memorator de limba - cdn4.libris.ro de limba romana... · t cuvintele polisemantice sunt cuvinte...
Post on 29-Aug-2019
92 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Vasilica Zegreanu
Memorator delimba rom6ndpentru clasele 5-8
@BookletBucuregti, 2019
Cuprins
Capitolul I. Vocabularul ............. .........3Structura vocabularului .........................................3Mijloace de imbogdlire a vocabularului .................5Categoriisemnatice .........9Arhaisme. Regionalisme ................ ......................11U nitdli frazeologice. Formule (cligee) internalionale . 1 2Tautologia. Argoulgijargonul ...........13
Capitolul II. Fonetica ......15Reguli de despdrlire a cuvintelor in silabe:..........16Accentul ......17
Capitolul IIL Morfologia .......... ........18l. PArli de vorbire flexibile....... ...........19
Substantivul ................. ................19Articolul ............,........23Adjectivul.... .......^.......25Numeralul... ...............28Pronumele.. ...............30Verbu1......... ...............40
ll. Pd(ile de vorbire neflexibile... .......63Adverbul".... ...............63Prepozi{ia ..................65
Conjunctia .................67lnterjectia .................68
Capitolul IV Sintaxa .......71
A. Sintaxa propozi(iei ........................71Pdrtile principale ale propozi!iei ............... .......73
Predicatul .,...........73Subiectul ..............74
Pdrlile secundare ale propoziliei............... ......7 6
Atributul...... ..........76Complementul............... .........,79
B. Sintaxa fra2ei.......... ".....................89Fra2a.......... ...............89Propozitia subordonatd predicativd (PR)......."93Propozi[ia subordonatd subiectivd (SB)..........95
Propozitia subordonatd atributivd (AT)............99
Propozitia completivd directd (CD). . .. . ....102Propozilia completivd indirectd (Cl) .............. 1 04
Subordonatele circumstanliale ..................... 1 06
Propozitia circumstantiald de loc (CL) .....106Propozitia circumstantiald de timp (CT)...1 08
Propozitia circumstantiala de mod (CM)..111
Propozilia circumstantiald decauzd(Cz)...... .................112Propozitia circumstantiald de scopsaufinald(CS)...... ...........114Propozi!ia circumstanliald condilionald(cDT) .................115
Propozitia circumstanlialdconcesivd (CV)..... ..... ..........117Propozi{ia circumstanliald consecutivd(cNS) .................11e
Capitolul V Construc(ii incidente................ .....1 21Capitolul VI. Anacolutul............ ......122Bibliografie .....123
Editurh Bookletwww.booklet.ro
Pentru comenzi:
tel: 021 4t10.3095
email: comenzi@booklet.roweb: www.booklet.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiZEGREANU, VASILICA
Memorator de limba romdnd pentru clasele 5-8 / Vasilica
Zegreanu.Ed.a2-a. - Bucuregti : Booklet, 2019tsBN 978-606 -590-7 12-6
811 .1 35.1 (075.33)
Capitolul I. Vocabularul
Vocabularul (lexicul) cuprinde totalitatea cuvintelordintr-o limbd.
A. Fondul principal lexical (vocabularul fundamentalsau lexicul de bazd) cuprinde cuvintele cele maiuzitate, la un moment dat.
B.Masa vocabularului include restul cuvintelor, carepot fi structurate astfel:
- arhaisme - cuvinte care au dispdrut din limbd:hatman, poterd elc.
- regionalisme - cuvinte folosite intr-o anumitd zonda [drii: lubeni{d, barabuld, coblizan elc.
- cuvinte populare - cuvinte folosite in limbajulfamiliar, nerespectdd normele limbii literare:a se pitula, matale, a gdta etc.
- elemente de jargon - cuvinte folosite cu scopul dea impresiona: bonjour, madame, mersi, ciao etc.
