pagini_astro_sept2010
Post on 12-Jul-2015
13 Views
Preview:
TRANSCRIPT
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 1/24www.skywatcher.ro
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 2/24
s is t e m d e e e r e a s e a c e u t i l i z e a z ar ~ n n n J n n J J ~ G P S s i u n c o m p a s e le c t r o n ic p e n tr u a
i d e n t i f i e a s i f u r n iz a i n fo rm a t i i d e s p re 6 0 0 0 d e o b ie e te
c e r e s t i s u b f o rm a d e t e x t s i a u d io .
O r i c in e e s t e im p re s io n a t d e s p le n d o a re a u n u i c e r
n e g ru , p U n d e s te le , in s p e c ia l i n v a c a n te s i i n / o c u r i
d e p a r t e d e m a r i le o r a s e . C u S k y S co u t d u m n e a v o a s tr a
s i e o p i; ; d v s . v a p u t e ti b u c u r a d e f r u m u s e te a c e r u /u i.
F a r a a a v e a n e v o ie d e n ic ; u n f e l d e c u n o s t in te d ea s t r o n o m ie S k y S c o u t v a i n t r o d u c e i n / u m e a
a s tr o no m i e i s i v a a ju ta s a d e s e o p e r i t i c e ru l o r i u n d e
v a a f /a t i. I n c U lie :
P la n et ar iu S k yS c ou t, g e an ta d e t r an sp o rt , c a s ti ,
2 b a te ri i A A , c a b lu U S B , C D c u s o f tw a re , m a n ua l d e u ti l i z a r e
s.
S~out- - S i s te m p e r s o n a l d e n a v ig a t i e c e r e a s c a
ST
Astronom 1 · N P ' t I M · Nwww.skywatcher.ro UJ- apoca , ia a ai, r .
www. skywatcher . ro , www. s tarmax . ro , e
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 3/24
1. Cuvant Inainte
Au trecut mai mult de cinci luni de la ultimul numar al
revistei Pagini Astronornice si speram ca ne-ati simtit lipsa,
dupa cum ne arata numarul descarcarilor revistei si emailurile
primite. N e-am intors cu un nou numar, eel de-al treilea, cu
aceleasi rubrici permanente dedicate iubitorilor astronorniei,incepatori sau avansati, cu articole pentru toate gusturile:
astronomie teoretica, evaluari de telescoape, astrofotografie,
incursiune prin Sistemul Solar, calendarul astronomic si harta
lunii septembrie.
Perioada de pauza editoriala ne-a permis sa redesenam
grafic revista si sa realizam cateva contacte si viitoare proiecte
editoriale pe care le Yeti regasi in numerele urrnatoare ale
revistei, 0 parte din articolele din numarul de fata si viitoare
sunt rodul experientei observationale si dilemelor tehnice cu
care ne-am confruntat. In acest sens, in numarul de fata puteti
citi 0 evaluare realizata de Tarfin telescopului propriu in urma a
aproape un an de utilizare intensa atat pentru observatii vizuale,
cat si pentru astrofotografie, Am continuat seria inceputa in
numarul anterior des pre astrofotografie, prin abordarea
designurilor optice de telescoape ce pot fi utilizate in
astrofotografie, cu plusurile si minusurile fiecaruia, Calatoria
virtuala prin Sistemul Solar a adus-o pe Magda la Mercur,
pentru a ne prezenta ultimele date ~i descoperiri provenite de la
sondele spatiale, In cadrul sectiunii de astronomie teoretica,
Mihai a dat startul unei serii de articole prin care cititorii vor
descoperi legaturile puternice dintre astronomie, geometrie si
nevoia oamenilor de a masura Pamantul (si pamanturile) in lipsa
satelitilor care pot vedea totul. Calendarul astronomic al lunii
septembrie marcheaza evenimentele importante, dar mai ales va
invita sa descoperiti cu ajutorul telescoapelor sau din confortul
casei cateva obiecte deepsky interesante si spectaculoase atat
vizual, cat si astrofotografic ce sunt bine pozitionate in aceasta
perioada pe cer.
Colaborati! Daca aveti 0 idee ce poate constitui un articol
interesant, 0 fotografie astronomica realizata de dvs., un desen ~i
doriti sa apara in revista noastra puteti sa ne contactati la adresade email de mai jos pentru a stabili irnpreuna cu un redactor
oportunitatea subiectului si a-I dezolta editorial impreuna, Chiar
daca aveti un articol intr-o forma intermediara sau doar 0 idee,
va vom ghida in transformarea ideii sau articolului intr-o forma
publicabila,
REDACTIA:
Redactor Sef Horatius Flueras
Redactori: Magda Nowotny, Mihai Boaca, Tarfin Chiorean, Lucian RudinRedactor Secretar: Magda Nowotny
Design: Magda Nowotny
CONTACT: contact@astrocluj.ro www.skywatcheuo www.astrocluj.ro
Cuprins:
2 ..... Cuvdnt Inainte
Cuprins
4 ..... Astronomie Teoretica:
Astronomia Geodezica
6..... Tehnica Astronomica:
Evaluare - Telescop
Celestron Omni XLT 150
10 ..... Astrofotografie
Telescoape pentru astrofotografie
14.....Sistemul Solar:
Mercur - Prima planeta de la
Soare
18 ..... Calendarul Astronomic:
Septembrie
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 4/24
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 5/24
Modalitatea de reprezentare pe planuri ~i harti a suprafetei fizicea Pamantului constituie obiectul geodeziei. Aceasta include elemente de
teoria potentialului, gravimetrie, geodezie elipsoidala, astronomie
geodezica etc. Helmert a dat 0 definitie clasica pentm geodezie: Stiinta
masuratorii si a reprezentarii suprafetei Pamantului, Geodezia include si
determinarea gravitatiei si a suprafetei fundului oceanelor.
Primele dovezi scrise legate de forma Pamantului (imaginat ca
un disc) apar in Mesopotamia ~i in poemele home rice. Ipoteza formei
sferice a Pamantului a fost emisa de Thales din Milet si de Pitagora, dar
prima determinare a dimensiunilor Terrei este facuta de Eratostene din
Cirene in secolul III i.H, Acesta a determinat raza sferei terestre dupa
principiul masuratorilor graduale.
In anul 827, prin masurarea unui arc de meridian de peste 2 grade situat
la N-V de actualul Bagdad, arabii prin ginerele califului Tamerlan au
obtinut pentru lungimea sfertului de meridian valoarea de II016 km.
Mai tarziu
(1589) Tycho Brahe
'Irian tiatiQfI si w. Snellius
(1616) fondeaza
metoda triangulatiei,
care va indeplini un
rol hotarator in
determinarea formei
si a dimensiunilor
Pamantului, Printr-
un lant de triunghiuri
cu preCIZla demasurare a
unghiurilor de l' ~l
estimari de 30",
Snellius deduce
distanta dintre doua
asezan Bergen op
Zoom ~i Alkmar ~i
diferenta
corespunzatoare de
latitudine (1 grad 11'
30" masurata
astronomic),
rezultand lungimeasfertului de meridian
de 9 660 km.
