % situata pe
teritoriul Romaniei.
Dunarea colecteaza indirect apele de pe 32 % din suprafata tarii, prin Ungaria si
Iugoslavia cu ajutorul Tisei din zona nord - vest a tarii, direct de pe 66 % din
suprafata tarii si, pentru numai 2 % din suprafata Romaniei cursurile de apa sunt
tributare direct Marii Negre la sud - est.
In bazinul de receptie al Dunarii (la Delta Dunarii) sunt incluse si lacurile Razim
si Sinoe. Suprafetele de langa albia Dunarii au fost masurate direct pana la
granita (pe firul apei).
4.1.2. Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa, in scop potabil pentru animale si socio-menajer, se face din
subteran, prin foraj propriu. Apa potabila pentru personalul care exploateaza
ferma de ingrasare suine va fi in sistemul de apa ambalata in recipienti de
PET/polietilena returnabili.
Apa potabila va fi extrasa din subteran printr-un foraj executat la mare adancime,
adancime la care apa extrasa sa poata sa se incadreze, din punct de vedere al
calitatii in prevederile din Legea nr. 458/28.06.2002 privind calitatea apei
potabile, modificata prin Legea nr. 311/28.06.2004. Apa potabila extrasa din
subteran nu va suferi prelucrari de potabilizare ulterioare.
Cantitatea totala de apa folosita in ferma este destinata pentru:
� adaparea animalelor;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
94
� spalare si dezinfectare;
� consumul menajer – scop igienico-sanitar.
Consumul de apa pentru suinele aflate la ingrasat este direct proportional cu
cantitatea de furaje consumate si cu cresterea temperaturii ambientale.
Conform Legii nr. 458/28.06.2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin
Legea nr. 311/28.06.2004, calitatea apei trebuie sa fie identica cu acea utilizata in
consumul uman, adica sa aiba certif icat de potabilitate.
Adaparea se va realiza cu ajutorul suzetelor care au un design special pentru a se
reduce pierderile de apa si suplimentarea volumului de dejectii cu apa.
Apa potabila va fi distribuita animalelor prin suzete cu o capacitate de 0,5 – 1,5
l/min.
Alimentarea fermei cu apa potabila si tehnologica necesara desfasurarii
activitatilor de productie, se va realiza din surse subterane de apa captate printr-un
foraj de mare adancime.
Reteaua de apa potabila va fi constituita din conducte de PPR cu diametru de
maxim 50 mm, masurand aproximativ 150 m.
Apa extrasa din subteran va fi directionata spre gospodaria de apa printr-o
conducta din polietilena cu diametru de aproximativ 125 mm. Gospodaria de
apa va avea in dotare o statie hidrofor si un rezervor de stocare a apei. Presiunea
si debitul din instalatie vor fi asigurate de un rezervor tampon deschis, un grup de
pompare cu doua pompe si cu un recipient hidropneumatic cu membrana
(hidrofor). Rezervorul va fi de forma rectangulara de tip Aqua Block Schutz cu
dimensiunile 0,78 x 0,78 x 1,94 m (V=1000 l), din polietilena alimentara. Rezervorul
va fi echipat cu conducta de preaplin de 50 mm si cu robinete de golire de 11/4".
Agregatul de pompare de tip hidrofor va avea urmatorii parametrii Q = 2 x 1,53 1/s,
H=43 m CA, P=2 x 1,7 KW trifazat (pentru consum apa potabila) - agregat
Grundfos.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
95
Amplasarea ansamblului compus din rezervor tampon si agregat de pompare cu
recipient hidropneumatic cu membrana se va realiza in statia de pompare; se
adauga rezervorul de acumulare pentru rezerva de incendiu (conform masuri
P.S.L).
Rezervorul pentru incendiu este o constructie subterana din beton armat,
monolit. Amplasarea lui se va face pe un radier general din beton armat.
Peretii se vor proteja cu membrane hidroizolante termosudabile, membrane
geotextile si straturi de polistiren.
Rezervorul va fi echipat cu urmatoarele instalatii:
� conducta de alimentare, din teava de otel zincat;
� conducte de aspiratie pentru agregat de pompare pentru incendiu, din
teava de otel;
� conducta de aspiratie pentru gura PSI de tip "A" pentru pompe mobile de
incendiu, din teava de otel zincat;
� conducta de golire, din teava de otel zincat;
� conducta de preaplin, din teava de otel.
Conducta descarca apa in basa cu care este prevazuta statia de pompare.
� conducta pentru incercari agregat incendiu;
� conducta pentru evacuare apa, din teava de otel;
� conducta de aerisire din teava de otel.
Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare pentru stingere pentru hidrantii
exteriori s-a prevazut un agregat de pompare.
Pentru evacuarea apelor s-a prevazut o pompa de epuisment de tipul AP
Grundfos, amplasata in basa camerei statiei de pompare.
Alimentarea cu apa a rezervorului se va realiza de la putul forat prin deschiderea
vanei de admisie a apei si prin comanda manuala a pompei din put.
Rezervorul pentru incendiu este prevazut cu instalatie de semnalizare optica si
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
96
acustica pentru rezerva de incendiu.
Se va amenaja o gospodarie de apa compusa din put - foraj de adancime -,
statie de pompare si rezervor de inmagazinare care va asigura si debitul
necesar stingerii unui eventual incendiu. De la gospodaria de apa se va
dezvolta o retea de distruibutie locala pentru alimentarea cu apa care va
deservi halele de ingrasare suine, bucataria furajera si f iltrul sanitar.
Forajul va prezenta urmatoarele caracteristici
Φ= 0,250 m;
M = 5,00 m;
K = 5,00 m/zi;
Q max = 2,00 l/sec.
Gospodaria de apa este compusa din:
� Grup de pompare pentru apa potabila (Q=10 l/s; H=45 mH2O)
compus din doua pompe centrifuge verticale (una activa si una de
rezerva), de inalta presiune, normal aspirante, din otel inox, cu
rotoarele, difuzoarele si toate in contact cu fluidul vehiculat din otel
inoxidabil, etansare mecanica bidirectionala si motor trifazat.
Fiecare pompa este prevazuta cu robinet sferic cu motor pe
aspiratie si pe refulare si clapeta de retinere pe refulare, rezervor
sub presiune cu membrane, armatura de traversare conform DIN
4807, doua manometre si traductor de presiune (4 - 20 mA).
Rezervor tampon cu capacitatea de 20-30 m3 cu toate racordurile
necesare, inclusiv armaturi complete de nivel, plutitor cu
contacte electrice ca traductor de semnal lipsa apa si robinet
de golire.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
97
� Doua rezervoare de hidrofor sub presiune, avand volumul de 1000
litri f iecare, cu membrane din cauciuc butil, lipsit de nocivitate in
sensul legislatiei alimentare.
Conducta din polietilena, se va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la adancimea
de 1,0 m, fiind mai mare decat adancimea de inghet specifica zonei.
Pe conducta de apa potabila din incinta, in zona halelor de ingrasare suine se
va amplasa un hidrant de incendiu. Se instituie zona de protectie sanitara cu
regim sever conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930 din 11 august 2005
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica, astfel:
� 10 m raza din centrul forajului pentru ape subterane - cazul putului
forat;
� 20 m de la zidurile exterioare rezervorului;
� 10 m de la zidurile exterioare ale stati ilor de pompare.
Terenurile agricole cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de
restrictie vor fi exploatate in conditii le cuprinse in Hotararea Guvernului
Romaniei nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.
Pentru contorizarea apei captate, in cabina putului va fi prevazut un apometru,
cu certif icat de metrologie in termen de valabilitate.
Breviar de calcul in ceea ce priveste alimentarea cu apa:
Suprafata totala teren: 18 225 m2
Regim de inaltime al constructii lor: S+P (adapostul pentru cresterea si
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
98
ingrasarea suinelor).
Numar angajati: 4 persoane
Suprafata constructii: 2698,34 m2
Suprafata drumuri, platforme betonate: 2353,96 m2
Suprafata spatii verzi: 12 015,78 m2.
Alimentarea cu apa
Investitia necesita apa pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului, pentru
introducerea ei in procesul tehnologic si pentru stingerea incendiilor.
Necesarul de apa
Se determina conform prevederilor SR 1343-1/2006.
Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare
Cladirea se incadreaza conform STAS 1478/1990 – tabel nr. 4, poz. 19, in categoria
“intreprinderi industriale cu procese tehnologice din grupa a III –a” si are un
necesar specific de apa de 60 l pentru un angajat productiv pe zi.
Ns – necesarul total de apa, din care:
Necesarul de apa potabila pentru 4 persoane:
N. sl = 4 persoane * 60 l/zi/pers = 240 l/zi = 0,0027 l/sec
Necesar de apa potabila pentru alimentareaa a 2000 suine supusi ingrasarii
timp de 320 zile
Ns2 = 2000 suine * 10 l/zi = 20 000 l/zi = 0,231 l/sec
Necesar de apa potabila pentru curatenie Ns3 = 20 000 l/zi timp de 45 zile / an
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
99
Necesar de apa mediu /an: Nsmed = 20000 * 320 + 20000 * 45 = 6400000 + 900000= 20000 l/zi = 365 365 0,231 l/sec Calculul debitelor
Qn, zimed = 1/ 1000 ∑ [ ∑N(i) * q [ m3/zi], unde:
Qn zi med - debitul mediu zilnic, reprezentand media volumelor de apa utilizate
zilnic in cursul unui an, [ m3/zi];
N( j) - numarul de utilizatori
q( i ) - debitul specific, reprezentand cantitatea medie zilnica de apa necesara unui
consumator
Q zi med = 0,0027+ 0,2000 = 0,2027 l/sec =17,5132 m3/zi
Q zi max = ∑ [∑N(i) * q(i) kzi (I)] k [ m3 / zi] , unde:
Q, zi max = 1,35 * 0,2000 = 0,27 l/sec =23,328 m3/zi
Qn zi max - debitul maxim zilnic, reprezentand valoarea maxima a volumelor de
apa utilizate zilnic in cursul unui an;
Kzi(I) - valoarea maxima a abaterii consumului zilnic,
Qn0 max = 1/1000 * T ∑ [∑N( i) * q( I ) * k0( I) * k zi ( I )] ( k) [m3/h], unde,
Qn0 max - debitul orar maxim, reprezentand valoarea maxima a debitului orar
de. apa din ziua de consum maxim
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
100
Qn0 max = 1/ 24 (2,8 * 17,5132) = 2,017 m3/h = 0,56 l/s
T - numaral de ore de folosinta ape zi
T = 16 h corespunzator consumatoritor la personalul productiv din ferma
ko( I) - valoarea maxima a abaterii valori i consumului orar.
kzi( I) - valoarea maxima a abaterii consumului zilnic
k- indice referitor la categoria de necesar de apa (nevoi gospodaresti, nevoi
publice etc.);
i - indice referitor la tipul de consumatori si debitul specificat de apa in cadrul
categoriei de consum.
Kz i ( I )= 1,3 - conform tabel 1, Sr 1343-1,
ko( I) = 2,8- conform tabel 2, SR 1343-1
Cerinta de apa
Determinarea cerintei de apa in situatia de avarie (refacerea rezervei intangibile de
apa)
QC = ks * kp * Qn unde:
kp = 1,07 - coeficient referitor la pierderile admisibile ale retelei de apa
kS = 1,02 - coeficient referitor la acoperirea necesitati lor proprii ale sistemului
de alimentare de apa
Debitul la sursa de alimentare este conform SR 1343-1.
Qs= K's * Kp * Qzi.max
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
101
Debitul la sursa
QS = 1,02 * 1,07 * 17,5132 = 19,1139 m3/zi = 5,30 l/s
Cerinta de apa pentru debitele evacuate in fosa septica vidanjabila
Qn zi med = 0,0027 l/sec = 0,240 m3/zi
Qc z i m ed = 1,02 * 1,07 *0,240 = 0,261 m3/zi = 0,0032 l/sec
Qc zi max= 1,3 * 0,261 = 0,339 m3/zi = 0,0039 l/s
Qc 0 zi max = 1/24* 0,339 = 0,0393 m3/ h = 0, 0112 l/sec
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
102
Bilantul consumului de apa – exprimat in m3/zi si m3/an - este redat in tabelul de
mai jos:
Tabelul nr. 4.1.2.-1.
Apa prelevata din sursa, m3/zi// m3/an
Apa
re
circ
ula
ta /
Reu
tiliz
ata
,m
3
Consum industrial
Pen
tru
com
pens
are
a pi
erde
rilo
r cu
ci
rcui
t inc
his
Pro
ces
tehn
olog
ic
Sur
sa d
e ap
a (f
urni
zor)
Con
sum
tota
l de
apa
m3 /an
Con
sum
men
ajer
Apa
sub
tera
na
Apa
de
supr
afat
a
Apa
su
bter
ana
Apa
de
supr
afat
a
Apa
de
la p
ropr
iul o
bie
ctiv
Apa
de
la a
lte o
bie
ctiv
e
Com
enta
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Adapost suine
Retea proprie 6391,15
0,26 94,9
17,51
6391,15
- - - - - -
Obs. Cantitatile teoretice de apa, calculate, se refera la 365 zile.
Alimentarea cu apa calda
Alimentarea se realizeaza din surse proprii printr-o centrala termica amplasata in
pavilionul de necropsie, utilizand drept combustibil lemnul (peleti sau lemn).
Aceasta va asigura alimentarea cu energie termica a instalatiilor pentru incalzire
centrala si preparare apa calda menajera. Ea are un arzator pe baza de lemn
normal cu urmatoarele caracteristici:
� putere nominala 49KW;
� randament cazan 92%;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
103
� temperatura maxima a cazanului – 75-95° C;
� temperatura gazelor de ardere maxim 183° C (la incarcare maxima);
� consum orar maxim – 0,025 kg/s.
4.1.3. Managementul apelor uzate
Calculul debitelor de canalizare
Calculul debitului de apa uzata evacuata la canalizare
Qn= 0,8 * Qs
unde:
Qs=cerinta de calcul din care se scad debitele care nu se evacueaza in canalizarea
interioara.
Calculul debitelor menajere evacuate in bazinul vidanjabil pentru personal :
Qu zi med = 0,8 * 0,458 m3/zi = 0,3664 m3/zi = 0,0042 l/s
Qu zi max = 0,8 * 0,595 m3 /zi = 0,476 m3/zi = 0,0055 l/s
Qu 0 max = 0,8 * 0,0694 m3/h = 0,0555 m3/h = 0,0154 1/s
Ape pluviale
Suprafata totala a incintei de pe care se colecteaza apa de ploaie este de 0,505
ha.
Debitul de ape meteorice se stabileste luandu-se in considerare numai debitul
ploii de calcul, conform STAS 1846/1990 si se calculeaza cu relatia:
Q pl = S* i * O*m
unde:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
104
S = aria suprafetei (ha ); S= 5052,3 m2 = 0,505 ha
i = intensitatea ploii de calcul l/s.ha; i =120 1 / s.ha
Ø = coeficientul mediu de scurgere
m = 0,8 pentru zona 7 si clasa II-IV si t =15 min.
Natura suprafetelor Suprafata S (m2) Ø S*Ø
Suprafata construita 2698,34 0,95 2563,423
Platforme betonate 2353,96 0,90 2118,56
Total 5052,3 4681,98
Qmed=S*O/S=0,92
Q p1= 0,505 * 120 * 0,92 * 0,8 = 44,60 1/s
Acest debit va fi preluat de jgheaburi si burlane si deversate pe terenurile inerbate.
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare, f iltru sanitar si sala de
mese vor fi colectate intr-o retea proprie de canalizare menajera, separat de apele
rezultate din activitatile de productie. Aceasta retea va fi racordata la o statie de
epurare mecano-biologica, f iind amplasata subteran intr-o cuva din beton pentru
prevenirea poluarii solului si a apei freatice.
