munc ă de teren: noiembrie - decembrie 2010 publicare
Post on 30-Nov-2021
5 Views
Preview:
TRANSCRIPT
DV\864276RO.doc
RO RO
PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlametrul
Eu
roba
rom
ètre
Spé
cial
/ V
ag
ue 7
4.3
– T
NS
Opi
nio
n &
So
cial
Muncă de teren: noiembrie - decembrie 2010
Publicare: aprilie 2011
Eur
obar
omet
ru S
peci
al /
Val
ul 7
4.3
– T
NS
Opi
nion
& S
ocia
l
2
CUPRINS
INTRODUCERE ......................................................................................3
SINTEZĂ................................................................................................5
1. Informarea și cunoștinţele despre Parlamentul European ................7
1.1 Parlamentul European și mijloacele de informare ................................7
1.2 Nivelul de informare cu privire la activităţile Parlamentului European... 13
1.3 Alegerea deputaţilor din PE ............................................................ 18
2. Imaginea și rolul Parlamentului European ......................................24
2.1 Imaginea Parlamentului European................................................... 24
2.2 Rolul PE ....................................................................................... 46
3. Priorităţile și valorile Parlamentului European................................52
3.1 Valorile care ar trebui să fie apărate în mod prioritar ......................... 52
CONCLUZIE .........................................................................................60
3
INTRODUCERE
Acest nou sondaj „Parlametru” din cadrul Eurobarometrului a fost realizat la
aproape un an după sondajul anterior efectuat în ianuarie-februarie 2010. Pentru
a înţelege mai bine rezultatele și evoluţiile înregistrate cu ocazia ultimului sondaj
de opinie european cu privire la activităţile și rolul Parlamentului European, ar
trebui avut în vedere că sondajul a avut loc între sfârșitul lunii noiembrie și
mijlocul lunii decembrie 2010, la aproximativ 18 luni de la ultimele alegeri
europene din iunie 2009. Unul dintre obiectivele acestui sondaj a fost așadar de a
stabili dacă aceste alegeri ar putea avea încă un impact asupra percepţiei
europenilor faţă de Parlamentul European.
La fel ca în precedentele sondaje „Parlametru”, acest nou studiu Eurobarometru
își propune să măsoare nu doar nivelul de cunoaștere și informare al cetăţenilor
europeni cu privire la Parlamentul European, ci și să identifice imaginea sa în
percepţia cetăţenilor și rolul pe care ar trebui să-l joace potrivit opiniei acestora.
Sondajul identifică, totodată, valorile pe care europenii consideră că Parlamentul
European ar trebui să le apere în mod prioritar. Să amintim faptul că a fost
adăugată o nouă dimensiune, chestiunea energetică (în special, problema
aprovizionării cu energie), ca răspuns la propunerile de înfiinţare a unei
Comunităţi Europene a Energiei, iniţiate de Parlamentul European în primăvara
anului 2010. Acest aspect face obiectul unui raport distinct.
Acest Eurobarometru a fost comandat de Direcţia Generală Comunicare a
Parlamentului European. El a fost realizat de TNS Opinion & Social, între sfârșitul
lunii noiembrie și mijlocul lunii decembrie 2010. Au fost chestionaţi 26 574 de
europeni cu vârsta de minimum 15 ani, faţă în faţă cu operatorii de interviu ai
reţelei TNS Opinion & Social (chestionarul a fost administrat de operatori la
domiciliul respondenţilor). Metodologia folosită este cea a Eurobarometrului
Standard al Direcţiei Generale Comunicare a Parlamentului European (Unitatea
Monitorizarea opiniei publice). O notă tehnică referitoare la interviurile realizate
de institutele reţelei TNS Opinion & Social este anexată la acest raport. Nota
precizează metoda utilizată pentru aceste interviuri, precum și intervalele de
încredere.
Sondajul acoperă cele 27 de state membre și face parte din valul EB 74.3. Acesta
este alcătuit din mai multe întrebări barometrice, cu alte cuvinte, întrebări
adresate în cadrul valurilor anterioare, care ne permit să măsurăm o eventuală
evoluţie.
4
Notă
În prezentul raport, ţările sunt menţionate prin abrevierea lor oficială, după cum
urmează:
ABREVIERI
UE27 Uniunea Europeană - 27 de state membre
NS Nu știu
BE Belgia
CZ Republica Cehă
BG Bulgaria
DK Danemarca
DE Germania
EE Estonia
EL Grecia
ES Spania
FR Franţa
IE Irlanda
IT Italia
CY Cipru
LT Lituania
LV Letonia
LU Luxemburg
HU Ungaria
MT Malta
NL Ţările de Jos
AT Austria
PL Polonia
PT Portugalia
RO România
SI Slovenia
SK Slovacia
FI Finlanda
SE Suedia
UK Regatul Unit
*****
5
SINTEZĂ
Rezultatele prezentului sondaj „Parlametru” ne oferă date importante cu privire la
nivelul de cunoaștere și informare al europenilor în legătură cu Parlamentul
European, despre imaginea și rolul pe care acesta ar trebui să-l joace potrivit lor,
precum și în legătură cu valorile prioritare pe care acesta ar trebui să le
promoveze. Pentru a surprinde mai bine importanţa acestor rezultate, trebuie
reamintit faptul că acest sondaj a fost realizat la 18 luni de la alegerile europene,
când vizibilitatea Parlamentului European atingea cote destul de ridicate.
- Majoritatea europenilor (59%) își amintesc că au văzut sau auzit de
curând în presă ceva despre Parlamentul European. Se înregistrează
totuși o scădere cu trei puncte faţă de începutul anului 2010, o evoluţie
negativă care se explică îndeosebi prin larga acoperire mediatică din jurul
audierilor noii Comisii Barroso II de la începutul anului 2010.
- Cu toate acestea, mai mult de două treimi dintre respondenţi (69%, cu un
punct mai mult decât în sondajul realizat în ianuarie-februarie 2010) se
consideră încă puţin informaţi cu privire la activităţile Parlamentului
European.
- În schimb, referitor la funcţionarea Parlamentului European, mai mult
de patru europeni din zece (42%) știu că deputaţii europeni sunt regrupaţi
în Parlamentul European în funcţie de afinităţile lor politice (chiar dacă
acest rezultat este în scădere cu un punct), în timp ce 38% (-1) consideră,
în mod incorect, că deputaţii sunt regrupaţi în funcţie de naţionalitate.
Cât privește imaginea Parlamentului European, opiniile continuă să
fie împărţite. Se observă că trăsăturile de imagine pozitive, deși în
ușoară scădere (cu calificative precum „dinamic”, „democratic” și „ascultă
cetăţenii europeni”) s-au stabilizat. Anterior, aceste trăsături pierduseră
teren în mod constant începând cu toamna anului 2007, când întrebarea a
fost adresată pentru prima dată.
- Majoritatea europenilor (52%) consideră că Parlamentul European ar
trebui să joace un rol mai important decât în prezent, cu toate că acest
rezultat a scăzut cu trei puncte faţă de sondajul din ianuarie-februarie
2010.
6
- După cum s-a observat în ancheta de la începutul anului 2010, valorile pe
care respondenţii ar dori ca Parlamentul European să le apere în mod
prioritar sunt legate de libertăţile publice și combaterea discriminării:
o Protecţia drepturilor omului este valoarea menţionată cel mai des
de către europeni: șase persoane din zece consideră că aceasta ar
trebui promovată cu prioritate de către Parlamentul European, chiar
dacă acest rezultat înregistrează o scădere cu două puncte în
decursul unui an.
o Pe locul al doilea, cu 36% (-24 de puncte procentuale în raport cu
valoarea plasată cel mai sus), se află egalitatea între bărbaţi și
femei și libertatea de exprimare, două valori ale căror rezultate
rămân neschimbate în raport cu ultima anchetă.
7
1. Informarea și cunoștinţele despre Parlamentul European
Pentru a evalua nivelul de informare a europenilor cu privire la Parlamentul
European, respondenţii din cele 27 de state membre au fost întrebaţi dacă au
întâlnit informaţii despre acesta în presă și dacă se consideră bine informaţi cu
privire la această instituţie.
1.1 Parlamentul European și mijloacele de informare [QA1]1
- Majoritatea europenilor își amintesc că au văzut sau auzit de curând în
presă ceva despre Parlamentul European -
Răspunsul la întrebarea QA1 ne permite să apreciem cantitatea de informaţii
primite de populaţia europeană cu privire la Parlamentul European, comparând
rezultatele cu cele obţinute în urmă cu aproape un an, în cadrul Eurobarometrului
73.1 (din ianuarie-februarie 2010).
O majoritate absolută (59%) a europenilor declară că au citit de curând,
văzut pe internet sau auzit ceva despre Parlamentul European. Aproape
patru din zece (39%, +2 puncte) au răspuns negativ, iar 2% nu s-au exprimat.
Se observă totuși un ușor recul al „evocării mediatice” a Parlamentului European,
din moment ce rezultatul înregistrat acum este în scădere cu 3 puncte comparativ
cu sondajul de la începutul anului 2010, realizat la câteva luni de la alegerile
pentru Parlamentul European din iunie 2009. La momentul respectiv, cum era de
așteptat, s-a observat o creștere cu 26 de puncte în ceea ce privește răspunsurile
pozitive la această întrebare în decurs de un an, între ianuarie-februarie 2009 și
ianuarie-februarie 2010. În sondajul de faţă, avantajul ultimului scrutin european
în ceea ce privește evocarea mediatică începe să se estompeze.
1 QA1 Ați citit de curând în presă, văzut pe internet sau auzit/vizionat la radio sau la televizor ceva despre Parlamentul European?
8
42% 44%36%
62%54% 53%
60%
37% 39%
4% 3% 4% 1% 2%
EB68.1 Aut. 2007
EB70.1 Aut. 2008
EB71.1 Jan-Feb. 2009
EB73.1 Jan-Feb2010
EB74.3 Nov.-Dec. 2010
QA1 Have you recently read in the press, seen ont the Internet or heard on the radio or television something about the European
Parliament? - %EU
Yes No DK
59%
Diferenţe între statele membre
Răspunsurile la această întrebare relevă o diferenţă de zece puncte între
ţările pre-2004 și ţările post-2004/2007. Astfel, respondenţii din aceste
ultime ţări declară mai mult decât cei din primele că își amintesc să fi primit de
curând informaţii despre Parlamentul European (67%, respectiv, 57%).
O analiză detaliată arată următoarele:
- Respondenţii din Lituania și Slovenia (78% fiecare), precum și din Irlanda,
Finlanda și România (76% în toate cele trei cazuri) își amintesc cel mai
mult să fi primit astfel de informaţii.
