plan de lectie chistul ovarian
Post on 27-Nov-2015
370 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
CHISTUL OVARIAN ANUL ŞCOLAR 2009 - 2010
Grecu Nicoleta | 1
Plan de lecţie
Chistul de ovar In ovar se pot dezvolta tumori dure ( fibromul de ovar) sau maligne (cancerul primitiv
ovarian sau metastatic, de obicei secundar cancerelor digestive).
Se pot dezvolta şi o serie de tumori cu potentă endocrină care mărind secreţia hormonală
ovariană se manifestă prin acţiunile specifice ale acestor hormoni, tumorile granuloase sau ale
tecii - feminizate şi adenoblastomul masculinizat.
între tumorile solide maligne şi cele chistice benigne există un tip intermediar: tumorile
vegetante ale ovarului. Chistul de ovar este o tumoare care se dezvoltă pe seama ovarului. Ea
reprezintă numeroase variaţii în ceea ce priveşte dimensiunile, conţinutul, benignitatea. Caracterul
clinic comun al acestor tumori ovariene este existenţa unei pungi în care se găseşte o colecţie mai
mică sau mai mare de lichid.
Sunt trei tipuri de chisturi ovariene :
> dremoid
> mucoid
> seros
Chistul dermoid Chistul dermoid este o formaţiune embrionară, anexată ovarului încă din stadiile primitive
de dezvoltare. Dimensiunea acestui chist este variabilă, de obicei nu depăşeşte mărimea unei
portocale, dar uneori poate fi cât un cap de adult.
Sediul este obişnuit unilateral, dar deseori este bilateral. Consistanţa lor este inegală, având
părţi dure şi părţi moi. Conţinutul lor este foarte variabil fiind în general constituit dintr-o
substanţă grăsoasă de aspectul untului topit, de culoare gălbuie în care se găsesc diverse ţesături,
părţi de organe sau chiar organe : peri, dinţi, unghii, rudimente de ochi, urechi, substanţă nervoasă
sau ţesut glandular ( epifiza suprarenală, tiroida, glanda mamară etc). aproape că nu există organ
care să nu fi fost identificat cu excepţia ovarului sau testicolului, care nu s-au găsit niciodată.
Acest fapt este luat ca o dovadă că dezvoltarea se face din celulele somatice primitive şi niciodată
din cele sexuale.
Peretele acestui chist este caracteristic : el are aspectul pielii, perfect şi complet
reprezentată cu toate straturile ei, formaţiunile ei, inclusiv glandele sudoripare, sebacee, peri.
Chistul dermoid se poate infecta şi supura sau canceriza. El poate de asemenea să coexiste
cu sarcina.
Chistul mucoid Este relativ frecvent: în orice caz el reprezintă aproape o treime dintre toate tumorile
ovariene. Provine fie din insule epitaliale cilindrice de origine embrionară, care rămân în ovar,
fie este o altă varietate de formaţie embrionară ca şi chistul dermoid, constituită numai din ţesut
mucoidal.
Capacitatea lui variază în limite foarte mari de la câţiva mililitri până la câţiva zeci de
litri.
De obicei unilaterale sunt formate dintr-o pungă mare principală şi alte câteva mai mici.
In interior prezintă mici vegetaţii, cu atât mai numeroase cu cât există mai multe pungi.
Conţinutul este format dintr-o substanţă vâscoasă mucoidă cu diverşi fermenţi
asemănători cu cei din intestin : pepsina, ripaza, etc.
CHISTUL OVARIAN ANUL ŞCOLAR 2009 - 2010
Grecu Nicoleta | 2
Peretele este format în general din două straturi: unul experior fibros în care se găsesc
vasele sale şi altul intern, epiteliul.
Dezvoltarea sa în ovar este lentă, dar continuă, el ajungândprin distensie şi compresiune
să distrugă complet substanţa ovariană.
Chistul seros
Provine din epiteliul de înveliş al ovarului sau din resturile provenite din transformările
succesive pe care le suferă ovarul în cursul dezvoltării lui embrionare. De obicei conţine o
singură cavitate.
Dimensiunile variază în limite foarte mari ca şi ale celui mucoid. Peretele este foarte subţir format
la interior dintr-un epiteliu cu un singur strat de celule, obişnuite, nesecretante. Rareori prezintă
mici vegetaţii.
Semnele clinice ale chisturilor ovariene Chisturile de ovar se pot observa la orice vârstă dar apar de obicei între 30 - 40 de ani, cu
excepţia chistului dermoid care poate apărea din copilărie.
