FUNCȚIUNE : MUZEU

SIT – CONSTANȚA

DRAGOMIR OANA CRISTINA GR.401 – ANUL IV

Încadrare în zonă

DRAGOMIR OANA CRISTINA GR.401 – ANUL IV

Terenul este amplasat pe faleza înaltă a Municipiului Constanța. Prezintă o înclinare generală pe direcția Sud-Vest , declivitatea fiind de cca 1,30m. Conform unui studiu geotehnic în zonă, pe amplasament nu se semnalează până în prezent fenomene de alunecare sau prăbușire, terenul fiind stabil/

Terenul are următorii vecini de proprietate:

La EST : domeniu public – drum public

La SUD : Marea Neagră

La VEST: Domeniu public- drum faleză și Marea Neagră

La NORD: Drum acces (domeniu public) și proprietate privată

Dobrogea, unitatea teritorială din sud-estul României, este alcătuită din două subunități, cu particularități fizico-geografice, pedologice și climatice: Dobrogea continetală, 12 300 km pătrați și Dobrogea maritimă, 3 200km pătrați.

Clima actuală a Dobrogei este de tip temperat continental, valorile extreme ale temperaturilor fiind atenuate de influența Mării Negre, a Deltei Dunării și a luncilor Dunării. Radiația solară este cea mai ridicată, comparativ cu alte zone geografice ale țării.

Primăverile sunt reci, iar verile foarte căldurose. Temperaturile medii anuale se înscriu în jurul valorii de 11 grade C. Umiditatea relativă a aerului are valori cuprinse între 78 și 85%. Nebulozitatea este cea mai redusă, comparativ cu restul țării.

Din punct de vedere al precipitațiilor, Dobrogea reprezintă cea mai uscată regiune a țării, limitele medii ale precipitațiilor înscriindu-se între 350 și 510mm anual.

Litoralul dobrogean al Mării Negre se încadrează în zona continentală, Marea Neagră exercitându-și influența pe cuprinsul unei fâșii litorale de 10-15km lățime.

Circulația maselor de aer se realizează diferențiat, în funcție de anotimp și regiune. Astfel, în zona litorală domină vânturile din direcția nord, nord-este și nord-vest. Viteza vântului scade de pe litoral ănspre interiorul uscatului : valori medii 8-15m/s la Constanța. Prezența apelor marine condiționează valori mari ale umezelii relative a aerului cca 80%anual; în această privință acțiunea brizelor îndeplinind un rol important.

DRAGOMIR OANA CRISTINA GR.401 – ANUL IV

Concept

DRAGOMIR OANA CRISTINA GR.401 – ANUL IV

Conceptual, s-a plecat de la o simplă scoică. Proporțional, având un raport de două lățimi într-o lungime, s-a plecat atât de la forma fluidă a ”inelelor” cât s-a avut în vedere și simetria scoicii în alcătuirea sa.

Terenul fiind foarte îngust și prea rigid pentru deschiderea sa mare către mare, s-a dorit o fluidizare a circulației atât prin propunerea de amenajare peisagistică, cât și prin rezolvarea volumetrică a construcției propriu-zise .

Astfel, s-a ridicat muzeul de la cota terenului, trecerea la nivelul parterului fiind realizată prin trepte concentrice, dispuse între două ochiuri de apă, așezate pe lateralele construcției. Ochiurile de apă, având direcția către muzeu, îngustându-se înspre el, invită pietonul către acces și orânduiesc terenul de la forma poligonală, la un dinamism simțitor.

S-a ales prelungirea a doi pereți structurali, în afara construcției pentru a dinamiza ochiul amprentei la sol și a prelungi volumul către diagonalele terenului, întocmai pentru a nu rigidiza și contrasta în inserția sa. Astfel, o prelungire, împreună cu soclul, oferă un spațiu de repaos pe partea vestică a muzeului, cealaltă prelungire deschizând construcția către o platformă exterioară situată în partea sudică a terenului.

Nordul terenului este reprezentat de o parcare supraterană și două ochiuri de apă ce găzduiesc expoziții temporare, în timp ce sudul este marcat printr-o platformă exterioară pe teren și un ochi de apă . Astfel, terenul este îngustat si proporții încep să fie simțite, muzeul integrându-se ca apartenență și nu excepție.