- În schimb, după cum s-a observat deja în urmă cu aproape un an,
respondenţii din Franţa (42%), Regatul Unit (49%) și Italia (51%) –
trebuie reamintit că Franţa și Italia figurează printre statele membre
fondatoare ale Uniunii Europene – își amintesc cel mai puţin să fi primit
astfel de informaţii.
9
În comparaţie cu rezultatele înregistrate în urmă cu aproape un an, numărul
răspunsurilor pozitive a scăzut în 19 din cele 27 de state membre, dar a
crescut în șase ţări. Rezultatele sunt stabile în două ţări.
Evocarea mediatică a înregistrat cele mai pronunţate variaţii negative în Bulgaria
(61%, -24 puncte) și Suedia (69%, -13 puncte), dar a înregistrat creșterea cea
mai pronunţată în Irlanda (76%, +17 puncte), cel mai probabil din cauza
recentelor discuţii cu privire la impactul crizei economice din Irlanda.
Scăderea surprinzătoare măsurată în Bulgaria se explică prin expunerea
mediatică a Parlamentului European în cursul polemicii din jurul audierii, în
ianuarie 2010, a primului candidat bulgar pentru postul de comisar european.
10
EB73.1 Jan.-Feb. 2010
EB74.3 Nov.-Dec. 2010
Diff. EB74.3-EB73.1
EU27 62% 59% -3
IE 59% 76% +17
CZ 67% 57% +10
UK 44% 49% +5
LU 77% 66% -11
SE 82% 69% -13
BG 85% 61% -24
QA1 Have you recently read in the press, seen on th e Internet or heard on the radio or television something about th e European
Parliament? - Yes -
…
Analiza socio-demografică
Acest nou „Parlametru” confirmă numeroasele diferenţe observate deja anterior în
plan socio-demografic:
- După cum s-a observat în ultimele două sondaje „Parlametru” (de la
începutul anului 2010 și începutul anului 2009), evocarea mediatică
este puţin mai pronunţată în rândul bărbaţilor decât în rândul
femeilor: 64% dintre bărbaţi au declarat că au citit, văzut sau auzit în
presă ceva despre Parlamentul European, comparativ cu numai 55% dintre
femei, la o diferenţă de nouă puncte.
- Vârsta respondenţilor pare și ea să influenţeze răspunsurile, din moment
ce respondenţii cei mai vârstnici sunt cei mai înclinaţi să răspundă
afirmativ (61% dintre cei cu vârste de sau peste 55 de ani, comparativ cu
50% dintre cei având vârste cuprinse între 15 și 24 de ani). Persoanele
vârstnice reprezintă, în general, categoria care consacră cel mai mult timp
pentru a fi la curent cu evenimentele de actualitate, în special deoarece au
mai mult timp liber.
11
Dar dincolo de aceste diferenţe de gen și de vârstă, categoriile cele mai
„favorizate” din punct de vedere social par să fie cele mai expuse la
astfel de informaţii despre Parlamentul European:
- 70% dintre respondenţii care au studiat după vârsta de 19 ani au afirmat
că au văzut, citit sau auzit ceva în presă despre Parlamentul European
(comparativ cu 52% dintre cei care și-au finalizat studiile la 15 ani sau mai
devreme).
- Același lucru se poate spune despre manageri (73%) și persoanele care
desfășoară activităţi independente (69%), comparativ cu șomerii (55%).
- Evocarea mediatică este mai pronunţată la persoanele care nu au aproape
niciodată dificultăţi la plata facturilor (62%, comparativ cu 49% dintre cei
care, de cele mai multe ori, au dificultăţi la plata acestora) și cei care se
poziţionează în vârful scării sociale (65%, comparativ cu 52% dintre cei
care se situează în partea de jos).
- În fine, este cazul a 63% dintre cei care utilizează internetul în fiecare zi,
comparativ cu 55% dintre cei care nu îl utilizează niciodată.
12
Yes No Don't know
EU27 59% 39% 2%
Male 64% 34% 2%
Female 55% 43% 2%
15-24 50% 48% 2%
25-39 59% 40% 1%
40-54 64% 34% 2%
55 + 61% 37% 2%
15- 52% 46% 2%
16-19 59% 39% 2%
20+ 70% 29% 1%
Still studying 53% 45% 2%
Self- employed 69% 30% 1%
Managers 73% 26% 1%
Other white collars 59% 40% 1%
Manual workers 57% 41% 2%
House persons 50% 49% 1%
Unemployed 55% 44% 1%
Retired 61% 37% 2%
Students 53% 45% 2%
Everyday 63% 36% 1%
Often/ Sometimes 62% 36% 2%
Never 55% 43% 2%
Most of the time 49% 49% 2%
From time to time 59% 39% 2%
Almost never 62% 36% 2%
Difficulties paying bills
QA1 Have you recently read in the press, seen on the Internet o r heard on the radioor television something about the European Parliame nt?
Gender
Age
Education (End of)
Respondent occupation scale
Use of the Internet
13
1.2 Nivelul de informare cu privire la activităţile Parlamentului European
[QA2]2
- Mai mult de două treimi dintre europeni consideră că sunt puţin
informaţi despre activităţile Parlamentului European -
Am văzut că europenii, în ansamblu, sunt încă mulţumiţi de acoperirea mediatică
a Parlamentului European.
Cu toate acestea, 69% dintre europeni consideră că nu sunt bine informaţi, cu un
punct mai mult faţă de acum un an. Doar 28% (-2 puncte) afirmă că sunt bine
informaţi, în timp ce 3% nu s-au exprimat.
Această evoluţie negativă trebuie corelată cu faptul că ultimul sondaj
„Parlametru” din cadrul Eurobarometrului a avut loc la doar câteva luni după
alegerile europene din iunie 2009, perioadă în care europenii în ansamblu s-au
simţit, în mod firesc, mai amplu informaţi asupra activităţilor Parlamentului
European. Un an mai târziu, odată trecut impactul alegerilor, acest sentiment
pare să se fi estompat.
Să remarcăm, de asemenea, că nivelul evocării mediatice a PE nu este neapărat
legat direct de percepţia de a fi bine sau puţin informat despre activităţile sale.
Apare aici problema dacă acest nivel scăzut al evocării mediatice se datorează
tipului sau conţinutului de informaţii difuzate.
2 QA2 În general, consideraţi că sunteţi foarte bine/destul de bine/destul de puţin/foarte puţin informat despre activităţile Parlamentului European?
14
Diferenţe între statele membre
Există o ușoară diferenţă în funcţie de data aderării la UE: 32% dintre
respondenţii din ţările post-2004/2007 consideră că sunt bine informaţi,
comparativ cu 27% în ţările pre-2004. Mai exact:
- Respondenţii din Slovacia (45%), Malta și Irlanda (43% fiecare),
Luxemburg (42%) și Lituania (41%) sunt cei mai înclinaţi să se considere
bine informaţi.
- În schimb, respondenţii din Spania (19%), Franţa (21%), Suedia și
România (fiecare cu 23%) și Letonia (24%) sunt cel mai puţin convinși că
sunt bine informaţi.
15
Din ianuarie 2010, creșterile cele mai semnificative în ceea ce privește numărul
respondenţilor bine informaţi s-au înregistrat în Austria (37%, +10 puncte) și în
Danemarca (30%, +4 puncte). În schimb, respondenţii din Spania (19%, -9
puncte), Luxemburg (42%, -8) și Bulgaria (29%, -8) sunt mai puţin înclinaţi
decât în ianuarie 2010 să considere că sunt bine informaţi.
16
EB73.1 Jan.-Feb. 2010
EB74.3 Nov.-Dec. 2010
Diff. EB74.3-EB73.1
EU27 30% 28% -2
AT 27% 37% +10
DK 26% 30% +4
MT 40% 43% +3
BG 37% 29% -8
LU 50% 42% -8
ES 28% 19% -9
QA2 In general, do you consider that you are very w ell, fairly well, fairly badly or very badly informed about the Europ ean Parliament’s
activities?- Total 'Well informed' -
…
Analiza socio-demografică
Analiza socio-demografică ne permite să identificăm categoriile de populaţie
care se consideră bine informate despre Parlamentul European.
- Bărbaţii sunt mai înclinaţi decât femeile să considere că sunt bine
informaţi despre Parlamentul European (33%, respectiv, 24%).
- Acest sentiment pare să fie mai des întâlnit la respondenţii cu vârste
între 40 și 54 de ani decât la cei mai tineri (30% dintre cei dintâi,
comparativ cu 24% dintre cei aparţinând grupei de vârstă 15-24 de ani.
După cum s-a observat la întrebarea precedentă cu privire la evocarea mediatică
(QA1), categoriile cele mai favorizate ale populaţiei sunt și cele care se
consideră a fi cel mai bine informate despre Parlamentul European:
- Este vorba, în principal, de respondenţii care au studiat după vârsta de 20
de ani (36%, comparativ cu 20% dintre cei care au studiat până la vârsta
de 16 ani).
- Același lucru se aplică managerilor (41%, comparativ cu 18% dintre
casnici și 20% dintre șomeri).
17
- 32% dintre respondenţii care aproape niciodată nu au dificultăţi la plata
facturilor spun că sunt bine informaţi, comparativ cu 19% dintre cei care
de cele mai multe ori au dificultăţi în acest sens; același lucru este valabil
pentru 37% dintre cei care se poziţionează în vârful scării sociale
(comparativ cu 21% dintre cei care se situează în partea de jos).
18
1.3 Alegerea deputaţilor din PE [QA4]3
- O majoritate restrânsă a europenilor consideră că deputaţii în PE sunt
regrupaţi în funcţie de apartenenţa lor politică -
Proporţia respondenţilor care știu că deputaţii în PE sunt regrupaţi în funcţie
de apartenenţa lor politică (42%, -1 punct) este încă ușor mai ridicată
decât cea a respondenţilor care cred în mod greșit că naţionalitatea este factorul
determinant (38%, -1).
Rata răspunsurilor corecte a crescut cu șapte puncte între sondajul „Parlametru”
de la începutul anului 2009 și cel de la începutul anului 2010: alegerile pentru
Parlamentul European din iunie 2009 au îmbunătăţit indiscutabil cunoștinţele
europenilor.
Incidenţa răspunsurilor „Nu știu” a crescut cu două puncte și se întâlnește acum
la unul din cinci respondenţi (mai exact, 20%).