- termeni argotici - cuvinte folosite de anumitegrupuri sociale restrAnse, cu scopul de a forma uncod: nagpa, a da un tun, a guti etc.
,',,,1ililh11,,,,,CORESI
@ Editura Booklet, 2019
Toate drepturile asupra lucrdrii apartin editurii
{1:llrjii: i.i. !ir;t
it;:i!:i+l.i:i:l:1,:ilj::'ri:
':arrir:al:-ii::'i':.
- termeni tehnici gi gtiin[ifici - folosili in anumite
domenii ale gtiintei gi tehnicii: neutron, cip, reactor
etc.Cuvintul este unitatea de bazd a vocabularului;
acesta are o formd gi unul sau mai multe intelesuri.
r SensurtTe cuvintelor:
- sensu/ propriu de bazd: este cel asociat unei imagini
obignuite:izvor - locul de pornire al rdului;
aripd - parte a corPului;
- sensu/ propriu secundar.izvor - material de insPiratie;aripd- partea laterald a unuiobiect;
- sensu/ figurat: este sensul mai pulin obignuit al
obiectelor sau fenomenelor 9i este strAns legat de
context:izvor - genezd; ariPd - cural;
Cuv6ntul poate fi:
- simplu;
- compus (format din doud sau mai multe cuvinte)'
$'ryrt'
:r.!'i-a:r:r'r:r: t.'..: :,: : il. ., _:' ..; ,, ;.- .,ill li1::lii:: l:1 r ,j::li:rrl:1; ;4:'rlj;
ri !1:IE:*jrlllr.
Mijloace de imbogitire a vocabularului
A. Mijloace interne:a) Derivarea este procedeul de formare de noi cuvinte
cu ajutorul prefixelor gi al sufixelor.t Prefixuleste sunetul sau grupul de sunete care se
adaugd in fata radicalului unuicuvdnt debazd pentru
a forma un cuvAnt nou.
Prefixele pot fi:
- vechi: ne-, in-, des-, rds-, de- etc.
- noi: anti-, con-, pre- elc.Cele mai des intdlnite prefixe sunt: re-, in-, ne-, dez-,des-, rdz-, rds-, strd-. La acestea se adaugd celeneologice: anti-, ante-, arhi-, ultra-, inter- elc.E xe m p I e : ref ace, ind o i, neast6 mp dr, d e zlipi, desface,rdzbate, sfrdl u ci, anflfasci st, supera rb itru, u I t rascurld,arhrcunoscut, lnferstatal etc.
t Sufixuleste sunetul sau grupul de sunete care seadaugd dupi radicalulunuicuvAnt debazd pentru acrea cuvinte sau forme gramaticale noi. Sufixele suntde mai multe feluri:
- lexicale, c6nd formeazd cuvinte noi: aur-iu, fric-os,benzin-drie elc.
- gramaticale, se intdlnesc numai la verbe siformeazd modurile gi timpurile verbale;
_i.tL-
Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea:
- agentului (autor al ac(iunii sau meseriag. bdutor,
fierar, gornlsf, luntrag etc.
- lnsugirii: arEintlu, fricos, foiositor, mAncdcios etc'
- colectivitSlii: tufig, tinerime, bridef, porumblqfe etc'
- instrumentului: schinnbdfor, cantar etc.
- noliunilon abstracte: posibrirfate, domnle etc.
- modalitdlii (sufixe adverbiale): barbdteqfe, grdpig etc"
- locului gi originii: fierdrie, sibian etc.