Mihai Boacd
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 6/24
N
/~{ N'
w· - normulu II] qeuid
A . . B '''!
~'
geodezica
Ecuatcrul
/
/amantul
Jean Picard, caruia Academia de Stiinte din Paris ii
incredinteaza determinarea marimii razei Pamantului, pe baza observatiilor
facute intr-o retea de triangulatie intinsii intre Malvoisine si Amiens (langii
Paris), determinii lungimea arcului de sfert de meridian la valoarea de 10
009km
In urma miisuriitorilor lui Picard, Isaac Newton a reusit sii
verifice Legea atractiei universale ~i a stabilit cii Pamantul ca un corp
omogen in rotatie are forma de echilibm reprezentatii de un elipsoid cu
turtire la poli ~i cii gravitatia creste de la ecuator la poli cu sinus piitrat deB (unde Beste latitudinea punctului).
In perioada imediat urmatoare, cele doua expeditii pentm
masurarea arcelor de meridian din Laponia (conduse de Clairaut ~i
Maupertius) si Pem (Bouguer, Godin, La Condamine) dintre 1735 si
1744 au stabilit faptul cii Pamantul este turtit la poli avand excentricitatea
de 1:210, s-au determinat mai exact dimensiunile sale si au transat disputa
dintre Newton si Cassini privind problema turtirii la poli a Pamantului,
Clairaut prin a sa teorie a figurii Pamantului 1743 expune
teorema potrivit ciireia existii 0 legiiturii intre turtirea geometricii ~i cea
gravimetricii ~i stabileste variatia gravitatiei cu latitudinea. Din aceasta
teoremii rezulta cii prin determinari fiizice se pot desprinde concluzii de
natura geometricii referitoare la forma ~idimensiunile Pamantului, ceea ce
constituie esenta ideilor de baza ale geodeziei fizice.Masuratorile graduale intreprinse de V.I. Struve dintre
Hammenfest (nordul Norvegiei) panii la gurile Dunarii au stabilit turtirea
la 1: 298,6 (fatii de 1: 298,25 valoarea acceptatii azi).
masuratori
Aceste
graduale
teoriilerecum ~l
dezvoltate de Laplace,
C.F. Gauss, F.W.
Bessel pun in evidenta
abaterile care exista
intre figura Pamantului
si cea a unui elipsoid.
Astfel sunt introdusenotiunile de suprafata
de nivel ~i de geoid
(suprafata marilor si
oceanelor prelungitii
sub continente-
suprafata echipotentiala
de nivel 0), notiune
introdusa de J.B.
Listing in 1783.
Totodatii se evidentiaza faptul cii geoidul nu este 0 suprafata
matematicii, dar se poate bine aproxima printr-un elipsoid de revolutie,
Punctul de tangenta dintre cele doua suprafete se numeste punct
fundamental ~i este caracteristic pentm fiecare elipsoid calculat. In acest
punct se fac determinari de coordonate fi si lambda prin miisuriitori
astronomice (ce le vom dezvolta ulterior) ~i se determinii un azimut
fundamental.
x=(N+h)cos¢cOSA
y =(N + h)cos¢ sin A
z ={N(l-eJ)+h}sinA
N=a/~1-e2sin2¢
e' =2f - f'
Au calculat elipsoizi
Bessel 1841, Clarke 1880,
Hayford 1910, Krasovski
1942. In 1984 este determinat
pnn satelitii geodezici
sistemul WGS-84 (world
geodetic system) Abaterea
actualii a geoidului fatii de
elipsoid este de 20-40 m.
Am ajuns astfel la
determinarile astronomice fi ~i
lambda pentm punctele
fundamentale ~i pentm unele
din retelele geodezice. Vom trata
Geodetic Coordinate to ECEFV VG S 84 (l/V orld G eod etic S ys tem 1 98 4)
r : P : L o n gi tu d e A . :L 3 t it u d e
R rad iu s o rme ea rt h e : e ccen tr tc ifv h : h ei gh t
puncte de ordinul I (puncte Laplace)
acest subiect numiirul urmiitor.
5
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 7/24
Seria de telescoape Omni XL T de la Celestron contine mai
multe modele diferite: refractor 102mm, 102mm refractor ED, refractor
120mm, refractor 150mm, reflector 150mm, 127mm Schmidt-Cassegrain.
Unele dintre caracteristicile standard ale seriei Omni XLTinclud:
• optica selectata indeplinind minim nivelul difractiei limintate, aceasta
rezultand in
supenoare;
acopenn Celestron
Starbright XL T
elementelor optice care
ofera 0 luminozitate
contrast maxim
imaginn;
monturi ecuatoriale
germane din otel
inoxidabil robust
trepied foarte
• rulmenti cu
ambele axe ale monturii
care asigura 0
performanta buna;
• CD-ROM-ul "The Sky"
software de
astronomie.
Celestron Omni
150 este un reflector
newtonian cu oglinda
principala parabolica de
150mm. Ansamblarea
telescopului este foarte
usoara ~i intuitiva,
Consultarea manualului
ajuta dar nu este neaparat necesara, puteti gasi ~i un clip cu procesul de
asamblare pe pagina de web
http://www.youtube.com/watch?v=EqzOSW80Nw8.
Telescopul asamblat este foarte fmmos. Culoarea tubului este albastm, usor metalic. Montura si accesoriile tubului sunt
acoperite de un strat gros de vopsea alba. Am fost placut impresionat de aspectul estetic al telescopului.
Tubul principal este din otel laminat subtire ~i are 67,3cm
lungime. Inelele de prindere sunt solide si mentin tubul optic fenn in
pozitie. Interioml tubului are un invelis fmmos negm plat.Oglinda principala are centml marcat pentm a ajuta la
colimare. Oglinda diagonala parea sa fie plasata in mod corespunzator ~i
aliniata cu focuserul. Aceasta oglinda este fixata pe un suport cu patru
clipsuri foarte subtiri, care pare sa fie bine concepute. Ambele oglinzi au
acoperire reflectorizanta multi -strat XLT (care da 0 transmisie de lumina
de 96%, fata de oglinzile cu acoperiri clasice care au 0 transmisie de doar
88%), care ar trebui sa produca cele mai luminoase imagini posibile
pentm un reflector cu acesta deschidere.
Colimarea oglinzii principale se face cu ajutorul a trei
suruburi situate in partea din spate a telescopului. Celula din spate, are de
asemenea, trei suruburi de blocare pentm a ajuta la mentinerea colimarii.
