materiale dentare -curs 4-5

1

MATERIALE DENTARE

MATERIALE PENTRU REALIZAREA MACHETELOR

MATERIALE PENTRU REALIZAREA MACHETELOR

CURS NR.4

CURS NR.5

2

Macheta-noţiuni generale

Metode de obţinere ale machetelor protezelor dentare

Clasificarea materialelor utilizate în realizarea machetelor protezelor dentare

Condiţiile impuse materialelor utilizate în realizarea machetei

Tipuri de ceruri dentare1. Ceară pentru macheta protezelor parţiale şi totale2. Ceară pentru macheta coroanelor şi corpurilor

de punte

4. Ceară pentru macheta protezelor parţiale scheletizate

5. Alte ceruri dentare

3. Ceară de inlay

Răşini polimerice

Compoziţia cerurilor dentareProprietăţile cerurilor dentare

STRUCTURAREA CURSULUI

3

reproducere la scară naturală, cu materiale specifice, a volumului şi formei viitoarei proteze dentare.

MACHETA

4

METODE DE OBMETODE DE OBŢŢINERE INERE A MACHETEI A MACHETEI PROTEZEI DENTAREPROTEZEI DENTARE

Indirectă Indirectă – macheta este modelată pe model, de către tehnicianul dentar.

DirectăDirectă – macheta este modelată în cavitatea orală

5

1. Ceruri dentare2. Răşinile polimerice:• răşini acrilice simple• răşini compozite

fotopolimerizabile • masele plastice prefabricate.3. Materiale auxiliare: nylon, fire de

păr, tije metalice/material plastic.

MATERIALELE UTILIZATE ÎNMATERIALELE UTILIZATE ÎN REALIZAREAREALIZAREA MACHETELOR: MACHETELOR:

6

CONDIŢII IMPUSECONDIŢII IMPUSE

1. Să fie uşor modelabile la temperatura camerei sau a cavităţii orale, fără a se deforma după finalizarea machetării

2. Să fie sau să devină plastice după o încălzire parţială3. Să se adapteze cu uşurinţă şi corect la suprafeţele machetate

permiţând corecturi în zona cervicală4. Să nu fie casante5. Să se plastifieze şi să se solidifice într-un interval de timp

necesar modelării, fără pierderea proprietăţilor6. Să prezinte o contracţie termică cât mai mică posibil7. Să ardă fără reziduuri (maximum de reziduu acceptat este de

0,1%) atunci când sunt utilizate ca materiale de machetă pentru componente metalice

8. Să se îndepărteze cu uşurinţă fără a impregna tiparul atunci când se machetează lucrări protetice din polimeri

9. Să nu fie toxice pentru ţesuturile cavităţii orale10.Să prezinte o stabilitate chimică şi volumetrică atât la

temperatura camerei cât şi la temperatura cavităţii orale11.Să fie colorate dar să nu coloreze sau să intre în combinaţie cu

materialele utilizate pentru modele şi tipare schimbându-le astfel proprietăţile lor fizico-chimice.

1. Să fie uşor modelabile la temperatura camerei sau a cavităţii orale, fără a se deforma după finalizarea machetării

2. Să fie sau să devină plastice după o încălzire parţială3. Să se adapteze cu uşurinţă şi corect la suprafeţele machetate

permiţând corecturi în zona cervicală4. Să nu fie casante5. Să se plastifieze şi să se solidifice într-un interval de timp

necesar modelării, fără pierderea proprietăţilor6. Să prezinte o contracţie termică cât mai mică posibil7. Să ardă fără reziduuri (maximum de reziduu acceptat este de

0,1%) atunci când sunt utilizate ca materiale de machetă pentru componente metalice

8. Să se îndepărteze cu uşurinţă fără a impregna tiparul atunci când se machetează lucrări protetice din polimeri

9. Să nu fie toxice pentru ţesuturile cavităţii orale10.Să prezinte o stabilitate chimică şi volumetrică atât la

temperatura camerei cât şi la temperatura cavităţii orale11.Să fie colorate dar să nu coloreze sau să intre în combinaţie cu

materialele utilizate pentru modele şi tipare schimbându-le astfel proprietăţile lor fizico-chimice.

