parodontiul marginal

Universitatea de Medicina si Farmacie “Nicolae Testimiteanu”

catedra: Propedeutica stomatologica si implantologie

Tema:

Parodontiul marginal

elaborat:Baciu CristianaGr.3207,anul-2

conducator:Levco Irina

Obiective: Parodontiul marginal(componentele si

functiile de baza); Parodontiul superficial(componente); Gingia(tipurilede gingie,structura) Sistemul ligamentar supraalveolar; Fibrele ligamnetului supraalveolar; Fiziologia sistemului ligamentar

supraalveolar.

Parodontiul cuprinde totalitatea tesuturilor care contribuie la fixarea dintelui in alveola,lucru pentru care a fost numit ”aparatul de sustinere” al dintelui

Parodontiul marginal PM:tesuturile care asigura sustinerea si mentinerea dintilor in alveola;Functia parodontiului este de a amortiza,de a echilibra fortele ocluzale de contact.

• Parodontiu superficial(de invelis)

Gingia :

-gingia atasata(fixa,aderenta);

-gingia marginala(libera);

-papila interdentara.• Parodontiul profund(de

sustinere)

-cementul radicular;

-desmodontiul;

-os alveolar.

Componentele principale ale PM:

Componenetele principale ale PM:

Functiile de baza ale PM:

Functia de structurare si restructurare tisulara:desmodontiul cu lig. periodontal se dezvolta din tesutul mezenchimal al foliculului dentar,celulele acestuia avind capacitatea de a se diferentia in cementoblasti,fibroblasti si odontoblasti (care le regasim in lig.periodontal matur) participa la formarea cementului,colagenului fibrilar si a osului alveolar.

Functia de preluare a solicitarilor dentare:Rezistenta fata de

presiunea masticatorie;Transmiterea presiunii

masticatorii catre osul alveolar;

Protectia fromatiunilor vasculo nervoase;

Mentinerea relatiilor normale gingivo-dentare.

Functia de nutritie:desmodontiul asigura nutritia cementului,osului alveolar si gingiei prin intermediul vaselor sangvine si asigura drenajul sangvin si limfatic

Functia senzitiva:Este asigurata prin fibre si formatiuni nervoase specializate specializate in transmiterea senzatiilor dureroase,tactile,de presiune si termice.

Gingia

Parte componenta a mucoasei cavitatii bucale si totodata segment periferic a parodontiului,incepe de la linia muco-gingivala si acopera extremitatea alveolara a osului alveolar.Din partea coronara palatinala aceasta linie de jonctiune lipseste si gingia se face parte componenta a mucoasei cheratinizate imobile a palatului dur.Se termina in jurul coletului dintilor pe care inconjoara prin intermediul epiteliului jonctional(inelul epitelial) astfe gingia asigura continuitatea tapetarii epiteliale a mucoasei gingivale.

Gingia:

Gingia are culoare roz-pala(la negroizi e bine exprimate pigmentul brun),are consistenta diferita si este imobila fata de osul alveolar.Suprafata ei este cheratinizata.Ea poate fi groasa(consistenta) sau fina(aproape necheratinizata)

Clinic gingia se imparte in 3 zone:Marginea gingivala libera;Papila interdentara;Gingia fixa.

1.Gingia libera:Este portiunea coronara a gingiei si corespunde peretelui extern al santului gingival. Latimea marg.ging.libere e aproximativ egala cu 0,5 si 2 mm. In mod normal conturul marginii este ascutit,neted,fara neregularitati sau depresiuni. Limita dintre gingia libera si gingia fixa este marcata de santul marg.ging.libere care uneori poate fi sters sau lipseste.

Gingia interdentara(papila gingivala): Este spatiul interdentar in mod normal sub punctul de contact,cind acesta lipseste(diastema,treme,incongruenta dento-alveolara s.a.)papila interdentara prezinta forma de platou sau chiar de sa,ca o depresiune concava(papila vestibulara si papila orala). Forma normala in regiunea frontala este piramidala,pe cind in cea a dintilor laterali posteriori a fost comparata cu aspectul unui cort,cu o depresiune pe muchia superioara.

