lansare de carte -...
Post on 29-Aug-2019
6 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Lansare de carte
Demersul care a stat la baza
realizării acestei lucrări este
reprezentat pe de o parte de dorinţa
împărtăşirii experienţei
profesionale în domeniul asistenţei
psihopedagogice şi consilierii
şcolare, dobândite pe parcursul
anilor şcolari iar pe de altă parte,
oferirea elevilor a unor soluții
concrete, explicite, prin care pot
depăși și gestiona situații critice
specifice vârstei. De asemenea,
colaborarea cu colectivul de cadre
didactice a consolidat ideea
realizării unei astfel de lucrări care
să servească ca model din
perspectivă teoretică şi practică
profesorilor şi consilierilor şcolari
debutanţi, precum şi a celor
interesaţi de aspecte privind
consilierea şcolarului, dar şi
posibilităţile de intervenţie în
ameliorarea şi soluţionarea
aspectelor dizarmonice legate de
instrucţie şi educaţie, tot mai
frecvent întâlnite în colectivele de
elevi, uneori motivate alteori pur şi
simplu surprinzătoare, şocante, fără
o motivaţie raţională.
Lucrarea este structurată pe
unsprezece capitole, începând cu
elemente şi tehnici de lucru
utilizate în consilierea psihologică
şi continuând cu: autocunoaştere şi
dezvoltare personală, comunicare şi
relaţionare, managementul
informaţiilor şi al învăţării,
planificarea carierei, educaţie
antreprenorială, calitatea stilului de
viaţă, portofoliul profesorului
consilier şcolar, sugestii
metodologice şi bibliografie.
În cadrul fiecărui capitol
sunt prezentate teme de consiliere
organizate în patru etape distincte:
pag.43
pag.18 ag
.40
prima parte conţine elemente de
identitate a lecției (clasa, capitol,
temă, obiective, metode, materiale
utilizate), exerciţiu de încălzire (în
cadrul căruia elevii se pregătesc
pentru activitate şi sunt
familiarizaţi cu modul de
desfăşurare al activităţii), exerciţiul
propriu-zis (reprezintă etapa în care
este
abordată şi dezbătută tema
lecţiei), exerciţiul de încheiere (prin
care se urmăreşte feedback-ul şi
eficienţa activităţii în plan
individual şi la nivelul grupului de
elevi). Majoritatea temelor sunt
însoţite de fişe de lucru prin
intermediul cărora elevii pot lucra
în mod individual sau pe grupe. Am
optat pentru acest mod de lucru
dorind să stimulăm şi să dezvoltăm
capacitățile individuale ale elevilor
şi coeziunea grupului. Acest stil de
lucru permite elevilor să-şi
întocmească un portofoliu pentru
activităţile de consiliere la care să
aibă acces ori de câte ori doresc, şi
să le ofere posibilitatea analizării şi
reevaluării cunoștințelor însuşite,
în vederea asumării şi implicării
reale în problematica vieţii. Nutrim
speranţa că această lucrare
reprezintă o nouă încercare pentru
profesorul consilier şcolar
oferindu-i posibilitatea unei noi
abordări a orelor de
consiliere, şi totodată
implementarea unor metode
atractive care să determine
colectivităţile de elevi să acorde mai
multă atenţie acestor activităţi, care
prin conţinutul şi specificul lor, au
menirea de a oferi elevului
posibilitatea unei dezvoltări
armonioase şi sănătoase pentru
viaţă.
Prof. psih. şcolar Ţeculescu Daniel
pag.44
pag.18 ag
.40
O VIAŢĂ ÎNCHINATĂ ŞCOLII
Învăţătoarea BACINSCHI ANASTASIA
s-a născut în data de 11 martie 1924, în
localitatea Văscăuţi, judeţul Soroca
(Basarabia), din părinţii Maria şi Petru
Leşanu, agricultori, fiind al doilea copil
din cei patru rămaşi în viaţă.
Copilăria şi-a petrecut-o în
satul natal, unde a urmat şi şcoala
primară, pe care a început-o la vârsta de 5
ani. Aşa că, în anul 1936, la
împlinirea vârstei de 12 ani,
a absolvit clasa a VII-a. A
susţinut examenul de
absolvire într-un centru
comunal, împreună cu elevii
din alte şase şcoli. Potrivit
legii educaţiei din acele
timpuri, premianţii primeau
de la Camera Agricolă a
judeţului obiecte necesare
într-o gospodărie. Domnia sa a primit,
drept premiu, o prăşitoare pentru tracţiune
cabalină şi un stup. A fost acceptată, fără
examen de admitere, la Gimnaziul Teoretic
din comuna Cotiugenii Mari, judeţul
Soroca, pe care l-a absolvit în anul 1940.
Totul a fost bine până atunci. Bucuria
absolvirii a fost întunecată de zgomotul
asurzitor al avioanelor sovietice care
patrulau pe Nistru, aflat la circa cinci
kilometri de graniţă. Sovieticii se
pregăteau pentru ocuparea Basarabiei.
Toţi românii basarabeni erau îngrijoraţi.
Tatăl, fost primar, citea ziarele
„Universul”, „Agricultura românească”,
revista „Agricultorul” şi „Laboratorul
Vorel”. Ajungând sub ocupaţie sovietică,
au pierdut tot ce au avut în gospodărie. În
22 iunie 1941, armata română, care a
trecut Prutul cânta „Azi noapte, la Prut/
Războiul a-nceput”. În 20 iulie 1941 a
văzut primii soldaţi români ajunşi în satul
natal. În casa lor au fost
cazaţi doi ofiţeri şi
ordonanţele lor. Deasupra
satului zburau obuzele. În
retragere, un unchi şi alţi
consăteni au fost luaţi de
soldaţii ruşi şi aruncaţi într-
o gheţărie, unde au şi murit.
În anul 1942 a fost admisă
la Şcoala Normală de Fete
din Chişinău. În ziua de 18
martie 1944, directoarea
şcolii le-a comunicat fetelor că se încheie
anul şcolar, având în vedere apropierea
frontului şi a Armatei Sovietice. În 20
martie a plecat din Chişinău spre casă.
Din cauza luptelor de partizani, a trebuit
să ocolească încă o sută de kilometri. A
ajuns în gara Bălţi. Săptămâni la rând a
locuit, împreună cu alte fete, într-un
vagon de marfă, fără bani şi alimente. Din
tren în tren, au ajuns la Târgu-Jiu, fără să-
pag.46
pag.18 ag
.40
şi revadă fraţii şi părinţii. Prefectura, prin
Comisariatul General al Refugiaţilor, a
repartizat-o la Şcoala Normală de
Învăţătoare din Piteşti. Păstrează şi astăzi
biletul de călătorie pe trenul ... de vite,
alături de soldaţi. În anul 1947 a absolvit
Şcoala Normală de Învăţătoare din Piteşti.
