penal curs

04.03.2014

PARTICIPATIA LA INFRACTIUNE

1 notiunea participatiei si particularitatile acesteia

2 participantii

3 formele participatiei

4 raspunderea penala a participantilor

5 implicarea la infractiune

SUBIECTUL 1

Actualmente prin participatie sunt savirsite majoritatea infractiunilor,infractiunile savirsite in participatie sunt caracterizate cu unele trasaturi sociale si juridice care ne permit sa vorbim despre participatie ca despre o institutie separata din cadrul partii generale a dreptului penal.

In conformitate cu dispozitiile art 41 SE CONSIDERA PARTICIPATIE- cooperarea CU INTENTIE a doua sau mai multor persoane la savirsirea unei infractiuni intentionate,reesind din aceasta definitie putem constata particularitatile obiective si cele subiective ale participatiei:

- participarea la savirsirea uneia si aceleasi infractiuni a doua sau mai multor persoane- vorbim despre participatie numai atunci cind la savirsirea infractiunei au participat doua sau mai multe persoane,participarea a mai multor persoane la savirsirea infractiunei presupune ca toti participantii au atins virsta raspunderii penale (aliniatele 1,2 art 21) si in momentul comiterii infractiunii erau responsabili (art 22),nu va exista participatie la o infractiune atunci cind in procesul comiterii acesteia in calitate de autor este folosita o persoana iresponsabila sau un minor ce nu a implinit virsta prevazuta de legea penala pentru infractiunea respectiva,in aceste situatii organizatorul sau instigatorul sau complicele minorului ori iresponsabilului vor raspunde penal pentru un concurs de infractiuni format din fapta savirsita de autor nemijlocit precum si art 208 care stabileste infractiunea de atagerea minorilor la activitatea criminala. Al doilea semn al participatiei prezuma o activitate comuna a participantilor,in teoria dreptului penal acest semn prezuma:

A) un rezultat,o urmare comuna

B) un raport cauzal existent dintre faptele fiecarui participant si urmarea comuna

- activitatea comuna in procesul savirsirii infractiunii - Aceasta activitate comuna constituie nu numai un semn obiectiv ci si subiectiv a participatiei,aceasta concluzie apare pe baza comunitatii psihice de interese a participantilor,participatia exista atunci cind activitatea fiecarui participant completeaza activitatea celorllalti participanti fapt ce ne permite atingerea unui scop a unei consecinte comune,daca activitatea data are numai caracter exterior fiind lipsita de cel interior atunci nu se poate vorbi despre participatie la infractiune. In aceste situatii cu toate ca sub aspect obiectiv activitatea faptuitorilor a provocat aparitia unei urmari comune subiectii vor purta raspundere penala individuala. Raportul de cazaulitate in cazul participatiei se exprima in stabilirea acelui fapt ca in realitatea obiectiva urmarile prejudiciabile aparute sunt rezultatul activitatii comune criminale a tuturor participantilor, urmarile criminale in cazul participatiei vor reprezenta de fapt rezultatul activitatii organizatorului,instigatorului,autorului si ale complicelui,cu toate ca la participatiei actiunile descrise in calitate de componenta de infractiune in partea speciala sunt realizate numai de catre autor feptele celorlalti pregatesc conditiile pentru savirsirea faptelor de catre acesta, nu prezinta nici o dificultate stabilirea participatiei atunci cind participantii au actionat in baza unei intelegeri prealabile.

- comunitatea de intentii a participantilor - Stabilirea comunitatii psihice de interese prezinta dificultati in cazul lipsei intelegerii prealabile intre participanti, in asemenia situatii analiza activitatii fiecarui participant care a provocat aparitia urmarilor prejudiciabile impreuna cu analiza activitatii celorlalti participanti ne permite sa determinam prezenta sau absenta legaturii psihice necesara pentru stabilirea comunitatii, continutul legaturii psihice se caracterizeaza prin aceea ca fiecarui participant ii este cunoscut faptul actiunilor constiente ale celorlalti participanti precum si dorinta aparitiei acestor urmari prejudiciabile, NU EXISTA PARTICIPATIE IN CADRUL INFRACTIUNILOR SAVIRSITE DIN IMPRUDENTA. informatia reciproca dintre participanti nu este obilgatorie insa autorul de regula cunoaste particularitatile faptelor savirsite de catre ceilalti participanti,motivul si scopul cu care actioneaza fiecare dintre participanti poate fi unic adica poate sa coincida insa acesta nu este un semn obligator al participatiei. In conformitate ci dispozitiile aliniatului 1 litera C art 77 la stabilirea pedepsei se considera circumstante agravante savirsirea infractiunii sub orice forma de participatie,precum si litera G care prevede ca savirsirea infractiunei prin intermediul minorilor persoanelor aflate in dificultate,persoanelor retardate mental sau dependente de faptuitor prezinta o circumstanta agravanta

