libertatea de exprimare versus dreptul la reputatie ... de exprimare versus dreptul la...hamangiu,...
Post on 11-Feb-2020
28 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Stela Stoicescu
Copyright@2019 Editura Hamangiu SRL
Editurd de prestigiu recunoscutin domeniul gtiinlelor sociale CNATDCU
Toate drepturile rezervate Editurii Hamangiu
Nicio parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd
fdrd acordul scris al Editurii Hamangiu
Editura Hamangiu:Str. Mitropolit Filaret nr. 39-394, Sector 4, Bucuregti, O.P' 5, C'P. 91
Tel./Fax: 021.336.04.43; 031.805.80'2 1;
Vd nzd ri : 02L336.0t.25 ; 031.425'42.24E-mail : redactia@hamangiu.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romdniei
Stoicescu, Stelalibertatea de exprimare versus dreptul la reputalie : aplicarea
standardului CEDO in jurisprudenla nafionalS / Stela Stoicescu. -
Bucuregti : Editura Hamangiu, 2019
Conline bibliografiersB N 978-606 -27 -1343-0
34
Libertatea de exprimare
versus dreptul la reputalie
Aplicarea standardului CEDO
in jurisprudenfa nalionald
I tedrtuna,i,tt@r 201q
vilt Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie
nr.
s,n.
o.G.
op. cit.
P.R.
p.
pct.
R.R.D.M.
R.R.D.P.
R.R.D.O.
s.a.
sent. civ.
trad.
urm.
Vol.
numdrul
sublinierea noastrd
ordonanla de Guvern
opus citatum
revista,,Pandectele romAne"
pagina
punctul
Revista romAnd de drePtul muncii
Revista romAnd de drePt Privat
Revista romAnd de drepturile omului
9i allii
sentinla civile
traducere
urmdtoarele
Volumul
Cuprins
lntroducere
Capitolul l. Libertatea de exprimaregidreptul la reputafie. Sediul materiei.Naturd gi domeniu de aplicare
1. Acte normative interne1.1. Constitulia1.2. Codul civil1 .3. Legea nr. 504/2002 (,,Legea audiovizualului")-1 .4. Decizia nr. 2201201 1 a Consiliului Nalional al
Audiovizualului privind Codul de reglementare aconlinutului audiovizual
1.5. Codul deontologic al ziaristului
2. Reglementdri internalionale2.1. Libertatea de exprimare
2,1.1. Natura libertdlii de exprimare in luminaart. 10 din Conventie - Domeniu deaplicare. Titulari. Forme
2.1.2. Obligaliile statelor membre in asigurareaexerciliului libertdlii de exprimare
2.1 .3. Art. 10 parag. 2 vs. art. 17 din Conventie:criterii de demarcatie
2.2. Dreplul la reputalie
Capitolul ll. Conflictul dintreart. 10 9iaft.8 din Convenlie. Criterii
1. lntroducere2. Descrierea conflictului3. Metodologie
3.1 . Verificarea aplicabilitdlii art. 8 gi a art. 10 din
4
44
B
12
15
16
17
17
20
30
3541
47474852
54Convenlie in spela dedusd judecdlii
Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie
3.2. ldentificarea standardului convenlional in privinla
dreptului la reputalie gi a dreptului la liberd
exprimare3.3. ldentificarea ingerinlei
3.4. Verificarea legalitdlii 9i a scopului legitim al
ingerinlei3.4.1. Caracterul legal al ingerinlei - ingerinla sd
fie prevdzutd de lege
3.4,2. Scopul legitim al ingerinlei
3.5. Caracterul necesar 9i proporlional al ingerinlei
intr-o societate democraticd
3.6. Factori relevanliin inclinarea balanlei dintre art' 8
gi art. 10 din Convenlie
-
3.6. 1 . Aspecte referitoare la persoan a vizatd'
3.6.1.1. Persoana publicd. Persoand cunoscutdpublicului. SimPlu Particular
g.6.1.2. Oameni politici- 91
199
200
205212
6669
75
757B
B1
B3
84
3.6.2.3.4. Exorimarea academicd 1BB
3.6.3. Modalitatea de obtinere a informatiei 1943.6.4. Aspecte
a mesajuluireferitoare la modul de transmitere
3.6.4.1. lmpactul potenlial. Reguli privindcanalul de comunicare folosit. Consecinteleafirma!iilor
3.6.4.2. Tonul,stilulfolosit
modul de adresare, limbajulqi
3.6.5. Aspecte referitoare la autorul afirmaliilor -3.6.5.1. Limitele exprimdrii in raport de statutul
autorului afirmaliilor
-
21 2
3.6.5.1.1. Jurnaligtii. Libertatea presei
-
213