3 QA4 În opinia dvs., deputaţii din Parlamentul European sunt regrupaţi în funcţie de…?
19
Diferenţe între statele membre
Se observă variaţii foarte importante între diferitele state membre, atât
în ceea ce privește răspunsurile (fie că sunt corecte sau greșite), cât și
incidenţa răspunsului „Nu știu”.
- Respondenţii din Ţările de Jos (61%), Belgia (60%), Estonia și Suedia
(59% fiecare) și Slovenia (58%) au dat cele mai multe răspunsuri corecte.
- În schimb, respondenţii din Republica Cehă (64%), Slovacia (56%), Grecia
(54%) și Italia (53%) sunt cei mai înclinaţi să considere - în mod greșit -
că deputaţii în PE sunt regrupaţi în funcţie de naţionalitatea lor. În fiecare
dintre aceste patru ţări, numărul răspunsurilor incorecte a crescut în
ultimul an.
- Bulgaria (32%), Germania (29%), Regatul Unit (28%), Cipru și Malta
(ambele cu 26%) prezintă cea mai ridicată incidenţă a răspunsului „Nu
știu”.
20
Numărul răspunsurilor corecte a crescut cel mai mult în Portugalia (53%, +12
puncte), Franţa (48%, +7) și Letonia (46%, +7).
Numărul răspunsurilor corecte („în funcţie de apartenenţa politică”) a înregistrat
în decursul unui an scăderea cea mai abruptă în Finlanda (56%, -10 puncte),
Ungaria (42%, -9) și Cipru (52%, -9).
21
Their political affinities
Diff.EB74.3 - EB73.1
Their nationality
Diff.EB74.3 - EB73.1
Don't know
Diff.EB74.3 - EB73.1
EU27 42% -1 38% -1 20% +2
PT 53% +12 31% -10 16% -2
FR 48% +7 33% -10 19% +3
LV 46% +7 41% -10 13% +3
LT 51% +5 27% -4 22% -1
ES 47% +3 33% -6 20% +3
PL 40% +3 40% -7 20% +4
BE 60% +1 35% +2 5% -3
RO 52% +1 29% +1 19% -2
EE 59% = 30% = 11% =
NL 61% -2 33% = 6% +2
MT 46% -2 28% -1 26% +3
AT 44% -2 43% +1 13% +1
IT 32% -2 53% +7 15% -5
SE 59% -3 33% +6 8% -3
DE 37% -3 34% -3 29% +6
SK 34% -3 56% +1 10% +2
BG 33% -3 35% +7 32% -4
UK 38% -4 34% -1 28% +5
CZ 26% -4 64% +6 10% -2
EL 32% -5 54% +2 14% +3
DK 52% -6 36% +4 12% +2
LU 50% -6 37% = 13% +6
IE 41% -6 35% +4 24% +2
SI 58% -8 27% +3 15% +5
CY 52% -9 22% +6 26% +3
HU 42% -9 49% +10 9% -1
FI 56% -10 32% +7 12% +3
QA4 And, in your opinion, do members of the Europea n Parliament sit in the European Parliament accordi ng to…?
22
Analiza socio-demografică
- Printre europenii care au dat cele mai multe răspunsuri corecte la această
întrebare, se constată o diferenţă semnificativă de cinci puncte
procentuale (la fel ca în urmă cu un an) între bărbaţi și femei (45%,
faţă de 40%). Totuși, bărbaţii sunt, de asemenea, mai înclinaţi să dea
răspunsul incorect (39% și 37%). Pe de altă parte, incidenţa răspunsului
„Nu știu” este mai mare la femei: 23%, faţă de 16% dintre bărbaţi.
- Vârsta la care respondenţii și-au finalizat studiile este la fel de
determinantă, întrucât 48% dintre cei care au studiat până la vârsta de
20 de ani sau mai târziu au dat răspunsul corect, comparativ cu numai
39% dintre cei care și-au terminat studiile la vârsta de 15 ani sau mai
devreme. Acest rezultat trebuie totuși nuanţat, având în vedere că
respondenţii cei mai instruiţi sunt și cei mai predispuși să dea răspunsul
incorect (40%, faţă de 33% dintre cei care au terminat școala la vârsta de
15 ani sau mai devreme). Acest lucru se datorează faptului că respondenţii
cel mai puţin instruiţi sunt mult mai tentaţi să nu-și exprime opinia: 28%,
faţă de numai 12% dintre cei care au studiat cel mai mult.
- Faptul de a aparţine unei categorii sociale „favorizate” pare, de
asemenea, să influenţeze răspunsurile, din moment ce 48% dintre
manageri au declarat că deputaţii în PE sunt regrupaţi în funcţie de
apartenenţa lor politică (comparativ cu 38% dintre persoanele casnice, de
exemplu). Totuși, au declarat acest lucru un număr egal de persoane
(43%) din rândul respondenţilor care, de cele mai multe ori, au dificultăţi
la plata facturilor și din rândul celor care nu au aproape niciodată această
problemă.
- Destul de logic, 50% dintre cei care consideră că sunt bine informaţi
despre activităţile Parlamentului European au dat răspunsul corect
(comparativ cu 40% dintre cei care nu sunt bine informaţi).
În mod similar, 23% dintre cei care „nu sunt bine informaţi despre
activităţile Parlamentului European” (comparativ cu numai 9% dintre
respondenţii bine informaţi) nu au putut să dea un răspuns sau altul.
23
Their political affinities
Their nationality Don't know
EU27 42% 38% 20%
Male 45% 39% 16%
Female 40% 37% 23%
15- 33% 39% 28%
16-19 39% 42% 19%
20+ 40% 48% 12%
Still studying 42% 38% 20%
Self- employed 41% 44% 15%
Managers 48% 40% 12%
Other white collars 40% 45% 15%
Manual workers 43% 37% 20%
House persons 38% 40% 22%
Unemployed 44% 35% 21%
Retired 43% 33% 24%
Students 38% 42% 20%
Most of the time 43% 35% 22%
From time to time 40% 40% 20%
Almost never 43% 38% 19%
Informed 50% 41% 9%
Notinformed 40% 37% 23%
Information on EP's activities
Respondent occupation scale
Difficulties paying bills
QA4 And, in your opinion, do members of the European Parliame nt sit in theEuropean Parliament according to…?
Gender
Education (End of)
24
2. Imaginea și rolul Parlamentului European
Am văzut în ce măsură europenii consideră că sunt informaţi despre Parlamentul
European și care este nivelul lor de cunoștinţe cu privire la funcţionarea sa.
Vom examina acum în detaliu modul în care aceștia percep în prezent imaginea
PE și rolul pe care acesta ar trebui să-l joace.
2.1 Imaginea Parlamentului European [QA3]4
- O imagine care poate fi îmbunătăţită -
Pentru a măsura modul în care este percepută imaginea Parlamentului European
în rândul europenilor, respondenţii au avut la dispoziţie o listă cu cinci calificative.
Pentru fiecare, ei trebuiau să spună dacă descrie bine sau nu ideea pe care și-au
făcut-o despre Parlamentul European.
Trăsăturile de imagine pozitive au pierdut teren, dar foarte puţin, faţă de
începutul anului 2010. Calificativele „dinamic” (39%) și „democratic” (63%) sunt
în scădere cu un punct, în timp ce calificativul „ascultă cetăţenii europeni” pierde
trei puncte (35%).
4 QA3 Vă rog să-mi spuneţi pentru fiecare din următoarele cuvinte/expresii dacă descriu foarte bine, destul de bine, destul de rău sau foarte rău percepţia dvs. despre Parlamentul European: dinamic; democratic; ascultă cetăţenii europeni; nu este bine cunoscut; ineficient.
25
În schimb, calificativul „nu este bine cunoscut” (51%) câștigă două puncte, iar
„ineficient” (38%) un punct. Aceste evoluţii se explică, fără îndoială, o dată în
plus, prin expunerea mediatică mai redusă a Parlamentului European în
comparaţie cu perioada de după alegerile europene: după cum am amintit mai
sus, ultimul sondaj (EB73.1, ianuarie-februarie 2010) fusese realizat la scurt timp
după alegerile europene din iunie 2009. Impactul acestei expuneri mediatice, cum
era firesc, s-a estompat în timp. Chiar și așa, rezultatele rămân mai bune faţă de
cele din perioada preelectorală.
O analiză detaliată a rezultatelor pentru fiecare dimensiune, începând cu
trăsăturile de imagine pozitive, arată următoarele:
În ceea ce privește dinamismul Parlamentului European, opiniile sunt
clar împărţite
Rezultatele pentru această trăsătură de imagine sunt foarte
contrastante: 39% dintre europeni consideră că Parlamentul European
poate fi descris ca fiind „dinamic”, în timp ce 42% afirmă contrariul.
Aceste rezultate sunt relativ stabile în raport cu începutul anului 2010 (o scădere
cu numai un punct pentru fiecare dintre cele două aprecieri).
În schimb, numărul răspunsurilor „Nu știu” pe acest subiect a înregistrat o ușoară
creștere, de două puncte, reprezentând acum aproape un respondent din cinci
(19%). Vom vedea în continuare că incidenţa răspunsurilor „Nu știu” a crescut în
decurs de un an pentru fiecare din celelalte patru calificative, ca și cum a
devenit din ce în ce mai dificil pentru respondenţi să se exprime asupra
26
imaginii pe care o au despre Parlamentul European. După vârful atins
odată cu alegerile europene, Parlamentul European este mai puţin
prezent mediatic și, în consecinţă, europenii par oarecum mai puţin
hotărâţi în ceea ce privește acest subiect.
Diferenţe între statele membre
Remarcăm, în primul rând, o diferenţă semnificativă de 15 puncte între
ţările pre-2004 și ţările post-2004/2007. Dacă respondenţii din primele ţări
consideră doar în proporţie de 36% că Parlamentul European este dinamic,
această opinie este împărtășită de o majoritate (51%) a respondenţilor din al
doilea grup de ţări.
- Astfel, comparativ cu o medie UE de 39%, respondenţii din Slovacia
(69%), Ungaria (62%), Bulgaria (58%) și Slovenia (57%) sunt cei mai
înclinaţi să considere Parlamentul European o instituţie dinamică.
- În schimb, ţările în care imaginea Parlamentului European trebuie
îmbunătăţită cel mai mult (în care acesta nu este considerat o instituţie
dinamică) figurează printre statele membre cele mai vechi ale Uniunii:
Ţările de Jos (61%), Regatul Unit (58%), Germania și Danemarca (53%
fiecare).