SUBIECTUL 2

Codul penal actual defineste participantii - ca fiind persoanele care contribuie la savirsirea unei infractiuni in calitate de autor,organizator,instigator sau complice. Cu alte cuvinte codul penal clasifica participantii la infractiune in dependenta de caracterul faptelor savirsite si rolului obiectiv pe care il au in procesul savirsirii faptei. In conformitate cu dispozitiile aliniatului 2 art 42 se considera AUTOR persoana care savirseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala, potrivit teoriei accesorii a participatiei care si-a gasit raspindirea prepoderent in dreptul penal englez figura centrala in cadrul participatiei este autorul infractiunei ceilalti participanti avind rol de participanti complimentari,in baza acestei teorii in dreptul penal englez exista doua categorii de participanti:

- autorul infractiunei

- participantii complimentari

Teoria data sia gasit reflectarea si in codul penal francez de la 1810 in care se continea prevederea potrivit careia participantii la infractiune pot raspunde penal numai atunci cind autorul infractiunei sa facut vinovat de savirsirea unei infractiuni a unei pregatiri sau tentative de infractiune.

In conformitate cu dispozitiile aliniatului 2 art 42 autor al infractiunii este considerata si persoana care a savirsit infractiunea prin intermediul persoanelor care nu sunt pasibile de raspundere penala din cauza virstei,iresponsabilitatii sau din alte cauze prevazute de codul penal. Latura obiectiva a infractiunii realizata in participatie poate fi comisa de catre un singur autor sau de mai multi autori in asemenia situatii vom vorbi despre existenta coautoratului. Cuautori pot fi si persoanele care nemijlocit nu savirsesc fapte ce contin semnele unei componente concrete din partea speciala a codului penal,insa in procesul savirsirii faptei ajuta nemijlocit autorul sau alti cuautori de pilda imobilizeaza victima pentru ca acesta sa nu opuna rezistenta.

Autorul si cuautorul poarta raspundere penala numai in conformitate cu art din partea speciala a codului penal fara trimitere la articolul 42. In dependenta de momentul consumarii infractiunii de catre autor este rezolvata problema privind calificarea faptelor realizate de ceilalti participanti la infractiune,daca autorul raspunde penal pentru tentativa atunci si ceilalti participanti vor raspunde pentru tentativa de infractiune realizata in participatie art 27+ art 42 + art 145 aliniatul 2 . Latura subiectiva a infractiunii savirsita de autor este caracterizata atit prin intentia directa cit si cea indirecta, autorul pevede caracterul prejudiciabil al faptelor sale,prevede posibilitatea aparitiei urmarilor prejudiciabile care reprezinta rezultatul activitatii comune a participantilor si doreste sau constient admite aparitia acestor urmari prejudiciabile.

In conformitate cu dispozitiile aliniatului 3 al art 42 SE CONSIDERA ORGANIZATOR- persoana care a organizat savirsirea unei infractiuni sau a derijat realizarea ei,precum si persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizatiei criminala ori a derijat activitatea acestora. Organizarea unei infractiuni presupune activitatea de elaborare a planurilor de savirsire a infractiunii si conducerea cu activitatile participantilor,organizatorul fiind initiatorul creaza o organizatie sau o grupare criminala si organizeaza savirsirea unor infractiuni concrete,initiativa poate veni si de la instigator precum si de la cuautor insa acestia provoaca numai intentia de a savirsi o infractiune concreta,cu aceasta limitinduse rolul lor. Organizatorul poarta raspundere penala pentru toate infractiunile savirsite de membrii organizatiei criminale daca acestea au fost cuprinse de intentia sa,organizatorul in toate cazurile actioneaza CU INTENTIE DIRECTA, acesta isi da seama de caracterul faptelor pe care trebuie sa le savirseasca membrii organizatiei criminale, prevede posibilitatea savirsirii infractiunilor sau a infractiunei in rezultatul actiunilor sale criminale si doreste aceasta.

Nu va purta raspundere penala cu trimitere la art 42 organizatorul care pe linga activitatea organizatorica realizeaza si rolul de autor al infractiunei. Organizatorul unei infractiuni care organizeaza sau conduce cu savirsirea acesteia dar care nu participa la realizarea nemijlocita a laturii obiective a infractiunei urmeaza sa raspunda penal in conformitate cu dispozitiile art 42 aliniat 3+art corespunzator din partea speciala+art 284 care stabileste infractiunea de creare sau conducere a unei organizatiei criminale.