3.6.5.1.1.1. Dreptul la replicd _2323.6.5.1.1.2. Relatdri despre un litigiu penal
in curs. Prezumlia de nevinovdlie
-2373.6.5.1.1.3. Proteclia surselor_ 252
3.6.5.1.2. Oamenii politici- 257
3.6.5.1.3. Angajalii in sistemulprivat. Funclionarii publici. Magistralii- 257
3.6.5. 1 .3. 1 . Obligalia autoritdlilor publicede a nu aduce atingere prezumliei denevinovdlie _266
3.6.5. 1 .3.2. Problematica avertizorilorpublici provenili din rAndulfunctionarilor
3.6.5.2. Buna-credinld a autoruluiafirmaliilor. Relalia anterioard cu persoanavizald. Cond u ita procesuali
3.6.6. Evaluarea sancliunii aplicate3.6.6. 1 . Clasificarea sanctiunilor3.6.6.2. Principii privind
severitatea sancliunilor3.6.6.2.1. Sancliunile ex-ante
B4
3.6.1.4. Participanli la infdptuirea justiliei- 95
3.6.1.5. Comportamentul anterior al persoanei
vizate 106
3.6.1.3. Funclionari Publici
3.6.2. Aspecte referitoare la conlinutulmesajului
9.6.2.1. Distinclia fapte - judecdli de valoare -9.6.2.1.1 . Calificarea afirmaliilor
-
3.6.2.1 .2. Exceptio veritatis. Aspecteprivitoare la prezumlii 9i administrareaprobatoriului. Relalia cu aft' 6 siart' 13 din
Conven!ie3.6.2.2. APtitudinea
de interes Public
de a contribui la o dezbatere
3.6.2.3. Tipuri de exPrimaregi limite aplicabile
3.6.2.3.1 . ExPrimarea Politicl
94
139
109
110
111274
129 283290290
292292314
159
160
9.6.2.3.2. Exprimarea comerciald _1701803.6.2.3.3. ExPrimarea artistici
3.6.6.2.2. Sancliunile ex-post
XII Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie
Gapitolul lll. Libertatea de exprimarein contextul noilor tehnologii
1. Competenla Cu(ii ratione personaegi ratione loci
2. Libertatea de exPriconlinut gititulari
mare in mediul online: definilie,
3. Proteclia vielii private in mediul online
3.1. Gradul de speranld legitimd la proteclia vieliiprivate
3.2. Anonimitatea in mediul online 9i dreptul de a fi
uitat3.3. Rdspunderea intermediarilor pentru informaliile
publicate Pe internet
lntroducere
Alegerea prezenteiteme a fost inspiratd de un citat celebru -,Yot)have freedom of speech but freedom after speech, I cannot guaranteethaf't|t, care igi pdstreazd, Tn opinia mea, pe deplin, actualitatea inzilele noastre. Chiar dacd in societatea actuald libertatea de exprimareeste recunoscutd la nivel constitulionalin majoritatea statelor, asistdmadesea la sancliuni (unele deghizate, alte chiar explicite), aplicatesubsecvent exercitdrii licite a libertdlii de exprimare. La polul opus,nu de puline ori, ne confruntdm cu lipsa unor sancliuni aplicate pentrulibertatea de exprimare deturnatd de la scopul acesteia, ceea cereprezintd pentru mulli o motivalie pentru a continua un demersabuziv. Or, nu trebuie neglijat cd, de cele mai multe ori, ,,Cu fiecarevorbd se duce o reputatie"l2l, iar publicul este atras in mod natural decuvinte care gocheazd, nelinigtesc sau rdnesc, cuvinte care au gi
vocalia de a se permanentiza in timp gi spaliu, cu ajutorul canalelormoderne de comunicare (internetul).
Tocmai pentru cd libertatea de exprimare este o valoarefundamentald, nepreluitd intr-un stat de drept, devine imperios acunoagte limitele exercitdrii acestui drept, spre a se verifica dacdaplicarea de sancliuni apare ca legitimd sau, dimpotrivd, este denaturd a crea un efect inhibitor ce trebuie evitat. Din acest punct devedere, prezenta lucrare are ca obiect de studiu limitele interne gi
externe ale libertdlii de exprimare, respectiv rdspunderea civilddelictuald pentru depdgirea acestora, propunAndu-9i a analiza conflictulcel mai clasic dintre doud drepturi convenlionale de o importanldegald: libertatea de exprimare, prevdzutd de art. 10 din Convenlie gi
dreptul la viald privatd, prevdzut de art. 8 din Convenlia Europeanda Drepturilor Omului (in continuare, Convenlie).