7

CERURILCERURILE E DENTAREDENTARE

CERURILE DENTARE = amestec complex de ceruri naturale şi sintetice, gume, grăsimi, răşini obţinut prin topire-răcire.

8

După domeniul de utilizare:După domeniul de utilizare:1. Ceară de modelaj2. Ceară pentru înregistrarea relaţiei intermaxilare3. Ceară pentru machete (turnare):

• Ceară pentru inlay : moale, medie (iarnă), dură (vară)

• Ceară pentru coroane şi punţi• Ceară pentru schelete• Ceară pentru tehnica metalo-ceramică• Alte ceruri: ceară pentru lipit, ceară pentru

cofrare, ceară pentru amprenta corectivă.

CLASIFICAREA CERURILOR – criterii:

Cerurile dentare sunt utilizate preponderent în modelarea machetelor şi restrâns pentru proceduri clinice: macheta-amprentă directă.

9

CLASIFICAREA CERURILOR – criterii:

În funcţie de temperatura În funcţie de temperatura mediului în care se mediului în care se utilizează:utilizează:1.Ceară de iarnă2.Ceară de vară.

10

După consistenţă:După consistenţă:1.Ceară moale2.Ceară de consistenţă medie

(iarna)3.Ceară dură (vara).

CLASIFICAREA CERURILOR – criterii:

11

Cerurile dentare sunt amestecuri de ceruri naturale (parafină, ceară de albine, ceară Carnauba, ceară de balenă, ceresină), ceară sintetică, răşini naturale, uleiuri, grăsimi, gume şi coloranţi.

COMPOZIŢIECOMPOZIŢIE

12

CERURILE NATURALECERURILE NATURALE

de origine

minerală

vegetală

animală

13

Obţinere: din fracţiunile de distilare ale ţiţeiului.

CERURILE NATURALE (minerale):

Parafina

D.p.d.v. chimic, parafina este un amestec de hidrocarburi saturate.

Intervalul de topire: 40-71°C.

Se adaugă pentru a mări duritatea şi intervalul de topire.Se adaugă pentru a mări duritatea şi intervalul de topire.

14

Este o ceară minerală rigidă, casantă, de culoare galbenă sau galben brună, cu structură microcristalină; are intervalul de topire de 65°C. Purificată şi decolorată poartă numele de ceresină.

CERURILE NATURALE (minerale):

este forma sintetizată de ozocherită. Are un interval de topire cuprins între 70-80°C. Se adaugă pentru a ridica intervalul de topire al amestecului final.

Ozocherita

Ceresina

15

CERURILE NATURALE (minerale):

sunt ceruri cu intervalul de topire ridicat (60-91°C)

Obţinere: din fracţiunile de distilare ale ţiţeiului brut

cristalizează în multe foiţe grad crescut de

flexibilitateAu afinitate mare faţă de uleiuri, (determină modificarea fluidităţii şi aderenţei).

Ceruri microcristaline

Contracţia volumetrică a acestora în timpul solidificării este mai mică decât la cerurile parafinice.

Ceara barnsdah

l

Interval de topire (70-740C)

adăugate amestecului măresc intervalul de topire, fluiditatea şi aderenţa parafinei.

16

CERURILE NATURALE vegetale:

Ceara Carnauba Ceara Candelilla Ceara de Japonia şi untul de

cacao

- aparţin ceridelor

- sunt solide la temperatura obişnuită, dar se înmoaie la căldură, când îşi pierd rigiditatea.

- sunt insolubile în apă- Sunt solubile în alcool cald şi solvenţi organici (cloroform, tetraclorură şi sulfură de carbon)

Din această categorie:

Cerurile vegetale

17

produs de secreţie al frunzelor de palmieri; culoare gri-verzuie; este dură şi casantă; intervalul de topire: 84-91°C; influenţează duritatea şi intervalul de topire al amestecului (cresc duritatea şi temperatura de topire a produselor în care se introduc – produsele devin mai casante.produs vegetal secretat de tulpina unor plante decorative; interval de topire: 68-75°C; influenţează duritatea şi intervalul de topire al amestecului (ridică intervalul de topire al amestecului şi îl face mai dur şi mai casant).

