Vasilica Zegreanu

Memorator delimba rom6ndpentru clasele 5-8

@BookletBucuregti, 2019

Cuprins

Capitolul I. Vocabularul ............. .........3Structura vocabularului .........................................3Mijloace de imbogdlire a vocabularului .................5Categoriisemnatice .........9Arhaisme. Regionalisme ................ ......................11U nitdli frazeologice. Formule (cligee) internalionale . 1 2Tautologia. Argoulgijargonul ...........13

Capitolul II. Fonetica ......15Reguli de despdrlire a cuvintelor in silabe:..........16Accentul ......17

Capitolul IIL Morfologia .......... ........18l. PArli de vorbire flexibile....... ...........19

Substantivul ................. ................19Articolul ............,........23Adjectivul.... .......^.......25Numeralul... ...............28Pronumele.. ...............30Verbu1......... ...............40

ll. Pd(ile de vorbire neflexibile... .......63Adverbul".... ...............63Prepozi{ia ..................65

Conjunctia .................67lnterjectia .................68

Capitolul IV Sintaxa .......71

A. Sintaxa propozi(iei ........................71Pdrtile principale ale propozi!iei ............... .......73

Predicatul .,...........73Subiectul ..............74

Pdrlile secundare ale propoziliei............... ......7 6

Atributul...... ..........76Complementul............... .........,79

B. Sintaxa fra2ei.......... ".....................89Fra2a.......... ...............89Propozitia subordonatd predicativd (PR)......."93Propozi[ia subordonatd subiectivd (SB)..........95

Propozitia subordonatd atributivd (AT)............99

Propozitia completivd directd (CD). . .. . ....102Propozilia completivd indirectd (Cl) .............. 1 04

Subordonatele circumstanliale ..................... 1 06

Propozitia circumstantiald de loc (CL) .....106Propozitia circumstantiald de timp (CT)...1 08

Propozitia circumstantiala de mod (CM)..111

Propozilia circumstantiald decauzd(Cz)...... .................112Propozitia circumstantiald de scopsaufinald(CS)...... ...........114Propozi!ia circumstanliald condilionald(cDT) .................115

Propozitia circumstanlialdconcesivd (CV)..... ..... ..........117Propozi{ia circumstanliald consecutivd(cNS) .................11e

Capitolul V Construc(ii incidente................ .....1 21Capitolul VI. Anacolutul............ ......122Bibliografie .....123

Editurh Bookletwww.booklet.ro

Pentru comenzi:

tel: 021 4t10.3095

email: comenzi@booklet.roweb: www.booklet.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiZEGREANU, VASILICA

Memorator de limba romdnd pentru clasele 5-8 / Vasilica

Zegreanu.Ed.a2-a. - Bucuregti : Booklet, 2019tsBN 978-606 -590-7 12-6

811 .1 35.1 (075.33)

Capitolul I. Vocabularul

Vocabularul (lexicul) cuprinde totalitatea cuvintelordintr-o limbd.

A. Fondul principal lexical (vocabularul fundamentalsau lexicul de bazd) cuprinde cuvintele cele maiuzitate, la un moment dat.

B.Masa vocabularului include restul cuvintelor, carepot fi structurate astfel:

- arhaisme - cuvinte care au dispdrut din limbd:hatman, poterd elc.

- regionalisme - cuvinte folosite intr-o anumitd zonda [drii: lubeni{d, barabuld, coblizan elc.

- cuvinte populare - cuvinte folosite in limbajulfamiliar, nerespectdd normele limbii literare:a se pitula, matale, a gdta etc.

- elemente de jargon - cuvinte folosite cu scopul dea impresiona: bonjour, madame, mersi, ciao etc.

- termeni argotici - cuvinte folosite de anumitegrupuri sociale restrAnse, cu scopul de a forma uncod: nagpa, a da un tun, a guti etc.

,',,,1ililh11,,,,,CORESI

@ Editura Booklet, 2019

Toate drepturile asupra lucrdrii apartin editurii

{1:llrjii: i.i. !ir;t

it;:i!:i+l.i:i:l:1,:ilj::'ri:

':arrir:al:-ii::'i':.

- termeni tehnici gi gtiin[ifici - folosili in anumite

domenii ale gtiintei gi tehnicii: neutron, cip, reactor

etc.Cuvintul este unitatea de bazd a vocabularului;

acesta are o formd gi unul sau mai multe intelesuri.

r SensurtTe cuvintelor:

- sensu/ propriu de bazd: este cel asociat unei imagini

obignuite:izvor - locul de pornire al rdului;

aripd - parte a corPului;

- sensu/ propriu secundar.izvor - material de insPiratie;aripd- partea laterald a unuiobiect;

- sensu/ figurat: este sensul mai pulin obignuit al

obiectelor sau fenomenelor 9i este strAns legat de

context:izvor - genezd; ariPd - cural;

Cuv6ntul poate fi:

- simplu;

- compus (format din doud sau mai multe cuvinte)'

$'ryrt'

:r.!'i-a:r:r'r:r: t.'..: :,: : il. ., _:' ..; ,, ;.- .,ill li1::lii:: l:1 r ,j::li:rrl:1; ;4:'rlj;

ri !1:IE:*jrlllr.