INSTIGATOR- se considera persoana care prin orice metode determina o alta persoana sa savirseasca o infractiune (aliniatul 4 art 42), in continutul acestor dispozitii legale nu se contine o enumerare exhaustiva a metodelor si mijloacelor instigarii,din simplu motiv ca ale prevedea pe toate este imposibil in fiecare caz concret, instigarea poseda calitati individuale,metoda instigarii se alege in dependenta de calitatile personale ale celui instigat,in dependenta de necesitati,posibilitati,de caracterul infractiunei presupuse,de circumstantele in care are loc instigarea si urmeaza sa fie savirsita ulterior infractiunea, astfel in dependenta de calitatile subiective ale autorului presupus instigatorul poate purcede la santaj, ordin, abuz de serviciu, amenintare, etc. din punct de vedere a laturii obiective instigarea se caracterizeaza prin actiuni active indreptate nemijlocit spre provocarea la autor a hotaririi de a savirsi o infractiune concreta, in rezultatul inactiunii este imposibil de a instiga o persoana spre comiterea unei infractiuni. Pentru a stabili daca a fost prezenta instigarea si care a fost rolul acesteia in procesul savirsirii ulterioare a infractiuniieste necesar in fiecare caz concret sa stabilim mijlocul

sau metoda instigarii,acest fapt ar permite sa intelegem care a fost rolul instigatorului, motivul si scopul de care sa condus acesta, ceea ce in final contribuie la calificarea corecta a faptei comise si individualizarea pedepsei. Este absolut necesar ca instigarea sa fi fost realizata in raport cu o infractiune concreta, nu poate fi considerata instigare la infractiune sfatul, indemnul general la o actiune infractorica (agitatia,propaganda) ele pot fi considerate drept infractiuni numai in cazul cind potrivit legii penale contin semnele unei componente concrete de infractiune cum ar fi 140 propaganda razboiului,208 atragerea minorilor la activitatea criminala.

Latura subiectiva a activitatii instigatorului este caracterizata de intentia directa,instigatorul isi da perfect seama ca prin actiunile sale provoaca hotarirea unei alte persoane de a comite o infractiune si doreste sa virsira acelei infractiuni, intentia directa in cazul instigarii poate fi si nedeterminata in cazul in care instigatorul instiga autorul spre savirsirea unei infractiuni de vatamare corporala care poate fi de diferit grad sau se pot solda cu decesul victimei, in asemenia situatii calificarea faptei are loc in conformitate cu daunele real cauzate, motivele si scopurile cu care actioneaza instigatorul si autorul pot sa nu coincida dupa continut fapt ce nu influenteaza tragerea la raspundere penala a acestora.

COMPLICELE- potrivit aliniatului 5 art 42 se considera complice persoana care a contribuit la savirsirea infactiunei prin sfaturi,indicatii, prestare de informatii, acordare de mijloace sau instrumente ori inlaturare de obstacole, precum si persoana care a promis din timp ca il va favoriza pe infractor, va tainui mijloacele sau instrumentele de savirsire a infractiunei, urmele acesteia sau obiectele dobindite pe cale criminala, ori peraoana care a promis din timp ca va procura sau va vinde atare obiecte. De regula activitatea acestui participant este mai putin periculoasa decit a celorlalti, acesta este mai putin activ, el nu conduce cu activitatea inlegala si nu instiga spre savirsirea infractiunei.

In continutul art 42 sunt enumerate metodele si mijloacele contributiei in procesul savirsirii infractiunei,acestia pot fi clasificate in :

- fizice (materiale)

- intelectuale (psihice)

In functie de aceasta teoria dreptului penal destinge:

- ajutorul fizic - este caracterizat de actiunile si inactiunele care ajuta autorului sa savirseasca latura obiectiva a unei infractiuni concrete, astfel de fapte pot consta in ajutorul cu instrumentele si mijloacele necesare pentru savirsirea infractiunei (al unui altui vehicll in scopul sustragerii) in inlaturarea de obstacole, in comiterea infractiunei( lasarea intentionata a unei usi fara lacat in scopul savirsirii unei sustrageri din acest depozit)

- ajutorul intelectual - se exprima in actiune psihica a complicelui aupra constiintei si vointei autorului, ea consta in consolidarea deciziei autorului de a comite o infractiune de pilda la aceasta se atribuie sfaturile, indicatiile, indemnul ineori, precum si promisiunea data din timp de a ascunde infractorul, instrumentele si mijloacele, urmele infractiunii precum si oviectele dobindite pe cale criminala.

DE INSTIGATOR COMPLICELE SE DEOSEBESTE PRIN ACEEA ca el nu provoaca hotarirea de a savirsi o infractiune, el numai o sustine pe aceasta, in cazul cind complicele in momentul savirsirii infractiunei actioneaza in scopul realizarii nemijlocite a laturii obiective a infractiunei atunci acesta se transforma in cuautor la infractiune.

LATURA SUBIECTIVA cu care actioneaza complicele se exprima prin intentia directa si cea indirecta.

MOTIVUL SI SCOPUL cu care actioneaza complicele si autorul pot sa nu coincida.