Ceara de Japonia şi untul de cacao Ceara de Japonia este tare, maleabilă,

adezivă, are interval de topire restrâns (500C); se poate amesteca cu parafina pentru îmbunătăţirea proprietăţilor legate de aderenţă şi emulsionareUntul de cacao- utilizat în: clinică pentru protecţia

ţesuturilor moi laborator, pentru protecţia produselor pe bază de silicat, contra umezelii

Ceara Carnauba

Ceara Candelilla

– sunt grăsimi

18

CERURILE NATURALE (animale):

Ceara de Ceara de insecteinsecte este principalul

constituient al cerurilor dentare.Intervalul de topire: 63-70°C.

Ceara de Ceara de albinealbineCeara de Ceara de albinealbine

Ceara Ceara ShellacShellacCeara Ceara ShellacShellaceste produsul de secreţie al unor insecte (Laccifer Lacca) d.p.d.v. chimic: ester cerateste dură, de culoare roşie-maronieIntervalul de topire: 36-45°C.

Se adaugă pentru a mări plasticitatea amestecului.

Se adaugă în compoziţia cerurilor pentru ridicarea intervalului de topire.

19

ceară albă, inodoră, moaleIntervalul de topire: 40-50°CÎn amestec, are rolul de a mări plasticitatea şi de a scădea punctul de topire.

CERURILE NATURALE (animale):

culoare galben-maronieIntervalul de topire: 36-45°C.Se adaugă în compoziţia cerurilor moi de modelaj, conferindu-le plasticitate şi interval de topire coborât.

Ceara de Ceara de balenăbalenă

Lanolina (ceară de Lanolina (ceară de lână)lână)

20

CERURILE SINTETICE

cele mai utilizate sunt:

are un interval de topire mai mic (37-63°C). Are compatibilitate limitată cu alte ceruri, dar se plastifiază uşor; concomitent prin combinare permite formarea unor pelicule fine de ceară.

are un interval de topire ridicat (100-115°C) şi proprietăţi asemănătoare parafinei.

Ceara Ceara polietenică polietenică

Ceara Ceara polioxietenică polioxietenică

21

RĂŞINILE NATURALE

cele mai uzuale în obţinerea cerurilor dentare sunt:

Acestea se adaugă pentru pentru creşterea durităţii creşterea durităţii amestecului şi aderenţei.amestecului şi aderenţei.

colofoniul

copalul

sacâzul

sandaracul.

22

GUMELE

sunt substanţe adezive, exudate amorfe, care se întăresc în prezenţa aerului.

Guma arabicăGuma arabică şi şi guma guma tragacanttragacantsunt gume naturale ce intră în

compoziţia:cerurilor dentare

pulberilor şi pastelor adezive pentru menţinerea protezelor mobile.

23

GRĂSIMILE

D.p.d.v. chimic

Seul de vită este cel mai utilizat în compoziţia cerurilor dentare. Are punct de topire coborât (43°C), stare solidă, lucioasă, unsuroasă. Conferă amestecului (cerii) capacitatea de a fi lustruită.

sunt substanţe inodore, incolore, insipide

gliceridele acidului stearic/tristearic (din osânză)

sunt combinaţii ale acizilor graşi cu glicolul, numite şi gliceride:

gliceridele acidului oleic, palmitic şi butiric (din unt)tristearat gliceril (din grăsimea de vită)

24

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE CERURILOR DENTARE

sunt strâns legate de proprietăţile componentelor ce intră în compoziţia lor.

25

PROPRIETĂŢI FIZICE

Cele mai importante proprietăţi fizice ale cerurilor se referă la comportamentul lor în momentul încălzirii şi solidificării.

este esenţială abordarea intervalului de topireintervalului de topire şi de de dilatare (expansiune) dilatare (expansiune) termicătermică

26

Temperatura de topire a cerurilor dentare este apropiată de temperatura de topire a componentelor sale.

Cerurile se dilată în momentul creşterii temperaturii şi se contractă în momentul răcirii.

Această proprietate fundamentală se poate modifica uşor în funcţie de compoziţia cerii respective. Orice modificare a compoziţiei conduce şi la modificarea coeficientului de dilatare termică a amestecului (fiecare componentă a cerurilor dentare are un coeficient propriu de expansiune termică).

Cunoaşterea dilatării termice a cerurilor dentare este esenţială pentru înţelegerea variaţiei dimensionale produsă în momentul realizării machetelor în laborator sau în momentul încălzirii datorită reacţiei exoterme de priză din timpul ambalării machetei.