Telescopul a venit colimat destul de bine din fabrica, Am efectuat un
star-test pe stea artificiala, iar inelele de difractie erau concentrice si nuprezentau anomalii care sa indice alte defecte de optica, Focuseml este de
1,25" si are 0 cursa destul de lunga in interiorul tubului.
Telescopul vine cu 0 luneta cautatoare relativ mica (30mm)
montara pe 0 tija inalta, Findeml are relief ocular bun ~ipare sa fie destul de decent pentm diametml sau.Telescopul pennite montarea
pe inelele de prindere a tubului a unui aparat foto fiind astfel posibila fotografia piggyback.
6
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 8/24
Montura CG-4 este 0 versiune functionala de montura
germana ecuatoriala, Aceasta este destul de grea (9.5 kg) ~i solida ~i
permite sustinerea acestui telescop cu toate ca greutatea tubului (5.4
kg) se situeaza aproape de limita superioara ce 0 permite montura.
Montura dispune de posibilitate de a instala 0 luneta de aliniere polara
pentru 0 aliniere foarte precisa, Cercurile gradate par bine montate, dar
eu nu am avut inca nevoia sau inclinatia sa le folosesc. Butoanele
manuale prevazute pentru controlul fin al miscarii sunt mari ~imontate
pe tije de metal. Acestea sunt sensibile si functioneaza destul de bine.
Montura permite montarea de motoare pe ambele axe de miscare (RA
~iDEC) sau instalarea unui kit GOTO pentru automatizarea monturii.Trepiedul e solid si e construit din otel inoxidabil tubular.
Inaltimea acestuia este ajustabila, pentru mine insa functioneaza bine
la inaltimea minima, dar in unele pozitii ar fi inaccesibil de inalt pentru
o persoana mai scunda,
Telescopul a venit cu un singur ocular de 25mm generic
(LET Sky-Watcher) cu un camp vizual aparent de 50 grade. Acesta are
un relief ocular bun ~i lentila cu un diametru mare pentru un confort
maxim al ochilor ~i prezinta 0 cupa de cauciuc ce asigura ~i protectie
impotriva luminii exteme. Cu acesta se obtine 0 marire 30X care este
aproape de marirea minima utila ce se poate obtine cu acest telescop.
Pentru ca telescopul vine doar cu acest ocular este necesara
achizitionarea a unuia sau a mai multor oculare suplimentare (in cazul
meu am mai achizitionat in timp un ocular Super Plossl lOmm, unocular PWA 7mm ~iun Barlow 2x).
In ultimele luni am testat telescopul Omni 150 XLT ~i la
fotografie neghidata si piggyback.
Telescopul se comporta bine, montura este solida si destul
de precisa, dupa 0 aliniere polara (nu excelenta insa) buna am putut
face expuneri de pana la 150 secunde cu 0 camera foto dslr Canon
4500.
Imaginile reprezinta incercari reusite de a fotografia fara a
avea un echipament ultraperformant ~i consider ca oricine cu un astfel
de telescop, un set de motoare pentru montura si un aparat foto dslr le
poate obtine fam mari greutati. Imaginile sunt prelucrate minimal si in
cele mai multe cazuri sunt cadre individuale, nesuprapuse, asa cum
sunt produse de aparatul foto.
Prin realizarea unor expuneri succesive la acelasi obiect se
poate imbunatati semnificativ raportul senmal/zgomot, calitatea
imaginii si cantitatea detaliilor vizibile.
7
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 9/248
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 10/249
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 11/24
4. Astrofotografie Telescoape pentru astrofotografie
Horatius Flueras
Astrofotografia este cel mai complex aspect al astronomiei de amatori atat din
punct de vedere al tehnicii si instrumentelor, dar si al cunostintelor necesare pentm a
produce 0 buna astrofotografie. Cu aproape orice telescop se pot realiza diferite tipuri
de astrofotografie, insa pentm a produce 0 imagine buna e nevoie de un sistem
optimizat. In cele ce urmeaza vom detalia principalele aspecte ~iintrebari pe care ~i le
pun toti cei care incearca realizarea de astrofotografii. Succesul fiecaruia depinde atat
de tehnica utilizata si cunostintele de utilizare a tehnicii si prelucrare a imaginilor, cat
mai ales de rabdarea ~itimpul investit in descoperirea tainelor astrofotografiei.
In acest articol continuam seria deschisa in numarul anterior al revistei noastre
prin prezentarea unor elemente de baza necesare pentm a realiza cu succes 0 fotografie
astronomica, Multe caqi foarte bune s-au scris despre tehnica ~i procesul fotografiei
astronomice digitale in ultimii 10 ani, insa nici una nu a fost tradusa in limba romana,
Vom incerca in articolul de fata ~i in cele viitoare sa realizam 0 introducere scurta in
acest domeniu exotic al fotografiei, incercand sa raspundem intrebarilor pe care fiecare
incepator in acest domeniu si le pune. Inainte de a prezenta elementele tehnice, este
important sa intelegern ce este astrofotografia, care sunt modalitatile de realizare ~i
designurile optice de telescoape ce pot fi folosite cu avantajele ~i limitele fiecarui
design.
Ce este astrofotografia ~icare sunt tipurile de astrofotografie?
Asa cum iispune ~inumele astrofotografia este un tip de fotografie care are drept subiect ceml in general ~i obiectele ceresti
vizibile de pe Pamant ~i din spatiul extraterestm. Datorita complexitatii realizarii de fotografii astronomice si indepartarii obiectelor
fotografiate de noi s-au inventat tehnici specifice de fotografie, diferite de fotografia terestra,
Exista mai multe modalitati de a face astrofotografie.a) Cea mai simpla forma de astrofotografie este cea prin obiectivul unui aparat foto. Aparatul foto poate fi asezat pe un
trepied foto sau calare pe un telescop (piggyback) prin intermediul unui adaptor foto cu surub 114" specific trepiedelor foto
(majoritatea instmmentelor comerciale sunt dotate cu 0 rotita cu surub fixata pe inele sau pot fi dotate cu un adaptor pentru montarea
aparatului foto), iar obiectul ceresc dorit a fi fotografiat este expus prin obiectivul aparatului foto folosind functiile oferite de camera
foto respective, Se pot utiliza orice fel de aparate foto cu conditia sa permita realizarea de expuneri lungi. In cazul camerelor tip slr
sau dslr obiectivele pot fi schimbate, astfel ca pentru obtinerea unor campuri vizuale largi se pot folosi obiective cu raporturi focale
mici, iar pentru obtinerea unor campuri vizualemaiingustesefolosescobiectivecuraporturifocalemaimari.Principalele probleme
la aceasta tehnica sunt:
i) Pentm a surpinde pe cip cele mai multe obiecte deepsky e nevoie ca aparatul respectiv sa poata face expuneri lungi, intre
cateva secunde si cateva minute, in functie de magnitudinea obiectului fotografiat. Nu toate aparatele foto pot realiza expuneri lungi,
in general expunerile lungi fiind implementate doar in camerele foto slr sau dslr ~iin putine camere foto compacte.
