proiect it
Post on 16-Jan-2016
37 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
1. Sco
Lu
semnalelorprograme pDe asemenMATLAB,digitale.
2. No
2.1. Se
Un
eșantioane
notată ca x
De
corespunză..., 3,n
SemO secvență
N1
2N N
opul lucrări
crarea are car din timp cprin care se anea, se reali, dar cu acc
oțiuni teoret
emnale digit
n semnal în ti
e. Valoarea u
x n , argume
exemplu, o
ătoare mom2, 1,0,1, 2
mnalul în timă cu lungime f
1N n și N2 sunt
1 1N .
L
ii
a scop însușicontinuu în aplică operațizează o scuent pe funcț
ice
tale
imp discret e
unui eșantio
entul n fiind
secvență de
mentelor disc2,3, 4,5,... ,
mp discret pofinită este de
2N , unde
numere între
1
Lucrarea nr.
irea, prin apltimp discretții elementarurtă recapituțiile de repre
este reprezen
on al unui se
un număr în
e date are va
crete de timașa cum se p
oate fi o secvefinită doar p
1 2,N N sunt
egi finite. În
. 1
licații, a mot. În cadrul re asupra semulare despre ezentare și p
ntat ca o secv
emnal în tim
ntreg în interv
lorile ...,0,
mp (momenprezintă în fig
vență cu lunpentru un intt numere într
n acest caz,
dului de replucrării se
mnalelor în timediul de
prelucrare a
vență de num
mp discret, valul ,
,1, 2,3,2,1,0
ntelor de egura de mai j
ngime finită sterval finit deregi finite
secvența ar
rezentare al vor realiza
imp discret. programare semnalelor
mere, numite
x n este
.
0, 1, 2,...
eșantionare) jos:
sau infinită. e timp:
re lungimea
O s
Ex
Sec
- Sec
Sec
Un
Dirac:
x n
- Sec
Rep
secvență x n
x n x n
emplu de sec
cvențe eleme
cvența impul
cvența 3 n
n semnal oar
ii
a n
cvența treapt
prezentarea s
n este perio
kN , unde
cvență period
entare:
ls unitate – s
n
2n se repr
recare x n
...n i
tă unitate – s
u n
secvenței tre
2
odică cu peri
e N întreg po
dică:
e notează cu
1,
0,
pentru
pentru
rezintă astfel
poate fi re
0a n a
se notează cu
1,
0,
pentru
pentru
eaptă unitate:
oada N dacă
zitiv, iar k în
u n și est
0
0
u n
u n
l:
eprezentat c
1 1a n
u u n și est
0
0
u n
u n
:
îndeplinește
ntreg oarecar
te definită ca
cu ajutorul i
2 2a n
te definită ca
e relația:
re
a:
impulsurilor
2 ...
a:
Se
- Sec
unde A și α
Sec
Sec
reprezentat
- Sec
A sfaza inițială Fre
poate scrie c
cvența expon
α sunt numer
cvența reală
cvența pur
tă prin:
cvența sinuso
x n
se numește aă. ecvența unui
că 0i
u n
nențială – est
x
e reale și com0 0je și
0ne se repre
r imaginară
oidală reală
cosn A amplitudine,
semnal perio
3
0
1 n i
te definită ca
nx n A mplexe care
A A e ,
ezintă astfel:
ă 0 cj ne
cu amplitud
0n , und
, ω0 este fre
odic este:
00 2
f
n n
a: n ,
pot fi exprim
cu 0 0, re
:
0cos n j
dine constant
de 0, ,A ecvența ungh
1n n
mate prin rela
eale
0sinj n
tă – este de fo
reale
hiulară, iar ϕ
2 ... .
ațiile:
poate fi
forma:
ϕ reprezintă
Sec
secvențe pe
Ceperioada se
Sum
lungime N,
Pro
de lungime
Înm
rezultat sec
Inv
o secvență
Înt
pozitiv M,
Da
timp a secv
O s
de lungime
dată de rela
Ex
5,x n
cvența expon
eriodice dacă
0 2N k ,
l mai mic necvenței.
ma a două se
, dată de rela
odusul a dou
e N, dată de r
mulțirea cu
cvența y n
versarea în ti
y n de lun
ârzierea une
are ca rezult
acă M este u
venței x n .
secvență x n
e M, având
ația:
emple d
3,2,1,0,0,..