Apele epurate rezultate vor indeplini conditiile NTPA 001/2002 si vor vi evacuate,
prin vidanjare, de catre un tert autorizat, pe baza de contract.
Statia de epurare confectionata din inox este perfect etansa si nu permite infiltrații
in sol.
Zonele de protectie sanitara de pe acest amplasament, conform Hotararii
Guvernului Romaniei nr. 101/03.04.1997, pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara, publicata in Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 62 /10.04.1997 sunt:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
105
� zona de protectie a bazinului de retentie ingropat și zona de protectie a
stației de epurare vor avea o raza de 20 m;
� zonele de protectie vor f i imprejmuite si marcate prin borne sau semne
vizibile, cu mentiunea: zona de protectie sanitara.
Apele uzate tehnologic sunt apele uzate rezultate de la igienizarea spatiilor de
productie fiind colectate impreuna cu dejectiile animalelor, rezultand o tulbureala.
Tulbureala va fi colectata prin canale construite sub pardoseala boxelor si va fi
evacuata gravitational prin intermediul unor conducte de PVC, subterane, in
bazinul de dejectii. Dupa o perioada corespunzatoare de fermentare partial
anaeroba, tulbureala din laguna se va utiliza la irigarea si fertilizarea terenurilor
agricole.
Preluarea apelor pluviale de pe trotuare si terasele din parter se va face prin
pantele prevazute spre un sistem de rigole amplasat perimetral acestora legate la
sistemul de evacuare a apelor pluviale din zona.
Apa este potabila in parametri normali.
Canalizarea menajera (de la spatiile administrative) dirijeaza apele uzate spre
o statie de epurare compacta ce contine intreg lantul de tratare ape uzate
(treapta mecanica, treapta chimica, treapta biologica).
Caracteristici statie de epurare: capacitate 2,4 m3/zi, 8-13 persoane, functionare
automata, materiale integral din inox.
Apele epurate rezultate vor indeplini conditiile NTPA 001/2002 si vor fi
evacuate periodic prin vidanjare, pe baza unui contract incheiat cu o firma
acreditata. Conductele de canalizare exterioara sunt din PVC-KG cu diametrul
intre 110 mm si 400 mm.
Lungimile instalatiilor de colectare ape pluviale se vor stabili pe baza breviarului
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
106
de calcul din proiectul tehnic de instalatii, ele fiind corelate cu proiectul de
sistematizare verticala si cel de drumuri si platforme care se vor efectua in faza PT.
4.1.4.Prognoza impactului
Complexul zootehnic de porci la ingrasat nu emite, atunci cand se respecta
tehnologia de lucru, substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza
freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati
asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ.
Surse potentiale de poluare a apelor pot f i:
� deversari necontrolate de balegar, care pot aparea numai in unele situatii
accidentale;
� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a dejectiilor;
� neetanseitati ale unor zone de racord;
� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de colectare, avand ca
rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge
in apele freatice.
In prezent fermele de suine nu mai reprezinta un pericol major de poluare a
apelor de suprafata sau a panzei de apa freatica, datorita solutiilor constructive
performante si a tehnologiilor avansate aplicate la izolarea bazinului de
colectare a dejectiilor. In consecinta exploatatia ce urmeaza a se infiinta nu
prezinta pericol de poluare a componentei de mediu - apa. Nu se fac evacuari
de ape in receptor natural, apele uzate provenind din procesele specifice
cresterii si ingrasarii suinelor fiind depozitate si utilizate ca ingrasamant
natural, dupa o perioada corespunzatoare de biodegradare microbiologica a
acestora.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
107
Evacuarea si imprastierea pe terenurile agricole a dejectiilor de la suine se poate
considera ca o solutie de ingrediente complexe cu rol de fertilizant de inalta
valoare.
Pentru a stabili inalta calitate a compozitiei materialului semilichid care se
distribuie pe terenurile agricole, enumeram cateva dintre componentele principale
care se regasesc in acest amestec.
Nr curent Compus Concentratie (%) 1 Apa 72 2 Materii organice diverse 25 3 Azot total (N) 0,45 4 Fosfor (P2O5) 0,19 5 Potasiu (K2O) 0,60 6 Calciu (CaO) 0,15
Daca ne referim la apele subterane, calitatea acestora se va urmari semestrial.
Pentru aceasta, se vor executa 3 foraje de observatie:
� un foraj de observare in amonte de crescatoria de suine;
� doua foraje, in aval fata de halele cu suine, situate pe directia
de curgere a apei subterane.
4.1.5.Masuri de diminuare a impactului
Amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita evacuarea
rapida a apelor din precipitatii.
Se vor lua masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat
in timpul executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin colectarea
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
108
si indepartarea apelor de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea adecvata a
retelelor purtatoare de apa.
In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate
produce – potential -, poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele
masuri:
� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei
poluate;
� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;
� limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice.
Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se
respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei
activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse
dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor
este extrem de redusa.
4.2. Aerul 4.2.1. Date generale
Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, caracterizata de urmatorii
parametri:
� temperatura medie anuala + 11,5 °C;
� temperatura minima absoluta – 29,2 °C;
� temperatura maxim absoluta + 41,5 °C.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
109
Precipitatiile medii anuale au valoarea de 523 mm/m2 si reprezinta media
valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.
Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
� iarna 104,6 mm;
� primavara 132,9 mm;
� vara 164,7 mm;
� toamna 120,8 mm.
Sunt considerate “cu precipitatii” toate zilele in care apa cazuta sub forma de
ploaie, lapovita, grindina, ninsoare, etc., a totalizat mai mult de 0,1 mm.
Un alt factor important al climei il reprezenta determinarea marimii si directiei
vanturilor. Astfel putem concluziona ca directia predominanta a vanturilor este
cea estica (24,6 %) si vestica (18,7 %). Calmul inregistreaza valoarea procentuala
de 26,3 %, iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de
1,2– 4,3 m/s.
Adancimea maxima la inghet este de 0,85 m, iar frecventa medie a zilelor cu
inghet cu T≤ 0 °C este de 83,5 zile/an.
4.2.2. Surse si poluanti generati
Utilizarea surselor termice de incalzire baza de combustibil solid (lemn sau peleti)
in procesul de ingrasare a suinelor – pentru realizarea necesarului de apa calda
menajera, incalzirea filtrului sanitar si a bucatariei furajere -, determina aparitia
de emisii poluante gaze arse.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
110
Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel
nr.4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr.4.2.2.-2. - si a surselor
mobile - tabel nr.4.2.2.-3.:
Tabel nr. 4.2.2.-1
Denumirea sursei
Poluant Debit
masic (g/h)
Debit gaze/aer
impurificat(Nm3/h) (m3/h)
Concentratia in emisie
(mg/Nm3) (mg/m3)
Prag de alerta
(mg/Nm3) (mg/m3)
Limita la emisie = prag de
interventie (mg/Nm3) (mg/m3)
1 2 3 4 5 6 7 Nu este cazul, in acest moment al investitiei. Se vor executa determinari ale emisiilor la cos,
dupa intrarea in functiune a obiectivului
Tabel nr. 4.2.2.-2.
Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h) 1 2 3
Nu este cazul. Pe teritoriul investitiei nu vor exista surse de gaze nocive cu emanare continua si in cantitati masurabile.
Tabel nr. 4.2.2.-3.
Denumirea sursei Amestec gaze esapament
� Particule 46,8 � SOx 97,2 � CO 810 � Hidrocarburi 133,2 � NOx 1332 � Aldehide 10,8
Poluanti si debite masice (g/h)
� Acizi organici 10,8
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la
esapament - se constituie ca surse mobile de poluare.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
111
Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au
utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul
Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru
aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare.
Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie
sunt (exprimate in kg/1000 litri):
� particule 1,560;
� SOx 3,240;
� CO 27,000;
� hidrocarburi 4,440;
� NOx 44,400;
� aldehide 0,360;
� acizi organici 0,360.
In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de
consumul de motorina specific (30 L/h - la functionarea concomitenta a trei
utilaje) si s-au comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul
Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru
aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare:
� particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;
� SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;
� CO: 810,0 g/h limita nespecificata;
� hidrocarburi: 133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;
� NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;
� aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
112
� acizi organici:10.8 g/h fata de 200g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.
In timpul functionarii investitiei, emisiile amintite, mai sus, nu mai exista.
Potential pot exista emisii fugitive de compusi volatili degajati din dejectiile
depozitate in bazinul de stocare:
� hidrogen sulfurat, care se va situa sub 0,01%;
� amoniac, sub limita de 0,002%;
� dioxid de carbon, sub 0,3%.
4.2.3. Prognozarea impactului
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei,
vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, pe
amplasamentul lucrarilor.
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
Pentru perioada de exploatare a investitiei emisia de gaze arse datorate
motoarelor cu ardere interna vor exista, exclusiv, in perioadele de golire a
bazinelor de dejectii destinate aplicarii pe terenurile agricole, de la vidanjele de
transport si in perioadele de depopulare/populare a halelor cu suine, de la
camioanele de transport.
Emisii specifice activitatilor complexului zootehnic de porci, care pot aparea – in
cantitati greu decelabile/recoltabile cu mijloacele clasice – precum si activitatea
din care rezulta acestea, sunt descrise in urmatorul tabel:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
113
Activitatea principala din ferma Emisie potentiala
Adapostire animale Emisii de amoniac, miros, praf, CO2
Depozitarea hranei Praf
Depozitare balegar in bazin de dejectie Emisii de amoniac, miros, H2S
Depozitarea altor deseuri decat balegar Miros
Aplicare balegar pe camp Miros, H2S
Tocare si macinare nutret Praf
Emisiile de gaze avand in compozitie azot
Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate
irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar
si se imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie.
Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procentul de stocare, calitatea
halelor si compozitia hranei (proteine brute), pot, de asemenea, sa afecteze nivelul
emisiei de amoniac. Factorii care arata procentul de emisii de amoniac sunt
prezentati in tabelul de mai jos. De exemplu, la dejectiile de porc, azotul din uree
reprezinta mai mult de 95 % din totalul de azot din urina. In urma activitatii
microbiene, aceasta uree se transforma repede in amoniac volatil.
Proces Compusi cu azot Pot afecta
Fecale Acid uric / uree (70%)
+ proteine nedigerate (30%)
Animale si hrana
Degradare Amoniac / amoniac in
balegar
Conditiile procesului (balegar): T pH, Aw
Volatilizare Amoniac in aer Conditiile procesului si
climatul local
Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
114
Nota:T-temperatura, pH - aciditate, Aw - activitatea apelor, r.h.-umiditate relativa
Alte gaze
Mult mai putin se cunoaste despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost facute
unele cercetari, in special pentru metan si protoxid de azot. Cresterea nivelului de
protoxid de azot poate aparea prin procesul de tratare a balegarului lichid, dar si
la cel solid. Dioxidul de carbon rezultat din respiratia animalelor, se poate
acumula in hale, daca acestea nu sunt ventilate corespunzator.
Procesele microbiene din sol (denitrif icarea) produc protoxid de azot (N2O) si azot
gaz (N2). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de apartitia efectului
de sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin
descompunerea de nitrati in sol, f ie derivati din balegar, f ie din fertilizatori
anorganici sau chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces.
Praful
S-a constatat ca praful rezultat din activitatea de ingrasare a suinelor nu se
constituie intr-o problema de mediu pentru imprejurimile fermelor, dar poate
cauza neplaceri, atunci cand bate vantul.
Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea
aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor.
In incinta halelor, aeratia se va face corespunzator prin sistem de ventilatie care
sa asigure eliminarea gazelor din interiorul halelor.
Cerintele calitative minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC[132, EC,
1991] pentru controlul climatului din adaposturile de suine.
Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si
concentratiile de gaz trebuie sa fie sub nivelele daunatoare. De exemplu,
concentratiile valorilor limita prevazute sunt prezentate in tabelul de mai jos. In
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
115
Directiva valorile sunt prezentate cu titlu obligatoriu, dar aceste valori pot varia
pe teritoriul statelor membre.
Factori din mediile interne
Nivel/eveniment
CO Sub valoarea masurabila
H2S Sub valoarea masurabila Porci pana la 25 kg: 60 - 80 %
H - umiditate relativa Porci mai mari de 25 kg: 50 - 60 %
NH3 Max. 10 ppm CO2 Volum max. 0,20%
O mai buna atmosfera, in adapostul animalelor, poate fi obtinuta prin:
� izolarea cladirilor;
� incalzire;
� ventilare.
Pulberile generate de activitatea intreprinsa in cadrul fermei de ingrasare a
suinelor sunt rapid depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra
mediului.
Caracteristicile fizice ale mixturii de dejectii porcine cauzeaza, in general, o
emisie scazuta de compusi cu azot. Nu se formeaza crusta pe mixtura de dejectii.
La inceput este emis NH3, in cantitate mica, din stratul de la suprafata, dar mai
apoi stratul de suprafata saracit blocheaza evaporarea. Este emis relativ putin N
(5-15%), evaporare din straturile mai adanci.
Transportul animalelor de la furnizor pana la ferma nu prezinta un pericol de
poluare. Transportul animalelor se face de trei ori pe an. Nu sunt posibile efecte
negative asupra mediului.
In cadrul fermelor de porci un factor de poluare nenormat este mirosul.
Mirosul poate fi emanat de surse stationare, cum ar fi bazinul de dejectii, si in
timpul imprastierii pe teren. Impactul acestuia creste cu marimea fermei.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
116
Emisiile de mirosuri provenite din activitatile descrise in sectiunea anterioara
contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma si
depind si de factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei,
compozitia balegarului si tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea
balegarului. Emisiile odorizante sunt masurate in Uniunea Europeana prin unitati
(Oue).
Complexul zootehnic de porci, care constituie obiectul acestei documentatii, este
situata la o distanta de aproximativ 1000 m, fata de cele mai apropriate locuinte si
intruneste conditiile impuse pentru a fi construita, avand in vedere ca distanta la
care se afla amplasarea obiectivulului economic este mai mare decat distanta
minima recomandata: 500 m, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr.
536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind
mediul de viata al populatiei – capitolul I „Norme de igiena referitoare la zonele
de locuit”, articolul 11 al „Normelor”. Mirosurile nu reprezinta un pericol pentru
populatia aflata in intravilanul localitatii Macesu de Jos.
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului
Pentru evitarea contactului direct cu substantele volatile sau cu pulberile si pentru
prevenirea efectelor asupra sanatatii personalului angrenat in exploatarea
tehnologiei, precum si a locuitorilor aflati in cea mai apropiata localitate –
Macesu de Jos – se vor lua o serie de masuri, care cuprind:
� utilizarea, in halele de productie, a detectoarelor de amoniac pentru a
executa avertizari optice si a declansa aeririrea naturala a halelor prin
roluirea peretilor laterali confectionati din materiale plastice usoare;
� utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate
(automatizari, etanseizari, echipamente individuale de protectie);
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
117
� masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a
utilajelor si instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii
pulberilor);
� pentru protectia populatiei aflate in intravilanul localitatii impotriva
emisiilor potentiale de mirosuri si pulberi in atmosfera vor fi constituite
perdele de salcami – minim 2 randuri, situate in interiorul
aplasamentului fermei, in lungul gardului de protectie -, pe toate laturile
fermei;
� realizarea de prelevari de probe de aer, ori de cate ori exista suspiciuni
asupra emanatiilor anormale, sau la detectia organoleptica a unor noi
componente in aerul din incinta halelor si din apropierea lor.
Se vor respecta restrictiile privind utilizarea dejectiilor ca ingrasamant natural cu
avizul beneficiarilor de teren si al organelor sanitare si sanitar veterinare conform
prevederilor Hotararii Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea
Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse
agricole si Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1234/2006 –
Codul de bune practici in ferma.
Se vor depozita deseurile menajere si asimilabil menajere in containere amplasate
pe platforma betonata, in vederea eliminarii f inale prin depozitare printr-un
operator autorizat pe baza de contract.