Complicele raspunde penal in conformitate cu acelasi articol ca si autorul infractiunii cu trimitere obligatorie la continutul art 42

SUBIECTUL 3

In dependenta de gradul coordonarii actiunilor participantilor deosebim urmatoarele forme de participatie:

- participatia simpla - infractiunea se considera savirsita CU PARTICIPATIE SIMPLA atunci cind la savirsirea ei au participat in comun in calitate de cuautori doua sau mai multe persoane fiecare realizind latura obiectiva a unei componente de infractiune. Pentru aceasta forma a participatiei este caracteristic faptul aderarii celorlalti participanti (cuautori) la actiunile savirsite de primul autor cel care a inceput realizarea laturii obiective a unei infractiuni concrete, in aceste cazuri fiecare dintre participanti realizeaza total sau partial latura obiectiva a unei infractiuni pentru asemenia forma a participatiei este caracteristic faptul ca o anumita intelegere poate aparea numai dupa inceperea savirsirii laturii obiective a infractiunii, adica in momentul comiterii faptei (art 44)

- participatia complexa - in conformitate cu art 45 infractiune se considera savirsita in participatie complexa daca la savirsirea ei participantii au contribuit in calitate de autor, organizator, instigator sau complice, se observa ca exista o intelegere prealabila dintre participanti in momentul inceputului sacirsirii laturii obiective a infractiunei,aceasta intelegere se poate petrece in forma verbala sau scrisa si se caracterizeaza de regula prin stabilirea obiectului infractiunei,metodei de savirsire a ei fapt care nu inseamna stabilitatea acestui grup. Potrivit aliniatului 2 al art 45 latura obiectiva a infractiunei sacirsite in participatie complexa poete fi comisa de un singur autor sau de doi si mai multi autori. Pentru calificarea faptei nu prezinta nici o importanta care a fost perioada de timp dintre momentul intelegerii prealabile de a savirsi o infractiune si momentul comiterii de fapt a acesteia, timpul se poate aprecia in imtervale mai mari sau mai mici adica in minute, ore, zile si luni.

Participatia complexa la rindul sau poate fi impartita in :

- savirsirea infractiunei de catre un grup criminal organizat

- savirsirea infractiunei de catre o rganizatie (asociatie criminala)

- grup criminal organizat - in conformitate cu dispozitiile art 46 GRUPUL CRIMINAL ORGANIZAT ESTE - o reuniniune stabila de persoane care sa organizat prealabil pentru a comite una sau mai multe infractiuni,

Semnele grupului organizat sunt:

- existenta unei intelegeri prealabile

- elaborarea planurilor de savirsire a infractiunei

- impartirea rolulilor intre participanti

- determinarea metodei de savirsire a infractiunei si stabilirea acelor fapte care urmeaza a fi savirsite in scopul realizarii planului elaborat. Inteun grup criminal organizat exista o strainsa legatura subiectiva, acesta este mult mai bine organizat comparativ cu participatia complexa.

- organizatie (asociatie) criminala - art 47 stabileste ca se considera ORGANIZATIE SAU ASOCIATIE CRIMINALA reuniunea de grupuri criminale organizate intro comunitate stabila a carei activitate se bazeaza pe diviziune intre membrii organizatiei si structurile ei, a functiilor de administrare, asigurare si executare a intentiilor criminale ale organizatiei in scopul influentarii activitatii economice si de alta natura a persoanelor fizice si juridice sau de a o controla in alte forme in vederea obtinerii de avantaje si realizarii de interese economice, financiare sau politice.

SEMENELE ORGANIZATIEI CRIMINALE:

- stabilitatea

- impartirea rolurilor

- este formata dintro reuniune de grupuri criminale

- caracteristic pentru ea este savirsirea infractiunilor exceptional de grave si deosebit de grave

- existenta pe baza bunurilor dobindite pe cale criminala

- realizarea actiunilor permanente in scopul eschivarii de la raspundere si pedeapsa penala

Infractiunea se considera savirsita de o organizatiei criminala daca a fost comisa de un membru al acesteia in interesul ei sau de catre o persoana care nu este membru al organizatiei respective la insarcinarea acesteia. Organizatorul sau conducatorul organizatiei criminale poarta raspundere pentru toate infractiunile savirsite de aceasta organizatiei.

SUBIECTUL 4

Participatia la infractiune nu naste temeiuri adaugatoare pentru tragerea la raspundere penala,participantii la infractiune raspund penal in egala masura cu persoanele care comit infractiunea de unul singur, mai mult ca atit fiecare participant raspunde desinestatator pentru fapta sa si poarta raspundere penala individuala sau persoanala. Partea speciala a codului penal contine componente de infractiune latura obiectiva a carora poate fi comisa de catre un singur autor sau de mai multi cuautori, in asemenia situatii toti subiectii respectivi vor raspunde penal potrivit articolului partii speciale a codului penal care prevede infractiunea savirsita de catre acestia, in alt mod este rezolvata aceasta problema atunci cind exista participatia cu impartirea rolurilor.