nențială com
ă 0N este u
unde N este
număr N po
ecvențe x n
ația:
y n
uă secvențe x
relația:
y n
un scalar, A
, de lungime
y
imp a unei se
ngime infinit
y
ei secvențe
tat secvența y
y
un număr înt
n de lungim
ca rezultat o
y n
de oper
. :
4
mplexă din un multiplu î
întreg poziti
osibil care sa
și h n de
n x n h
x n și h n
n x n h
A, a unei sec
e N, dată de r
y n A x
ecvențe x n
tă, definită pr
y n x n
x n de lu
y n de lun
n x n M treg negativ,
me N poate fi
o secvență m
,x n
ații elem
0 0 și se
întreg al lui
iv, iar k este
atisface acea
e lungime N
h n
de lungime
h n
cvențe x n
relația:
n
n de lungim
rin:
n
ungime infin
gime infinită
M
atunci se re
fi adăugată u
mai lungă y
g n
mentare
ecvența sinus
2 , adică:
întreg oareca
astă condiție
este secvenț
e N este secv
de lungim
me infinită are
ită cu un nu
ă, dată de:
ealizează o a
unei alte secv
n , de lung
aplicate
soidală sunt
are
e reprezintă
ța y n , de
vența y n ,
e N, are ca
e ca rezultat
umăr întreg
avansare în
vențe g n
gime N+M,
secvenței
En
En
Pu
Put
ergia unei se
ergia unei se
terea medie
avP
terea medie a
ecvențe x n
ecvențe pe un
a unei secve
1lim
2 1K K
a unei secven
avP
5
este definit
n
x n
n interval fin
K
n K
x n
nțe neperiod
lim1 2K
K
nțe periodice
1
0
1 N
n
xN
tă prin:
2
nit ,K K ,
2
dice x n est
1
2 1
K
n K
xK
e x n cu pe
2
n
, este definită
te definită de
2x n
erioada N est
ă de:
e:
te dată de:
2.2. M Me
pachet de pștiinței ingmatriceal, învățat și exprimate înecesară pvizualizareinteracționapachete sofgen Mapleale sisteme
Inf Du
comandă, autilizator.
De
va crea varv[11]=10.
Atuurmătoarel
- memici), dar e
- num- lini
caracterul %- pen
denumirea - num
reprezintă pse tasteazăzecimale șizecimal. AGeneral, ia
- cd
1 Abreviereinformatică dezvoltat pri
Mediul de pro
ediul softwaprograme dedginerești. El procesării seutilizat, în
în modul celprogramarea a funcțiilor,a cu alte apftware care . Un pachet
elor dinamice
formații gen
upă lansareaafișând prom
e exemplu, co
riabila v afiș
unci când see recomandă
ediul de progexistă comenmele de funciile de com%; ntru ajutor sfuncției sau
mărul de cprecizia în caă format shori format ban
Același lucru ar aici formatapelează dir
ea a fost proal Universitățima versiune
ogramare M
are de simudicat calculu
prezintă avemnalului șicare enunțu
l mai natural tradițională
implementaplicații. Chiaîi permit să adițional, Si
e, descrise ut
nerale. Func
a în execuțimpterul >>,
omanda:
șând cele 11
e operează îări: gramare MAnzi care fac trcție este obligmentariu din
se tastează fișierului .mifre zecimaare sunt efecrt e pentru 5
nk pentru plase poate fac
tul dorit; ectorul curen
opusă de cătții din New Mde MATLAB
6
MATLAB
ulare MATLui numeric șivantajul intei reprezentărurile problemposibil, așa
ă. MATLABarea algoritmar dacă e spinteracțione
imulink, ofertilizând mode
cții de contro
ie, programși așteaptă i
>> v=1:10elemente ale
în MATLAB
ATLAB este recerea între gatoriu să fientr-un fișier
help pentru m. (exemplu: >
le în care ctuate calcule5 cifre zecimsarea a douăce din meniu
nt;
tre Clive MoMexico, SUA,
.
LAB1 (Matrixi reprezentăregrării analirilor grafice melor și recum sunt sc
B permite mmilor, crearepecializat în eze cu motoară posibilitatele matemati
ol general
mul MATLAintroducerea
0 e vectorului
B este indic
sensibil la tmodurile se
e scris cu liter script/func
meniul într>> help ffsunt afișate
ele. Pentru a male, formată cifre zecimu, selectând
oler, președinla sfârșitul an
ix Laboratorrilor grafice îizei numeric
într-un medzolvările ac
crise matemamanipularea ea de interfe
calcul numarele de calctea de a realiice.
AB intră în unei comen
linie v, de l
at să se țină
tipul de liternsibil și nese
ere mici; cție sunt pr
reg sau helpft). e diverse vschimba for
t long e penmale la dreapt
File → Pref
ntele departanilor ’70. El e
ry) este un în domeniul ce, calcului diu ușor de
cestora sunt atic, fără a fi
matricelor, ețe și poate
meric, există cul simbolic iza simulări
modul de nzi de către
a v[1]=0 la
ă seamă de
re (mari sau ensibil;
recedate de
p urmat de
variabile nu rmatul afișat tru 15 cifre ta punctului
eferences →
amentului de ste cel care a
- dir- dir- com
spațiul de l
- wh De Va
numerică. D
Re
expresiei, d
În
O
Un
menționați comenzii c
va returna v
ExPen
care, cele următor:
r listează fișier nume_direcmenzile wholucru MATLo who afo whos
acestorhat afișează f
efinirea vari
ariabilelor li De exemplu:
zultatul nu
de exemplu:
MATLAB s
Operator ari+ - * / ^ ‘
nei variabileanterior și u
urente. De ex
valoarea:
xistă variabilentru definiremai uzuale
erele din director afișează și whos furnAB:
fișează variabafișează va
ra (reale sau fișierele .m, .
