poluarea şi rolul chimiei în soluţionarea problemelor ecologice
Post on 12-Jan-2016
62 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
NOŢIUNI GENERALE DESPRE POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURǍTOR
Prin poluarea mediului înconjurător se întelege ansamblul modificărilor defavorabile pe care le suferă calităţile naturale ale mediului sub influenta activiăţilor societăţii omeneşti.
Poluarea naturalǎ are importanţǎ secundarǎ în condiţiile în care aportul antropic de poluanţi devine tot mai grav.
Erupţiile vulcanice
Eroziunea solului, eolianǎ sau cauzatǎ de ploi
Reziduurile vegetale şi animale
Polenul sau fungii
Poluarea artificialǎ: iniţial, produsele poluante erau de naturǎ
organicǎ şi uşor biodegradate de bacterii şi ciuperci. Pe mǎsura
dezvoltǎrii industriale şi exploziei demografice au apǎrut deşeuri
nebiodegradabile, pentru care nu existǎ în naturǎ enzime capabile
sǎ le descompunǎ. Poluarea artificialǎ este de naturǎ:
fizicǎ ( sonorǎ, radioactivǎ, termicǎ),
chimicǎ
biologicǎ ( agenţi patogeni: virusuri, bacterii, fungi).
Dupǎ mediul în care acţioneazǎ:
POLUAREA
POLUAREA AERULUI
POLUAREA APELOR
POLUAREA SOLULUI
POLUAREA AERULUI, CONSECINŢE ALE POLUǍRII ATMOSFERICE
Compoziţia şi structura atmosferei
Surse de poluare a aerului
Principalii poluanţi atmosferici
Consecinţele poluǎrii atmosferice
Structura şi compoziţia atmosferei
Gaz Simbol % de masa % de volum
Azot N2 75,52 78,09
Oxigen O2 23,15 20,95
Argon Ar 1,28 0,93
Dioxid de carbon CO2 0,046 0,035
Neon Ne 0,012 0.0018
Heliu He 0,0007 0,0005
Metan CH4 0,0008 0.00015
Kripton Kr 0.003 0,0001
Ozon O3 0-0.01 variabil
Apǎ vapori H2O 0-4 variabil
SURSE DE POLUAREA AERULUI
SURSE NATURALE
SURSE ARTIFICIALE
ERUPŢIILE VULCANICE
FURTUNILE DE PRAF
INCENDIILE NATURALE
INDUSTRIAACTIVITǍŢILE
CASNICETRANSPORTURILE
PRINCIPALII POLUANŢI ATMOSFERICI
Oxizi de carbon Monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2)
Oxizi de sulf Dioxid de sulf (SO2) si trioxid de sulf (SO3)
Oxizi de azot
Monoxid de azot (NO), dioxid de azot (NO2), oxid azotos (N2O) (NO and NO2 sunt de obicei grupate si
notate cu NOx)
Compusi organici volatili
Metan (CH4), propan (C3H8), benzen (C6H6), hidrocarburi clorurate fluorurate (CFC)
Particule suspendate
Particule solide (praf, funingine, azbest, plumb, saruri de azot si sulfat), picaturi lichide (acid sulfuric, PCB, dioxizi,
pesticide)
Oxidanti fotochimici
Ozon (O3), azotat peroxi-acil (PAN), apa oxigenata (H2O2), aldehide
Substante radioactive Radon - 222, iod -131, strontium – 90, plutoniu – 239
Compusi toxici
Cantitǎţi infime din cel putin 600 de substante toxice (majoritatea compusi organici volatili), din care 60 sunt
cancerigene
CONSECINŢELE POLUǍRII ATMOSFERICE
Poluanţii atmosferici afecteazǎ atât fiinţele vii cât şi mediul înconjurǎtor. Acţiunea complexǎ a poluanţilor asupra mediului este consecinţa dezvoltǎrii industriale impresionante şi se concretizeazǎ în urmǎtoarele efecte:
smogul
efectul de serǎ
ploile acide
distrugerea stratului de ozon
Smogul Smogul fotochimic este o ceaţă toxicǎ produsă prin
interacţia chimică între emisiile poluante şi radiaţiile solare.
Smog în Los Angeles
Efectul de serǎ
Soarele, principala sursǎ
de energie pe Pǎmânt lumineazǎ
şi încǎlzeşte planeta noastrǎ,
fǎcând astfel posibilǎ existenţa
vieţii. Anumite gaze din compoziţia
atmosferei, numite şi gaze de
serǎ, lasǎ sǎ treacǎ radiaţiile UV
scurte, pline de energie ale
Soarelui spre Pǎmânt, dar absorb
o parte din radiaţiile infraroşii
emise de Pǎmânt încǎlzind pǎtura
inferioarǎ a atmosferei şi implicit
suprafaţa Pǎmântului. Acesta este
efectul natural de serǎ.
Ploile acide
Ploile acide distrug culturile, omoară peştii prin otrăvirea locurilor şi farâmiţează pietrele. Copacii îşi pierd frunzele şi, în final mor.
Cauza acidifierii precipitaţiilor constǎ în poluarea aerului cu oxizi de sulf şi oxizi de azot, gaze ce provin din arderea combustibililor cu sulf şi din intensificarea traficului rutier. Oxizii de sulf şi de azot sunt solubili în apa din atmosferǎ ducând la formarea acizilor sulfuric şi azotic ce ajung pe sol, pe vegetaţie, pe clǎdiri, odatǎ cu precipitaţiile.
Distrugerea stratului de ozon
Stratul de ozon acţioneazǎ ca un protector al Pǎmântului împotriva radiaţiei ultraviolete solare prin absorbţia radiaţiei ultraviolete de tip B, care nu mai ajunge astfel pe Pǎmânt. Aceasta înseamnǎ cǎ viaţa tuturor organismelor vii: plante, animale, om nu mai este pusǎ în pericol. Acest proces este natural şi asigurǎ echilibrul atmosferei terestre şi protecţia vieţii pe pǎmânt. Ozonul din straturile superioare ale atmosferei este numit şi ozonul bun. Distrugerea acestui strat duce la accentuarea efectului de serǎ iar în timp poate duce la dispariţia vieţii pe pǎmânt datoritǎ creşterii temperaturii.
Gaurǎ în stratul de ozon
COMBATEREA POLUǍRII ŞI ROLUL CHIMIEI ÎN SOLUŢIONAREA
PROBLEMELOR ECOLOGICE Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, interesele oamenilor Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, interesele oamenilor
trebuiesc corelate cu legile naturii.trebuiesc corelate cu legile naturii.
Legǎtura chimiei cu mǎsurile practice de ameliorare a mediului pretinde o necesitate de prim ordin, motivatǎ de progresul chimiei şi cel al tehnologiei ambientale, care se condiţioneazǎ reciproc, tehnica oferind chimiei aparaturǎ de investigaţie, iar cercetǎrile chimiei extind permanent aplicaţiile tehnice ale noilor cunoştinţe dobândite. “Contemplarea vie” a teoriei cu practica imprimǎ elevilor o motivaţie a studierii chimiei, însuşind în mod conştient şi activ o serie de acţiuni practice pentru protejarea mediului în condiţii de zi cu zi (conservarea resurselor naturale, evaluarea stǎrii mediului, extinderea spaţiilor verzi, ocrotirea bazinelor acvatice, separarea şi colectarea deşeurilor, etc).
top related