Evoluţia cea mai negativă pentru acest răspuns s-a înregistrat în Grecia (52%
sunt de acord că termenul „dinamic” descrie bine Parlamentul European, -16
puncte). Grecia trece printr-o criză financiară fără precedent de la sfârșitul anului
2009 și pare destul de critică faţă de Parlamentul European.
27
Total 'Describes well'
Diff. EB74.3 - EB73.1
Total 'Describes
badly'
Diff. EB74.3 - EB73.1
Don't knowDiff.
EB74.3 - EB73.1
EU27 39% -1 42% -1 19% +2
SK 69% +2 24% -2 7% =
HU 62% +3 27% -3 11% =
BG 58% -2 20% +1 22% +1
SI 57% = 31% -1 12% +1
IT 56% +3 30% -5 14% +2
RO 54% -2 13% -4 33% +6
EL 52% -16 43% +14 5% +2
LT 52% +3 20% -1 28% -2
MT 51% -1 13% +1 36% =
CY 50% -8 19% +3 31% +5
PT 50% = 28% -3 22% +3
CZ 49% = 41% = 10% =
FI 48% +3 45% -4 7% +1
LU 46% -13 42% +11 12% +2
BE 45% = 48% -1 7% +1
EE 45% +1 28% +1 27% -2
IE 45% +2 28% +1 27% -3
PL 45% -5 29% -1 26% +6
AT 41% +5 49% -5 10% =
ES 37% -1 35% -3 28% +4
LV 37% +2 36% -7 27% +5
DK 36% +3 53% -2 11% -1
SE 35% -1 52% +3 13% -2
FR 33% = 49% +3 18% -3
DE 32% +2 53% -2 15% =
NL 31% +5 61% -6 8% +1
UK 17% -3 58% = 25% +3
QA3.1 Please tell me for each of the following word s/ expressions whether it describes very well, fairly well, fairly badly or very badly your percep tion of the European Parliament.
- Dynamic -
28
Analiza socio-demografică
Analiza socio-demografică permite identificarea categoriilor de populaţie
europeană cele mai critice faţă de caracterul dinamic al Parlamentului
European.
- Se observă o diferenţă semnificativă de șapte puncte între bărbaţi și
femei pe acest subiect, 45% dintre bărbaţi considerând că Parlamentul
European nu poate fi definit ca fiind dinamic, comparativ cu 38% dintre
femei.
În ceea ce privește vârsta, respondenţii între 40 și 54 de ani sunt mai
înclinaţi să aibă aceeași percepţie (46%, faţă de 35% dintre cei cu vârste
între 15 și 24 de ani).
- Se remarcă însă că persoanele cele mai „favorizate” consideră, în
majoritatea lor, că Parlamentul nu este o instituţie dinamică: 49%
dintre respondenţii cei mai instruiţi consideră că nu este dinamic
(comparativ cu 38% dintre cei care și-au terminat studiile înainte de
vârsta de 16 ani, la fel și 51% dintre manageri (comparativ cu 37% dintre
persoanele casnice), 45% dintre cei care nu au aproape niciodată
dificultăţi la plata facturilor (comparativ cu 41% dintre cei care au această
problemă de cele mai multe ori) sau 44% dintre cei care se poziţionează în
vârful scării sociale (comparativ cu 39% dintre cei care se plasează în
partea de jos a scării sociale). De fapt, cel mai mult variază incidenţa
răspunsurilor „Nu știu” de la o categorie socială la alta: 25% dintre șomeri,
pentru acest calificativ, comparativ cu 9% dintre manageri, de exemplu.
Este ca și cum, cu cât respondenţii aparţin unei categorii sociale
mai favorizate, cu atât au așteptări mai mari din partea
Parlamentului European în ceea ce privește dinamismul instituţiei,
în special deoarece sunt mai familiarizaţi cu potenţialul său și modul în
care funcţionează acesta.
- În fine, este interesant de notat că respondenţii care consideră că sunt
„puţin informaţi” despre activităţile Parlamentului European sunt
și cei mai critici la adresa acestuia (46% consideră că termenul
„dinamic” nu este o descriere bună a Parlamentului European, comparativ
cu 34% dintre cei care se consideră bine informaţi). Este și părerea celor
care consideră că Parlamentul European ar trebui să joace un rol mai puţin
important (64%, faţă de numai 38% dintre cei care consideră că,
dimpotrivă, ar trebui să joace un rol mai activ).
29
Șase europeni din zece descriu Parlamentul European ca fiind
„democratic”
Aproape două treimi dintre europeni (63%) consideră că termenul
„democratic” este o descriere corectă a Parlamentului European (care
este singura instituţie europeană ai cărei membri sunt aleși prin vot
universal direct). Acest rezultat este, totuși, în ușoară scădere (-1 punct) faţă
de rezultatul înregistrat în sondajul Eurobarometru 73.1 de la începutul anului
2010 (și el în scădere cu două puncte faţă de începutul anului 2009).
Mai puţin de un sfert dintre respondenţi (24%, rezultat stabil) consideră însă că
Parlamentul European nu este democratic, iar 13% (+1 punct) nu s-au exprimat.
Diferenţe între statele membre
Este interesant de remarcat că imaginea unui Parlament European
democratic este exprimată mai mult de către respondenţii din ţările zonei
euro (66%, faţă de 58% în afara zonei euro) dar și în ţările post 2004/2007
(70%, faţă de 61% în ţările pre-2004).
- Respondenţii din Slovacia (82%), Ungaria (76%), Luxemburg (74%) și
Bulgaria (71%) sunt cei mai convinși că Parlamentul European poate fi
descris ca fiind democratic.
- La polul opus, respondenţii din Regatul Unit (39%) și Grecia (49%, o
scădere considerabilă de 20 de puncte într-un an) sunt cei mai sceptici
(adică cel mai puţin înclinaţi să creadă că este o instituţie democratică).
În ceea ce privește evoluţiile, se observă o creștere a proporţiei
persoanelor care consideră că PE este o instituţie democratică în Austria
(65%, +10 puncte) și o scădere echivalentă în Cipru (54%, -10 puncte).
30
Analiza socio-demografică
- După cum s-a putut constata la întrebările precedente care au abordat
nivelul de informare al europenilor (QA1, QA2 și QA4), categoriile de
respondenţi cele mai favorizate sunt și cele care par a fi cel mai bine
informate despre Parlamentul European. Ele sunt așadar, în mod logic,
cele mai convinse că instituţia funcţionează, în esenţă, în mod
„democratic”.
- O dată în plus, managerii (72%, faţă de 56% dintre șomeri), respondenţii
cei mai instruiţi (70%, faţă de 53% dintre cei care și-au terminat studiile
înainte de a împlini 16 ani) sau cei care nu au aproape niciodată dificultăţi
la plata facturilor (65%, faţă de 51% dintre cei care au această problemă
de cele mai multe ori) au tendinţa de a recunoaște caracterul democratic
al acestei instituţii.
- Este și cazul celor mai tineri respondenţi (66% dintre cei cu vârste între
15 și 24 de ani, comparativ cu 59% dintre cei cu vârsta de sau peste 55
de ani).
- De asemenea, oarecum logic, această părere este împărtășită de 79%
dintre respondenţii bine informaţi despre activităţile Parlamentului
European (faţă de 57% dintre cei care se consideră puţin informaţi.)
- În fine, 73% dintre cei care se declară în favoarea unui rol mai activ al
Parlamentului European se exprimă în acest sens (faţă de numai 48%
dintre cei care ar dori un rol mai discret).
31
DemocraticTotal 'Describes
well'Total 'Describes
badly'DK
EU27 63% 24% 13%
15-24 66% 18% 16%
25-39 65% 23% 12%
40-54 64% 25% 11%
55 + 59% 27% 14%
15- 53% 28% 19%
16-19 63% 24% 13%
20+ 70% 23% 7%
Still studying 71% 16% 13%
Self-employed 68% 24% 8%
Managers 72% 22% 6%
Other white collars 69% 22% 9%
Manual workers 61% 26% 13%
House persons 59% 22% 19%
Unemployed 56% 27% 17%
Retired 58% 27% 15%
Students 71% 16% 13%
Most of the time 51% 30% 19%
From time to time 63% 24% 13%
Almost never 65% 24% 11%
Informed 79% 19% 2%
Not informed 57% 27% 16%
More important 73% 19% 8%
The same 68% 18% 14%
Less important 48% 44% 8%
Respondent occupation scale
Difficulties paying bills
Information on EP's activities
Preference for the EP's role
QA3.2 Please tell me for each of the following words/ express ions whether itdescribes very well, fairly well, fairly badly or very badly your perception of theEuropean Parliament.
Age
Education (End of)
32
Jumătate dintre europeni consideră că Parlamentul European „nu ascultă
cetăţenii”
Întrebaţi dacă expresia „ascultă cetăţenii europeni” descrie bine percepţia despre
Parlamentul European, puţin peste o treime dintre europeni au răspuns pozitiv (și
numai 4% au răspuns „foarte bine”). Acest rezultat este de fapt în scădere cu trei
puncte faţă de Eurobarometrul 73.1 de la începutul anului 2010 și cu cinci puncte
faţă de EB71.1 de la începutul anului 2009.
În schimb, 50% (+1 punct, dar +7 puncte faţă de sondajul „Parlametru” de la
începutul anului 2009) consideră că această expresie nu este potrivită.
Acest aspect al imaginii Parlamentului European s-a degradat așadar de la
începutul anului 2009 până acum.
În prezent, procentajul celor care nu s-au exprimat se situează la 15% (+2
puncte).
Diferenţe între statele membre
Prima observaţie: se observă o diferenţă semnificativă de 23 de puncte
între respondenţii din ţările pre-2004 și cei din ţările post-2004/2007.
55% dintre cei dintâi (faţă de numai 32% dintre cei din urmă) s-au exprimat critic
faţă de Parlamentul European (considerând că nu îi ascultă pe cetăţenii europeni).
Este și cazul respondenţilor din zona euro, deși într-o mai mică măsură: 55%
dintre aceștia se arată critici faţă de capacitatea Parlamentului European de a-i
asculta pe cetăţeni, comparativ cu 42% dintre cei din afara zonei euro.
- După cum am văzut, respondenţii din ţările post-2004/2007 sunt mai
înclinaţi să considere că Parlamentul European ascultă cetăţenii europeni:
în special, în Ungaria (64%), Slovacia (63%), Malta (57%), Estonia (51%)
și Lituania (50%).
- În schimb, respondenţii din ţările pre-2004 sunt cei mai critici: Grecia
(68%), Germania (64%), Ţările de Jos (63%), Franţa (61%) și Austria
(61%).
