proiectarea structurilor curs 13

CURS 13 1

Proiectarea radierelor de beton armat

Dr.ing. Marius MOSOARCA An universitar 2013-2014

CURS 13 2

Alcătuire generală şi domenii de aplicare

Fundaţia tip radier general reprezintă tipul de fundaţie directă, realizată ca un planşeu întors şi care asigură o suprafaţă maximă de rezemare pe teren a construcţiei.

Fundaţiile tip radier se utilizează, de regulă, în următoarele situaţii: - terenuri cu rezistenţă scăzută care impun suprafeţe mari ale tălpii

fundaţiilor; - terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasări diferenţiale; - prezenţa apei subterane impune realizarea unei cuve etanşe; - elementele verticale (stâlpi, pereţi) sunt dispuse la distanţe mici

care fac dificilă realizarea (execuţia) fundaţiilor izolate sau continue; - radierul împreună cu elementele verticale structurale ale

substructurii trebuie să realizeze o cutie rigidă şi rezistentă; - construcţii cu înălţime mare care transmit încărcări importante la

teren.

CURS 13 3

Radierul general se poate realiza în următoarele soluţii constructive:

a) radier general tip dală groasă, în care elementele verticale (stâlpi sau pereţi structurali) sunt rezemate direct pe acesta:

- radier cu grosime constantă (fig. 1); hr ≥ 1/8 lmax

- radier cu grosime variabilă (fig. 2); soluţia poate fi adoptată în cazul

unei construcţii cu pereţi structurali din beton armat care transferă eforturi secţionale importante într-o zonă centrală a acestuia

CURS 13 4

CURS 13 5

b) radier general tip planşeu ciupercă ;

CURS 13 6

Radier tip placă şi grinzi

(drepte sau întoarse)

dispuse pe una sau două direcţii

hgr/lmax=1/3÷1/6; hr/lmax=(1/15÷1/20)

CURS 13 7

d) radier tip placă cu vute

CURS 13 8

Radier casetat alcătuit din două planşee solidarizate între ele prin intermediul unor grinzi dispuse

pe două direcţii

CURS 13 9

• Armarea radierelor se realizează cu reţele orizontale de armătură, dispuse pe feţele plăcii pentru preluarea momentelor pozitive şi negative.

• Este necesară şi o armare pe zona centrală a plăcii

pentru fenomenele de contracţie. • În varianta în care nu se prevăd armături înclinate, se

face verificarea la forţă tăietoare a secţiunii de beton simplu cu relaţia:

Q≤0.7bhrRt • Este posibil ca în zona lifturilor, înălţimea radierului să se

reducă, micşorându-se capacitatea betonului simplu la forţă tăietoare.

CURS 13 10

Calculul radierelor În calculul radierelor trebuie luaţi în considerare urmatorii factori: • rigiditatea şi geometria radierului; • mărimea şi distribuţia încărcărilor; • caracteristicile de deformabilitate şi de rezistenţă ale terenului; • etapele de execuţie; Calculul urmăreşte: • determinarea presiunilor de contact; • calculul deformaţiilor; • momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare; În calcule, radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil.

CURS 13 11

CURS 13 12

Metoda împărţirii radierului în fâşii de calcul

• Atunci când încărcările din stâlpi şi distanţele dintre stâlpi nu diferă

între ele cu mai mult de 20%, radierul poate fi împărţit în fâşii de calcul independente.

• Fiecare fâşie de calcul este încărcată de forţele corespunzătoare

stâlpilor ce reazemă pe fâşia respectivă. • Se determină diagrama presiunilor de contact, admiţându-se o lege

de variaţie liniară de tip Navier.

• Deşi poziţia rezultantei încărcărilor din stâlpi nu coincide cu poziţia centrului de greutate al rezultantei presiunilor de contact, valorile obţinute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare în secţiunile semnificative pot fi folosite pentru armarea radierului;

CURS 13 13

CURS 13 14

CURS 13 15

CURS 13 16

CURS 13 17

CURS 13 18

CURS 13 19

CURS 13 20

CURS 13 21

CURS 13 22

CURS 13 23

CURS 13 24

CURS 13 25