ii) Daca expunerea depaseste 15-20 secunde este nevoie de ghidajul camerei foto pentm ca stelele sa apara nemiscate, In
acest sens fotografia cu aparatul foto calare pe telescop (piggyback) permite folosirea telescopului pentm a ghida camera foto in
timpul expunerii. Utilizatorul, folosind un ocular cu reticul
iluminat, se va uita prin telescop ~i va corecta erorile de
urmarire ale monturii urmarind sa pastreze 0 stea aleasa de
ghidaj in centml reticulului iluminat al ocularului. Daca
montura este automata si permite controlul prin calculator se
poate folosi 0 camera ccd pentm astrofografie sau un
autoguider pentm a ghida automat telescopul.
iii) Calitatea finala a fotografiei depinde de calitatea
obiectivului aparatului foto. Problema esentiala in cazul
obiectivelor foto este faptul ca ele au fost proiectate pentm
realizarea de fotografii terestre, caz in care aberatiile
obiectivului nu se vad asa de usor datorita faptului ca toate
obiectele terestre fotografiate nu sunt punctiforme. Stelele,
roiurile de stele sunt obiecte punctiforme care pun usor in
evidenta toate aberatiile obiectivelor foto (cromatism, coma,
curbura campului etc.). Sunt putine obiectivele care prezinta
o corectie acceptabila a aberatiilor, iar acestea nu sunt dintre
cele ieftine.
10
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 12/24
b) Fotografia prin telescop prin proiectie
Prin aceasta tehnica aparatul foto este montat la ocular prin intermediul unui adaptor
pentru fotografie afocala (precum un tele-extender, un adaptor universal de fotografie
Microstage sau un alt sistem de proiectie afocala), Fotografia se realizeaza fie prin obiectivul
aparatului foto (proiectie afocala prin ocular), fie cipullfilmul este expus direct, imaginea
captata fiind cea data de ocular (proiectie prin ocular).Calitatea imaginii finale este 0
combinatie intre calitatea obiectivului telescopului, calitatea imaginii produse de ocular ~i
obiectivul aparatului foto. Pentru expuneri lungi este necesar ca montura sa fie motorizata ~i
ghidata, Avantajul major al fotografiei prin proiectie prin ocular este faptul ca se pot obtine
mariri foarte mari prin varierea distantei dintre ocular :;;ichipullfilmul aparatului foto, utile in
special pentru fotografia planetara si lunara, De asemenea, in cazul proiectiei afocale prin
ocular, nefiind nevoie de scoaterea obiectivului came rei, se pot folosi :;;icamere foto compacteale carer obiective nu sunt interschimbabile.
c) Fotografia in focarul telescopului
Aceast tip de fotografie este ceea ce se intelege in mod clasic prin astrofotografie.
Aparatul foto sau camera ccd sunt montate fara nici un element optic intermediar (dedit
eventual Ientile barlow, reducatoare de focala sau corectoare de camp) la focalizatorul
telescopului. Telescopul se comporta ca un teleobiectiv cu 0 distanta focala foarte lunga
(distanta focala a telescopului cu sau fara alte elemente optice corecto are) si un raport focal
specific telescopului respectiv. Aceasta tehnica produce cele mai bune imagini, intrucat
elementele optice intermediare care sunt surse potentiale de aberatii sunt eliminate, astfel ca
singura sursa de aberatii ramasa este telescopul propriu-zis. In cazul telescoapelor optimizate
pentru fotografie, diferitele aberatii sunt reduse la minim obtinandu-se cele mai bune imagini
dintre toate tehnicile de astrofotografie. Aceasta tehnica se poate utiliza doar cu aparate foto
tip slr sau dslr, precum si cu camere ccd proiectate pentru astrofotografie.
esignuri optice folosite in astrofotografie: refractor, cassegrain sao reflector newtonian? IAstrofotografia se poate realiza in principiu cu orice telescop. Pentru rezultate bune e necesar insa ca telescopul sa
indeplineasca cateva cerinte minimale: calitatea pieselor mecanice a telescopului trebuie sa fie buna, fara piese din plastic (ce se pot
indoilflexa); elementele optice sa aiba 0 calitate optica cel putin egala cu limita difractiei atmosferice (instrumentele cu 0 calitate a
elemetelor optice sub aceasta limita nu produc imagini bune, calitatea acestora limitand calitatea imaginilor obtinute, ceea ce nu este
de dorit, calitatea cerului trebuie sa fie limita calitatii imaginilor); celula obiectivuluiloglinzii sa fie solida :;;ibine realizata pentru a
mentine fix in timp alinierea obiectivului sau a oglinzilor farn a introduce deformari; iar alinierea elementelor optice sa fie corecta si
sa se pastreze in timpul sesiunii de astrofotografie. Pentru realizarea unor imagini cat mai bune este de asemenea important ca
telescopul sa fie optimizat pentm fotografie si sa fie aclimatizat la mediul inconjurator. Toate telescoapele bune sunt capabile de
astrofotografie, insa unele instrumente sunt proiectate special pentru astrofotografie producand un camp vizuallipsit de aberatii cat
mai larg (intre 20mm :;;iSOmm in planul focal, dar sunt unele instmmente ce produc campuri corectate mai mari) :;;ipentru a acomoda
o gama larga de camere foto ccd sau dslr,
In general cele mai utilizate telescoape pentru astrofotografie sunt refractoarele apocromate si telescoapele tip Cassegrain (in
special Schmidt-Cassegrain de catre amatori, Ritchey-Chretien, Dall-Kirkham si mai putin Maksutov-Cassegrain), reflectoarele
newtoniene fiind mai putin utilizate.
produc cele mai contrastante :;;i bine definite
imagini dintre toate designurile de telescoape optice si i~i
pastreaza alinierea elementelor optice foarte bine, acestea
fiind motivele principale pentru care sunt preferate in
astrofotografie. Refractoarele apocromate actuale produc
un camp corectat foarte bine sau excelent de aberatii
cromatice (cum mici diferente in functie de designul optic
al refractorului respectiv) :;;ifocalizeaza cu majoritatea
camerelor ccd :;;ia aparatelor foto. Pentru refractoare sunt
disponibile 0 serie de reducatoare de focala :;;icorectoare
de camp care ajuta la producerea unei imagini mai bune.
Desi refractoarele sunt disponibile in aperturi mici, in
general modelele folosite in astrofotografie avand
diametre intre 66mm ~i 160mm diametrul, aceste aperturi
relativ mici sunt suficiente pentru majoritatea obiectelor
luminoase fotografiate de amatori intrucat cipurile ccd din
camerele foto sau ccd folosite sunt mult mai sensibile
decat filmul fotografic, iar prin expuneri de durata
capteaza mult mai multa lumina decat ochiul uman. Un
refractor apocromat intre 80mm si 120mm diametrul
obiectivului este alegerea celor mai multi astrofotografi incepatori, aceste instrumente fiind produse in cantitati mari de multi
producatori, avand 0 greutate in general sub lOkg, astfel ca nu necesita 0montura foarte mare :;;ifoarte scumpa pentru instalarea lui.
