propunere de dezvoltare a carierei universitare€¦ · 2. corelați produsul fotoprotector cu...

PRODUSELE FOTOPROTECTOARE

mijloace eficiente în prevenirea fotodermatozelor

Prof. Univ. Dr. Lăcrămioara OCHIUZ

Coordonator Disciplina de Tehnologie Farmaceutică

Dermofarmacie și Cosmetologie

Facultatea de Farmacie

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”

Curs autorizat de Colegiul Farmaciștilor din România

prin adresa 175/31.07.2020 cu 16 credite EFC

1. INTRODUCERE

2. TIPURILE DE PIELE ȘI PROTECȚIA SOLARĂ

3. DEFINIREA CONCEPTULUI DE FOTOPROTECȚIE

4. EFECTELE RADIAȚIILOR SOLARE ASUPRA PIELII

5. FOTODERMATOZE

6. PRODUSE FOTOPROTECTOARE

7. CONCLUZII

CUPRINS

INTRODUCERE

1. Fotoprotecția - problemă de sănătate publică

2. Fotoprotecția – ansamblu de măsuri

3. Produse fotoprotectoare – evoluție dinamică

Introducere

TIPURI DE PIELE ȘI PROTECȚIA SOLARĂ

• Îmbătrânirea pielii este un proces cumulativ

• Consecința scăderilor programate genetic reduce capacitatea funcțională

• Pierderea capacității de a corecta deteriorarea

Tipuri de piele și protecția solară

7

Tipuri de piele și protecția solară

Tip de

piele

Caracteristicile

individului (ten) Păr Fotopigmentare

Sensibilitate

la soare Protecţie

1

piele alb-lăptoasă roşcat sau blond niciodată extrem de

sensibil totală

2

piele deschisă la culoare blond la şaten deschis foarte puţin sensibil

înaltă

3

piele deschisă, fără pete blond închis uşoară, gradat

moderată

intermediară

medie

4 piele mată brun spre negru foarte uşoară destul de

rezistent medie

5

piele închisă păr negru foarte puternică foarte rezistent

medie

6

piele neagră păr negru pigmentare adâncă

(neagră)

foarte rezistent

minimă

1. Fiecare tip de piele are nevoie de protecție solară

2. Prevenția îmbătrânirii și a ridurilor

3. Prevenția cancerului de piele

4. Prevenția hiperpigmentării și petelor

Tipuri de piele și protecția solară

DEFINIREA CONCEPTULUI DE FOTOPROTECȚIE

• ansamblu de măsuri menite să:

reducă expunerea la soare

să împiedice dezvoltarea de leziuni actinice acute și cronice.

indicată pentru reducerea leziunilor pielii induse de radiații ultraviolete (UV) și a cancerelor cutanate

include protecție solară, îmbrăcăminte, pălării, machiaj, ochelari de soare etc.

Fotoprotecția

• implementarea acțiunilor cu patru grupuri țintă:

1. copii și adolescenți,

2. adulți,

3. muncitori în spațiul liber (grădinari, constructori etc.)

4. ”publicitate” de conștientizare în mass-media

Educație în fotoprotecție

1. copii și adolescenți

• activitățile educaționale au un rol important

• acest subiect ar trebui inclus în curriculum

• abordarea trebuie să fie adecvată vârstei

Educație în fotoprotecție

2. Adulți

• studiile arată că, în special pentru adulții tineri, abordarea pare a fi cea mai eficientă atunci când accentuează efectele luminii solare asupra îmbătrânirii pielii și asupra aspectului individual

Educație în fotoprotecție

3. muncitori în spațiul exterior

(grădinari, constructori etc.)

• studiile indică o incidență mai mare a leziunilor precanceroase și a cancerului cutanat nonmelanom din acest grup

• implementarea programelor de fotoprotecție este o contribuție importantă a angajatorilor lor

Educație în fotoprotecție

4. ”publicitate” de conștientizare în mass-media

Educație în fotoprotecție

• informarea populației asupra riscurilor

• mesaje simple țintite asupra utilizării corecte a produselor fotoprotectoare

• adresabilitate către toate categoriile de vârstă

EFECTELE RADIAȚIILOR SOLARE ASUPRA PIELII

• lumina soarelui care ajunge la suprafața pământului conține:

Raze vizibile

Raze ultraviolete

Raze infraroșii

• razele UV (în special cele cu lungimea undei sub 320 nm) sunt responsabile pentru majoritatea efectelor terapeutice, precum și nocive pe care le atribuim luminii solare

Soarele – ”bombă” termonucleară

• Spectrul UV (descoperit de J.W. Ritter - 1801) este divizat în trei părți:

Energie foarte mare (UVC)

Energie ridicată (UVB)

Energie scăzută (UVA)

Soarele – ”bombă” termonucleară

Contactul radiațiilor solare cu pielea

• Radiația cu energie foarte mare (UV C)

este în prezent blocată de stratul de

ozon.