Din nou, Grecia este ţara care înregistrează evoluţia cea mai pronunţată în decurs
de un an: proporţia respondenţilor care consideră că Parlamentul European
ascultă cetăţenii a scăzut cu 21 de puncte.
33
Total 'Describes
well'
Diff. EB74.3 - EB73.1
Total 'Describes
badly'
Diff. EB74.3 - EB73.1
Don't knowDiff.
EB74.3 - EB73.1
EU27 35% -3 50% +1 15% +2
HU 64% +4 31% -4 5% =
SK 63% -1 32% = 5% +1
MT 57% -3 22% +1 21% +2
EE 51% -2 32% = 17% +2
LT 50% +2 31% -2 19% =
BG 48% +2 29% = 23% -2
IT 48% = 39% -4 13% +4
PL 46% -1 29% -3 25% +4
RO 45% -12 29% +9 26% +3
IE 44% +2 33% +1 23% -3
CY 43% -7 29% +5 28% +2
LV 43% -3 39% -1 18% +4
CZ 42% -4 51% +4 7% =
DK 40% -1 53% +3 7% -2
SE 40% -1 52% +1 8% =
BE 39% +4 58% -3 3% -1
LU 38% -7 51% +6 11% +1
FI 37% +2 57% -4 6% +2
PT 36% +3 43% -8 21% +5
SI 36% -4 54% +1 10% +3
ES 35% -2 49% -1 16% +3
AT 31% +5 61% -7 8% +2
NL 30% -1 63% = 7% +1
EL 26% -21 68% +17 6% +4
FR 25% -8 61% +10 14% -2
DE 24% -7 64% +5 12% +2
UK 24% -3 56% +1 20% +2
QA3.3 Please tell me for each of the following word s/ expressions whether it describes very well, fairly well, fairly badly or very badly your percep tion of the European Parliament.
- Listening to European citizens -
34
Analiza socio-demografică
- Deși bărbaţii și femeile înregistrează rezultate aproape identice
pentru răspunsul „descrie bine” (36%, respectiv, 34%), cei dintâi sunt
mult mai înclinaţi (53%, faţă de 48% dintre femei) să considere că
Parlamentul European nu ascultă cetăţenii europeni. În privinţa acestui
aspect (dar și a altora), femeile par mai puţin înclinate să adopte o poziţie
(procentul răspunsurilor „Nu știu” fiind de 18%, comparativ cu 11% la
bărbaţi).
- Respondenţii cei mai tineri sunt cei mai convinși că expresia
„ascultă cetăţenii europeni” descrie bine Parlamentul European
(41% dintre cei cu vârste de 15-24 de ani, faţă de 31% dintre cei cu
vârsta de sau peste 55 de ani).
- Este și opinia persoanelor care au studiat cel mai mult (37% dintre
cele care au urmat studii după vârsta de 19 ani, comparativ cu 29% dintre
cei care au terminat studiile înainte de 16 ani) și a celor care se
poziţionează în vârful scării sociale (42%, comparativ cu 30% dintre
cei care se plasează în partea de jos).
- Această opinie este, de asemenea, mai răspândită în rândul celor aflaţi la
dreapta spectrului politic: 42%, comparativ cu 35% dintre simpatizanţii
de stânga.
- Se observă însă că respondenţii cei mai informaţi despre
activităţile Parlamentului European sunt mai înclinaţi să considere
că acesta „ascultă cetăţenii”: 51%, comparativ cu 28% dintre cei care
se declară puţin informaţi.
- În mod similar, se observă o diferenţă semnificativă de 20 de puncte între
persoanele care ar dori ca Parlamentul European să joace un rol
mai important și cele care se exprimă în favoarea unui rol mai puţin
important: 43%, respectiv, 23%.
35
Listening to European citizens
Total 'Describes well'
Total 'Describes badly'
DK
EU27 35% 50% 15%
Male 36% 53% 11%
Female 34% 48% 18%
15-24 41% 43% 16%
25-39 38% 49% 13%
40-54 35% 53% 12%
55 + 31% 52% 17%
15- 29% 50% 21%
16-19 36% 50% 14%
20+ 37% 53% 10%
Still studying 44% 41% 15%
(1-4) Left 35% 54% 11%
(5-6) Centre 34% 53% 13%
(7-10) Right 42% 48% 10%
Low (1-4) 30% 52% 18%
Medium (5-6) 35% 50% 15%
High (7-10) 42% 49% 9%
Informed 51% 44% 5%
Not informed 28% 54% 18%
More important 43% 47% 10%
The same 38% 45% 17%
Less important 23% 70% 7%
Left-Right scale
Self-positioning on the social staircase
Information on EP's activities
Preference for the EP's role
QA3.3 Please tell me for each of the following words/ express ions whether itdescribes very well, fairly well, fairly badly or very badly your perception of theEuropean Parliament.
Sex
Age
Education (End of)
36
Ne vom concentra acum asupra trăsăturilor de imagine negative:
Mai mult de jumătate dintre europeni consideră că Parlamentul European
„nu este bine cunoscut”
Mai mult de jumătate dintre europeni (51%) consideră că Parlamentul
European „nu este bine cunoscut”. Acest rezultat este în creștere cu două
puncte în raport cu Eurobarometrul 73.1 de la începutul anului 2010.
În schimb, o medie de patru din zece europeni (41%, -3 puncte) consideră că
acest termen nu descrie bine Parlamentul European (și că, așadar, acesta este
„bine cunoscut”).
Incidenţa răspunsului „Nu știu” a crescut cu un punct: 8% dintre europeni nu au
reușit să se pronunţe cu privire la acest subiect.
Diferenţe între statele membre
Respondenţii din ţările pre-2004 sunt cei mai critici faţă de Parlamentul
European: 54% spun că acesta poate fi descris ca nefiind bine cunoscut
(comparativ cu 42% pentru ţările post-2004/2007). Respondenţii din zona euro (53%) înclină să aibă aceeași opinie, comparativ cu
cei din afara zonei euro (47%).
- Respondenţii din Ţările de Jos și Finlanda (64% fiecare) și Franţa (60%)
sunt cei mai convinși că Parlamentul European nu este bine
cunoscut.
- Respondenţii din Lituania (71%), Grecia (70%), Portugalia (66%), Malta
(63%) și Slovacia (62%) sunt cei mai înclinaţi să afirme că expresia „nu
este bine cunoscut” nu se aplică Parlamentului European.
În ceea ce privește evoluţiile, percepţiile negative au câștigat cel mai mult teren
în Bulgaria (47%, +6 puncte) și Ungaria (56%, +6 puncte). În schimb,
proporţia răspunsurilor „nu este cunoscut” a scăzut sensibil în Malta (19%, -7
puncte) și Slovenia (40%, -6 puncte).
37
Total 'Describes
well'
Diff. EB74.3 - EB73.1
Total 'Describes
badly'
Diff. EB74.3 - EB73.1
Don't knowDiff.
EB74.3 - EB73.1
EU27 51% +2 8% +1 41% -3
FI 64% +4 4% +1 32% -5
NL 64% +4 1% = 35% -4
FR 60% +5 9% = 31% -5
LV 58% +5 10% = 32% -5
IT 57% +4 6% = 37% -4
DK 57% -2 4% = 39% +2
BE 57% +1 2% -1 41% =
HU 56% +6 3% = 41% -6
DE 55% +1 5% +1 40% -2
UK 54% +2 9% = 37% -2
ES 52% +5 10% +3 38% -8
CZ 49% +4 3% = 48% -4
BG 47% +6 13% = 40% -6
LU 46% +3 5% -5 49% +2
RO 45% +5 25% +4 30% -9
SE 45% +5 3% = 52% -5
SI 40% -6 5% = 55% +6
AT 38% -3 3% = 59% +3
EE 37% = 13% +4 50% -4
PL 37% = 13% +4 50% -4
SK 36% -4 2% -1 62% +5
EL 28% -2 2% +1 70% +1
IE 27% -5 15% -6 58% +11
PT 20% -3 14% +4 66% -1
MT 19% -7 18% +2 63% +5
CY 16% -4 26% +5 58% -1
LT 15% -2 14% +2 71% =
QA3.4 Please tell me for each of the following word s/ expressions whether it describes very well, fairly well, fairly badly or very badly your perception of the European Parliament.
- Not well known -
38
Analiza socio-demografică
Ar trebui amintit faptul că această întrebare se referă la modul în care este
percepută imaginea Parlamentului European. Respondenţii care consideră că
această instituţie „nu este cunoscută” își exprimă probabil în acest mod anumite
așteptări din partea Parlamentului European în ceea ce privește acţiunile și
vizibilitatea, ceea ce vom vedea de fapt la întrebarea QA5, care ne va arăta că
majoritatea respondenţilor ar dori ca Parlamentul European să aibă un rol mai
important.
Dincolo de media europeană de 51% dintre persoanele care consideră că
expresia „nu este bine cunoscut” descrie bine Parlamentul European, se
observă unele diferenţe socio-demografice:
- Respondenţii cei mai „favorizaţi” din punct de vedere social par să
fie cei mai critici pe această temă, opinie împărtășită de 55% dintre
respondenţii cei mai instruiţi (faţă de 48% dintre cei care au terminat
studiile înaintea împlinirii vârstei de 16 ani) sau de 57% dintre manageri
(faţă de 50% dintre muncitori).
- Simpatizanţii de stânga agreează mai mult această opinie decât cei de
dreapta (56%, respectiv, 50%).
- Răspunsurile par însă, destul de logic, să se coreleze mai presus de toate
cu nivelul de informare a respondenţilor. Doar 41% dintre cei care se
declară bine informaţi cu privire la activităţile Parlamentului
European consideră că instituţia nu este bine cunoscută,
comparativ cu 56% dintre cei care se consideră puţin informaţi.
39
Not well knownTotal 'Describes
well'Total 'Describes
badly'DK
EU27 51% 41% 8%
15- 48% 40% 12%
16-19 51% 41% 8%
20+ 55% 41% 4%
Still studying 48% 43% 9%
Self-employed 49% 46% 5%
Managers 57% 40% 3%
Other white collars 49% 45% 6%
Manual workers 50% 42% 8%
House persons 51% 37% 12%
Unemployed 54% 38% 8%
Retired 51% 39% 10%
Students 48% 43% 9%
(1-4) Left 56% 39% 5%
(5-6) Centre 52% 41% 7%
(7-10) Right 50% 45% 5%
Informed 41% 56% 3%
Not informed 56% 35% 9%
More important 51% 44% 5%
The same 47% 44% 9%
Less important 55% 41% 4%
Left-Right scale
Information on EP's activities
Preference for the EP's role
QA3.4 Please tell me for each of the following words/ express ions whether itdescribes very well, fairly well, fairly badly or very badly your perception of theEuropean Parliament.