Participatia ca forma desinestatatoare a activitatii criminale prezuma faptul ca actiunile participantilor nu pot fi privite separat de faptele autorului infractiunei, daca autorul independent de vointa sa intrerupe activitatea criminala la etapa pregatirii de infractiune atunci si ceilalti participanti vor raspunde pentru participatie la pregatire de infractiune, art 42, art 26 + art din partea speciala.

Atunci cind infractiunea se realizeaza in rezultatul activitatii comune a participantilor se va aplica prevederile articolului 42,acest fapt demonstreaza principiul individualizarii raspunderii penale care de fapt va fi respectat si atunci cind avem o raspundere penala diferita a participantilor la infractiune comparativ cu autorul acesteia,aceasta se poate intimpla atunci cind exista o diferenta in ce priveste intentia participantilor, atunci cind autorul poseda unele calitati personale ce contribuie la calificarea faptelor savirsite. Avind in vedere ca fiecare participant a savirsit infractiunea instanta de judecata la stabilirea pedepsei este obligata sa determine gradul si rolul de participare a fiecaruia in comiterea infractiunei,daca faptele autorului fiind lipsite de importanta nu prezinta gradul prejudiciabil al unei infractiuni atunci toti ceilalti participanti urmeaza a fi liberati de raspundere si pedeapsa penala in conditiile aliniatului 2 al art 14.

Activitatea organizatorului si instigatorului precum si a complicelui sunt declarate NEREUSITE in cazurile in care ele au ramas fara rezultat, adica autorul sau nu a fost de acord

sa comita infractiunea sau a fost deacord dar a renuntat, in aceasta situatie autorul presupus nu va raspunde penal inteucit el nu a savirsit nici o fapta inlegala,iar organizatorul, instigatorul si complicele au savirsit fapte pentru atragerea autorului spre comiterea unei infractiuni concrete sau pentru ajutorul acordat ulterior fapte ce constituie pregatire in participatie a unei infractiuni. De asemenia instigarea si complicitatea se considera nereusita atunci cind instigatorul si complicele au savirsit tot ce depindea de ei in scopul comiterii ulterioare a unei infractiuni insa autorul nu a fost in stare sa o comita din cauza pierderii responsabilitatii sau survenirea decesului acestuia.

Infractiunea savirsita in participatie se caracterizeaza si cu circumstante atenuante si agravante care urmeaza a fi luate in vedere la calificarea faptelor comise de fiecare participant in parte si nu vor influenta calificarea faptelor comise de ceilalti participanti, (de pilda instigatorul care anterior a sacirsit un omor intentionat va raspunde penal pentru participatie la omor calificat, art 42 in cumul cu litera O aliniat 2 art 145, iar autorul acestei infractiuni va raspunde pentru omor simplu adica necalificat)

Circumstantele care se refera la caracteristica infractiunei vor fi incriminate tuturor participantilor numai daca acestia si-au dat seama de ele (de exemplu daca autorul a comis infractiunea cu mijloace ce pun in pericol viata sau sanatatea mai multor persoane atunci fiecare participant va raspunde pentru participatie la omor calificat art 42 litera M aliniat 2 145) potrivit art 83 instanta de judecata la stabilirea pedepsei trebuie sa ia in vedere contributia fiecaruia la savirsirea infractiunei precum si prevederile art 75.

Potrivit dispozitiilor art 48 SE CONSIDERA EXCES DE AUTOR- savirsirea de catre autor a unei infractiuni care nu a fost cuprinsa de intentia celorlalti participanti, pentru exces raspunde penal numai autorul iar ceilalti participanti raspund numai pentru fapta constientizata de ei. Excesul de autor este posibil numai cu privire la latura obiectiva si obiectul infractiunei.

Teoria dreptului penal clasifica excesul de autor in :

- exces cantitativ - exista atunci cind autorul savirseste o infractiune DE ACELASI GEN CU INFRACTIUNEA CARE TREBUIA SA FIE COMISA CONFORM INTENTIEI CELORLALTI PARTICIPANTI, de pilda furtul, jaful, tilharia.

Cantitativ va fi si excesul prin care au fost provocate daune unor doua obiecte in timp ce intentia participantilor era indreptata spre cauzarea daunelor unui singur obiect, de exemplu A la instigat pe B sa comita un furt (un singur obiect), iar B a savirsit o tilharie caracterizata prin 2 obiecte.

- exces calitativ - exista atunci cind autorul savirseste o infractiune CARE NU ESTE DE ACELASI GEN CU CEA LA CARE A FOST INSTIGAT jn aceste cazuri autorul atenteaza complet asupra unui alt obiect al apararii penale, de pilda A trebuia sa comita un omor, dar intrind in imobil si negasind presupusa victima a savirsit o sustragere, in acest caz autorul va raspunde penal pentru furt si pregatire de omor in participatie, iar instigatorul numai pentru pregatire de omor in participatie.