11
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 13/24
Refractoarele cu obiective de 130mm si mai mari ofera capacitate de adunare a luminii mai mare, rezolutii mai bune si in general sunt
realizate de ciitre producatori in cantitati mai mici ~i la un nivel de calitate optica si mecanica ce se apropie de perfectiune, astfel ca
valoarea acestora creste aproape exponential cu fiecare centimetru de apertura in plus.
Refractoarele apocromate s-au raspandit in randul amatorilor relativ recent, odata cu perfectionarea producatorilor de origine
chineza in constructia de telescoape. Decenii in sir insa au fost utilizate cu succes refractoare acromate. Obiectivul acestora este
alcatuit din doua sorturi diferite de sticla, flint si crown, pentru a reduce semnificativ aberatia cromatica a sorturilor de sticla, insa
aceasta ramane vizibila in cazul obiectelor stralucitoare, Cu toata aceasta aberatie cromatica, refractoarele acromate pot fi folosite la
fotografie. Cele mai muIte obiecte fotografiate au 0 luminozitate slaba (galaxii, nebuloase extinse, nebuloase planetare) astfel ca nu se
observa cromatismul refractorului acromat. Aberatia cromatica este vizibila doar in jurul stelelor mai stralucitoare, a planetelor ~i a
Lunii sub forma unui halou violet in jurul lor. Aparitia filtrelor de corectie a aberatiei cromatice (precum Baader Contrast Booster,
Semi APO sau Fringe Killer) permite reducerea si mai agresiva a cromatismului refractoarelor acromate la nivele apropiate de
performantele refractoarelor apocromate mai slabe. Cantitatea de aberatie cromatica vizibila vizual ~i fotografic depinde de raportulfocal al refractorului, refractoarele cu un raport focal mic f/5 - f/6, avand 0 aberatie cromatica mai mare decat refractoarele cu
rapoarte focale mai mari f/S - f/lO sau mai mari. Cu toate acestea multi astrofotografi obtin rezultate bune cu refractoare cu raporturi
focale intre f/5 si f/S. Folosind filtre de corectie a aberatiei cromatice ~i prelucrari ulterioare in programe de editare a imaginilor se
produc imagini bune, in care acest defect caracteristic refractoarelor acromate este putin sau deloc vizibil.
Telescoapele Schmidt-Cassegrain
sunt populare in astrofotografie datorita flexibilitatii designului
Schmidt-Cassegrain, datorita aperturii superioare a acestora ~i datorita
producerii in masa a lor la un nivel de calitate optica excelenta ce face ca
pretul lor/cm sa fie mai mic decat al refractoarelor apocromate de aperturi
echivalente. Daca refractoarele utilizate in general pentru astrofotografie
au aperturi intre 66mm si 150mm diametrul, telescoapele Schmidt-Cassegrain cele mai utilizate au aperturi intre 150mm ~i400mm diametrul
oferind mai multa rezolutie ~i putere de adunare a luminii decat un
refractor. Exista multe accesorii proiectate pentru telescoapele Schmidt-
Cassegrain care optimizeaza potentialul acestora pentru fotografie
(precum reducatoare de focala/corectoare de planeitate, adaptoare pentru
ghidaj, sisteme de prindere a diferitor aparate foto pentru fotografie in
focar sau afocal, roti de filtre, derotatoare pentru monturile in furca,
sistemul Hyperstar de fotografie in focarul oglinzii principale la un raport
focal fl2). Datorita designului optic al telescopului ce focalizeaza prin
miscarea oglinzii principale este posibila focalizarea imaginii cu
majoritatea aparatelor foto ~i ccd existente ~i introducerea in traseul optic
a unor adaptoare/roti de fiItre/focalizatoare exteme fara ca telescopul sa
ajunga in imposibilitatea de a focaliza. Noile telescoape Schmidt-
Cassegrain aplanate optimizate pentru astrofotografie (precum seria Edge
HD de la Celestron) produc rezultate mult mai bune la marginea campului
vizual decat designul clasic: un camp in planul focal cu un diametru mare
ce permite folosirea de camere ccd sau aparate foto cu cipuri mari full-
frame (in cazul telescoapelor Schmidt-Cassegrain clasic diametrul cercului corectat in planul focal cu un reducator de focaliilcorector
planeitate f/6,3 instalat este de 22mm, insa la telescoapele Schmidt-Cassegrain Edge HD diametrul cercului corectat in planul focal
este de 52mm) ~i un plan focal de 3 ori mai plat decat in designul clasic Schmidt-Casegrain. Astfel telescoapele Schmidt-Cassegrain
Edge HD reprezinta astrografe adevarate ce pot concura cu succes cu astrografele dedicate in general mult mai scumpe, atat pentru
astrofotografie generala, cat ~ipentru cercetare stiintifica,
sunt larg utilizate de catre observatoarele astronomice
datorita dimensiunii mai mari a campului corectat pe
care il produc aceste designuri optice ~i aperturilor
mari in care se pot realiza aceste telescoape. Realizate
cu aperturi intre 250mm ~i 10 metri diametrul in
prezent, acestea ofera 0 rezolutie ~i 0 capacitate de
adunare a luminii mult mai mare decat telescoapele
pentru amatori existente. Pana de curand insa pretul
acestora a fost principalul impediment in utilizarea lor
de catre amatori. In ultimii ani noile modele de
telescoape Ritchey-Chretien realizate in China cu
aperturi intre 150mm si 250mm, precum si
telescoapele CDK cu aperturi intre 310mm ~i 700mm
realizate de PlaneWave si alti producatori au facut
accesibile amatorilor aceste designuri optice.