- obiectelor sau insuqirilor mici (sufixe diminutivale):
binisor, fet(a, tdtlc, Porntgor etc'
- obiectelor sau insuqinilor mari (sufixe
au gmentative). copi land ru, mdlur ci, lddoale etc'
Derivarea parasinteticd se realizeazd atdt cu
ajutorul prefixelor, cdt 9i al sufixelor: ne-primi-tor,
ne-gti-inla, in-chip-ui etc. Derivatele in serie se oblin
de la un alt cuvAnt rjerivat: !ara + -an + -cd = tdrancd;+ -utd = lSrdnculd.Familia de cuvinte (lexicala) este alcdtuitd din
totalitatea cuvintelor formate prin derivare de la un
cuvAnt de baztr. drag, drdgul, dragalag, a indragi,
dragdlagenie etc. Aici distingem: cuvdntul de bazd -drag, radicalul drag (elernentr-rl comun tuturor
cuvintelor derivate) 9i cuvintele derivate cu prefixe 9i
sufixe.Cuvintele care conlin sufixe gramaticale (morfologice)
nu sunt considerate ca derivate:
ex.: vorblfd, citind, visam
6
A nu se confunda sufixele (gramaticale/ rnorfologicegi lexicale) cu desinenla sau cu articolul hotdrAt enclitic.
b) Campunerea este mijlocul intern de irnbogdlire a
vocabularulur prin care se farmeazd cuvinte noi,
unind tenmeni diferi{i prin urmdtoarele procedee:
1. suciane (unire, alipire sau contopire)a) substantive dreptunghi, Cdmpulung etc.b) adlective: rdufdcator, cuminte, cumsecade etc.c) pronume: niciunul, altceva, oarecare etc.d) nurnerale. unsprezece, annandoi, dintdi etc.e) verbe: binevoi, teleghida, nemaiauzind etc.f) adverbe: deasupra, deplin, astazi, deseorl etc.g) prepozitii'. despre, dintre, printre etc.h) conjunclii'. aqadar, degi, precum eIc.i) interjeclii: iacdtd etc.
2. allturare cu cratirnd (liniuld de unire):a ) s u bsta nti v e". re d a cto r-gef , B i stri{a- N asiiud etc.
b) adjective: norcl-arnerican, prapriu-zls etc.
c) adverbe gi locu!iuni adverbiale: astd-vard,i ntr- ad ev d r, c a I e a -v a I e a, t re a c d - m e a rg d etc.
d) interjeclii: hop-aga, tic-tac, tura-vura etc.3. aldturare fdrd cratrmd:
a) substantive: Calea Victoriei, $tefan cel Mare,Valea Prahoveietc.
b) pronume: dcmnia ta, domnia lui, ceea ce etc.
c) numerale'. doudzeci qitrei, de doud ori, cdte treietc.
,E
d) loculiuni adverbiale: de altfel, in curdnd, pe de
rosf etc.
e) prepoziliigi loculiuni prepozilionale: de pe la, de
sub, de iur imPrejur etc.
f) conjunclii gi loculiuni conjunclionale: ca sd,
cu toate cd, de vreme ce etc.
4. abreviere (prescurtare): a.c. - anul curent, efc' -et cetera; CEC/ C.E.C - Casa de Economii 9i
Consemnaliuni.t Prefixoidele sunt elemente de compunere care se
agazdin fala rdddcinii pentru a forma un cuvAnt nou:
aero-, auto-, bio-, fito-, geo-, hidro-, macro-, micro-'
mutti-, orto-, poli-, pseudo-, tele-, zoo- etc' Ele provin
din limba latind sau din greaca veche 9i au ocirculalie internalionald.
t Sufixoidele sunt elemente de compunere care se
aqazd dupd rdddcind pentru a forma cuvinte noi:
-cid, -cra[ie, -fil, -fog, -fug, -log'
c) Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea
este procedeul de formare a unor cuvinte noi prin
trecerea de la o parte de vorbire Ia alta:
- substantive se pot forma din: adverbe (aproapele);
adjective (addncul); verbe la participiu (rdtdcitii);
verbe la supin (mersul); verbe la gerunziu
(suferi nd ul); pron ume (eu I ); interjectii (oful);
'.8
- adjective se pot forma din: verbe la participiu
(culeasa); verbe la gerunziu (fluturdnde); pronume
(acegti); adverbe (aga);
- adverbe se pot forma din: adjective (frumos); verbe
la participiu (ingAnat); substantive (noaptea).