abilelor
se atribuie:
se afișează
e utilizează u
itmetic
e i se poatuna sau maixemplu, pres
e predefiniteea variabilelo
pentru prel
7
ectorul curenfișierele din
nizează nume
bilele curenteariabilele, dcomplexe).mat si .mex d
valori num
>> a=1+2
a =
ă dacă se p
>> a=1+2;următorii ope
te atribui oi multe mărisupunând că >> b=3^a
b =
: i=sqrt(-1), or există un lucrarea sem
nt; directorul n
ele variabile
e din memordimensiunile
din directoru
merice, tipăr
3 pune punct
eratori aritm
OAS
MuÎm
RidicTra
o formulă cimi definite a este defini
27 pi=3,1416...număr de fu
mnalelor sun
ume_directolor ce au fos
rie; lor, precum
ul curent;
indu-se dire
și virgulă
metici:
Operație Adunare Scădere ultiplicare mpărțire are la putereanspunere
ce utilizeazăanterior chiaită anterior:
., etc. uncții predefnt prezentate
or. st definite în
m și tipul
ect expresia
la sfârșitul
e
ă operatorii ar în cadrul
finite, dintre e în tabelul
De
con
Ex
con
De MA
de obiecteacest sens,vectorii sun
Int- intr- gen- cre- înc
Cerespectate u
- ele- lin- ele
Elevariabilă M
EleA(i,j) și sereferire la ual unui vec
Funcțieabs
angle
cos
sin exp
e exemplu:
nduce la:
xpresia:
nduce la:
efinirea scala
ATLAB este, matrice nu, scalarii sunnt asimilați mtroducerea mroducerea exnerarea prin earea de fișiecărcarea din fa mai simplurmătoarele
ementele uneiile se separă
ementele matementele ma
MATLAB. ementele unemnifică elemun element ator se face cu
e
>> >>
c =
>>
u =
arilor, vecto
e un pachet dumerice rectnt asimilați
matricelor cumatricelor în mxplicită; instrucțiuni ș
ere .m; fișiere de datlă metodă coreguli:
ei linii trebuieă prin punct tricei sunt cuatricelor pot
ei matrice Amentul de laal matricei suu un singur i
8
Faz
F
Func
y=2*(1+4*c=abs(y)
= 8.2462
> u=angle(
= 1.3258
orilor și mat
de programe ctangulare, cu
matricelor u o linie (1×nmediul de luc
și funcții;
te externe. onstă în util
e separate prși virgulă „;”
uprinse între pfi numere
A pot fi idena intersecția unt necesari dindice.
RValoa
za atașată unr
uncția cosinur
cția sinus, cuFuncția
*j)
2
(y)
8
tricelor
care lucreazău elemente rcu o linie ș
n) sau o coloacru se face p
lizarea unei
rin spații libe”; paranteze drreale sau co
ntificate, în Mliniei i cu c
doi indici, iar
Rezultat area absolutănui număr coradiani us, cu argumradiani u argumentula exponențial
ă numai cu ureale sau coși o coloanăană (n×1).
prin una din m
liste explici
ere sau virgul
repte „[]”. omplexe sau
MATLAB, pcoloana j. Per referirea la
ă mplex, în
mentul în
l în radiani lă
un singur tip omplexe. În ă (1×1), iar
metodele:
ite. Trebuie
lă;
u orice altă
prin notația entru a face a un element
De
Ac
Co Se
poziție în aacesteia/acelementele
Co
CoSe
- ma- ma- ma- ma
Ve
- intrCo
creCo
con
- cu
unde aminincrementuDacă increm
De
creCo
e exemplu, m
ceastă coman
omanda >> A
remarcă fapafara dimensestuia este mnedefinite su
omanda >> A
omanda >> sdefinesc ma
atricea vidă: >atricea nulă datricea unitaratricea cu dia
ectorii pot fi droducerea ex
omanda:
eează un vectomanda:
nduce la vect
elemente eg
n este valoului, iar amaxmentul lipse
e exemplu:
eează un vectomanda >> l
matricele sunt>> A=
ndă creează mA =
A(2,1) afișe ans
ptul că dacă siunii maxim
mărită automunt setate la A(2,5)=4 cr
A =
size(A) retuai multe matr>> A=[ ];
de ordin n×mră de ordin n×agonală princ
definiți în doxplicită a com
>> vtor cu o linie
torul v=[1 2
gal spațiate pr>> k=
oarea primux limita pânăște, atunci im
>> tor cu elemenlength(v)
9
t definite intr=[1 2 3; 3matricea: =
1 3
ează rezultatus =
se atribuie ome a unei ma
mat până la vavaloarea zerreează matric=
1 3
urnează dimrice particula
m: >> A=zer×m: >> A=ocipală 1, de o
ouă moduri:mponentelor
v=[1 2 3 4e și cinci colo
>> v(6)=63 4 5 6].
rin comanda=amin:pas:ului elemenă la care pot mplicit valoa
k=0:0.5:5ntele 0, 0.5, returnează lu
roducând ele3 6 8]
2 3 6 8
ul:
3 o valoare unuatrice sau unaloarea indicro. cea:
2 3 6 8
ensiunea maare:
ros(n,m); ones(n,m);ordin n×n: >>
vectorului;
4 5] oane.