Mijloace de imbogitire a vocabularului

A. Mijloace interne:a) Derivarea este procedeul de formare de noi cuvinte

cu ajutorul prefixelor gi al sufixelor.t Prefixuleste sunetul sau grupul de sunete care se

adaugd in fata radicalului unuicuvdnt debazd pentru

a forma un cuvAnt nou.

Prefixele pot fi:

- vechi: ne-, in-, des-, rds-, de- etc.

- noi: anti-, con-, pre- elc.Cele mai des intdlnite prefixe sunt: re-, in-, ne-, dez-,des-, rdz-, rds-, strd-. La acestea se adaugd celeneologice: anti-, ante-, arhi-, ultra-, inter- elc.E xe m p I e : ref ace, ind o i, neast6 mp dr, d e zlipi, desface,rdzbate, sfrdl u ci, anflfasci st, supera rb itru, u I t rascurld,arhrcunoscut, lnferstatal etc.

t Sufixuleste sunetul sau grupul de sunete care seadaugd dupi radicalulunuicuvAnt debazd pentru acrea cuvinte sau forme gramaticale noi. Sufixele suntde mai multe feluri:

- lexicale, c6nd formeazd cuvinte noi: aur-iu, fric-os,benzin-drie elc.

- gramaticale, se intdlnesc numai la verbe siformeazd modurile gi timpurile verbale;

_i.tL-

Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea:

- agentului (autor al ac(iunii sau meseriag. bdutor,

fierar, gornlsf, luntrag etc.

- lnsugirii: arEintlu, fricos, foiositor, mAncdcios etc'

- colectivitSlii: tufig, tinerime, bridef, porumblqfe etc'

- instrumentului: schinnbdfor, cantar etc.

- noliunilon abstracte: posibrirfate, domnle etc.

- modalitdlii (sufixe adverbiale): barbdteqfe, grdpig etc"

- locului gi originii: fierdrie, sibian etc.

- obiectelor sau insuqirilor mici (sufixe diminutivale):

binisor, fet(a, tdtlc, Porntgor etc'

- obiectelor sau insuqinilor mari (sufixe

au gmentative). copi land ru, mdlur ci, lddoale etc'

Derivarea parasinteticd se realizeazd atdt cu

ajutorul prefixelor, cdt 9i al sufixelor: ne-primi-tor,

ne-gti-inla, in-chip-ui etc. Derivatele in serie se oblin

de la un alt cuvAnt rjerivat: !ara + -an + -cd = tdrancd;+ -utd = lSrdnculd.Familia de cuvinte (lexicala) este alcdtuitd din

totalitatea cuvintelor formate prin derivare de la un

cuvAnt de baztr. drag, drdgul, dragalag, a indragi,

dragdlagenie etc. Aici distingem: cuvdntul de bazd -drag, radicalul drag (elernentr-rl comun tuturor

cuvintelor derivate) 9i cuvintele derivate cu prefixe 9i

sufixe.Cuvintele care conlin sufixe gramaticale (morfologice)

nu sunt considerate ca derivate:

ex.: vorblfd, citind, visam

6

A nu se confunda sufixele (gramaticale/ rnorfologicegi lexicale) cu desinenla sau cu articolul hotdrAt enclitic.

b) Campunerea este mijlocul intern de irnbogdlire a

vocabularulur prin care se farmeazd cuvinte noi,

unind tenmeni diferi{i prin urmdtoarele procedee:

1. suciane (unire, alipire sau contopire)a) substantive dreptunghi, Cdmpulung etc.b) adlective: rdufdcator, cuminte, cumsecade etc.c) pronume: niciunul, altceva, oarecare etc.d) nurnerale. unsprezece, annandoi, dintdi etc.e) verbe: binevoi, teleghida, nemaiauzind etc.f) adverbe: deasupra, deplin, astazi, deseorl etc.g) prepozitii'. despre, dintre, printre etc.h) conjunclii'. aqadar, degi, precum eIc.i) interjeclii: iacdtd etc.

2. allturare cu cratirnd (liniuld de unire):a ) s u bsta nti v e". re d a cto r-gef , B i stri{a- N asiiud etc.

b) adjective: norcl-arnerican, prapriu-zls etc.

c) adverbe gi locu!iuni adverbiale: astd-vard,i ntr- ad ev d r, c a I e a -v a I e a, t re a c d - m e a rg d etc.

d) interjeclii: hop-aga, tic-tac, tura-vura etc.3. aldturare fdrd cratrmd:

a) substantive: Calea Victoriei, $tefan cel Mare,Valea Prahoveietc.

b) pronume: dcmnia ta, domnia lui, ceea ce etc.

c) numerale'. doudzeci qitrei, de doud ori, cdte treietc.

,E

d) loculiuni adverbiale: de altfel, in curdnd, pe de

rosf etc.

e) prepoziliigi loculiuni prepozilionale: de pe la, de

sub, de iur imPrejur etc.

f) conjunclii gi loculiuni conjunclionale: ca sd,

cu toate cd, de vreme ce etc.