Timp de doi ani a funcţionat ca pedagog la
Şcoala Normală, unde avea asigurate
masa şi cazarea. În anul 1949 a fost
repartizată la Şcoala elementară
Cerbureni, comuna Valea Iaşului, judeţul
Argeş. Îşi aminteşte cu câtă dragoste a fost
înconjurată de săteni, de elevi, dornici de
învăţătură, dar şi de dăruirea cu care îi
ajuta să înveţe. A fost directoare de şcoală,
responsabilă de cerc pedagogic şi
directoare de cămin cultural. Vara urma
Cursurile de Îndrumare a Corpului
Didactic din Piteşti. De la liceul în care au
fost cazate, în drum spre Teatru, unde se
ţineau cursurile, treceau pe lângă tribunal.
Deseori a văzut deţinuţi politici, înlănţuiţi,
aduşi la procese în duba neagră. A avut
colegi de cursuri care erau cercetaţi la
securitate. În acest interval de timp purta
corespondenţă cu S. B., consătean şi vechi
prieten, stabilit, o dată cu înfiinţarea
raionului Luduş, în anul 1950, la Luduş. În
anul 1951 s-au căsătorit şi, astfel, a ajuns
învăţătoare la Şcoala elementară din
Luduş, actuala Şcoala Generală Nr. 1, de
pe strada Republicii, unde a funcţionat
până în anul 1960. Numai sâmbăta după-
amiaza avea liber. În restul zilelor, după
orele de curs avea, la fel ca toate celelalte
cadre didactice, cursuri de alfabetizare,
repetiţii la corul oraşului, spectacole
cultural-artistice la căminul cultural (care
era în clădirea actualului magazin
„Bazar” de pe strada Republicii),
lectorate cu femeile. A fost trecută, un
timp, la ciclul gimnazial, unde a predat
limbile franceză şi rusă, ore de desen şi
limba română, ca să aibă o catedră de 20-
24 de ore. Din toamna anului 1960 a fost
transferată ca învăţătoare la Şcoala
Generală Luduş- Cartier (viitoarea Şcoală
Generală Nr. 2, actuală Şcoala Generală
„Ioan Vlăduţiu”), de pe strada Crinului,
nr. 2, atunci înfiinţată. De la această
şcoală s-a şi pensionat, în anul 1979.
Oriunde a predat a ţinut minte sfaturile
profesoarei de pedagogie de la Piteşti,
doamna Şancu Dudanov, să predea astfel
încât copiii să vină cu drag la şcoală,
lecţiile să fie interactive, să dezvolte
curiozitatea nativă a copiilor, să pună
baza pe latura educativă a lecţiilor, pe
educaţia patriotică. În programele artistice
pe care le-a pregătit cu elevii săi a
introdus cântecele: „Voinţa neamului”,
„Cea din urmă noapte a lui Mihai
Viteazul”, „Eroi au fost, eroi sunt încă”,
„Trompetele răsună”, într-o perioadă
când obligatorii erau doar cântecele
pag.47
pag.18 ag
.40
pioniereşti, cele închinate Partidului
Comunist Român. Păstrează cu sfinţenie
textele montajelor muzical-literare. A fost
şi aici responsabilă de comisie metodică,
de cerc pedagogic, de grupă sindicală. Şi-
a confecţionat toate materialele didactice
necesare de care avea nevoie la clasă.
Acum, la vârsta senectuţii,
are bucuria şi mulţumirea că foştii săi
elevi, acum ei înşişi părinţi şi chiar bunici,
foşti colegi de serviciu şi părinţi ai elevilor
săi o vizitează şi împreună deapănă
frumoase amintiri. Vorbeşte des la telefon
cu fiii săi Petru şi Pavel, ambii ingineri
electronişti, primul în Bucureşti, celălalt la
New York, cu cei patru nepoţi, Larisa,
medic stomatolog în Londra, Petrişor,
doctor inginer la Munchen, Bianca,
diplomat de profesie la Londra şi Paul,
încă student, la Montreal- Canada. Nu uită
să meargă la mormântul soţului, decedat
în anul 2002.
(*Articolul a fost scris pentru
realizarea volumului 6 al seriei „Dascăli
mureşeni” lansat în anul 2011.)
Prof. Mircea Gheborean
Interviul anului
Florile din inima Învăţătoarei
Elevii clasei a III-a B au pregătit câteva
întrebări pentru doamna învăţătoare:
Ce înseamnă şcoala pentru
dumneavoastră?
B.A Întotdeauna eu am intrat într-o
şcoală cu multă evlavie, ca într-o biserică,
un loc sfânt şi binecuvântat de Dumnezeu.
Gândindu-mă la anii tinereţii, dacă ar fi să
o iau de la capăt, tot dăscăliţă m-aş face.
Eu consider că misiunea şcolii a fost
dintotdeauna, este acum şi va fi mereu
foarte importantă. Vremurile s-au
schimbat, îmi amintesc că în anul
absolvirii gimnaziului (1936) am terminat
2 fete şi 5 băieţi, atât, şi eram ca să zic
aşa, privilegiaţi, pentru că în alte cătune
erau şcoli de patru clase doar.
Cum era şcoala acelor ani?
B.A Ei, sunt multe amintiri pe care le
port în suflet. Îmi amintesc de corzâncă, un
coş împletit din papură, în care ne puneam
cărţile şi caietele, ghiozdanul vostru de
acum, de problemele de aritmetică, care
pregăteau copiii pentru viaţă, pentru
rezolvarea unor probleme din gospodărie,
legate de măsurarea terenurilor agricole,
de faptul că atunci când auzeam de un
scriitor, dădeam fuga la bibliotecă să
împrumutăm cărţi ale acelui autor, de
dăruirea profesorilor noştri, de
prăşitoarea pentru tracţiune cabalină şi de
stupul primit drept răsplată pentru
rezultatele obţinute la şcoală, de iconiţa
pe care mi-au găsit-o comuniştii la
Piteşti. O fotografie veche pe care o
pag.48
pag.18 ag
.40
păstrez cu mult drag îmi aminteşte de
bucuria pe care am simţit-o la sfârşitul
unui an şcolar, la sfârşitul clasei I, când,
drept răsplată pentru rezultatele obţinute
la şcoală am primit Cartea broscuţei.