Degi lucrarea traseazd standardul convenlional in materia acestordoud drepturi pe baza unei analize a jurisprudenlei Curlii Europene
tllTraducere: ,,Vd pot garanta libertatea de exprimare, dar nu vd potgaranta gi libertatea de dupd exprimare", citat dintr-un discurs ce ii aparlinelui ldi Amin Dada, pregedinte al Ugandei intre 1971-1979.
I2lA se vedea A. Pope, The Rape of the Lock: Canto 3.
334
338
340351
351
361
377
4. Jurisprudenla nalionald privind libertatea de exprimare
in mediulonline 4Og
Concluzii 4l4
Bibliografie 418
Capitolul l. Libertatea de exprimaregi dreptul la reputafie. Sediul materiei.
Naturd 9i domeniu de aPlicare
intrucat lucrarea de fald are ca elemente centrale dreptul la reputalie
gi libertatea de exprimare, in cele ce urmeazd imi propun sdrealizez
o scurtd configurare a cadrului normativ actual incident. Astfel, voi
incepe prin a analiza textele normative interne, in ordinea forleijuridice
a acestora, iar apoi voi face referiri la reglementirile internationale
incidente - atAt cele cu caracter obligatoriu, cat 9i cele delip soft-law.
7. Acte normative interne
7.7. Constitulia
Libertatea de exprimare are o reglementare expresd la nivel
constitulional, care se bucurd de o tradilie indelungatdtll. Astfel, arl.24
din Legea fundamentald din 1 866 prevedea urmdtoarele : ,,constitutiunea
g ranie.^tutulor libertatea de a comunica si publica ideile si opiunile
lor prin graiu, prin scris si prin presa, fie-care fiind respundetor de
abusul acestor libertati in casurile determinate prin codicele penal,
care in acesta privinta se va revisui si complecta,fara insa a se putea
restringe dreptul de sine, sau a se infiinta o lege esceptionala(...)". RJglementarea acestui drept s-a menlinut succesiv, fiind preluatd
de constituliunea din anul 1923 (art. 25), constituliunea din 1938
(art.22), precum gi de constitulia Republicii socialiste Romania din
1965 (art. 28).in prezent, libertatea de exprimare se inscrie in categoria drepturilor
gi libertdlilor fundamentale, fiind reglementatd in cuprinsul art. 30,
iitlrt ll, Capitolul ll din Constitulie, potrivit cdruia,,(1) Libertatea de
t1l Pentru un studiu aprofundat asupra reglementdrilor la nivel constitulional
ale dreptului la liberd exprimare, precum 9i asupra trdsdturilor 9i clasificdrii
drepturilor fundamentale, a se vedea S. $nruonu, Proteclia da,telor Personalegiviala privatd, Ed. Hamangiu, Bucuregti,2016, p. 8-32,278-297'
l. Naturd gi domeniu de aplicare
exprimare a gAndurilor, a opiniilor sau a credinlelor gi libertateacrealiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunetesau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisd.(3) Libertatea presei implicd gi libertatea de a infiinla publicalii.( ) Nici o publicalie nu poate fi suprimatd.(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masd obligalia
de a face publicd sursa finanldrii^(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea,
viala particulard a persoanei gi nici dreptul la propria imagine.(7) Sunt interzise de lege defdimarea !5rii 9i a naliunii, indemnul
lardzboide agresiune, la urd nalionald, rasiald, de clasd sau religioasd,
incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenld publicd,
precum gi manifestirile obscene, contrare bunelor moravuri.(8) Rdspunderea civild pentru informalia sau pentru crealia adusd
la cunogtinld publicd revine editorului sau realizatorului, autorului,organizatorulu i manifestirii artistice, proprietaru lui mijlocu lui demultiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in condiliilelegii. Delictele de presd se stabilesc prin lege".
Tradilia acestuitext gi importanla pe care i-a acordat-o legiuitorulconstituant pentru societatea romAneascd sunt lesne de inleles, dinperspectivd istoricd post-decembristd: mai mult decdt o libertatefundamentald, pentru poporul romAn, ea a reprezentat declarareaunui principiu, o condilie sine qua non a democraliei gi a statului dedrept, o garanlie formald ci perioada istorica traversatd nu s'ar putea
reinstala decAt prin modificarea Constituliei.Terminologia utilizatd -,,libertate de exprimare", iar nu ,,dreptul la
liberd exprimare", nu poate duce nicidecum la concluzia conformcdreia cele doud concepte nu ar fi similare, contrar unor opiniiexprimatetll. Astfel cum s-a aretat in literatura de specialitatet2l, oricelibertate reprezinti un veritabil drept. Pe de altd parte, CurteaConstitulionald a definit libertatea de exprimare, in Decizia nr.756
lllin sensul cd libertdlile ar fi facultdli sau virtualitdli, deoarece nu au unobiect precis determinat, a se vedea O. Uruounenruu, Dreptul la onoare gidreptul la demnitate, in P.R., nr.2/2006, p. 136.