Dezvoltarea lor este foarte lentă şi cea mai mare parte a evoluţiei este mută, ele fiind
descoperite întâmplător la un examen ginecologic. Creşterea continuă sfârşeşte însă prin a
comprima organele vecine (rect, vezică).
Semnele funcţionale subt puţine, ele constând în special din tulburări menstruale,
amenoree, hipomenoree, dismenoree, mai rar menometroragii.
In cursul dezvoltării chisturile trec prin două stadii : pelvin şi abdominal.
In stadiul pelvin
Prin examen vaginal se constată prezenţa unei tumori latero-uterine mobile, despărţită de
uter printr-un şanţ de separare, iar mişcările imprimate uterului nu se transmit şi tumorii. Ele nu
sunt dureroase.
In stadiul abdominal
In acest stadiu, chistul este mărit de volum, deformează peretele abdominal, produce o circulaţie
colaterală şi prin însăşi masa lui uneori gigantă, păroduce tulburări diverse : digestive, respiratorii
( dispnee).
El se poate remarca la simpla inspecţie a abdomenului şi poate fi pus în evidenţă prin
palpare sau percuţie.
Evoluţie Se face loarte lent şi pentru a trece din primul în cel de al doilea stadiu sunt necesari de obicei mai
mulţi ani. Cu vremea produce însă o alterare a stării generale şi o slăbire progresivă. Moartea se
produce prin uremie, caşexie, anasarcă, insuficienţă cardiacă, dacă nu se face tratament şi dacă nu
survine o complicaţie care poate grăbi evoluţia.
COMPLICAŢII
Torsiunea Chistul de ovar, fiind de obicei pediculat se poate torsiona. Torsiunea se produce în special
la cele de dimensiuni nu prea mari şi cu pediculi lungi.
Semnele torsiunii sunt: dureri abdominale violente, febră, greţuri, vărsături, mărirea bruscă
de volum a chistului.
Torsiunea poate duce la moartea rapidă prin sincopă, hemoragie produsă prin ruperea
vaselor sau gangrena chistului.
Uneori fenomenele dramatice iniţiale se calmează progresiv lăsând o sensibilitate locală
marcată.
Compresiunea Chistul de ovar poate da prin compresiunea organelor vecine fenomene dureroase,
tulburări vezicale, dispeptice. In cazurile extreme poate duce la ocluzie ( suprimarea tranzitului
intestinal) sau anurie şi uremie ( prin blocarea ureterelor).
CHISTUL OVARIAN ANUL ŞCOLAR 2009 - 2010
Grecu Nicoleta | 3
Ruptura Este o complicaţie rară care se traduce printr-o durere abdominală puternică, însoţită de
semne de şoc : tahicardie,, dispnee, hipotensiune, paloare.
Ca urmare a rupturii unui chist se pot produce : peritonită, dacă conţinutul este septic,
grefarea vegetaţiilor intrachistice pe petitoneu sau ascită în cazul unor chisturi voluminoase.
Chistul infectat care corectează aderenţele cu organele vecine : vezică, rect, vagin, se
poate deschide în unu din aceste organe prin care îşi evacuează conţinutul.
Hemoragia interchistică
Această hemoragie se produce de obicei ca urmare a unei torsiuni
Infecţia
Se face pe cale hematogenă cu punct de plecare intestinal ( enterococ sau colibacil) sau pe
cale exogenă (printr-o puncţie septică).
Febra, frisoanele, alterarea stării generale, fenomenele dureroase locale sunt semne
obiţnuite ale acestei complicaţii.
Cancerizarea
Transformarea malignă a chistului nu este rară, ea putându-se observa la oricare dintre
varietăţile descrise. Apariţia ascitei, de cele mai multe ori sangvinolente, anunţă apariţia acestei
transformări.
In acosiere cu o sarcină, chistul riscă să se torsioneze şi pe de altă parte, să constitue un
obstacol pentru naştere.
Diagnostic diferenţial şi prognostic Diagnosticul se face pe baza semnelor locale şi generale descrise. Funcţia se va evita pe
cât posibil, din cauza riscurilor infectioase. Radiografia permitediferentierea faţă de o sarcină
extrauterină, de un fibrom.
Chistul ovarian trebuie deosebit de o sarcină extrauterină de un fibrom, de o inflamaţie
anexială sau de un hidrosalping.
In stadiul abdominal, ascita, fibromul gigant, trebuie eliminat pe baza semnelor particulare
şi a anamnezei care este diferită în fiecare din aceste afecţiuni. Diagnosticul este în general
benign.