6
: :amax
nt din vectolua valori co
area sa este 1
5.1 1, 1.5,....5. ungimea vect
ementele lini
ui element cnui vector, dcelui noului e
0 0
atricei A.
> A= eye(n
or, pas estomponentele.
torului v.
e cu linie:
are ocupă o dimensiunea element, iar
0 4
n).
te valoarea e vectorului.
Op Fie
perații cu m
e X și Y două
Operați
Z=X+Y
Z=X-Y
Z=X*Y
Z=X/Y
Z=X.*Y
Z=X\Y
Z=X^p
Z=p.^X
Z=X’
atrice
ă matrice. Se
ie
Y
Y
Y
Y
Y
Y
p
X
10
definesc urm
Adudim
Scădim
Înmd
Îmcân
(n×n
Înmcomp
ÎmpX*in
Rrid
Ex
Rid
mătoarele op
D
unarea definimensiunile m
dimensiu
ăderea definimensiunile m
dimensiu
mulțirea, defidimensiunile
mpărțirea la drnd X are dim
n), și este ideninversa
mulțirea elemponentele a d
dim
părțirea la stânv(Y) (inv(Y
Ridicarea la pdicarea la pu
xpresia X^p amatrice păt
dicarea la putvect
Calculul m
erații:
escriere
ită pentru cazatricei X sun
unile matrice
tă pentru cazatricei X sun
unile matrice
inită atunci ce (m×n), iar Y
reapta, definmensiunile (n×
ntică cu X*Ya matricei Y)
ment cu elemdouă matrice mensiuni)
ânga, și este iY) este invers
Y) putere, și reputerea p a maare sens numtratice și p sc
tere a elementor/matrice
matricei trans
zul în care nt egale cu ei Y
zul în care nt egale cu ei Y
când X are Y (n×p)
nită atunci ×n), iar Y Y-1 (Y-1 este ).
ment (între de aceleași
identică cu sa matricei
prezintă atricei X.
mai pentru calar.
ntelor unui
spuse
Op Op
operații cudimensiune
Pro
dacă vector
dacă a și b Ob Co Me
folosește fNumele fifuncției. Dcaracteristi
fun
De
fiind return
Fiș
nostru sumMATLAB,
Re Fun
- plo- log- sem- sem
Penplot.
perații cu ve
perațiile cu vu matrice imea permite acodusul scala
rii a și b sunt
sunt vectori bservație. Ve
onstruirea u
ediul de progfuncții MATșierului în c
De asemeneică definiției
nction var
e exemplu, o nat în variabi
șierul astfel ma.m. Funcți, dintr-un scr
eprezentări g
ncțiile de bazot; glog; milogx; milogy. ntru reprezen
ectori
vectori se empunând ca ucest lucru. ar a doi vecto
>> t amândoi fie
>linie.
ectorii a și b
nei funcții
gramare MATLAB, funccare este scea, prima lunei funcții:
r_returnat
funcție ce reila z, se realiz
functi z=x+y;
scris se salvia definită aript sau dintr
>> a=1;b
grafice elem
ză MATLAB
ntarea grafic
11
efectuează puna din dim
ori se poate cz=sum(a.*
e vectori colo>> z=(a*b’
trebuie să fi
ATLAB oferății definite
crisă funcțialinie a fișie:
te = nume_
ealizează sumzează astfel:
ion z=suma;
vează sub aceanterior poatr-o altă funcțib=2; c=sum
mentare
B pentru repr
celor în coor
prin particulamensiuni sa f
calcula în urm*b) oană, fie vec)
ie de aceeași
ă posibilitateanterior, op
a trebuie să erului trebu
_functie(v
ma a două va
a(x,y);
eeași de numte fi apelatăie. De exempma(a,b);
rezentările gr
rdonate linia
arizarea regufie egală 1,
mătoarele mo
ctori linie, sa
dimensiune
ea creării uneperatori pred
fie identic uie să conți
var_intrar
ariabile x și y
mire a funcțiă din linia dplu:
rafice sunt:
are se utilize
ulilor de la acolo unde
oduri:
u:
.
ei funcții ce definiți etc. cu numele
ină sintaxa
re)
y, rezultatul
iei, în cazul de comenzi
ează funcția
Fun
- ploDa
imag(y)). Da
graficul y=lungimea v
- plo
Dafuncție de fereastră gr
Dacoloanele l
- plo
tipul liniei - plo
sistem de c Gr
lucru este p
ConÎntre
Două Linie
ncția plot se
ot(y); acă argument
acă y este un=y[i], unde i=vectorului y.
ot(x,y) reprezacă x este vecvectorul x, r
rafică. acă x și y sui y în funcți
ot(x,y,’linie tcu care este
ot(x1,y1,x2,ycoordonate și
aficele se poprezentat în t
Linii tntinuă eruptă puncte
e-punct
CuloriGalben
Mov Turcoa
Roșu Verde
AlbastrAlb
Negru
apelează se
tul y este co
n vector real =1,2,…L, es
zintă vectoructor, iar y esrezultatul fii
sunt matriceie de coloane
tip’), linie tiptrasat graficu
y2,…) reprei în aceeași f
ot trasa utiliztabelul următ
tip ---:-.
i n
az
e ru
u
12
poate apela î
mplex, plot(
(linie sau coste numărul
ul y funcție dste matrice, aind reprezen
e de aceeașiele lui x.
ip fiind o sucul;
ezintă simultfereastră graf
zând linii și tor.
