prim ajutor dat pomilor

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

1/13

Bolile parului

Ultima modificare: 2010-11-30 | Primul publicat: 2010-11-22

 Parul (Pyrus communis) este un pom fructifer din familia Rosaceae, care provine din Europa orientala si

Asia Mica. El poate atinge o inaltime de 10!0 m, iar fructele sale, perele, sunt apreciate pentru gustul si

aroma lor placuta.

1. Rapanul sau patarea cafenie a frun"elor (#enturia pyrina)

Rapanul se manifesta pe frunze sub forma unor pete rotunjite, de culoare verzuie-bruna la inceput, apoi cenusiu- bruna, cu aspect catifelat. runza incepe sa se necrozeze in dreptul petelor si se deformeaza. Pe ramuri atacul apare

mai ales in jurul mu!urilor si la baza ramurilor. "a inceput, leziunile sunt superficiale, mici si rotunde, apoi prine#tinderea meceliului, suberul este ridicat si crapa.

Pe fructe, atacul se manifesta de timpuriu printr-o patare asemanatoare cu cea de pe frunze. $and petele sunt mari, seunesc cu timpul si determina craparea fructului. Perele se deformeaza, iar crapaturile servesc drept porti de

 patrundere pentru alte ciuperci saprofite sau pentru monilia.

ructele mai dezvoltate sunt mai putin sensibile la atac. %oala produce pa!ube in special in re!iunile ploioase.

Pentru combaterea bolii, se recomada: suprimarea ramurilor atacate, insacuirea fructelor &la pomii pitici din!radinile familiale' si stropiri cu fungicide.

Rapanul 

!. Arsura $acteriana (Pseudomonas syringae)

%oala este de natura bacteriana si se manifesta pe ramuri, frunze si fructe. Pe frunze apar pete mici circulare, de

culoare verzui desc(is-!albuie la inceput, iar mai tarziu culoarea acestora devine brun-rosiatica. )n dreptul petelor,tesutul se usuca. *ceste portiuni de frunza moarta se vor desprinde si vor cadea !enerand un aspect de frunza

ciuruita. Pe frunze apar pete mici, circulare, ne!ricioase, c(iar adancite. Pe ramuri se produc leziuni adanci si

desc(ise.

Pentru combatere se recomanda masuri de i!iena culturala &inlaturarea prin taiere a or!anelor bolnave, dezinfectarea

uneltelor, a radacinilor cauzate la taiere', si tramente c(imice cu produsele: +it(ane P-0,2/, sulfat de cupru0,/, erpan 0 -0,2/ etc.

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

2/13

arsura $acteriana

%. &ocul $acterian al ro"aceelor (Er'inia amylovora)

e pare ca focul $acterian este boala cea mai pa!ubitoare pentru par, !utui si mar. %acteria ataca frunzele, florile siramurile parului, producand inne!rirea si uscarea primelor doua. runzele atacate nu cad de pe lastar, ci raman

a!atate, dand un aspect de pom ars. 4amurile tinere infectate se si se usuca. Uneori pe ramuri si trunc(i se observa

scur!eri cleioase &in care se !asesc bacteriile', in special in anii ploiosi.

Pentru combatere se recomanda: inlaturarea prin taiere a or!anelor bolnave, dezinfectarea ranilor si a uneltelor detaiat, varuirea trunc(iului, combaterea insectelor &care raspandesc boala' si stropiri cu fun!icide.

&ocul $acterian

. &ainarea parului (Podospaera leucotryca)

*taca frunzele si ramurile. runzele atacate se in!roasa, devin casante, se rasucesc, se usuca si cad. Pe limb se

observa o pulbere cenusie-albicioasa, iar mai tarziu !albuie. lorile atacate prezinta sepale diforme, petale in!uste,filiforme, iar ovarul nu se mai dezvolta.

Pentru combatere se recomanda: masuri de i!iena culturala si stropiri cu produse ce contin sulf.