Renuntarea de buna voie a autorului de la comiterea infractiunei exclude raspjnderea penala a acestuia dar nu si raspunderea penala a participantilor.

Renuntarea benevola a participantilor nul libereaza de raspundere pe autor. Renuntarea benevola a organizatorului, instigatorului si a complicelui de la savirsirea infractiunei vor avea drept rezultat eliberarea acestora de raspundere penala numai atunci cind ei au savirsit tot ce depindea de ei pentru a preveni savirsirea infractiunei de catre autor si prevenirea aparitiei eventualelor urmari. Activitatea acestora de renuntare trebuie sa fie exprimata in actiuni active

care trebuie sa fie oportune si exhaustive, participantii (organizatorul,instigatorul si complicele) sunt liberati de raspundere penala in cazul renuntarii benevole numai daca faptele efectiv savirsite de ei nu intrunesc elementele unei alte componente de infractiune .

SUBIECTUL 5

PRIN IMPLICARE LA INFRACTIUNE - se intelege activitatea intentionata LEGATA DE O INFRACTIUNE CONSUMATA CARE INSA NU CONTRIBUIE LA SAVIRSIREA ACESTEIA

Implicarea are o relatie, o legatura cu infractiunea insa aceasta nu este cauzala, aceasta apare in legatura cu savirsirea anterioara a unei infractiuni de catre alte persoane, actualmente codul penal prevede in calitate de implicare la infractiune favorizarea acesteia, in conformitate cu dispozitiile art 49 FAVORIZAREA INFRACTORULUI PRECUM SI TAINUIREA MIJLOACELOR SAU INSTRUMENTELOR DE SAVIRSIRE A INFRACTIUNEI, A URMELOR ACESTEIA SAU A OBIECTELOR DOBINDITE PE CALE CRIMINLA atrage raspunderea penala in conditiile favorizarii infractiunei grave,deosebit de grave sau exceptional de grave art 323.

Latura obiectiva a favorizarii prezuma actiunile active, latura subiectiva intentia directa.

Motivele si scopul favorizarii nu prezinta nici o importanta pentru calificarea faptei. Pentru favorizare nu raspunde penal sotul, sotia si rudele apropiate a persoanei care a savirsit infractiunea.

18.03.2014

25.03.2014

PEDEAPSA PENALA SI SCOPURILE EI

1 notiunea si semnele pedepsei penale

2 scopurile pedepsei penale

SUBIECTUL 1

Cuvintul pedeapsa din limba noastra ni sa transmis de la romani care denumiau sanctiunea penala "poena" cuvintul are insa o origine si mai veche doarece romanii lau preluat de la greci "poini" iar acestia din limba sanscrita "koena" care insemna verificare,socotire.

In perioada comunitatii gentilice excesele individuale si incalcarea regulilor de convetuire erau sanctionate cu excluderea vinovatului din sinul comunitatii fapt echivalent cu moartea deoarece individul neputincios izolat nu putea trai in afara comunitatii,mai tirziu odata cu aparitia statului sarcina de a pedepsi este preluata de acesta statornicinduse primele reguli de convetuire de aplicare a pedepsei penale astfel incit societatea sa nu mai fie sfisiata de razbunari singeroase si lupte interne.

Pedeapsa nu a incetat sa ramina un instrument de razbunare impotriva infractorului,insa de asta fata era limitata la gravitatea faptei si nu era lasata pe bunul plac al victimei asa a aparut legea talionului in sensul ca infractorul era obligat sa suporte o dauna indentica cu cea provocata victimei, dispozitii similare gasim in codul lui hamurapi regele babilonului, la greci si in cele 12 table la romani, cu timpul alaturi de practica aplicarii pedepsei ca mijloc de razbunare isi face loc si conceptia ca pedeapsa nu ar trebui sa urmareasca numai razbunarea ci sa constituie si o pilda pentru ceilalti. Acest scop utilitar al pedepsei il gasim dezvoltat la filosofii greci democrit,aristotel,platon,protagorast si altii, aceasta idee a utilitatii pedepsei o gasim si la juristii evului mediu precum si inscrierile filosofilor pina in vremea noastra.

Pedeapsa penala constituie unicul mijloc de realizare a raspunderii penale, art 61 defineste PEDEAPSA PENALA - ca fiind masura de cosntringere statala si mijlocul de corectare si reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata in numele legii persoanelor care au savirsit infractiuni cauzind anumite lipsuri si restrictii drepturilor lor,pedeapsa penala constituie cea mai aspra masura de constringere aplicata din partea statului.

In cazul pedepsei penale politica penala actuala este caracterizata prin doua tendinte principale :

- prima consta in stabilirea fata de persoanele ce au comis infractiuni deosebit de grave si exceptional de grave a celor mai aspre pedepse prevazute de codul penal.