-
în mai multe
(y) este echiv
oloană), atunde ordine al
de vectorul x.atunci coloan
ntarea mai m
i dimensiun
ccesiune de
tan mai mufică.
indicatoare d
I
Cod
e moduri:
valent cu: p
nci funcția pl elementulu
. nele lui y sun
multor grafice
e, atunci se
caractere ca
ulte grafice,
de diferite cu
Indicatori + * o x
MATLABy m c rg b w k
plot(real(y),
plot trasează ui y, L fiind
nt trasate în e în aceeași
e reprezintă
are specifică
în același
ulori. Acest
Re Re
linii termin- ste
cer- ste
specificate - ste
deosebirea Ob
de pe absci Pe Pen
precum și a- titl
acestuia; ‘t- xla
care reprez- yla
care reprez- gri- gri
gri
Ex
Să
albastră și
Să se scrie y să se scrie
t =f =g =plotitxla
eprezentarea
prezentarea nate cu cercuem(y) – trasrculeț; em(x,y) – tra
de vectorul xem(x,y‚’linie
că se traseazbservație. Atisă și ordonat
rsonalizarea
ntru plasarea titlului se ule(‘text’) – text’ este un abel(‘text’) –zintă numele abel(‘text’) –zintă numele id on – traseid off – elimid on.
xemplu
se traseze
linie întrerup
titlul „Grafie „f(t) si g(t)
=0 :.001:0= cos(2*pi= -f; ot(t,f,'--tle('Grafiabel('t');
a discretă a
discretă a dleț. Se apele
sează un gra
asează un grx. Valorile lu
e tip’) esteză graficul cutât la funcțiată trebuie sa
a graficelor
a în câmpuutilizează urmcomandă prșir de caracte– precizeazăaxei, unitate
– precizează axei, unitatează o rețea d
mină rețeaua d
grafic func
ptă, și g t
icele functiilo”.
0.04; i*100*t);
-b',t,g,'*icele fun; ylabel(
13
datelor
datelor se faază cu una dafic y=y[i],
rafic cu liniiui x trebuie se similară u linii termina plot, cât și fie egale.
ul graficelor mătoarele funrin care titluere care repră eticheta axea de măsură
eticheta axeea de măsură de linii orizonde linii orizo
cția f t
f t cu
or f(t) si g(t)
*r'); grictiilor f'f(t) si
ce cu funcțidin sintaxele:i=1,2,3,....L,
i terminate csă fie egal sp
funcției plnate cu cercula funcția ste
a unor texncții: ul graficuluirezintă titlul gei x; ‘text’ eetc.;
ei y; ‘text’ fetc.;
ntale și verticntale și verti
cos 2 10t
u indicatori d
”. Pe axa x s
d on; (t) si g(g(t)');
ia stem sub , din linii te
cu cerculeț, pațiate; lot(x,y,’linie
uleț. em, lungimil
xte, etichete
i se plaseazgraficului; este un șir d
fiind un șir d
cale pe graficicale trasate p
00 , folosin
de tip * și cu
să se scrie „t”
t)');
forma unor
erminate cu
cu locațiile
e tip’), cu
le vectorilor
ale axelor,
ză deasupra
de caractere
de caractere
c; pe grafic de
nd culoarea
uloare roșie.
”, iar pe axa
3. Ap
3.1. Eș Să
semnal sin
timp conti
10A . A
afișare a se
Fe=xa=subxlatitxd=subxlatit
3.2. Te
1.
sinusoide dfrecvență rezultatul.
n=(y=ssteyla
2.
frecvențe 1eșantionare
n=(y1=y2=subylatit
plicații
șantionarea
se realizezenusoidal cont
inuu are fre
Acest semnal
emnalelor est
=16e3; t=0=10*sin(2*bplot(211)abel('timptle('Semna= 10*sin(2bplot(212)abel('timptle(' Semn
eorema eșan
Să se de frecvențede eșantion
(1:128); fsin(2*pi*fem(n/fe,y)abel('ampl
Să se g100Hz și 35e de 256Hz. C
(1:100); f=sin(2*pi*=sin(2*pi*bplot(211)abel('ampltle('sinus
semnalelor
e codul MATtinuu și discr
ecvența 0F
se va eșant
te cuprinsă în
0:1/Fe:5e*pi*1200*); plot(tp continual sinuso2*pi*(120); stem(xp discretnal sinus
ntionării
genereze une 100Hz și 1nare de 256
f1=100; ff1/fe*n)+); xlabellitudine
genereze, să s56Hz și ampComentați re
f1=100; f*f1/fe*n)*f2/fe*n)); stem(nlitudine soida de
14
TLAB care aret in timp c
1200Hz ,
tiona cu o f
ntre 0 0t ș
-3; n=0:lt+pi/4);,xa);gridu'); ylabidal cont0/16000)*d);grid;'); ylabeoidal dis
n semnal d156Hz, cu am6Hz. Reprez
2=156;fe=sin(2*pi*('timp (s(V)');
se reprezinteplitudinea deezultatul.