Poate aţi auzit de pionieri de la părinţii
sau bunicii voştri; în Basarabia nu se
numeau aşa, se numeau străjeri. Unele
amintiri reînvie umbrele unui trecut
întunecat, pe care, voi dragi copii, le-aţi
auzit poate de la bunicii voştri. Sunt
amintiri ale unor vremuri tulburi, care nu
se vor mai întoarce.
Şcoala v-a schimbat viaţa?
B.A Când eram mică, visam să ajung
învăţătoare la mine în sat, să fac
monografia
satului natal;
visul meu s-a
împlinit, am
ajuns
învăţătoare,
însă într-o altă
parte a
României, într-
un loc încărcat
de istorie, în inima Ardealului. Şi sora mea
mai mică decât mine cu 7 ani a fost tot
dăscăliţă, pe malul Prutului, la Ungheni.
Dorinţa de a învăţa, de a continua şcoala a
fost nestăvilită; ea a fost cea care mi-a dat
puterea de a rezista 3 săptămâni într-o
călătorie nemaipomenită, plină de
peripeţii, cu nopţi friguroase prin gări,
pentru că de multe ori s-a întâmplat ca
doar trenurile pline de soldaţi puteau
trece. Păstrez şi astăzi biletul de călătorie
pentru trenul ... de vite. O călătorie care
m-a îndepărtat de locurile atât de dragi
mie, dar care m-a adus în ţara care m-a
„adoptat”. Da, şcoala mi-a schimbat în
bine viaţa.
Cine v-a insuflat dragostea pentru
carte?
B.A Cu unul dintre fraţii mei, mai
mare decât mine cu 3 ani, am învăţat în
aceeaşi clasă, respectiv, în clase
simultane; fratele meu era în clasa a III-a,
eu eram în clasa I. Diferenţa de vârstă
dintre noi m-a
determinat să învăţ mai
mult, să-l ... ajung la
învăţătură, să nu mă
depăşească. A fost un
exemplu pentru mine şi
nu am simţit nicio
greutate în a învăţa,
chiar dacă eu am
început şcoala foarte
repede, la 5 ani. După terminarea claselor
primare, preoteasa satului, învăţătoare
mea, i-a îndemnat pe părinţii mei să
continui şcoala, şi astfel am ajuns să
urmez Gimnaziul Mixt de la Cotiungenii
Mari, localitate aflată la 18 km de
Văscăuţi, satul meu natal.
pag.49
pag.18 ag
.40
Şcoala, educaţia au avut un rol
important pentru familia dumneavostră?
B.A Chiar dacă tatăl meu era ţăran
mijlocaş şi familia noastră nu avea un trai
foarte uşor, o parte din bani erau bine
chivernisiţi pentru ca tata să reuşească să
aibă abonament la câteva reviste ale
acelor timpuri. Ţin minte că deşi nu aveau
multă şcoală, auzind despre faptul că
grecii treceau printr-o perioadă foarte
grea, părinţii mei căutau în atlasul meu
geografic, pentru a vedea unde se află
Grecia. Poate vouă vi se pare acum un
lucru fără însemnătate, dar, atunci, copil
fiind, am observat dorinţa lor de a şti mai
mult şi regretul lor, mai ales al mamei, că
nu a fost la şcoală. Educaţia, şcoala a fost
mereu
prezentă
în viaţa
mea şi
poate nu
întâmpl
ător,
casa
părintească a soţului meu din satul
Văscăuţi, judeţul Soroca (Basarabia) este
acum biblioteca sătească, cu un mare
număr de volume în limba română. Cu
mare bucurie am aflat acest lucru, dar şi
mai mult m-a bucurat să aud că biblioteca
săteacă are mulţi cititori.
Cum au fost primii ani petrecuţi în
România?
B.A Ca orice început, foarte grei. Îmi
amintesc de anii petrecuţi la Târgu-Jiu.
Lucram la cantina intelectualilor, o
cantină unde se servea mâncare bună şi
care funcţiona sub patronajul unor
organizaţii ce au luat fiinţă ca urmare a
activităţii de voluntariat a femeilor. Atunci
am cunoscut-o şi pe soţia mareşalului Ion
Antonescu, Maria Antonescu; la îndemnul
acesteia, nouă, lucrătoarelor de la cantina
intelectualilor ni s-au făcut din mantalele
militare încălţări. Războiul a lăsat urme
adânci şi dureroase şi mulţi învăţători,
adevăraţi patrioţi au fost în prima linie;
mulţi dintre aceştia au murit şi în ţară era
mare nevoie de învăţători. Ajungând
învăţătoare, dragostea şi respectul cu care
m-au înconjurat sătenii, au alungat
greutăţile primilor ani de după război.
Cu siguranţă vă este dor de locurile
copilăriei. Ne spuneţi câteva cuvinte
despre satul natal?
B.A Am să vă spun doar atât: aşa
iarbă verde ca la Valea Iazului nu există
nicăieri în lumea aceasta. Păstrez cu mare
drag imagini ale locurilor natale, sate de
răzeşi, de oameni vrednici şi gospodari.
Dorul mi-l astâmpăr cu ajutorul
scrisorilor, depărtarea de cei atât de dragi
mie dispare atunci când le scriu celor
dragi şi amintirile despre locuri şi oamenii
pag.50
pag.18 ag
.40
acelor locuri sunt neşterse în sufletul meu
tot datorită scrisorilor.
În încheiere, ne puteţi spune câteva
gânduri pentru cei care vor să devină
oameni ai şcolii?
B.A Îmi amintesc cuvintele
profesoarei mele de pedagogie, care
spunea că este
foarte important
ca învăţătorii să-i
determine pe
copii să vină cu
plăcere la şcoală.
Nu este atăt de
important
volumul de cunoştinţe, important este, ca
educator, să trezeşti dorinţa elevilor de a
învăţa, pentru că „spiritul elevilor nu este
un vas pe care vrem sa-l umplem, ci este o
vatră pe care trebuie să o încălzim”.
Au consemnat
Banea Alexandru, Beldean Horiana,
Buda Mara, Corla Paul, Drăghici
Alesia, Matei Miruna, Năsălean
Alexandru, Savu Alexandru
O viaţă închinată şcolii, amintiri şi o
voce care are parcă o altă tonalitate atunci
când pronunţă cuvântul Basarabia; puţine
cuvinte ce spun foarte mult despre
învăţătoarea BACINSCHI ANASTASIA.