t21 l. Munnnu, E.S. TAr.rAsescu, Drept constitulional gi institulii politice,vol. l,
ed. a Xl-a, Ed. All Beck, Bucuregti, 2003, p. 14.
din 1 iunie 2010 ca fiind ,,posibilitatea omului de a-gi manifesta prin
viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de
com]unicare in public, gAndurile, opiniile, credintele religioase 9i
crealiile de orice fel", statuAnd cd ,,libertatea de exprimare are un
conlinut complex, cuprinzAnd libertatea cuvdntului sau libertatea
presei".Trebuie remarcat, insd, cd inclusiv in acea perioadd de tranzilie,
incdrcatd de incertitudine, legiuitorul constituant a manifestat
preocuparea de a trasa limitele libertdlii de exprimare, congtient fiind
cd nereglementarea limitelor exerciliului unui drept poate conduce la
o veritabild anihilare a acestuia. Astf el cum af irma f ilosof ul Robespierre,
,,Legea tuturor e libertatea, care se sfArgegte acolo unde incepe'rio"-rt"t"u
altuia". cu alte cuvinte, statul de drept nu poate tolera o
libertate de exprimare absolutd, fdrd restrictii; exercitarea unuidrept
trebuie sd fie fdcutd cu responsabilitate, pentru a asigura respectarea
altor drepturi aflate in stransd legdturd cu cel dintai, fapt statuat expres
de curtea constitulionald in Decizia nr. 139 din 10 martie 2005'
Astfel, alin. (6) gi (z) ate art. 30 din constitulie stabilesc limitele
externe ale exercitdiii libertelii de exprimare. Aceste limite pot fi
grupate in doud categorii, in funclie de scopul urmdrit: o primd categorie,
6aie vizeazd proteclia drepturilor altor persoane - ,'demnitatea'
onoarea,Vialaparticulardapersoanei,dreptullapropriaimagine'',9ioadouacategoriecelinedeinteresulpublic_,,defdimarealdriigianatiunii, inderinul la rizboi de agresiune, la urd nalionald, rasiald,
de clasd sau religioasd, incitarea la discriminare, la separatism teritorial
sau la violenld publicd, precum 9i manifestdrile obscene, contrare
bunelor moravuri". Nu in ultimul rAnd, trebuie amintite dispoziliile
art. 53 din constitulie privind restrangerea exerciliului unor drepturi
saualunorlibertdli,deopotrivdaplicabileinceeaceprivegtepunereainbalanlialibertdliideexprimaregiadreptuluilareputalie.
Dincolo de aceste limiie, nu se mai pune problema exercitdrii
licite a libertilii de exprimare, cdci dreptul nu mai existd. Nu suntem
in prezenta nici a unei exercitdri abuzive a dreptului, prin raportare
la prevederile art. 15 C.civ., cdci, intr-o asemenea situalie, prin ipotezd,
dreptul se exercitd cu respectarea limitelor sale externe, dar cu
depdqirea limitelor interne, deci deturnat de la scopul pentru care a
fost instituit, cu intenlia de a prejudicia o altd persoand' Pe cale de
consecintd,inafaraacestorlimite,putemvorbidespreoveritabila
Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie l. Naturd gi domeniu de aplicare
lipsd a dreptului, motiv pentru care devin incidente sancliunicorespunzdtoaretll.
in privinla dreptului la reputalie, trebuie menlionat cd acesta nu
are o reglementare constitulionald expresd. Totugi, consacrarea saimplicitd rezultd in prezent din art, 30 alin. (6) din Legea fundamentald,cicionoarea gidreptul la imagine al persoanei sunt limite ale libertdlii
de exprimare. Similar, a fost reglementat in mod implicit dreptul la
reputalie 9i in cuprinsul tezei a doua aarl.24 din Legea fundamentalddin 1866, potrivit cdruia ,,Delictele de presa sunt judecate de juriu. Nici
censura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vindereasau distributiunea ori-carei publicatiuni nu se va putea reinfiinta. Pentrupublicatiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea prealabila aautoritatei. Nici o cauliune nu se va cere de la diaristi, scriitori, editori,tipografi si litografi. Presa nu va fi supusa nici o data sub regimulavertismentului. Nici un jurnal sau publicatiune nu va putea fi suspendatesau suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era inlipsa autorului sunt respundetori sau girantul sau editorul. Veri cejurnal trebue sa aiba un girant responsabil care sa se bucure dedrepturile civile si politice", iar reglementarea implicitd a acestui drepts-a menlinut succesiv in Constituliunea din anul 1923 (arl. 26),
Constituliunea din 1938 (art. 22), precum gi de Constitulia Republicii
Socialiste RomAnia din 1965 (art. 29).Totodatd, in prezent, jurisprudenla Curlii Constitulionalelzl subliniazd
in mod constant faptul cd demnitatea umand reprezintd o valoaresupremd, protejatd de statul romAn, consacratd de art. 1 pct. 3 dinConstitulie, Titlul I -,,Principii generale". in acest sens, trebuie subliniatcd onoarea este o noliune meta-juridicd, cu o accepliune variabild infunclie de timp, spaliu, context social gi cultural. Existd o conceplieobiectivd asupra onoarei, potrivit cdreia aceasta se identificd cu obund reputalie, qi o conceplie subiectivd, conform cdreia reprezintdo aspiralie individuald la stimd de sinel3l. Din acest punct de vedere,
t1l B. Sere.rnru-Gu1nlr, Proteclia europeand a drepturilor omuluL ed. a 2-a,Ed. C.H. Beck, Bucuregti,2006, p. 166.