12
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 14/24
Telescoapele Maksutov-Cassegrain
sunt mai putin utilizate in astrofotografie in principal datorita campului vizual
redus pe care 11au acestea (raporturi focale de la f/lO in sus ~icampuri vizuale sub I grad)
ce necesita timpi de expunere mai mari pentru a obtine un acelasi nivel de detaliu. De
asemenea, meniscul gros al telescopului necesita un timp mai mare pentru ca telescopul sa
ajunga la un echilibru termic cu mediul ambiant, iar pretul lor mare odata ce apertura
acestora depaseste 200mm diametrul devine prohibitiv pentru multi amatori. Cu toate
acestea odata aclimatizate, telescoapele Maksutov-Cassegrain produc imagini mult maicontrastante dedit telescoapele Schmidt-Cassegrain datorita oglinzilor secundare mai mici
~i corectiei foarte bune a imaginii produsa de acest design. Modelele comerciale existente
cu aperturi intre 90mm si 180mm diametrul sunt capabile sa ofere atat imagini planetare
excelente datorita contrastului lor foarte bun, dar si imagini deepsky la obiecte de mici
dimensiuni (nebuloase planetare, roiuri de stele, galaxii mici, stele duble, stele variabile).
sunt un design popular pentru
observatii vizuale, insa pentru
fotografie sunt mai putinadecvate. Si aceasta nu datorita
unei probleme a designului
optic, ci datorita faptului ca
majoritatea reflectoarelor
newtoniene existente pe piata
sunt optimizate pentru
observatii vizuale, ceea ce impune alte caracteristici ale instrumentului
decat daca ar fi optimizat pentru astrofotografie
Principalele probleme ale utilizarii unui reflector newtonian in
fotografie rezida in: a) diametrul cercului complet iluminat in planul focal
care este foarte mic pentru astrofotografie, neiluminand complet cipurile
implementate in aparatele foto dslr sau camerele ccd cu cip mediu-mare,
dar suficient de mare pentru observatii vizuale prin telescop; b) pozitia
planului focal fata de marginea focalizatorului la multe modele este prea
mica pentru a focaliza cu multe camere foto existente; c) necesitatea de a
introduce elemente optice de corectie a comei; d) curbura planului focal,
care ar trebui corectata pentru a focaliza corect intreaga imagine pe un cip
fotografic mare; e) imposibilitatea de a introduce accesorii precum roti de
filtre, optica adaptativa necesare pentru camerele ccd datorita pozitiei
planului focal prea aproape de tub, caz in care singura solutie este mutarea
oglinzii principale mai sus in tub introducandu-se astfel alte probleme
legate de iluminarea campului vizual si vignetare. Un alt element in
defavoarea telescoapelor tip reflector newtonian este dimensiunea si
greutatea mare a acestora odata ce apertura lor depaseste 200mm
diametrul, Monturile ecuatoriale capabile sa sustina stabil pentru
astrofotografie un reflector newtonian mai mare de 250mm diametrul ~i cu
o lungime intre I si 2m sunt destul de putine, masive ~i scumpe, fiind
recomandate mai degraba pentru 0 instalare permanenta intr-un observator.
Datorita acestei lungimi mari a tuburilor telescoapelor newtoniene,
designul newtonian nu este utilizabilla aperturi mari, astfel ca telescoapele
profesionale din observatoare sunt de tip cassegrain, un design mult mai compact ce poate fi instalat pe 0 montura automatizata
Pozitiile in care poate ajunge tubul optic cand este indreptat spre diferite regiuni ale cerului este vazut de multi astronomi ca fiind
destul de neconfortabil.
Cu toate acestea, se pot realiza fotografii excelente cu reflectoarele newtoniene cu diametre pana in 250mm daca astronomul
alege 0 combinatie adecvata intre telescop, montura si camera ccd sau foloseste un reflector newtonian optimizat pentru
astrofotografie (destul de rare in prezent si in general realizate la comanda), Coma specifica reflectoarelor newtoniene poate fi
corectata cu usurinta prin intermediul unui corector de coma precum MPCC de la Baader Planetarium, putandu-se astfel realiza
fotografii cu aparate foto dslr sau camere ccd cu cipuri mici si medii (format APSC). Imaginile pr?duse de telescoapele newtoniene
optimizate sunt foarte bune, bine definite, fara cromatism datorita simplitatii designului newtonian. In special pentru observatii lunare
si planetare reflectoarele newtoniene sunt utilizate cu mult succes de catre astrofotografi, in acest caz datorita dimensiunii mici a
chipului camerelor ccd utilizate si plasarii planetei in centrul campului aberatiile optice la marginea campului vizual a designului
newtonian (in special coma) nu apar in imagine.
In numarul urmator al revistei vom aborda problematica monturilor adecvate pentru astrofotografie.
13
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 15/24
Atunci ~iAcu
Scrierile asmene cuneifonne de la Mu.Apin, datand probabil
din secolul 14 i.C, vorbesc despre 0 asa numita "planeta saritoare", iar
scrierile babiloniene vorbesc despre observatiile asupra unui corp ceresc
pe care babilonienii il denumesc "Nabu". Astrologii greci cunosteauplaneta sub doua denumiri ~>r iA~o)V (Stilbon, "cea care straluceste") pe
cernl de la rasarit ~i 'Epuccov (Hermaon) pe cernl de la apus. Abia in
secolul al 4-lea d.C. grecii realizeaza ca cele doua planete sunt una ~i
aceasi si pastreaza numele de Hennaon. Romanii observa ca mica planeta
se misca pe cernl noptii mai repede dedit orice alta planeta ~i 0 denumesc
Mercur, dupa zeul comertului, nume
care ii va ramane planetei pana in
ziua de azi.
De-a lungul isoriei si a
civilizatiilor, planeta Mercur a fost
asociata cu 0 multime de zei si a
avut nenumarate semnificatii: hidusii
l-au denumit Budha, mayasii il
asociau cu 0 bufnita (mesageml
lumii de dincolo), in China planeta
era asociata cu Nordul si cu apa,
unul dintre cele 5 elemente (pamant,
apa, foe, metal, lenm).
Modelul Ibn al-Shatir
(aparitia lui Mercur si Sistemul ptolemaic)
Primele observatii cu un
telescop au fost facute de Galileo Galilei in secolul 17-lea, iar in 1631
Pierre Gassendi face prima observatie a planetei tranzitand Soarele.
Giovanni Zupi in anul 1639 foloseste un telescop si observa fazeleorbitale ale planetei asemanand-o astfel cu Venus si Marte.
Observatiile facute de astronomi de-a lungul timpului au fost
mereu 0 provo care datorita distantei foarte mici dintre Soare si Mercur,
marimii mici ~i luminozitatii acesteia. Pentrn imagini clare si detaliate
apropierea de Mercur era cea mai viabila solutie, Prima sonda care a
vizitat planeta a fost Mariner 10 reusind fotografierea a 45% din suprafata
planetei din 1974 pana in 1975. Cea de-a doua misiune a fost realizata de
sonda spatiala MESSENGER din 14 ianuarie 2008 pana in septembrie
2009 ~i a reusit sa fotografieze inca 30% din suprafata planetei.
Urmatoarea nusiune
este programata in
2011 pentrn finalizarea
suprafetei,o alta
tip gamma, raze x, ultraviolete si infrarosu,
rmsiune,
BepiColombo, are ca
obiectiv studierea
magnetosferei planetei
Mercur. Agentia
Spatiala Europeana in
asociere cu Japonia, au
planificata intrarea in
orbita planetei in anul
2019 a doua sonde care
vor orbita timp de un
an terestrn ~ivor studia
planeta cu ajutoml unuispectometrn si a
lungimilor de unda de
Magda Nowotny'
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 16/24
Mercur, prima planeta de la Soare, face parte din grupul
planetelor interioare Sistemului Solar, impreuna cu Venus, Pamant si
Marte. Cu 0perioada de orbitare de 88 de zile terestre a Soarelui, planeta
are cea mai mare excentricitate orbitala ~i eel mai mic ax de inclinare (la
fiecare doua revolutii, Mercur completeaza trei roatatii injurul axei sale).