2=356; fe; ; ,y1);grid(V)'); frecventa
afișează formcu următorii
faza 0 4
frecvență eF
și 5ft ms .
ength(t)-
d; el('ampliinuu'); n+pi/4);
l('amplitcret');
de 0,5s commplitudinea
zentați semn
256; f2/fe*n);)');grid;
e și să se come 1V. Se co
=256;
d;
100Hz')
mele de und parametri:
4rad
și am
16kHz . P
1;
tudine');
udine');
mpus din sumde 1V. Se c
nalul sumă.
mpare două sonsideră o fr
ă pentru un semnalul în
mplitudinea
Perioada de
ma a două consideră o
Comentați
sinusoide de recvență de
subxlatit
3.3. Ge
Să
unidimensi
a) Im
fia1stse le
b) Sem
fia2stse le
c) Sem
fia3stse le
d) Sem
și
sin
fia4stse
bplot(212)abel('esantle('sinus
enerarea sec
se genereionale eleme
mpuls Dirac gure(); = axes('em([zerost(a1,'YLi 'XTickLagend('Imp
mnal treaptă
igure(); = axes('em([zerost(a2,'YLi 'XTickLagend('Sem
mnal poartă
gure(); = axes('em([zerost(a3,'YLi 'XTickLagend('Sem
mnal sinusoi
cu faza
1000n 2
10000
gure(); = axes('em([zerost(a4,'YLi
); stem(nntioane (soida de
cvențelor ele
eze și să ntare următo
5n ;
Position'(1,14) 1 m',[0 1.5bel',[-10uls Dirac
unitate u n Position'(1,10) onm',[0 1.5bel',[-10mnal treap
5r n ;
Position'(1,10) onm',[0 1.5bel',[-10mnal poart
idal în timp
inițială 4
0 4n
);
Position'(1,10) onm',[0 1.5
15
,y2);gridn)'); ylafrecventa
ementare
se reprezoare:
,[.1 .1 .zeros(1,5],'XTick':5:10],'F',2)
n ;
,[.1 .1 .nes(1,10)]],'XTick':5:10],'Fpta unitat
,[.1 .1 .nes(1,5) z],'XTick':5:10],'Fa',2)
discret cu fr
4rad
(sem
,[.1 .1 .nes(1,5) z],'XTick'
d; bel('ampl 356Hz');
inte grafic
8 .8]); )]); ,[0:5:20]FontSize',
8 .8]); ); ,[0:5:20]FontSize',te',2)
8 .8]); eros(1,5),[0:5:20]FontSize',
recvența 1kH
mnalul are
8 .8]); eros(1,5),[0:5:20]
itudine')
secvențele
,... 8);
,... 8);
]); ,... 8);
Hz, eșantiona
următoarea
]); ,...
;
e numerice
at la 10kHz,
a formulă:
le
e) Sem
fia5stse le
f) Semfia6stse21
le
g) Semfia7stse21 le
h) Semfia8stse le
i) Semfia9stse le
'XTickLagend('Sem
mnal sinus c
gure(); = axes('em(sinc(.t(a5,'XLi [0:5:20gend('Sem
mnal exponegure(); = axes('em(exp(-(t(a6,'YLi],'XTick'
'XTickgend('Sem
mnal putere gure(); = axes('em(pow2(-t(a7,'YLi],'XTick' 'XTickLagend('Sem
mnal logaritmgure(); = axes('em(log([.t(a8,'YLi 'XTickLagend('Sem
mnal aleatorgure(); = axes('em(1.5+sqt(a9,'YLi 'XTickLagend('Sem
bel',[-10mnal poart
ardinal sinc
Position'25*[-9:10m',[0 20]],'XTickLmnal sinc'
ențial ne ;
Position'0:20))); m',[0 1.2,[1:5:21]kLabel',[0mnal expon
22n
;
Position'0.5*(0:20m',[0 1.2,[1:5:21]bel',[0:5mnal puter
m natural ln
Position'1:.1:2]))m',[-3 3]bel',[0:.mnal logar
riu cu repartiț
Position'qrt(0.25)*m',[0 4],bel',[-10mnal aleat
16
:5:10],'Fa',2)
c n ;
,[.1 .1 .])); ,'YLim',[Label',[-1,2)
,[.1 .1 . ],'XLim',,... 0:5:20],'Fnential e^
,[.1 .1 .))) ],'XLim',,... :20],'Fonre 2^-^0^.
n n ;
,[.1 .1 . ,'XLim',[5:2],'Fonritm natur
ție normală c
,[.1 .1 .randn(1,2'XLim',[0:5:10],'For normal
FontSize',
8 .8]);
-.25 1.5]0:5:10],'
8 .8]);
[1
FontSize',-^n',2)
8 .8]);
[1
ntSize',8)^5^n',2)
8 .8]);
0 20],'XTntSize',8)ral',2)
cu media 1,5
8 .8]); 0)) 20],'XTiFontSize',',2)
8);
,'XTick',FontSize'
,8);
;
Tick',[0:5;
5 și dispersia
ick',[0:5:8);
... ,8);
5:20],...