Transportul apelor menajere se va realiza prin retele de canalizare etanse, iar
statia de epurare din inox este perfect etansa pentru prevenirea infiltrarii apelor
uzate in sol.
La aplicarea dejectiilor pe sol se vor avea in vedere urmatoarele:
� caracteristicile terenului pe care se aplica dejectiile: conditiile solului, tipul
de sol si panta;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
118
� conditiile climatice, regimul precipitatiilor si de irigare;
� utilizarea terenului si practicile agricole, incluzand rotatia culturilor;
� aplicarea dejectiilor in intervale de timp cat mai apropriate de perioadele
de crestere maxima a culturii, cand are loc preluarea nutrientului;
� verif icarea periodica a echipamentelor de distributie si de administrare a
tulburelii.
4.3. Zgomotul si vibratiile
4.3.1. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor
Ca posibila sursa de producere a zgomotului si vibratiilor mentionam bucataria
furajera in care se produce hrana necesara ingrasarii porcilor.
Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere cu
capacitatea de 800 kg/h se incadreaza in valori de sub 60 dB(A).
In cadrul complexului zootehnic de porci la ingrasat nu sunt proiectate instalatii
care sa depaseasca nivelul de zgomot si de vibratii impus prin lege.
4.3.2. Masuri de diminuare a impactului
Pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt
obligatorii urmatoarele masuri tehnice care vizeaza:
� reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse
echipamentului tehnic sau adaptarea de dizpozitive atenuatoare;
� masuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane fonoizolante sau
montarea echipamentelor in carcase fonoizolante);
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
119
� combaterea zgomotului la receptor (cabine fonoizolante);
� utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului
atunci cand masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana sub
limita la care acesta constituie factor de risc.
4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor
Complexul zootehnic de porci la ingrasat nu dispune de surse radioactive si nici
produsele utilizate ca materii prime nu sunt supuse tratamentelor cu surse de
emisii radioactive.
4.5. Solul 4.5.1. Generalitati
Amplasamentul cercetat este situat in comuna Macesu de Jos.
Din punct de vedere geomorfologic, comuna Macesu de Jos este situata la zona de
contact dintre Campia Bailestilor (subdiviziune a Campiei Olteniei) si Lunca
Dunarii. Aceasta zona este expusa procesului de desertif icare, proces ce se
manifesta in aproape toata Campia Olteniei si care a condus la formarea unor
microreliefuri cu dune de nisip mobile sau semimobile. Acestea acopera in
intregime terasele mai joase ale Dunarii patrunzand si in lunca raului.
Terasele Dunarii sunt predispuse procesului de inundabilitate, de eroziune si
acumulare de aluviuni. Mai mult reversarile fluviului au condus la formarea mai
multor lacuri cu forme tentaculare, care completeaza relieful acestei zone,
oferindu-i unicitate si varietate peisagistica si biopedoclimatica.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
120
Campia Bailestilor apartine in intregime judetului Dolj si prezinta cea mai tipica
insiruire de trepte de relief, ca urmare a faptului ca aici se desfasoara tot sistemul
de 8 terase ale Dunarii. Are altitudini cuprinse intre 35 si 180 m si se devide in
patru subunitati principale de relief, excluzand lunca Dunarii.
Prima subunitate este situata in nord-est si are aspectul unui camp intins (Campul
Salcutei) foarte putin fragmentat si terminat printr-o panta pronuntata spre sud,
spre terasele Dunarii. La sud de aceasta, respectiv la sud de linia localitatilor
Segarcea-Dragnic, intre vaile Desnatuiului si Jiului, se gaseste cea de-a doua
subunitate, alcatuita din terase ale Dunarii, Jiului si Desnatuiului. Intinderea mai
mare a teraselor mai vechi ii da aspectul de campie inalta, iar ca urmare a lipsei
dunelor si a unor vai mai importante, netezimea initiala a podului teraselor a
ramas aproape complet nederanjata.
Celelalte doua subunitati se gasesc la vest de Desnatui, una in nord si alta in sud,
separate de o linie ce strabate teritoriul localitatilor Cetate, Motatei, Silistea
Crucii si Giurgita. Subunitatea nordica include terasele mai vechi si mai inalte
ale Dunarii. Subunitatea sudica include primele trei terase mai noi ale Dunarii,
dintre care terasa a III-a (terasa Bailestilor) are cea mai larga extindere. Cu toate
ca nu este strabatuta decat de doua vai (Balasanul si Baboia), caracteristica cea
mai de seama a acestei campii consta tocmai in neregularitatea reliefului, cauzata
de multimea dunelor de nisip care paraziteaza podurile tuturor celor trei terase.
Lunca Dunarii reprezinta treapta cea mai joasa a reliefului si se desfasoara in
lungul f luviului, prezentand o intrerupere intre Basarabi si Calafat, unde albia ia
contact direct cu terasa a III-a. Pe langa actiunea fluviului, la formarea reliefului
luncii a avut aici o contributie importanta si vantul. Dupa aspectele diferite ale
microreliefului, se pot separa 5 sectoare de lunca: Cetate-Basarabi, Calafat- Rast,
Rast-Gighera, Gighera-Bechet si Bechet-Dabuleni. Sectorul Cetate-Basarabi are o
latime de 4-5 km. Aici lunca este cuprinsa intre cursul actual al Dunarii si un
vechi meandru al acesteia, pe locul caruia au ramas lacurile Fantana Banului,
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
121
Maglavit si Golenti. Prezinta un microrelief puternic influentat de depuneri de
nisipuri, unele inca mobile. Sectorul Calafat-Rast are latime mai mare (pana la 10
km), dar specificul reliefului de lunca este total modificat de acumularile eoliene
masive de nisipuri mobile si semimobile, care se continua si pe terasa inferioara si
fac ca linia de separatie dintre aceasta si lunca sa dispara. Sectorul dintre Rast si
Gighera prezinta latimea cea mai mare la est de gura Desnatuiului (circa 11 km)
si include cel mai mare lac ramas dupa amenajarea luncii (lacul Bistret). Intre
Gighera si Bechet, lunca este ceva mai inalta si prezinta un vast con de dejectii al
Jiului, pastrand urmele cateorva albii mai vechi ale acestuia. In sfarsit, sectorul
dintre Bechet si Dabuleni prezinta caracter de lunca mai inalta, in care terenurile
netede sunt mai extinse decat cele cu dune si grinduri sau decat cele depresionare
cu garle si balti.
Amplasamentul este reprezentat de un PL 00 din punct de vedere morfologic.
Suprafata terenului este lipsita de denivelari naturale, f iind aproape plana.
Forma de relief cu energie redusa ii confera terenului o stabilitate asigurata.
Stratul de pamant prospectat de la suprafata (0 – 3 m) este bun si este constituit
din:
� nisipuri prafoase cu indesare cu compresabilitate medie umede la 2,6 –
2,9 m;
� nisip fin cafeniu inchis cu indesare medie, cu compresabilitate medie
umed de la 0,8 m pana la 2 m.
4.5.2. Surse de poluare a solului
Procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, potential/accidental, poate conduce
la poluarea solului, cu diverse fluide:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
122
� f luid din bazinul de stocare dejectii;
� reziduuri menajere diverse;
� substante medicamentoase vehiculate.
Imprastierea – neatenta sau neprofesionala – a dejectiilor, pe terenurile agricole
este activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol si subsol.
Balegarul este un bun fertilizator, dar acolo unde este aplicat in exces fata de
capacitatea solului si de necesarul recoltelor, acesta devine o sursa majora de
emisii poluante.
Emisiile pe terenurile agricole sunt constituite din emisii reziduale de compusi cu
azot si fosfor. Procesele implicate in distributia de N si P pot fi urmatoarele:
� pentru N - scurgeri, denitrif icare (NO2, NO, N2) si infiltrarea;
� pentru P - scurgeri si infiltrarea;
� acumularea de N si P in sol.
Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui
scop, se vor preleva probe si executa determinari ale compozitiei chimice a
solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii
Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de
monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea
aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la
poluarea cu nitrati.
Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin
reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele
vulnerabile (la imprastierea balegarului) imprastierea pe teren este restrictionata
la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
123
Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi
ingrasamintele minerale – costisitoare -, de a imbunatati calitatea solurilor ca o
consecinta a adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.
Daca se tine cont de sublinierea existenta - in Ordinul Ministrului Mediului si
Gospodaririi Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
nr. 1182/22.11.2005, privind aprobarea “Codului de bune practici agricole pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” – si anume ca
ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara
asternut de paie, evolueaza rapid (de exemplu: nitrif icarea gunoiului de porc are
loc in trei pana la cinci saptamani), dejectiile care sunt colectate pe ultimul
interval de timp, inainte ca materialul sa fie imprastiat se afla in amestec omogen
cu restul materialului si nu reprezinta decat cel mult 4 % din totalul acestora.
Amestecul biologic – ingrasamantul natural -, astfel pregatit este optim pentru a
fi introdus in sol, el neafectand – sub niciun aspect -, solul sau culturile agricole
care se vor cultiva pe aceste soluri.
4.5.3. Prognoza impactului
In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si
subsolului este minim.
Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal
va fi decopertat si prezervat, pentru refacerea zonei decopertate sau a altor zone
adiacente, mai putin fertile.
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a solului si subsolului.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
124
4.5.4. Masuri de diminuare a impactului
Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari
de hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si
subsol a posibililor poluanti. Masurile propuse pentru reducerea la maximum a
impactului activitatii obiectivului de investitii asupra solului sunt:
� inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din
incinta;
� plantarea de copaci perimetral - perdele de protectie;
� folosirea ca fertilizant a dejecti ilor fermentate in bazinul de stocare a
dejecti ilor pe terenuri agricole se va realiza in baza cartarii
pedologice si agrochimice a solurilor. Aceasta solutie este practicata
si in UE conform legislatiei;
� executarea a trei foraje de control in incinta fermei, unul in amonte si
doua in aval de hale, in sensul cursului apei freatice pentru
supravegherea calitatii mediului subteran.
In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot f i afectate, in afara
de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia
forestiera, apele de suprafata, apele subterane si aerul.
In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de
aparitia unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut, pentru protectia solului si
a subsolului, betonarea intregii suprafete ocupate.
In acest fel, se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a posibililor
poluanti, care ar putea afecta mediul subteran.
Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a
impactului activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
125
� inierbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea
sistematica a tuturor suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in
retinerea prafului;
� plantarea de arbori perimetral amplasamentului;
� namolul (dejectiile) fermentat in bazinul de stocare a dejectiilor, se va
folosi, cu rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din
zona; aceasta solutie este practicata in Uniunea Europeana, conform
prevederilor din BAT, precum si de Ordinul comun al Ministrului Mediului
si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind
aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului,
de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti
proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice
provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.
� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua
urmatoarele operatii:
� scarif icare;
� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
� discuire;
� fertilizare cu ingrasaminte naturale.
Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi prelucrat,
natural, in bazinul de stocare dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje
specializate, pe terenurile aflate in folosinta S.C. MADIUL 2009 S.R.L – aflate
in afara zonelor de protectie hidrogeologica -, restabilizandu-se in acest fel si
productia vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform
uzantelor UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de ingrasare a
suinelor, pe aceste suprafete.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
126
4.6. Gospodarirea substantelor toxice si
periculoase
Nu este cazul.
Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de
terti autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta complexului zootehnic.
Suplimentele alimentare-medicamentoase care sunt administrate “per os” sunt
introduse in amestecul de nutritie, ele prezentandu-se sub forma solida
pulverulenta si netoxice.
4.7. Biodiversitatea 4.7.1. Generalitati
Peisajul vegetal si faunistic a fost puternic saracit in ultimele doua secole datorita
interventiei omului, fapt ce a determinat transformarea zonei forestiere intr-o
stepa antropica, vegetatia naturala fiind inlocuita de culturi agricole, datorita
faptului ca solurile din zona sunt predominant din categoria cerniziomurilor
cambice, relativ fertile, din clasa I si II de pretabilitate.
Flora
In aceasta zona distingem o vegetatie caracteristica zonelor de lunca si una de
stepa, cu unele elemente specifice determinate de existenta pe mari intinderi a
terenurilor nisipoase. Aspectul acestor tinuturi nu ar fi deloc placut fara padurile
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
127
de salcam, care nu numai ca au infrumusetat peisajul, dar prezinta si o deosebita
importanta economica si geografica, f ixand nisipul dunelor. Vegetatia spontana a
suferit in ultimele doua secole modificarii insemnate, ca urmare a interventiei
omului care a defrisat padurile de pe suprafete intinse, determinand despadurirea
campiei in scopul transformarii lor in zone pentru practicarea agriculturii sau
pasunarii animalelor. Lunca Dunarii a fost de asemenea afectata de marile
transformari precum indiguirile, desecarile si irigatiile.
Fauna
Fauna este bogata in reprezentanti, care isi duc viata in zavoaie sau tufarisuri,
cautandu-si hrana la marginea baltilor si a Dunarii. In lunca se intalneste vidra,
vulpea, iepurele si mai cu seama pasarile zise "de balta": cormoranul, rata si
gasca salbatica, garlita, barza alba, starcul, tiganusul, corcodelul, harta, gainusa
de balta, pitigoiul de stuf, pescarelul si altele. In afara de acestea mai intalnim
broasca testoasa, sarpele de apa, broasca de lac, broscuta de smarc sau buhaiul
de balta, scoici, crustacei, melci de balta etc.
Desecarile au redus considerabil suprafetele ocupate de apa, astfel ca numai
cursul Dunarii si cateva lacuri au ramas ca mediu piscicol. Bogatia faunei
piscicole este reprezentata printr-o mare varietate de pesti intre care amintim:
somnul, crapul, salaul, stiuca, platica, carasul, linul, obletul, tiparul, ghigortul si,
mai rar, chiar cega. Cat priveste animalele de stepa mai frecvent intalnite sunt:
popandaul comun, dihorul, sobolanul si soarecele de camp, iepurele, prepelita
migratoare de vara, gainusa de stepa, potarnichia, nagatul de stepa, ciocarlia de
camp, soparla etc.
Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele
umanitatii nu au putut f i limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
128
dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct
de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a fermei, se pot evidentia:
� ecosistemul agrotehnic;
� ecosistemul legat de asezarile umane.
Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole, reprezentand
ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor primari.
Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante
spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este
astfel disputat intre cele doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta
categorie de factori ecologici dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati,
si anume cea datorata consumatorilor de ordinul unu, desemnati cu numele de
daunatori: insecte, ciuperci.
Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari
a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta
locuitorilor, cu inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem
ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu
destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii,
conduce la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie
locuri predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales
microbiologice – bacterii, drojdii si fungi -, caracterizate prin specificitati
geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare,
existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care
alcatuiesc comunitati specifice.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
129
4.7.2. Impactul asupra biodiversitatii
In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de
lucru –actualmente teren agricol. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi
eliminata in totalitate, dar se va reface, pe intreaga suprafata, ramasa neacoperita
de constructii - dupa reabilitarea suprafetelor afectate -, dupa perioada de
vegetatie.
Toata incinta, cu exceptia spatiilor verzi amenajate se betoneaza. Se bordeaza
perimetral cu spatii verzi intreaga incinta si se planteaza arbori cu rol de protectie
si ambiental. Suprafata ocupata cu spatii verzi va fi de 12 015,78 m2.
Amplasamentul complexului zootehnic de porci se afla situat:
� la circa 1 km nord fata de comuna Macesu de Jos ;
� la o distanta de circa 3 km, in directia sud, fata de RO SCI 0045 Coridorul
Jiului;
� la odistanta de circa 12 km, in directia est, fata de RO SCI 0045 Coridorul
Jiului ;
� la odistanta de circa 8 km, in directia est, fata de Pajistea halofila
Gighera,Comuna Gighera.
Situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor la o
distanta de 3, respectiv 12 km distanta fata de aria protejata: Coridorul Jiului,
definitata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.
1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania – nu implica si nici nu determina – direct sau
indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta zona.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
130
Situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor la o
distanta de 8 km distanta fata de rezervatia naturala: Pajistea halofila Gighera,
Comuna Gighera, mentionata in Anexa I: zone naturale protejate de interes
national si monumente ale naturii, paragraful 2: rezervatii şi monumente ale
naturii, in judetul Dolj, la punctul 2.387, cu o suprafata de 4,00 ha, a Legii nr.
5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a III-a - zone protejate – nu implica si nici nu determina – direct sau
indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta zona.
Activitatile de constructie si cele de exploatare ale complexului zootehnic de
porci la ingrasat nu au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor
de plante si nu altereaza populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile,
nevertebrate protejate sau nu.
Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza
spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare
ale pasarilor.
Actvitatea industriala se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat,
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si
acvatice fiind nesemnificativ.
Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii - de lucrarile de constructie si de
exploatare, prevazute a fi executate -, este redus, nu se impun ca fiind necesare
masuri suplimentare de protectie a factorilor de mediu.
4.7.3. Masuri de diminuare a impactului
Punct de vedere al evaluatorului
Observatiile facute de catre specialistii EURO ENVIROTECH au condus la
urmatoarele concluzii:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
131
� Constructia va fi amplasata dincolo de drumul judetean DJ 3 (fost DE 256).
In acest context impactul constructiei, din punct de vedere al zgomotului nu
va afecta populatiile de pasari cuibaritoare in zona aflata la distanta;
� Inaltimea maxima a silozurilor, care se vor construi, va fi mai mica decat a
perdelei de salcami care va margini complexul zootehnic de porci. Astfel
pasarile vor traversa zona pe deasupra perdelei de salcami, deci influenta
silozurilor, prin inaltimea acestora, va fi redusa;
� Personalul redus ca numar, care va deservi adapostul, determina ca
deranjul produs de prezenta umana, in zona, sa fie limitat;
� Adapostul nu va contribui la dezvoltarea traseelor magistrale aeriene pentru
transportul energiei electrice - de pe teritoriul acestuia -, pentru ca intreaga
retea de cabluri electrice va fi ingropata;
� In procesul tehnologic nu vor exista pierderi de materii prime, sau de
deseuri, care pot atrage rozatoare sau pasari salbatice. In acest fel vor fi
evitate riscurile privind accidentele pasarilor salbatice in zona adapostului.
Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona necesara
agriculturii, prin lucrarile specifice agricole.
Masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii trebuie sa aiba
urmatoarele scopuri:
� protectia si reconstructia speciilor protejate national si international;
� protectia si restaurarea rutelor de migratie.
Masuri propuse si de care se va tine cont la executarea lucrarilor de constructie si
amenajare:
� antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza
distrugerea florei;
� pentru a imbunatati parametrii de protectie a mediului se propune
realizarea unei duble perdele de salcami.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
132
Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona necesara
agriculturii, prin lucrarile specifice agricole.
Apele de pe platformele betonate sunt preepurate prin separator de hidrocarburi
cu filtru coalescent si decantor de namol si colectate in bazin de retentie, apoi
folosite la udarea spatiilor verzi. Nu rezulta poluanti pentru ecosistemele terestre
si acvatice.
Pentru protectia ecosistemelor acvatice, apele uzate menajere provenite de la
grupurile sanitare, f iltru sanitar si sala de mese vor fi colectate intr-o retea
proprie de canalizare menajera, separata de apele rezultate din activitatile de
productie. Aceasta retea va fi racordata la o statie de epurare din inox pentru
prevenirea poluarii solului si a apei freatice. Apele epurate vor fi evacuate
periodic prin vidanjare, pe baza unui contract incheiat cu o firma autorizata in
acest sens.
Protectia ecosistemelor terestre se va realiza prin amenajarea lagunei de stocare a
tulburelii conform specificatiilor si normelor tehnice in vigoare prevenind astfel
infiltrarea acesteia in sol. Prin elaborarea si implementarea unui plan corect de
injectare a amestecului de ape uzate tehnologice si dejectii, se va preveni afectarea
proprietatilor f izico-chimice ale solului si infiltrarea acestora in apele subterane.
Bazinul de dejectii va fi prevazut cu un acoperis usor ce va impiedica acumularea
apei pluviale.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
133
4.8. Elemente de evaluare adecvata
4.8.1. Generalitati
Capitolul cuprinde elementele care nu sunt cuprinse, in mod curent de “Raportul
de evaluare a impactului asupra mediului”.
Precizarile urmatoare sunt facute in spiritul Ghidului metodologic privind
evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra
ariilor naturale protejate de interes comunitar aprobat prin Ordinul Ministrului
Mediului si padurilor nr. 19/13.01.2010.
4.8.2. Elemente specifice studiului de evaluare edecvata
In etapa de executie a investitiei pe amplasamentul destinat dezvoltarii proiectului
propus se vor executa excavari de sol pentru fundarea constructiilor: hale,
depozite de dejectii, bloc administrativ. Solul excavat este de folosinta agricola si
va fi repartizat pe alte suprafete de teren apartinand aceluiasi proprietar.
Unele modificarile fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare
etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP.
Activitatea care se va desvasura pe amplasamentul proiectului propus nu va
genera impact negativ asupra nici unui factor de mediu, activitatea care se va
desfasura pe amplasament fiind situata la mare distanta fata de alte activitati
economice, altele decat cele agricole.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
134
Prin urmare:
� aria naturala protejata RO SCI 0045 Coridorul Jiului, situata la o distanta
de circa 3 km, in directia est si la 12 km, in directia est, fata de viitoarea
activitate;
� rezervatia naturala Pajistea halofila Gighera,Comuna Gighera, situata la o
distanta de circa 8 km, in directia est, fata de viitoarea activitate,
nu pot f i afectate.
4.8.3. Arii protejate
Atat activitatea propusa a se desfasura – ferma pentru ingrasarea suinelor –, cat si
amplasamentul pe care se propune a se realiza constructia fermei, nu se
incadreaza in zona de protectie hidrogeologica la art. 19, aliniatul (1): „In
perimetrele de protectie hidrogeologica masurile de protectie au drept scop
pastrarea regimului de alimentare a acviferelor cat mai aproape de cel natural,
precum si evitarea poluarii apelor subterane si a lacurilor si namolurilor
terapeutice cu substante radioactive si cu substante periculoase si prioritar
periculoase prevazute in anexa A la Programul de eliminare treptata a
evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, aprobat
prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 351/2005”, conform Capitolului V:
Masuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse in perimetrele de protectie
hidrogeologica, al Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005, pentru
aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie
sanitara si hidrogeologica.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
135
In tratarea specifica a biodiversitatii existente in zona cercetatata s-a tinut cont de
prevederile Ordinului Ministrului Mediului si Dezvltarii Durabile nr.
1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000, in Romania.
Conform acestuia, suprafata unitatii administrativ-teritoriale Macesu de Jos,
cuprinsa in situl ROSCI0045 Coridorul Jiului (in procente) este de 41 %.
Elementele de caracterizare - ale sitului RO SCI 0045 - sunt redate, in continuare.
ROSCI0045 Coridorul Jiului
Tip sit: SCI
Extindere sit
� xmin: 359907,0;
� ymin: 243759,0;;
� xmax: 432341,0;
� ymax: 384402,0.
Suprafata: 71394,0 ha
Informatii generale
� Tip: K
� Respondent: Grupul de lucru Natura 2000
� Manager: Pentru administrarea sitului nu exista structuri legal
constituite.
� Coordonatele caracteristice: 44°19"9', 23°43"3'
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
136
� Altitudine med/max/min: 68,0/332,0/6,0
� Calitate: Cercetarile in derulare releva apartenenta arealului la
teritoriile prioritare pentru conservarea biodiversitatii
continentale cu o valoare foarte inalta a acestuia. Astfel, desi
ocupa abia 0,5 % din suprafata padurilor tarii si 0,6 % din
suprafata nationala, totusi concentreaza 9 (91E0*, 91F0, 91I0*,
91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28
tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legislatia
romana si comunitara, din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv 33 %,
din cele 6 prioritar protejate, dispuse in 4, respectiv 36 %, din cele
11 etaje fitoclimatice ale tarii (Etajul deluros de cvercete –
gorunete, cerete, garnitete, amestecuri dintre acestea – si sleauri
de deal; Etajul deluros de cvercete cu stejar – si cu cer, garnita,
gorun, amestecuri ale acestora; Campie forestiera; Silvostepa); 56
(26 %) din cele 212 tipuri de statiune forestiera identif icate in
Romania; 22 (44 %) din cele 50 formatii forestiere, cu 97 (32 %)
din cele 306 tipuri de padure evidentiate in tara. Valea Jiului este
unul dintre principalele culoare transbalcanice de migratie a
pasarilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un numar
impresionat de pasari. Impreuna cu cele sedentare, in Coridorul
Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii
avifaunistice semnalate in Romania, din care 114 (84 %) protejate
prin legi romane si comunitare. Cantonarea unor contingente
relevante din inventarul viu al tarii, din care multe elemente
submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, confera
teritoriului o specificitate remarcabila, evidentiata prin: -
concentrarea unor asociatii vegetale de mare valoare bioistorica
ce reflecta interferenta elementelor termofile sudice cu cele
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
137
central-europene; - conservarea unor fragmente relictare
nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la margine
de areale biogeografice sau chiar disjunct (insulele de fag de la
Dalga, Tuglui, Bucovat) sau insularizate antropic (stejarul
brumariu din Padurea Branistea Bistretului etc.); - adapostirea
unor populatii durabile de specii animale si vegetale a caror
conservare necesita, conform legii, desemnarea ariilor speciale de
conservare, ariilor de protectie speciala avifaunistica si o
protectie stricta etc. Valorif icarea durabila a acestui patrimoniu
natural de exceptie justif ica si impune: - utilizarea padurii
naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practica
apropiata de natura; - conservarea vietii salbatice, a unor habitate
naturale relictare si a unui rezervor local de gene valoroase; -
gestionarea responsabila a intregului patrimoniu natural local, in
general si a celui forestier, in special; - mentinerea unor unitati
peisagistice silvestre, rare si insolite, cu mare forta de seductie ; -
oficializarea unui parc natural care, prin functiile sale multiple, va
asigura baza pentru reconversia fortei de munca locale si locuri
de munca intr-un domeniu de mare interes national si
international; - asigurarea unui spatiu natural de educatie si
instruire ecologica; - promovarea ecoturismului, sursa de valuta
nepoluanta, prin perpetuarea activitatilor traditionale locale;-
optimizarea deciziei, protectia mediului, protectia vietii si sanatatii
si cresterea calitatii vietii.
� Vulnerabilitate: Amplasarea teritoriului in trei judete si in
apropierea municipiului Craiova impune elaborarea unui plan
judicios de amenajarea teritoriului (P.A.T.) in baza caruia sa
poata fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.)
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
138
al tuturor localitatilor aferente. P.U.G., odata actualizat, permite
elaborarea planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care deriva
planul urbanistic de detaliu (P.U.D.). Elaborarea P.A.T., reclama
armonizarea tuturor intereselor prezente si viitoare din acest
spatiu extrem de mozaicat, in care ponderea fondului forestier (34
%) si a padurii (33 %) nu pot sa scada, la fel ca si a altor categorii
funciare care focalizeaza habitate naturale protejate prin legi
romane si comunitare. In acest fel, poluarea, urbanizarea,
agriculturalizarea si alte impacturi antropice ecodistructive pot f i
conciliate cu imperativele majore ale dezvoltarii durabile si ale
conservarii biodiversitatii in fruntea carora e insusi omul.
� Desemnarea: Situl nu a fost desemnat prin legislatia nationala
zona protejata.
� Proprietari/Administratori: Conglomerat de proprietati private si
proprietati de stat.
� Caracterizare: Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu si
inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare si mai
reprezentative esantioane relictare de lunca europeana putin
alterata in disparitie vertiginoasa. Amplasat intre 23030’02’’ si
24014’ 05’’ longitudine estica si intre 43042’01’’ si 44054’55’’
latitudine nordica, cu lungimea pe directia NNV-SSE de circa 129
km, acest areal traverseaza 4, respectiv 27 % din cele 15
ecoregiuni (Podisul Getic, Campiile Gavanu-Burdea, Silvostepa
Campiei Romane, Lunca Dunarii) ale regiunii biogeografice
continentale din Romania, pe o diferenta de nivel de 355 m,
dispusa intre 50 si 405 m alt. Din suprafata totala de 147,540 ha,
34,979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care padurile detin
33,543 ha (23 %) si concentreaza un complex de ecosisteme
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
139
preponderent naturale, cu o diversitate considerabila si o
abundenta locala de 764 – 5.000 ori superioara valorilor medii
specifice padurii romanesti, ceea ce-i confera o personalitate
biogeografica de exceptie.
� Plan de management: Nu exista plan de management al sitului.
Specii prioritare: 20 inregistrari pentru ROSCI0045
Specname Anexa II
Residenta Inmultire Iernat Pasaj Populatia Conservare Izolare Global
Lutra lutra Y P C B C B
Spermophilus citellus Y P C B C B
Emys orbicularis Y P C B C B
Bombina bombina Y P B B C B
Sabanejewia aurata Y P C B C B
Cobitis taenia Y P C B C B
Gymnocephalus schraetzer Y P C B B B
Zingel zingel Y P B B C B
Zingel streber Y P B B C B
Alosa pontica Y R C B B
Gobio albipinnatus Y P C B C B
Gymnocephalus baloni Y P?
Pelecus cultratus Y P C B C B
Aspius aspius Y P B B C B
Rhodeus sericeus amarus Y P C B C B
Misgurnus fossilis Y P C B C B
Coenagrion ornatum
Y R B B C B
Carabus hungaricus Y R C B B B
Coenagrion mercuriale Y R B B C B
Leucorrhinia pectoralis Y P A B C B
Habitate prioritare: 14 inregistrari pentru ROSCI0045
Cod hab.
Nume Acoperire Reprez. Supr.rel. Conservare Global
9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 1.7 B C B B
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
140
Asperulo-Fagetum beech forests
91I0*
Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.
1.0 A B B B
3130
Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the Littorelletea uniflorae and/or of the Isoëto-Nanojuncetea
0.5 B C B B
6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii
1.0 B B B B
3270
Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention Rivers with muddy banks with Chenopodion rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation
0.1 B C B B
91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen Dacian oak & hornbeam forests
3.0 A C A A
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Galio-Carpinetum oak-hornbeam forests
0.4 B B B B
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Salix alba and Populus alba galleries 3.7 A B B B
6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Pannonic sand steppes 0.1 B B B B
91E0*
Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion Alnion incanae Salicion albae)
0.1 A B B A
91F0
Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Riparian mixed forest of Quercus robur Ulmus laevis and Ulmus minor Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia along the great rivers (Ulmenion minoris)
0.5 A B B B
91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun Pannonian-Balkanic turkey oak-sessile oak forests
6.8 A B B B
6510
Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba offi cinalis) Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis Sanguisorba offi cinalis)
1.0 B C B B
1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice Pannonic salt steppes and salt marshes
3.0 B B B B
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
141
Specii prioritar: 0 inregistrari pentru ROSCI0045
Speciile de vegetatie - amintite in fisa de mai sus, nu sunt prezente pe
amplasament si nici in vecinatatea sa. Terenul pe care se va dezvolta investitia a
fost – din vechime -, teren agricol, la fel ca si terenurile aflate in jurul acestui
amplasament.
La vizita efectuata, in teren – pe viitorul amplasament -, nu au fost identificati
indivizi ai speciilor - din flora si fauna -, enumerate in tabelele de mai sus.