*. +ancerul descis al ramurilor (ectria galligena)

*tacul se manifesta prin aparitia pe scoarta pomilor a unor leziuni &cancere' desc(ise care dureaza mai multi ani,

fara a se cicatriza. %oala incepe sa se observe inca de la lastarii verzi sau pe ramurile anuale, la care scoarta sealtereaza, se brunifica si moare, lasand lemnul dez!olit

*!entul pato!en patrunde in scoarta prin lenticele, rani, cicatrice sau mici intepaturi de insecte. Pe leziuni, apar 2

feluri de or!ane de reproducere ale parazitului, unele sub forma de pustule albicioase, altele ca niste punctisoare

http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/parul/73/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/parul/73/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/parul/73/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/parul/73/

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

3/13

rosii abia vizibile cu oc(iul liber. 4amurile tinere pot fi cuprinse de jur-imprejur, in timp ce ramurile mai batrane

sunt atacate numai intr-o parte si pot trai multa vreme.

+ancerul descis al ramurilor

*ciditatea solului, umiditatea, e#cesul de azot, !erul, sunt factori care ajuta la instalarea cancerului desc(is. Pentru

combatere se recomanda: aplicarea amendamentelor cu calciu pe solurile aride5 indepartarea prin taiere a ramuriloratacate5 ranile se dezinfecteaza cu o solutie de sulfat de cupru si se un! cu mastic5 stropirea cu zeama bordeleza 2/

in perioada de repaus si cu zeama bordeleza 1/ dupa caderea petalelor.

-. +ancerul radacinilor (agro$acterium tumefaciens)

*taca radacinile si coletul, producand tumori cu marime variata. "a inceput acestea sunt albe si moi, iar mai tarziu

devin dure si de culoare bruna. *!entul pato!en &bacteria' traieste in sol, unde ierneaza si poate sa-si pastrezevitalitatea c(iar si in lipsa plantei !azda. Patrunde in planta prin rani. $ei mai sensibili sunt puietii care pot fi usor

infectati odata cu altoirea, sau cu transplantarea.

+ancerul radacinilor

Pentru combaterea bolii se au in vedere mai multe masuri preventive. "a plantare se recomanda dezinfectia pomilorcu solutie de piatra vanata 1/, in care se introduc radacinile si coletul timp de minute, dupa care se spala bine cu

apa multa. indepartarea tumorilor si dezinfectarea ranilor rezultate nu se recomanda, deoarece nu da rezultate bune.

. Monilio"a semintoaselor (Monilinia fructigena)

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

4/13

Monilio"a apare atat in livada cat si in depozite, atacand fructele ce se apropie de maturare. Pe fructe, apar la

inceput pete brune, care se intind cu timpul pana ce cuprind fructul in intre!ime. )n dreptul petelor, pulpa se

inmoaie si putrezeste. Pe portiunile putrezite, apar niste pernute alb-cenusii dispuse in cercuri concentrice. ructele putrezite cad de timpuriu, iar in zonele secetoase, fructele atacate se zbarcesc odata cu venirea toamnei, se mumifica

si raman a!atate de ramuri.

Monilio"a semintoaselor

Pentru combatere se recomanda: stran!erea si arderea fructelor mumificate si a celor cazute5 taierea si indepartarealastarilor si ramurilor atacate5 aplicarea stropirilor cu zeama bordeleza 2/ iarna5 primavara, dupa caderea petalelor,

zeama bordeleza se aplica in concentratie de 0,-1/. +e asemenea, se vor efectua stropiri in cursul perioadei de

ve!etatie, la intervale de 2 saptamani, fie cu zeama bordeleza 0,-1/, fie cu alte fun!icide.

/. &umagina (+apnodium salicinum)

e intalneste frecvent in livezi de par dar si in cele de mar, prun, piersic si cais nein!rijite, atacate de afide.

$iuperca se dezvolta numai pe seama substantelor dulci secretate de insecte sau produse de unele plante ca urmare a

intepaturilor de afide. Pe frunze, ramuri si uneori pe fructe, se formeaza cruste ne!ricioase, asemanatoare funin!inei.aceste cruste acopera numai partea superioara a frunzelor, cea inferioara pastrandu-si culoarea verde. Pomii atacati

 prezinta frunzele si ramurile inne!rite.

. Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)

Putregaiul cenusiu apare pe fructe, care se inmoaie si se acopera cu un muce!ai cenusiu. "a inceput petele sunt

 brune, bine conturate iar mai tarziu devin brune-oliv cu muce!aiul pulverulant. tesuturile se inmoaie si putrezesc.

+om$aterea daunatorilor parului ()

n cultura parului, un lucru foate important il constituie cunoasterea aspectelor legate de $oli si daunatori,

precum si a tratamentelor aplicate pentru com$aterea acestora. +ititi in continuare despre cativa daunatori

ai parului.