Şi cum nimic nu e întâmplător, doamna
învăţătoare locuieşte pe aceeaşi stradă cu
şcoala pe care a slujit-o cu atât de mult
devotament. Un OM deosebit, o dăscăliţă
iubită şi apreciată de întreaga comunitate
locală, de foştii elevi pe care i-a îndrumat
de-a lungul unei lungi, grele, dar frumoase
cariere, o mamă desăvârşită, o bunică
devotată şi blândă, care şi-a răsfăţat
nepoţii cu versuri extraordinare şi poveşti
frumoase. Trăind
între copii, vacanţele,
lipsite de forfota şi
veselia copiilor, aduc
prea multă linişte şi
după propria-i
mărturisire, „parcă
oraşul este pustiu”.
La despărţire, doamna
învăţătoare mi-a spus: „Nu timpul trece,
noi trecem!” Cât adevăr ascund aceste
cuvinte, şi, cu permisiunea doamnei
învăţătoare aş vrea să duc mai departe
gândul domniei sale: timpul s-a oprit în loc
pentru ca noi să putem trece.
Dumneavoastră, dragă doamnă
învăţătoare nu aţi trecut, v-aţi risipit în
mintea şi sufletul fiecărui elev al
dumneavoastră şi acest lucru s-a întâmplat
deoarece copiii sunt florile din primăvara
vieţii omeneşti, sădite de Dumnezeu pentru
bucuria oamenilor, sunt florile din inima
dumneavoastră.
A consemnat,
Înv. Cheţan Luminiţa
pag.51
pag.18 ag
.40
CALENDARUL DE
DESFĂŞURARE A EVALUĂRII NAŢIONALE
PENTRU ABSOLVENȚII
CLASEI A VIII-A ÎN ANUL
ŞCOLAR 2014-2015 13 iunie
2015
Încheierea
cursurilor
pentru clasa a
VIII-a 15-17
iunie 2015
Înscrierea la
Evaluarea
Naţională 22
iunie 2015
Limba şi
literatura
română -
probă scrisă
23 iunie 2015
Limba şi literatura
maternă - probă scrisă
24 iunie 2015
Matematica - probă
scrisă 26 iunie 2015
Afişarea rezultatelor
(până la ora 16)
26 iunie 2015
Depunerea contestaţiilor (orele 16 - 20) 27 -
29 iunie 2015
Rezolvarea contestaţiilor
30 iunie 2015
Afişarea rezultatelor finale după contestaţii
LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 LUDUŞ
Pentru cei
care se
gândesc să
urmeze
cursurile
învăţământul
ui liceal
câteva
informaţii
utile
Date de
contact
Adresa:
Judeţ: Mures;
Localitate:
Ludus;
Strada:
Crinului; Nr.
2
Dotări:
Laboratoare
Electrotehnic
ă şi măsurari electrice
laborator
2 Laboratoare
informatică
Laborator Chimie
Cabinet de asistenţă
psihopedagogică
Laborator Mecatronica
Laborator Fizică
Specializări-Profile
Electrotehnică
Mecanică
Industrie textila si pielarie
Matematică-informatica, Stiintele naturii
Nivel
Filieră
Profil Domeniu
Specializare Calificare
profesională
Număr de
locuri
Liceal
Teoretică
Real
Matematică-informatică
28
Ştiinţele
naturii 28
Ştiinţele
naturii-intensiv engleză
28
Ştiinţele
naturii predare în
limba maghiară
28
Uman Filologie 28
Profesional
Tehnocogică
Tehnic -Electric
Tehnician în
instalaţii
electrice
28
Tehnic- Mecanic
Tehnician mecatronist
28
Tehnologică
Tehnic
Mecanic
Tehnician mechanic
întreţinere şi
reparanţii
28
Tehnic-Textil
pielărie
Tehnician în
industria textilă
28
pag.53
pag.18 ag
.40
PROFIL OCUPATIONAL
FARMACIST
Descrierea ocupaţie: Practicanţii
unei astfel de ocupaţii prepară şi
eliberează medicamente
conform
indicaţiilor
medicilor,
stomatologilor
sau a altor
specialişti din
domeniul medical.
Cod COR: 222 401
(farmacist de specialitate)
A. Sarcini principale
• Analizează reţetele medicale
pentru a verifica precizia
prescripţiilor şi pentru a
evaluaoportunitatea
unui anumit
tratament;
• Oferă informaţii
şi sugestii privind
interacţiunile
diverselor medicamente,
efectele adverse, dozarea şi
păstrarea în bune condiţii a
medicamentelor;
• Analizează tratamentele pe termen
lung ale pacienţilor, pentru a
monitoriza complianţa la
tratament a acestora şi
pentru a preveni
supradozarea sau
interacţiunile
nocive dintre
medicamente;
• Comandă şi
comercializează materiale
farmaceutice, medicale şi
medicamente, depozitându-le şi
manipulându-le corespunzător;
Verifică termenul de valabilitate al
medicamentelor, pentru a retrage
din vânzare produsele în curs de
expirare; Păstrează inventare şi
înregistrările de
control al
circuitului
substanţelor
radioactive,
otrăvitoare,
narcoticelor şi a
altora de risc; Oferă pacienţilor
asistenţă de specialitate în
tratamentul afecţiunilor cronice;
Oferă sugestii privind alegerea unor
pag.54
pag.18 ag
.40
anumite mărci de medicamente,
echipamente şi materiale medicale;
• Colaborează cu alţi specialişti din
domeniul medical pentru a planifica,
monitoriza,
analiza şi
evalua calitatea
şi eficacitatea
anumitor
medicamente şi
tratamente,
oferind informaţii
despre modul de administrare şi
caracteristicile acestora; Prepară
şi/sau eliberează medicamente
conform prescripţiilor medicului,
calculând, cântărind, măsurând şi
amestecând ingrediente sau
supraveghează aceste operaţii;
Desfăşoară activităţi de promovare
a sănătăţii şi prevenire a
îmbolnăvirilor (de exemplu
instruirea persoanelor cu privire la
utilizarea aparaturii de măsurare şi
monitorizare a presiunii arteriale
sau a glicemiei); Îndrumă pacienţii
spre medici de specilitate sau spre
spitale, alte farmacii apropiate
atunci când este cazul.
B. Contextul muncii
B1. Mediul fizic
• Majoritatea activităţilor se
desfăşoară în spaţiu protejat
B2. Mediul socio-
organizaţional
• Cele mai multe sarcini
sunt structurate
• De obicei munca se
desfăşoară după un orar
fix. Nu au foarte mare
liberate de decizie dar suportă
consecinţele erorilor
• Sunt foarte frecvente interacţiunile
interpersonale faţă în faţă;
B3. Riscuri.