Education (End of)
Respondent occupation scale
40
Opiniile sunt clar împărţite în ceea ce privește calificativul „ineficient”
Eficienţa este o trăsătură de imagine determinantă pentru o instituţie politică
precum Parlamentul European. Europenii au fost invitaţi să spună dacă consideră
că termenul „ineficient” descrie bine Parlamentul European.
Rezultatele la această întrebare sunt foarte împărţite, 40% dintre
respondenţi considerând că termenul „ineficient” descrie bine
Parlamentul European, în timp ce 38% gândesc contrariul.
Imaginea Parlamentului în această privinţă s-a deteriorat ușor de la ultimul
sondaj Eurobarometru realizat la începutul anului 2010: proporţia respondenţilor
care consideră că instituţia este eficientă este în scădere cu două puncte, în timp
ce proporţia celor care cred contrariul a crescut cu un punct.
Mai mult de unul din cinci respondenţi nu și-au exprimat opinia (22%, +1 punct),
ilustrând o anumită dificultate în a se pronunţa cu privire la această dimensiune.
Acest fapt întărește, în mod indirect, sentimentul unei anumite lipse de
cunoaștere, observate deja, a activităţilor Parlamentului European.
41
Diferenţe între statele membre
Prima observaţie: se observă o diferenţă semnificativă între respondenţii
din ţările pre-2004 și cei din ţările post-2004/2007. 42% dintre cei dintâi
declară că Parlamentul European este ineficient, faţă de numai 25% dintre cei din
urmă. Respondenţii din statele membre post-2004/2007 sunt mai înclinaţi să îl
considere eficient (49%, faţă de 38%), dar și mai reticenţi în a se pronunţa pe
marginea acestui subiect (26%, faţă de 20%). Mai exact:
- Respondenţii din Slovacia (65%), Lituania (63%), Ungaria (58%), Italia
(57%), Luxemburg (56%) și Bulgaria (55%) sunt cei mai convinși că
Parlamentul European este o instituţie eficientă.
- În schimb, respondenţii din Suedia (59%), Regatul Unit (53%), Ţările de
Jos (52%), Danemarca (51%) și din Grecia și Finlanda (ambele cu 50%)
sunt cei mai înclinaţi să considere Parlamentul European ca fiind ineficient.
În plus, după cum s-a observat la celelalte calificative care descriu Parlamentul
European (cu excepţia expresiei „Nu este bine cunoscut”), Grecia apare din nou
drept ţara în care opiniile vizavi de această instituţie au cunoscut evoluţia
negativă cea mai pronunţată. Astfel, se observă o creștere cu 11 puncte (50%) a
proporţiei respondenţilor care consideră PE ca fiind „ineficient”.
42
Total 'Describes
well'
Diff. EB74.3 - EB73.1
Total 'Describes
badly'
Diff. EB74.3 - EB73.1
Don't knowDiff.
EB74.3 - EB73.1
EU27 38% +1 40% -2 22% +1
SE 59% +4 30% -2 11% -2
UK 53% +3 23% = 24% -3
NL 52% -2 35% +2 13% =
DK 51% +6 38% +1 11% -7
EL 50% +11 41% -15 9% +4
FI 50% +2 41% -3 9% +1
AT 48% = 39% = 13% =
DE 47% +5 32% -5 21% =
BE 45% +2 49% = 6% -2
SI 43% -2 44% +1 13% +1
ES 39% = 36% -5 25% +5
FR 38% +3 41% -1 21% -2
LV 38% -2 39% -2 23% +4
CZ 36% +3 51% -4 13% +1
PT 34% +5 37% -11 29% +6
LU 33% -7 56% +7 11% =
EE 31% = 48% = 21% =
HU 29% -3 58% +1 13% +2
SK 28% = 65% -1 7% +1
PL 25% = 45% -1 30% +1
IT 24% -2 57% = 19% +2
IE 23% -3 45% +7 32% -4
CY 23% +3 42% -6 35% +3
RO 22% +6 41% -10 37% +4
LT 18% -3 63% +4 19% -1
MT 17% -5 53% +4 30% +1
BG 15% -1 55% = 30% +1
QA3.5 Please tell me for each of the following word s/ expressions whether it describes very well, fairly well, fairly badly or very badly your perception of the European Parliament.
- Inefficient -
43
Analiza socio-demografică
Analiza socio-demografică relevă anumite diferenţe importante.
- Bărbaţii sunt mai dispuși decât femeile să descrie Parlamentul
European ca „ineficient” (42%, faţă de 35%).
- Vârsta este, de asemenea, un criteriu de diferenţiere: există o diferenţă
de zece puncte între respondenţii cei mai tineri și cei mai vârstnici, 46%
dintre cei cu vârste între 15 și 25 de ani afirmând că Parlamentul European
este eficient (o opinie majoritară, de altfel, pentru această categorie), faţă
de 36% dintre cei cu vârsta de 55 de ani sau mai mult.
- În schimb, o analiză a nivelului de educaţie al respondenţilor tinde să
demonstreze că respondenţii cei mai instruiţi sunt cei mai înclinaţi să
considere instituţia atât eficientă (42%, comparativ cu 33% dintre cei care
au terminat studiile înaintea vârstei de 16 ani), cât și ineficientă (44%,
faţă de 36% dintre cei care au terminat studiile la vârsta de 15 ani sau
mai devreme). Pentru ambele categorii, o majoritate restrânsă consideră
că PE este ineficient, însă opiniile celor mai instruiţi respondenţi sunt mai
polarizate: aceștia sunt mai dispuși să-și exprime o opinie, fie pozitivă, fie
negativă.
- În mod similar, managerii sunt clar împărţiţi: Aceștia sunt cei mai
convinși (45%, faţă de 33% dintre persoanele casnice) că Parlamentul
European este ineficient, dar, în același timp, 41% spun că este o instituţie
eficientă (comparativ cu 37% dintre persoanele casnice). Așa cum am
observat în cazul nivelului de educaţie, opiniile managerilor sunt mai
polarizate decât cele ale persoanelor casnice: incidenţa răspunsului „Nu
știu” în rândul persoanelor casnice este mult mai ridicată decât în cazul
managerilor (30%, faţă de 14%). Cu toate acestea, majoritatea
managerilor consideră că PE este ineficient, în timp ce în rândul
persoanelor casnice predomină opinia opusă.
- Aceeași tendinţă poate fi observată în rândul respondenţilor care se
poziţionează în vârful scării sociale: Aceștia sunt pe cât de critici la
adresa Parlamentului European (41%, comparativ cu 36% dintre cei situaţi
în partea de jos a scării sociale), pe atât de înclinaţi să sprijine instituţia
(44%, faţă de 37%).
44
- Totuși, următoarele două variabile sunt cei mai importanţi factori
determinanţi:
o Pe de o parte, 52% dintre respondenţii care se declară bine
informaţi cu privire la activităţile Parlamentului European
consideră că instituţia este eficientă (comparativ cu 36% dintre cei
care se consideră puţin informaţi).
o Pe de altă parte, respondenţii care ar dori ca Parlamentul
European să joace un rol mai puţin important sunt și cei mai
critici cu privire la eficienţa sa (comparativ cu 37% dintre cei care
ar dori ca acesta să joace un rol mai important.
45
InefficientTotal 'Describes
well'Total 'Describes
badly'DK
EU27 38% 40% 22%
Male 42% 42% 16%
Female 35% 39% 26%
15-24 31% 46% 23%
25-39 37% 43% 20%
40-54 42% 39% 19%
55 + 40% 36% 24%
15- 36% 33% 31%
16-19 38% 41% 21%
20+ 44% 42% 14%
Still studying 31% 47% 22%
Self-employed 38% 45% 17%
Managers 45% 41% 14%
Other white collars 39% 45% 16%
Manual workers 39% 40% 21%
House persons 33% 37% 30%
Unemployed 38% 39% 23%
Retired 40% 35% 25%
Students 31% 47% 22%
Low (1-4) 36% 37% 27%
Medium (5-6) 38% 41% 21%
High (7-10) 41% 44% 15%
Informed 41% 52% 7%
Not informed 38% 36% 26%
More important 37% 47% 16%
The same 29% 45% 26%
Less important 58% 31% 11%
Respondent occupation scale
Self-positioning on the social staircase
Information on EP's activities
Preference for the EP's role
QA3.5 Please tell me for each of the following words/ express ions whether itdescribes very well, fairly well, fairly badly or very badly your perception of theEuropean Parliament.
Sex
Age
Education (End of)
46
2.2 Rolul PE [QA5]5
- Mai mult de jumătate dintre europeni se declară în favoarea unui rol
sporit al Parlamentului European -
Cu toate că se înregistrează rezultate destul de variate cu privire la
imaginea Parlamentului European, majoritatea cetăţenilor UE continuă să
se pronunţe în favoarea unui rol mai important al acestuia.
52% dintre respondenţi (-3 puncte) se declară în favoarea unui rol sporit, în timp
ce puţin peste unul din cinci europeni (22%, +3) afirmă contrariul. 16% (-1)
consideră că rolul său ar trebui să rămână neschimbat, iar 10% (+1) nu s-au
exprimat.
În schimb, proporţia respondenţilor care doresc ca acesta să joace un rol mai
discret a crescut constant, dar moderat, de la Eurobarometrul 68.1 din toamna
anului 2007 (de la 12% în toamna anului 2007 la 22% la sfârșitul anului 2010).
Este ca și cum, odată trecute alegerile pentru Parlamentul European, respondenţii
sunt mai puţin conștienţi de importanţa rolului instituţiei.
48%44%
48%
55% 52%
22%24% 22%
17% 16%
12%14%
16%19%
22%
18%
18%
14%9% 10%
EB68.1 Aut. 2007
EB70.1 Aut. 2008
EB71.1 Jan-Feb. 2009
EB73.1 Jan-Feb. 2010
EB74.3Nov-Dec. 2010
QA5 Would you personally like to see the European Parliament play a more important or less important role than it currently does? - EU%
More important The same (SPONTANEOUS) Less important DK
5 QA5 Personal, aţi aprecia ca Parlamentul European să joace un rol mai important sau mai puţin important decât rolul pe care îl are în prezent?
47
Diferenţe între statele membre
Media europeană de 52% dintre respondenţii care agreează un rol sporit
al Parlamentului European ascunde unele diferenţe semnificative între
statele membre.