-pronumele: posesiv, demonstrativ, nehotdrdt,
negativ, relativ, interogativ gi de intdrire devin
adjective pronominale cAnd determind un
substantiv. in acest caz se acordd obligatoriu ingen, numdr gi caz cu substantivul 9i au funcliasintacticd de atribut pronominal.
Pronumele personale (inclusiv lui, ei, lor),
pronumele de politele gi pronumele reflexiv nu se
convertesc in adjective pronominale.
ex.: Prietenii lor au plecat. (atribut pronominal)
B. Mijloace externe: imprumuturile. Neologismeler Neo/ogisme/e sunt cuvintele noi imprumutate din
alte limbi sau create in interiorul limbii prin derivare
sau compunere, avdnd obligatoriu un componentneologic: design, s/res, show, miting, marketing etc.
Gategorii semantice
t Sinonimele sunt cuvinte cu formd diferitd gi cu sens
identic sau asemdndtor. in funclie de gradul lor de
echivalenld semanticd ele pot fi:
- partiate - cAnd nu toate sensurile coincid:
poftd = dorinld, mut = tdcut, a elibera = a degaia;
- totate - cAnd toate sensurile coincid:
destin = soaftd, a muri = a deceda, sud = miazdzi
Toate sinonimele unui cuvdnt alcdtuiesc o serie
sinonimicd.t Antonimele sunt cuvinte cu sensuri diametral opuse:
rece * catd, dragosfe I urd, atent * neatent,
depafte * aproape, avantai * dezavantai'
t Omonimele sunt cuvinte cu aceeaqi formd 9i sens
complet diferit. Ele Pot fi:
o omonime lexicale:
- totate (sunt identice in flexiune" lac - lacuri,
bancd - banci);
- par[iale (sunt diferite in flexiune: masd - mese,
mase; tob - toburi, tobi; bob - boabe, bobi, boburi);
c omonime gramaticale- cAnd sunt parli de vorbire
diferite: sare - substantiv/ verb; foc - substantiv/
verb.t Omofonele sunt cuvinte care se pronunt6 lafel'. ea - ia'
t Omografele sunt cuvinte care se scriu la fel: vese/d
- vesgld, dar se Pronunld diferit.
t Paronimele sunt cuvinte cu formd asemdndtoare 9i
cu sens diferit: lacund - lagund; epic - etic; a asculta
- a ausculta; pronume - prenume; complement -compliment.
,,,{.fr:
t Cuvintele polisemantice sunt cuvinte care au doud
sau mai multe sensuri legate intre ele: foc (flacdrd,
arSitd, incendiu, entuziasm, rdzboi, impugcdturd);a da (a oferi, a ddrui, a inmdna, a dona, a sacrifica).
t Pleonasmul este o gregeald de exprimare care
constd in folosirea aldturatd a unor cuvinte sau aunor constructii cu acelagi sens: a urma in
continuare; pubelele de gunoi; autoevaluare proprie.
Arhaisme. Regionalisrne
r Arhaismele lexicale sunt cuvinte care nu se mai
intrebuinleazd astdzi in vorbire.Arhaismele fac parte din masa vocabularului 9i sunt
folosite in literaturd pentru a construi epoci trecute.
ex.'. vornic, postelnic, surle etc.
Unele arhaisme au iesit din uz odatir cu disparitiarealitdtilor denumite.
Arhaismele sunt:
- lexicale - cuvinte vechi logofdt
- fonetice - pronunlii vechi: vecinici
- morfologice - forme gramaticale vechi: erea
- sintactice - construc[ii sintactice vechi: carele
domn
- semantice - sensuri vechi ale unor cuvinte lefter(liber); lefter (fdrd bani).
r Regionalismele lexicale sunt cuvinte folosite nurnai
in anumite zone ale {drii.
II
top related