- a doua directie prezuma faptul ca atunci cind infractorii au savirsit infractiuni usoare,mai putin grave si grave sa fie utilizate posibilitatile legale de nepedepsire cu pedeapsa cu inchisoare a acestor faptuitori si utilizarea pe larg a institutiei liberarii de raspundere penala,de pedeapsa penala,astfel incit faptuitorii care nu prezinta pericol social sa nu fie privati de libertate

Pedeapsa care conform legii este exprimata in inchisoare sau in anumite restrictii a drepturilor si intereselor condamnatului dupa continutul sau cauzeaza anumite lipsuri si restrictii ceea ce inseamna :

- ca ea este aplicata pentru savirsirea unei infractiuni

- ca aceasta corespunde gradului prejudiciabil al infractiunei comise si personalitatii faptuitorului

- ea implica totusi o suferinta de natura fizica,morala si materiala

Sistemul pedepselor penale inclus in legea penala permite diferentierea raspunderii persoanelor ce au comis infractiuni,acorda posibilitate de a alege fata de faptuitor a unei pedepse ce ar corespunde caracterului si gradului prejudiciabil al infractiunei,motivului ei,persoanei vinovatului,caracterului si marimii daunei cauzate,circumstantelor atenuante si agravante.

Pentru diferite tipuri de pedepse sunt caracteristice anumite restrictii de exemplu: restrictiile cu caracter material APAR IN CAZUL STABILIRII UNEI AMENZI PENALE,restrictiile din sfera relatiilor de munca apar in cazul stabilirii pedepsei cu privare de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita actevitate.

Retragerea gradului militar sau special a unui titlu special,a gradului de calificare (clasificare) si a distinctiilor de stat pot atrage dupa sine lezarea drepturilor materiale,insa totusi cele mai multe restrictii apar in cazul stabilirii pedepsei cu inchisoarea. Pedeapsa respectiva schimba complet modul de viata al condamnatului limitind nu numai libertatea persoanei dar si alte drepturi ale acesteia.

Pedeapsa penala poate fi caracterizata prin doua caracterisitici:

- DIN PUNCT DE VEDERE CALITATTIV - fiecare tip de pedeapsa se exprima prin anumite restrictii, de pilda inchisoarea prin izolarea condamnatului intro institutie penetenciara

- DIN PUNCT DE VEDERE CANTITATIV- anumite tipuri de pedeapsa se caracterizeaza prin limite de aplicare, de pilda inchisoarea de la 3 luni- 20 de ani, amenda pentru persoana fizica de la 150-1000 unitati conventionale (pina la 5000 in cazuri cind sunt comise infractiuni din interes material), amenda pentru persoana juridica de la 500-10000 unitati conventionale, privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate pe un termen de la 1-5 ani,iar din 21.12.2012 in cazurile

expres prevazute de codul penal pe un termen de la 1-15 ani, munca nemunerata in folosul comunitatii de la 60-240 ore.

Este supusa pedepsei penale numai persoana in faptele careia se contin toate semnele unei componente de infractiune prevazute in codul penal. In cazul savirsirii unei infractiuni de catre o persoana iresponsabila se vor aplica masuri de siguranta - masuri de constringere cu caracter medical (art 99-102). Legea penala prevede nu numai institutia aplicarii pedepsei dar si institutiile liberarii de raspundere penala (art 53-60) precum si institutia liberarii de pedeapsa penala (art 89-97)

Pedepsa penala poate fi pronuntata in numele legii numai printro sentinta de condamnare, pedeapsa penala se deosebeste de alte masuri de constringere (civile,contraventionale,etc) dupa urmatoarele semne:

- pedepasa penala constituie o cosecinta juridica a unei infractiuni, celelalte masuri de constringere reprezinta urmarile unor delicte mai putin periculoase pentru societate

- pedeapsa penala dupa continutul sau este mai represiva in raport cu celelalte tipuri de sanctiuni

- pedeapsa penala naste antecedente penale

- pedeapsa penala este aplicata numai de catre instanta de judecata in numele legii, celelalte sanctiuni pot fi aplicate din numele unui alt organ al puterii de stat sau a unei persoane oficiale

- caracterul procesual de stabilire a pedepsei la fel se deosebeste de caracterul procesual pe alte cauze de pilda civile, contraventionale,etc. de exemplu pedepsele aplicate condamnatilor sunt reglementate de normele procedurii penale, celelalte sunt reglementate de normele codului de procedura civila,etc.