1. 2argarita mugurilor (scapo$us s3ualidus)

2argarita  in stadiul adult roade mu!urii ve!etativi si floriferi, florile si frunzele in formare, cu efect promitator  pentru recolta. are o sin!ura !eneratie pe an. )erneaza in sol, ca larva sau adult. emela daunator depune 20-30 de

oua pe frunze, iar apoi lipeste cele 2 mar!ini ale acestor frunze intre ele cu un lic(id lipicios. ai poate depune oua

si pe ramuri, sub scoarta e#foliata, acoperindu-le cu o frunza pe care o lipesc local.

!. 2argarita $o$ocilor (antonomus pomorum)

*taca marul si parul. *dultul care a intrat sub crapaturile scoartei se va (rani cu mu!urii pe care-i !aureste. )n luna

aprilie, femela depune 2- oua intr-un boboc, iar locul de depunere este astupat cu un clei. "arva se dezvolta in

interiorul bobocului, care intre timp se usuca si devine brun.

http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/ingrijirea-parului/561/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/ingrijirea-parului/561/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/ingrijirea-parului/561/

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

5/13

2argarita $o$ocilor

%. #iermele merelor (+arpocapsa pomonella)

6ste un fluture mic de culoare cenusie. *taca atat marul cat si parul. )erneaza in stadiul de larva pe sub scoarta5

zborul fluturilor are loc la inceputul perioadei de inflorire. )n decursul unui an daunatorul poate avea 1-2 !eneratii.emelele, depun ouale pe partea inferioara a frunzelor sau pe pielita fructelor. "arvele patrund in pulpa fructelor, iar 

mai tarziu in casa seminala. ructele atacate cad din pomi. "arvele ajunse la completa dezvoltare parasesc fructele si

se retra! pentru transformarea in crisalida.

Pentru combatere se recomanda: stran!erea si distru!erea fructelor atacate &daca nu pot fi folosite la distilare',aplicarea braielor capcana, stropirea cu insecticide in diferite faze de aparitie a insectelor.

 . Paducele din 4an 5os6 (7uadrospidiotus perniciosus)

Paducele de 4an 5ose ataca tulpinile, ramurile, frunzele si fructele. )n jurul locurilor de fi#are a fructelor &unde se

 prinde si codita' se formeaza pete rosii, caracteristice. Perii atacati sufera in dezvoltare si, cu timpul, se usuca de la

varf.

 *. Paducele testos (Partenolecanium corni)

*taca pe lan!a par, si mar, prun, arbusti fructiferi si ornamentali. e depun in colonii mai ales pe ramurile tinere, pe

care le acopera uneori complet, cu cruste. Pomii atacati se dezvolta slab. *u o sin!ura !eneratie pe an.

Paduci testosi

-. Puricele melifer al parului (Psylla pyricola)

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

6/13

"arvele de Ps7lla colonizeaza primavara devreme, mu!urii florali si mu!urii ve!etativi, frunzele si fructele tinere,

din cate e#tra! seva. "a pomii atacati, lastarii se rasucesc, iar frunzele raman mici. 6#crementele insectei contin

substante za(aroase care ajuta la dezvoltarea ciupercilor asupra acelorasi pomi. )erneaza ca adult pe scoartatulpinilor si ramurilor pomilor. intr-un an se pot dezvolta 2-3 !eneratii sau c(iar mai mult

$olonizeaza de asemenea lastarii, mu!urii, frunzele si fructele de la perii pitici si puietii din pepiniere. )n urma

atacului, lastarii se curbeaza, florile avorteaza, iar frunzele se rasucesc, se usuca si cad.

 . +ariul scoartei (Ruguloscolytus rugulosus)

8aunatorii parului in stare adulta sapa !alerii intre scoarta si lemn, in care depun ouale. *ceste !alerii sunt scurte,drepte si in sensul fibrelor de lemn. "arvele, in sc(imb, sapa niste !alerii adanci, cu multe incalcituri asezate sub

forma razelor unui cerc. "a capatul !aleriei se dezvolta nimfa. 8andacii &carii' ies prin mici !aurele rotunde, facute

in scoarta. se realizeaza astfel un atac puternic al pomului, el uscandu-se in final.