I2l C.C.R., Decizia nr. 62118.01.2007, www.ccr.ro.I3lA.H. Cnrnrn |Bns, Libeftad de expression e informaciSn. La jurisprudencia
det TEDH y su recepci6n por el Tribunal Constitucional. Hacia un derechoeuropeo de los derechos humanos, Guada lmpresores S.L., Valencia,2001 ,
p. 378.
s-a aratattll in mod intemeiat, in opinia mea, cd onoarea imbracd
doui laturi: psihologicd - sentimentul pe care o persoand il are
despre sine, respectiv ci este fdrd reproq moral, 9i sociali - respectiv
seniimentul pe care societatea il dezvolti fald de o anumitd persoand,
cdci onoarea nu line doar de interioritate, ci gide o perceplie publica'
sociald. Altfel spus, ,,onoarea este congtiinla dinafard, iar conqtiinla
esta onoarea dinduntru"t2l'
Deaceea,dupdcums-astatuatinliteraturadespecialitate,graniladintre onoare gi reputalie este destul de greu de stabilit' aceste
Joud noliuni putanO fi considerate mai degrabd doud falete ale
dreptului la demnitate, decat doud elemente distincte care compun
acest dreptt3l.
in opinia mea, dreptul la reputalie nu este inndscut, ci dobandit,
prin modul exemplar in care persoana se comportd in viala privatd
sau in cea sociaiet4l, teorie dezvoltatd de doctrina germand privind
,demnitatea ca real izare" sau,,teoria prestatiei" (Leistu ngstheorie)tsl' Astf el,
"p"te O" la sine inleles cd reputatia poate sd varieze de la o persoand
la alta, ca urmare a propriilor sale acliuni'
7.2. Codul civil
Dreptul la liberi exprimare igi gdsegte o reglementare expresd
la arl.70 c.civ., terminologia cu care acesta opereazd fiind diferitS
t1] O. UrueunenNu, oP. cit',P-123.t21A. Scuoperu anuea, Aforisme asupra inletepciunii in viald,Ed' Saeculum'
'1999, p. 50-51, apudin O' Urue unEaNU, op' cit', p' 124't3]C.Juensrnu,Drepturitepersonalitdtiiincontextbioetic,inAnalele
Universitdtii ,,Constantin'Brdncugi", TArgu Jiti, Seria $1inle Juridice, nr.4l2O1O,
p. 63.' I4l E. Cuelnnu, in Noul Cod civit. Comentariu pe artieole' F'-A' Bntns'
E. Cnrr-nnu, R. Corusrnrulruouo, l. Mncover et' al', ed' 1, Ed' C'H' Beck' Bucuregti'
2012, p.79.ruiB. Pr."orH, B. ScHltnr, Grundrechte' Staatsrecht II, ed' a 15-a'
Ed.C.F.Muller,Heidelberg,1999,p.79;Pentrudefiniliigidezvoltdriasupracelor parru tipuri de demnitate - demnitatea ca mogtenire' demnitatea ca
poten,iial, demnitatea ca proprietate personald sau demnitatea ca realizare'
" "" u"d"" Raluca E. GAr-en (CrocHrr'rA), Proteclia drepturilor personale
iipati:rimoniale in lumina Convenliei E-urop?.ne-? Drepturilor Omului (lez6' de
doctorat),Coordonatorprof.univ.dr.CorneliuBirsan,suslinutdlaFacultateade Drept, Universitatea din Bucuregti ,2012, p' 6'
Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie l. Naturd gi domeniu de aplicare
fald de cea utilizatd de legiuitorul constituant. Din punct de vederepractic, ins5, astfel cum s-a ardtat, slera de aplicabilitate a libertdliide exprimare gi dreptului la reputalie rdmAne aceeagi. Trebuiemenlionat cd reglementarea explicitd a dreptului la liberd exprimarein legea civild fundamentald este o noutate - Codul civil de la 1864nu oferea o consacrare normative acestuia. Totugi, cdt timp, astfelcum am ardtat, consacrarea sa exista la nivel normativ constitulional,lipsa reglementdrii explicite in Codul civil de la 1864 constituie, inopinia mea, o problemd lipsitd de aplicabilitate practicd.