• Radiația cu energie ridicată (UV B)

produce leziuni imediate

• Radiația cu energie scăzută (UV A)

poate pătrunde mai adânc în piele, ceea

ce duce la deteriorarea pe termen lung

Tipul

radiației

Caracteristici Efectul asupra pielii Vizibilă

ochiului

UV C ~200-290 nm (unde scurte UV) Leziuni ADN NU

UV B ~290-320 nm (unde medii UV) Arsuri solare,

Leziuni ADN,

Cancer

NU

UV A ~320-400 nm (unde lungi UV) Bronzare

Îmbătrânire

Leziuni ADN

Cancer de

piele

NU

Vis ~400-800 nm

Nu se cunosc

astăzi

DA

IR ~800-120,000 nm

Senzație de

căldură

NU

Creșterea lungimii de undă

Contactul radiațiilor solare cu pielea

Țesut cutanar tânăr

• epiderm organizat sănătos

• matrice dermică normală

→ până la 80% din procesele de îmbătrânire ale tegumentului sunt cauzate de fotoîmbătrânire

Histologia îmbătrânirii și a fotoîmbătrânirii

Îmbătrânire intrinsecă •epiderm dezorganizat

•colagen: neregulat, dezorganizat,

scăderea sintezei

• pierderea elasticității, scăderea

fermității

•piele fragilă

Fotoîmbătrânire •Fibre de elastină: în număr crescut, dar

amorf, mult îngroșate (elastoză solară)

•Matrice dermică: creșterea GAG, dar

dezorganizat

•Pierderea elasticității

•Hiperpigmentare

•Scăderea imunității

Tânăr vs. Bătrân. Colagen & Fibroblaști Histologia îmbătrânirii și a fotoîmbătrânirii

Îmbătrânire intrinsecă vs. extrinsecă Aspectul pielii vs. funcție

Îmbătrânire intrinescă

• impact mai mic asupra aspectului

• impact mai mare asupra funcției celulare, adică determină disfuncție

”Fotoîmbătrânire” extrinsecă

• impact mai mare asupra aspectului

• accelerează pierderea funcției imunitare

• carcinogeneza

FOTODERMATOZE

• 20 de minute de expunere la soare sunt suficiente pentru a genera modificări la nivelul pielii

• arsurile solare și expunerea excesivă favorizează apariția ridurilor

• primul factor de risc pentru toate tipurile de cancer de piele este EXPUNEREA LA SOARE

Semne clinice ale expunerii la radiațiile UV

• manifestare clinică a proceselor inflamatorii și vasodilatație

• afectare celulară

• intensificarea proceselor oxidative

Semne clinice ale expunerii la radiațiile UV Arsuri solare

UVA vs UVB

• UV B 295nm este de 1250 ori mai eritemogenic

(arsuri solare) decât UV A 365nm

• mai mulți fotoni UV A ajung la nivelul

atomsferei terestre (10 – 100x) decât UV B

10

1

0.1

0.01

0.001

0.0001

0.00001

280 320 360 400

Lungime de undă (nm)

Sen

sib

ilit

ate

Carcinom scuamos

Eritem

Elastoză

UVB UVA

UV B determină cele mai multe leziuni solare (80:20)

• Asimetria leziunii

• Bordura neregulată

• Culoarea neomogenă

• Diametrul peste 6 mm

• Evoluția ”aluniței” spre o leziunii cu risc

Semne clinice ale expunerii la radiațiile UV Melanom cutanat

• Modificări de textură

• Tegumente uscate, pori măriți, riduri (adânci și mari)

• Schimbări de pigment (închis/deschis), pete solare, melasma, elastoză, atrofie, comedoane, milia