/. Acarianul rosu al pomilor (Panonicus ulmi)

acest daunator, care ataca toti pomii fructiferi, impiedica (ranirea normala a fructelor cu substante nutritive &seva',

ceea ce va duce la scaderea productiei. 9arvele acestui daunator se (ranesc cu seva mu!urilor, frunzelor, petalelor si

sepalelor. 9uale de vara sunt depuse pe frunze iar ouale de iarna pe partea inferioara a ramurilor, in jurul

ramificatiilor, precum si in crapaturi.

+opac atacat de acarieni rosii

. #iespea perelor (:oplocampa testudinea)

"arvele rod in pulpa fructului !alerii rotunde, lar!i, uneori inconjurate de un cerc ne!ru, apoi distru!semintele. Perele atacate au !auri &scobituri' rotunjite, iar in e#terior par stran!ulate. ructele cad inainte de vreme,

fiind infectate in acelasi timp si de o ciuperca. "arvele parasesc fructele si vor intra in sol, unde ierneaza.

+om$aterea daunatorilor parului ()

n articolul ;+om$aterea daunatorilor parului (); am pre"entat cateva insecte care daunea"a acestui pom

fructifer. +ititi in continuare despre alti daunatori ai parului, care afectea"a si alte specii de pomi fructiferi.

+ontinuarea articolului

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

7/13

sfredelitorul tulpinilor

)n primavara, larvele sapa !alerii ascendente si oblice in lemn, secretand o substanta coroziva cu un miros specific.

)naintea impuparii din primavara urmatoare, perforeaza coaja in modul amintit. !. =mi"i defoliatoare

)n acest !rup de daunatori se inscriu: omida paroasa a dudului, nalbarul &fluturele alb' si fluturele auriu.

a' =mida paroasa a dudului ataca pe lan!a mar, par, dud si alte specii cum sunt ciresul, visinul, prunul, nucul si

vita de vie. 9uale depuse pe partea inferioara a frunzelor sunt acoperite cu perisori albi.

=mida paroasa a dudului

"arvele se (ranesc cu frunze si isi formeaza cuiburi mici din 2-3 frunze, prinse cu fire de matase. runzele atacate se

in!albenesc, devin apoi brune si se usuca. in ultima faza, omizile rod frunzele in intre!ime, lasand numai nervurilemai !roase. runzele atacate sunt infasurate laolalta, cu fire de matase, formandu-se cuiburi mari. $and atacul

acestui daunator este foarte puternic, toata coroana pomului isi pierde frunzele. 9mizile pot roade si coaja fructelor.

 b' al$arul produce, de asemenea, pierderea frunzelor pomilor fructiferi. "arva acestui daunator ierneaza in cuiburi

formate din frunze le!ate cu fire de matase si a!atate de ramurile pomilor. Primavara rod mu!urii si apoi frunzele

&mai ales fata superioara a frunzelor. 9uale sunt depuse pe fata inferioara a frunzelor.

c' luturele auriu determina acelasi efect si anume caderea frunzelor. )erneaza tot in cuiburi din frunze impletite cu

fire de matase si care se !asesc mai ales in varful ramurilor. Primavara rod mu!urii si apoi frunzele. 9uale depuse pe

 partea inferioara a frunzelor, sunt acoperite cu pete aurii, dand aspectul de pasla.

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

8/13

%. +otarul

+otarul ataca in padurile de foioase, dar si in livezi. "a invazii produce defolieri, mai ales cand se asociaza cu

larvele de tortricide. "arvele se (ranesc cu mu!uri la inceputul primaverii, iar apoi cu flori si frunze.

9arva de cotar

+e obicei se ascund intre doua frunze pe care le rod si le lea!a cu fire de matase. ara se transforma in pupe, in pamant. toamna tarziu, femelele depun oua pe ramuri. *re o sin!ura !eneratie pe an.

 . Molia co>ii fructelor

*cest daunator al parului ataca multiple specii de pomi fructiferi si specii forestiere, la care rod frunzele si coaja

fructelor. "uand aceste rosaturi drept poarta, de intrare, patrund in fructe multe ciuperci si in special oniliniafructi!ena. olia cojilor fructelor are doua !eneratii pe an si ierneaza ca larva pe ramurile pomilor, in jurul

mu!urilor sau intre frunzele uscate a!atate cu fire matasoase.