TRATAMENT
Tratamentul chisturilor de ovar este numai chirurgical, intervenţia constând în extirparea
precoce a lor. Se va căuta ca operaţia să fie cât mai conservatoare, adică să se păstreze cât mai
mult din parenchimul ovarian sănătos. Recidivele sunt excepţionale, ca şi mortalitatea operatorie.
CHISTUL OVARIAN ANUL ŞCOLAR 2009 - 2010
Grecu Nicoleta | 4
DEMERSUL ÎNGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA MULLER
HILDEGARD
Grila pentru culegerea datelor Date fixe Nume.Muler
Prenume. Hildegard
Vârsta. 46 ani
Data naşterii. 5 noiembrie 1962
Naţionalitatea: maghiară
Limba vorbită: româna şi maghiara
Religia: reformată
Alergii: nu are
Date variabile Domiciliul. Str. Satu Mare
Condiţii de locuit: bune
Prezentarea persoanei Este o femeie în vârstă de 46 ani cu o greutate de 60 kg si 1,65 m înălţime, are ochi
căprui şi păr şaten. Este căsătorită, trăieşte împreună cu soţul si are o fată şi un băiat. Este o fire
comunicativa, citeşte cu plăcere cărţi şi reviste şi îi place să dezlege integrame. Este interesată de
boală şi de evoluţia bolii ei, nu este consumatoare de alcool, nu fumează dar bea cafea. Se
adaptează uşor mediului spitalicesc.
Retoric Din discuţiile purtate cu pacienta reiese că a mai avut spitalizare în antecedente, la vârsta
de 25 ani a fost operată de apendicită. Menarha a avut-o la 14 ani. Doamna a avut trei avorturi în
anii 1990, 1993, 1997, din care primul a fost avort spontan. In anul 2001 a fost internată pe secţia
de ginecologie a Spitalului judeţean cu diagnosticul de anexită în partea stângă.
Motivele internării Boala actuală a debutat insidios în urma cu 7 zile cu durere în fosa iliacă dreaptă şi dureri
lombare. Bolnava se prezintă la medicul de familie de unde primeşte trimitere la medic de
specialitate pentru consult. In urma consultului la ginecolog, i se depistează un chist ovarian drept.
După ce i se opreşte hemoragia se internează în spitalul judeţean pe secţia de ginecologie în data
de 12 martie 2009
Anamneză asistentei medicale A luat pacienta în îngrijire în data de 12 martie 2009. Pacienta acuză durere în fosa iliacă
dreaptă şi dureri lombare.
Diagnostic nursing Disconfort din cauza durerii în fosa iliacă dreaptă şi regiunea lombară.
Diagnostic medical Chist ovarian drept torsionat, hemoragie abundentă.
Din discuţiile purtate cu pacienta reiese că sunt alterate următoarele
nevoi:
> nevoia de a bea şi a mânca ;
> nevoia de a dormi;
> nevoia de a elimina ;
> nevoia de a evita pericolele.
CHISTUL OVARIAN ANUL ŞCOLAR 2009 - 2010
Grecu Nicoleta | 5
Analiza şi interpretarea datelor
Nevoile
fundamentale
Diagnostic de
îngrijire
Manifestări si
dependenta
Simptome de
dependentă
A mânca şi a bea - alterarea stării de
nutriţie
- pacienta îngrijită
insuficient
-slăbiciune
A dormi si a se
odihni
-insomnie -dificultate de a
dormi,
- treziri frecvente
-stres -
durere -
nervozitate
A elimina - constipaţie - scaun la 3 - 4 zile - tranzit întârziat \
A evita pericolele -anxietate
-frică
-nelinişte,
- teama de operaţie
- facies crispat
-nelinişte faţă de
diagnostic şi de
tratament j
Stabilirea priorităţilor > Calmarea durerii
> Să fie alimentată corespunzător
> Să nu fie constipată
> Să liniştesc pacienta
> Să informez pacienta despre starea ei
Plan de îngrijire preoperater, pe perioada 12 - 13. 03. 2009
Diagnostic de
îngrijire
Obiective Intervenţii Evaluare
1
Autonome Delegate
Durere în
fosa iliacă
dreaptă
-diminuarea
durerii în
următoarele
ore
-îi pun punga cu gheata pe locul
dureros
- stau de vorbă cu pacienta, o
încurajez, îi spun că după
intervenţia chirurgicală se va
simţi mai bine
5
Algocalm in
fi; IM
- durerea scade
din intensitate
Alimentare
insuficientă
-bolnava să fie
echilibrată
nutriţional
-îi explic bolnavei despre
importanţa unui regim
echilibrat
-bolnava este
\ echilibrată
nutriţional
Constipatie -sa combat
constipatia, să
aibă scaun
spontan
-o sfătuiesc să consume
lichide călduţe şi să facă
plimbări
- îi spun să evite alimentele
condimentate