• Modificări vasculare

• Teleengiectazii, pete roșii, rozacee, purpură

• Modificări degenerative

• Benigne – keratoză seboreică,

• Precanceroase – keratoză actinică

• Canceroase – melanom, carcinom bazal, carcinom scuamos

Semne clinice ale expunerii la radiațiile UV

Riduri Elastoză Telengiectazii

Purpura Comedoane Milia

• Strat cornos îngroșat

• Epiderm atrofic subțire cu atipie celulară

• Dispersie neregulată a melaninei

• Pierderea glucozaminoglicanilor și a colagenului dermatic

• Diminuarea vascularizației dermale normale

• Elastoză (fibre elastice anormale în derm)

Modificări cutanate

PRODUSE FOTOPROTECTOARE

Definiție

• loțiune, spray, gel sau alt produs care absoarbe sau reflectă radiațiile ultraviolete ale soarelui (UV) și protejează pielea

Caracteristicile optime ale produselor fotoprotectoare

• absorb lumina ideal în intervalul 280 – 320 nm.

• rezistente la apă

• stabil la căldură, lumină și transpirație

• de preferat, fără parfum

• non-toxice, non-iritante, nesensibilizante

• capabil să păstreze proprietatea de protecție solară timp de câteva ore

• stabil în condiții de utilizare

• fără să păteze

• fără absorbție rapidă

• neutre

Clasificarea filtrelor solare

• Filtre fizice

• Formulări opace care conțin:

• dioxid de titan

• talc, caolin

• oxid de zinc

• ictiol

• Mecanism: blochează, absorb parțial și apoi împrăștie/reflectă radiațiile UV datorită dimensiunilor mari ale particulelor

• Filtre chimice

• Formulări care conțin unul sau mai multe:

• PABA și esteri PABA

• benzofenonă

• cinamați

• salicilați

• digaloiil trioleat

• derivați antranilici

• Mecanism: absorb radiațiile UV

Clasificarea filtrelor solare

• Fotoprotecție completă prin combinarea a cel puțin măcar 2 tipuri de filtre

Clasificarea filtrelor solare

Principiile eficacității fotoprotecției

I. Un strat protector aplicat pe piele împiedică razele UV să ajungă la piele fie prin absorbție, fie prin reflectarea lor

⟹ Oxidul de zinc și dioxidul de titan au această proprietate

⟹ Preparatele care reflectă razele UV sunt foarte eficiente și utilizate pe scară largă

II. încorporează substanțe care filtrează razele soarelui prin absorbția razelor UV medii (280 nm-320 nm), dar care permit trecerea razelor cu lungimi de undă mai mari

toate preparatele moderne se bazează pe acest principiu și conțin astfel de substanțe

se recomandă utilizarea produselor care să conțină ambele tipuri de filtre sau un produs cu minim 10% oxid de zinc

Principiile eficacității fotoprotecției

III. Substanțele biologice pot fi utilizate în mod eficient pentru a preveni simptomele inflamației fără reducerea bronzării

- Lumina soarelui eliberează histamină în țesuturi

Principiile eficacității fotoprotecției

IV. Se pot aplica substanțe care provoacă sau accelerează bronzarea pielii

⟹ Dioxiacetona determină bronzarea prin formarea unui complex maroniu cu cheratina epidermului

⟹ 8-metoxipsoralenul: se administrează 10-20 mg intern cu 2 ore înainte de expunerea la soare, accelerează bronzarea și evită arsurile solare

Principiile eficacității fotoprotecției

Agenți fotoprotectori

• PABA (Para-amino benzoic acid)

• foarte eficient în gama UV B (200-320 nm).

• cel mai eficient în conc. de 5% în 70% etanol.

• beneficiu maxim atunci când este aplicat cu 60 de minute înainte de expunere (pentru a asigura penetrarea și legarea la stratul cornos).

‼ dezvoltă dermatită de contact

• nu pătează hainele

• Esteri PABA (Padimate A, Glyceryl PABA)

• Eficienți în gama UV B (280-320 nm)

• cel mai eficient în concentrații 2,5-8% în 65% alcool

• Aplicații și efecte adverse similare cu PABA

Agenți fotoprotectori

• Benzenofenone (oxibenzona, dioxibenzona, sulisobensona)

• diferențe mici în eficiență comparativ cu PABA

• absoarb în spectrul 250-400 nm

• combinate cu esterii PABA sau PABA îmbunătățește penetrarea și este superior oricărui agent utilizat singur (acoperire cu lungimea de undă de 200-400 nm)

• benefice în prevenirea reacțiilor de fotosensibilizare

• foarte rar reacții de tip – dermatită de contact

Agenți fotoprotectori

• Cinamați și Salicilați

• eficiență minimă, absoarb în spectrul UV B.