9r!anele atacate de larve sunt infasurate cu fire de matase sub forma de cuiburi. impupeaza in interiorul or!anelor 

atacate.

Molia co>ii fructelor 

unt depuse cate ;-1< oua pe fata superioara a frunzelor. 9arvele nou nascute acopera frunzele tinere cu un

 paienjenis de fire, la adapostul caruia rod epiderma superioara a tesutului foliar, lasand neatinsa epiderma inferioara.

ai tarziu frunzele atacate se rasucesc sub forma de cornet sau se produce lipirea a cate 2-3 frunze le!ate cu firelede matase secretate. Uneori larvele se aseaza la locul de contact al unei frunze cu un fruct. "arva aflata la adapost,

va face rosaturi la suprafata fructului, pe o arie destul de mare. 9uale sunt depuse pe fructe, frunze si lastari. =oile

larve rod frunzele, lasand numai nervurile. *ctiunea nociva a larvelor poate continua si in depozite.

*. Molii minatoare

http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/ingrijirea-pomilor-fructiferi/daunatorii-parului/287/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/ingrijirea-pomilor-fructiferi/daunatorii-parului/287/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/ingrijirea-pomilor-fructiferi/daunatorii-parului/287/http://decostyle.mayra.ro/dr-plant/tehnici-de-combatere-a-daunatorilor/sa-ne-aparam-de-larve-din-sol/479/http://decostyle.mayra.ro/dr-plant/tehnici-de-combatere-a-daunatorilor/sa-ne-aparam-de-larve-din-sol/479/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/ingrijirea-pomilor-fructiferi/daunatorii-parului/287/http://decostyle.mayra.ro/dr-plant/tehnici-de-combatere-a-daunatorilor/sa-ne-aparam-de-larve-din-sol/479/

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

9/13

"arvele moliilor patrund in interiorul mu!urilor, mineaza frunzele si, in ultimul stadiu, rod frunzele complet,

formand cuiburi care pot cuprinde toata coroana. runzele atacate se inrosesc, se brunifica si se usuca. )n cuib

apar coconii compacti, albi, uniti intre ei si asezati perpendicular sub forma de pac(ete. emelele depun oua in!rupuri de cate 20-30 oua, pe scoarta ramurilor tinere, pe care le acopera cu o substanta asemanatoare unui lac.

 -. #iermele merelor &ataca si perele'

ructele atacate prezinta !auri pline cu resturi de (rana si e#cremente ale daunatorilor. *ceste fructe raman

 pipernicite sau se coc inainte de vreme si cad. 9uale sunt depuse in numar de pana la 10 pe frunze, lastari sau pe

fructe. "arvele sapa o !alerie in pulpa fructelor de-abia formate, spre miez. )erneaza la baza tulpinii, in crapaturilescoartei, sau in depozitele de fructe.

Primul a>utor dat pomilor fructiferi

Ultima modificare: 2010-0

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

10/13

. Monilio"a sam$uroaselor (Monilia la@a)

4imptome? si de aceasta boala raspunde tot o ciuperca din familia onilinia. $onstituie o

 boala caracteristica samburoaselor &mai ales aciresului si visinului' si se manifesta prin

uscarea ramurilor si a florilor. Putem sa o intalnim si la samantoase. lorile, frunzele si

ramurile tinere se ofilesc brusc, devin brune si se usuca.+om$atere: a taiem partile afectate in asa fel incat sa eliminam macar -10 cm si din

 bucata sanatoasa. a nu compostam resturile taiate. a indepartam de pe pom fructele bolnave si cele mumificate, iar frunzele cazute sa le amestecam cu solul?

*. +iuruirea micotica a frun"elor (4tigmina carpopila)

4imptome? 6ste o boala care ataca mai ales samburoasele. imptomele apar pe frunze,

lastari si fructe. Pe frunze apar mai intai pete mici, circulare, de culoare verzui desc(is,

!albui la inceput, care mai tarziu devin brun-rosiatice, si ajun! sa aiba c(iar si diametrul

de mm. "a nivelul petelor particica de frunza moare, se desprinde si cade, dand astfel unaspect de frunza ciuruita.