Ulei de
ricin, o
linguriţa
In ziua
! următoare
pacienta a avut
scaun
Insomnie din
cauza durerii
şi a tricn
-asigurarea
unor condiţii
optime pentru
un somn liniştit
-Calmez durerea
-rog celelalte paciente din
salon să creeze un climat de
linişte
Scobutil
fi
Papaverin
a
fi
-pacienta s-a
liniştit şi a
adormit
după
administrare
CHISTUL OVARIAN ANUL ŞCOLAR 2009 - 2010
Grecu Nicoleta | 6
diazepam
tbl
a
calmantelor
Anxietate din
cauza
intervenţiei
chirurgicale
-pacienta saşi
exprime
sentimentele de
nelinişte în
legătură cu
intervenţia
chirurgicală
-evaluez nivelul de anxietate al
pacientei şi încerc să identific
motivele fricii sale: anestezia,
durerea
-planific o întâlnire cu o
asistentă din sala de operaţie sau
serviciul de terapie intensivă
i
Lipsa de -informarea -discut cu pacienta despre -bolnava este
cunoştinţe pacientei boala ei, răspund la receptivă la
despre boala ei întrebările puse şi o asigur sfaturile mele şi
ca va primi îngrijirile
necesare şi că se va face bine
pune întrebări în
legătură cu boala
ei
Pregătire preoperatorie
Pregătire psihică Stau de vorbă cu pacienta şi îi explic necesitatea intervenţiei
chirurgicale. încerc să o liniştesc spunâindu-i că nu are de ce să-i fie frică. Pun
pacienta în legătură cu alte bolnave cu evoluţie pozitivă a bolii postoperatorie.
Explic pacientei procedeele pre şi postoperatorii ca: sala de trezire, terapie
intensivă, medicaţia, repaus la pat, poziţiile bolnavei în pat, clisma, îi explic
pacientei că în timpul operaţiei va fi anesteziată şi nu va simţi nimic.
Pregătirea fizică Până în preziua operaţiei administrez corect medicaţia prescrisă de medic
iar seara administrez o tabletă de diazepam pentru asigurarea somnului. Efectuez
clisma evacuatorie cu o seara înaintea intervenţiei chirurgicale şi în dimineaţa
intervenţiei chirurgicale. în dimineaţa intervenţiei chirurgicale pacienta
efectuează toaleta generală, iar apoi fac toaleta parţială şi dezinfectarea locală,
rog pacienta să-şi taie unghiile scurt şi să le menţină curate. în preziua operaţiei
îi recomand pacientei un regim alimentar lichidian iar dimineaţa suprimarea
alimentaţiei.
Bolnava va urina înainte de a fi dusă la sala de operaţie.
La ora 92° bolnava este dusă în sala de operaţie, pregătesc patul fără
pernă până la sosirea ei în salon.
Îngrijiri postoperatorii imediate Pacienta este adusa în salon la ora 12°°, o aşez în pat în decubit dorsal fără pernă, măsor şi
înregistrez funcţiile vitale.
TA: 110/70 Puls: 94 batai / min T:
37,4 ° C
Stabilirea priorităţilor postoperator -calmarea durerii postoperator -observarea
funcţiilor vitale -sedarea pacientei -prevenirea
complicaţiilor -toaleta corecta a plăgii -
acordarea îngrijirilor igienice
CHISTUL OVARIAN ANUL ŞCOLAR 2009 - 2010
Grecu Nicoleta | 7
Plan de îngrijire postoperttor 13 -22 martie 2009
Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
îngrijire
Autonome Delegate
Durere la |
nivelul plăgii 1
operate
-calmarea
durerii
-îi sugerez pacientei să
aibă răbdare că durerea va
scădea din intensitate
după administrarea
analgezicelor
Algocalmin
f II; im
durerea scade
din
intensitate după
30 min de la
administrare a
| analgezicelor
Mucoasa
cavităţii bucale
uscată
Menţinerea
mucoasei
umede
- umezesc buzele cu
tampon umezit în ceai
amar
Bolnava se j
simte mai bine
j
| Restricţie în
mobilizare
i
-ajut pacienta în
efectuarea
mişcărilor
-ajut pacienta să
efectueze mişcări
uşoare ale membrelor -
ridic bolnava în
poziţie şezândă a doua zi
după intervenţie
-după |
mişcările |
efectuate |
pacienta se
simte
i confortabil
Dificultate în a se
alimenta
Reluarea
alimentaţiei
In ziua 0 o servesc cu
puţin ceai amar
In zilele 1 - 2 o
servesc cu lichide, ceai
amar şi compot Ură
zahăr
Bolnava
respectă
regimul |i
| Insomnie din 1
cauza
i durerilor
i
-asigurarea
condiţiilor
corespunzatoa -re
în timpul
somnului
-calmez durerea -solicit
înţelegerea celorlalte
paciente din salon,
determinindu-le să creeze
un climat de linişte
Fenobarbital
fî, i.m.