Habitate, ca cele tabelate, nu au fost identificate in arealul cercetat.
Pe parcursul cercetarii amplasamentului destinat potentialului proiect nu au
fost identificati membrii ai speciilor faunei nominalizate in tabele si nici
cuiburi care ar putea fi indicatoare ale existentei acestora, in acest areal.
Probabilitatea de a se identifica existenta speciilor din cele amintite - in fisa ariei
protejate -, pe terenul viitoarei investitii este extrem de mica, daca ne referim la
amplasamentul investitiei si a vecinatatilor sale.
Situarea amplasamentului in exteriorul zonei definite – in termenii Ordinului
Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007 – ca arie
naturala protejata, nu implica si nici nu determina – direct sau indirect - , niciun
impact asupra faunei si florei existente in aceasta arie.
Situarea amplasamentului in exteriorul zonei definite – in termenii Legii nr.
5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
142
Sectiunea a III-a - zone protejate Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii
Durabile nr. 1964/13.12.2007 – ca rezervatie naturala, nu implica si nici nu
determina – direct sau indirect - , niciun impact asupra faunei si florei existente
in aceasta arie.
Dezvoltarea investitiei – potential -, nu poate determina modificari ale
compozitiilor de specii sau ale resurselor speciilor de plante si animale cu/fara
importanta economica.
Amenajarile prevazute nu influenteaza dinamica speciilor de pesti.
Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor.
Pe parcursul executarii lucrarilor de investitie si dupa realizarea acesteia se va
avea in vedere respectarea tuturor conditiilor impuse prin Ordonanta de Urgenta
a Guvernului Romaniei nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, si anume:
A. Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane,
sunt interzise:
� orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a
exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile
ciclului lor biologic;
� perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere,
de hibernare si de migratie;
� deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor
si/sau oualor din natura;
� deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
143
� recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau
distrugerea cu intentie a acestor plante in habitatele lor naturale, in
oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
� detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop ale
exemplarelor luate din natura, in oricare dintre stadiile ciclului lor
biologic.
B. Pentru toate speciile de pasari, sunt interzise:
� uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
� deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor
si/sau oualor din natura;
� culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt
goale;
� perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere,
de crestere si de migratie;
� detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise, vanarea si
capturarea;
� comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii
acestora in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse
provenite de la acestea, usor de identif icat.
Excavarea mineralelor se va desfasura strict in perimetrul aprobat. Se interzice
executarea de drumuri noi prin teritoriul ariei protejate.
Se interzice defrisarea vegetatiei spontane de pe suprafetele invecinate
amplasamentului aprobat pentru toate activitatile specifice: exploatarea investitiei
se va desfasura strict in perimetrul aprobat.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
144
4.8.4. Date suplimentare de evaluare adecvata
4.8.4.1Impactul zgomotului asupra populatiilor speciilor care
constituie obiectivele de protectie
A. Perturbarea in cursul perioadelor de reproducere, crestere si de migratie
Pe amplasamentul investitiei, pe parcursul desfasurarii activitatilor curente de
exploatare curenta, zgomotul produs se situeaza sub nivelul curent de 40 dB(A) –
la limita adapostului pentru suine -, pe amplasament neaflandu-se utilaje care sa
produca zgomot.
Se poate concluziona ca pe tot parcursul anului calendaristic - inclusiv in
perioadele de reproducere, crestere si migratie a populatiilor speciilor care
constituie, sau nu, obiective ale protectiei, prin lege -, nivelul zgomotului produs
de activitatea de crestere si ingrasare a suinelor, nu are nici un fel de consecinte
asupra florei si faunei situate in vecinatatea adapostului pentru suine.
Pe amplasamentul crescatoriei de suine, pe parcursul desfasurarii activitatilor
curente de transport suine in si din adapost, precum si transportul de furaje cu
autovehicule, nivelul de zgomot creste pana la 65 dB(A) datorita motoarelor cu
ardere interna ale vehiculelor.
Zgomotul produs este de durata a 1-5 ore total/interventie. Activitatile
desfasuransu-se strict in interiorul perimetrului adapostului pentru suine,
zgomotele acestora neproducand consecinte asupra florei si faunei situate in
vecinatatea crescatoriei de suine.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
145
B. Distrugerea sau vatamarea exemplarelor
Nivelul zgomotelor produse pe parcursul desfasurarii activitatilor curente de
exploatare curenta, de intretinere si interventie, nu pot conduce la distrugerea sau
vatamarea exemplarelor populatiilor speciilor care constituie, sau nu, obiective
ale protectiei, prin lege
C. Deteriorarea locurilor de hranire, de reproducere si a traseelor de migratie
Nivelul zgomotelor produse pe parcursul desfasurarii activitatilor curente de
exploatare curenta, de intretinere si interventie, nu pot conduce la deteriorarea
locurilor de hranire, de reproducere a exemplarelor populatiilor speciilor care
constituie, sau nu, obiective ale protectiei, prin lege, deoarece toate acestea nu se
afla in interiorul amplasamentului crescatoriei de suine.
Traseele de migratie ale exemplarelor populatiilor speciilor care constituie, sau
nu, obiective ale protectiei, prin lege nu sunt afectate, deoarece instalatiile
adapostului pentru cresterea si ingrasarea suinelor au inaltimi mici.
D. Deteriorarea vegetatiei din zona inundabila a Dunarii
Tinand cont ca activitatile de crestere si ingrasare a suinelor are loc pe un
amplasament aflat la cativa km distanta fata de zona inundabila a Dunarii se
poate afirma ca posibilitatea de a ajunge posibili poluanti – componenti ai
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
146
dejectiilor -, in zona inundabila a Dunarii si a distruge vegetatia acestei zone –
pe parcursul desfasurarii activitatilor curente - este, practic, nula.
4.9. Peisajul 4.9.1. Informatii despre peisaj
Comuna Macesu de Jos este situata la zona de contact dintre Campia Bailestilor
(subdiviziune a Campiei Olteniei) si Lunca Dunarii. Aceasta zona este expusa
procesului de desertif icare, proces ce se manifesta in aproape toata Campia
Olteniei si care a condus la formarea unor microreliefuri cu dune de nisip mobile
sau semimobile. Acestea acopera in intregime terasele mai joase ale Dunarii
patrunzand si in lunca raului.
Terasele Dunarii sunt predispuse procesului de inundabilitate, de eroziune si
acumulare de aluviuni. Mai mult reversarile fluviului au condus la formarea mai
multor lacuri cu forme tentaculare, care completeaza relieful acestei zone,
oferindu-i unicitate si varietate peisagistica si biopedoclimatica.
Campia Bailestilor apartine in intregime judetului Dolj si prezinta cea mai tipica
insiruire de trepte de relief, ca urmare a faptului ca aici se desfasoara tot sistemul
de 8 terase ale Dunarii. Are altitudini cuprinse intre 35 si 180 m si se devide in
patru subunitati principale de relief, excluzand lunca Dunarii.
Prima subunitate este situata in nord-est si are aspectul unui camp intins (Campul
Salcutei) foarte putin fragmentat si terminat printr-o panta pronuntata spre sud,
spre terasele Dunarii. La sud de aceasta, respectiv la sud de linia localitatilor
Segarcea-Dragnic, intre vaile Desnatuiului si Jiului, se gaseste cea de-a doua
subunitate, alcatuita din terase ale Dunarii, Jiului si Desnatuiului. Intinderea mai
mare a teraselor mai vechi ii da aspectul de campie inalta, iar ca urmare a lipsei
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
147
dunelor si a unor vai mai importante, netezimea initiala a podului teraselor a
ramas aproape complet nederanjata.
Celelalte doua subunitati se gasesc la vest de Desnatui, una in nord si alta in sud,
separate de o linie ce strabate teritoriul localitatilor Cetate, Motatei, Silistea
Crucii si Giurgita. Subunitatea nordica include terasele mai vechi si mai inalte
ale Dunarii. Subunitatea sudica include primele trei terase mai noi ale Dunarii,
dintre care terasa a III-a (terasa Bailestilor) are cea mai larga extindere. Cu toate
ca nu este strabatuta decat de doua vai (Balasanul si Baboia), caracteristica cea
mai de seama a acestei campii consta tocmai in neregularitatea reliefului, cauzata
de multimea dunelor de nisip care paraziteaza podurile tuturor celor trei terase.
Lunca Dunarii reprezinta treapta cea mai joasa a reliefului si se desfasoara in
lungul f luviului, prezentand o intrerupere intre Basarabi si Calafat, unde albia ia
contact direct cu terasa a III-a. Pe langa actiunea fluviului, la formarea reliefului
luncii a avut aici o contributie importanta si vantul. Dupa aspectele diferite ale
microreliefului, se pot separa 5 sectoare de lunca: Cetate-Basarabi, Calafat- Rast,
Rast-Gighera, Gighera-Bechet si Bechet-Dabuleni. Sectorul Cetate-Basarabi are o
latime de 4-5 km. Aici lunca este cuprinsa intre cursul actual al Dunarii si un
vechi meandru al acesteia, pe locul caruia au ramas lacurile Fantana Banului,
Maglavit si Golenti. Prezinta un microrelief puternic influentat de depuneri de
nisipuri, unele inca mobile. Sectorul Calafat-Rast are latime mai mare (pana la 10
km), dar specificul reliefului de lunca este total modificat de acumularile eoliene
masive de nisipuri mobile si semimobile, care se continua si pe terasa inferioara si
fac ca linia de separatie dintre aceasta si lunca sa dispara. Sectorul dintre Rast si
Gighera prezinta latimea cea mai mare la est de gura Desnatuiului (circa 11 km)
si include cel mai mare lac ramas dupa amenajarea luncii (lacul Bistret). Intre
Gighera si Bechet, lunca este ceva mai inalta si prezinta un vast con de dejectii al
Jiului, pastrand urmele cateorva albii mai vechi ale acestuia. In sfarsit, sectorul
dintre Bechet si Dabuleni prezinta caracter de lunca mai inalta, in care terenurile
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
148
netede sunt mai extinse decat cele cu dune si grinduri sau decat cele depresionare
cu garle si balti.
Judetul Dolj, prin frumusetea si originalitatea peisajului natural, prin
monumentele istorice si prin elementele etnografice, ofera turistilor variate si
bogate posibilitati de recreere si instruire. Accesul la frumusetile naturale ale
judetului este facilitat de existenta unor artere de circulatie bine intretinute,
precum si a unor cabane in care drumetul poate gasi loc de odihna. Din punct de
vedere turistic deosebim in judet o serie de zone amenajate, inzestrate cu cai de
comunicatii, cabane, marcaje etc., pe langa care mai exista o sumedenie de zone
de interes turistic, ale caror frumuseti reclama intrarea lor neintarziata in
circuitul turistic al tarii.
4.9.2. Explicarea utilizarii terenului
Tabel cu situatia terenului aferent complexului zootehnic de porci la ingrasat
Suprafata (m2)
Utilizarea terenului Inainte de punerea in
aplicare a proiectului
Dupa punerea in
aplicare a proiectului
Recultivata
(dupa redare)
1 2 3 4 In agricultura:
� teren arabil
� gradini
� pasuni
18 225
-
18 225
Paduri - - -
Drumuri + utilitati - 2353,96 -
Zone construite (curti,
suprafata construita) - 2698,34 -
Teren ocupat cu alte - 1156,92 -
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
149
obiective ale fermei
Ape - - -
Alte terenuri:
� spatii verzi
� zone umede
� teren deteriorat
� teren nefolosit
-
12015,78
-
TOTAL 18 225 18 225 18 225
4.9.3. Suprafata de teren ocupata
Suprafata totala de teren disponibila investitiei pentru construirea complexului
zootehnic de porci la ingrasat este de 18 225 m2.
Suprafata de teren disponibila pentru complexul zootehnic de porci la ingrasat Tabelul nr.4.6.3.-1
Nr. crt. Denumirea obiectivului
Dimensiuni (m)
Suprafata de teren necesara
(m2) Suprafata ocupata de
obiectivele fermei - 2698,34
Suprafata incinta ferma neocupata cu obiectivele
fermei 12015,78
Suprafata betonata alei, trotuare si drum carosabil
- 2353,96
Suprafata ocupata cu alte obiective ale fermei
- 1156,92
TOTAL (arabil) 18 225
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
150
4.10. Mediul social si economic
Existenta in zona a unui complex zootehnic de porci la ingrasat nu va conduce la
modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale, dar va atrage
forta de munca in zona.
Complexul zootehnic de porci la ingrasat, bine administrat, prin amplasamentul
lui, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane.
Comuna Macesu de Jos nu va fi afectata, in nicio directie, de existenta si
functionarea crescatoriei de suine proiectate.
Avand in vedere ca distantele la care se afla amplasarea obiectivulului economic
fata de cele mai apropriate locuinte sunt de peste 1000 m (distantele fiind mai
mari decat distanta minima impusa – 500 m, conform Ordinului Ministrului
Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei) si ca in procesul de
ingrasare a suinelor nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se
considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.
Desfasurarea normala a procesului de ingrasare a suinelor nu conduce la
poluarea semnificativa a mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra
asezarilor umane sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a
starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
151
4.11. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
Nu este cazul, deoarece zona este lipsita total de vecinatati care ar putea fi
incadrate sau care ar putea apartine uneia din categoriile: cultura, patrimoniu
cultural sau tezaur etnic.
Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a
vreunui monument istoric si/sau sit arheologic.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura – ingrasarea suinelor – au fost
luate in calcul 3 variante:
A. Varianta zero, care ar consta in neconstruirea actualei investitii, care
prezinta urmatoarele:
avantaje:
� permite o conservare a terenului la actualul nivel: teren agricol slab
valorif icat economic;
� asigura o probabilitate redusa de poluare a solului si/sau a apelor
subterane.
dezavantaje:
� valoarea economica a terenului ramane scazuta;
� nu sunt create – direct si indirect -, locuri de munca pentru localnici;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
152
� masa vegetala produsa in zona risca sa ramana nevalorif icata.
B. Varianta 1 construirea obiectivului si a unui bazin de stocare a intregii
cantitati de dejectii produse pe platforma pentru o perioada de cel putin 6
luni – izolat hidrofob -, care prezinta urmatoarele:
avantaje:
� permite crearea de noi locuri de munca;
� determina cresterea terenurilor din zona;
� permite valorif icarea superioara si superioara a masei vegetale
cultivate in zona;
� permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii;
� asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic
colectat, inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca
ingrasamant natural;
� asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele
destinate transportului si imprastierii lui in brazda;
� se inlatura posibilitatea de a se produce accidente prin scurgerea
dejectiilor din rezervoare metalice supraterane corodate;
� nu exista potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin
scaparile accidentale de dejectii, din rezervoarele situate subteran;
� consumuri de energie electrica scazute.
dezavantaje:
� lucratorii care vor exploata investitia noua vor trebui sa fie instruiti
periodic si specific;
� necesita pompe de tocat si ridicat dejectiile in rezervoare;
� trebuie impusa disciplina privind respectarea stricta a intregului
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
153
proces tehnologic.
C. Varianta 2 construirea obiectivului a unei lagune bicompartimentata, de
stocare a intregii cantitati de dejectii produse pe platforma pentru o
perioada de cel putin 6 luni, si care sa functioneze alternativ, prezinta
urmatoarele:
avantaje:
� permite crearea de noi locuri de munca;
� determina cresterea terenurilor din zona;
� permite valorif icarea superioara si prelucrarea superioara a masei
vegetale cultivate in zona;
� permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii;
� asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic
colectat, inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca
ingrasamant natural;
� asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele
destinate transportului si imprastierii lui in brazda.
dezavantaje:
� necesita volume foarte mari de stocare, dat f iind numarul mare de
suine care sunt crescute si ingrasate pe amplasamentul fermei – circa
2000 de capete/ciclu de ingrasare;
� necesita pompe de tocat si ridicat dejectiile in rezervoare;
� potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin scaparile
accidentale de dejectii, din depozitul suprateran.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
154
In concluzie apreciem ca Varianta 2 este cea care, potential, protejeaza mediul
inconjurator cel mai eficace si prezinta solutia cea mai putin costisitoare si mai
sigura in exploatare.