Intervalul de topire

În realitate, nu se poate vorbi de o temperatură de topire (punct de topire) ci de un interval al punctelor de topire (interval de topire).

În timpul răcirii cerurilor dentare nu apare o curbă de răcire uniformă, deoarece nu există un punct de topire precis.

Curbele diferite de răcire indică faptul că cerurile dentare sunt amestecuri de compuşi cu intervale de topire diferite.Dilatarea termică

27

PROPRIETĂŢI MECANICE

Fluajul (curgerea)

Stresul intern (rezidual)Deformarea

Ductilitatea

Modulul de elasticitate Comportamentul plasto-elastic

28

Fluajul (curgerea)

= capacitatea de curgere a materialului.

Este direct dependent de:

temperatura cerii de tipul de ceară

de forţa de deformare

de momentul aplicării forţei.

29

Datorită conductivităţii termice scăzute care determină imposibilitatea încălzirii uniforme a cerii va apare un stres considerabil în interiorul materialului.

Ceara prezintă o conductibilitate termică scăzută, ce determină o încălzire neuniformă, fapt care conduce la apariţia contracţiilor şi deformărilor în interiorul materialului.Deformarea maximă apare când eliberarea stresului rezidual se asociază cu acumularea celei mai mari temperaturi în cel mai lung interval de timp.Pentru evitarea deformării cerii, se indică ambalarea imediată a machetei după edificarea acesteia.

Stresul intern Stresul intern (rezidual)(rezidual)

când ceara este modelată la o temperatură neadecvatăcând ceara este încălzită ulterior edificării machetei. Manipularea cerii trebuie astfel realizată

încât să minimalizeze dezvoltarea stresului rezidual

Stresul se poate produce în 2 condiţii:

DeformareDeformareaa

30

este proprietatea unui material de a suporta o deformare plastică la tracţiune, fără să se rupă.

DuctilitateDuctilitateaa

Ductilitatea cerurilor creşte în raport cu creşterea temperaturii, fiind influenţată şi de distribuţia intervalelor de topire a componentelor cerurilor.

Cerurile cu intervale de topire largi au ductilitate crescută.Cerurile cu intervale de topire mici au ductilitate scăzută.

31

depinde de temperatura de plastifiere şi este caracteristic fiecărui tip de ceară.

Cerurile încălzite prezintă o bună elasticitate iar în momentul prelucrării suferă o deformare uşoară fără a se rupe.

Modulul de elasticitateModulul de elasticitateModulul de elasticitateModulul de elasticitate

Deformarea neuniformă a machetelor poate fi minimalizată prin utilizarea unor ceruri cu un modul de elasticitate diferit pentru realizarea anumitor porţiuni ale machetei. Ex: macheta coroanei de înveliş metalice:

ceară inlay albastră pentru feţele laterale şi ceară verde de turnare (mai moale) pentru suprafaţa ocluzală.

Comportamentul plasto-elasticComportamentul plasto-elastic

Pentru evitarea deformărilor chiar invizibile din momentul îndepărtării machetei de pe model trebuie ca manopera să fie executată cu o atenţie deosebită, altfel cerurile vor reacţiona la deformări mici prin tendinţa de revenire elastică.

32

PROPRIETĂŢI BIOLOGICE

Cerurile sunt inodore, insipide.În cavitatea orală, cerurile vor fi introduse însă numai la un anumit interval de temperatură care va trebui respectat cu stricteţe.

Nu se va aplica ceară în imediata vecinătate a pulpei

Nu se vor asocia presiuni asupra cerii lichide aplicate în cavitatea preparată

33

CERURILE PENTRU MODELARECERURILE PENTRU MODELARE

1. CEARĂ PENTRU MACHETA PROTEZELOR PARŢIALE ŞI TOTALE

FORMĂ DE PREZENTARE sub formă de plăci rectangulare calibrate, de culoare roz având dimensiunea de 18 cm/ 8 cm, cu grosime de 1,2 mm; 1,5 mm; 1,7 mm. Se livrează în 2 consistenţe:• Moale (pentru sezonul rece)• Tare (pentru sezonul cald)Poate fi comercializată şi sub formă de plăci trapezoidale pentru maxilarul superior şi sub formă de potcoavă pentru cel inferior.