Alte notificări speciale
• Poate apărea riscul de expunere la
viruşi şi radiaţii
C. Nivelul de educaţie şi calificare
• Studii superioare de specialitate
(nivel licenţă) Nivel de calificare:
N6
D. Cunoştinţe şi deprinderiunt
Cunoştiinţe referitoare la:
Tipuri de deprinderi
• Medicină şi stomatologie
• Chimie
• Biologie
pag.55
pag.18 ag
.40
• Legislaţie şi guvernare
• Limba română
• Matematică
• Consiliere
• Deprinderi folosite în învăţare
• Deprinderi de rezolvare a
problemelor
• Deprinderi de gestionarea
resurselor
E. Aptitudinile
E1. Aptitudini cognitive
Nivel de dezvoltare
1. Abilitatea generală de învăţare X
2. Aptitudinea verbală X
3. Aptitudinea numerică X
4. Aptitudinea spaţială X
5. Aptitudinea de percepţie a formei
X
6. Abilităţi funcţionăreşti X
7. Rapiditatea în reacţii X
8. Capacitatea decizională X
E2. Aptitudini psihomotorii (A P),
senzoriale (A S) şi fizice (A F)
Aptitudini psihomotorii
• Dexteritate manuală
• Dexteritatea degetelor
• Rapiditatea mişcării membrelor
Aptitudini senzoriale
• Acuitate auditivă, Acuitate vizuală
• Claritate în vorbire
Aptitudini fizice
• Nu este cazul
F. Alte caracteristici relevante per
F1. Interese
Primele trei tipuri de interese în
ordinea relevanţei sunt:
I C S (investigativ, convenţional,
social)
F2. Surse ale satisfacţiei
profesionale
• Independenţa în muncă, Condiţii
de muncă, Realizare
personală,Munca în echipă
F3. Caracteristici de personalitate
• Practicantul unei astfel de ocupaţii
ar trebui să fie o persoană orientată
spre acţiune, conştiincioasă şi
serioasă, riguroasă în realizarea
sarcinilor. Capabilă să efectueze
timp îndelungat acelaşi tip de
sarcini, cu amabilitate şi cu un bun
echilibru emoţional.
H. Categoria de salarizare
(3-4) X Salariu minim pe economie
Sursa: Monografii profesionale
Cognitrom, Cluj 2007
pag.56
+
pag.18 a
g.40
De la bobul de grău la pâinea
aburindă
„Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să
descopere, să cadă şi să se ridice şi să se
înşele. Nu folosiţi cuvinte când acţiunea,
faptul însuşi sunt posibile.”
Pestalozzi
Pornind de la
acest îndemn,
noi, cadrele
didactice,
trebuie să-i învăţăm pe copii
să învingă dificultăţile prin intervenţii
reale, posibile, să-i situăm în dialog cu
mediul sau să-i facem să-şi exerseze
capacitatea de a opta şi de a decide,
pentru că perioada şcolară este decisivă
pentru formarea viitorului şcolar, a
tânărului de mâine.
„De la bobul de
grău la pâinea aburindă”,
aşa a fost numită activitatea
desfăşurată, marţi, 3
aprilie, 2015, în
săptămâna „Şcoala altfel-
Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
de către elevii mai multor clase din şcoala
noastră: clasa I A, învăţătoare Baci
Gabriela, clasa a I B, învăţătoare Banea
Laura, clasa I C, învăţătoare Hădărig Ana,
clasa a III-a B, învăţătoare Cheţan
Luminiţa şi clasa a III-a D, învăţătoare
David Ovidia. Activitatea a constat într-o
vizită la Fabrica de păine „Dactilys”.
Alegerea unei astfel de activităţi nu a fost
întâmplătoare în preajma sfintelor
sărbători pascale din mai multe motive.
Mai întâi pentru că pâinea, este de
instituţie divină, ea a fost orânduită de
Mântuitorul Iisus Hristos la
Cina cea de Taină, atunci când
a întemeiat Sfânta Euharistie,
folosind pâine şi vin. În al doilea
rând, pentru că pâinea e simbolul
sângelui. Prin urmare, darurile de
pâine şi vin aduse de credincioşi
pentru Sfânta Liturghie simbolizează însăşi
fiinţa lor trupească şi sufletească pe care
ei o aduc ca jertfă lui Dumnezeu, sub
această formă. Şi încă un lucru foarte
important: spre deosebire de alte alimente
care se consumă în starea lor
naturală,
neprelucrată,
pâinea şi
vinul sunt
obţinute prin
munca,
strădania şi priceperea
omului, deci prin efort şi cheltuială de
energie. Înainte de a fi sfinţite la slujba
Sfintei Liturghii, ca daruri de jertfă, ele
pag.58
pag.18 ag
.40
sunt, să zicem aşa, deja sfinţite prin truda
şi sudoarea omului, ceea ce le dă o valoare
deosebită ca materie de jertfă. Pe de altă
parte, pâinea, făcută din atâtea boabe de
grâu strânse laolaltă, ca şi vinul rezultat
din zdrobirea în acelaşi teasc a atâtea
ciorchine şi boabe de struguri,
simbolizează unitatea sau comuniunea
spirituală care leagă între ei pe toţi
membrii Bisericii, făcând toţi un singur
trup: Trupul Tainic al Mântuitorului
Hristos, adică Sfânta Biserică. Prin
amabilitatea doamnelor Mocanu Rodica şi
Pop Monica, „ghizii
noştri” în această
aventură a
cunoaşterii, elevii au
descoperit secretul
fabricării pâinii, cu
atât mai mult cu cât, procesul de obţinere
a pâinii în această fabrică este complet.
Lungul drum al pâinii începe pe ogoare
unde grâul este semănat, lăsat să fie
„sărutat” de razele fierbinţi ale soarelui;
apoi, grâul copt este secerat, treierat şi
depozitat în locuri speciale, cu umiditate
controlată permanent; boabele de grâu
sunt măcinate, făina fină, proaspăt
obţinută, este amestecată cu ingredientele
necesare- apă, drojdie se bere şi apoi,
păinea dospită şi modelată în felurite
forme şi dimensiuni este „mângâiată” de
căldura cuptoarelor (care ne-au
impresionat prin dimensiunile lor!).
Aşezate apoi ca nişte soldaţi disciplinaţi pe
cărucioare speciale, pâinile aburinde au
încântat simţurile micilor şcolari.
Prin această activitate,
cadrele didactice implicate au dorit să
contribuie la gândirea şi completarea
procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor. Având
un caracter atractiv, copiii au participat
într-o atmosferă relaxantă, au fost foarte
atenţi; mânaţi de curiozitate şi însufleţire
au pornit şirul întrebărilor. „De ce”-urile
s-au oprit numai în
momentul în care au fost
invitaţi să guste din
cornurile oferite cu mare
drag de gazdele noastre.