Pentru o privire sintetica asupra alegerii alternativei celei mai bune vom tabela
toate aspectele de unde vom putea viziona concluzia.
Nr crt Factor de mediu
Marimea impactului
Durata impactului
Reversibilitatea impactului
Viabilitatea si eficienta
masurilor de ameliorare
Total punctaj
Varianta zero 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 10 10 10 7 37 3 Aer 10 10 10 10 40 4 Flora si fauna 10 10 10 10 40 5 Mediu social si
economic 2 1 1 2 6
6 Sanatatea populatiei 10 10 10 10 40 TOTAL 203
Varianta unu 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 2 2 3 7 14 3 Aer 3 3 3 5 14 4 Flora si fauna 2 3 2 2 9 5 Mediu social si
economic 10 10 10 10 40
6 Sanatatea populatiei 9 8 8 7 32 TOTAL 149
Varianta doi 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 2 4 4 8 18 3 Aer 5 4 5 7 21 4 Flora si fauna 6 7 8 6 27 5 Mediu social si
economic 10 10 10 10 40
6 Sanatatea populatiei 9 8 8 7 32 TOTAL 178
Scala de apreciere este de la 1 la 10, nota 1 contand ca efect negativ maxim, iar nota 10 reprezentand impact zero asupra factorului de mediu
S-a ales varianta 3 care prezinta cel mai ridicat punctaj: 178, fata de varianta
zero(0), care a prezentat un punctaj superior: 203. In cazul alegerii variantei zero
se considera ca terenul care un potential vegetal scazut, acesta se va degrada prin
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
155
neutilizare, deoarece va fi necesara o interventie drastica asupra lui pentru a-l
ridica la un nivel acceptabil de productivitate prin:
� Fertilizare chimica masiva;
� Fertilizare naturala masiva;
� Irigare permanenta.
Prin urmare alegerea variantei zero inseamna costuri nerecuperabile in timp si
alternativa continuarii degradarii solului sub actiunea factorilor climaterici.
6. MONITORIZAREA
Se recomanda ca Acordul/Autorizatia sa contina cerinte corespunzatoare pentru
exceptare de monitorizare, specificand metodologia de masurare si frecventa,
procedura de evaluare si o obligatie pentru furnizare de date catre autoritatea
competenta cu data pentru verif icarea conformitatii cu autorizatia, astfel incat
costurile monitorizarilor sa aiba o pondere suportabila in costurile de exploatare.
Vor exista inregistrari ale tuturor articolelor achizitionate.
In cadrul tehnologiei se vor urmari cu atentie si precizie inregistrarile pentru:
� toate componentele de nutritie a suinelor;
� electricitate;
� apa potabila.
Din moment ce apa si hrana sunt intrarile primare pentru sistemele de
crestere/ingrasare a animalelor, utilizarea lor poate fi monitorizata in interiorul
complexului zootehnic. Vor fi utilizate contoare de apa, contoare electrice si
computere pentru controlul climatului interior.
Regulat se va face si controlul bazinului de stocare a dejectiilor, pentru orice
semne de coroziune sau scurgere si pentru a gasi orice defectiune, care trebuie
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
156
remediata. Verif icarea va avea loc dupa fiecare golire completa a bazinului de
stocare.
In mod curent nu se face monitorizarea emisiilor de aer, dar daca este necesar
trebuie facuta, in mod specific, ca rezultat al reclamatiilor provenite din
vecinatati. Pentru prelevarea probelor de aer va trebui sa se utilizeze tehnicile de
adsorbtie-desorbtie cu determinarea componentelor cu ajutorul HPLC si a GC
cuplate cu spectrometre de masa.
Se va urmari identificarea si determinarea cantitativa de:
� Monoxid de carbon (CO);
� Amoniac (NH3);
� Hidrogen sulfurat (H2S);
� Substante organice volatile (uleiuri volatile).
Se vor executa:
� un foraj de observare in amonte de crescatorie;
� doua in aval de crescatorie,
toate, situate pe directia de curgere a apei subterane.
Calitatea apelor din acviferul freatic se va urmari pentru parametrii mentionati in
tabelul urmator. Frecventa prelevarilor va fi realizata, in conformitate cu
succesiunea mentionata, in continuare:
Indicatori propusi
Punct de prelevare proba
Frecventa
prelevarilor
pH Foraj de monitorizare Semestrial
Reziduu filtrabil uscat la 1050 C Foraj de monitorizare Anual Sodiu (Na+) Foraj de monitorizare Anual Cloruri (Cl-) Foraj de monitorizare Anual Hidrocarburi petroliere Foraj de monitorizare Semestrial Fenoli Foraj de monitorizare Semestrial Sulfati (SO4
2-) Foraj de monitorizare Anual Magneziu (Mg2+) Foraj de monitorizare Anual
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
157
Indicatori propusi
Punct de prelevare proba
Frecventa
prelevarilor Calciu (Ca2+-) Foraj de monitorizare Anual Bicarbonati (HCO3
-) Foraj de monitorizare Anual CBO5 Foraj de monitorizare Anual CCO-Cr Foraj de monitorizare Anual Nivelul apei subterane Foraj de monitorizare Semestrial
Calitatea apei potabile extrase, din forajul – propriu -, de mare adancime, va fi
confirmata prin determinari specifice executate de catre unitatile de sanatate
publica judetene. Probele prelevate trebuie sa respecte prevederile Legii nr.
458/28.06.2002, privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr.
311/28.06.2004.
Se vor monitoriza apele epurate – la iesirea lor din statie -, prin vidanjare in
concordanta cu prevederile NTPA 001.
Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile limita
admisibile Metoda de analiza
4)
1. pH unitati pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97
2. Materii in suspensie (MS)2) mg/dm
3 35,0 (60,0) STAS 6953-81
3. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)
2)
mg O2/dm3 25,0 SR EN 1899-2/2002
4. Consum chimic de oxigen - metoda cu
dicromat de potasiu (CCOCr-)2
mg O2/dm3 125,0 SR ISO 6060-96
5. Azot amoniacal (NH4+)6) mg/dm
3 2,0(3,0)
SR ISO 5664:2001 SR ISO 7150-1/2001
6. Azot total (N)6) mg/dm
3 10,0(15,0) SR EN ISO 13395:2002
7. Azotati (NO3-)6) mg/dm
3 25,0(37,0)
SR ISO 7890-2:2000; SR ISO 7890-3:2000
SR ISO 7890/1-98 pentru apa
de mare: STAS 12999-91
8. Azotiti (NO2-)6) mg/dm
3 1 (2,0)
SR EN 26777:2002 pentru apa de mare: STAS 12754-89
9. Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm
3 0,5
SR ISO 10530-97
SR 7510-97
10. Fosfor total (P)6) mg/dm3 1,0(2,0) SR EN 1189-2000
11. Detergenti sintetici mg/dm3 0,5
SR EN 903:2003
SR ISO 7875/2-1996
12. Reziduu filtrat la 105°C mg/dm3 2.000,0 STAS 9187-84 ;
*) analizele se vor determina semestrial
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
158
Recomandarile privind monitorizarea imprastierii pe terenurile agricole se vor
executa, in mod special, tinind cont de:
� Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al
Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.
242/26.03.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de
monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii
pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si
de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in
zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si
pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national
de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii
pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si
de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in
zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;
� Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
296/11.04.2005, privind aprobarea Programului-cadru de actiune
tehnic, pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile
la poluarea cu nitrati din surse agricole.
Activitatea de construire a unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in conditii
normale de functionare, nu va genera un impact negativ asupra calitatii factorilor
de mediu, care sa necesite monitorizare.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
159
7. SITUATII DE RISC
7.1. Accidente potentiale
In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu
apar efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in
conditiile dotarii corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline
riguroase a muncii.
Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de ingrasare a porcilor este
posibil sa apara si incidente – ca urmare a neglijentei umane -, cu posibil impact
asupra mediului, prin infestarea solului si a subsolului cu deseuri lichide, care se
pot produce datorita urmatoarelor cauze:
� descarcarea intregii cantitati de solutie de balegar intr-o arie agricola
restransa:
� baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul
agricol, cel putin un sezon, aria de teren afectata;
� formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;
� necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de
imprastiere a balegarului pe terenurile agricole;
� existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta
defectiuni tehnice.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
160
Sintetic, acest tip de accident se poate reprezenta astfel:
Teoretic, – ca efect al unor cutremure puternice -, ca urmare a aparitiei unor
fisuri in structura bazinelor de stocare a dejectiilor, acestea pot sa polueze solul,
subsolul si apa freatica, din imediata apropiere a amplasamentului.
Obiectivul general al evaluarii riscului este acela de a controla riscurile provenite
de la desfasurarea unei activitati pe un amplasament, prin identif icarea:
� agentilor poluanti sau a pericolelor cele mai importante;
� resurselor si receptorilor expusi riscului;
� mecanismelor prin care se realizeaza riscul;
� riscurilor importante, care apar pe un amplasament;
� masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel
acceptabil.
Agent
poluant Pericol Sursa Cale Tinte
Atinge-
rea
tintei
Impor-
tanta
riscului
Necesitatea
lucrarilor de
remediere
Dej
ectii
Distrugerea
capacitatii
solului de a
sustine
culturi
agricole Util
aje
de im
pras
tiere
Dev
ersa
re d
irect
a
Aer
Sol
Ape de
supra-
fata
Flora
Fauna
Da
Da
Da/Nu
Da
Da
Major
Major
Major
Major
Major
Nu
Da
Da
Da
Nu
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
161
Zona destinata amplasamentului obiectivului investitional este ferita de riscuri
naturale – care sa aibe drept consecinte afectarea unora dintre factorii de mediu -,
din categoriile:
� inundatii ale amplasamentului;
� alunecari de teren.
Seceta nu poate conduce la modificarea procesului tehnologic astfel incat sa aibe
drept consecinta afectarea unora dintre factorii de mediu.
Situarea amplasamentului departe de zone limitrofe cu alte state, face ca sa nu
existe riscul ca activitatea desfasurata de noua investitie sa aibe efecte asupra
factorilor de mediu, dincolo de granitele tarii.
7.2. Masuri de prevenire a accidentelor
Pentru a preveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de
mediu este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii:
� pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii - in
timpul ploilor -, a solutiilor poluante, din materiale imprastiate
accidental;
� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii, inainte de
inceperea exploatarii, ca parte a procesului tehnologic;
� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii, la intervale
de 3-5 ani, ca parte a procesului tehnologic;
� transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu
ingrasaminte naturale sa fie executate de personal calif icat si
pregatit, in prealabil, pentru aceasta activitate;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
162
� distributia materialului fertilizant, pe terenurile agricole se va
executa numai dupa ce s-a executat:
� analiza compozitiei solului din terenul care urmeaza a fi
fertilizat;
� stabilirea cantitatii de fertilizant care se va distribui pe unitatea
de teren;
� un prealabil instructaj al personalului participant la activitatea
de fertilizare;
� alegerea utilajelor adecvate modului de inglobare a
fertilizantului in sol.
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind
alcatuirea/intocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului,
generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna
Macesu de Jos, judetul Dolj.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
9.1. Amplasament
Careul necesar pentru construirea complexului zootehnic de porci este amplasat in
extravilanul comunei Macesu de Jos, judetul Dolj, la o distanta de peste 1000 m de
cea mai apropiata casa a localitatii. Terenul se afla in perimetrul T24, P1, Lotul 1
si are o suprafata de 18 225 m2 (inscrisa in Cartea funciara cu numarul cadastral
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
163
570/1), f iind in proprietata S.C. MADIUL 2009 S.R.L. conform contractului de
vanzare – cumparare numarul 3254/22.12.2009. Destinatia terenului este aceea de
teren agricol.
Beneficiarul detine in exploatare si terenuri arabile in baza unor contracte de
arenda, suprafata totala arendata fiind de 61,74 ha, pe care le va cultiva cu
cereale.
Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:
� Nord: Drum de exploatare Nr. 37, pe o lungime de circa de 202,31 m;
� Sud: fara imprejmuire - in acest moment - S.C. FERMALIS S.R.L., pe o
lungime de circa de 160,92 m;
� Est : fara imprejmuire - in acest moment -Drum judetean 3 (fost DE
256), pe o lungime de circa de 100,00 m;
� Vest: fara imprejmuire - in acest moment -Draniceanu Constantin, teren
liber de constructii, pe o lungime de circa de 110,03 m.
Accesul la complexul zootehnic de porci se va face prin partea estica a obiectivului
din drumul judetean DJ 3 (fost DE 256), unde vor fi postate bariere.
Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea maxima de 110,03 m si
lungimea maxima de 202,31 m.
Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere
legal.
Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a
vreunui monument istoric si/sau sit arheologic.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
164
9.2. Descrierea activitatii
Investitia consta in construirea unui complex de hale metalice, cu functiune de
complex zootehnic de porci la ingrasat cu regim de inaltime parter, ce contine si
spatiile anexe aferente acesteia: birouri, vestiare si grupuri sanitare, birou
veterinar, magazie si depozite.
Intreaga structura constructiva are prevazute spatii corespunzatoare pentru
desfasurarea normala a activitatilor, conform standardelor.
Se propune construirea urmatoarelor corpuri de cladiri principale, avand
caracteristicile:
1. Corpurile M01, M01” (hale pentru ingrasarea suinelor) – regim de inaltime
parter, dimensiuni in plan 16,00 x 62,60 m.
� Sconstruita hala = 1001,60 m2 (16,00 x 62,60 m);
� Sconstruita hala M01 = Sconstruita hala M02 = 1001,60 m2;
� Sconstruita totala = 2003,20 m2 (1001,60 m2/hala x 2 hale);
� Volum = 5610,00 m3;
� Hcoama = + 4,85 m;
� Hstreasina = + 3,25 m.
2. Corp C01 (Pavilion administrare si Filtru Personal), regim de inaltime
Parter, cu dimensiunile in plan de 12,50 x 10,10 m:
� S construita = 126,25 m2;
� Volum = 530,25 m3;
� Hcoama = + 4,95 m;
� Hstreasina = + 2,90 m.
Acest corp este alcatuit din:
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
165
� Hol = 7,18 m2;
� grupuri sanitare diferentiate pe sexe = 8,99 m2;
� vestiar 1 = 7,67 m2;
� vestiar 2 = 8,22 m2;
� sala mese personal ferma = 16,65 m2;
� hol = 10,58 m2;
� birou inginer = 11,65 m2;
� grup sanitar = 4,01 m2;
� depozit medicamente = 6,05 m2;
� medic veterinar = 16,65 m2.
3. Corpul C02 (Pavilion necropsie), regim de inaltime Parter, cu dimensiunile
in plan de 8,50 x 10,10 m:
� S construita= 85,85 m2;
� Volum = 338,25 m3;
� Hcoama = + 4,95 m;
� Hstreasina = + 2,90 m.
Acest spatiu este compus din:
� camera necropsie = 16,65 m2;
� depozit frigorif ic = 15,05 m2;
� sterilizare echipament = 5,55 m2;
� spatiu tehnic = 10,62 m2;
� centrala termica = 16,65 m2.
4. Corp C03 – Sisteme de silozuri cilindrice pe platfome betonate, dimensiuni
in plan de 8,80 x 18,30 m:
� Sconstruita = 161, m2.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
166
5. Corp C04 - Remiza utilaje , dimensiuni in plan de 8 x 20,00 m:
� Sconstruita = 160 m2.
6. Corpul C05 - Bucatarie furajera, dimensiuni in plan de 18 x 9,00 m:
� Sconstruita = 162 m2.