34

COMPOZIŢIA CERII DE CONSISTENŢĂ TARE (PENTRU VARĂ):Ceară de albine ..........................50 părţiCeară de carnauba.......................25 părţiTerebentină.. ...............................15 părţiOleum de susan.............................5 părţiCinabru (colorant).........................5 părţi.

COMPOZIŢIA CHIMICĂ

COMPOZIŢIA CERII DE CONSISTENŢĂ MOALE (PENTRU IARNĂ):Ceară de albine..............................75 părţiTerebentină....................................15 părţiOleum de susan................................5 părţiCinabru.............................................5 părţi.

35

1.Confecţionarea machetei bazei protezelor acrilice parţiale şi totale (indicaţie de elecţie);

2.Confecţionarea bordurilor de ocluzie;

3.Îndiguirea şi cofrarea amprentelor funcţionale.

INDICAŢIIINDICAŢII

36

2. CEARĂ PENTRU MACHETA COROANELOR ŞI CORPURILOR DE PUNTE

Aceste ceruri au în compoziţie: ceară de

albine

ceară Carnauba

parafină ceresină

răşinicoloranţi.

37

Plăci rectangulare (17,5/8 cm), grosimi: 0,25 mm, 0,30 mm, 0,40 mm;• Plăci calibrate de culoare verde de 0,3-0,6 mm;• Prefabricate – suprafeţe ocluzale, cape – indicate în realizarea machetei componentei metalice pentru restaurările fixe metalo-ceramice;• Tije de ceară verde – indicate pentru realizarea machetei canalelor de turnare.

FORMĂ DE FORMĂ DE PREZENTAREPREZENTARE

38

Condiţiile de Condiţiile de lucrulucru

1. Să nu se modifice dimensional în condiţiile de mediu;

2. Să nu se deformeze la compresiune;3. Să ardă fără reziduuri, pentru a fi

eliminate complet din tipar;4. Să prezinte un grad de aderenţă, pentru

a se menţine pe model;5. Să fie uşor adaptabile după plastifiere.

39

3. CEARA DE INLAY3. CEARA DE INLAY

Se livrează în 2 consistenţe:• Ceară tip I – utilizată în machetarea directă;• Ceara tip II – utilizată în machetarea indirectă.

are o compoziţie asemănătoare cerurilor pentru macheta coroanelor şi punţilor

Se comercializează sub formă de:

batoane în culori diferite (albastru închis)sub formă de conuri, sfere.

40

4. CEARĂ PENTRU MACHETA PROTEZELOR PARŢIALE SCHELETATE

sunt ceruri cu compoziţie complexă.

Conţin:

Se livrează în culori diferite: roz, verde, albastru.

ceară de albine- 10parti

Ceresină- 20 parti

ceară Carnauba – 30 parti

Parafină – 30 parti

răşini coloranţi.

41

Profile de forme diferite, specifice elementelor componente ale protezelor parţiale scheletate: braţe de croşete, croşete circulare, conectori principali (bare, plăcuţe), şei cu sisteme de retenţie (orificii).

FORMĂ DE PREZENTARE

42

Cerurile pentru macheta protezelor parţiale scheletate:

sunt compatibile cu profilele prefabricate din mase plastice

au o bună aderenţă de acestea şi de model

prezintă o duritate inferioară maselor plastice.

43

5. ALTE CERURI DENTARE

se utilizează pentru cofrarea amprentelor finale (funcţionale) ale câmpului protetic edentat total

CEARA DE COFRARE

se livrează sub formă de plăcuţe, de culoare roşu-închis

este nedeformabilă la 35°C.

44

CEARA PENTRU BORDURILE DE OCLUZIE

se livrează sub forma bordurilor de ocluzie, cu dimensiunile corespunzătoare zonelor frontală şi laterală

această ceară are o compoziţie specială: ceară de albine, ceresină, parafină, particule metalice de cupru, aluminiu pentru a fi rezistentă la compresiune-deformare, menţinându-şi forma după răcire.

5. ALTE CERURI DENTARE

45

se livrează în seturi de 4 culori, fiecare culoare fiind destinată pentru modelarea unui singur element anatomic coronar:

5. ALTE CERURI DENTARE

CEARA DE ADIŢIE

cuspid

pante cuspidiene

şanţuri

creste marginale.