S-a ales o luminare zenitală pentru funcțiunea de muzeu, luminarea naturală prin goluri de fereastră regăsindu-se doar la belvederea de la etajul 3 și ca amprentă verticală în partea sudică pentru a fi observabilă platforma exterioară. Luminarea zenitală acordă navei dispuse central o lumină scenică, de punere în valoarea a unei piese centrale, în jurul căreia se desfășoară circulația interioară, pe verticală.

DRAGOMIR OANA CRISTINA GR.401 – ANUL IV

PLANURI

DRAGOMIR OANA CRISTINA GR.401 – ANUL IV

Din punct de vedere al planimetriei, s-a dorit o circulatie la fel de dinamică precum și în amenajarea peisagistică. S-a optat prin urmare pentru spații semi deschise, comunicare și corelare a funcțiunilor atât planimetric, cât și pe verticală.

Astfel, atelierele și funcțiunile specifice personalului de specialitate au fost dispuse la demisol, iar cele de vizitare și publice- restaurantul, la nivelurile superioare.

Parterul devine spațiu semi-public prin dispunerea de funcțiuni cu caracter informativ precum documentare, librărie, magazin, acces point, info, recepție, în timp ce nivelurile 1 și 2, găzduiesc săli deschise către interior, dispuse concentric în jurul navei expuse central, săli de vizionare a exponatelor.

Etajul trei, devine o belvedere restaurant, cu vedere către mare și acces pe terasă, în jurul luminării zenitale a navei.

De asemenea, s-a optat pentru un dinamism vertical, și nu doar orizontal. Nava, piesă centrală în muzeu , reprezintă o corabie ce urcă maiestuos către nivelurile superioare. În contrast și de sens opus, se regăsește o suspendare de corpuri de iluminat de diferite dimensiuni și înalțimi, ce coboară pe latura nordică a corabiei, contrastând verticala muzeului, si creând un joc pe înalțime între lumină și rigid.

DRAGOMIR OANA CRISTINA GR.401 – ANUL IV

DRAGOMIR OANA CRISTINA GR.401 – ANUL IV

DRAGOMIR OANA CRISTINA GR.401 – ANUL IV

Construcția propusă are un regim de înălțime de S+P+3E și este destinată funcțiunii de muzeu maritim.

Din punct de vedere constructiv, muzeul prezintă o formă circulară în plan, cu lungimea exterioară de 48m și lățimea de 24m, așadar cu raportul laturilor sub 6m, lucru pozitiv mai ales în ceea ce privește comportarea seismică. De la cota parterului 0.00, suprafața construită se extinde cu grosimea ecranului de piloți forați 0.40m, care încapsulează construcția până la nivelul planșeului peste demisol.

Structura de rezistență principală prezintă simetrie după ambele axe ale construcției. Face excepție trama acceselor N și S, la care poziția elementelor structurale a fost stabilită din considerente funcționale.

Concepția și alcătuirea structurală au avut ca temă de bază partiul de arhitectură. Totodată, la alegerea soluției structurale s-au avut în vedere și următoarele aspecte:

- Regimul de înăltțime, într-o zonă cu seismicitate moderată și deschideri mari, conducând la adoptarea unei structuri cu pereți structurali (lamele); condițiile arhitectonice și ridicarea de la cota de nivel a terenului au impus și prevederea a 4 stâlpi de margine și 4 stâlpi interiori.

- Simetria în plan după axele date de teren;

- Zona seismică și natura terenului de fundare;

- Cerințele funcționale și concepția arhitectonică, prin care s-a urmărit evitarea de colțuri și crearea de circulații fluide în jurul unei piese centrale.

În consecință, soluția structurală adoptată este un sistem structural dual, în care încărcările verticale sunt preluate în principal de cadrele spațiale alcătuite din stâlpi și grinzi, în timp ce încărcările laterale sunt preluate atât de sistemul de cadre, cât și de pereții structurali, amplasați pe conturul clădirii. Legătura între cadrele spațiale și pereții structurali se face la fiecare nivel prin sistemul de grinzi principale, grinzi secundare și centuri ale planșeului.

Închiderile vor fi realizate din zidărie din blocuri d BCA cu termoizolație din polistiren expandat, iar pereții de compartimentare neportanți din blocuri de BCA de 20-30cm grosime.

DRAGOMIR OANA CRISTINA GR.401 – ANUL IV

DRAGOMIR OANA CRISTINA GR.401 – ANUL IV

Proiect anul IV- Facultatea de Arhitectură Universitatea Spiru Haret