4. abreviere (prescurtare): a.c. - anul curent, efc' -et cetera; CEC/ C.E.C - Casa de Economii 9i

Consemnaliuni.t Prefixoidele sunt elemente de compunere care se

agazdin fala rdddcinii pentru a forma un cuvAnt nou:

aero-, auto-, bio-, fito-, geo-, hidro-, macro-, micro-'

mutti-, orto-, poli-, pseudo-, tele-, zoo- etc' Ele provin

din limba latind sau din greaca veche 9i au ocirculalie internalionald.

t Sufixoidele sunt elemente de compunere care se

aqazd dupd rdddcind pentru a forma cuvinte noi:

-cid, -cra[ie, -fil, -fog, -fug, -log'

c) Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea

este procedeul de formare a unor cuvinte noi prin

trecerea de la o parte de vorbire Ia alta:

- substantive se pot forma din: adverbe (aproapele);

adjective (addncul); verbe la participiu (rdtdcitii);

verbe la supin (mersul); verbe la gerunziu

(suferi nd ul); pron ume (eu I ); interjectii (oful);

'.8

- adjective se pot forma din: verbe la participiu

(culeasa); verbe la gerunziu (fluturdnde); pronume

(acegti); adverbe (aga);

- adverbe se pot forma din: adjective (frumos); verbe

la participiu (ingAnat); substantive (noaptea).

-pronumele: posesiv, demonstrativ, nehotdrdt,

negativ, relativ, interogativ gi de intdrire devin

adjective pronominale cAnd determind un

substantiv. in acest caz se acordd obligatoriu ingen, numdr gi caz cu substantivul 9i au funcliasintacticd de atribut pronominal.

Pronumele personale (inclusiv lui, ei, lor),

pronumele de politele gi pronumele reflexiv nu se

convertesc in adjective pronominale.

ex.: Prietenii lor au plecat. (atribut pronominal)

B. Mijloace externe: imprumuturile. Neologismeler Neo/ogisme/e sunt cuvintele noi imprumutate din

alte limbi sau create in interiorul limbii prin derivare

sau compunere, avdnd obligatoriu un componentneologic: design, s/res, show, miting, marketing etc.

Gategorii semantice

t Sinonimele sunt cuvinte cu formd diferitd gi cu sens

identic sau asemdndtor. in funclie de gradul lor de

echivalenld semanticd ele pot fi:

- partiate - cAnd nu toate sensurile coincid:

poftd = dorinld, mut = tdcut, a elibera = a degaia;

- totate - cAnd toate sensurile coincid:

destin = soaftd, a muri = a deceda, sud = miazdzi

Toate sinonimele unui cuvdnt alcdtuiesc o serie

sinonimicd.t Antonimele sunt cuvinte cu sensuri diametral opuse:

rece * catd, dragosfe I urd, atent * neatent,

depafte * aproape, avantai * dezavantai'

t Omonimele sunt cuvinte cu aceeaqi formd 9i sens

complet diferit. Ele Pot fi:

o omonime lexicale:

- totate (sunt identice in flexiune" lac - lacuri,

bancd - banci);

- par[iale (sunt diferite in flexiune: masd - mese,

mase; tob - toburi, tobi; bob - boabe, bobi, boburi);

c omonime gramaticale- cAnd sunt parli de vorbire

diferite: sare - substantiv/ verb; foc - substantiv/

verb.t Omofonele sunt cuvinte care se pronunt6 lafel'. ea - ia'

t Omografele sunt cuvinte care se scriu la fel: vese/d

- vesgld, dar se Pronunld diferit.

t Paronimele sunt cuvinte cu formd asemdndtoare 9i

cu sens diferit: lacund - lagund; epic - etic; a asculta

- a ausculta; pronume - prenume; complement -compliment.

,,,{.fr:

t Cuvintele polisemantice sunt cuvinte care au doud

sau mai multe sensuri legate intre ele: foc (flacdrd,

arSitd, incendiu, entuziasm, rdzboi, impugcdturd);a da (a oferi, a ddrui, a inmdna, a dona, a sacrifica).

t Pleonasmul este o gregeald de exprimare care

constd in folosirea aldturatd a unor cuvinte sau aunor constructii cu acelagi sens: a urma in

continuare; pubelele de gunoi; autoevaluare proprie.

Arhaisme. Regionalisrne

r Arhaismele lexicale sunt cuvinte care nu se mai

intrebuinleazd astdzi in vorbire.Arhaismele fac parte din masa vocabularului 9i sunt

folosite in literaturd pentru a construi epoci trecute.

ex.'. vornic, postelnic, surle etc.

Unele arhaisme au iesit din uz odatir cu disparitiarealitdtilor denumite.

Arhaismele sunt:

- lexicale - cuvinte vechi logofdt

- fonetice - pronunlii vechi: vecinici

- morfologice - forme gramaticale vechi: erea

- sintactice - construc[ii sintactice vechi: carele

domn

- semantice - sensuri vechi ale unor cuvinte lefter(liber); lefter (fdrd bani).

r Regionalismele lexicale sunt cuvinte folosite nurnai

in anumite zone ale {drii.

II