prezentare obiecte muzeu
Post on 28-Jan-2016
226 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Camera I
Prima vitrină din dreapta conține trei icoane rusești, dintre care cea mai
interesantă, prin raritatea sa, este cea reprezentându-l pe Sfântul Arhanghel
Rafail, din secolul al XVIII-lea. Deasupra se află imagini cu Mănăstirea Sinaia, de la
sfârșitul secolului al XIX-lea.
În centrul încăperii se află o vitrină care conține o colecție de paftale, dintre
care cea mai valoroasă este cea care a aparținut ctitorului mănăstirii, Mihail
Cantacuzino Spătarul, din fildeș, realizată în secolul al XIV-lea la Constantinopol.
Este una din puținele piese de artă bizantină păstrată în România. Celelalte
paftale, din secolele XVIII-XIX, sunt bogat împodobite cu pietre prețioase și
semiprețioase, sidef și argint.
Cele două broderii liturgice din aceeași vitrină, acoperăminte pentru
sfintele vase, sunt realizate de Anna Roth, pe la 1890, după schițele Reginei
Elisabeta. Tot de Anna Roth este realizată și mitra, care este împodobită cu rubine
și smaralde. Deasupra mitrei se află un prețios epitrahil, din 1748. Epitaful este
realizat la Chișinău, la jumătatea secolului al XIX-lea și deși Basarabia era sub
stăpânirea ruseasca, caracterele folosite sunt cele latine.
Vitrina de sub epitaf conține mai multe obiecte, printre care se află și două
dintre celebrele ,,tăblițe de la Sinaia”, despre care unii afirmă ca ar conține
fragmente din istoria neștiută a strămoșilor noștri, dacii.
Chivotul din argint aurit, reprezentând biserica mănăstirii Curtea de Argeș,
construită de Meșterul Manole, a fost realizat la București în 1898 de Theodor
Radivon, același bijutier care a realizat ferecătura din argint aurit a Evangheliei din
vitrina următoare. Aceasta a fost executată special pentru Mănăstirea Sinaia în
1911, având reprezentate pe coperte cele două biserici, cu hramurile lor. Culorile
sunt cele ale steagului României, roșu, galben și albastru.
Icoanele de deasupra Sfintei Evanghelii au fost realizate în 1703 de Mihail
Ivanov, un pictor rus, și au împodobit sute de ani catapeteasma bisericii vechi a
Mănăstirii Sinaia, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”.
Veșmântul preoțesc, din brocart și mătase, țesut cu fir de aur, a fost realizat
în Kiev, Ucraina, la jumătatea secolului al XIX-lea.
Camera II
Expoziția muzeală a Mănăstirii Sinaia deține una dintre cele mai valoroase și
mai frumoase colecții de icoane din România, cu piese din Țările Române, Grecia,
Rusia și Levant. Cele două icoane de catapeteasmă, rusești, de Mihail Ivanov, au
fost realizate în 1702. În ele sunt reprezentați Mântuitorul înconjurat de Sfinții
Apostoli și Maica Domnului cu Profeții.
Icoana rusească Maicii Domnului din Kazan, din secolul al XVIII-lea este
urmată de o icoană grecească din aceeași perioadă, reprezentând scene din viața
Sfântului Athanasie, precum și Marea Lavră din Muntele Athos, ctitoria sa.
Vitrinele de sub aceste icoane cuprind tipărituri, din care atragem atenția asupra
cărților de muzică bisericească tipărite de Ieromonahul Macarie în 1823 la Viena,
primele de acest gen în limba română. Un minei grecesc tipărit în 1685 la Veneția
poartă dedicația ctitorului Mănăstirii Sinaia, Mihail Cantacuzino Spătarul.
Vitrina următoare adăpostește două sfinte Cruci de altar, din secolul al XVII-
lea. Una este realizată în argint filigranat, cu smaralde și coral, iar cealaltă, mai
simplă, a fost executată special pentru biserica veche a Manastirii Sinaia. În mod
neobișnuit, are sculptat hramul, ,,Adormirea Maicii Domnului”. Prima Biblie
tipărită integral în limba română, în 1688, la București, marchează nașterea limbii
române literare. Apoi urmează o vitrină care conține trei valoroase cruci de altar,
dintre care cea centrală a fost executată la Betleem, în secolul al XIX-lea. Celelalte
două sunt din secolul al XVI-lea, în lemn traforat și împodobite cu rubine, perle,
coral, smaralde și email.
Deasupra acestor trei vitrine sunt cinci icoane, din care trei sunt opera
marelui pictor bisericesc Pârvu Mutu, din 1693. Ele sunt încadrate de două icoane
de catapeteasmă ardelenești, din 1736.
Următoarele trei icoane au fost realizate la începutul secolului al XVIII-lea la
Alep, Siria și sunt împodobite pe rame cu sidef. Un posibil autor este Patriarhul
Antiohiei, Silvestru, care era pictor și a stat doi ani la București.
Vitrinele din centru conțin: o cruce de altar, dăruită în 1829 de starețul
Iustin al Sinaiei, ucenicul Sf. Paisie de la Neamț, candele, cățui de argint, precum și
un potir dăruit de Regele Carol I, ca mulțumire că a fost găzduit chiar în aceste
încăperi între anii 1873-1883, până a fost inaugurat castelul Peleș.
top related