De exemplu, se observă o diferenţă semnificativă de nouă puncte între
respondenţii din ţările zonei euro (55%) și cei din afara zonei euro (46%).
De asemenea, se observă o diferenţă de șapte de puncte între
respondenţii din ţările pre-2004 și cei din ţările post-2004/2007: 50%
dintre cei dintâi doresc ca Parlamentul European să joace un rol „mai important”,
comparativ cu 57% dintre cei din urmă. O analiză pe ţări a rezultatelor arată că:
- Europenii care se pronunţă cel mai mult în favoarea unui rol mai însemnat
al Parlamentului European tind să se regăsească în trei ţări din bazinul
mediteranean, chiar dacă cele trei ţări înregistrează o scădere a acestor
rezultate: Cipru (79%, -3 puncte), Grecia (72%, -8) și Spania (72%, -1).
- În schimb, sprijinul pentru un rol mai redus al Parlamentului European
este mai răspândit în statele membre mai nordice: Regatul Unit (49%),
Suedia (39%), Ţările de Jos (37%) și Danemarca (36%).
48
Evoluţiile cele mai pronunţate faţă de începutul anului 2010 vizează, în principal,
Irlanda, unde sprijinul pentru un „rol mai important” a înregistrat o scădere cu 11
puncte (33%), și Germania (38%, -10). Evoluţia înregistrată în Germania aduce o
contribuţie substanţială la scăderea cu 3 puncte a mediei europene: în virtutea
populaţiei sale numeroase (peste 80 de milioane de locuitori), rezultatele din
Germania au influenţat semnificativ rezultatele de la nivel european. Însă sprijinul
pentru „un rol mai important” a cunoscut și el o scădere puternică (-8 puncte) în
următoarele șase state membre: Regatul Unit (32%), Republica Cehă (45%),
Letonia (52%), Bulgaria (54%), Slovacia (66%) și Grecia (72%).
49
EB73.1 Jan-Feb. 2010
EB74.3 Nov-Dec. 2010
Diff.EB74.3 - EB73.1
EU27 55% 52% -3
HU 55% 61% +6
DK 34% 39% +5
BE 62% 65% +3
RO 63% 66% +3
BG 62% 54% -8
CZ 53% 45% -8
EL 80% 72% -8
LV 60% 52% -8
SK 74% 66% -8
UK 40% 32% -8
DE 48% 38% -10
IE 44% 33% -11
…
QA5 Would you personally like to see the European Pa rliament play a more important or less important role than it curre ntly does?
More important
Analiza socio-demografică
- Este interesant de remarcat că în cadrul ultimului sondaj Eurobarometru
„Parlametru”, realizat în ianuarie-februarie 2010, categoriile cele mai
favorizate (managerii, persoanele care desfășoară activităţi independente
și cei care desfășoară munci de birou) au fost cele mai înclinate să se
exprime în favoarea unui rol mai însemnat al Parlamentului
European.
Totuși, rezultatele acestui sondaj sunt oarecum diferite: șomerii (55%)
și persoanele care desfășoară activităţi independente (54%) sunt acum
cele mai dispuse să se pronunţe în favoarea unui rol mai însemnat,
comparativ cu 52% dintre manageri.
- Vârsta și nivelul de educaţie sunt, de asemenea, două variabile care au
o influenţă semnificativă asupra opţiunilor respondenţilor. Astfel, cu cât
50
respondenţii sunt mai tineri, cu atât au tendinţa de a dori un rol sporit al
Parlamentului European: 58% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani,
faţă de 48% dintre cei cu vârsta de sau peste 55 de ani.
La fel, cu cât respondenţii au studiat mai mult, cu atât sunt mai dispuși să
împărtășească acest punct de vedere: 57% dintre respondenţii care au
studiat după vârsta de 19 ani doresc ca Parlamentul European să joace un
rol mai important, comparativ cu 47% dintre cei care au terminat studiile
înaintea împlinirii vârstei de 16 ani.
- În fine, 60% dintre cei care consideră că sunt „bine informaţi despre
activităţile PE” se declară în favoarea unui rol sporit, comparativ cu 49%
dintre cei care consideră că sunt puţin informaţi.
51
More importantThe same
(SPONTANEOUS)Less important DK
EU27 52% 16% 22% 10%
Male 53% 16% 24% 7%
Female 51% 17% 19% 13%
15-24 58% 15% 15% 12%
25-39 54% 17% 20% 9%
40-54 51% 17% 24% 8%
55 + 48% 17% 24% 11%
15- 47% 18% 21% 14%
16-19 51% 16% 23% 10%
20+ 57% 14% 23% 6%
Still studying 59% 16% 14% 11%
Self-employed 54% 16% 21% 9%
Managers 52% 15% 27% 6%
Other white collars 52% 18% 22% 8%
Manual workers 51% 17% 23% 9%
House persons 53% 17% 17% 13%
Unemployed 55% 15% 19% 11%
Retired 48% 17% 23% 12%
Students 59% 16% 14% 11%
Informed 60% 15% 22% 3%
Not informed 49% 17% 22% 12%
Information on EP's activities
Respondent occupation scale
QA5 Would you personally like to see the European Parliament play a more important or less importantrole than it currently does?
Sex
Age
Education (End of)
52
3. Priorităţile și valorile Parlamentului European
3.1 Valorile care ar trebui să fie apărate în mod prioritar [QA6]6
- Protecţia drepturilor omului este considerată în continuare o valoare
fundamentală de către șase din zece europeni -
Fiind singura instituţie europeană ai cărei membri sunt aleși prin vot universal
direct, Parlamentul European este un simbol al democraţiei și al dialogului în
virtutea influenţei sale potenţiale. Prin urmare, a părut esenţial să se abordeze
chestiunea valorilor fundamentale pe care europenii consideră că acesta ar trebui
să le apere. Respondenţii au fost invitaţi să aleagă maximum trei valori pe care le
consideră prioritare, dintr-o listă de opt care le-au fost propuse.
Ordinea în care respondenţii au plasat aceste valori este aproape identică cu cea
înregistrată la începutul anului 2010, cu o ușoară modificare în ceea ce privește
rezultate obţinute pentru fiecare categorie. Ea a evidenţiat astfel domeniile
legate de libertăţile publice și lupta împotriva discriminării.
- Protecţia drepturilor omului a fost, din nou, valoarea cel mai des
menţionată: 60% dintre respondenţi consideră că această valoare ar
trebui apărată în mod prioritar de către Parlamentul European, deși
proporţia respondenţilor care o menţionează a înregistrat o scădere de
două puncte faţă de ultimul Eurobarometru pe acest subiect.
- Pe a doua poziţie, deși la o oarecare distanţă, se situează egalitatea între
bărbaţi și femei și libertatea de exprimare (ambele cu 36%, rezultat
neschimbat în decurs de un an).
- Urmează îndeaproape solidaritatea între statele membre ale UE,
menţionată de 35% dintre europeni. Se constată o creștere cu cinci
puncte faţă de începutul anului 2010, fiind cea mai pronunţată
evoluţie la această întrebare: solidaritatea pe care a demonstrat-o Uniunea
Europeană în primăvara anului 2010 pentru a ajuta Grecia, cuprinsă de o
gravă criză a datoriei publice, a contribuit fără îndoială la o creștere a
susţinerii acestei valori.
6 QA6 În opinia dvs., care dintre următoarele valori ar trebui să fie apărate de Parlamentul European în mod prioritar? 1. Egalitatea între bărbaţi și femei; 2. Protecţia minorităţilor; 3. Dialogul dintre culturi și religii; 4. Solidaritatea între statele membre ale UE; 5. Solidaritatea între UE și ţările sărace din lume; 6. Protecţia drepturilor omului; 7. Libertatea de exprimare; 8. Abolirea pedepsei cu moartea peste tot în lume.
53
- Apoi, solidaritatea între UE și ţările sărace din lume a fost menţionată
de un sfert dintre respondenţi (25%, cu o ușoară scădere de 2 puncte).
- Urmează în continuare alte două aspecte, ambele cu un rezultat de 22%:
protecţia minorităţilor (+1 punct) și dialogul între culturi și religii (-
1 punct).
- Abolirea pedepsei cu moartea peste tot în lume s-a situat pe ultimul
loc, cu un procent de 16% (+ 1 punct).
Diferenţe între statele membre
După cum s-a putut observa în ultimele două sondaje „Parlametru”, realizate la
începutul anului 2009 și începutul anului 2010, analiza rezultatelor pe ţări relevă
unele diferenţe importante, în special în funcţie de data aderării la UE.
- Astfel, ţările post-2004/2007 sunt mai înclinate decât statele
membre mai vechi să încurajeze apărarea următoarelor valori de
către PE:
o Protecţia drepturilor omului (60%): 65% în ţările post-2004/2007,
comparativ cu 58% în ţările pre-2004. o Solidaritatea între statele membre ale UE (35%): 42% și 33%.
54
- În schimb, pentru alte șase valori, cel mai puternic sprijin se
observă în statele membre pre-2004:
o Egalitatea între bărbaţi și femei (36%) este considerată prioritară
mai mult în aceste state membre: 37%, faţă de 29%. o Libertatea de exprimare (36%): 37%, faţă de 31%. o Protecţia minorităţilor (22%): 24% și 16%. o Dialogul dintre culturi și religii (22%): 22% și 18%. o Abolirea pedepsei cu moartea peste tot în lume (16%): 17% și
10%.
- Cât privește solidaritatea între UE și ţările sărace din lume (25%),
rezultatele sunt identice pentru ambele grupe de ţări: 25% în ţările
pre-2004 și 25% în ţările post-2004/2007.
Dacă ne concentrăm mai îndeaproape asupra rezultatelor naţionale,
observăm anumite diferenţe destul de importante:
- Protecţia drepturilor omului (60%) se bucură de un sprijin deosebit de
puternic în Cipru (85%), Lituania (74%), Slovenia (73%) și Ungaria
(72%). Acesta a fost aspectul cel mai des menţionat în 26 din cele 27 de
state membre. Această valoare a câștigat cel mai mult teren în Slovenia (+9 puncte). În
schimb, a înregistrat cea mai mare scădere în Franţa (55%, -8 puncte).
- Egalitatea între bărbaţi și femei (36%) este considerată prioritară cu
precădere în Franţa (54%), Suedia (47%), Irlanda (45%) și în Belgia și
Spania (ambele cu 43%). Luxemburg a înregistrat cea mai pronunţată
evoluţie (39%, -11 puncte).
- Libertatea de exprimare (36%) a fost menţionată, în principal, în Ţările
de Jos (55%), Regatul Unit (54%) - unde a fost, de altfel, și primul aspect
citat -, Suedia (51%), și în Finlanda și Danemarca (fiecare cu 49%).