+om$atere? a indepartam frunzele si fructele afectate, iar frunzele cazute sa le

amestecam cu solul. a formam o coroana bine aerisita, iar daca este vorba despre o

infectie rezistenta, atunci sa stropim cu solutii pentru distru!erea micozelor. Preventiv putem sa plantam soiuri mai rezistente &de e#. la cires soiul *bels pate'.

-. Paducii de frun"e (Apididae)

4imptome? 6#ista o intrea!a varietate de paduc(i de frunze, care ataca pomii:

 paduc(ele verde al marului&*p(is pomi', paduc(ele roz !alicol al marului &+7sap(is planta!inea', paduc(ele ne!ru al ciresului &7zus cerasi' sau paduc(ele verde

&7ozodes persicae' intalnit lapiersic. *cestia sunt cativa dintre cei mai cunoscuti, dar

daca luam totul intr-un sens mai lar! putem sa mai includem aici si paduc(ii testosi.

Paduc(ii de frunze traiesc in colonii pe ramurile tinere, iar prezenta lor este semnalata prin aparitia frunzelor rasucite, in!albenite si lastarii ofiliti.

+om$atere? impotriva paduc(ilor de frunze de multe ori au efect si masurile mai putin

drastice: putem sa stropim cu solutie de sapun sau solutie de ur"ici, dar putem sa-i

indepartam de pe lastari c(iar si cu jet de apa. $a si completare, la sfarsitul iernii,merita sa stropim pomul afectat cu ulei de parafina, ca sa distru!em si ouale care au

iernat pe pom.

. Molia frun"elor de mar (ponomeuta malinellus)

4imptome? in!urul pom atacat de acest daunator este marul5 mai e#ista o specie &cele

doua specii sunt foarte asemanatoare', dar aceasta ataca doar parul. imptomele specifice

http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/ciresul/105/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/visin/165/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/piersicul/123/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/piersicul/123/http://decostyle.mayra.ro/legume/legume/cum-se-face-extractul-de-urzica/756/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/ciresul/105/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/visin/165/http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-fructiferi/piersicul/123/http://decostyle.mayra.ro/legume/legume/cum-se-face-extractul-de-urzica/756/

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

11/13

apar pe parcursul lunii mai-iunie: frunzele si varfurile ramurilor sunt invelite intr-o tesatura sub forma de voal, in

care se dezvolta omizi !albene spre !ri cu pete ne!re. runzele afectate sunt !olase.+om$atere: a taiem si sa distru!em neaparat frunzele afectate? 6ste recomandata stropirea la sfarsitul iernii cu uleide parafina.

/. Paducele lanos (Eriosoma lanigerum)

4imptome? Paduc(ele lanos formeaza colonii pe lastari, ramuri, frunze, c(iar si pe

trunc(i. Putem sa il recunoastem dupa aspectul specific lanos. *taca mai ales marul.

Paduc(ii inteapa si su! seva stand in adapostul lanos. *nimalele strivite au o culoare rosiesan!erie. 9 infectie puternica care dureaza mai multi ani poate afecta functiile de crestere

ale pomului, in situatii e#treme c(iar si uscarea lui.

+om$atere? +aca infectia nu este prea puternica putem inlatura paduc(ii direct cu mana,

 bineinteles protejata de o manusa. )n cazul infectiilor mai mari, trebuie sa taiem ramurileafectate si sa le dam foc. a sprijinim stabilirea si iernarea or!anismelor si animalelor 

folositoare. Putem sa menajam !radina printr-o a!ricultura ecolo!ica.

+um se face e@tractul de ur"ica

Ultima modificare: 2010-0-1@ | Primul publicat: 2010-0-1@ 

ngrasamintele ver"i, pot fi o$tinute ciar si in gospodarie, fara a depune un efort financiar prea mare.

4olutiile din plante fac de multe ori adevarate minuni? ranesc legumele fara sa le supuna unei cresterivertiginoase si nu scim$a structura solului.

)n!rasamintele verzi sunt o modalitate e#traordinara de fertilizare, recomandata mai ales persoanelor cu mai putina

e#perienta in ale !radinaritului. +e e#emplu, fertilizand tomatele cu zeama de ur"ica,   se pot observa efectele

acestei solutii de la o zi la alta. Aeama de urzica poate fi utilizata ca atare sau in combinatii cu alte solutii din plante.