Mulţumiri doamnei
inginer Mocanu Rodica penru
oportunitatea de a ne apropia şi mai mult
de înţelegerea directă a importanţei de
necontestat a pâinii, importanţă subliniată
şi de menţionarea ei în rugăciunea
creştină “Tatăl nostru” - “Pâinea noastră
cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”:
pâinea este simbolul tuturor lucrurilor fără
de care traiul zilnic n-ar fi cu putinţă.
Finalul poate fi sintetizat în cuvintele unui
elev de clasa a III-a: „Este cel mai bun
corn pe care l-am mâncat vreodată!
Mulţumesc! Mulţumim, dragi truditori,
pentru această adevărată lecţie de viaţă.
pag.59
pag.18 ag
.40
PROIECT DE PARTENERIAT
EDUCAŢIONAL
I.ARGUMENT
Abordarea problematicii educaţiei
copiilor în general, şi a copiilor aflaţi în
dificultate în special, demonstrează şi
reprezintă o recunoaştere şi o dorinţă în
acelaşi timp a faptului că societatea
românească se implică în rezolvarea
acesteia având în vedere următoarele
direcţii: Fiecare copil are DREPTUL
FUNDAMENTAL LA EDUCAŢIE şi
fiecărui copil trebuie să i se ofere şansa de
a ajunge şi de a se putea
păstra la un nivel
acceptabil de învăţare;
Fiecare copil posedă
caracteristici, interese,
aptitudini şi necesităţi de
învăţare proprii, fiind
astfel declarat o
personalitate”individualizată”;
Sistemul educațional trebuie structurat,
organizat şi concretizat în aşa fel încât să
ţină seama/ să ia în considerare marea
diversitate a acestor caracteristici şi
necesităţi;
Proiectele şi programele de
învăţare/ de intervenţie implementate
trebuie să se constituie în
complementarităţi ale educaţiei de bază
realizate prin planuri de învăţământ,
programe şcolare şi didactici de predare-
învăţare; Şcolile trebuie să devină cele
mai utile mijloace de combatere a
atitudinii discriminatorie, creând
comunităţi educaţionale primitoare
pentru TOŢI copiii; mai mult, trebuie să
furnizeze educaţie utilă pentru creşterea
eficienţei calităţii şi a gradului de utilitate
a întregului sistem educaţional.
Dreptul fiecărui copil la educaţie
este proclamat de DECLARAŢIA
UNIVERSALĂ A DREPTURILOR
OMULUI şi a fost cu putere reafirmat
în DECLARAŢIA MONDIALĂ asupra
EDUCAŢIEI pentru
TOŢI.
Principiul călăuzitor
în reprezentarea şi
respectarea acestui
drept fundamental este
acela că şcolile trebuie
să includă în procesul
de predare-învăţare-evaluare toţi
copiii, indiferent de condiţiile fizice,
intelectuale, sociale, culturale, lingvistice,
emoţionale sau de altă natură.
Şcoala trebuie să identifice, să
recunoască şi să reacţioneze la diferite
cerinţe ale elevilor armonizând
strategiile de învăţare cu stilurile şi
modalităţile de predare din partea
cadrelor didactice şi de învăţare ale
elevului, precum şi cu diferitele stadii,
pag.60
pag.18 ag
.40
grade şi nivele de învăţare, astfel încât să
asigure o educaţie de calitate pentru toţi.
Concret, calitatea unui proces de învăţare
pentru copiii cu dificultăţi de învăţare, cu
probleme de adaptare şi integrare, cu
deficienţe se realizează printr-un
CURRICULUM NAŢIONAL care să
cuprindă: plan-cadru generativ;
planuri-cadru derivate din planul-
cadru generativ cu specificul şi
particularităţile fiecărei categorii de
elevi cu probleme, cu
dificultăţi, cu deficienţe;
programe şcolare moderne,
flexibile, axate pe competenţe;
metode şi didactici de
predare specifice
disciplinelor de învăţământ
din planurile-cadru;
seturi de instrumente de evaluare
a stadiului formării şi funcționării
competenţelor; exemple de bune practici.
La acestea se mai adaugă: programe
de învăţare individuală; programe de
intervenţie personalizată; organizarea şi
funcţionarea în parametrii normali ale
procesului şi actului învăţării; utilizarea
eficientă a resurselor; parteneriate ale
şcolii cu comunitatea. Ca urmare, este
nevoie ca, la nivel naţional, să existe un
CADRU UNITAR care să coordoneze, să
orienteze şi să direcţioneze acţiunile,
activităţile, programele şi proiectele
desfăşurate şi legate de problematica
învăţării copiilor/ elevilor cu deficienţe.
Aceasta şi pentru că una din direcţiile
de acţiune stipulate de DECLARAŢIA DE
LA SALAMANCA (nr.7) din 10.06.1994
accentuează această necesitate:
„planurile guvernamentale în domeniul
educaţiei trebuie să se concentreze
asupra educaţiei pentru TOATE
persoanele din TOATE regiunile/ zonele
ţării şi de TOATE condiţiile sociale, atât în
şcoli publice cât şi
particulare”.
II.PARTENERI
Centrul Județean de
Asistență
Psihopedagogică Mureș
Centrul Şcolar pentru
Educație Incluzivă nr.2
Tg-Mureș
III. DURATA PROIECTULUI
Anul școlar 2014-2015
IV.INIŢIATORI PROICET
Prof. psih. şc. Ţeculescu Daniel
Psihoped. Păcurar Nicoleta
Psihoped. Florea Izabela
V.COORDONATO RI PROIECT
Prof.psih. șc. Ţeculescu Daniel
Psihoped. Păcurar Nicoleta
Psihoped. Florea Izabela
VI. COLABORATORI PROIECT
Centrul Județean de Asistență
Psihopedagogică Mureș
pag.61
pag.18 ag
.40
Centrul Şcolar pentru Educație
Incluzivă nr.2 Tg-Mureș
VII. RESPONSABILITĂŢILE
PĂRŢILOR
Crearea cadrului necesar pentru
desfăşurarea activităţilor incluse în
proiect
Asigurarea materialelor
necesare desfăşurării
activităţilor propuse.
Derularea
activităţilor
cuprinse în
proiect.Evaluarea impactului
pe care l-a avut proiectul în rândul
elevilor.