Corpuri anexe:
� Corp C06 – Put forat cu statie de pompare, S construita = 16 m2 (4,00 x
4,00 m);
� Corp C07 – Bazin rezerva intangibila incendiu, Sconstruita = 25,00 m2 (5 x
5 m);
� Corp C08 – Filtru sanitar auto;
� Corp C09 - Cantar auto;
� Corpul C10 – Cuva cereale, Sconstruita = 11,53 m2 (3,00 x 3,84 m);
� Corpul C11 – Generator/Turbina eoliana;
� Corpul C12 – Platforma beton pubele deseuri menajere, Sconstruita=16,00
m2 (8,00 x 2,00 m);
� Corp C13 – Platforma de beton Sconstruita= 243,39 m2 (18,3 x 13,3 m);
� Corp C14 - Bazin vidanjabil de stocare si sedimentare dejectii,
Sconstruita=840 m2 (42,00 x 20,00 m);
� Corp C15 – Statie de epurare biologica, vidanjabila.
S construita totala = S desfasurata = 2698,34 m2
S teren = 18225m2
POT propus = 14,81 %
CUT propus = 0,15.
In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis,
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
167
ingrasarea porcilor constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu
livrarea animalelor catre abator.
In ferma de ingrasare - f inisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate
corporala medie de 22 - 25 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala
planificata pentru livrare la abator: 100 - 110 kg.
In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii
conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa
se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje.
Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor, cum este cea
prezentata in acest proiect, sunt:
1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 22-25 kg;
2. aprovizionarea cu furaje;
3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente;
4. crestere - ingrijire zilnica animale:
� supraveghere activitate curenta bucatarie furajera;
� hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de
dezvoltare a animalelor;
� adapare hala;
� supraveghere stare generala de sanatate a suinelor;
� administrare medicamente curative/preventive suine;
� supraveghere sistem ventilatie hala;
� supraveghere evacuare dejectii in bazinul de stocare;
� pregatire depopulare hala.
5. transport animale 100 -110 kg catre abator;
6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:
� curatare, decontaminare;
� verif icare functionare instalatii.
La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate,
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
168
toate instalatiile trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in
loturi uniforme ca marime, sex si sanatate generala. In vederea diminuarii
stresului provocat suinelor prin populare se recomanda:
� sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si
termic, drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor
animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;
� sa se odihneasca si sa se ridice normal;
� sa vada alti porci;
� atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi
cercetate imediat si vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de
medicamente tranchilizante va fi limita la conditii exceptionale si numai
dupa consultarea medicului veterinar;
� pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost
rezervate doua boxe de izolare individuale;
� se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu
niveluri de zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc;
� porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o
perioada de minimum 8 ore pe zi.
9.3. Prognoza impactului
9.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei
Etapa de realizare a investitiei, prin activitatile ce le implica: executarea
excavatiilor, betonari etc., reprezinta perioada de timp in care impactul asupra
mediului este maxim. Complexitatea lucrarilor, volumul mare de munca,
multitudinea utilajelor angrenate, in activitate, si modalitatile de realizare a
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
169
lucrarilor: excavatii, suduri, montaj confectii metalice, betonari, etc., implica un
grad ridicat de afectare a factorilor de mediu. Deoarece obiectivul va fi executat
in extravilanul comunei Macesu de Jos populatia din zonele invecinate nu va fi
afectata de zgomotele inerente produse in timpul lucrarilor.
9.3.1.1 Impactul produs asupra apelor
In timpul executarii lucrarilor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit
substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor
de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de
suprafata si subterane este nesemnificativ.
9.3.1.2 Impactul produs asupra aerului
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei,
vor determina o crestere a concentratiei de poluanti atmosferici, pe
amplasamentul lucrarilor.
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
9.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre
Situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor la o
distanta de 3, respectiv 12 km distanta fata de aria protejata: Coridorul Jiului,
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
170
definitata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.
1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania – nu implica si nici nu determina – direct sau
indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta zona.
De asemenea, situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a
suinelor la o distanta de 8 km distanta fata de rezervatia naturala: Pajistea
halofila Gighera, Comuna Gighera, mentionata in Anexa I: zone naturale
protejate de interes national si monumente ale naturii, paragraful 2: rezervatii şi
monumente ale naturii, in judetul Dolj, la punctul 2.387, cu o suprafata de 4,00 ha,
a Legii nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national - Sectiunea a III-a - zone protejate – nu implica si nici nu determina –
direct sau indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta
zona.
Activitatile de construire ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect
distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza
populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate
sau nu.
Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza
spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare
ale pasarilor.
Vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de executie a investitiei. Pe aceasta
suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface dupa
perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
171
Intrucat impactul generat asupra biodiversitatii prin lucrarile prevazute este
redus, nu au reiesit - ca necesare -, aplicarea de masuri suplimentare de protectie
a factorilor de mediu.
9.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului
In general, prin procesul tehnologic de ingrasarea suinelor, nu se produc
degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va
ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi
utilizat la redarea altor suprafete de teren, dupa terminarea lucrarilor.
Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a
impactului activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:
� inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea
sistematica a tuturor suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in
retinerea prafului;
� plantarea de arbori perimetral amplasamentului;
� namolul (dejectiile) fermentat in bazinul de stocare a dejectiilor, se va
folosi, ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie
este o practica curenta in Uniunea Europeana, conform prevederilor din
BAT, precum si prevederilor cuprinse de Ordinul comun al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul
Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.
197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de
monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru
reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
172
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone
vulnerabile la poluarea cu nitrati.
In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si
subsolului este minim.
Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal
va fi decopertat si prezervat, pentru refacerea zonei decopertate sau a altor zone
adiacente, mai putin fertile.
9.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective
Perioada de realizare a investitiei se va caracteriza prin intensificarea circulatiei
rutiere pe drumurile de acces, catre terenurile vizate din zona.
De asemenea, lucrarile necesare realizarii obiectivului nu vor stanjeni circulatia
rutiera din zona, desi aceasta este foarte slaba pe terenurile vizate. Lucrarile
aferente realizarii excavatiilor si umpluturilor compactate vor determina cresterea
nivelului de zgomot din zona, lucru care nu va determina si afectarea gradului de
confort a populatiei.
9.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului
In perioada de exploatare a complexului zootehnic de porci nu vor exista surse de
poluare pentru niciunul dintre factorii de mediu, care vor fi analizati in cele ce
urmeaza. Impactul negativ asupra mediului, rezultat in faza de constructie a
obiectivului, se va diminua pana la a deveni nul. Utilajele comasate, in zona
lucrarii, vor fi retrase, vor incepe lucrarile de reamplasare a stratului vegetal din
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
173
zonele de unde acesta a fost decopertat, iar mediul va reveni catre starea initiala,
in lipsa elementelor perturbatoare.
9.3.2.1 Impactul produs asupra apelor
Complexul zootehnic de porci la ingrasat nu emite, atunci cand se respecta
tehnologia de lucru, substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza
freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati
asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ.
Se poate concluziona, ca in cazul unei exploatari normale nu vor exista surse
dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor
este extrem de redusa.
9.3.2.2 Impactul produs asupra aerului
Din procesul tehnologic de ingrasare a suinelor rezulta emanatii de gaze care pot
deranja olfactiv, in cazul in care nu sunt utilizati aditivii corespunzatori pentru
diminuarea acestei stari de disconfort. Pentru stoparea eventualelor degajari de
mirosuri provenite de la complexul zootehnic de porci, perimetral
amplasamentului fermei, se va constitui o perdea de arbori.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
174
9.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre
Situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor la o
distanta de 3, respectiv 12 km distanta fata de aria protejata: Coridorul Jiului,
definitata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.
1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania – nu implica si nici nu determina – direct sau
indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta zona.
Situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor la o
distanta de 8 km distanta fata de rezervatia naturala: Pajistea halofila Gighera,
Comuna Gighera, mentionata in Anexa I: zone naturale protejate de interes
national si monumente ale naturii, paragraful 2: rezervatii şi monumente ale
naturii, in judetul Dolj, la punctul 2.387, cu o suprafata de 4,00 ha, a Legii nr.
5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a III-a - zone protejate – nu implica si nici nu determina – direct sau
indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta zona.
Activitatile de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect
distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza
populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate
sau nu.
Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza
spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare
ale pasarilor.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
175
Activitatea fermei se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si
acvatice este nesemnificativ.
Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona necesara
agriculturii, prin lucrarile specifice agricole.
9.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se pot produce scurgeri de
material din bazinul de stocare a dejectiilor, in cantitati care pot atinge valori de
ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina afectarea grava a solului, pe
suprafete mari. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica
lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei solului in amplasament.
9.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor obiective
Functionarea complexului zootehnic nu va determina afectarea asezarilor umane
sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, acestea fiind indepartate de zona
aflata in atentie.
Avand in vedere ca distantele la care se afla amplasarea obiectivulului economic
fata de cele mai apropriate locuinte sunt de peste 1000 m (distantele fiind mai
mari decat distanta minima impusa – 500 m, conform Ordinului Ministrului
Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei) si ca in procesul de
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
176
ingrasare a suinelor nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se
considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.
9.4. Gospodarirea deseurilor
In urma activitatilor desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele tipuri de
deseuri:
� Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre
societati de salubritate, specializate; deseurile menajere solide se
colecteaza dif erentiat, in europubele GMT EN 840-1 de pana la
140 l pe platforma betonata, in functie de locul de proveninta si tipul
acestora, de unde se preiau de catre Regia de Salubritate conform cu
contractul de evacuare a deseurilor. Zona de depozitare a deseurilor este
prevazuta la o distanta de minim 5 metri de ferestrele obiectivelor invecinate.
Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind
evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase, deseurile menajere se incadreaza in
categoria 20 (produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03
01;
� Deseuri de hartie, plastic, metalice, provenite, in principal, de la ambalaje
diverse vor fi valorif icate prin societati de profil;
� Deseurile veterinare (Cadavrele) vor fi depozitate pe perioda sederii in
ferma intr-o camera prevazuta cu o lada frigorif ica. Pe baza de contract,
acestea vor fi preluate din ferma de catre o societate specializata, f ie vor fi
transportate la un incinerator autorizat aflat pe raza judetului Dolj.
Eliminarea acestui tip de deseu se supune prevederilor Legii nr.
73/23.03.2006, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
177
47/11.08.2005, privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine
animala;
Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata
de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.
Desi considerat deseu, materialul organic rezultat din dejectiile suinelor este, in
realitate, o materie prima secundara - rezultata din tehnologia de crestere a
suinelor -, utilizabila, cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd,
namolul de la porci, etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula,
pe terenurile agricole, deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru
culturi si in acelasi timp o protectie a solului impotriva degradarii.
Este importanta valoarea ridicata de fertilizare a gunoiului de grajd si a
dejectiilor pe unitatea de volum. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, atunci
pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul
ingrasamintelor minerale, care sunt mai putin accesibile din cauza preturilor
ridicate. Acest ingrasamant organic este ieftin si la indemana fiecarui producator
agricol si, in plus, poate fi completat cu ingrasaminte chimice pentru a realiza
necesarul optim de nutrienti pentru culturile agricole.
Gunoiul de grajd si dejectiile din ferma de porci au o valoare de fertilizare ridicata.
Daca acestea sunt bogate in nutrienti, pentru producatorii agricoli devine rentabila
stocarea si utilizarea lor in locul ingrasamintelor minerale (avand in vedere pretul
ridicat al acestora).
Acest ingrasamant organic, ieftin si la indemana fiecarui fermier, poate fi
completat cu ingrasaminte chimice pentru realizarea necesarului optim de nutrienti
pentru culturile agricole. Dejectiile de porc pot fi procesate si transformate in
substante concentrate care poate fi valorif icata prin comercializare ca
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
178
ingrasamant, rezolvandu-se astfel si problema deseurilor in excces.
Este recomandat sa se aplice o hranire rationala a porcilor, care sa diminueze
cantitatea de dejectii. De asemenea este necesare stabilirea unui echilibru intre
cantitatea de dejectii care urmeaza sa fie imprastiata si terenul disponibil.
Imprastierea dejectiilor pe sol se va face numai conform “BAT - Cele mai bune
tehnici disponibile”, pentru a nu perturba echilibrul ecologic al zonei.
Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face respectand prevederile
BAT, tinand cont de:
� tipul de sol;
� conditii climatice;
� precipitatii si sistem de irigatii;
� cartarea pedologica si agrochimica;
� rotatia culturilor.
Nu se vor aplica dejectii pe teren in urmatoarele situatii:
� pe terenurile in panta;
� in apropierea cursurilor de apa sau a lacurilor (se vor lasa benzi
nefertil izate cu latimea de 8-10 m);
� pe terenuri acoperite cu zapada, inghetate, inundate sau cu excces de
umiditate.
Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face dupa ce au parcurs o
perioada de fermentare si corectare a pH-ului de minim 6 luni, in fosa de colectare.
Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole sa va face tinandu-se cont de directia
vantului raportata la zonele de locuinte.
Conform "Codului bunelor practici agricole” se recomanda o perioada de stocare
de 5 luni (23-24 saptamani), atunci cand se evalueaza un risc de poluare in
perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
179
Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara
sisteme de drenaj, terenurilor in panta si a celor din vecinatatea cursurilor de apa.
In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27-28
saptamani).
Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii abundente. Se includ in
aceasta categorie terenurile agricole din zona bazinelor lacurilor, cu straturi
subtiri aluvionare, slab drenate sau acolo unde riscul poluarii apelor de suprafata
este major.
Bazinul de stocare a dejectiilor este vidanjabil, golirea facandu-se de doua ori
pe an, dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea terenurilor agricole,
conform conditiilor impuse de: Ordinul comun al Ministrului Mediului si
Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii
Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control,
decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile
si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati.
Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate
de la fermele de suine pe terenurile agricole.
Emisiile semnificative din activitatile din ferma de porci sunt atribuite cantitatii,
structurii si compozitiei balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului,
balegarul este cel mai important reziduu ce este administrat de ferma. Cantitatea
anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii care se produc variaza cu
categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare
aplicat, ca si de diferitele stadii de productie cu metabolismul lor tipic. Cu cat sunt
mai avansate stadiile de sacrif icare, cu atat sunt mai ridicate cantitatile de
dejectii.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
180
Dejectiile acumulate in bazinul de stocare ale lagunei vor fermenta,
schimbandu-si pH-ul initial, datorita continutului si a enzimelor adaugate,
precum si datorita faptului ca pe parcursul unui ciclu de ingrasare bazinul de
dejecti i nu va fi vidanjat. Dejecti ile rezultate devin astfel un bun
ingrasamant, ele fiind imprastiate pe terenurile aflate in folosinta S.C.
MADIUL 2009 S.R.L, restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala.
Gunoiul este un ingrasamant organic complet continand toate elementele
nutritive necesare dezvoltarii plantelor.
Dupa sacrif icarea animalelor si decontaminarea halei va incepe un nou
ciclu de ingrasare a porcilor. Bazinul de stocare a dejectiilor va fi vidanjat
de doua ori pe an dupa cel de-al doilea ciclu de ingrasare, timp in care
dejectiile stocate aici prin reactii biochimice, cat si prin adaugarea de enzime,
vor indeplini conditiile de calitate necesare pentru a fi imprastiate pe teren
agricol. Capacitatea bazinului de stocare poate acoperi colectarea dejectiilor
rezultate din doua cicluri de ingrasare.
Imprastierea acestora pe teren, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna,
cand terenul agricol nu va fi cultivat.
Conform Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
1182/22.11.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.