Un efect deosebit il are amestecul de zeama de urzica cu o solutie obtinuta din mai multe specii de plante medicinalein proportie de 1:1 &un litru zeama de urzica la un litru solutie din plante medicinale'. )n perioada de ve!etatie,

 putem sa fertilizam c(iar si de mai multe ori cu solutii din plante, daca este nevoie.

+um se prepara e@tractul de ur"ica

Prepararea acestor solutii este foarte usoara: ale!em un butoi din lemn sau folosim un recipient din piatra, ceramica

sau material plastic. 6ste important sa nu preparam zeama de urzica intr-un recipient de metal, deoarece in

momentul fermentarii se obtin diferite combinatii care pot afecta peretii vasului. Urzica poate fi culeasa si de doua-

trei ori pe an intotdeauna inainte de inflorire.Pentru prepararea solutiei avem nevoie de apro#imativ un Bilo!ram de urzici, la aceasta cantitate de plante se adau!a

zece litri de apa statuta, daca e posibil, apa de ploaie.

Putem sa respectam mai usor proportiile daca umplem vasul cu urzici, le tasam bine si adau!am cantitatea de apa

necesara pentru a acoperi urzicile in totalitate. Urzica maruntita fermenteaza mai repede. 6ste foarte important caurzica sa fie acoperita de apa, de aceea este bine sa fi#am plantele cu niste pietre, astfel se accelereaza procesul de

fermentare.

http://decostyle.mayra.ro/legume/legume/rosia/74/http://decostyle.mayra.ro/legume/legume/rosia/74/http://decostyle.mayra.ro/legume/legume/rosia/74/http://decostyle.mayra.ro/legume/plante-medicinale/urzica-urtica-dioica/354/http://decostyle.mayra.ro/legume/plante-medicinale/urzica-urtica-dioica/354/http://decostyle.mayra.ro/legume/plante-medicinale/http://decostyle.mayra.ro/legume/legume/rosia/74/http://decostyle.mayra.ro/legume/plante-medicinale/urzica-urtica-dioica/354/http://decostyle.mayra.ro/legume/plante-medicinale/

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

12/13

maruntirea ur"icilor

preparare e@tract ur"ici

9 data pe zi trebuie amestecata bine solutia, astfel incat sa patrunda mult o#i!en in zeama. *pro#imativ la 2; de oredupa prepararea solutiei, sa adau!am la zece litri de zeama un pumn de praf de roca si daca avem posibilitatea si

cateva picaturi de valeriana. *cestea ajuta la estomparea mirosului neplacut al solutiei.

ermentarea se face mai repede la soare decat la umbra. olutia care a fermentat complet are urmatoarele

caracteristici: culoarea ei devine mai inc(isa, nu mai face spuma si mirosul neplacut nu mai este foarte puternic.+in acest moment putem acoperi recipientul si cu un capac.

olutia de urzica se poate pastra sub aceasta forma pe o perioada mai lun!a si poate fi utilizata oricand. )nainte sa

stropim plantele cu zeama de urzica solutia se dilueaza cu apa in proportie de 1:10 &un litru solutie la zece litri de

apa'.Pentru a stropi si frunzele cu aceasta solutie trebuie sa o strecuram printr-o strecuratoare fina, pentru a nu infunda

aparatul de stropit.

+rept recunostinta pentru fertilizarea cu zeama de urzici &care este ieftina si eficienta', le!umele din !radina noastra

ne vor rasplati cu o recolta bo!ata. +oar ma"area, fasolea, usturoiul si ceapa nu tolereaza fertilizarea cu aceastasolutie bo!ata in azot?

http://decostyle.mayra.ro/legume/legume/mazare-cerinte-fata-de-mediu-si-sol/456/http://decostyle.mayra.ro/legume/legume/mazare-cerinte-fata-de-mediu-si-sol/456/http://decostyle.mayra.ro/legume/legume/mazare-cerinte-fata-de-mediu-si-sol/456/

8/18/2019 Prim Ajutor Dat Pomilor

13/13

fertili"area stratului de legume

4fat practicC

4ecipientul in care preparam e#tractul de urzica, trebuie acoperit obli!atoriu cu o plasa de sarma fi#ata pe vas.

*stfel solutia primeste suficient aer necesar fermentarii, iar plasa se indeparteaza mai usor cand trebuie saamestecam. *coperirea se face mai mult din precautie, pentru ca sa nu patrunda in vas pasarile sau alte animale

mici.