Pedeapsa penala are urmatoarele caracteristici :

- pedeapsa are un caracter legal , ea trebuie sa fie prevazuta de lege ca natura si durata,

- pedeapsa penala are un caracter determinat, pedeapsa prevazute de legea penala este in toate cazurile relativ determinata,insa pedeapsa aplicata prin sentinta de condamnare este absolut determinata

- pedeapsa penala este o sanctiune cu caracter public, prin savirsirea infractiunei ea nastere un raport juridic penal de conflict intre stat si infractor care consta in dreptul statului de a aplica pedeapsa si obligatia infractorului de a o executa.

- pedepsa penala are un caracter persoanal,pedeapsa penala se aplica numai persoanei care a savirsit infractiunea sau care a contribuit la comiterea ei in calitate de participant

- pedeapsa penala implica o suferinta de natura fizica, morala si materiala.

- pedeapsa penala prin insasi aplicarea ei urmareste corectarea si reeducarea infractorului,refacerea sa morala, in cazul pedepsei cu inchisoare realizarea acestui caracter depinde de organizarea regimului de executare a pedepsei respective, de ansamblul de actiuni

realizate in perioada detentiei.

- pedeapsa are si un caracter uman, diversitatea pedepselor in functie de gradul prejudiciabil al faptei savirsite, conditiile variate de executare,prezenta institutiei suspendarii conditionate a executarii pedepsei,a liberarii conditionate reflecta conceptia umanista ce sta la baza instituirii si aplicarii pedepsei .

SUBIECTUL 2

In conformitate cu dispozitiile art 61 aliniatul 2 pedeapsa are drept scop 1restabilirea echitatii sociale,2 corectarea condamnatului, precum si 3 prevenirea savirsirii de noi infractiuni din partea condamnatilor 4 cit si a altor persoane.

Reesind din aceste dispozitii legale pedepsei penale ii sunt caracteristice 4 scopuri

Prin pedeapsa penala aplicata se urmareste in primul rind restabilirea echitatii sociale fapt care se deduce si din raportul juridic penal de conflict din continutul caruia rezulta ca statul are dreptul de a aplica pedeapsa penala infractorului iar ultimul are obligatia de a o executa.

Al doilea scop al pedepsei consta in corectarea condamnatului si reeducarea acestora precum si reintegrarea acestora in viata sociala ca element util cu o comportare conforma exigentelor,regulilor de convetuire sociala. Penalistii moderni considera functia de corectare a condamnatilor in calitate de functie de baza a pedepsei, primul congres al natiunilor unite au votat o rezolutie in care a fost adoptata necesitatea corectarii condamnatilor prin aplicarea pedepsei cu inchisoarea.

Functiile de reeducare si corectare a pedepsei sunt puse in evidenta si in alte legislatii cum ar fi cea franceza care in art 728 stabileste ca regimul inchisorii este instituit in vederea corectarii condamnatilor si a pregatirii,reclasarii lor sociale. Penalistii considera de asemenia ca tratamentul penetenciar trebuie organizat in scopul eficientei functiei de corectare si reeducare,realizarea careia depinde de tratamentul penetenciar aplicat

3 functia preventiei speciale reprezinta - scopul imediat al pedepsei si consta in aceea ca prin executarea ei se urmareste ca infractorul sa nu mai comita alte infractiuni in viitor, intre preventia speciala si functia de corectare si reeducare exista o strinsa legatura in sensul ca prin aceste functii se actioneaza pe perioada intregului termen al inchisorii, perioada in care se urmareste asigurarea scopului prevenirii comiterii de noi infractiuni din partea celui ce executa o pedeapsa penala. In acest context trebuie sa remarcam faptul ca numai o pedeapsa bine individualizata,adecvata corespunzator ca natura si durata gradului prejudiciabil al infractiunii si necesitatilor de corectare si reeducare a infractorului va asigura in bune conditii atit functiile cit si scopurile sale .

4 preventia generala constituie ultimul scop al pedepsei prin care se realizeaza obtinerea unui anumit comportament ce consta in respectarea legii penale de catre un cerc mai larg de persoane si anume a acelora predispuse spre savirsirea infractiunilor. Functia de preventie generala se realizeaza prin doua momente:

- in primul rind odata cu adoptarea unei legi penale care prevede sistemul de pedepse in partea generala si pedepsele corespunzatoare fiecarei infractiuni in partea speciala

- in al doilea rind odata cu intrarea in actiune a legii penale prin aplicarea acesteia unui caz concret cind pedeapsa aplicata in afara de functia de prevenire exercitata asupra infractorului in cauza actioneaza asupra cercului de persoane dar cu o eficienta acordata de legiuitor. Pentru realizarea preventiei generale este necesar ca legea penala sa fie cit mai bine cunoscuta, iar reactia represiva a statului in cazul savirsirii infractiunilor sa fie pronta si sigura, in sensul ca cei care ar actiona incalcind legea sa fie convinsi ca organele de drept vor interveni imediat cu aplicarea ei.

In conformitate cu aliniatul 2 al art 61 executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca demnitatea persoanei condamnate.