Din nou, se regdsegte preocuparea de a reglementa limiteleexercitdrii acestui drept - alin. (2) al acestui articol face trimitere la
aft.75 C.civ., care, intr-o reglementare generald, face referire latoatelimitele prevdzute de,,lege, convenlii sau pactele internalionale privitoare
la drepturile omului" la care RomAnia este parte. Pe de altd parte,
cAtd vreme libertatea de exprimare nu este un drept absolut, titularulacestuia poate consimli la incdlcarea sau restrAngerea sa. ln condiliilearl.76 C.civ. - situalia in care informalii sau materiale, care pot lezadrepturile reglementate de Secliunea a 3-a a Coduluicivil, ,,Respectulvielii private gi al demnitdlii persoanei", au fost puse la dispozilia uneipersoane f izice sau a unei persoane juridice ce igi desfigoard activitatea
in domeniul informdrii publicului chiar de cdtre cel care le este subiect,iar aceasta le-a fdcut publice - acest consimfdmdnt este prezumat. Pe
cale de consecin!d, limitele exercitirii acestui drept pot fi impusede autoritdfi, in condiliile art.75 C.civ., dar pot izvoriin egal6 misuridln manifestiri de voinli explicite sau implicite ale titularuluiacestuia, cu condilia sd fie neechivoce (art. 76 C.civ.).
De asemenea, spre deosebire de Codul civil de la 1864, care nu
oferea o reglementare expresd dreptului la demnitate gi dreptuluila propria imagine, Codulcivil actual le-a oferit o consacrare la nivelnormativ fiecdrui dintre aceste doud drepturi, in mod distinct, laarl.72,respectiv arL73 C^civ. Astfel, acestea sunt incluse in categoria mai
largd a drepturilor personalitdtiitll, definite in doctrindt2l ca,,prerogative
l1l Pentru dezvoltdri privind teoria drepturilor personalitSlii, a se vedeaB. Cnrsree, Apdrarea drepturilor personalitdlii prin intermediul mdsurilorprovizorii, in RRDP nr.4/2014; S. $nronu, op. cit.,p.23-26.
121C. Juensrnu , Refleclii asupra noliunii gi evoluliei drepturilor personalitdlii,Anuarul lnstitutului de lstorie,,G. Bariliu" din Cluj-Napoca, Seria Humanistica,tom V,2007, p.326.
Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie l. Naturd gi domeniu de aplicare
dreptul la reputalie nu poate fi definit ldrA a ne raporta la dreptul laimagine.
Din acest punct de vedere, consider cd reglementarea dreptuluila demnitate prin art. 72 C.civ. ar fi fost suficientd, acesta inglobAnddreptul la imagine in mod implicit, in acceptiunea sa larg5, care poate
fi privitd ca sinonim al dreptului la reputalie, nefiind limitatd exclusivla dreptul unei persoane de a se opune ca terlii sd ii reproducd portretul
prin fotografii, filme sau alte mijloace. Aceasta, bineinleles, in contextulin care s-a dorit reglementarea separatd a dreptului la demnitate gi
a dreptului la imagine, pentru precizie, gi nu s-a preluat modelulconvenlional - art. 8 din Convenlie incluzAnd ?n conceptul de "vialdprivatd" gidreptul la reputalie.
Trebuie menlionat, de asemenea, cd atAt art.72, cAt gi art. 73
C.civ. fac trimitere laarI.75 C.civ., privitor la limitele exercitdrii acestordrepturi. Totodatd, potrivit arlt72leza a doua C.civ., ,,Este interzisd
orice atingere adusd onoarei gi reputa!iei unei persoane, firdconsimlemantul acesteia ori fdrd respectarea limitelor prevdzute laarlt75". Prin urmare, intocmai ca in cazul dreptului la liberd exprimare,nici dreptul la reputalie nu este un drept absolut, ci condilional,el putAnd face obiectul unei limitdrivalabile prin consimldmAntul datde titularul acestuia. Se realizeazd, astfel, corelarea necesard la nivel
legislativ intre dreptul la liberd exprimare 9i dreptul la reputalie, care,
dupd cum voi ardta pe parcursul acestei lucrdri, implicd o balantifoarte atente,
De asemenea, potrivit arL 252 C.civ., ,,Orice persoand fizicd aredreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinlei umane, cum sunt viala,sdndtatea, integritatea fizicd gi psihicd, demnitatea, intimitatea vieliiprivate, libertatea de congtiinld, creatia gtiinlificd, artisticd, literardsau tehnicd" (s.n.). Totodatd, trebuie menlionat cd, potrivit art.257C.civ., dreptul la liberd exprimare, la imagine gi la demnitate pot aveaca titular o persoand iuridicd, in acest caz dispoziliile Titlului V din
Cartea I a Coduluicivil aplicAndu-se prin asemdnare. Precizarea esteimportanti, intrucAt arl.252 C.civ. definegte ca titular al drepturilorpersonalitdlii pe ,,orice persoand lizicd".