0,25.
20],...
3.4. Ge
Să
2,K c
c =K =x =substexlaylatitsubstexlaylatit
3.5. Op a.
Se
realizeze ur
fign=-x=[substetitsubstetitsubstetitx=[substetitsubstetitsub
enerarea sec
se
1
12 6j
= -(1/12)+= 2; n = 0= K*exp(c*bplot(2,1,em(n,real(abel(' Indabel('Ampltle('Partebplot(2,1,em(n,imag(abel(' Indabel('Ampltle('Parte
perații simp
Deplasarea
dă următoa
rmătoarele o
gure(); -10:1:10; [0.5 1 1.5bplot(2,3,em(n,[zerotle('x[n]'bplot(2,3,em(n,[zerotle('x[n+2bplot(2,3,em(n,[zerotle('x[n-1[2.5 2 1.5bplot(2,3,em(n,[zerotle('x[-n]bplot(2,3,em(n,[zerotle('x[1-nbplot(2,3,
cvențelor co
genereze
,0 40,n
+(pi/6)*i0:40; *n); ,1); (x)); dex tempolitudine'e reala');,2); (x)); dex tempolitudine'e imagina
ple cu secven
a și inversar
area secvență
operațiile: x
5 2 2.5];,1); os(1,10) ') ,2); os(1,8) x2]') ,3); os(1,11) 1]') 5 1 0.5],4); os(1,6) x]') ,5); os(1,7) xn]') ,6);
17
omplexe
semnal
, n natural.
;
ral n');); ;
ral n');); ra');
nțe
rea în timp a
ă de semnal
2 ,n x n
x zeros(1
zeros(1,
x zeros(1
zeros(1,
zeros(1,
lul x n
a secvențelo
l 0,x n
1 , ,x n
,6)]);
8)]);
,5)]);
10)]);
9)]);
c nn K e
or
,5;1;1,5;2;2
, 1 ,x n x
, unde
2,5 . Să se
2 n
stetit b. Se
300Hz și amrealizeze af
figf1=n=1x=ssubstetity=ssubstetitz= substetit
c.
Să
n =xh y =xla
d. Să
trei eșantio
x =subx1 sub
em(n,[zerotle('x[-2-
Adunarea
consideră dmplitudinea fișarea acesto
gure(); =100; f2=31:30; sin(2*3.14bplot(3,1,em(x); tle('x[n]'sin(2*3.14bplot(3,1,em(y); tle('y[n]'x + y; bplot(3,1,em(z); tle('x[n]+
Modularea
se genereze
y n
0m
= 0:100 ; = sin(2*p= (1+m*xb)abel(' Ind
Corelarea
se realizeze oane.
= randn(30bplot(3,1,= [0 0 0 bplot(3,1,
os(1,4) x-n]')
secvențelor
două semnale1V. Frecvenor semnale în
300; fe=3
4*f1/fe*n,1);
') 4*f2/fe*n,2);
')
,3);
+y[n]')
a (înmulțire
semnalul mo
1 sinm 0,4, 0,0bf
m = 0.4 pi*fh*n) ).*xh ; sdex tempo
secvențelor
corelarea di
0,1); ,1); stemx(1:27)',2); stem
18
zeros(1,
r
e sinusoidalența de eșantion domeniul d
000;
);
);
ea) secvențel
odulat în amp
2 bf n 01, 0,1,0hf
; fh = 0.; xb = sitem(n,y) ral n') ;
r
intre un semn
(x); ]; (x1);
12)]);
e cu frecvențonare a acestdiscret, cât și
lor
plitudine:
sin 2 hf n
0 100,n
1 ; fb = n(2*pi*fb; grid ; ylabel('
nal aleatoriu
țele de 100Htora este de i suma lor.
n , unde
n
0.01 ; *n) ;
Amplitudi
și copia sa î
Hz, respectiv 3kHz. Să se
ne');
întârziată cu
r =sub
Întaceeași ope
4. De 1.
2.
- seminiț
- sem
- sem
- sem 3.
- doucu
- sem3kH
- sem
4.
5.
- x
- x
6.
= xcorr(x,bplot(3,1,
ârziați semnerație asupra
esfășurarea l
Se vor rulateoretic și s Să se genunidimensi
mnal sinusoițială de ; mnal expone
mnalul lg 2n
mnal aleator
Să se generuă perioade frecvența de
mnalul formaHz, eșantionamnal dreptun
Să se reali
sinx n
sins n modulație m Folosind ptimp:
sin 0,n
log 0,n
Să se realiz
, x1); ,3); stem
nalul cu 10unui semnal
lucrării
a în mediul Mse va urmări
nereze și sionale următidal cu frecv
nțial 0,75 ne
n ;
cu repartiția
reze și să se dintr-un sem
e 30kHz; at din suma ate la 13kHz
nghiular cu p
izeze modul
n 2 0,01
n 2 0,2 n m este 0,6.