Nu are sateliti naturali sau atmosfera substantiala si este cea mai mica
planeta ca dimensiuni (mai mica decat satelitii naturali Titan ~i
Ganymede).Suprafata
planetei seamana in
mare parte cu cea a
Lunii, prezentand
numeroase cratere ~l
campii gen "mare"
(denumire ramasa din
antichitate; astronomii
credeau ca petele mai
inchise la culoare de pe
suprafata Lunii sunt de
fapt mari ~i oceane).
Aceasta asemanareuimitoare cu Luna
indica 0 inactivitate
geologica de miliarde de
ani, Mercur fiind
considerata 0planeta moarta geologic.
Astronomii ~i geologii presupun ca planeta a fost bombardata de
comete ~i asteroizi in primi ani de viata (pana acum 3,8 miliarde de ani)
relieful accidentat fiind rezultatul a miliarde de ani de impacte facilitate in
special de lipsa atmosferei care ar fi putut incetini corpurile ceresti inainte
de impact. Aceste cratere pot varia ca dimensiuni de la cativa metri pana la
sute de metri.
a trasatura neobisnuita a suprafetei planetei este existenta cutelor
de compresie care se intersecteaza pe campii. Se crede ca in timp ceinteriorul planetei se racea, Mercur s-a contractat ~i suprafata sa a inceput
sa se deformeze. Cutele pot fi vazute deasupra altor forme de relief, cum ar
fi craterele ~i campiile mai netede, indicand c a ele sunt mai recente.
Suprafata planetei Mercur este de asemenea indoita de bombarile mareice
cauzate de Soare, mareele provocate de Soare pe Mercur fiind cu
aproximativ 17%mai puternice decat cele provocate de Luna pe Pamant,
Temperatura medie la suprafata planetei Mercur este de 179° C
dar variaza intre -183° C ~i 427° C din cauza lipsei atmosferei. Lumina
solara pe suprafata planetei Mercur este de 6,5 ori mai intensa decat pe
Pamant, cu 0valoare a constantei solare de 9,13 kW/m2•
15
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 17/24
In 30 ianuarie 2008, NASA a dezvaluit uItimele imagini primite
de la sonda spatiala MESSENGER. Noile poze au aratat 0 noua fata a
planetei Mercur ~i au uimit oamnii de ~tiinta. Unul dintre cratele aflate pe
fundul Craterului Caloris prezenta unele din cele mai neobisnuite trasaturi
vazute vreodata in Sistemul Solar.
Denumit "Craterul Paianjenului" (The Spider), craterul are 0
dimensiune de aproximativ 40 km in diametru, iar crapaturile din scoarta
terestra a planetei se intind pe 0 raza de peste 400 km pornind concentric
de la baza craterului. Nu se poate spune inca cum s-au format aceste
crapaturi, unele dintre ele fiind foarte adanci, dar si foarte late. Cea mai
posibila teorie carear putea explica
craterele unice din
Sistemul Solar ar
fi prezenta unui
vulcan care a erupt
chiar dupa
impactul care a
format Craterul
Paianjenului,
Craterul pare sa se
fi format tot in
perioada de intens
bombardamentprin care a trecut
planeta la
inceputul vietii,
Structura interna
Mercur este 0 planeta terestra, asemeni Pamantului, Are un
diametru de 4879 km la ecuator ~i ocupa locul doi printre cele mai denseplanete din Sistemul Solar cu 0 densitate de 5.427g1cm3
, Pamantul
ocupand locul intai cu 0 densitate de 5.515 g/cm'.
Compusa chimic din aproximativ 70% metal si 30% silicati,
nucleul planetei Mercur ocupa aproximativ 42% din volumul sau, (nucleul
Pamantului ocupa aproximativ 17%). Datorita dimesiunilor sale reduse,
regiunile interne nu sunt atat de comprimate precum cele ale Terrei,
geologii estimand ca pentru ca Mercur sa aiba 0 densitate atat de mare,
nucleul trebuind sa fie mare si foarte bogat in fier. Deasupra nucleului se
afla mantaua cu 0 grosime de aproximativ 600 km, iar deasupra acesteia se
afla crusta cu 0 grosime de aproximativ 100-200 km.
o trasatura distinctiva a planetei Mercur este existenta unui numar
foarte mare de rifturi, unele intinzandu-se pe sute de kilometri. Acestea s-
au format in timpul racirii nucleului ~i a stratului de mantaua ~i s-au
contractat dupa ce crusta s-a solidificat.
Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica metalicitatea
mare a planetei.
Cea mai acceptata dintre teorii, propusa si pentru a explica
formarea Lunii, este cea conform careia Mercur ar fi avut de la inceput 0
proportie a metalo-silicatilor similara cu meteoritii de condrita si 0masa de
aproximativ 2,25 ori mai mare decat masa curenta, La inceputurile vietii,
planeta a fost lovita de un asteroid avand aproximativ 1/6 din masa sa.
Impactul ar fi indepartat mare parte din crusta ~i mantaua celor doua
copruri lasand in urma nucleul care formeaza azi planeta Mercur.
o a doua teorie sustine ca Mercur s-ar fi format din nebuloasa
solara inainte ca energia eliberata de Soare sa se stabilizeze. Planeta ar fi
avut initial de doua ori masa prezenta, In momentul in care protosteaua s-a
contractat, temperaturile in preajma planetei Mercur au inceput sa scada si
au ajuns la 2.500-3.500 K, posibil chiar sa fi ajuns la 10.000 K.Mare parte
din rocile de la suprafata ar fi putut sa fie vaporizate la astfel de
temperaturi, formand 0atmosfera de "vapori de roca" care ar fi putut sa fie
dusi mai departe de vantul solar.
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 18/24
o a treia teorie sugereaza ca nebuloasa solara a cauzat 0forta de
frecare cu particulele din care se facea acretia planetei Mercur, ceea ce
inseamna ca particulele mai usoare s-au pierdut din materialul de acretie,
Fiecare din aceste teorii prezice 0 alta compozitie a suprafetei ~i a
interiorului planetei, iar oamenii de ~tiinta spera ca viitoarele misiuni
spatiale sa aduca noi probe si informatii, pentru a raspunde la intrebari
care au invaluit planeta de sute de ani, pentru a perrnite testarea teoriilor ~i
nu numai,
Sonda spatiala BepiColombo programata pentru anul 2019 are ca
obiectiv studierea magnetosferei planetei Mercur. Oamenii de ~tiinta
presupun ca in interiorul nucleului concentratia mare de fier este topita,
facand astfel posibila existenta unei magnetosfere. Campul magnetic al
planetei Mercur este aproximativ 1.1% din eel al Pamantului, Asemeni
Pamantului, campul magnetic este bipolar, dar spre deosebire de Pamant,
polii lui Mercur sunt aliniati cu axa de rotatie a planetei, masuratorile
facute pana acum de sondele spatialeindicand faptul ca puterea si forma
campului magnetic sunt stabile.