-după
administrare a
calmantelor
pacienta a
adormit
Frica legată de
| insuficienta
cunoaştere a
plăgii operate
i
j
i
|
i j
-bolnava să-şi
exprime
sentimentele
negative şi
emoţiile pentru a
diminua
anexitatea
-stau de vorbă cu
pacienta pentru ca aceasta
să-si exprime ce o
îngrijorează, îi dau
explicaţii şi informaţii
privind evoluţia
postoperatorie -incurajez
pacienta arătându-i
semnele prezente care
arată o evoluţie bună fără
complicaţii
-bolnava este şi
mai liniştită
|
i Dificultatea în
acordarea
îngrijirilor
igienice
-menţinerea
tegumentelor în
stare curată
-efectuez toaleta
parţială a bolnavei la pat
-după
efectuarea
toaletei
bolnava se simte
mai confortabil
Prezenţa
plăgii
-îngrijire corectă
a plăgii
-efectuez toaleta
plăgii: în jurul plăgii cu
Toaleta plăgii -plaga are o
evoluţie bună
CHISTUL OVARIAN ANUL ŞCOLAR 2009 - 2010
Grecu Nicoleta | 8
postoperatorie
postoperatorii benzină, pe plagă cu
tinctură de iod şi schimb
pansamentul - îi dau
explicaţii în privinţa
evoluţiei postoperatorii
spre
cicatrizare
Durere la
nivelul plăgii
operate
-calmarea
durerilor în
următoarele
zile
-asigur o poziţie cât mai
comodă -administrez
analgezice
Algocalmin fi -durerea scade
din intensitate
dar mai
persistă in
continuare
! Nu cunoaşte
regimul de viata
privind boala ei
-informaţiile
necesare
-o sfătuiesc ca în
următoarele 6 luni să evite
stresul şi eforturile
fizice mari
-pacienta este
! receptiva la
informaţiile
mele, este
liniştită în timpul
scoaterii firelor
Medicul hotărăşte
externarea
pacientei în data
de 22martie 2009
-pregătirea
pentru
externare
-îi pregătesc hainele şi
îii strâng lucrurile din
sertare
-îi dau documentaţia şi
sfaturi privind regimul
igieno-dietetic pe care
trebuie să-1 urmeze
-pacienta se
externează
mulţumită
Investigaţii paraclinice
Analize de urină:
- puroi -negativ
- zahăr -negativ
- albumina -negativ
-orobilinogen -negativ
- pigmenţi biliari -negativ
- sediment urinar - 8 10 leucocite
Analiza sângelui
- leucocite 4200
- hematocrit 43%
-VSH llm\h
- glicemie 4,65 mol\l
Analize biochimice
- timol 2u
- bilirubinemie T 0,6 mg%
-GTP 400 ukatzl
- creatinina 0,50 %
CHISTUL OVARIAN ANUL ŞCOLAR 2009 - 2010
Grecu Nicoleta | 9
Evoluţie finală
Pacienta Muller Hildegard a fost internată în data de 12 martie 2009 din cauza durerilor în
fosa iliacă dreaptă şi în zona lombară, pe secţia ginecologie a Spitalului Judeţean Satu Mare.
La două zile după internare este supusă intervenţiei chirurgicale histerectomie bilaterală.
Am propus următoarele obiective:
a) Preoperator:
-calmarea durerii
- liniştirea pacientei
-informarea pacientei despre starea ei
b) Postoperator -calmarea durerii postoperator -
asigurarea condiţiilor de odihnă - restricţie în
imobilizare -urmărirea eliminărilor fiziologice -
rehidratarea pacientei -menţinerea tegumentelor
curate
In urma tratamentului administrat cu antialgice, analgezice şi prin acordarea îngrijirilor de
nursing, în data de 22. 03. 2009 în timpul vizitei medicale se hotărăşte externarea pacientei în stare
ameliorată cu următoarele recomandări:
repaus fizic şi sexual
evitarea efortului fizic
control periodic la medicul ginecolog.
top related