rogramul M
3 n într-o
2 n într-o
zeze în MAT
1,2x n
19
(r);
eșantioane l de intrare s
MATLAB toexecuția lor
să se repreoare:
vența de 3,2k
;
normală, cu
reprezinte înmnal sinusoid
a două semîntr-o fereas
perioada de 1
lația în amp
cos 2n
n , unde
ATLAB să s
fereastră de
fereastră de
TLAB convol
2,3,4 și h
și comentainusoidal.
oate aplicații.
ezinte grafic
kHz, eșantion
u media 1,64
n timp discretdal cu frecve
mnale sinusoistră de 100 d25µs, eșantio
litudine avân
0,03 n
0 300n
se genereze
64 de eșantio
256 de eșant
luția dintre c
0,5;1n
ați rezultatu
ile descrise î
c secvențele
nat la 10kHz
și dispersia
t: ență de 8kHz
dale de 2kHde eșantioaneonat la 15kH
nd semnalul
și semnalu
0, n . In
următoarele
oane;
tioane.
cele două sem
ul. Realizați
în breviarul
e numerice
z, cu o fază
0,1.
z, eșantionat
Hz, respectiv e; Hz.
l modulator
ul modulat
ndicele de
semnale în
mnale:
7.
Se considamplitudinsecvențe i este întârziMATLAB
deră o secvea 1V ce estse suprapuniată cu 10 ecorelația cel
20
vență sinusote eșantionat
ne un zgomoeșantioane (alor două secv
oidală cu frtă cu o frecv
ot cu amplituadică 10s).vențe și come
recventa devență de 1MHudinea de 0,5. Reprezentaentați rezulta
e 50kHz și MHz. Acestei
5 după care ați grafic în atul obținut.
An Lis
nexă
sta funcțiilor
Funcțieabs acos
all
angle
any
asin atan axis
buttercd ceil
cheby1
cheby2
colorma
conv
cos
czt det
diag
ellip exist exit exp fft
filter fiind fir1
floor freqz grid
r MATLAB
e
r
1
2
ap
21
B des întâlnit
Verif
Verif
CS
Crear
Crear
Cr
R
CalCrear
Crear
Găse
RăAf
te
RM
Arfică dacă toa
suFaza unei
fică dacă celmatric
AArc
ModificareaCrearea unui
Schimbarea dRotu
rea unui filtru
rea unui filtru
rearea unei hăafișarea
Realizarea cos
Crearea uncosi
Tranculul determrea unei mat
diagonaCrearea uExistența
Ieșire drea unei form
TransformaFiltrare
ește valorile nCrearea
Rotuăspunsul în frfișarea liniilo
Rezultat Modul rccosinus ate valorile ununt nule valori comp
l puțin o valoe este nenulă
Arcsinus ctangentă
a axelor unui i filtru Butterdirectorului dunjire în susu Chebyshev
1 u Chebyshev
2 ărți de culoaa suprafețelo
onvoluției întsemnale nei forme de inusoidale
nsformata Zminantului untrice cu valorala principal
unui filtru elipa unei variabdin MATLABme de undă exata Fourier raa unui semnanenule ale ununui filtru F
unjire în josrecvență al uor ajutătoare
nei matrice
lexe oare dintr-o ă
grafic rworth de lucru
v de ordinul
v de ordinul
re pentru or tre două
undă
nei matrice ri nenule pe lă ptic
bile B xponențiale apidă al nei matrice IR
unui filtru pe grafic
Penlor disponib
help
inv isempty
mesh
meshgri
lengthlog
log10 log2 ones plot pwd
sawtootsin size sqrt
square
subplotsurf
rand
rem
repmat
roundtan title
unwrapxlabel ylabel zeros
ntru o descrbilă folosind
y
id
h
th
e
t
t
p
iere mai detd comanda he
22
Afi
VAf
Creave
Cr
CrearCrea
Crea
C
Cr
MM
Cr
taliată a aceselp.
ișarea docum
InversaVerifică dacăfișarea unei
wiarea matricelectori pentru
LungimLogar
LogaritLogari
rearea unei mAfișare
Afișarea dirrea unei formarea unei form
DimensiunR
Crearea undrept
area mai muAfișarea un
Crearea unei al
Resturearea unei m
replicareRT
ModificareaConectarea u
Modificarea eModificarea erearea unei m
stor funcții c
mentației asocfuncții
a unei matrică o matrice essuprafețe priireframe lor din combafișarea sup
mea unui vectritm naturaltm în baza 10itm în baza 2
matrice cu vaea unui graficrectorului de
me de undă trme de undă snea unei matRadical nei forme de tunghiulareltor grafice pei suprafețe matrice cu n
leatoare ul împărțiriimatrice mai mea unei matri
Rotunjire Tangentă a titlului grafunui vector detichetei de petichetei de pmatrice cu va
consultați do
ciate unei
e ste vidă in model
inația unor rafețelor or
0 2 alori de 1 c lucru
riunghiulare sinusoidale trice
undă
pe o figură solide numere
mari prin ice
ficului de faze pe axa x pe axa y alori de 0
ocumentația
top related