46

În vederea realizării fazei de machetă a lucrărilor proteticeÎn vederea realizării fazei de machetă a lucrărilor protetice fixe şi mobilizabile se utilizează numeroase procedee de se utilizează numeroase procedee de modelajmodelaj. Procedeele uzuale de modelaj în ceară:

A. Pentru protezele fixe:1. Reducerea succesivă a unui bloc de ceară până la obţinerea

dimensiunilor corespunzătoare ale machetei;2. Picurarea progresivă a cerii şi reducerea prin răzuire a

excesului;3. Răcirea gradată a cerii prin scufundarea bontului mobil în

baia de ceară;4. Modelajul aditiv – procedeu gnatologic constând în adiţia de

ceară în cantităţi mici, progresiv, în cadrul unui sistem programat de lucru; necesită instrumentar specific de modelaj introdus de Thomas, cuprinzând 2 tipuri de instrumente: de adiţie şi substractive;

5. Utilizarea machetelor prefabricate;6. Adaptarea foliei calibrate de ceară.

INDICAŢII PRACTICE:

47

B. Pentru protezele mobile şi mobilizabile:Obţinerea protezele mobile şi mobilizabile presupune

parcurgerea unor etape în care se utilizează anumite parcurgerea unor etape în care se utilizează anumite tehnici de lucru şi anumite tipuri de cearătehnici de lucru şi anumite tipuri de ceară:

1. confecţionarea scheletului metalic al protezei scheletate vizează asamblarea unor profile de ceară pentru croşete, retenţii, conectori, elemente de ceară prefabricate,direct pe modelul duplicat;

2. stabilirea dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia parţială şi totală presupune utilizarea cerii pentru bordura de ocluzie, de consistenţă moale;

3. modelarea bazei protezelor acrilice parţiale şi totale vizează folosirea cerii de modelaj, cu o bună plasticitate în vederea adaptării şi prelucrării la temperatura mediului ambiant;

4. fixarea dinţilor artificiali uzează de ceara de cofrare, ce prezintă fluaj ridicat la temperatura mediului ambiant.

INDICAŢII PRACTICE:

48

MANIPULAREA ŞI PRELUCRAREA CERII

În manipularea cerii este importantă atât etapa de preparare în vederea obţinerii unei compoziţii optime scopului propus, cât şi cea de prelucrare corectă în momentul machetării.

49

PREPARAREA CERII

Prin amestecarea diverselor categorii de ceruri se obţin ceruri cu caracteristici diferite, în funcţie de necesităţile tehnicianului.

Materiile prime sunt livrate sub formă de: pulbere, tablete, plăci, blocuri, granule care se topesc separat şi apoi se amestecă.

50

INDICAŢII DE PRELUCRARE

RECOMANDĂRI GENERALERECOMANDĂRI GENERALE

Regula de bază: toate cerurile utilizate pentru machetarea unei lucrări protetice trebuie să provină de la acelaşi fabricant.

Flacăra becului Bunsen este suficientă pentru încălzirea unui instrument de modelat. În cazul utilizării spatulelor electrice, reglarea încălzirii lor trebuie să se realizeze astfel încât să nu determine descompunerea cerii de la vârful instrumentului.

51

Înnegrirea instrumentului de modelaj presupune o supraîncălzire a cerii (consecinţe negative asupra comportamentului la modelare precum şi prin apariţia unei contracţii mari a cerii).

Modelarea prin tehnica adiţiei permite o limitare a contracţiei totale a machetei precum şi un control riguros al formei finale a machetei. Pentru corecturi de formă se vor folosi instrumente ascuţite iar, în final, suprafaţa machetei va fi netezită cu o pensulă de ceară.Cerururile moderne - se caracterizează printr-un interval de topire scăzut pentru a micşora contracţia de solidificare şi pentru a face posibilă prelucrarea uşoară.