VIII. SCOPUL PROIECTULUI
Necesitatea unui astfel de proiect
răspunde la nevoile de recuperare
continuă a copiilor-elevilor cu
nevoi speciale, dar şi la depăşirea
şi rezolvarea anumitor bariere,
probleme observate şi sesizate de
părinţii copiilor, precum şi la
schimbarea percepţiei cu privire la
aceptarea si integrarea reală a
acestor copii
IX. OBIECTIVELE PROIECTULUI
Dezvoltarea abilităţilor de
comunicare şi socializare
Insuşirea de noi cunoştiinţe prin
intermediul aclivităţilor ludice
Să conştientizeze importanţa pe
care o are jocul în dezvoltarea
abilităţilor manuale, orienării
temporo spaţiale, imaginaţiei şi a
dezvoltării capaţităţii cognitive.
Să participe activ şi necondiţionat
la acţiunile proiectului
Respectarea normelor şi regulilor
specifice desfăşurării
activităţilor colective
Acceptarea necondiţionată
X. GRUP ŢINTĂ
Beneficiari direcţi:
Elevii Centrului Scolar pentru
Educatie Inclizivă Nr.2 Tg- Mures
Părinţii şi participanţii la proiect
Cadrele didactice
Beneficiari indirecţi
Societatea civilă
XI. RESURSE UMANE
Prof. Psih. Şc. Ţeculescu Daniel
Psihoped. Păcurar Nicoleta Simona
Psihopedag. Florea Izabela
MATERIALE
Pliante,Fise individuale
Hartie colorata, creioane colorate,
Jocuri pentru asamblare si constituire
de imagini,Planse de colorat
Materiale multimedia
XII. EVALUARE
Dezbatere comună cadre didactice-fam
Album foto Portofoliu de activitate
pag.62
pag.18 ag
.40
Fabrica de păine „Dactilys- vizită
Teatru școlar
Competiții sportive -handbal fete
Expoziție Primăvara-n sărbătoare
Un nou an școlar
Festivitate de premiere
Pelerinaj la locurile sfinte
Cabinet de asistenţă psihopedagogică
pag.63
pag.18 ag
.40
Istoric
În 1936, o mică scoală
primară a fost
înfiinŃată în
„cartierul gării”. La început a avut un
număr de 18 elevi.
Cu timpul acest număr a crescut continuu,
motiv care a dus la lărgirea spaŃiului.
Începând cu 1959 activitatea acestei scoli
s-a desfăsurat în 2 clădiri situate în acelasi
cartier.
Numai scoala primară a
funcŃionat în aceste clădiri, elevii de liceu
fiind obligaŃi să-si urmeze cursurile la
scoala din centrul orasului.
În 1960 a fost înfiinŃată o nouă
clădire cu 8 săli de clasă si 2 laboratoare
unde, de atunci, elevii din zonă si alte zone
ale orasului si-au urmat cursurile. Atunci
scoala s-a numit „Scoala Generală Nr.2”
si de atunci ea funcŃionează la aceeasi
adresă, Str. Crinului Nr.2. Din 2002
scoala se numeste “Ioan VlăduŃiu”
Între 1967-1979 scoala primară si
gimnaziul a funcŃionat cu liceul, care este
în vecinătatea scolii generale. În 1977
scoala a primit o nouă clădire cu 9 săli de
clase.
Scoala Generală "Ioan VlăduŃiu" are în
dotare două laboratoare (biologie, chimie-
fizică), două cabinet de informatică,
un cabinet de religie, o sală de sport si
teren de sport, dotate cu material didactic
corespunzător asigurând buna desfăsurare
a procesului instructiv-educativ al elevilor.
Specificul scolii este de scoală
generală având un număr de 4 clase cu
profil sportiv-specialitatea handbal.
Scoala este centru bugetar pentru 7
unităŃi scolare si prescolare.
În anul scolar 2008 - 2009 scoala
funcŃionează cu un efectiv de 715 de elevi
cuprinsi în 31 de clase, din care 17 de
clase - învăŃământ primar si 14 -
învăŃământ gimnazial.
În scoală funcŃionează un număr de 55 de
cadre didactice, din care 21 - învăŃători si
34 - profesori calificaŃi.
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR
EXTRACURRICULARE AN ŞCOLAR
2014/2015
1.Septembrie
Activitatea
1.Dezbaterea Acordului de Parteneriat
pentru educaţie şi semnarea lui.