Papila interdentara:

Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu: Virsta – la copii si tineri ocupa in intregime spatiul interdentar si are

un vrif punctiform,la batrini volumul deja se reduce iar conturul papilei se aplatiseaza;

Incongruenta dento-alveolara – cu spatiere (reduce volumul papilei prin impactul alimentar direct);cu inghesuire(reduce volumul papilei,care este ingusta si scurta;daca se inflameaza ,papilele se tumefiaza devin hipertrofice si hiperplazice);

Traumatismul produs de excesul scobitorilor sau periajului ce duc la reducerea volumui papilelor;

Diastema si tremele ce reprezinta deplasari patologice ale dintilor parodontici, produc deformari ale papilelor cu aspect si volum neregulat de la dinte la dinte.

Gingia fixa(atasata):Adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent.Are o inaltime verticala de aproximativ 1 si 9 mm. Ea are o inaltime mai mare la maxilar decit la mandibula,in special la incisivi si molarii maxilarului pe fata vestibulara, deasemenea e mai inalta pe fata linguala a primului molar mandibular.Limita dintre gingia fixa si mucoasa alveolara este jonctiunea muco-gingivala,reprezentata de o linie de demarcatie numita linia muco-gingivala vizibila pe fata vestibulara a ambelor maxilare. Sub aceasta linie se afla mucoasa alveolara mai elastica si mai mobila.

Componentele gingiei:

Asigura legatura dintre dinte-gingie,dinte-dinte si este format din fibre gingivale in special din fibre de colagen cu diferita orientare.Aceste ligamente confera gingiei elasticitate,rezistenta si o fixeaza de suprafata dintelui mai jos de epiteliul marginal.Fibrele confera imobilitate gingiei si stabilizeaza fiecare dinte intr-un anumit sector.

Sistemul ligamentar supraalveolar:

Fibre dento-gingivale; Fibre dento-dentare(sau

transseptale); Fibre dento-periostale;

Fibre dento-alveolare;

Fibre alveolo-gingivale;

Fibre transgingivale;

Fibre intergingivale;

Tipuri de fibre ale sistemului ligamentar supraaleveolar:

Fibre dento-gingivale:

Pornesc de la cementul radicular si se dispun ascendent si lateral in corionul gingival;se subimpart in: coronare,orizontale, si apicale.

Fibre dento-dentare:

Sau trasseptale,situate intre dintii adiacenti si au un traiect aproape orizontal.

Fibre dento-periostale:

Pornesc de la dinte,trec peste marginea alveolara si se fixeaza la periost.

Fibre dento-alveolare:

Pornesc de la dinte si ajung la marginea alveolara dupa un traiect aproape orizontal.

Fibre alveolo-gingivale:

Au un capat atasat de creasta alveolara si se termina in corionul gingival.

Fibre transgingivale:

Pornesc cu un capat de pe cementul radicular al suprafetelor aproximale si se indreapta spre suprafata vestibulara sau orala a dintelui vecin unde se intrepatrund cu fibre similare din directie opusa.

Fibre intergingivale:

Traverseaza continuu corionul gingival paralel cu suprafetele vestubulare si orale ale radacinilor.

Fibre semicirculare

Pornesc de pe o suprafata aproximala(meziala sau distala) a radacinii unui dinte,ocolesc fata vestibulara sau orala si se fixeaza pe fata aproximala opusa a aceluiasi dinte.

Fibre circulare:

Sunt in numar mic si inconjoara in intregime radacina dintelui.

Sistemul ligamentar-supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri:

a) Asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dintela un nivel constant,ceea ce devine evident in timpul eruptiei active;

b) Intareste structura corionului gingival,confera marginii gingivale libere consistenta si rezistenta fata de impactul alimentar exercitat in conditii fiziologice;

c) Se opune tenditelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere si in santul gingival;

d) Asigura o transmitere a presiunilor de masticatie din zonele active la restul dintilor prin fibrele dento-dentare;

e) Formeaza o bariera biologica rezistenta in timp fata de agresiunea microbiana,extinderea inflamatiei si a proliferarii epiteliului joncyional si sulcular in desmodontiu.

Va multumesc de atentie!