RECOMANDĂRI GENERALERECOMANDĂRI GENERALE

52

RECOMANDĂRI SPECIALERECOMANDĂRI SPECIALE

Sunt diferite în funcţie de tehnica de lucru utilizată:

Tehnica de aplicare a cerii în stare Tehnica de aplicare a cerii în stare topitătopităCeara să nu se supraîncălzească la

topireCeara trebuie să fie aplicată dintr-o mişcare pe toată suprafaţa

Să fie uşor de turnat în stare lichidă şi să nu fie casantă după solidificare

Topirea şi solidificarea trebuie să se realizeze într-o asemenea manieră încât ceara să nu îşi modifice proprietăţile

53

Tehnica de aplicare în stare plastică

Ceara necesită o preîncălzireCeara să prezinte o plastifiere omogenăModelarea trebuie să se realizeze rapid (astfel se va evita o răcire precoce care va modifica comportamentul la modelaj

La prelucrare se vor utiliza instrumente ascuţite

RECOMANDĂRI SPECIALERECOMANDĂRI SPECIALE

54

RĂŞINILE POLIMERICE

Proprietăţile deficitare ale cerurilor (deformabilitate, contracţie, timp de lucru mai lung) au condus la elaborarea unor profile din răşini utilizate în etapa de realizare a machetei.

55

1. macheta directă/indirectă pentru:• reconstituiri corono-radiculare• coroane parţiale• inlay-uri;2. macheta bazei protezei parţiale

scheletate;3. machete prefabricate:

• corpuri de punte• coroane provizorii• cape – pentru protecţia bonturilor;

4. tije pentru canalele de turnare;5. machetele componentelor metalice

pentru coroanele şi punţile metalo-ceramice.

INDICAŢII

56

MASELE PLASTICE PREFABRICATE (termoplastice, vinilice) sunt indicate în machetarea protezelor parţiale scheletate pentru:

• baza protezelor parţiale scheletate; • croşetele turnate; • conectorii principali; • sistemele speciale: culise, telescoape, bare Dolder;• sisteme retentive; • tije pentru turnare.

57

AVANTAJELE AVANTAJELE UTILIZĂRII:UTILIZĂRII:

Stabilitate dimensională după plastifiere/expunere la temperaturile ridicate din timpul verii

Sunt compatibile cu profilele din ceară în zona de joncţiune

Ard fără reziduuri, fiind eliminate complet din tipar

58

– reprezintă materialele ideale de realizare a reprezintă materialele ideale de realizare a macheteimachetei datorită următoarelor proprietăţi:

1. contracţia de polimerizare are valorile cele mai mici (comparativ cu răşinile acrilice simple, vinilice sau pe bază de stiren);

2. sunt eliminate din tipar fără reziduuri sau fisurări ale tiparului (circa 700°C);

3. asigură exactitate în modelaj, superioară cerurilor;4. macheta poate fi prelucrată şi adaptată după

fotopolimerizare. Se vizualizează relaţia de contact cu bontul şi zonele de contact proximale;

5. timpul de lucru este suficient de lung faţă de cel al răşinilor acrilice simple; fotopolimerizarea machetei-în 90 de secunde;

6. răşina (PALAVIT GLC- Kultzer) se livrează în 2 consistenţe (fluidă-pentru lucrări de maximă precizie; păstoasă-permite un modelaj relativ uşor al morfologiei coronare) - se utilizează pentru macheta pieselor protetice care urmează să fie turnate.

– reprezintă materialele ideale de realizare a reprezintă materialele ideale de realizare a macheteimachetei datorită următoarelor proprietăţi:

1. contracţia de polimerizare are valorile cele mai mici (comparativ cu răşinile acrilice simple, vinilice sau pe bază de stiren);

2. sunt eliminate din tipar fără reziduuri sau fisurări ale tiparului (circa 700°C);

3. asigură exactitate în modelaj, superioară cerurilor;4. macheta poate fi prelucrată şi adaptată după

fotopolimerizare. Se vizualizează relaţia de contact cu bontul şi zonele de contact proximale;

5. timpul de lucru este suficient de lung faţă de cel al răşinilor acrilice simple; fotopolimerizarea machetei-în 90 de secunde;

6. răşina (PALAVIT GLC- Kultzer) se livrează în 2 consistenţe (fluidă-pentru lucrări de maximă precizie; păstoasă-permite un modelaj relativ uşor al morfologiei coronare) - se utilizează pentru macheta pieselor protetice care urmează să fie turnate.

RĂŞINILE POLIMERICE FOTOPOLIMERIZABILE