Această valoare a câștigat cel mai mult teren în Danemarca (49%, -
9 puncte).
55
The protection of human rights
Freedom of speechEquality between men
and womenSolidarity between EU
Member StatesSolidarity between the EU and
poor countries in the worldThe protection of
minoritiesThe dialogue between cultures and religions
The abolition of the death penalty throughout the world
EU27 60% 36% 36% 35% 25% 22% 22% 16%
BE 54% 40% 43% 37% 25% 27% 19% 17%
BG 68% 22% 20% 59% 32% 16% 27% 4%
CZ 68% 36% 30% 47% 25% 12% 13% 8%
DK 61% 49% 34% 28% 31% 18% 44% 19%
DE 69% 22% 33% 43% 25% 25% 28% 22%
EE 66% 43% 25% 38% 21% 25% 26% 5%
IE 63% 39% 45% 31% 22% 33% 16% 15%
EL 62% 38% 21% 56% 35% 19% 15% 16%
ES 62% 33% 43% 30% 27% 19% 14% 14%
FR 55% 45% 54% 30% 29% 21% 21% 19%
IT 50% 30% 27% 36% 28% 28% 23% 20%
CY 85% 35% 35% 44% 42% 20% 15% 12%
LV 63% 36% 15% 35% 22% 17% 17% 5%
LT 74% 37% 23% 37% 22% 11% 13% 5%
LU 47% 36% 39% 34% 33% 31% 26% 16%
HU 72% 27% 30% 43% 28% 22% 20% 7%
MT 53% 26% 37% 30% 31% 38% 21% 9%
NL 62% 55% 39% 37% 18% 25% 26% 12%
AT 62% 29% 42% 35% 24% 24% 17% 34%
PL 64% 31% 29% 37% 23% 13% 17% 11%
PT 47% 22% 32% 33% 38% 30% 20% 19%
RO 59% 30% 34% 42% 25% 22% 18% 12%
SI 73% 37% 37% 38% 23% 13% 22% 16%
SK 66% 34% 27% 49% 26% 15% 19% 12%
FI 68% 49% 34% 29% 24% 30% 20% 18%
SE 68% 51% 47% 26% 32% 20% 27% 19%
UK 51% 54% 33% 17% 17% 21% 24% 9%
QA6 In your opinion, which of the following values should the European Parliament defend as a matter of priority?
Highest percentage per countryHighest percentage by item
Lowest percentage per country
Lowest percentage by item
56
Solidaritatea între statele membre ale UE (35%) pare să prezinte interes
mai curând în Bulgaria (59%), Grecia (56%), Slovacia (49%) și Republica
Cehă (47%). Sprijinul pentru această valoare a crescut puternic în unele state
membre, în special în Ţările de Jos (37%) și Germania (43%), unde a crescut cu
12 puncte, și în Danemarca (28%, +10 puncte).
- Solidaritatea între UE și ţările sărace din lume (25%) este văzută,
esenţialmente, ca o prioritate în Cipru (42%), Portugalia (38%) și Grecia
(35%).
- Protecţia minorităţilor (22%) s-a bucurat de cel mai mare sprijin în
Malta (38%), Irlanda (33%), Luxemburg (31%) și în Finlanda și Portugalia
(ambele cu 30%).
- Dialogul dintre culturi și religii (22%) este mai mult considerat a fi o
prioritate de către respondenţii din Danemarca (44%), Germania (28%) și
57
din Bulgaria și Suedia (ambele cu 27%).
- Abolirea pedepsei cu moartea peste tot în lume (16%) a fost
menţionată cel mai des în Austria (34%), Germania (22%) și Italia (20%).
Analiza socio-demografică
Dacă ne concentrăm asupra celor patru valori cel mai des menţionate
(cele care au fost susţinute de cel puţin o treime dintre respondenţi),
principalele învăţăminte care pot fi trase în urma analizei socio-demografice sunt
următoarele:
- Rezultatele pentru protecţia drepturilor omului (60%) sunt destul de
omogene. Nu se observă diferenţe reale între categoriile socio-
demografice. Singura excepţie este nivelul de educaţie, care pare să
influenţeze opiniile respondenţilor: 63% dintre respondenţii cei mai
instruiţi au menţionat această valoare ca fiind prioritară, comparativ cu
55% dintre cei care au terminat studiile înaintea împlinirii vârstei de 16
ani.
- Egalitatea între bărbaţi și femei (36%) pare să le intereseze mai mult
pe femei decât pe bărbaţi: 41%, faţă de 30%.
- Libertatea de exprimare (36%) pare să aibă rezonanţă în rândul
tuturor respondenţilor. Nici măcar nivelul de educaţie, deseori
determinant, nu pare să aibă o influenţă în acest caz: 37% dintre
manageri, persoanele care desfășoară activităţi independente, muncitori și
șomeri deopotrivă au menţionat această valoare. Există, totuși, unele diferenţe:
o Bărbaţii se exprimă mai mult decât femeile în favoarea libertăţii de
exprimare: 39%, respectiv, 33%. o Este și cazul celor mai tineri respondenţi: 41% dintre cei cu vârste
între 15 și 24 de ani, faţă de 32% dintre cei cu vârsta de sau peste
55 de ani.
58
- Cât privește însă solidaritatea între statele membre ale UE (35%),
rezultatele variază semnificativ în funcţie de categorie:
o Astfel, genul respondenţilor pare să influenţeze răspunsurile, din
moment ce 39% dintre bărbaţi menţionează această valoare ca
fiind prioritară, comparativ cu 31% dintre femei.
o Ea a fost menţionată de 37% dintre respondenţii cu vârste între 40
și 54 de ani (comparativ cu 29% dintre respondenţii cu vârste între
15 și 24 de ani).
o Nivelul de educaţie este și el un factor determinant: 42% dintre
europenii cei mai instruiţi au menţionat această valoare ca fiind
prioritară, comparativ cu numai 29% dintre cei care au terminat
studiile înaintea împlinirii vârstei de 16 ani. o Același lucru se poate spune despre categoriile profesionale
„favorizate”: 43% dintre persoanele care desfășoară activităţi
independente și 41% dintre manageri, comparativ cu 29% dintre
șomeri. o Și afinităţile politice ale respondenţilor influenţează răspunsurile:
42% dintre simpatizanţii de dreapta susţin solidaritatea între
statele membre ale UE, comparativ cu 34% dintre simpatizanţii de
centru sau de stânga. o 39% dintre respondenţii care consideră că sunt bine informaţi
despre activităţile Parlamentului European au menţionat, de
asemenea, această prioritate, comparativ cu 33% dintre cei care
consideră că sunt puţin informaţi.
o În fine, se observă o diferenţă semnificativă de 10 de puncte între
respondenţii care ar dori ca Parlamentul European să joace un rol
mai important (39%) și cei care ar prefera un rol mai puţin
important (29%).
59
The protection of human rights
Freedom of speech
Equality between men and women
Solidarity between EU
Member States
EU27 60% 36% 36% 35%
Male 59% 39% 30% 39%
Female 61% 33% 41% 31%
15-24 60% 41% 37% 29%
25-39 61% 37% 35% 34%
40-54 62% 37% 36% 37%
55 + 57% 32% 35% 35%
15- 55% 32% 37% 29%
16-19 61% 37% 36% 35%
20+ 63% 36% 33% 42%
Still studying 59% 42% 36% 30%
(1-4) Left 61% 35% 36% 34%
(5-6) Centre 62% 37% 37% 34%
(7-10) Right 58% 38% 34% 42%
Informed 58% 37% 34% 39%
Not informed 61% 36% 37% 33%
More important 62% 36% 37% 39%
The same 62% 33% 34% 36%
Less important 57% 40% 35% 29%
Information on EP's activities
Preference for the EP's role
Left-Right scale
QA6 In your opinion, which of the following values should the European Parliament defend as amatter of priority? (ROTATE – MAX. 3 ANSWERS)
Sex
Age
Education (End of)
*Acest tabel prezintă numai acele patru valori cel mai des menţionate.
60
CONCLUZIE
Acest al cincilea val al sondajului „Parlametru” a fost realizat într-un context
aparte: în primul rând, ancheta a fost realizată la 18 luni de la alegerile
parlamentare europene din iunie 2009 și se pare că avantajele de care
Parlamentul ar fi putut să se bucure, în ceea ce privește evocarea mediatică și
imaginea, au ajuns să se estompeze deja. În al doilea rând, unele ţări ale Uniunii
Europene continuă să fie grav afectate de criza economică, în timp ce altele par
să intre treptat în faza de redresare.
Acest nou sondaj oferă posibilitatea de a trage mai multe învăţăminte. Mai întâi,
se observă că evocarea mediatică a Parlamentului European este în ușor
declin faţă de valul de anchetă realizat la începutul anului 2010. Acest
rezultat poate fi explicat, fără îndoială, de reducerea acoperirii mediatice
comparativ cu perioada de după alegerile europene și numirea noii Comisii
Barroso II.
Deși europenii se consideră, în general, puţin informaţi cu privire la
Parlamentul European, o majoritate restrânsă continuă totuși să ofere
răspunsul corect la întrebarea legată de modul în care sunt regrupaţi
deputaţii în PE. Totuși, nu ar trebui să facem greșeala de a presupune că
această întrebare de cunoaștere obiectivă a funcţionării PE ar putea fi suficientă
pentru a reflecta nivelul veritabil de informare în ceea ce privește rolul și
activităţile Parlamentului European.
Pe lângă această scădere a cunoștinţelor cu privire la Parlamentul European,
imaginea instituţiei s-a deteriorat. Aceasta se străduiește să convingă
cetăţenii UE asupra dinamismului său și, mai ales, asupra capacităţii sale de a lua
în considerare așteptările acestora. Acest aspect este deosebit de frapant în
Grecia.
Chiar și așa, într-un context marcat de efectele crizei economice, o
majoritate a europenilor încă ar dori să vadă că instituţia joacă un rol mai
important în viitor.
Aceștia simt, în mod evident, că Parlamentul European poate să
acţioneze concret pentru a proteja și garanta valorile care contează cel
mai mult pentru ei, în special protecţia drepturilor omului, egalitatea de gen și
libertatea de exprimare. Noţiunea de solidaritate între statele membre ale
UE se regăsește și ea printre valorile proeminente pe care Parlamentul European
ar trebui să le apere în mod prioritar, înregistrând o creștere cu cinci puncte faţă
de ultimul sondaj „Parlametru”.
top related