• în general, folosiți în combinație cu unul dintre agenții prezentați anterior

Agenți fotoprotectori

• Derivați antranilici

• eficiență minimă, absoarb în spectrul UV A 250-322 nm

• de obicei, se asociază cu un agent UV B pentru a lărgi spectrul

Agenți fotoprotectori

Riscuri

• expunere

• absorbție

• toxicitate intrinsecă

• Nanoparticule TiO2 sau ZnO

• sunt materiale incolore și insolubile

• sunt non-toxice

• Zn = esențial (ADN polimeraze, ADN stabilitate)

Salicylic acid (0.5

nm)

ZnO nanoparticles (20-50

nm)

Water

(0.3 nm)

50nm50nm

100 m 10-1 m 10-2 m 10-3 m 10-4 m 10-5 m 10-6 m 10-7 m 10-8 m 10-9 m 10-10 m

(1 m) (1 mm) (1 µm) (1 nm) (100 nm) (0.1 nm) (10 nm)

Hair (80 m) RBC (7 m)

Penetrate

skin

Apparent cut off

MW=500

0.9 nm

Rhinovirus (25 nm)

Agenți fotoprotectori (Nanoparticule TiO2, ZnO)

Stabilitatea agenților fotoprotectori

• cele mai avansate filtre chimice sunt fotostabile ⟹ nu se degradează ușor în prezența radiațiilor

• asigură dublă protecție (UVB & UVA)

• filtrele minerale sunt fotostabile – în concentrații potrivite și în combinația TiO2 + ZnO

Risc de iritație

• filtrele vechi - risc de iritație crescut

• parfumul/uleiurile esențiale sau conservanții

• dioxidul de titan (produse cu filtre minerale) – potențial alergen – puseu de acnee

Factorul de protecție solară - SPF

• Sun Protection Factor = Factor de protecție solară

• SPF se aplică razelor UV B, responsabile de arsurile solare

• în prezent, nu există un sistem SPF aprobat care să măsoare razele UV A

• SPF indică timpul necesar ca razele UVB să înroșească pielea atunci când este utilizat un produs fotoprotector, în comparație cu intervalul de timp necesar înroșirii pielii fără protecție solară

Factorul de protecție solară - SPF

• Valoare SPF = DEM (PP)/DEM (PN)

• DEM (PP): doza eritemică minimă pentru pielea protejată

• DEM (PN): doza eritemică minimă pentru pielea neprotejată

• protecție eficientă: SPF de 15 sau mai mult, plus o combinație dintre următoarele ingrediente de screening UV A: avobenzonă, oxibenzonă, dioxid de titan și oxid de zinc.

• se recomandă aplicarea a cel puțin 15 g de produs fotoprotector pe întraga suprafață corporală 30 de minute înainte de a ieși afară.

• se aplică la fiecare 2 ore sau imediat după înot sau transpirație excesivă.

Factorul de protecție solară - SPF

CONCLUZII

CONCLUZII

1. folosirea produselor solorare nu este dependentă de vârstă

2. corelați produsul fotoprotector cu tipul de ten

3. recomandați produse solare care conțin filtre organice și anorganice

4. protejați-vă cu o pălărie, tricou și ochelari de soare

5. semnalați riscul expunerii directe la soare în intervalul 11.00 am și 3.00 pm

6. comunicați riscurile imediate și viitoare la care se expun persoanele care nu foloses produse fotoprotectoare

Bibliografie - selectivă Stoebner-Delbarre A, et al. Prevention of skin cancer programs: analysis of the impact of

randomized trials. Ann Dermatol Venereol. 2005;132(8–9 Pt 1):641–7

Hillhouse J, et al. A randomized controlled trial of an appearance-focused intervention to

prevent skin cancer. Cancer. 2008;113(11):3257–66

Fartasch M, et al. The relationship between occupational sun exposure and non-

melanoma skin cancer: clinical basics, epidemiology, occupational disease evaluation,

and prevention. Dtsch Arztebl Int. 2012;109(43): 715–20

Reeder AI, Gray A, Mccool JP. Occupational sun protection: workplace culture,

equipment provision and outdoor workers’ characteristics. J Occup Health. 2013;55

(2):84–97

Succes !!!