CAt privegte sancliunile aplicabile in cazul incilcdrii dreptului la
imagine sau la demnitate, relevante sunt dispoziliile art. 253 9i art. 255
C.civ., care reglementeazd mdsurile ce pot fi dispuse de instanld, cu
titlu definitiv, cAt gi cu titlu provizoriu, potrivit procedurii ordonantei
1110
nepatrimoniale intim atagate persoanei, care exprimd chintesenla
tiinl"i ,rane, fiind intrinsbci acesteia" gi reglementate pentru prima
daid in dreptul intern de art. 58 C,civ. Anterior acestei reglementari,
uniiautoriafirmaucddrepturilepersonalitdliiigig5sescfundamentulin prevederile constitutionale privind viala privaterl. in literatura de
specialiiatelzl, d repturile personal itdtii au fost-clasif icate in trei categorii :
i) drepturi care ocrolesc corpul uman 9i funcliile sale biologice gi
psihice,privindfiinlaumandcaentitatebio-psihicS;ii)drepturicaredefinesc'omul ca subiect al stdrilor 9i relatiilor emolionale sau afective;
iii) dreptul care protejeazd omul ca fiinld sociali' in cea de-a doua
categorie sunt incadrate dreptul la onorare 9i reputalie' iar in ultima
catelorie se includ dreptul la liberd exprimare, dreptul la viald privatd
gi dreptul la imagine.,Ceeaces-adorit,prinaceastdclasificare,afostsubliniereanaturll
dedrepturinaturaleaacestordrepturi,intrinseclegatedeexistenla,runi, ele neliind dobAndite prin incheierea de acte juridice 9i
compunAnd ceea ce se numegte status libertafilsal persoanei. Avand
invedereexprimareafolositddelegiuitorintezafinaldaart'58alin. (1) C.civ. -,,precum 9i alte asemenea drepturi recunoscute de
lege" - enumerarea este una enunliativd' Pe cale de consecinld'
pe"ntru identitatea de ratiune, consider cd 9i dreptul la liberd exprimare
poatefisubsumatacesteicategorii,acestanefiinddobAnditintimp,ci inndscut naturii umane.-
in privinla dreptului la imagine - inleles ca fiind dreptul oricdrui
individ de algi conserva propria imagine 9i de a se opune cu privire
ladivulgareasauutilizareasats]_apreciezcdacestapoatefiperceputca o faipta a dreptului Ia demnitate , cdci vizeazd perceplia publicd
asuprauneipersoane.Totugi,Codulciviltrateazdceledouddrepturiinmoddistinct,probabilpentruclaritate.Suprapunereaconceptelorpoate fi, insd ciiticabild gi devine cu atat mai evidentd la o simplh
iecturd aarl.72G'civ., caie, reglementAnd dreptul la demnitate' face
referire, in alin. (2),la dreptulia reputalie' Or, apare ca evident cd
l'r Pjr'r"", E. Snrrn-RounNo, Proteclia juridicd a dreptului la propria
imagine,in Dreptul nr. 5-6i1993, p' 49'l2lc. Juensrnu , Befteclii asupra' noliunii gi evoluliei drepturilor personalitdlii,
op. cit., P.329.ttl S. $nruonu, op. cit., P.79-82.
Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie l. Naturd gi domeniu de aplicare
De asemenea, condiliile redacterii textului in exercitarea dreptuluila replicd gi rectificare sunt detaliate in Decizia nr.22012011 privindCodulde reglementare a conlinutului audiovizual, adoptatd de ConsiliulNalional al Audiovizualului, ce va fi descrisd in subsecliuneaurmdtoare. Trebuie menlionat cd asigurarea dreptului la replici gi
rectificare de cdtre radiodifuzorieste supusi unortermene gi condilii,sub supravegherea atentd a Consiliului Nalional al Audiovizualului,autoritate de controlin aceastd materie gi,,nu exclude dreptul persoanei
lezate sd se adreseze instanlelor judecdtoregti", conform arl. 41
alin. (3) din acelagi act normativ.Pe cale de consecinld, in privinla mass-mediei audiovizuale, nu
se poate afirma cd existd un vid legislativ cAt privegte proteclia libertaliide exprimare. Practica judiciard face des apel la textele legale amintite,pentru a demarca sfera ilicituluiin materie de libertate de exprimarein mass media audio-vizuald. Cu titlu de exemplu, intr-o decizie relativrecentdrll, s-a relinut aplicabilitatea ar1. 6 din Decizia nr. 11412002privind dreptul la replicd gi rectificare, potrivit cu care,,Textul repliciitrebuie sd se refere numai la faptele neadevirate contestate, sd fieexprimatin limitele decenleigisd nu conlind ameninldri sau comentariimarginale" (act normativ abrogat prin intrarea in vigoare a Decizieinr.22012011 a CNA, a cdrui retinere in spetd este criticabild, in opiniamea, din perspectiva aplicdrii legiiin timp, fald de data sdvArgiriifapteiilicite - 2014, cu precizarea, insd, cd dispoziliile art. 6 au fost preluatein integralitate in cuprinsul art. 55 din Decizia nr.22012011 a CNA,deci concluzia la care s-a ajuns nu a fost influenlatd de acestaspect). Prin rapofiare la acest articol, instanla a apreciat cd,,afirmaliilepArAtului legate de moralitatea reclamantei, a mamei sale, pretinselerelalii extraconjugale ale acesteia, lipsa de realizdri profesionale,natura sa materialistd, precum gi pretinsul avort realizat de cdtreaceasta nu vizeazA, in mod evident, agresiunile fizice la care s-areferit reclamanta in emisiunea cu pricina, iar limbajul folosit nu estein totalitate in limitele decenlei".
Cu totul altfel se prezinld, insd, situalia, in domeniul preseiscrise. Articolele 264-270 din Proiectul NouluiCod Civil reglementauexpres dreptul la replicd aplicabil preseiscrise giaudiovizuale, stabilind
Ill Jud. Sectorului 5 Bucuregti, sent. civ. nr. 1012/05.02.2O15,www.rolii.ro.
1312
pregedintiale sub aspectul procedurii, trebuie amintite dispoziliile
art. bSAC.civ., care reglementeazd posibilitatea solului supravieluitor,
precum gi a ascendenlilor, descendenlilor 9i a colateralilor privilegiali
de a introduce sau a continua acliunea defunctului, persoand
vdtdmatd. Totodatd, intrucat rdspunderea pentru depdgirea limitelor
libertdlii de exprimare este o rdspundere civild delictuali, textele mai
sus amintite se impun a fi coroborate cu dispoziliile art. 1349 C.civ.,
art. 1351 -1g74 C.civ., precum 9i prevederile art. 1381-1395 C'
civ. privind repararea prejudiciului, toate aceste texte constituind
sediul materiei.Nu in ultimul rand, regula in materie de aplicare a legii in timp in
acest domeniu este stabilitd de art. 19 din Legea nr.7112011 pentru
punerea in aplicare a codului civil, potrivit cdruia dispoziliileart.252-257 C.civ. se aplicd doarfaptelor sdvdrgite ulterior intrerii
in vigoare a codului civil. Aceastd reguld este logicd, de altfel, fiind
o aplicalie particulard a art. 103 din Legea nr.7112011, care reprezintd
dreptul comun: practic, gi rdspunderea pentru depdgirea limitelor
libertalii de exprimare, ca rdspundere delictuald, va fi supusa legii in
vigoare de la momentulsdvargiriifaptei. De asemenea, ca reguld de
,p-ti""r" temporald, este impoftant de precizat cd dispoziliile art. 76
i.civ. nu se aplicd in cazulin care punerea la dispozilie a informatiei
sau a materialului s-a fdcut anterior intririi in vigoare a Codului civil,
chiar dacd utilizarea lor se realizeazd dupd' aceastd datd'
7.3. Legeo nr. 504/2002 (,,Legea audiovizualului")
Din punct de vedere normativ, astfel cum reiese din insdgi denumirea
acesteia, Legea audiovizualului are o aplicabilitate restrAnsd, dar
meritul ei constd in a fi consacrat expres institulia dreptului lareplici gi rectificare, precum 9i conditiile in care acesteaopereazS. Astfel, potrivit art. 41 alin..(1) din Legea audiovizualului(Legea nr.5O412OO2), ,,orice persoand fizicd sau juridicd, indiferent de
nalionalitate, ale cdrei drepturisau interese legitime, in special reputalia
sau imaginea publicd, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte
in cadrul unui program, beneficiazd de dreptul la replicd sau de
rectificare". Asupra modului in care se realizeazd in concret aceaste
procedurd, este chemat sd vegheze Consiliul Nalional al Audiovizualului,
institulie autonomd, aflatd sub control parlamentar, abilitatd prin lege
ca galant al interesului public in domeniul comunicdrii audiovizuale'
top related