Dupa cum am spus
la inceputul articolului,
Mercur este cea mai mica,
dar ~i cea mai apropiata
planeta de Soare. Aceste
doua caracteristici fac
planeta un obiect greu de
observat, in special datorita
faptului ca nu poate fi
observata noaptea.
Cu ochiul liber sau
binoclul Mercur poate fi
observat la apusul sau
rasaritul Soarelui ca 0 stea
foarte stralucitoare.
Asemeni lui Marte,
Venus si Lunii, planeta are
faze. In aceasta luna Mercur
trece de la faza crescatoare la
faza plina pe care 0 va atinge
in 13 octombrie si va avea 0
alongatie maxima de l7,9
grade in 19 septembrie, ceea
ce va face posibila observarea
planetei.
Mercur poate fi
observat ~i in momentele de
tranzit (trece in fata Soarelui).
Planeta apare ca un disc mic ~i
negm semanand cu 0 pata
solara in miscare,
Eloll,gatie Nefavorabila
lB·
Iv1ercur"~
Iv1ercur '1 "
17
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 19/24
.:. 10 sept. - Luna Noua pe cerul de la apus, deasupra ei se vor putea observa
foarte apropiate, Marte, Venus si Spica (steaua cea mai luminoasa din constelatia
Fecioara). Planetele nu se vor putea vedea decdt ca niste stele stralucitoare, pozitia lorfiind una nefovorabild. Pozitia pentru observare vaji la Sud, Sud-Vest .
•:. 17 sept.- 25 sept. -Mercur va pu tea ji observat usor in aceastd perioadd la
apusul Soarelui, chiar si cu ochiulliber, la 10 - 15 grade Est pe cerul de dimineata.
Planeta este infaza crescdtoare si va ajunge lafaza plina in 13 ocombrie .
•:. 18 sept. - Sinus Iridium - Luna (latina pentru Golfol Curcubeelor) - va
putea ji observat la rdsdritul Lunii pana tarziu in noapte. Este 0 cdmpie de lava
bazaltica care face 0 extensie la nord-vest de Imbrium Mare. Este inconjurat la nord-est:;i la sud-vest deMontes Jura. Partea proeminentd din sud-vest este numitd
Promontorium Heraclides, in timp ce, partea de nord-est se numeste Promontorium
Laplace. Golful care se intinde pe 0 suprafata de 260 de km, este considerat unul dintre
caracteristicile cele mai frumoase de pe Luna :;i este un favorit printre observatorii
lunari .
•:. 19 sept. - Mercur se va departa de Soare, elongatia planetei va ji de 17,9
grade Vest (cea mai mare.) iar magnitudinea aparentd de -0,3 va face planeta usor
vizibila. Cu un telescop bun, planeta vaji vizibila sub forma unui mic disc .
•:. 20 sept. - Jupiter se apropie de Soare la periheliu, astfel Jupiter :;iPdmdnt se
vor apropia, distanta intre cele doua planete fiind cea mai mica (opozitie), pe 0
perioada de peste 80 de ani, din 1963 pand in 2022. Cu un telescop veti putea observa
patru dintre satelittii naturali ai planetei Calisto, Ganymede, Io si Europa .
•:. 21 sept. - Jupiter si Uranus intra in conjunctie. Uranus va fi foarte aproape
de Jupiter si in perioada de apropiere ambele planete vor puteafi observate in acelasi
camp vizual prin telescop. Uranus se va vedea ca 0 stea putin mai mare cu tente de
albastru .
•:. 23 sept. - Echinoctiul de Toamna, noaptea :;i ziua sunt egale, datorita
faptului ca Soarele, in miscarea sa aparentd pe cer, se afla exact pe ecuatorul cerescoPdmdntu I nu este singura planeta care are parte de un astfel de fenomen, orice planeta
cu axd de rotatie inclinatd trece prin astfel de faze. Planeta Saturn are unu I din cele mai
spectaculoase echinoctiuri, eel mai recent a avut loc in 2009, iar urmatorul va avea loc
pe 30 aprilie 2024 .
•:. 23 sept - Luna Plina este ofaza lunara si se produce atunci cdnd Pamdntul
se afla intre Luna si Soare, Pdmdntu I :;iLuna sunt astfel in opozitie fata de Soare .
•:. 30 sept. - Saturn trece in spatele Soarelui :;i nu va mai putea ji observat inurmatoarele sdptamdni.
18
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 20/24
Obiecte Deep Sky
Cerul de noapte al lunii septembrie este dominat de constelatiile Lira, Lebada, Cassiopea si Perseus. Cele trei stele care
domina cerul Deneb (in Lebada}, Vega (in Lira) ~iAltair (in Vulturul) formeaza Triunghiul de Vara. Spre dimineata dinspre Est isi va
face aparitia constelatia Taurului ~i in apropierea sa, mai sus de linia orizontului, Orion.
19
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 21/24
•
Albireo - Aflat la 380 de ani lumina reprezinta eapul constelatiei Lebada,
Vazuta eu oehiul liber pare 0 singura stea, vazuta in teleseop apare ea un
sitem dublu de stele eompus din Albiero A (de euloare galbena eu 0
magnitudine aparenta de +3.5) si Albireo B (de euloare albastru-verzui) eu
o magnitudine aparenta de +5.1). Cele doua stele sunt separate de 0 distants
de 0,4 areseeunde si daca sunt un sistem binar ar trebui sa aiba 0 durata definalizare a unei orbite de aproximativ 100.000 de ani. Sistemul are eele
mai speetaeuloase stele binare care pot fi observate eu un teleseop de
dimensiuni miei.
20
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 22/24
In, . ,..~~
,,,Ii',
. . . . . . . " ~ . ~I, .
6
/iIa·,I
,~
i~
• v,~! I. ..J ~
o-t.
",
/i,
21
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 23/24
www.skywatche,r"ro
( ) e o m / i ; , .w t W ' ~fJeta"," ., . I·- '. ,.", , . ' .. " .. ', I
~ F D ~ & t e a l m w
. o j t i e a
T e l e s c o p u l M a k s u t o v ~ C a s s e g ra mM a k l 10 2
I
S l
T r e p i e d u l A s t r o & N a t u r e
I n s t e c , 1 4 5 0 l e i !
22
5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 24/24www.skywatcher.ro
top related