2.Prelucrarea actelor normative, privind
respectarea regulilor de circulaţie, dar şi a
celor de protecţie a persoanei
Coordonator
Toţi diriginţii şi Învăţătorii
Participantți
Toate clasele
Locație
I.Th.Olteanu-Gheja
pag.64
pag.18 ag
.40
2. Octombrie
Activitatea
„Drumul cărţii” - vizită la biblioteca
orăşenească şi la biblioteca şcolii
2. Ziua Armatei-„Onor eroilor neamului -
Cinste lor!”- sărbătorirea Zilei Armatei -
25 octombrie
3. Alfabetul Educaţiei Rutiere
4. „Activităţi distractive” – aniversarea
zilelor de naştere ale unor elevi
5. Seară dansantă – sala festivă.
6.. Toamna aurie
7. Comemorarea victimelor Holocaust -
ului
8.Halloween-ul, o nouă sărbătoare
9.Curajul civic prin fapte
Coordonator
Prof. Lung Iuliana
Prof. Roman Mirena
Prof. Roman Horaţiu
Prof. Pop Cornel
Prof.Petrea Delia
Prof. Roman Mirena
Prof. Roman Horaţiu
Prof. Pop Cornel
Prof. Berbecar Mihaela
Bibliotecar Câmpean Clara
Profesorii de limba engleză Demeter
Zsofia, Matei Anca
Înv. Cotta Ramona
Prof.Psih.șc.Ţeculescu Dan
Agent şef de poliţie Anca Claudiu
Participantți
Cls. V- VIII
Cls.a VI-C
Cls.IV- B
Cls.VI-B
Cls.VIII-
A,B,C
Locație
I.Th.Olteanu-Gheja
3. Noiembrie
Activitatea
1 Măsuri de prim ajutor şi stil de viaţă
sănătos
2.Pe urmele lui Caragiale-participare la
Festivalul de teatru pentru amatori,
Bahnea 2014
Coordonator
Diriginţii cls.VII-VIII
Prof.Berar Antoniu
Dr. dr. Hadrian Oltean
Dr. Cătălin Budin
Dr. Andreea Galdea Spitalul Orăşenesc
„Dr. Valer Russu” Luduş
Trupa de teatru Îndrăzneţii
Participantți
Cls.VII-VIII
Cls.VI-VII
Locație
I.Th.Olteanu-Gheja
4. Decembrie
Activitatea
pag.65
pag.18 ag
.40
1 Decembrie Ziua Naţională a României-
program cultural-artistic – concurs de
istorie la nivel de oraş
2.Drepturile omului, drepturi câştigate
prin jertfă
3. În aşteptarea lui Moş Crăciun
am pornit să colindăm
Coordonator
Dir.Banea Adrian
Prof. Roman Mirena
Prof. Roman Horaţiu
Prof. Pop Cornel
Prof.Petrea Delia
Prof.Berbecar Mihaela
Bibl. Câmpean Clara
Prof.Dăian Marioara
Prof.Ghic Nadia
Prof.Pop Cornel
Prof.Moca Eufim
Participantți
Cls. V-VIII
Locație
I.Th.Olteanu-Gheja
5. Ianuarie
Activitatea
1. Mihai Eminescu - Luceafărul poeziei
româneşt
2. Unirea noi am făcut-o
3. Seara dansantă
Coordonator
Prof. Hagău Adela
Prof. Lung Iuliana
Prof.Mirion Daniela
Prof.Pop Flaviu
Prof. Roman Mirena
Prof. Roman Horaţiu
Prof. Pop Cornel
Bibl. Câmpean Clara
Berar Antoniu
Diriginţii
Participantți
Cls. V-VIII
Locație
I.Th.Olteanu-Gheja
6. Februarie
Activitatea
1. Să redescoperim magia filmului
1. Activităţi de ecologizare
Coordonator
Prof. Roman Mirena
Prof. Roman Horaţiu
Prof. Pop CornelProf. Diriginţii şi
învăţătorii cls.I-VIII
Participantți
Cls. V-VIII
Locație
I.Th.Olteanu-Gheja
7. Martie
Activitatea
1. 8 Martie, Ziua femeii, cel mai frumos
mărţişor,
2. Se înnoieşte natura
3. Să exmatriculăm violenţa,
pag.66
pag.18 ag
.40
Coordonator
Prof. Pop Cornel
Prof.Petrea Delia
Prof.Dăian Marioara
Prof.Ghic Nadia
Prof.Petrea Delia
Dir.Banea Adrian
Prof. Roman Mirena
Prof. Roman Horaţiu
Prof. Pop Cornel
Prof.Petrea Delia
Prof.Berbecar Mihaela
Bibl. Câmpean Clara
Participantți
Cls.VII-VIII
Cls.V-VIII
Locație
I.Th.Olteanu-Gheja
8. Aprilie
Activitatea
1. Învierea Domnului, în obiceiuri şi
tradiţii
2. Ziua mondială a pământului
3. S.O.S. pădurea
oordonator
Prof. Pop Cornel
Prof.Petrea Delia
Prof.Dăian Marioara
Prof.Ghic Nadia
Dir.Banea Adrian
Prof. Berar Antoniu
Prof. Roman Horaţiu
Prof.Şerban Niculina
Participantți
Cls.VII-VIII
Cls.V A,B,C
Cls.VII-VIII
Locație
I.Th.Olteanu-Gheja
9. Mai
Activitatea
1.Să ne cinstim eroii
Coordonator
Dir.Banea Adrian
Prof. Roman Mirena
Prof. Roman Horaţiu
Prof. Pop Cornel
Prof.Petrea Delia
Prof.Berbecar Mihaela
Participantți
Cls.VII-VIII
10. Iunie
Activitatea
1.Copilărie fericită,
1 Iunie, zi fericită
2.Rămas bun, şcoală generală!
Coordonator
Profesorii şi diriginţii
Diriginţii cls.a VIII-a
Participantți
Cls.V-VIII
pag.67
pag.18 ag
.40
pag.68
pag.18 ag
.40
pag.69
pag.18 ag
.40
pag.70
pag.18 ag
.40
pag.71
pag.18 ag
.40
pag.72
pag.18 ag
.40
pag.73
pag.18 ag
.40
pag.74
pag.18 ag
.40
pag.75
pag.18 ag
.40
pag.76
pag.18 ag
.40
pag.77
pag.18 ag
.40
pag.78
pag.18 ag
.40
pag.79
pag.18 ag
.40
GÂND DE COPIL
Şcoala Gimnazială ”Ioan Vlăduţiu”Luduş
Coordonator
Profesor psiholog şcolar Ţeculescu Daniel
Colaboratori
prof. Hagău Adela
prof. Cheţan Luminiţa
prof. Roman Mirena
prof. Mircea Gheborean
prof.Ghic Nadia
prof. inv. primar Călugăr Melania
prof. inv. primar Stan Lidia
prof.inv. primar Banea Laura
prof. inv. primar Baci Gabriela
și
Elevii
Bercheșan Carmina Cls. preg.B
Onițu Alin Cls. preg. B
Ulea Clara Cls. preg.B
Oana Denisa Cls.preg. B
Stoica Denisa Cls. preg.B
Suteu Cleopatra Cls. I- B
Bolog Raul Cls. I- B
Căpusan Elisabeth Cls. I- B
Sara Ioana Cls. I- B
Cociș George Cls. I- B
Vâlcan Sara Cls. I- B
Cristurean Lorena Cls. I- B
Oniț Flaviu Cls. I- B
Naghi Alexandru Cls. I- B
Sucuturdean Norbert Cls. I- B
Urcan Lorena Cls. I- B
Demeter Richard Cls. I- B
Luduş
pag.80
pag.18 ag
.40
Sărac David Cls. I- B
Găitan Ruben Cls. I- B
Brudan Bianca Cls. I- B
Mureșan Sara Cls. I- B
Ulea Ecaterina Cls. I- B
Moldovan Irina Cls. I-C
Ciuguzan Mara Cls. I-G
Cozma Lavinia Cls. I-G
Stanciu Daria Cls. I-G
Banea Alexandru, Cls. a III-a B
Beldean Horiana, Cls. a III-a B
Bogătean Raluca Cls. a III-a B
Maxim Cristian Cls. a III-a B
Buda Mara, Cls. a III-a B
Corla Paul, Cls. a III-a B
Drăghici Alesia, Cls. a III-a B
Matei Miruna, Cls. a III-a B
Năsălean Alexandru, Cls. a III-a B
Savu Alexandru Cls. a III-a B
Chețan Oana, clasa a VII-a C
Astăluș Adrian, clasa a VII-a C
Furdui Andreea Clasa a III-a C
Vinţeler Sonia Clasa a III-a C
Furdui Andreea Paraschiva Clasa a III-a C
Popa Alexandra Clasa a III-a C
Hădărig David Clasa a III-a C
Iuoraș Denisa, clasa a VII-a C
Czine Denisa-Francisca, din clasa a VII-a C,
David Raul Clasa a VII-a C
pag.81
pag.18
top related