1270/30.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, revizuit in
noiembrie 2005 – la Anexa 8, Tabel 1: „Productia zilnica si anuala de elemente
nutritive, in dejectii de animale crescute in sistem intensiv” se gaseste specificat
ca: porcii la ingrasat cu o greutate medie de 68 kg, produc dejectii cu un continut
total zilnic de azot de 0,031 kg si anual de 11 kg.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
181
La aceeasi Anexa 8, din Tabel 2: “Incarcatura de animale per ha ce corespunde
unor doze anuale de azot de 210 kg/ha si 170 kg/ha” se consemneaza ca dejectiile
a 15,4 porcii la ingrasat, cu o greutate medie de 68 kg, pot acoperi un ha de teren
agricol pentru a nu depasi concentratia admisa, anuala, de 170 kg N/ha.
In Tabel 3: “Suprafata de teren in (ha) necesara pentru un animal crescut in
sistem intensiv sau gospodaresc” din Anexa 8 se precizeaza ca aceasta suprafata –
corespunzatoare unui porc la ingrasat, in greutate de 68 kg este de 0,0649 ha.
Tinand cont de afirmatiile de mai sus si de faptul ca complexul zootehnic are 2000
de capete suine, dejectiile rezultate pot f i distribuite pe un teren agricol cu o
suprafata de 130 ha.
Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui
scop, se vor preleva probe si executa determinari ale compozitiei chimice a
solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii
Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de
monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea
aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la
poluarea cu nitrati.
Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin
reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele
vulnerabile (la imprastierea balegarului) imprastierea pe teren este restrictionata
la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
182
Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi
ingrasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a
adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.
Daca se tine cont de sublinierea existenta - in Ordinul Ministrului Mediului si
Gospodaririi Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
nr. 1182/22.11.2005, privind aprobarea “Codului de bune practici agricole pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” – si anume ca
ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara
asternut de paie, evolueaza rapid (de exemplu: nitrif icarea gunoiului de porc are
loc in trei pana la cinci saptamani).
Amestecul biologic – ingrasamantul natural -, astfel pregatit este optim pentru a
fi introdus in sol, el neafectand – sub niciun aspect -, solul sau culturile agricole
care se vor cultiva pe aceste soluri.
Pentru protectia preventiva a intravilanului localitatii impotriva potentialelor
mirosuri si a emisii in atmosfera vor fi constituite perdele de salcami, pe 2 randuri
pe intreg perimetrul fermei.
9.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase
Nu este cazul.
Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de
terti autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta complexului zootehnic
de porci. Suplimentele alimentare-medicamentoase care sunt administrate “per
os” sunt introduse in amestecul de nutritie, ele prezentandu-se sub forma solida
pulverulenta si netoxice.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
183
9.6. Masuri de diminuare a impactului
In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu
apar efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in
conditiile dotarii corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline
riguroase a muncii.
Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de ingrasare a suinelor este
posibil sa apara si incidente, cu posibil impact asupra mediului, prin infestarea
solului si a subsolului cu deseuri lichide, care se pot produce datorita
urmatoarelor cauze:
� descarcarea intregii cantitati de solutie de balegar intr-o arie agricola
restransa:
� baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul
agricol, cel putin un sezon, aria de teren afectata;
� formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;
� necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de
imprastiere a balegarului pe terenurile agricole;
� existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta
defectiuni tehnice.
Impactul ecologic al unui accident de inundare a unei arii agricole cu dejectii
rezultate de la suine se manifesta prin deversarea in mediu ambiant a unor
cantitati importante de fluid.
Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma unei activitati
necontrolate conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
184
9.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra mediului
Pentru a preveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de
mediu este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii:
� pastrarea curateniei in perimetrul complexului zootehnic pentru
evitarea formarii - in timpul ploilor -, a solutiilor poluante, din
materiale imprastiate accidental;
� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de stocare a dejectiilor,
inainte de inceperea exploatarii, ca parte a procesului tehnologic;
� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii, la intervale
de 3-5 ani, ca parte a procesului tehnologic;
� transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu
ingrasaminte naturale sa fie executate de personal calif icat si
pregatit, in prealabil, pentru aceasta activitate;
� distributia materialului fertilizant, pe terenurile agricole se va
executa numai dupa ce s-a executat:
� analiza compozitiei solului din terenul care urmeaza a fi
fertilizat;
� stabilirea cantitatii de fertilizant care se va distribui pe
unitatea de teren;
� un prealabil instructaj al personalului participant la
activitatea de fertilizare;
� alegerea utilajelor adecvate modului de inglobare a
fertilizantului in sol.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
185
9.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
Existenta in zona a unui complex zootehnic de porci la ingrasat nu va conduce la
modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale, dar va atrage
forta de munca in zona.
Complexul zootehnic de porci, bine administrat, prin amplasamentul lui, nu
afecteaza in niciun fel asezarile umane.
Comuna Macesu de Jos nu va fi afectata, in nicio directie, de existenta si
functionarea crescatoriei de suine proiectate.
Avand in vedere ca distantele la care se afla amplasarea obiectivulului economic
fata de cele mai apropriate locuinte sunt de peste 1000 m (distantele fiind mai
mari decat distanta minima impusa – 500 m, conform Ordinului Ministrului
Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei) si ca in procesul de
ingrasare a suinelor nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se
considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.
Desfasurarea normala a procesului de ingrasare a suinelor nu conduce la
poluarea semnificativa a mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra
asezarilor umane sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a
starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
186
10. Concluzii si recomandari
10.1 Concluzii
1. Factor de mediu: apa
In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de
protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui
factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.
2.Factor de mediu: aerul
In conditiile utilizarii si administrarii corecte a aditivilor specifici tehnologiei de
manipulare a dejectiilor colectate in bazinele lagunei, aplicate, ulterior, pe
terenuri agricole, se pastreaza starea de calitate a aerului, la cote bune.
3. Factori de mediu: solul si subsolul
Activitatea complexului zootehnic, de ingrasare a suinelor, potential, poate
produce un impact major asupra solului si subsolului, prin poluarea acestora, cu
diverse fluide – dejectiile -, daca nu se iau masurile de protectie necesare, si prin
executarea necorespunzatoare a lucrarilor de dispersie a ingrasamantului natural,
obtinut in bazinul de stocare a dejectiilor, pe suprafetele agricole destinate acestui
tip de imbunatatire.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
187
Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi prelucrat,
natural, in bazinul de stocare a dejectiilor, dupa care va fi imprastiat cu utilaje
specializate, pe terenurile aflate in folosinta S.C. MADIUL 2009 S.R.L,
restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala.
Se vor executa foraje de observare si monitorizare: unul in amonte de crescatorie
si doua in aval, situate pe directia de curgere a apei subterane.
In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului este minim.
4. Factori de mediu: flora si fauna
Activitatea fermei pentru ingrasarea suinelor se va desfasura numai in incinta
amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta
acesteia, asupra ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.
Situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor la o
distanta de 3, respectiv 12 km distanta fata de aria protejata: Coridorul Jiului,
definitata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.
1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania – nu implica si nici nu determina – direct sau
indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta zona.
Situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor la o
distanta de 8 km distanta fata de rezervatia naturala: Pajistea halofila Gighera,
Comuna Gighera, mentionata in Anexa I: zone naturale protejate de interes
national si monumente ale naturii, paragraful 2: rezervatii şi monumente ale
naturii, in judetul Dolj, la punctul 2.387, cu o suprafata de 4,00 ha, a Legii nr.
5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
188
Sectiunea a III-a - zone protejate – nu implica si nici nu determina – direct sau
indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta zona.
Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a suinelor
nu au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu
altereaza populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate
protejate sau nu.
Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza
spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare
ale pasarilor.
Activitatea de crestere si ingrasare a suinelor se va desfasura numai in incinta
amplasamentului autorizat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta
acesteia, asupra biodiversitatii zonei, sa fie nesemnificativa.
� Se subliniaza faptul ca amplasamentul destinat exploatarii investitiei nu se
afla in interiorul zonei definite – in termenii Ordinului Ministrului
Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007 – ca arie naturala
protejata si nici in interiorul zonei definite in termenii Legii nr.
5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national - Sectiunea a III-a - zone protejate, ci se situeaza intr-o zona
agricola care se exploateaza in vederea obtinerii de culturi vegetale, de
mai multe decenii;
� Pe intreg amplasamentul destinat exploatarii investitiei nu au fost
identificate nici una din speciile de plante sau animale cuprinse in listele
specifice sitului “Coridorul Jiului”, din Natura 2000;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
189
� Exploatarea investitiei – potential -, nu poate determina modificari ale
compozitiilor de specii sau ale resurselor speciilor de plante/animale
cu/fara importanta economica;
� Exploatarea investitiei nu va avea impact asupra florei acvatice si nici a
faunei acvatice, deoarece amplasamentul acesteia se afla la cativa km
distanta fata de zona umeda, deci nu va impiedica nici miscarea libera a
exemplarelor faunei acvatice;
� Amenajarile - prevazute a fi realizate pentru dezvoltarea activitatii de
crestere si ingrasare a suinelor - nu influenteaza dinamica dezvoltarii si
migrarii speciilor de pesti;
� Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor;
� Pe parcursul executarii si exploatarii investitiei se va avea in vedere
respectarea tuturor conditiilor impuse prin Ordonanta de Urgenta a
Guvernului Romaniei nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;
� Executarea si exploatarea investitiei se va desfasura strict in perimetrul
aprobat. Se interzice executarea de drumuri noi prin teritoriul ariei
protejate;
� Se interzice defrisarea vegetatiei spontane de pe suprafetele invecinate
amplasamentului aprobat pentru toate activitatile specifice, care se vor
desfasura strict in perimetrul aprobat.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
190
5. Sanatatea populatiei
Avand in vedere ca distantele la care se afla amplasarea obiectivulului economic
fata de cele mai apropriate locuinte sunt de 1000 m (distantele fiind mai mari
decat distanta minima impusa – 500 m, conform Ordinului Ministrului Sanatatii
nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor
privind mediul de viata al populatiei) si ca in procesul de ingrasare a suinelor nu
se folosesc substante radioactive sau microbiene, se considera ca securitatea
asezarilor umane, nu este afectata.
Pentru protectia intravilanului localitatii impotriva mirosurilor si a emisiilor in
atmosfera vor fi construite perdele de salcami intre ferma si aceasta.
10.2 Recomandari
Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei
factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de
colective, in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii
normelor de protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se
indice modul de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se
evita poluarea accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie
ecologica trebuie sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a
muncii sau chiar concomitent cu acestea.
A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a
trece la masuri ameliorative sau de remediere ulterioara.
Intreaga suprafata de sol accitental afectata, poate reintra in circuitul agricol si
prin tratare specifica „in situ”, cu microorganisme specializate.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
191
Pe intreaga perioada de tratament – 6 pana la 12 luni -, vor fi prelevate probe de
sol de la adancimi diferite, pana la adancimea maxima afectata, la intervale de 2
luni, pentru monitorizarea evolutiei procesului de ecologizare a solului afectat.
Se fac urmatoarele recomandari pentru constructor:
� respectarea stricta a tehnologiei de executie si a proiectului;
� respectarea stricta a calitatii executiei si a proiectului;
� folosirea de utilaje performante, care nu produc pierderi de substante
poluante in timpul functionarii si care nu genereaza zgomot, peste limitele
admise.
11. MATERIAL BIBLIOGRAFIC UTILIZAT
1. STAS 6054/1977, Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.
Zonarea teritoriului Romaniei;
2. STAS 1243/1988, Teren fundare. Clasificarea si identif icarea pamanturilor;
3. STAS 1478/1990, Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale -
Prescriptii fundamentale de proiectare;
4. Directiva Consiliului 91/630/CEE, care stabileste standarde minime
pentru protectia porcinelor, publicata in Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 340/11.12.1991;
5. STAS 11100-1/1993,zonarea seismica a Romaniei;
6. Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr.
462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind
protectia atmosferica si Normelor metodologice privind
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse
stationare;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
192
7. Legea apelor nr. 107/25.09.1996, modificata si completata de Legea nr.
310/28.06.2004;
8. Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea
Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata
al populatiei;
9. Protocolul de la Gotheborg din 1999, referitor la reducerea acidifierii,
eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic;
10. Legea nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate;
11. Legea nr. 458/28.06.2002, privind calitatea apei potabile, modificata
prin Legea nr. 311/28.06.2004;
12. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/26.09.2002,
privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
13. Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC). Documentul de
referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea
intensiva a pasarilor si porcilor, Ministerul Apelor si Protectiei
Mediului, editia iulie 2003;
14. Regulamentul Consiliului 806/2003/CE, publicat in Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 122/16.05.2003;
15. Legea nr. 271/2003, pentru ratif icarea protocoalelor conventiei asupra
poluarii atmosferice;
16. Codul de Proiectare NP 082-2004, Bazele proiectarii si actiunii asupra
constructiilor;
17. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
193
18. Codul de Proiectare CR 1-1-3/2005, cu privire la evaluarea actiunii
zapezii asupra constructiilor;
19. Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale nr 197/07.04.2005, pentru aprobarea
organizarii Sistemului national de monitoring integrat al
solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea
aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in
zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati
si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului
national de monitoring integrat al solului, de supraveghere,
control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti
proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;
20. Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea
organizarii Sistemului national de monitoring integrat al
solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea
aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in
zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;
21. Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
296/11.04.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale nr 216/13.04.2005, privind aprobarea
Programului-cadru de actiune tehnic pentru elaborarea
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
194
programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu
nitrati din surse agricole;
22. Hotararea GuvernuluiRomaniei nr. 351/21.04.2005, privind aprobarea
Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si
pierderilor de substante prioritar periculoase;
23. Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind reglementari
de neutralizare a deseurilor de origine animala;
24. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005, pentru aprobarea
Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica;
25. Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si a Ministrului
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.
1182/22.11.2005, privind aprobarea “Codului de bune practici
agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati
din surse agricole”;
26. SR 1343-1/2006, Alimentari cu apa. Determinarea cantitatii de apa
potabila pentru localitati;
27. SR 1846-1/2006 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de
canalizare. Prescriptii de proiectare;
28. Legea nr. 73/23.03.2006, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului
Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind reglementari de
neutralizare a deseurilor de origine animala;
29. Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
1182/22.11.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor
si Dezvoltarii Rurale nr 1270/30.11.2005, privind aprobarea
Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole – Revizuit in
luna noiembrie 2005;
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
195
30. Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru
cladiri, indicativ P 100-1/2006;
31. Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor nr. 202/25.08.2006, pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime
pentru protectia porcinelor;
32. Ordinul Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1234/14.11.2006,
privind aprobarea Codului de bune practici in ferma;
33. Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.
1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala
protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania;
34. Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului Administratiei si
Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si
Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului nr.
135/10.02.2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a
evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si
private;
35. Technology solvs odour problems in swine operation, Pig Pogress net.,
nr 325/13.04.2010;
36. Site-ul oficial al Agentiei Nationale de Protectie a Mediului, Ce
reprezinta BAT, aprilie 2010.
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unui complex zootehnic de porci la ingrasat, in comuna Macesu de Jos, judetul Dolj
.
Decembrie 2010 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 184/03.12.2010; Cod: EE-422-E/2010
196
12. ANEXE
a) CERTIFICAT DE ATESTARE
� R-EIM-07-62/2008;
� Situatia solicitarilor depuse la RN al elaboratorilor de studii pentru
protectia mediului, din 10.01.2011
b) ACTE, PLANURI SI PLANSE
� Certif icat de inregistrare seria B nr. 2133376 – CUI 26144832,
J16/1353/26.10.2009;
� Certif icat constatator/19.11.2010;
� Plan de situatie;
� Plan pavilion C01 (pavilion administratie si f iltru personal, scara
1:1000;
� Plan de situatie – retele si utilitati;
� Plan C04 – remiza utilaje;
� Plan situatie – retele pentru utilitati si plan amplasamente pavilioane;
� Plan RO SCI 0045 Coridorul Jiului (pagina II).
top related